Factorii climatogeni si influentele asupra organismului uman.

1. Radiatiile ultraviolete (UV) si efectele asupra organismului uman

Radia iile ultraviolete (UV) i efectele asupra organismului uman ț ș

Radia iile ultraviolete sunt radia ii electromagnetice cu o lungime de undă maiț ț mică decât radia iile luminii percepute de ochiul omenesc . Lumina solară, un lucruț esen ial pentru via ă, poate fi foarte periculoasă pentru sănătatea umană. Expunereaț ț excesiva la soare este asociată cu cre terea riscului de apari ie a mai multor tipuri deș ț cancer de piele, cataractă i alte afec iuni oculare i cu îmbătrânirea precoce a pielii. Deș ț ș asemenea, poate afecta în mod negativ abilitatea oamenilor de a rezistă infec iilor iț ș compromite eficacitatea programelor de vaccinare.

Radia iile ultraviolet au efecte negative asupra :ț

Pielii deoarece expunerea prelungită la radia ii ultraviolete determină apari iaț ț unor modificări cronice ale pielii. Acestea declan ează pe termen lung diferite tipuri deș cancer de piele, dintre care melanomul este cel mai periculos pentu via ă; un numărț crescut de aluni e (anomalii benigne ale melanocitelor) i o gamă largă de alteț ș modificări induse de radia iile UV lezează keratinocitele i vasele de sânge. ț ș

Leziunile UV de la nivelul esutului fibros sunt deseori descrise că îmbătrânireaț determinată de bronzarea de către razele solare. Această face că oamenii să arate mai bătrâni deoarece pielea lor î i pierde elasticitatea i este ridată. ș ș

A ochilor a cărei influen a depinde de mai mul i factori:reflexia solului, gradul deț ț luminozitate al cerului ducând la activarea reflexului de închidere par ială a ploapelor,ț cantitatea de reflexie atmosferica i folosirea ochelarilor de soare. Efectele acute aleș radia iilor ultraviolete asupra ochiului includ dezvoltarea fotokeratitei iț ș fotoconjunctivitei, care seamănă cu arsurile solare ale corneei i ploapelor. De i suntș ș dureroase, acestea sunt reversibile, u or de prevenit prin folosirea ochelarilor de soareș

i nu sunt asociate cu leziuni pe termen lung. ș

Sistemul imunitar

Radia iile ultraviolete se pare că afectează i răspunsul imun al organismuluiț ș prin modificarea activită ii i distribu iei celulelor responsabile pentru declan areaț ș ț ș

1 Bălan Mădălina

acestor răspunsuri. Un număr de studii indică faptul că expunerea la ultraviolete suprima răspunsurile imune atât la rozătoare cât i la oameni. La rozătoare aceastăș supresie imunitara determină o cre tere a susceptibilită ii la anumite infec ii ce implicăș ț ț pielea i anumite infec ii sistemice. ș ț

2. Foehnul i efectele asupra organismului uman ș

Efectul vântului asupra organismului este unul negativ prin varia iileț temperaturii i ale presiunii, fiind responsabil i de transportul insectelor i a polenului.ș ș ș Feohnul este un vânt descendent catabatic, cald, uscat i puternic caracterizat prinș prezen a ionilor pozitivi ce provoacă „stările hormonale” manifestate prin pierdereaț autocontrolului i accentuarea stărilor de nervozitate ce duc la numărul mare deș infrac ionalitate. ț

Stimulează nervii cutana i, mărirea transpira iei, cre terea circula iei ceț ț ș ț influentează negativ tuberculoză pulmonară, astmul bron itic angină pectorală,ș reumatismul i epilepsia, cauzează iritabilitate, dureri de cap, anxietate, insomnii, stăriș de letargie.

3. Electricitatea atmosferei i efectele asupra organismului uman ș

Electricitatea atmosferei solicită organismului o permanentă adaptare la câmpul aeroelectric natural ce de ine o varia ie zilnică i anuală. Intensitatea acestui câmp laț ț ș care organismul este supus este de 50-80 V/m vară i 80-120 V/m iarnă, iar în cazulș apari iei dipolilor noro i, cre te pană la 450 V/m. . Descărcările electriceț ș ș supune organismul la solicitări fiziologice intense, iar câmpul electric pozitiv influentează pozitiv organismul deoarece aerul trece mai u or prin esuturi, de aici iș ț ș ideea plasării sanatoriilor în astfel de zone.

Pe seamă incărcării cu ioni pozitivi a atmosferei i a presiunii scăzute,ș cercetătorii italieni mentionează „sindromul furtunii” ce induc slăbirea rezisten eiț organismului la atacul microbilor, dureri de cap,articulare, musculare, cefalee, insomnie, oboseală i atacul de astm. Rezultateleș favorabile atenuând boli ale aparatului respirator (bronsită cronică, astm bron itic, boliș ale aparatului cardiovascular (hipertensiune), tulburări nervoase s-au ob inut prinț aeroionizare.

4. Aeroionizarea i efectele asupra organismului uman ș

În straturile inferioare ale atmosferei, care vin în contact direct cu suprafa aț pămantului, se găseste o cantitate de particule, numite aeroioni, purtătoare de sarcini electrice. Factorii care provoacă ionizarea pot fi cosmici i tere tri. ș ș

Ionii forma i în atmosferă se deosebesc între ei după semnul sarcinii electriceț (pozitiv sau negativ), după starea de agregare (gazoasă, solidă sau lichidă), după dimensiuni, mobilitate i durată de existentă. Numărul de ioni în atmosferă depinde deș puritatea aerului. Ionii mici se găsesc, de regulă, în atmosferă neimpurificată, iar cei mari se întâlnesc în special în locurile poluate, în zonele industriale, în incăperile închise iș supraaglomerate, în locurile cu umiditate sporită.

2 Bălan Mădălina

S-a constatat că cre terea ionilor pozitivi conferă mediului un caracter acid, faptș ce conduce la cre terea energiei celulare, la stimularea metabolismului serotoninei, laș cre terea frecven ei respiratorii i a activitătii sistemului nervos simpatic. Ionii negativiș ț ș imprimă mediului intern un caracter bazic, exercitând o ac iune inversă celei a ionilorț pozitivi.

În genere, aeroionii mici negativi creează un mediu calmant pentru organism, în timp ce cei pozitivi-excitant. De aceea, pentru func iile fiziologice optime, este necesarăț prezen a ionilor mici atât a celor negativi, cât i a celor pozitivi la un nivelț ș corespunzător.

Este aplicat pe larg tratamentul cu aeroioni mici negativi în afec iunile aparatuluiț respirator, în hipertensiunea arterială, în tulburări neuropsihice, gastrite, ulcer duodenal etc. Aeroionizarea poate servi că indicator în stabilirea gradului de poluare a aerului atmosferic din incăperile închise i criteriu de zonare a centrelor populate. ș

3 Bălan Mădălina