Tehnologii de Tricotare Pe Masini Circulare

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GH ASACHI” IAŞIFACULTATEA DE TEXTILE PIELĂRIE ŞI MANAGEMENT INDUSTRIALSECŢIA TRICOTAJE ŞI CONFECŢII

PROIECT PE AN LA DISCIPLINATEHNOLOGII DE TRICOTARE PE MAŞINI CIRCULARE

2012

TEHNOLOGII DE TRICOTARE PE MAŞINI CIRCULARE - PROIECT = =

CONŢINUTUL PROIECTULUI

CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei 3

1.1. Prezentarea tehnologică a articolului 31.2. Materia primă – caracteristici fizico-mecanice 31.3. Stabilirea procesului tehnologic 3

CAPITOLUL 2. Alegerea utilajului 7

2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice 72.2. Studiul funcţional – tehnologic al mecanismelor maşinii adoptate 7

CAPITOLUL 3. Proiectarea tricotului 16

3.1. Reprezentarea structurii tricotului 163.2. Calculul parametrilor de structură 18

CAPITOLUL 4. Proiectarea tehnologică a operaţiei de tricotare 20

4.1 Calculul parametrilor tehnologici 204.2 Programarea tehnologică a maşinii de tricotat 214.3 Calculul capacităţii de producţie a maşinii de tricotat 24

CAPITOLUL 5. Proiectarea consumurilor de fire 26

5.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire 265.2. Calculul pierderilor şi a indicilor de consum 275.3. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de produs 275.4. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de timp 28

BIBLIOGRAFIE 30

3


REZOLVAREA PROIECTULUI

CAPITOLUL 1. Descrierea articolului şi stabilirea tehnologiei

1.1. Prezentarea tehnologică a articolului

- Utilajul ales: Maşina Multicomet 48 S, este produsă de firma Textima şi este o maşină cu cilindru şi disc, de tip universal, dotată cu mecanism desenator. Valorile caracteristicilor tehnice ale acestei maşini sunt: D = 30”, S = 48, K = 16, 18, 20, 22, 24. Pe maşina MULTICOMET pot fi produse tricoturi pe o fontură dar şi tricoturi pe două fonturi.

- Structura tricotului: se va realiza tricot tubular metraj cu structura Jacard regulat neplin în două culori.

- Materia primă utilizată: se vor folosi fire de bumbac 100%, de fineţe Ttex=14, Nm=70, în două culori: albastru şi roşu.

1.2. Materia primă – caracteristici fizico-mecanice

S-a ales firul de bumbac 100%, cu fineţea de 14 tex, cu următoarele caracteristici fizico-mecanice:

Tabelul 1. Caracteristicile fizico mecanice ale firului

Caracteristicile fizico-mecaniceCompoziţia şi natura firului 100% bumbac

Fineţe [tex] 14Nm efectiv 70

Calitate IIAbateri la Nm [%] +3; -1,9Neregularitatea [%] 3

Sarcina la rupere [cN] 147Neregularitate la sarcina de rupere 10,5

Lungimea de rupere [km] 10,3Alungire [%] 4,5 - 5

1.3. Stabilirea procesului tehnologic

Procesul tehnologic de tricotare reprezintă o succesiune de etape (operaţii, faze, mânuiri), prin parcurgerea cărora, materia primă este transformată în tricot.

Procesul tehnologic se stabileşte în funcţie de:- destinaţia tricotului( lenjerie, îmbrăcăminte exterioară, ciorapi, mănuşi, decoraţiuni

interioare, articole tehnice) ;- natura materiei prime;- structura tricotului ( din bătătură sau din urzeală) ;- utilajul folosit.Schema procesului tehnologic este prezentarea grafică a succesiunii etapelor din cadrul

procesului tehnologic.

4


Rmp - recepţia materiilor primeB - bobinareaT - tricotareaF - finisareaMB -depozitarea bobinelorMT -depozitarea tricotului nefinisatMTf -depozitarea tricotului finisatImp - inspecţia materiilor primeCB - controlul bobinăriiIB - inspecţia bobinelorCT - controlul tricotăriiIT - inspecţia tricotuluiCF - controlul finisăriiITf - inspecţia tricotului finisat

Fig. 1. Schema procesului tehnologic de tricotare pentru tricoturile metraj realizate pe maşini circulare cu diametru mare.

Operaţiile procesului tehnologic

1. Bobinarea

Bobinarea constă în trecerea firului de pe formate mici (copsuri sau sculuri) neadecvate tricotării, pe formate mai mari (bobine) ce îndeplinesc condiţiile impuse de prelucrarea pe maşina de tricotat.

Prin bobinare, trecerea firului de pe un format (cops, scul) pe bobină este însoţită de curăţirea, parafinarea sau uleierea şi uniformizarea tensionării pe toată lungimea firului. Prin curăţire sunt îndepărtate scamele şi impurităţile aderente, nodurile prea mari, porţiunile ingroşate etc. Prin parafinare (sau uleiere) pe suprafaţa firului se depunde un strat emolient protector ce determină reducerea solicitarilor în fir la frecare şi îmbunătăţirea flexibilităţii.

Uniformizarea tensiunilor permite obţinerea unor bobine cu densitate de infăşurare uniformă şi deci de calitate corespunzatoare.

2. Tricotarea

Tricotarea este operaţia tehnologică prin care firele sunt transformate în ochiuri ce constituie tricotul. Tricotarea se poate realiza într-o fază, în două sau trei faze. În cazul maşinilor circulare cu diametru mare, tricotarea se realizează într-o singură fază.

3. Finisarea tricotului

5


Finisarea tricotului este operaţia constituită din mai multe faze în urma căreia tricotul este pregătit pentru croire şi confecţionare. Etapele finisării sunt stabilite în funcţie de materia primă, forma tricotului şi destinaţia acestuia.

Astfel, pentru un tricot tubular metraj tip bumbac finisarea cuprinde: albirea sau vopsirea, spălarea, centrifugarea, uscarea, calandrarea. Finisarea, atunci când se realizează în mod corect pe utilaje şi instalaţii adecvate poate contribui la îmbunătăţirea calităţii tricotului. În caz contrar, tricotul obţinut prezintă un nivel al calităţii mai scăzut, iar procesul de producţie este afectat de pierderi (de materie primă, timp, manoperă etc.).

4. Recepţia materiei prime

În cadrul recepţiei se efectuează determinări asupra unor caracteristici ale firelor (fineţe, torsiune, sarcina şi alungire la rupere) cât şi probe de tricotare pentru depistarea unor defecte ale firului (amestec neomogen, parafinare incompletă,subţieri sau îngroşări, scame sau impurităţi).

5. Etapele de control

Etapele de control se împart în două categorii şi anume:- inspecţii- controlInspecţia reprezintă ansamblul încercărilor şi verificărilor aplicate unora dintre

caracteristicile materiei prime sau tricotului aflat în diferite stadii de execuţie.Inspecţia materiei prime se realizează în cadrul recepţiei loturilor de fire ce urmează a fi

prelucrate. Scopul inspecţiei materiei prime este de a stabili dacă lotul supus inspecţiei este corespunzător sau necorespunzător. Inspecţia materiei prime se face prin sondaj.

Inspecţia bobinelor se realizează 100% sau prin sondaj şi urmăreşte stabilirea calităţii bobinelor. Se verifică: dimensiunile, masa, densitatea de înfăşurare, prezenţa unor defecte. Bobinele cu defecte se rebobinează.

Inspecţia tricotului se realizează 100% sau prin sondaj pe rampe de control sau mese special amenajate. Se verifică, dimensiunile tricotului şi prezenţa defectelor.

Observaţiile asupra defectelor sunt înscrise în nişte faze de control pe baza cărora se poate stabili nivelul calităţii fiecărui tricot cât şi modul de recuperare al pierderilor datorate defectelor.

Inspecţia tricotului finisat are loc după finisarea şi relaxarea acestuia.Aceasta se realizează prin sondaj sau 100%. Sunt efectuate determinări asupra

caracteristicilor legate de destinaţia tricotului.Etapele de control ale procesului se realizează în timpul desfăşurării procesului prin

intermediul parametrilor fiecărei operaţii tehnologice. Acest control se realizează prin sondaj cu ajutorul unor aparate de măsură şi control specifice.

Etapele de control permit luarea unor decizii privind fie continuarea procesului (când valorile parametrilor tehnologici măsurate se află în intervalele admise) fie oprirea procesului, în scopul unor intervenţii pentru remedieri.

6


CAPITOLUL 2. Alegerea utilajului

2.1. Prezentarea caracteristicilor tehnice

Se prezintă sub formă tabelară, caracteristicile tehnice ale utilajului adoptat.

Tabelul 2. Gama caracteristicilor tehnice ale maşinii MULTICOMET MC 48 S

KE T [mm] NaD

Sn

[rot/min][”] [mm]16 1,536 2 1488

30 750 48 18÷2218 1,411 2 168020 1,270 2 187222 1,150 2 206424 1,011 2 2256

Suprafaţa ocupată de maşină: 11 m2.Pentru realizarea tricotului proiectat se va folosi maşina MULTICOMET MC 48 S, cu

următoarele valori ale caracteristicilor tehnice: KE=22, Na=2 2064, n=21, D=30”, S=48.

2.2. Studiul funcţional – tehnologic al mecanismelor maşinii adoptate

Maşina MULTICOMET 48S (MC 48S)

Mecanismul de alimentare cu fire

Alimentarea cu fire la maşinile circulare cu diametru mare se realizează de pe bobine plasate pe coroana suport, fixată la partea superioară a batiului maşinii, în cazul maşinilor cu număr relativ mic de sisteme (≤ 50), sau în rastele laterale în cazul maşinilor cu număr mare de sisteme.

În funcţie de modul în care este furnizat firul la organele de formare a ochiurilor, alimentarea cu fir este pozitivă sau negativă.

Alimentarea negativă (pasivă) constă în tragerea firului de către ace de pe formatul de alimentare, într-o cantitate ce depinde de elementele de structură, ce trebuie realizate în cadrul rândului din raport, şi de mărimea lor. Alimentarea negativă se utilizează când viteza de consum este variabilă în timp, situaţie ce apare în general, la tricoturile cu desene de legătură, cu desene combinate şi la tricoturile jacard.

Alimentarea pozitivă (activă) constă în debitarea forţată a firului, cu viteză constantă, către organele de formare a ochiurilor, cu ajutorul unor mecanisme de alimentare plasate cât mai aproape de zona mecanismului de formare a ochiurilor.

Relaţia de calcul a vitezei de alimentare se stabileşte pe baza schemei cinematice a mecanismului de alimentare utilizat.

La ora actuală la maşinile circulare moderne, între care se numără şi maşina MC 48S, se utilizează mecanismul de alimentare cu bandă (fig. 2), care este dotat cu două sau cu patru benzi de alimentare (care pot fi programate să se deplaseze cu viteze liniare egale sau distincte).

În cazul maşinii MC 48S, mecanismul de alimentare este prevăzut cu două benzi (Nb =2). Fiecare bandă de alimentare (1) antrenează prin fricţiune firele (F) ce trebuie alimentate la diferite sisteme ale maşinii, şi care sunt susţinute de rolele de alimentare (2). Banda este acţionată de o roată de antrenare (3), formată din segmentele (4) ce se pot deplasa radial, pentru reglarea diametrului roţii şi implicit a vitezei roţii.

7


Fig. 2. Mecanismul de alimentare cu bandă

Deoarece alimentarea firului de către bandă este fără alunecări, viteza de alimentare (v a) a firului poate fi considerată egală cu viteza benzii (vb):

(1)

unde: db – diametrul variabil al roţii de antrenare a benzii [mm];nb – turaţia roţii de antrenare a benzii [rot/min].Conform relaţiei (1), în cazul mecanismului de alimentare cu bandă viteza de alimentare

poate fi reglată: - în trepte şi se realizează prin reglarea lui nb. Practic aceasta se face prin modificarea

raportului de transmitere a mişcării la mecanismul de alimentare,- continuu în cadrul aceleiaşi trepte, şi se realizează prin reglarea lui db.Stabilirea valorii la care trebuie reglată viteza de alimentare se face pe baza vitezei de

consum înregistrată la sistemul respectiv exprimată în m/min:

(2)

unde:Na – numărul de ace dintr-o fontură;b – lăţimea raportului (şiruri pe o parte);Natr – numărul de ace trase pe lăţimea raportului;lci – lungimea de fir consumată în cadrul sistemului Si [mm];n – viteza de tricotare [rot/min].

Pentru a se stabili dacă la realizarea unui tricot cu o structură dată se poate folosi alimentarea pozitivă, se identifică numărul de viteze de consum distincte (Nvci) necesare pentru realizarea raportului acelei structuri şi apoi acest număr se compară cu numărul benzilor de alimentare ale mecanismului de alimentare (Nb) de la maşina de tricotat utilizată :

- dacă Nvci ≤ Nb, se poate folosi alimentarea pozitivă ;- dacă Nvci > Nb, nu se poate folosi alimentarea pozitivă.

Mecanismul de formare a ochiurilor

Conform figurii 3, în care se prezintă aspectul real al lacătelor şi al organelor de formare a ochiurilor de la maşina MC 48S, se constată că :

în cilindru maşina este dotată cu ace cu limbă de un singur tip în prelungirea cărora se plasează selectoare cu un călcâi de lucru superior (CLs), cu un călcâi de lucru inferior (CLi), şi cu câte un călcâi desenator (CD), care poate fi plasat la unul din cele 41 de niveluri disponibile;în disc maşina este dotată cu ace cu limbă, lungi (l) şi scurte (s) ;lacătele cilindrului cuprind trei niveluri de acţionare :

8


Fig. 3. Aspectul real al lacătelor maşinii MC 48S

nivelul de acţionare al acelorconstituit dintr-o limbă oscilantă de ridicare (R) şi o limbă oscilantă de ridicare - închidere (R-I), ce pot ocupa independent două poziţii – ridicată (în lucru), sau coborâtă (scoasă din lucru), figura 4 şi o camă de buclare(B);

nivelul de acţionare al selectoarelor, prin Cli, ce cuprinde o camă de ridicare - închidere (R-I), sau o camă de ridicare (R) ;

nivelul de acţionare al selectoarelor prin CLs, ce cuprinde o camă (C), de readucere a selectoarelor în poziţie iniţială.

Fig. 4. Poziţiile limbilor oscilante din cilindru/disc şi codificarea lor numerică

9


lacătele discului cuprind două niveluri de acţionare, unul pentru acele lungi şi unul pentru acele scurte, la fiecare nivel existând o construcţie identică cu cea a lacătelor din cilindru, de la nivelul acelor.

Mecanismul de tragere şi colectare a tricotului

Mecanismul de tragere este răspunzător de valoarea vitezei şi tensiunii de tragere a tricotului.La maşina circulară de tricotat cu diametru mare MC 48S se utilizează mecanismul de tragere

cu cilindri, cu acţiune intermitentă. (fig.5).

Fig. 5. Mecanism de tragere cu acţiune intermitentă a cilindrilor de tragere

Cilindrul de tragere motor 1 este acţionat cu intermitenţă de către pârghia oscilantă 2 care, prin rola 3, urmăreşte profilul camei spaţiale 4, formată dintr-o succesiune de planuri înclinate. Rotirea cilindrului de tragere se face numai într-un sens, deoarece legătura pârghiei 2 cu axul cilindrului se realizează printr-un cuplaj în sens unic 5. Rotirea în sens invers a cilindrului de tragere motor e prevenită cu ajutorul roţii de clichet 6 şi a contraclicheţilor 7.

Prin sistemul de pârghii 8 şi 9 este acţionat şi cilindrul 10, de înfăşurare a tricotului, a cărui rotire în sens invers este împiedicată de roata de clichet 11 şi contraclicheţii 12.

La acest mecanism, tragerea se realizează cu trei cilindri de tragere plasaţi în plan orizontal, tricotul înfăşurându-se pe cilindrii de tragere sub un unghi mai mare de 3600.

Viteza de tragere a tricotului, ce exprimă lungimea de tricot deplasată în unitatea de timp sub acţiunea mecanismului de tragere, este dată de relaţia:

unde:

în care:m – nr. de oscilaţii efectuat de pârghia cu rolă 2, sub acţiunea camei spaţiale4, la o rotaţie a

fonturilor;

d – diametrul cilindrului de tragere ;

10


- unghiul de oscilaţie a pârghiei cu rolă la parcurgerea unui segment de camă ce

corespunde unui unghi de rotaţie a fonturilor :

iar

în care: - unghiul format de segmentul de camă cu planul orizontal;

D – diametrul camei spaţiale 4

În consecinţă:- dacă arcurile 13 se plasează în poziţia cea mai apropiată de cilindrii de tragere, rola 3 va urmări

întregul profil al camei spaţiale 4, imprimând pârghiei 2 o oscilaţie de amplitudine maximă

; în acest caz viteza de tragere va fi maximă;

- dacă arcurile 13 se plasează în poziţia cea mai depărtată de cilindrii de tragere, rola 3 va urmări parţial profilul camei spaţiale 4, imprimând pârghiei 2 o oscilaţie de amplitudine minimă

; în acest caz viteza de tragere va fi minimă.

Mecanismul desenator

Maşina MC 48S este dotată la fiecare sistem cu câte un tambur desenator prevăzut pe circumferinţa sa cu 12 piepteni de selectare (nr. de trepte de selectare, ), fiecare cu câte 41 de

dinţi (nr. de niveluri de selectare, ).În fig.6 se prezintă schema de principiu a unui sistem de tricotare şi a mecanismului

desenator de la maşina MC 48S, iar în fig.7 se prezintă imaginea reală a tamburilor desenatori de la această maşina.

Fig. 6. Reprezentarea schematică a lacătelor şi a mecanismului desenator de la maşina MC 48S

11


Fig. 7. Mecanism desenator tip tambur cu piepteni de selectare, de la maşina MC 48S

Fiecare dinte, al unui pieptene de selectare, poate fi rupt, sau nu, conform selectării impuse de desenul din tricot, cu următorul efect:

un dinte prezent (codificat P) determină înecarea călcâiului de lucru inferior (CLi) al selectorului în cadrul fonturii încât nu mai este posibilă acţionarea acestuia;

un dinte lipsă (codificat G) determină menţinerea călcâiului de lucru inferior (CLi) al

selectorului la suprafaţa fonturii, încât acesta va putea fi acţionat de cama .

Dimensiunile raportului de desen realizat pe maşina MC 48S se stabilesc în modul următor:

- lăţimea maximă a raportului , exprimată în şiruri realizate pe acele cilindrului, este

determinată de numărul de niveluri la care sunt plasate călcâiele desenatoare ale selectoarelor

şi de modul de aranjare a călcâielor desenatoare ale selectoarelor. Astfel:

pentru rapoarte asimetrice se utilizează aranjarea pe diagonală, rezultând: şiruri (fig.8.a);

pentru rapoarte simetrice se utilizează aranjarea în V întors , rezultând: şiruri (fig.8.b);

pentru rapoarte de lăţimi mai mari se utilizează aranjarea combinată pe diagonală sau aranjarea combinată în V întors (fig.8.c).

Fig. 8. Modalităţi de aranjare a călcâielor desenatoare ale selectoarelor a) aranjare pe diagonală, b) aranjare în V întors , c) aranjare combinată

- înălţimea maximă raportului de desen, exprimată în rânduri pe faţă, este determinată de

numărul de sisteme ale maşinii (S), de numărul de piepteni de selectare utilizaţi şi de

numărul de sisteme necesar realizării unui rând de raport :

(rânduri pe faţă)

12


Mecanismul de comandă

Maşina MC 48S este prevăzută cu un mecanism de comandă care are rolul de a comanda rotirea identică a tuturor tamburilor desenatori, prin programarea mecanismului de comandă putându-se realiza diferite înălţimi ale raportului de desen.

Mecanism de comandă este constituit din două lanţuri cu zale (fig.9), ce avansează cu câte o za la fiecare rotaţie a fonturilor.

Fig. 9. Mecanismul de comandă cu lanţuri cu zale, pentru rotirea tamburilor desenatori de la maşina MC 48S

Aceste zale pot fi de trei înălţimi:- zale de înălţime mică ,,s” (7mm) ;- zale de înălţime medie ,,m” (10mm);- zale de înălţime mare ,,i” (13mm);

Transmiterea diverselor comenzi de rotire a tamburilor desenatori se face prin montarea în cele două lanţuri a seturilor de zale indicate în tabelul 3.

Tabelul 3. Efectul seturilor de zale din lanţurile de comandă

Rotire tambur desenatorÎnălţimea zalei

Lanţ stânga Lanţ dreapta1 treaptă înainte s m2 trepte înainte s s1 treaptă înapoi i m2 trepte înapoi i i

staţionare m m

Tamburii desenatori pot fi comandaţi pentru a executa mişcări de rotire înainte sau înapoi, cu una sau două trepte de selectare, sau pot staţiona.Pe baza posibilităţii de rotire înainte, înapoi sau de staţionare a tamburului desenator, se pot obţine:

- rapoarte de înălţime maximă prin parcurgerea tuturor celor 12 trepte de selectare folosindu-se numai comenzi de rotire cu o treaptă înainte;

Rotire tambur desenator

Înălţimea zalei

Lanţ stânga Lanţ dreapta

1treaptă înainte (s m) 12

13


- rapoarte de înălţime minimă prin folosirea unei singure trepte de selectare, prin comanda de staţionare;

Rotire tambur desenator

Înălţimea zalei

Lanţ stânga Lanţ dreapta

staţionare m m

- rapoarte simetrice faţă de orizontală (fig.10.a) prin rotiri cu câte o treaptă înainte de la 1 şi

cu câte o treaptă înapoi de la ;


Lanţ stânga Lanţ dreapta1 treaptă înainte (de la treapta 1,

succesiv până la treapta nt 8)(s m) 7

staţionare (pe treapta nt 8) m m1 treaptă înapoi (de la treapta nt 8,

succesiv până la treapta 1)(i m) 7

staţionare (pe treapta 1) m m

Fig. 10. Posibilităţi de rotire a tamburilor şi înălţimile de raport rezultate

- mai multe rapoarte înmagazinate pe acelaşi tambur (fi.10.b): un raport ,,A” înmagazinat pe treptele de selectare impare (1,3,5…n-1) şi al doilea ,,B” înmagazinat pe treptele de selectare pare (2,4,6…n). Fiecare din cele două rapoarte poate fi folosit după dorinţă, în cadrul aceluiaşi tricot sau la tricoturi diferite, pentru citirea fiecărui raport utilizându-se rotiri cu două trepte înainte;


Lanţ stânga Lanţ dreapta2 trepte înainte– de pe 1 pe 3– de pe 3 pe 5– de pe 5 pe 7– de pe 7 pe 1

(s s) 4

14


- rapoarte de înălţime mai mică ,,H”, dar diferită de divizorii lui ,,H” (fig.10.c), realizate prin folosirea rotirilor cu o treaptă şi cu două trepte înainte şi înapoi, şi citirea lor ciclică. De exemplu, pentru un raport în şase trepte (vezi fig. 10,c):


Lanţ stânga Lanţ dreapta2 trepte înainte (de pe 1 pe 3) s s2 trepte înainte (de pe 3 pe 5) s s1 treaptă înainte (de pe5 pe 6) s m2 trepte înapoi (de pe 6 pe 4) i i2 trepte înapoi (de pe 4 pe 2) i i1 treaptă înapoi (de pe 2 pe 1) i m

- rapoarte de înălţime mai mare de ,,H”, dar diferită de ,,2H” (fig.10.d), realizate prin constituirea a două sau mai multe cicluri care se vor repeta de un număr dorit de ori.

15


CAPITOLUL 3. Proiectarea tricotului

3.1. Reprezentarea structurii tricotului

- jacard regulat neplin în două culori, - dimensiunile raportului sunt:

lăţimea raportului b 40 şiruri / faţă înălţimea raportului

- reprezentarea raportului

16

a) Aspectul coloristic pe faţă a unei zone caracteristice din raport

b) Reprezentarea prin semne convenţionale a unei zone caracteristice din raport

c) Reprezentarea structurală a unei zone caracteristice din raport

d) Reprezentarea prin secţiunea rândului de ochiuri a unei zone caracteristice din raportFig. 5. Reprezentarea unei zone caracteristice din raport.


Fig. 6. Aspectul coloristic pe faţă al raportului de desen la structura jacard regulat neplin în două culori.

17


3.2. Calculul parametrilor de structură

pasul ochiului jacard -

, unde ,

;

înălţimea ochiului jacard pe spate -

înălţimea ochiului jacard pe faţă -

z – numărul de culori din cadrul rândului jacard,

desimea ochiurilor

lungimea firului din ochiul jacard pe spate -

lungimea firului din ochiul jacard pe faţă -

masa firului din întregul raport jacard -

- numărul de ochiuri jacard pe faţă, din întregul raport;

- numărul de ochiuri pe jacard spate, din întregul raport;

masa firului din culoarea „i”, din întregul raport jacard -

18


- numărul de ochiuri pe faţă, din firul de culoare „i”, din întregul raport;

- numărul de ochiuri pe spate, din firul de culoare „i”, din întregul raport;

Tabel centralizator al valorilor parametrilor de structură pentru tricotul jacard regulat neplin z 2.

ArticolF

Jacard regulat neplin z

2

14 0.15 0.53 0.53 0.53 2.36 2.76 94.34 94.34 94.34 0.0345 0.0343 0,069

19


CAPITOLUL 4. Proiectarea tehnologică a operaţiei de tricotare

4.1. Calculul parametrilor tehnologiciDate iniţiale: jacard regulat neplin, z 2, b 40ş, ; ; ; ;

; .

viteza de alimentare

Deoarece se constată că la primele trei sisteme sunt deja trei viteze de consum distincte se va folosi alimentarea negativă.

tensiunea de alimentare

Se adoptă

adâncimea de buclare

, adoptăm ,

, , se adoptă

viteza de tragere a tricotului

20


tensiunea de tragere a tricotului

– 7,35 0,54 0,82 0,29 14,7 60681,6

4.2. Programarea tehnologică a maşinii de tricotat

Date iniţiale: jacard regulat neplin, z 2; , ;

; aranjarea OFO

coduri numerice

1 3

Deoarece pentru realizarea desenului este necesară o singură treaptă de selectare ea nu a mai fost specificată în tabel.

R S F Poziţii limbi oscilante şi tipuri de came

21


C D

Ace Sel l S

R11 albastru 3 R-I 1 3

2 roşu 3 R-I 3 1

R23 albastru 3 R-I 3 14 roşu 3 R-I 1 3























22


R S FSUCCESIUNEA P, G

P G P G P G P G P G P G P G P G P G P G P G P G

11 albastru 1 5 1 1 7 2 2 4 1 11 1 1 1 1 12 roşu / 1 5 1 1 7 2 2 4 1 11 1 1 1 1 1

23 albastru / 5 2 1 6 6 2 2 10 1 1 1 1 24 roşu 5 2 1 6 6 2 2 10 1 1 1 1 2

35 albastru 1 1 1 3 1 1 6 1 1 2 4 1 1 1 1 5 3 3 1 1 16 roşu / 1 1 1 3 1 1 6 1 1 2 4 1 1 1 1 5 3 3 1 1 1

47 albastru / 6 1 1 6 1 1 2 1 1 1 1 7 118 roşu 6 1 1 6 1 1 2 1 1 1 1 7 11

59 albastru / 6 1 1 6 1 1 1 2 1 1 1 3 4 2 910 roşu 6 1 1 6 1 1 1 2 1 1 1 3 4 2 9

611 albastru / 8 3 1 2 6 1 2 2 4 1112 roşu 8 3 1 2 6 1 2 2 4 11

713 albastru 1 5 5 1 6 1 1 2 4 1414 roşu / 1 5 5 1 6 1 1 2 4 14

815 albastru / 1 1 4 5 11 1816 roşu 1 1 4 5 11 18

917 albastru 1 9 1 2 1 3 1 4 1 4 1 11 118 roşu / 1 9 1 2 1 3 1 4 1 4 1 11 1

1019 albastru / 3 1 6 1 3 7 1 13 2 2 120 roşu 3 1 6 1 3 7 1 13 2 2 1

1121 albastru / 10 2 2 3 2 2 1 1 2 1 3 3 822 roşu 10 2 2 3 2 2 1 1 2 1 3 3 8

1223 albastru / 8 1 1 1 3 5 1 1 1 1 2 1 3 1124 roşu 8 1 1 1 3 5 1 1 1 1 2 1 3 11

1325 albastru 1 1 1 4 1 2 1 2 7 2 1 1 3 2 2 5 1 326 roşu / 1 1 1 4 1 2 1 2 7 2 1 1 3 2 2 5 1 3

1427 albastru 1 3 3 1 3 4 6 1 1 1 3 2 2 5 1 1 1 128 roşu / 1 3 3 1 3 4 6 1 1 1 3 2 2 5 1 1 1 1

1529 albastru / 4 7 2 3 1 2 1 1 4 2 2 3 1 2 1 1 330 roşu 4 7 2 3 1 2 1 1 4 2 2 3 1 2 1 1 3

1631 albastru / 2 5 1 2 2 4 1 1 1 3 3 2 1 6 2 2 1 132 roşu 2 5 1 2 2 4 1 1 1 3 3 2 1 6 2 2 1 1

1733 albastru 1 1 3 1 4 3 1 4 6 2 4 1 4 1 2 234 roşu / 1 1 3 1 4 3 1 4 6 2 4 1 4 1 2 2

1835 albastru 3 1 7 4 1 1 1 2 1 2 1 1 1 1 2 1 2 1 1 2 2 236 roşu / 3 1 7 4 1 1 1 2 1 2 1 1 1 1 2 1 2 1 1 2 2 2

1937 albastru 1 3 5 1 1 3 2 3 3 1 1 1 1 2 2 1 3 1 3 1 138 roşu / 1 3 5 1 1 3 2 3 3 1 1 1 1 2 2 1 3 1 3 1 1

2039 albastru 1 2 1 1 1 1 9 3 3 3 6 1 2 1 3 240 roşu / 1 2 1 1 1 1 9 3 3 3 6 1 2 1 3 2

2141 albastru / 5 1 1 1 4 2 3 1 2 6 2 1 1 2 1 1 3 1 242 roşu 5 1 1 1 4 2 3 1 2 6 2 1 1 2 1 1 3 1 2

2243 albastru 1 4 3 18 12 244 roşu / 1 4 3 18 12 2

2345 albastru / 4 8 2 3 5 4 1 3 1 1 5 346 roşu 4 8 2 3 5 4 1 3 1 1 5 3

2447 albastru / 1 1 2 3 1 2 1 3 1 12 7 648 roşu 1 1 2 3 1 2 1 3 1 12 7 6

23


4.3. Calculul capacităţii de producţie a maşinii de tricotat

Date iniţiale: jacard regulat neplin, z 2;

, , , ;

, , ;

, ,

, ;

, , ,

unde: – lăţimea raportului

– înălţimea raportului

– numărul de maşini/muncitor, se adoptă maşini/muncitor

, .

a) Calculul producţiei teoretice

Relaţii de legătură

24


b) Calculul normei de producţie

c) Calculul producţiei practice a utilajului

25


CAPITOLUL 5. Proiectarea consumurilor de fire

5.1. Calculul consumului specific pe tipuri de fire

Date iniţiale: structura tricotului:

- jacard regulat neplin, z 2;- , ;

- , ,

fire din bumbac 100%, de fineţe tex,în două culori: albastru şi roşu

, , ;

, .

Tabel centralizator privind consumul specific net pe tipuri de fire pentru tricotul jacard regulat neplin

Structura tricotului

Consum specific net pe tipuri de fire

albastru roşu albastru roşu albastru roşuJacard regulat neplin

127,94 127,20 143,29 142,86 499,989 497,098

TOTAL=255,14 TOTAL=286,15 TOTAL=997,087

26


5.2. Calculul pierderilor şi a indicilor de consum

Fire din bumbac 100%

Se adoptă ; ;

, ,

5.3. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de produs

Sensul efectuării calculelor

pentru de tricot

fir albastru

fir roşu

fir albastru

fir roşu

pentru de tricot

fir albastru

fir roşu

fir albastru

fir roşu

27


pentru de tricot

fir albastru

fir roşu

fir albastru

fir roşu

Tabel centralizator al necesarului de materie primă pe unitatea de produs, pentru tricotul jacard regulat neplin, Z=2.

de tricot de tricot de tricotFir albastru Fir roşu Fir albastru Fir roşu Fir albastru Fir roşu

127.94 127.20 143.29 142.86 499.989 497.098

7

1.075

137.54 136.74 154.04 153.57 537.488 534.380

0.5

1.005

138.23 137.42 154.81 154.34 540.175 537.052

0.7

1.007

139.20 138.38 155.89 155.42 543.956 540.811

5.4. Calculul necesarului de materie primă pe unitatea de timp

Date iniţiale: - numărul de maşini

- producţia practică a unui utilaj

- numărul de schimburi în care se lucrează

- numărul de zile lucrătoare pe trimestru

28


Calculul volumului de producţie:

Calculul necesarului de materie primă:

Firul albastru:

Firul roşu:

Tabel centralizator al necesarului de materie primă pe unitatea de timp pentru tricotul jacard regulat neplin Z=2

Firul albastru Firul roşu

538

292.65 290.95

877.95 272.85

52677 52371

210708 209484

29


BIBLIOGRAFIE

1.Creţu Viorica, ,,Tehnologii de tricotare pe maşini circulare”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 (Îndrumar de proiect)

2.Creţu Viorica, ,,Tehnologii de tricotare pe maşini circulare”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 (Îndrumar de laborator)

3.Hagiu Emil, ,,Structura şi proiectarea tricoturilor”, 1980, (Îndrumar pentru proiectare şi lucrări de laborator, vol. 1)

4.Constanţa Comandar, „Structura şi proiectarea tricoturilor”, Ed. CERMI Iaşi 1998

5.Constanţa Comandar, „Structura şi proiectarea tricoturilor din urzeală”, Ed. Performantica, Iaşi, 2003

30

Tehnologii de Tricotare Pe Masini Circulare

Documents

Transcript of Tehnologii de Tricotare Pe Masini Circulare