TEMA 1 Anestezia in medicina dentara (suport curs e-learning ...

TEMA 1

Anestezia in medicina dentara

(suport curs e-learning,

Carmen Gabriela Stelea, Eugenia Popescu, Otilia Boisteanu - Anestezia loco-regionala

in medicina dentara; Ed. "Gr.T.Popa " U.M.F. Iasi, 2014)

1. *Teritoriul oro-maxilo-facial este delimitat: A. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioar a muchiului

sternocleidomastoidian, marginea posterioar a apofizei

mastoide, nconjur pavilionul urechii i apoi trece vertical

prin tragus unindu-se cu planul superior.

B. Superior: de un plan orizontal ce trece prin rebordurile orbitare inferioare.

C. Inferior: de planul orizontal ce trece prin marginea bazilar a mandibulei.

D. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioar a muchiului sternocleidomastoidian, marginea anterioar a apofizei

mastoide, nconjur pavilionul urechii i apoi trece vertical

prin tragus i se unete cu planul superior.

E. Lateral: un plan ce trece prin marginea anterioar a muchiului sternocleidomastoidian, marginea anterioar a apofizei

pterigoide, nconjur pavilionul urechii si apoi trece vertical

prin tragus unindu-se cu planul superior.

D slide 3 curs

sistematizare;

pag7 carte

2. Nervul maxilar: A. Este un nerv mixt, senzitiv i motor. B. Are un singur ram colateral. C. Prezint o rdcin senzitiv, voluminoas i o rdcin

motorie antero-lateral

D. Se desprinde de pe marginea posterioar a ganglionului Gasser.

E. Este un nerv exclusiv senzitiv.

CE slide 13 curs

tehnici; pag

34 carte

3. *Din regiunile superficiale laterale nu face parte: A. Zigomatic. B. Maseterin. C. Infraorbitar. D. Parotidian. E. Labial.

E slide. 8 curs

sistematizare;

pag. 8 carte

4. *Inervaia senzitiv a mucoasei gingivale inferioare ntre premolarul 2 i molarul de minte este asigurat de:

A. Ramurile temporo-facial. B. Nervul auriculo-temporal. C. Nervul bucal, ram terminal din nervul mandibular. D. Nervul milohioidian. E. Nervul bucal, ram colateral din nervul mandibular.

C slide 26.

Curs tehnici;

pag 38 carte

5. Tripla infirmitate fiziologic este caracterizat prin: A. Rezerve reduse; B. Nevoi metabolice mari; C. Mecanisme de reglare imperfecte; D. Variabilitatile anatomice ale viscerocraniului; E. Reactivitate psiho-emoional.

ABC slide 22 curs

teren;pag.60

carte

6. n cazul terenului fiziologic la btrn aparatul respirator prezint o serie de modificri:

A. Atrofia parenchimului pulmonar; B. Proliferarea esutului conjunctiv ce determin scleroemfizemul

ABCD slide 27 curs

teren 64 carte

pulmonar;

C. Scderea capacitii ventilatorii; D. Creterea respiraiei abdominale; E. Scderea rigiditii cutiei toracice.

7. *La pacientul cu infarct miocardic se va ine cont de urmtoarele, cu excepia:

A. Avizul cardiologului naintea procedurilor stomatologice sau chirurgicale;

B. Premedicaie sedativ obligatorie cu jumtate de or naintea nceperii tratamentului;

C. Reprezint o contraindicaie pentru tratamentele stomatologice dac a avut loc n mai puin de 6 luni.

D. Anestezie local prin injecie fr anestezie de contact; E. Medicaia coronaro-dilatatoare nu va fi ntrerupt.

D slide 42 curs

teren; pag. 68

carte

8. Presiunea arterial este influenat de: A. Capacitatea cardiac; B. Puls; C. Volum; D. Vscozitatea sngelui; E. Elasticitatea vascular.

ACDE slide 43 curs

teren pag 69

carte

Tema 2. Extractia dentara

(Eugenia Popescu - Chirurgie Orala,vol. 1, Editura Cantes,1999 - pag 42-200)

1. *Cand intervalul de timp de la ultimul infarct miocardic este mai mic sau

egal cu 6 luni se pot efectua:

A. toate interventiile chirurgicale cu anestezie loco-regionala B. toate interventiile chirurgicale cu anestezie generala C. toate interventiile chirurgicale doar cu sedare D. doar urgentele chirurgicale numai in conditii de spitalizare E. toate interventiile chirurgicale in conditii de ambulator

D 65

2. *La pacientii cu diabet zaharat incadrati in categoria de risc crescut, se pot efectua interventii de chirurgie orala daca:

A. glicemia este de 200 mg/dl B. controlul metabolic este deficitar C. nivelul hemoglobinei A1c>9% D. statusul metabolic este stabilizat E. prezinta istoric frecvent de cetoacidoza si hipoglicemie

D 77

3. *In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt incluse urmatoarele afectiuni:

A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare B. defectul septal ventricular C. defectul septal atrial D. suflurile functionale E. endocarditele bacteriene in antecedente

E 72

4. *Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii: A. radacina se afla sub limita procesului alveolar B. radacina se afla la jumatatea inaltimii procesului alveolar C. radacina se afla la limita procesului alveolar D. radacina se afla in portiunea apicala a alveolei E. radacina cu traseu de fractura la unirea 1/3 apicale cu 1/3

C 147

medie

5. In categoria cu risc crescut de aparitie a endocarditei bacteriene sunt incluse urmatoarele afectiuni:

A. prolapsul de valva mitrala cu regurgitare B. defectul septal ventricular C. defectul septal atrial D. Endocarditele bacteriene in antecedente E. Proteze valvulare

DE 72

6. La pacientii cu diabet zaharat se pot efectua interventii de chirurgie dento-alveolara daca:

A. controlul metabolic este satisfacator B. prezinta simptome frecvente ale diabetului C. glicemia este sub 200mg/dl D. nivelul hemoglobinei A1c este intre 7-9% E. prezinta numeroase complicatii ale diabetului

ACD 77

7. In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de :

A. leziuni patologice preexistente B. particularitati morfologice ale regiunilor invecinate C. starea generala a pacientului D. particularitati morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras E. starea de igiena a cavitatii orale

ABD 175

8. Utilizarea clestelui de radacini are indicatii in urmatoarele situatii: A. radacina se afla sub limita procesului alveolar B. radacini separate la pluriradiculari C. radacina se afla la limita procesului alveolar D. radacina se afla in portiunea apicala a alveolei E. radacina are traseu de fractura la unirea 1/3 apicale cu 1/3

medie

BC 147

Tema 3. Patologia eruptiei

1. *Cauzele locale ale incluziei dentare incud si obstacole in calea de eruptie a dintelui reprezentate de:

A. malformatii corono-radiculare B. hiperplazii gingivale C. fracturi ale oaselor maxilare D. sindromul compresiei de maxilar E. pozitia ectopica a germenului dentar

B 116

2. *Simptomatologia ce poate sugera o incluzie dentara este reprezentata de: A. absenta tremelor B. absenta diastemelor C. existenta pe arcada a unui spatiu D. anclavarea dentara E. mobilitate accentuata a dintelui temporar

C 117

3. *Factorii locali in etiopatogenia molarului de minte inferior sunt in legatura cu:

A. angularea B. relatia cu canalul mandibular C. morfologia radacinii D. natura tesutului acopritor E. topografia locului de eruptie si morfologia molarului inclus

E 131

4. *In general morfologia radacinii influenteaza dificultatea extractiei C 136

molarului de minte inclus prin urmatoarele, cu o exceptie:

A. lungimea radacinii B. curbura radacinilor C. dimensiunea vestibulo-orala a radacinilor D. raportul cu unghiul mandibular E. spatiul periodontal

5. Principalele date in incluzia dentara sunt furnizate de investigatia radiologica:

A. existenta dintelui inclus B. existenta spatiului pe arcada C. starea generala a pacientului D. chisturi foliculare E. raporturile cu dintii vecini

ABDE 117

6. Cauzele locale ale incluziei dentare sunt: A. pozitia ectopica a germenului dentar B. factori toxici C. tulburari metabolice D. malformatii coronare E. fibromucoasa densa si renitenta

ADE 116

7. Pe ortopantomografie in incluzia dentara sunt vizibile: A. arcadele dento-alveolare B. dintele inclus C. sinusurile frontale D. dintii in eruptie E. apofizele pterigoide

ABDE 118-119

8. CBCT-ul ofera : A. imagine cu rezolutie foarte inalta B. imagine intr-un singur plan C. grad de iradiere mare D. premite reconstructia 3D E. planurile anatomice se suprapun

ABD 120

Tema 4. Tratamentul leziunilor periapicale (pg.174-194)

1. *Rezectia apicala propriu-zisa : A. are ca obiectiv eliminarea esutului parodontal patologic B. are ca obiectiv eradicarea procesului patologic apical si

periapical

C. are ca obiectiv extractia dintelui D. are ca obiectiv indeprtarea marginii gingivale in exces E. nici unul din obiectivele de mai sus nu este adevarat.

B 186

2. *Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala: A. trebuie sa fie superficiala pentru a nu afecta structura dintelui B. trebuie sa fie paralela cu axul dintelui, centrata si cu peretii

suficienti de grosi

C. trebuie sa fie centrata si cu peretii subtiri D. trebuie sa fie perpendiculara pe axul dintelui E. se realizeaza o cavitate de clasa a II-a

B 189

3. *Cavitatea rezultata din preparatia retrograda in rezectia apicala: A. nu trebuie sa contina detritusuri, inclusiv gurtaperca B. trebuie sa contina doar gutaperca C. se obtureaza cu un surplus de material pentru asigurarea

A 189

etanseitatii

D. trebuie sa contina gutaperca si ciment de obturatie E. nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevarata

4. *Prepararea cavitatii retrograde in rezectia apicala: A. se poate prepara cu excavatorul B. o alternativa moderna este prepararea cavitatii cu ultrasunetele C. se realizeaza cu o freza efilata D. se realizeaza cu piesa dreapta E. nu se realizeaza niciodata cu ajutorul ultrasunetelor

B 189

5. Rezectia apicala are urmatoarele obiective: A. indepartarea apexului B. extractia uneia dintre radacini C. indepartarea tesuturilor patologice periapicale D. conservarea dintelui pe arcada E. toate obiectivele de mai sus sunt adevarate

ACD 174

6. Rezectia apicala are urmatoarele obiective: A. stoparea difuzarii agentilor microbieni din spatial endodontic B. diagnosticarea unor leziuni apicale (de alta natura) prin

examen histo-patologic

C. indepartarea dintelui o data cu procesul periapical D. vindecarea si reabilitarea osoasa in zona de rezectie E. conservarea dintilor pe arcada

ABDE 174

7. Indicatiile rezeciei apicale sunt determinate de urmatoarele situatii: A. prezenta unui pivot pe canal cu reactie apicala B. dezobturarea canalului este imposibila din cauza unui

instrument fracturat pe canal

C. canale drepte cu procese de osteita periapicala reduse D. obturatie endodontica etansa E. perforatii apicale

ABE 174

8. Situatiile in care se realizeaza obturatia de canal dupa indepartarea apexului, sub control direct visual sunt urmatoarele:

A. canale cu secretie persistenta B. formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic C. radacini cu canale/apexuri curbe D. ramanerea unui corp strain pe canal E. toate afirmatiile de mai sus sunt false

ABCD 188

Tema 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

1. *Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. trapezoidala B. la nivelul insertiei alveolare a frenului C. in baionet D. tip Pichler E. in L

B 199

2. *Interventiile chirurgicale preprotetice asupra planului osos sunt indicate in :

A. creasta alveolara cu neregularitati B. fibromatoza gingivala C. hipertrofia gingivala D. frenuri labiale scurte sau voluminoase E. hiperplazia epitelio-conjunctiva

A 198

3. *Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este: A. in L B. in V C. in Z D. in H inversat E. in W

D 218

4. *n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit:

A. pericolului lezrii nervului bucal B. pericolul lezrii limbii C. pericolul lezrii arterei faciale D. pericolul lezrii nervului lingual E. pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinator

D 215

5. Metodele chirurgicale preprotetice asupra partilor moi sunt indicate in : A. torusuri palatine proeminente B. fibromatoza gingivala C. hipertofie gingivala D. frenuri labiale scurte sau voluminoase E. parodontita marginala cronica superficiala

BCD 198

6. Frenul labial superior sau inferior A. este format dintr-un strat subtire de tesut fibros B. este acoperit de mucoasa C. atunci cand prezinta ulceratii reprezinta o indicatie pentru

chirurgia preprotetica

D. se insera la nivelul buzei si a periostului procesului alveolar E. patologic poate cobori pina la nivelul marginii bazilare,

impiedicand adaptarea corecta a protezei

ABD 198

7. Hiperplazia inflamatorie: A. este o hiperplazie de proteza B. este produsa prin traumatizarea cronica a mucoasei fundului

de sac vestibular de catre o lucrare protetica mobila

C. este intalnita doar la nivelul maxilarului superior D. se mai numeste epulis fissuratum E. necesita o inteventie chirurgicala preprotetica

ABDE 203

8. Hiperplazia gingivala: A. reprezinta o crestere asimptomatica,lenta si progresiva a

gingiei

B. poate fi localizata sau generalizata C. poate acoperi total sau partial coroanele dentare D. reprezinta o leziune hiperplazica localizata la nivelul mucoasei

palatine

E. este cel mai frecvent situata in zona maxilara a premolarilor

ABC 206

Tema 6. Infectii oro-maxilo-faciale

Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-

faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009

1. *Care dintre urmtoarele repere este greit n delimitarea spaiului

submandibular?

A. Medial: muchii milohioidian, hioglos, stiloglos B. Lateral: mucoasa vestibular

B

C. Superior: mandibula, muchii milohioidian i maseter D. Inferior: osul hioid E. Anterior: pntecele anterior al muchiului digastric, spaiul

submental

2. *ntre cauzele supuraiilor laterofaringiene nu se afl: A. Parodontitele apicale acute ale caninilor mandibulari B. Pericoronaritele supurate ale molarilor de minte C. Amigdalite D. Otite medii E. Parotidite supurate

A

3. *Etiologia supuraiilor spaiului parotidian nu cuprinde: A. Parotidita supurat B. Litiaza parotidian supurat C. Litiaza submandibular supurat D. Adenita intraparotidian ce nsoete stafilococia cutanat

parieto-occipital

E. Extinderea unei infecii mastoidiene n spaiul parotidian

C

4. *Care afirmaie despre abcesul limbii nu este adevrat? A. Abcesul limbii face parte dintre infeciile spaiilor fasciale cu

localizri particulare

B. Supuraiile limbii pot fi cauzate de leziuni traumatice, cu sau fr retenie de corp strin

C. n diagnosticul diferenial se discut tumorile maligne suprainfectate ale limbii

D. Incizia va fi plasat ntotdeauna cutanat, ntre menton i hioid E. Incizia oral este indicat n supuraiile celor dou treimi

anterioare ale limbii (partea mobil)

D

5. Imaginile radiologice descrise n osteomielite sunt: A. Os marmorat B. Osteoliz rotund, cu un contur precis C. Miez de pine D. Os mucat E. sarcofag

ACE

6. Agenii chimici implicai n apariia osteonecrozei maxilarelor sunt: A. Plumbul B. Arsenicul C. Sulful D. Bifosfonaii E. Bismutul

BDE

7. Bifosfonaii sunt utilizai n: A. Tratamente stomatologice B. Tratamente endodontice C. Tratamentul multimodal al tumorilor maligne D. Tratamentul parodontopatiilor marginale E. Tratamentul osteoporozei

CE

8. Osteonecroza postiradiere poate aprea: A. Precoce B. Tardiv (dup o lun de la radioterapie) C. Tardiv (dup 3 luni) D. Tardiv (dup 6 luni) E. Tardiv (1-10 ani dup radioterapie)

AE

Tema 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-


1. *O parte important a patologiei sinusale este legat de:

A. Leziunile periapicale ale premolarilor i molarilor superiori B. Leziunile parodontale marginale ale premolarilor i molarilor

superiori

C. Unele manevre de tratament stomatologic aplicate premolarilor i molarilor superiori

D. Unele manevre de tratament chirurgical aplicate premolarilor i molarilor superiori

E. Toate de mai sus

E

2. *Cea mai frecvent afeciune sinusal rezultat n urma interaciunilor patologice dintre structurile dento-parodontale nvecinate i sinusul

maxilar este:

A. Sinuzita maxilar B. Chistul mucoid intrasinusal C. Chistul periapical cu evoluie sinusal D. Adenocarcinomul de sinus maxilar E. Osteomielita maxilarului

A

3. *Sinuzita maxilar se ntlnete de obicei la: A. Sugari B. Copii C. Tineri D. Aduli E. Btrni

D

4. *Dimensiunea subantral: A. Este mic la natere B. Este mic la copii C. Este mic la tineri D. Este mic la aduli E. Niciunul dintre rspunsurile de mai sus nu este adevrat

D

5. *Dintre factorii favorizani locali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar face parte:

A. Inflamaia cronic a mucoasei rino-sinusale B. Diminuarea rezistenei organismului fa de infecii C. Fumatul D. Expunerea la medii cu noxe E. Parodontita apical acut a dinilor sinusali

A

6. *Dintre factorii favorizani generali ai sinuzitei maxilare de cauz dentar face parte:

A. Chistul radicular suprainfectat B. Parodontita apical cronic a dinilor sinusali C. Diminuarea rezistenei generale a organismului fa de infecii

(pacieni cu HIV sau tumori maligne)

D. Afeciuni alergice ale mucoasei rino-sinusale E. Osteita procesului alveolar

C

7. *Factorii determinani ai sinuzitei maxilare de cauz dentar pot fi: A. Afeciuni dento-parodontale ale dinilor sinusali B. Eecuri ale tratamentelor endodontice C. Accidente i complicaii ale extraciei dentare D. Eecuri n implantologia oral

E

E. Toate categoriile enumerate mai sus

8. *Dintre afeciunile dento-parodontale ale dinilor sinusali care pot determina sinuzita maxilar nu face parte:

A. Chistul radicular suprainfectat B. Obturaia de canal cu depire la un dinte cu raport sinusal C. Pungi parodontale adnci la nivelul premolarilor i molarilor

superiori

D. Complicaii infecioase ale incluziei caninului superior E. Complicaii infecioase ale incluziei molarului de minte

superior

B

Tema 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgie oro-maxilo-


1. *Factorii generali care conduc la fracturi n os patologic ale mandibulei

sunt:

A. Osteoporoza B. Displazia fibroas C. Cherubismul D. Variantele A, B, C sunt corecte E. Variantele A, B, C sunt incorecte

D

2. *Mecanismul cel mai frecvent ntlnit n producerea fracturilor de mandibul este:

A. Mecanismul de flexie B. Mecanismul de presiune C. Mecanismul de tasare D. Mecanismul de forfecare E. Mecanismul de smulgere

A

3. *Traumatismul prin arm de foc la nivelul mandibulei recunoate mecanismul de:

A. Flexie B. Presiune C. Tasare D. Forfecare E. Smulgere

B

4. *Fractura intracapsular a capului condilului mandibular recunoate mecanismul de:

A. Flexie B. Presiune C. Tasare D. Forfecare E. Smulgere

C

5. Fractura de maxilar tip Le Fort II se mai numete: A. Disjuncia cranio-maxilar nalt B. Disjuncia cranio-maxilar joas C. Fractura piramidal a maxilarului D. Fractura transversal joas E. Fractura tip Guerin

BC

6. Fractura Le Fort I a maxilarului se mai numete: A. Fractura transversal joas B. Disjuncia cranio-maxilar joas

AD

C. Fractura piramidal a maxilarului D. Fractura tip Guerin E. Disjuncia cranio-maxilar nalt

7. Dintre fracturile mixte de maxilar fac parte: A. Fractura Wassmund B. Fractura Huet C. Fractura Guerin D. Fractura Le Fort IV E. Fractura Richet

BE

8. Suspendrile scheletice de tip Adams se fac la urmtoarele repere osoase: A. Arcada zigomatic B. Bosa frontal C. Rebordul orbitar inferior D. Spina nazal posterioar E. Rebordul orbitar superior

AC

Tema 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI

CERVICO-FACIALE



1. *Chisturile prilor moi orale i cervico-faciale au (n general) originea:

A. n glandele salivare B. Embrionar C. n foliculul pilos D. n glandele sebacee E. Niciuna dintre variante nu este corect

B

2. *Chisturile prilor moi orale pot fi urmtoarele, mai puin unul: A. Chistul dermoid B. Chistul teratoid C. Chistul branhial D. Chistul gastrointestinal heterotopic E. Chistul limfoepitelial oral

C

3. *Doar unul dintre chisturile enumerate mai jos poate fi localizat cervical: A. Chistul canalului tireoglos B. Mucocelul C. Sialochistul D. Chistul limfoepitelial E. Chistul gastrointestinal heterotopic

A

4. *Chistul dermoid este un chist de dezvoltare i se datoreaz transformrii chistice a:

A. Glandelor salivare B. Foliculului pilos C. Glandelor sebacee D. Incluziilor epiteliale restante la locul de unire a arcurilor

branhiale, pe linia median

E. Niciuna dintre variante nu este corect

D

5. Despre malformaiile capilare se pot afirma: A. Se manifest sub form de leziuni cutanate n pat de vin de

Porto

B. Apar la 1% dintre nou-nscui C. Se localizeaz cel mai frecvent pe fa, n special n zonele de

ABC

emergen trigeminal

D. n sindromul Sturge-Weber se asociaz cu malformaii vasculare cardiace

E. Leziunile n pat de vin de Porto au o coloraie violacee

6. Despre tratamentul chirurgical al malformaiilor vasculare se pot afirma: A. Nu este necesar evaluarea preoperatorie a leziunii prin

angiografie superselectiva

B. Cu 24-48 ore preoperator se practic embolizarea temporar, sub control angiografic

C. Intervenia chirurgical const n extirparea complet a leziunii D. Nu este necesar reconstrucia defectului postexcizional E. Se recomand intervenia chirurgical efectuat dup o lun de

la embolizarea temporar preoperatorie

BC

7. O complicaie sever n evoluia hemangioamelor este sindromul Kasabach-Merritt, caracterizat prin:

A. Purpur trombocitopenic B. Coagulopatie de consum C. Hemoliz microangiopatic D. Fibrinoliz marcat intralezional E. Insuficien renal cronic

ABCD

8. Tratamentul medicamentos este preferabil celui chirurgical pentru hemangioamele:

A. Gigante B. Mici C. n etapa proliferativ, cnd prezint ulceraii, hemoragii

repetate

D. Cu cretere marcat E. Cnd induc tulburri funcionale importante

CDE

Tema 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR

MAXILARE



1. *Dintre tumorile epiteliului odontogen (conform clasificrii OMS 1992 a

tumorilor benigne ale oaselor maxilare) face parte:

A. Fibromul ameloblastic B. Ameloblastomul C. Odontomul compus D. Odontomul complex E. Odontoameloblastomul

B

2. *Care dintre urmtoarele tumori benigne ale oaselor maxilare nu face parte dintre tumorile mixte odontogene:

A. Fibromul ameloblastic B. Fibro-odontomul ameloblastic C. Odontoameloblastomul D. Mixomul odontogen E. Tumora odontogen adenomatoid

D

3. *Referitor la tumorile benigne odontogene ale oaselor maxilare, tumorile ectomezenchimului odontogen, cu sau fr epiteliu odontogen inclus, nu

cuprind:

A. Fibromul odontogen central

E

B. Fibromul odontogen periferic C. Mixomul odontogen D. Cementoblastomul E. Ameloblastomul

4. *Ameloblastomul oaselor maxilare prezint mai multe forme anatomo-clinice, mai puin una:

A. Ameloblastomul intraosos solid B. Ameloblastomul intraosos multichistic C. Ameloblastomul hemoragic D. Ameloblastomul intraosos unichistic E. Ameloblastomul periferic

C

5. Aspectul radiologic al ameloblastoamelor poate cuprinde: A. Radiotransparen unilocular cu margini regulate B. Aspect de fagure de miere C. Aspect de baloane de spun D. Frecvent la nivelul leziunii este prezent un dinte inclus

intraosos (molar de minte mandibular)

E. Dinii adiaceni tumorii nu prezint resorbie radicular

BCD

6. Care sunt caracterele clinice i radiologice distincte ale ameloblastomului desmoplastic?

A. Se localizeaz mandibular, zona anterioar B. Se localizeaz maxilar, zona anterioar C. Aspect de radiotransparen unilocular D. Aspect de radiotransparen cu zone radioopace E. Se localizeaz mandibular la nivelul ramului ascendent

BD

7. Cele mai frecvente forme anatomo-patologice de ameloblastom multichistic sunt:

A. Folicular B. Acantomatos C. Plexiform D. Cu celule granulare E. Desmoplastic

AC

8. Despre evoluia ameloblastomului intraosos solid (multichistic) se pot afirma:

A. Rata de recidiv dup chiuretajul leziunii este de 25% B. Rata de recidiv dup rezecia osoas marginal este de 1% C. Recidivele pot aprea i dup 10 ani postoperator D. Sunt descrise metastazri n ganglionii loco-regionali E. Sunt descrise metastazri n alte structuri osoase

CDE

Tema 11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE



1. *Dintre oncogenele activate cel mai frecvent n formele tumorale oro-maxilo-faciale, se citeaz oncogena:

A. Mxc B. Res C. Bcl D. Moc E. Brc

C

2. *Cea mai reprezentativ antioncogen este gena: A. P53 B. P17

A

C. P1 D. P34 E. P4

3. *Metastazarea loco-regional a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale apare n majoritatea situaiilor prin:

A. Diseminare hematogen B. Diseminare limfatic C. Diseminare mixt (limfatic-hematogen) D. Variantele A, B, C sunt corecte E. Variantele A, B, C sunt incorecte

B

4. *Metastazarea la distan a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale se produce de cele mai multe ori pe cale:

A. Hematogen B. Limfatic C. Mixt (hematogen-limfatic) D. Variantele A, B, C sunt corecte E. Variantele A, B, C sunt incorecte

A

5. n evoluia osteosarcomului de mandibul, factorii importani de prognostic sunt:

A. Vrsta pacientului B. Forma histologic C. Sexul pacientului D. Gradul formrii de spiculi de esut osos E. Gradul de difereniere

BE

6. Dintre afirmaiile despre sarcomul Ewing sunt adevrate doar: A. La nivelul oaselor maxilare este localizat cu predilecie la

nivelul corpului mandibulei

B. Grupa de vrst cel mai afectat este cuprins ntre 5-30 ani C. Deformarea mandibulei evolueaz lent, fr durere D. Sarcomul Ewing metastazeaz n creier E. Rata de supravieuire pe termen lung (dup tratamentul

multimodal) este de 10%

AB

7. Care dintre urmtoarele imagini radiologice reprezint descrieri corecte pentru diferite sarcoame?

A. sarcofag n osteosarcom B. foi de ceap n sarcomul Ewing C. soare care rsare n sarcomul periostal D. pern de ace n condrosarcom E. fagure de miere n angiosarcom

BD

8. Cele mai frecvente localizri pentru tumorile primare care metastazeaz n oasele maxilare sunt:

A. Stomacul B. Plmnii C. Snul D. Rinichii E. Pancreasul

BCD

Tema 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE



1. *Cea mai recent metod de diagnostic pentru afeciunile ATM este: A. Radiografia n inciden Parma B. Rezonana magnetic nuclear

C

C. Artroscopia D. Examenul CT E. Scanarea PET

2. *Care dintre medicamentele enumerate mai jos este miorelaxant cu aciune central?

A. Baclofen B. Ibuprofen C. Ketoprofen D. Voltaren E. Diazepam

A

3. *Dup Rosser, ameliorri semnificative ale durerilor i disfunciilor musculare n sindromul algodisfuncional temporomandibular s-au obinut

cu:

A. Methocarbamol B. Toxin botulinic C. Celestone D. Diprophos E. Antidepresive triciclice

B

4. *Metodele uzuale de fizioterapie n sindromul algodisfuncional temporo-mandibular sunt urmtoarele, mai puin una:

A. Terapia prin cldur superficial B. Terapia prin cldur n profunzime C. Crioterapia D. Stimularea nervoas electric transcutanat E. Mecanoterapia

D

5. Dup un traumatism articular direct/indirect, timpul mediu de instalare a unei anchiloze temporomandibulare posttraumatice este de:

A. 3 luni pentru traumatismul direct B. 6 luni pentru traumatismul direct C. 12 luni pentru traumatismul direct D. 12 luni pentru traumatismul indirect E. 18 luni pentru traumatismul indirect

BE

6. Factorii infecioi implicai n apariia anchilozei temporo-mandibulare nu cuprind:

A. Supuraiile geniene B. Supuraiile oto-mastoidiene C. Osteomielite la nivelul ramului ascendent mandibular D. Artroza temporomandibular E. Artrite traumatice suprainfectate

AD

7. Anchilozele temporo-mandibulare extraarticulare pot apare dup: A. Fractura cavitii glenoide B. Fractura intraarticular a condilului C. Fractura arcadei temporo-zigomatice D. Hipertrofia apofizei coronoide E. Parotidite

CD

8. Formele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare sunt: A. Anchiloza intracapsular unilateral B. Anchiloza intracapsular bilateral C. Anchiloza temporomandibular ireversibil D. Pseudoanchiloza unilateral E. Pseudoanchiloza bilateral

ABDE

Tema 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE



1. *Despre fistulele salivare se pot afirma urmtoarele, mai puin una: A. Fistulele salivare constituie leziuni permanente B. Se nchid spontan doar excepional C. Tratamentul acestora const n extirparea chirurgical a

orificiului i traiectului fistulos

D. Consecutiv, se diminu sau se suprim temporar secreia salivar

E. Excizia fistulei va fi urmat de sutura ntr-un singur plan

E

2. *Sialoreea neurologic nu apare n: A. Iritaia oro-faringian B. Boala Parkinson C. Sifilisul teriar cu afectare cerebral D. Encefalite E. Tumori situate la baza ventriculului IV

A

3. *Principalele clase de substane medicamentoase implicate n apariia xerostomiei nu cuprind:

A. Antihistaminice B. Blocante ale canalelor de calciu C. Antiinflamatorii nesteroidiene D. Decongestive E. Antidepresive

C

4. *Dintre bolile sistemice care afecteaz glandele salivare, influennd cantitatea i calitatea salivei nu face parte:

A. Sindromul Sjgren B. Sarcoidoza C. SIDA D. HTA E. Diabetul zaharat

D

5. Fluxul salivar poate fi stimulat prin: A. Rehidratare B. Macrolide C. Sialogoge (citrice) D. Lincomicine E. Evacuarea mecanic a glandei prin masaj

ACE

6. n formele cronice, recidivante ale parotiditelor sialografia poate decela urmtoarele imagini:

A. Pom nflorit B. Modificrile arborelui salivar nu sunt specifice C. Acumulri radioopace de substan de contrast de mari

dimensiuni, cu un contur neregulat

D. irag de mrgele pe canalul Stenon E. Lacun

AD

7. Despre sialadenita bacterian TBC se pot afirma urmtoarele: A. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori primar B. Infectarea glandelor salivare este de cele mai multe ori

secundar, pe cale hematogen

C. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori retrograd, prin arborele salivar, de la leziunile orale

D. Infectarea glandelor salivare se produce de cele mai multe ori pe cale limfatic, de la leziunile orale sau orofaringiene

BE

E. Exist dou forme clinice de parotidit bacterian TBC: circumscris i difuz

8. Parotidita sifilitic teriar recunoate urmtoarele forme clinice: A. Parotidita difuz B. Goma sifilitic parotidian C. Parotidita gangrenoas D. Parotidita supurat E. Forma pseudotumoral

ABE

Tema 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-

MAXILARE SEVERE



1. *Protocolul standard privind etapizarea tratamentului anomaliilor dento-maxilare severe prevede ca dup tratamentul chirurgical s se efectueze

un tratament ortodontic post-chirurgical cu durata de:

A. 3-6 luni B. 6-9 luni C. 9-12 luni D. 12-16 luni E. 16-24 luni

D

2. *Pentru completarea examenului clinic facial i msurarea exact a parametrilor morfologici este necesar s se efectueze:

A. Chestionarul de motivaie B. Examenul fotostatic C. Examenul funcional D. Analiza modelelor de studiu E. Istoricul bolii

B

3. *Examenul fotostatic se efectueaz n norm: A. Frontal B. Lateral C. Semiprofil D. Variantele A, B, C sunt corecte E. Variantele A, B, C sunt incorecte

D

4. *Din norma frontal a examenului fotostatic se analizeaz urmtoarele, mai puin:

A. Proporia etajelor figurii B. Simetria facial C. Unghiul mandibular D. Raportul interlabial E. Raportul bizigomatic/bigoniac

C

5. *Din norma lateral a examenului fotostatic se evalueaz urmtoarele, mai puin:

A. Profilul n etajul inferior al feei B. Treapta labial C. Unghiul mandibular D. Conturul osului malar E. Raportul bizigomatic/bigoniac

E

6. *Unghiul funcional masticator este un parametru care se msoar n cadrul:

A. Aprecierii ocluziei dinamice B. Evalurii spaiului interlabial

A

C. Evalurii liniei sursului D. Aprecierea cmpului de profil facial E. Evaluarea treptei labiale

7. *Cum se numete unghiul care se formeaz ntre o linie orizontal i o linie oblic nclinat variabil ce materializeaz deplasarea lateral a

punctului interincisiv inferior din poziia de intercuspidare maxim?

A. Unghiul nazo-labial B. Unghiul labio-mentonier C. Unghiul funcional masticator D. Unghiul submento-cervical E. Unghiul mandibular

C

8. *Analiza modelelor de studiu furnizeaz urmtoarele informaii, mai puin:

A. Dezvoltarea sagital i transversal a arcadelor dento-alveolare superioar i inferioar

B. Conturul genian C. Dezvoltarea vertical a arcadelor dento-alveolare D. Simetria, forma arcadelor E. Ocluzia static habitual, n cele trei planuri

B

Tema 15. DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE



1. *Embrionul de 34 zile prezint urmtoarele structuri, mai puin una: A. Procesul nazal lateral B. Procesul nazal medial C. Procesul nazo-maxilar D. Procesul nazo-mandibular E. Procesul mandibular

D

2. *Dezvoltarea feei este aproape ncheiat la sfritul sptmnii: A. A 5-a B. A 6-a C. A 7-a D. A 8-a E. A 9-a

D

3. *Palatul primar se formeaz prin fuzionarea proeminenelor nazale mediane, n sptmna:

A. A 5-a B. A 6-a C. A 7-a D. A 8-a E. A 9-a

A

4. *Palatul secundar se va forma n sptmna: A. A 5-a B. A 6-a C. A 7-a D. A 8-a E. A 9-a

C

5. *Cnd procesele laterale palatine, palatul primar i septul nazal vor fuziona pe linia median, se ncheie procesul de fuziune. Ce vrst

aproximativ are embrionul uman?

A. 5-7 sptmni

B

B. 7-12 sptmni C. 12-15 sptmni D. 15-18 sptmni E. 18-24 sptmni

6. *Cum se numete sindromul clinic caracterizat prin: micrognaie, retrognaie, glososptoz i despictur palatin?

A. Pierre-Robin B. Patau C. Klippel-Feil D. Edwards E. Down

A

7. *Cum se numete sindromul clinic caracterizat prin: despictur labio-palatin, malformaii cardiace, malformaii oculare i arinencefalie?


B

8. *Cum se numete sindromul clinic caracterizat prin cheilo-palato-schizis i sudarea vertebrelor cervicale?


C

Tema 16. DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL. NEVRALGIA DE

TRIGEMEN



1. *Care dintre urmtoarele afirmaii nu este adevrat despre nevralgia trigeminal simptomatic?

A. Se mai numete idiopatic B. Se nsoete de deficitul motor sau atrofia muchilor masticatori C. Se datoreaz unei leziuni structurale a ganglionului Gasser D. Se nsoete de tulburri de sensibilitate n teritoriul de distribuie

al trigemenului

E. Se nsoete de afectarea altor nervi cranieni adiaceni

A

2. *Nevralgia trigeminal simptomatic poate fi produs de urmtoarele tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos, mai puin:

A. Neurinom de acustic B. Neurinom de trigemen C. Meningiom D. Compresia ggl. Gasser printr-o arter cerebeloas postero-

inferioar tortuoas, aterosclerotic

E. Chist epidermoid

D

3. *Criteriile de diagnostic pentru nevralgia trigeminal simptomatic nu cuprind:

A. Atacuri paroxistice de durere afectnd una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen

B. Durerea este declanat de ariile trigger sau de factorii trigger C. Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ

E

D. O leziune cauzal a fost demonstrat prin investigaii speciale E. O leziune cauzal nu a fost demonstrat prin explorarea fosei

posterioare

4. *Care dintre urmtoarele afirmaii nu este real? A. Diagnosticul de nevralgie de trigemen se stabilete pe baze clinice B. Examenul obiectiv poate evidenia punctele trigger C. Hipoestezia pe una din ramurile trigemenului semnaleaz o

nevralgie primar

D. Evaluarea imagistic trebuie s includ RMN E. Explorarea RMN trebuie s acorde o atenie sporit unghiului

ponto-cerebelos i foramenului de ieire a nervului trigemen din

craniu

C

5. *Diagnosticul diferenial al nevralgiei de trigemen se face cu urmtoarele entiti clinice, mai puin una:

A. Nevralgia trigeminal din scleroza multipl B. Nevralgia nervului laringeu inferior C. Nevralgia nervului facial D. Nevralgia occipital E. Nevralgia trigeminal postherpetic

B

6. *Diagnosticul diferenial al nevralgiei de trigemen se face cu urmtoarele entiti clinice, mai puin una:

A. Nevralgia de nerv glososfaringian B. Nevralgia nervului intermediar Wrisberg C. Nevralgia vidian (Vail) D. Nevralgia trigeminal luetic E. Nevralgia nazociliar

D

7. *Despre tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen se pot afirma urmtoarele, mai puin una:

A. Dac exist o leziune structural decelat se iniiaz tratament medicamentos

B. Nevralgia trigeminal clasic rspunde de obicei la farmacoterapie C. n nevralgia trigeminal secundar trebuie tratat i cauza

subjacent

D. Tratamentul medicamentos utilizeaz medicaie anticonvulsivant E. Unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite n

tratamentul nevralgiei de trigemen este oxcarbamazepina

A

8. *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen vizeaz urmtoarele, mai puin:

A. Blocajul chimic anestezic B. Injectarea percutanat a ganglionului Gasser C. Infiltraii cu acizi la nivelul ggl. Gasser D. Ganglioliza prin radiofrecven E. Decompresia microvascular a fosei posterioare

C

Tema 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete

Stomatologie pediatric (Stomatologie comportamental pediatric - pag. 43-57, 129-177;

Elemente introductive n pedodonie - pag. 62-81; Pedodonie, traumatisme dento-

parodontale - pag. 29-50, 98-104, 111-141; Pedodonie, distrofii dentare - pag. 20-48;

Periodontologie pediatric - pag. 43-54, 80-107; Practica pedodontic - pag. 219-248, 207-

216, 251-259, 261-280) 1. *Printre caracteristicile perioadei 3-6 ani NU se numr:

A. egocentrism C Stomatologie

comportamen

B. afectivitate C. lipsa caracterului imitativ n aciune i comportament D. negativism excesiv episodic E. teama auditiv, optic, tactil

tal, pg.50

2. *La dinii permaneni tineri, n cazul sigilrilor lrgite i a cavitilor superficiale, protecia pulpo-dentinar este asigurat de:

A. grosimea stratului de dentin B. grosimea stratului de smal C. grosimea stratului de smal i dentin D. grosimea stratului de liner E. E. grosimea materialului de obturaie definitiv

B Practica

pedodontic,

pg.258

3. *Tratamentul cariei dentare la nivelul incisivilor temporari este recomandat pna la vrsta de:

A. 7 ani B. 4 ani C. 5 ani D. 6 ani E. 8 ani

C Practica

pedodontic,

pg.207

4. *La prepararea cavitii proximale la dinii temporari trebuie evitate: A. unghiurile rotunjite la nivel proximal B. fragilitatea pereilor linguali prin orientarea greit a axului

cavitii ctre vestibular

C. meninerea smalului susinut D. unghiurile ascuite la nivel proximal E. nici o afirmaie din cele de mai sus nu este adevrat

D Practica

pedodontic,

pg.212

5. *n prepararea cavitilor de clasa I pentru restaurarea cu amalgam a dinilor temporari ideal, adncimea peretelui pulpar este de:

A. 0.5 mm n smal B. 1.5 mm n dentin C. 0.5 mm n dentin D. 1 mm n dentin E. 2 mm n dentin

C Practica

pedodontic,

pg.210

6. *Indicaiile de utilizare a coroanelor pedodontice sunt urmtoarele: A. dini temporari sau permaneni tineri cu leziuni carioase

extinse

B. dini cu hipoplazii C. dini cu tratament endodontic D. pacieni cu disabiliti, cu o igien oral defectuoas E. toate rspunsurile de mai sus sunt corecte

E Practica

pedodontic,

pg.215

7. *n prepararea cavitilor de clasa I pentru restaurarea cu amalgam a dinilor temporari pentru a nu deschide coarnele pulpare se va evita

folosirea frezelor :

A. 330 B. con invers C. sferice D. efilate E. nici o afirmaie din cele de mai sus nu este corect

B Practica

pedodontic,

pg.210

8. *Gradul 2 de erupie clinic este considerat atunci cnd: A. vrful cuspidului perforeaz mucoasa B. 2/3 din coroan a erupt C. din coroan a erupt D. din coroan a erupt E. dintele a erupt n totalitate

D Elemente

introductive

n

pedodonie,

69

TEMA 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete

1. *Care dintre enunurile urmtoare este corect? A. Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor dure

dentare cu relief ocluzal accentuat efectuat la pacieni cu risc

carios mare;

B. Sigilarea este o metod utilizat pentru suprafeele aproximale efectuat la pacieni cu risc carios mare ;

C. Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacieni cu risc carios

mic;

D. Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacieni cu risc carios

mic;

E. Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor aproximale la pacieni cu risc carios mare.

A

2. *Care este obiectivul principal al sigilrii suprafeelor dure dentare? A. nchiderea reliefurilor retentive coronare a dinilor imediat

dup erupie;

B. nchiderea reliefurilor retentive proximale a dinilor imediat dup erupie;

C. nchiderea reliefurilor coronare a suprefeelor dinilor care nu sunt retentive imediat dup erupie;

D. nchiderea reliefurilor retentive de la nivelul feelor vestibulare a dinilor imediat dup erupie;

E. Nici un rspuns de mai sus nu este corect.

A

3. *Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? A. Dup sigilare 95% dintre microorganisme i pierd viabilitatea

prin absena substratului nutritiv;

B. Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacieni cu risc carios

sczut;

C. Obiectivul principal al sigilrii este nchiderea reliefurilor retentive coronare;

D. n caz de diagnostic incert de carie trebuie adoptat sintagma cnd ai dubii sigileaz n loc de cnd ai dubii obtureaz

deoarece nu se cunoate nici un efect secundar al sigilrii;

E. Sigilarea este o metod de imunizare a suprafeelor dure dentare cu relief ocluzal accentuat la pacieni cu risc carios

ridicat.

B

4. *Care dintre urmtoarele afirmaii este fals? A. Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat la

pacieni cu risc crescut de mbolnvire prin carie;

B. Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat pentru fosetele spra-cingulare;

C. Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat la pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie;

D. Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicate pentru anurile i fosetele ocluzale ale premolarilor;

E. Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicate pentru fisurile i fosetele ocluzale, vestibulare i orale ale molarilor

temporari i definitive.

C

5. Sigilarea ca metod a preveniei primare este indicat n urmtoarele situaii:

A. Pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie;

BCDE

B. anurile i fosetele ocluzale, vestibulare i orale ale molarilor temporari i definitivi (de elecie suprafaa ocluzal a primului

molar definitiv imediat dup erupie);

C. anurile i fosetele ocluzale ale premolarilor; D. Fosetele supracingulare; E. anurile i fosetele ce prezint coloraii intrinseci ale

smalului la care nu s-au pus n eviden carii dentinare

subiacente prin examen clinic i radiologic.


A. Pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie; B. anurile i fosetele proximale, (de elecie suprafaa proximal

a primului molar definitiv imediat dup erupie);

C. anurile i fosetele proximale ale premolarilor; D. Fosetele supracingulare; E. anurile i fosetele cu smal colorat i decalcifiat dar fr carii

dentinare la acelai dinte, evideniate clinic i radiologic.

DE


A. anurile i fosetele cu smal colorat i decalcifiat dar fr carii dentinare;

B. Pacieni cu igien oral riguroas; C. Pacieni cooperani. D. Dini care prezint concomitent leeziuni carioase proximale; E. anuri puin exprimate, care sunt apreciate ca zone de risc

sczut.

ABC


A. Pacieni cu risc sczut de mbolnvire prin carie; B. anurile i fosetele ce prezint coloraii intrinseci ale

smalului la care nu s-au pus n eviden carii dentinare

subiacente prin examen clinic i radiologic;

C. Pacieni cu igien oral riguroas; D. Pacieni cu malocluzie; E. Pacieni care au o igiena oral i alimentar deficitar.

BC

Tema 18 - Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar 1. *Dezvoltarea puternica a regiunii unghiului mandibulei are loc ca urmare a

activitatii accentuate a muschilor

A. maseter si pterigoidian intern B. maseter si pterigoidian extern C. maseter si milohioidian D. maseter si hioidian E. pterigoidian extern si intern

A Gh. Boboc,

Pg. 405

2. *Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent

D Gh. Boboc,

Pg. 411

3. Interpozitia buzei inferioare poate duce la aparitia: A. Prodentiei superioare

AD Gh. Boboc,

Pg. 443

B. Prodentiei inferioare C. Retrodentiei superioare D. Retrodentiei inferioare E. Biprodentiei

4. Interpozitiile heterotrope presupun interpunerea intre arcadele dentare:

A. A unor elemente ce nu apartin aparatului dentomaxilar B. A unor elemente ce apartin aparatului dentomaxilar C. A degetelor D. A creionului E. A limbii

ACD Gh. Boboc,

Pg.437

5. Pentru producerea unei anomalii dentomaxilare prin obiceiuri vicioase trebuie intrunite mai multe conditii ce intereseaza:

A. Intensitatea obiceiului vicios B. Durata obiceiului vicios C. Frecventa obiceiului vicios D. Factorul teren- teren deformabil constitutional E. Nici un raspuns corect

ABCD Gh. Boboc,

Pg 444

6. Zonele faciale de sprijin in contextul atitudinilor anormale de postura sunt: A. Mentonul B. Regiunea bilabiala C. Zonele laterale ale partii inferioare a fetei D. Pavilionul auricular E. Unghiul goniac

ABC Gh. Boboc,

Pg 436

7. *Alimentaia rafinat a omului modern are drept consecin: A. Atriia proximala B. Atriia ocluzal C. Avansarea mandibulei D. Supraocluzia grupului incisivo-canin E. Over-bite normal

D Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 68

8. *Respiraia oral produce: A. Dezvoltare n exces a maxilarului B. Compresiune de maxilar C. Rotaie mandibular anterioar D. Ocluzie adanc acoperit E. Retrodenia incisivilor superiori

B Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 68

Tema 19. Dezvoltarea ocluziei dentare

1. *n timpul dezvoltrii ocluziei dentare mixte se produce: A. prima nlare de ocluzie B. prima mezializare a mandibulei C. a treia nlare de ocluzie D. a doua mezializare a mandibulei E. a doua nlare de ocluzie

E Dorobat,

Stanciu, pg.

45

2. *n perioada predentar se produce n mod normal: A. a doua nlare de ocluzie B. a doua mezializare a mandibulei C. a treia nlare de ocluzie D. prima nlare de ocluzie E. prima mezializare a mandibulei

E Dorobat,

Stanciu,, pg

38

3. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de

AC Dorobat,

Stanciu,

12 luni

B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari

C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual micsorand perimetrul arcadei

D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei

temporari

pg.40-42

4. Planul postlacteal: A. in treapta meziala conduce la un raport mezializat B. in treapta usor mezializata ofera raport cuspid in santul

intercuspidian

C. in treapta meziala ofera raport cuspid la cuspid D. in linie dreapta ofera raportul cuspid la cuspid al molarului 1 E. in treapta distalizata conduce la o relatie ocluzala distalizata la

nivel molar

ABDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

43

5. Eruptia molarului 1 permanent: A. produce a doua inaltare de ocluzie B. modifica forma arcadei C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat D. modifica lungimea arcadei E. modifica forma arcadei de la semielipsa la semicerc

ABD Dorobat,

Stanciu, Pg

45

6. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni:

A. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii

ocluzale

D. eruptia molarilor 1 deciduali determina prima inaltare de ocluzie E. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni

ACDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

39

7. *Spaiul de rezerv Nance ( lee-way space) reprezint: A. suma diametrelor mezio-distale ale incisivilor permaneni B. suma diametrelor mezio-distale ale caninilor i molarilor

temporari

C. suma diametrelor mezio-distale ale caninului permanent i premolarilor pe o hemiarcad

D. diferena dintre suma diametrelor mezio-distale ale caninului i molarilor temporari si suma diametrelor mezio-distale ale

caninului permanent i premolarilor pe fiecare hemiarcad

E. Nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat

D Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 46

8. *Valorile normale pentru spaiul de rezerv Nance la maxilar sunt: A. 0,5-1 mm B. 0,7-0,9 mm C. 0,9-1,5 mm D. 2 mm E. 1,7-2,4 mm

C Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 46

Tema 20. Etiopatogenia anomaliilor-dento-maxilare

1. *Sindromul Pierre- Robin se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte, cu o exceptie:

A. microretrognatie mandibulara

C Zegan, Pg.85

B. despicaturi palatine C. ocluzie inversa frontala D. distrofie osteo-musculara E. glosoptoza

2. *Pierderea prematura a dintilor temporari poate avea urmatoarele consecinte, cu exceptia:

A. Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara B. Incongruente dento-alveolare C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti D. Absenta angrenajelor inverse E. Contacte si interferente ocluzale

D Dorobat,

Stanciu, Pg

74

3. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: A. retrognatie mandibulara B. anomalii dentare de numar C. ocluzia mezializata D. anomalii dentare de forma E. prognatie mandibulara

ABD Zegan, pg. 85

4. La pacientii cu sindrom Turner pot fi observate urmatoarele aspecte: A. retrognatie mandibulara B. hipertelorism C. facies rotund D. prognatie mandibulara E. ocluzia distalizata

ABCE Zegan, pg. 85

5. Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de: A. Tipare genetice B. Factori teratogeni C. Cauze generale D. Bariere fibroase E. Bariere osoase

ADE Dorobat,

Stanciu, Pg

75

6. Pierderea prematura a dintilor temporari determina: A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau

orala

B. Incongruente dento-alveolare C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti D. Dilatari ale arcadei E. Angrenaje inverse

ABCE Dorobat,

Stanciu, Pg

74

7. *Trisomia 21 se mai numete: A. Sindrom Edwards B. Sindrom Patau C. Sindrom Ellis van Creveld D. Sindrom Klinefelter E. Sindrom Langdon Down

E Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 61

8. *Care din urmtoarele caracteristici nu corespunde sindromului Turner? A. Hipertelorism B. Prognatism mandibular C. Pterigium coli D. facies rotund E. disgenezie ovarian

B Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 61

Tema 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

1. *Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita

E Dorobat,

Stanciu, Pg.

B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

78

2. *Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

A DS, Pg. 78

3. Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta urmatoarele variante:

A. De conducere fortata B. Protruzie cu spatiere C. Cu ocluzie adanca acoperita D. Cu inghesuire E. Protruzie fara spatiere

BDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

79

4. Scoala germana clasifica malocluziile in: A. Sindromul cu compresie de maxilar B. Disarmonii C. Sindromul cu ocluzie incrucisata D. Sindromul progenic E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis

ACD Dorobat,

Stanciu, Pg.

79,80

5. Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi: A. De conducere condiliana B. De conducere fortata C. Fals (prognatism mandibular) D. Adevarat E. Fals (retrognatism maxilar)

BDE Dorobat,

Stanciu, Pg.

80

6. Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor ocluziei in sens vertical sunt:

A. infrapozitie B. suprapozitie C. infraocluzie D. vestibulopozitie E. supraocluzie

CE Dorobat,

Stanciu, Pg.

82

7. *n clasificarea colii franceze termenul exoalveolie reprezint: A. extruzia dinilor din zona lateral a arcadei B. arcad dento-alveolar micorat n sens transversal (ngustat) C. arcad dento-alveolar alungit D. arcad dento-alveolar mrit n sens transversal(lrgit) E. supraocluzia dinilor frontali

D Dorobat,

Stanciu

Ortodontie si

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 81

8. *Care din urmtoarele afirmaii nu este adevrat? A. Anomalia de clasa a III se caracterizeaz prin rapoarte molare i

canine mezializate

B. n anomalia de clasa I Angle rapoartele molare i canine sunt neutrale

C. Anomalia de clasa a II a diviziunea 1 se caracterizeaz prin rapoarte distalizate i ocluzie deschis frontal

D. Anomalia de clasa a II a diviziunea a 2 a se caracterizeaz prin rapoarte distalizate i ocluzie adnc acoperit

E. Clasificarea Angle utilizeaz ca reper molarii de 6 ani maxilar i mandibular.

C

Tema 22. Examenul radiologic n ortodonie 1. Rotaia mandibular posterioar se caracterizeaz prin:

A. etaj inferior crescut B. unghi goniac deschis C. etaj inferior micorat D. condil mandibular robust, dezvoltat n sus i nainte E. tendin la ocluzie adnc

AB Zegan, Pg 61

2. Planurile de referinta utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil sunt urmatoarele:

A. Planul Frankfurt- Po-Or B. Planul bazei craniului- Po-Or C. Planul bazal mandibular- Nsa-Nsp D. Planul bazal maxilar- Nsa-Nsp E. Axa Y de crestere- S-N

AD Dorobat,

Stanciu,

Pg155

3. *Punctul Gn (de pe teleradiografia de profil) este: A. Punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere B. Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere C. Punctul cel mai posterior al simfizei mentoniere D. Punctul cel mai anterior si inferior al simfizei mentoniere E. Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere

D Dorobat,

Stanciu,

Pg154

4. In analiza teleradiografie de profil, cele 3 laturi ale triunghiului lui Tweed sunt reprezentate de :

A. Planul de la Frankfurt B. Planul Simon C. Axa incisivului superior D. Planul mandibular E. Axa incisivului inferior

ADE Dorobat,

Stanciu,

Pg163

5. Despre distanta Ao-Bo sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB E. Completeaza notiunea de clasa scheletala

ABE Dorobat,

Stanciu,

Pg164

6. *Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este reprezentat de :

A. FMIA B. FMA C. IMPA D. IMFA E. ANB

B Dorobat,

Stanciu,

Pg169

7. *Unghiul SNA arat : A. poziia maxilarului fa de baza craniului B. poziia mandibulei fa de baza craniului C. raportul maxilar/mandibul D. angulaia bazei craniului E. profilul

A Georgeta

Zegan

Metode i

tehnici de

diagnostic

din

ortodonie i

ortopedia

dento-facial,

Ed

Tehnopress,

2004, pg.102

8. *Punctul B Down reprezint: A. punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar mandibular

pe linie median

D Dorob,

Stanciu-

Ortodonie i

B. punctul cel mai proeminent al simfizei mentoniere C. centrul simfizei mentoniere D. punctul cel mai nfundat al procesului alveolar mandibular pe

linie median

E. vrful incisivului inferior

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 154

Tema 23. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1

1. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar bilateral:

A. neutral i ocluzie adnc B. mezializat i ocluzie invers frontal C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi; D. vestibularizat i ocluzie adnc acoperit E. lingualizat i ocluzie deschis frontal

C Zegan, pg

183

2. *Factorul etiopatogenic disfuncional al malocluziei clasa a II-a diviziunea 1 este:

A. rahitismul B. nanismul hipofizar C. sindromul Marfan D. sindromul lingual protruziv anterior incomplet E. pierderea prematur a dinilor temporari n zona de sprijin

D Zegan, pg

184

3. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se produc urmtoarele modificri ale bazei alveolare fa de baza coronar a

arcadei:

A. Baza apical este mic B. Baza apical este mare C. Baza coronar este larg D. Baza coronar este ngust E. Nici un raspuns corect

AC Dorobat,

Stanciu, pg.

385

4. Aspectul facial n anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se caracterizeaz prin:

A. Tegumente palide B. Buza superioar este groas C. Buza superioar este subire D. Fant labial ntredeschis E. Mentalis hiperton

ACDE Dorobat,

Stanciu, pg.

383

5. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 se observ:

A. Hipotonie uni- sau bilateral a muchilor narinari B. Hipertonie uni- sau bilateral a muchilor narinari C. Hipertonia muschiului mentonier D. Hipertonia buzei inferioare E. Hipotonia buzei inferioare

ACD Dorobat,

Stanciu, pg

385-386

6. In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, arcada dento-alveolar i modific forma, n funcie de nivelul compresiunii,

avnd aspect de:

A. Omega B. V C. U D. M E. Z

ABCD Zegan, pg

185

7. *n anomalia de clasa a II a diviziunea 1 ntlnim: A. endoalveolie i proalveolie superioar

A Dorob,

Stanciu-

B. endoalveolie i retroalveolie superioar C. exoalveolie i retroalveolie maxilar D. exoalveolie i proalveolie mandibular E. biretroalveolie

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

2009, pg. 385

8. *Care din afirmaiile de mai jos nu sunt caracteristice anomaliei de clasa a II a diviziunea 1?

A. rapoarte ocluzale molare i canine distalizate B. muchiul mentalis hiperton C. muchiul pterigoidian extern hipoton D. inocluzie sagital pozitiv E. muchiul orbicular al buzei superioare hiperton

E Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.159

Tema 24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2

1. *Malocluzia clasa a II-a Angle diviziunea 1 se caracterizeaz prin raport molar bilateral:

A. neutral i ocluzie adnc B. mezializat i ocluzie invers frontal C. distalizat i ocluzie adnc acoperit D. distalizat i ocluzie adnc n acoperi; E. lingualizat i ocluzie deschis frontal

C Zegan, pg 189

2. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. genetici B. funcionali C. constituionali D. generali E. locali

A Dorobat,

Stanciu, pg 396

3. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni: A. Reducerea diametrelor premolare si molare B. Retrodenie cu supraacoperirea grupului incisiv C. Diferite grade de spaiere dentar D. Ocluzie deschis E. Diferite grade de nghesuire dentar

ABE Dorobat,

Stanciu, pg 398

4. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot ntlni urmtoarele semne clinice: A. San labiomentonier ters B. Etajul inferior al feei mrit C. Menton aplatizat D. Fanta labiala inchisa ferm E. San labiomentonier accentuat

DE Zegan, pg 190

5. In malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa diferite grade de abraziune pe:

A. Faa vestibular a incisivilor superiori B. Faa vestibular a incisivilor inferiori C. Faa lingual a incisivilor inferiori D. Faa palatinal a incisivilor superiori E. Toate rspunsurile sunt corecte

BD Dorobat,

Stanciu, pg. 398

6. La examenul facial in malocluzia clasa II/2 Angle se pot observa: A. tipar euriprosop B. fanta labiala inchisa ferm C. buza superioara groasa, eversata D. buza superioara scurta, subtire E. sant labio-mentonier accentuat

ABDE Zeganpg 190

7. *n etiopatogenia anomaliei de clasa II/2 ntlnim: B DorobStanciu-

A. respiratia oral B. factori genetici C. sindromul lingual protruziv (deglutiia infantil) D. obiceiul vicios de interpoziie E. mucarea buzei inferioare

Ortodonie i

ortopedie dento-

facial2009pg.

396

8. *n anomalia de clasa a II a scheletal unghiul ANB este: A. 2-4 B. 4 C. 2 D. 0 E. negativ

B G. Zegan-

Metode si

tehnici de

diagnosticpg.109

Tema 25. Malocluzia de clasa a III-a

1. *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz prin: A. raporturi distalizate i ocluzie n acoperi B. raporturi mezializate i ocluzie invers frontal C. raporturi distalizate i ocluzie acoperit D. raporturi normale i inghesuire frontal E. nici un rspuns corect

B Dorobat,

Stanciu,

Pg.405

2. *In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:

A. unghiul SNA mai mare de 800 B. unghiul SNB mai mic de 780 C. unghiul SNA mai mic de 800 D. unghiul ANB pozitiv E. nici un raspuns corect

C Dorobat,

Stanciu, Pg.

406

3. La examenul facial in malocluzia de clasa a III-a se observa: A. fata aplatizata B. obraji infundati C. profil convex D. profil concav E. profil drept

ABD Dorobat,

Stanciu,

Pg.406

4. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt

caracterizate de:

A. proalveolodontie inferioara B. retroalveolodontie superioara C. proalveolodontie superioara D. pretroalveolodontie inferioara E. nici un raspuns nu e corect

AB Dorobat,

Stanciu, Pg

408

5. Aspectul facial n prognatismul mandibular anatomic se caracterizeaza prin: A. profil concav B. treapta labiala inversat C. aspectul dur, voluntar al fetei D. profil convex E. facies aplatizat

ABCE Zegan, pg

207

6. Aspectul facial n retrognatia maxilara se caracterizeaza prin: A. profil concav B. regiunea buzei superioare infundata C. retrocheilie superioara D. profil convex E. procheilie superioara

ABC Zegan, pg

211

7. *Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizeaz anomalia de clasa a III a?

A. rapoarte ocluzale mezializate B. angrenaje inverse frontale C. profil convex D. an labio-mentonier ters E. ocluzie invers lateral

C Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.181

8. *Care din semnele clinice de mai jos nu caracterizeaz anomalia de clasa a III a?

A. inocluzie sagital pozitiv B. rapoarte ocluzale mezializate C. facies aplatizat D. profil concav E. menton proeminent

A Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.181

Tema 26. Sindromul de inocluzie vertical

1. *Fonemele dentale perturbate in sindromul de inocluzie verticala sunt: A. B B. D si T C. M si T D. D E. C si T

B Dorobat,

Stanciu, Pg

431

2. *Tulburarile musculare in sindromul de ocluzie deschisa apar cel mai frecvent la nivelul muschiului:

A. pterigoidian intern B. maseter C. buccinator D. pterigoidian extern E. temporal

D Dorobat,

Stanciu, Pg

433

3. Care dintre urmatoarele modificari fizionomice sunt prezente in sindromul de ocluzie deschisa:

A. facies hiperleptoprosop B. fanta labiala inchisa fara efort C. sant labio-mentonier sters D. sant labio-mentonier acentuat E. profil dizarmonios caracteristic

ACE Dorobat,

Stanciu, Pg

434-435

4. Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se intalnesc la nivelul:

A. bazei craniului B. mandibulei C. maxilarului superior D. dentar E. proceselor alveolare

ABCE Dorobat,

Stanciu, Pg

436-438

5. In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in: A. rahitism B. sindrom Down C. condrodistrofii D. persistenta deglutitiei de tip infantil E. nici un raspuns corect

BC Dorobat,

Stanciu, Pg

419

6. Care din urmatoarele tulburari apar in sindromul de ocluzie deschisa: A. functionale B. parodontale C. dentare

ABCD Dorobat,

Stanciu, Pg

431

D. musculare E. neurologice

7. *Care din urmtoarele aparate au indicaii n tratamentul ocluziei deschise? A. placa palatin platou retroincizal B. gutier inferioar plan nclinat C. plac palatin scut lingual D. aparat Frankel tip III E. plac palatin plan nclinat anterior

C Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.144

8. *Care din urmtoarele semen clinice nu corespunde sindromului de ocluzie deschis?

A. an labio-mentonier ters B. fanta labial deschis C. deglutiie atipic D. etaj inferior micorat E. frecvent carii la nivelul grupului frontal superior

D Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.140

Tema 27. Anomalii ale sistemului dentar

1. *Transpoziia dentar complet presupune:

A. inversarea parial a locului pe arcada a doi dini vecini B. eruptia unui dinte la distanta de arcada dentara C. inversarea parial a locului pe arcada a doi dini antagonisti D. inversarea total a locului pe arcada a doi dini vecini E. ramanerea in interiorul osului a unui dinte cu radacina complet

formata si apexul inchis

D Zegan, Pg

168

2. *Dinii supranumerari erupi nu produc: A. incluzia dinilor normali de serie B. malpoziii dentare C. dezechilibre ocluzale D. rizaliza radicular patologic a dinilor antagonisti E. diastema patologic

D Zegan, Pg

158

3. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt implicati urmatorii factori locali: A. tulburari in exfolierea dintelui temporar B. tulburari in formarea germenilor dentari C. secvente inversate de eruptie D. traumatisme dentare E. intarzieri in eruptia dentara

ABCE Zegan, Pg

168

4. Diagnosticul diferential al heterotopiei se face cu: A. eruptia dentara intarziata B. incluzia dentara C. ectopia D. extractia dentara E. hipodontia

ABCE Zegan, Pg

168

5. Tratamentul chirurgical ortodontic al incluziei dentare presupune: A. crearea spatiului pe arcada B. indepartarea cauzelor etiologice C. descoperirea chirurgicala a dintelui inclus D. ancorarea si tractionarea dintelui la arcada dentara E. reimplantarea dintelui

ABCD Zegan, Pg

167

6. Formele clinice ale anomaliilor dentare de forma coronare sunt urmatoarele:

A. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-palatinala a molarilor temporari

ABD Zegan, pg

162

B. tubercul Bolk- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permenenti secunzi sau de minte superiori

C. tubercul Zuckerkandl- pe fata mezio-vestibulara a molarilor permanenti

D. Sixtum- - la nivelul molarului prim permanent inferior E. tubercul Bolk- pe fata mezio-linguala a molarilor permenenti

secunzi inferiori

7. *Termenul transpoziie dentar semnifica: A. ntrziere n erupie B. un dinte erupe vestibularizat C. un dinte i schimb locul cu un alt dinte vecin pe aceeai arcada D. un dinte supraerupt E. nici una din afirmaii nu este adevrat

C Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.120

8. *Care din urmtoarele anomalii ale sistemului dentar nu sunt anomalii de sediu?

A. transpoziia B. ectopia C. heterotopia D. incluzia E. rotaia

E Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.114

9. Care anomalii ale sistemului dentar nu pot fi diagnosticate pe modelul de studiu?

A. incluzia dentar B. heterotopia C. anodonia D. macrodonia E. ectopia dentar

ABC Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.120

10. Care din urmtoarele anomalii sunt anomalii de poziie? A. rotaia B. ectopia C. versia D. transpoziia E. microdonia

AC Zegan G.

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.114

Tema 28. Examenul clinic n ortodonie 1. *Examinarea clinic facial a pacientului apreciaz:

A. bolile cronice generale B. indicaia general a tratamentului ortodontic C. egalitatea etajelor fetei D. dezvoltarea psihic E. instalarea pubertii

C Zegan, pg

101

2. *Examinarea clinic funcional a pacientului: A. stabileste normalitatea sau anormalitatea functiilor aparatului

dento-maxilar

B. depisteaza parafunctii C. depisteaza obiceiuri vicioase D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns nu este corect

D Zegan, pg

105

3. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: A. Euryprosop B. Mesocephal C. Mesoprosop D. Brachycephal

ACE Zegan, pg

100

E. Leptoprosop

4. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri cefalice: A. Euryprosop B. Mesocephal C. Mesoprosop D. Brachycephal E. Leptoprosop

BD Zegan, pg

100

5. Functia respiratorie poate fi evaluata prin urmatoarele teste functionale : A. Comandarea a 35 de inspiratii ritmice B. Comandarea de inspir si expir profund C. Pensarea narinelor D. Comandarea a 20 de inspiratii ritmice E. Testul oglinzii

BCDE Zegan, pg

105

6. La examinarea clinic faciala, pot fi observate urmatoarele tipuri faciale: A. Euryprosop- fata joasa B. Leptoprosop- fata joasa C. Mesoprosop- fata medie D. Leptoprosop- fata inalta E. Euryprosop- fata inalta

ACD Zegan, pg

100

7. *Distana subnasalis-stomiom reprezint: A. 1/3 din nlimea etajului inferior al feei B. din nlimea etajului inferior C. 2/3 din nlimea etajului inferior D. din nlimea etajului inferior E. nici una din afirmaii nu este adevrat

A Dorob,

Stanciu, Ed

2009, pag.88

Tema 29. Analiza modelului de studiu n ortodonie 1. *Valorile normale ale sumei incisive sunt cuprinse intre:

A. 28-35 mm B. 22-34 mm C. 27-37 mm D. 26-39 mm E. 28-38 mm

A Zegan, pg

111

2. *In analiza Pont a modelelor de studiu, suma incisiva se calculeaza prin masurarea cu compasul a celei mai mari dimensiuni mezio-distale coronare

a :

A. Celor patru incisivi inferiori B. Celor doi incisivi centrali superiori C. Celor doi incisivi centrali inferiori D. Celor patru incisivi superiori E. Celor patru incisivi inferiori si a celor patru incisivi superiori

D Zegan, pg

111

3. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea anterioara maxilara: A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor

primi superiori

B. Se calculeaza cu formula SIx100/80 C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor doi

superiori

D. Se calculeaza cu formula SIx100/64 E. Se calculeaza cu formula SIx100/65

AB Zegan, pg

111

4. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara maxilara: A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi

superiori

B. Se calculeaza cu formula SIx100/80

AD Zegan, pg

111

C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor doi superiori


5. In analiza Pont a modelelor de studiu, latimea posterioara mandibulara: A. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale premolarilor

primi inferiori

B. Se calculeaza cu formula SIx100/80 C. Reprezinta distanta dintre punctele de reper ale molarilor primi

inferiori


CD Zegan, pg

111

6. Punctele de referinta pentru analiza Pont pe modelul de studio sunt urmatoarele:

A. Mijlocul santului sagital al premolarului prim superior B. Foseta centrala a molarului secund superior C. Punctul de contact vestibular interpremolar inferior D. Varful cuspidului disto-vestibular al molarului prim inferior E. Varful cuspidului centro-vestibular al molarului prim inferior

ACE Zegan, pg

111

7. *Valoarea sumei incisive care descrie normodonia este: A. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori s

fie cuprins ntre 28-35 mm

B. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori s fie mai mare de 35 mm

C. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori s fie mai mic de 28 mm

D. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi inferiori s fie cuprins ntre 28-35 mm

E. suma diametrelor mezio-distale ale celor 4 incisivi superiori s fie cuprins ntre 20-30 mm

A Zegan,

Metode i

tehnici de

diagnostic n

ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

pg.35

8. *n analiza Pont formula de calcul pentru diametrul interpremolar superior este :

A. suma incisiv x 100/80 B. suma incisiv x100/64 C. suma incisiv x 0,83 D. suma incisiv x100/ 128 E. (suma incisiv x0,83)-2

A Dorobat,

Stanciu, pg.

108

Tema 30. Principii n terapia ortodontic

1. *Clasificarea tratamentului ortodontic n funcie de mijloacele utilizate cuprinde:

A. tratamentul profilactic, interceptiv i curativ B. tratamentul biomecanic, funcional i chirurgical C. tratamentul precoce, normal i tardiv D. tratamentul etiologic i morfo-funcional E. tratamentul morfo-funcional i chirurgical

B Zegan, pg

226

2. *Ingresia este o micare dentar: A. n axul lung, ctre planul de ocluzie B. de translaie a dintelui C. n jurul axului lung radicular D. n axul lung, ctre baza maxilar E. de nclinare a dintelui

D Zegan, pg

249

3. Fortele ortodontice se clasifica dupa intensitate in: BD Zegan, pg

A. Forte extraorale B. Forte usoare C. Forte intraorale D. Forte medii E. Forte intermitente

246

4. Fortele ortodontice se clasifica dupa ritmul de aplicare in: A. Forte extraorale B. Forte continue C. Forte intraorale D. Forte medii E. Forte intermitente

BE Zegan, pg

246

5. Versia este o micare dentar: A. de nclinare a dintelui B. de translaie a dintelui C. n care coroana si radacina se deplaseaza simultan, dar in sens

contrar

D. n axul lung, ctre baza maxilar E. n axul lung, ctre planul de ocluzie

AC Zegan, pg

248

6. Gresia este o micare dentar: A. de nclinare a dintelui B. de translaie a dintelui C. n care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axa dintelui D. n axul lung, ctre baza maxilar E. n axul lung, ctre planul de ocluzie

AC Zegan, pg

250

7. *Forele ortodontice uoare, optime, se descriu ca fiind cele cu valori de: A. 15-20g B. 20-30g C. 10g D. 30-40g E. 50g

B Zegan,

Aparate

ortodontice ,

pag, 47

8. *n micarea de versie : A. coroana i rdcina se deplaseaz n acelai sens dup o direcie

paralel

B. coroana i rdcina se deplaseaz simultan, dar n sens invers dup o direcie orizontal

C. coroana i rdcina se deplaseaz n sens vertical D. coroana rmne pe loc i se deplaseaz numai rdcina E. dintele se deplaseaz n jurul axului sau lung

B Dorobat,

Stanciu,

Ortodonie i

ortopedie

dento-facial,

207

Tema 31. Aparate ortodontice mobilizabile

1. *Arcul Coffin are urmatoarea actiune: A. Expansiune radiala a arcadei maxilare B. Expansiune asimetrica a arcadei maxilare C. Distalizarea dintilor din zona laterala maxilara D. Mezializarea dintilor din zona laterala mandibulara E. Derotarea dintilor din zona frontala maxilara

A Zegan, pg

267

2. *Surubul ortodontic dezvolta forte ortodontice: A. Medii si continue B. Usoare si intermitente C. Medii si intermitente D. Usoare si continue E. Usoare si medii

C Zegan, pg

267

3. Elementele de ancoraj ale aparatelor biomecanice mobilizabile sunt : A. Crosetul Stahl B. Crosetul Adams C. Arcul secera D. Scutul vestibular E. Arcul Coffin

AB Zegan, pg

264-265

4. Arcul in bucla dubla este indicat in: A. Palato-versia incisivului B. Vestibulo-versia incisivului C. Rotatia incisivului D. Mezializarea incisivului E. Ectopia incisivului

AC Zegan, pg

270

5. Despre placuta Schwarz sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. Este un aparat mobilizabil mixt B. Este indicata in compresiunea simetrica de maxilar cu

retropozitie mandibulara functional

C. Este formata din placa palatina si plan inclinat anterior D. Este formata din placa linguala si platou retroincizal E. Este indicata in prognatismul mandibular functional

ABC Zegan, pg

273

6. Arcul in diapazon este indicat in: A. Deplasarea meziala a unui incisiv B. Vestibularizarea unui incisiv C. Deplasarea distala a unui incisiv D. Inchiderea diastemei E. Ectopia unui incisiv

ACD Zegan, pg

270

7. *Placa palatin plan nclinat anterior are drept scop: A. intruzia incisivilor inferiori B. avansarea mandibulei C. corectarea angrenajelor inverse frontale D. corectarea tulburrilor de fonaie E. corectarea respiraiei orale

B Zegan,

Aparate

ortodontice,

124

Tema 32. Aparate ortodontice funcionale

1. *Urmtoarele afirmaii sunt adevrate cu privire la reglatorul Frankel tip III, cu o excepie:

A. este un activator elastic B. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa III de cauze

funcionale, din dentiia mixt

C. este indicat pentru corectarea malocluziei clasa II/2 de cauze funcionale, din dentiia mixt

D. este un activator miodinamic E. principiul de aciune se bazeaz pe conceptul recuperrii

spaiului oral funcional

C Zegan, pg

285

2. *Monoblocul lui Robin prezint urmtoarele caracteristici, cu o excepie: A. este un aparat funcional mobil B. este un aparat funcional bimaxilar C. este un aparat funcional elastic D. este un aparat funcional pasiv E. este un aparat funcional rigid

C Zegan, pg

280

3. Dup efectele produse asupra grupelor musculare, aparatele funcionale se clasific n:

A. aparate miotonice B. aparate active

AD Zegan, pg

278

C. aparate pasive D. aparate miodinamice E. aparate bimaxilare

4. Dup sediu, aparatele funcionale se clasific n: A. aparate miotonice B. aparate orale C. aparate pasive D. aparate miodinamice E. aparate vestibulare

BE Zegan, pg

278

5. Dup modul de aciune, aparatele funcionale se clasific n: A. aparate miotonice B. aparate active C. aparate pasive D. aparate miodinamice E. aparate bimaxilare

BC Zegan, pg

277

6. Indicaiile clinice ale aparatelor funcionale sunt urmtoarele: A. n tratamentul etiologic B. n tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare de cauze

funcionale

C. n tratamentul activ al anomaliilor dento-maxilare de cauze funcionale

D. n tratamentul chirurgical-ortodontic E. la pacienii la care creterea este ncheiat

ABC Zegan, pg

277

7. *Ce element nu se ntlnete la activatorul Andreasen-haupl? A. placa palatin B. placa lingual C. arc vestibular D. arc Coffin E. pelote labiale inferioare

E Doroba,

Stanciu, pag.

306

Tema 33. Contenia i recidiva n ortodonie

1. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia:

A. Tipul constitutional al pacientului B. Tipul de crestere faciala al pacientului C. Varsta la care s-a tratat malocluzia D. Durata tratamentului activ ortodontic E. Sexul pacientului

E Zegan, pg

376

2. *Durata perioadei de contentie este influentata de mai multi factori, cu exceptia:

A. Tipul constitutional al pacientului B. Antecedentele heredo-colaterale C. Durata tratamentului activ ortodontic D. Tipul de crestere faciala al pacientului E. Varsta la care s-a tratat malocluzia

B Zegan, pg

376

3. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: A. Tipul constitutional al pacientului B. Tipul facial al pacientului C. Eruptia molarilor de minte D. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase E. Tulburarile endocrine ale pacientului

ABE Zegan, pg

375

4. Cauzele generale ale recidivei sunt urmatoarele: ABD Zegan, pg

A. Tipul facial al pacientului B. Tipul de crestere faciala al pacientului C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase D. Tipul constitutional al pacientului E. Hipocorectia malocluziei

375

5. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: A. Tipul facial al pacientului B. Modificarea distantei intercanine C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase D. Tipul constitutional al pacientului E. Hipocorectia malocluziei

BCE Zegan, pg

375

6. Cauzele locale ale recidivei sunt urmatoarele: A. Tipul facial al pacientului B. Modificarea distantei intercanine C. Pozitionarea dintilor inafara bazei osoase D. Tipul constitutional al pacientului E. Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea

maxima

BCE Zegan, pg

375

7. *Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? A. contenia face parte din tratamentul activ B. aparatele de contenie se aplic numai la aduli C. aparatele de contenie sunt pasive D. aparatele de contenie se pun n timpul tratamentului precoce E. tratamentul de contenie este opional

C Zegan,

Aparate

ortodontice ,

136

TEMA 34 Tratamentul cariei dentare

1. Funcia antimicrobian a salivei este dat de: A. lizozim B. lactoferin C. mucine D. fosfat E. amilaz

ABC

2. Sistemele tampon majore att n cazul salivei nestimulate ct i ala salivei stimulate sunt:

A. ionii bicarbonat B. histatin i mucine, cistatine C. ioni fosfat D. peroxidaza E. proteine

ACE

3. Mrimea coroanei dentare: A. nu influeneaz cariosusceptibilitatea B. influeneaz cariosusceptibilitatea ca urmare a variaiei grosimii

smalului

C. este invers proporional cu cariosusceptibilitatea D. influeneaz cariosusceptibilitatea prin suprafaa expus atacului E. influeneaz cariosusceptibilitatea prin timpul necesar erupiei

dentare

DE

4. Caracteristicile morfologice dentare care determin cariosusceptibilitate sunt:

A. anurile i fosetele abrazate B. convexitile coronare atenuate C. jonciunea smal-dentin deschis

CE

D. tuberculul Carabelli la molarii primi mandibulari E. anuri i fosete nguste i adnci

5. Microorganismele implicate n cariogenez sunt: A. Streptococul mutans, lactobacilli B. Streptococul sobrinus, mitis C. Actinomyces D. Candida E. Legionella

ABCD

6. Placa bacterian cariogen se caracterizeaz prin: A. concentrarea unui mare numr de microorganisme acidurice i

acidogenice

B. pH de repaus sczut C. permebilitate diminuat pentru saliv D. concentraie sczut a ionilor de calciu i fosfat E. concentraii crescute de uree

ABCD

7. Prin catabolism, bacteriile cariogene de la nivelul plcii bacteriene produc: A. acid fosforic B. acid lactic C. acid propionic D. acid clorhidric E. acid piruvic

BCE

8. Streptococii mutans sunt considerai cei mai cariogeni germeni bacterieni deoarece:

A.

TEMA 1 Anestezia in medicina dentara (suport curs e-learning ...

Documents

Transcript of TEMA 1 Anestezia in medicina dentara (suport curs e-learning ...

1-61 Anestezia in Medicina Dentara

OMF Anestezia

Anestezia În Chirurgia OMF

Estetica dentara

e Learning

Anestezia in Chirurgia Traheei

Blended learning

anestezia generala

anestezia loco regionala octav.ppt

anestezia locală Suman S 2013

Anestezia - monitorizare

Anestezia în imagistica prin rezonanţă magnetică. Anestezia in RMN_8816_6793.pdf · Anestezia în imagistica prin rezonanţă magnetică Ioana Grigoraş , Dorel Săndesc , Ioana

Somnul Si Anestezia Partea 2

Lp2 ANESTEZIA LOCAL-é +ÿI ANESTEZIA GENERAL-é

PROTETICA DENTARA

Ghid pentru utilizarea platformei e-Learning – studențiold.unitbv.ro/Portals/24/E-learning/Ghid e-learning Studenti.pdf · Ghid pentru utilizarea platformei e-Learning – studenți

ANESTEZIA REGIONALu0102

Anestezia PDF. NET

CERAMICA DENTARA

Puntea dentara