Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

20
Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Catedra Fizică Aprobată la şedinţa Consiliul Facultăţii de Inginerie şi Management în industria alimentară din __________________ Programa de învăţământ Disciplina: Fizică Specialităţile: Tehnologia vinului Biotehnologii industriale Tehnologia alimentaţiei publice Tehnologia produselor alimentare Facultatea: Tehnologie şi management în industria alimentară

Transcript of Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

Page 1: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Catedra Fizică

Aprobată

la şedinţa Consiliul Facultăţii

de Inginerie şi Management

în industria alimentară

din __________________

Programa de învăţământ

Disciplina: Fizică Specialităţile: Tehnologia vinului

Biotehnologii industriale Tehnologia alimentaţiei publice Tehnologia produselor alimentare

Facultatea: Tehnologie şi management în industria alimentară

.

Page 2: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 2 -

Programa de învăţământ a fost elaborată de: conf. dr. Chistol Vitalie

Programa de învăţământ a fost examinată şi aprobată la şedinţa catedrei Fizică procesul

verbal nr. ________ din ____________

Şef catedră

conf. dr. Ion Stratan

______________________

Program de studii Tehnologia vinului Biotehnologii industriale Tehnologia alimentaţiei publice Tehnologia produselor alimentare

Denumire disciplină F.02.O.007 Fizică

Beneficiari Studenţii anului I univ. de la Facultatea Tehnologie şi management în industria alimentară

Nivel Ciclul I - Licenţă

Număr de credite ECTS 12 (sarcina de lucru este de 270 ore)

Titular disciplină conf. dr. Chistol Vitalie

I. Preliminarii

Cursul de fizică împreună cu cel de matematică superioară constituie fundamentul

pregătirii teoretice a inginerilor asigurând o bază fizico-matematică fără de care ar fi

imposibilă activitatea inginerilor de orice profil.

Obiectivele cursului de fizică sunt:

1. Studierea principalelor fenomene fizice, însuşirea noţiunilor, legilor şi teoriilor

fundamentale din fizica clasică şi modernă, precum şi a metodelor de cercetare fizică.

2. Formarea concepţiei ştiinţifice despre lume şi a gândirii fizice moderne.

3. Însuşirea procedeelor şi metodelor de rezolvare a problemelor din diverse domenii ale

fizicii.

4. Formarea deprinderilor de efectuare a experimentelor fizice, precum şi însuşirea

metodelor fundamentale de cercetare experimentală în fizică.

5. Formarea capacităţilor de a delimita conţinutul fizic în problemele aplicative din cadrul

viitoarei specialităţi.

Page 3: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 3 -

II. Competenţele care urmează a fi dezvoltate

Ca rezultat al studierii cursului studenţii ( în limitele prezentului program şi a volumului de

ore prevăzut):

1. vor cunoaşte:

a) principalele noţiuni şi fenomene fizice;

b) legile şi teoriile fundamentale din fizica clasică şi modernă;

c) metodele generale de cercetare fizică;

d) procedeele şi metodele de rezolvare a problemelor din diverse domenii ale fizicii;

e) metodele fundamentale de cercetare experimentală în fizică;

2. vor poseda:

a) concepţia ştiinţifică despre lume;

b) laturile caracteristice ale gândirii fizice moderne;

c) deprinderi de efectuare a experimentelor fizice;

3. vor fi capabili:

a) să delimiteze conţinutul fizic în problemele aplicative din cadrul viitoarei specialităţi;

b) să aplice cunoştinţele fizice căpătate în viitoarea specialitate.

Disciplinele de bază necesare pentru studierea cursului de Fizică:

Disciplina Compartimente

1. Cursul liceal de Fizică pentru profilul real Cursul in întregime.

2. Cursul liceal de Matematică pentru profilul

real

Cursul in întregime.

3. Matematica III. Analiza matematică,

IV. Algebra liniară,

V. Geometria analitică,

VI. Teoria probabilităţilor.

III. Administrarea disciplinei

Codul

disciplinei

Anul

predării Semestrul

Numărul de ore Evaluarea

Prelegeri Seminare Lucrări de

laborator

Lucrul

individual Credit Examen

F.0

2.O

.00

7

Învăţământ cu frecvenţă la zi

I I 30 30 15 75 6 examen

I II 30 15 15 60 6 examen

Învăţământ cu frecvenţă redusă

I I 10 6 8 126 6 examen

I II 10 6 8 126 6 examen

Page 4: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 4 -

IV. Tematica, conţinutul şi repartizarea orelor

Obiectivele de referinţă

(rezultatul învăţării)

studentul va fi capabil.

Activităţi didactice

Prelegeri

Denumirea subunităţilor de curs (paragra-felor),

literatura de baza recomandată

* pentru studierea independentă;

** pentru studierea în cadrul seminarelor;

*** pentru studierea în cadrul lucrărilor de

laborator

Ore

P/S

Seminare

Nr.

problemelor

pentru

rezolvare

Ore

P/S

Lucrări de

laborator

Tipuri de

activităţi de

învăţare

Ore

1 2 3 4 5 6 7

Semestrul I - să conştientizeze rolul fizicii în pregătirea

inginerilor;

- să formuleze şi soluţioneze problema

fundamentală a mecanicii utilizând calculul

diferenţial şi integral;

- să definească noţiunile de viteză şi acceleraţie;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator noţiunile de viteză

instantanee ca derivata coordonatei, drumului

parcurs sau a vectorului de poziţie şi

acceleraţie instantanee ca derivata vitezei

instantanee;

- să aplice regulile tehnicii de securitate în

laborator;

- să determine erorile absolută şi relativă în

măsurările directe şi indirecte.

Tema 1: Introducere în Fizică.

Fizica ca ştiinţă fundamentală. Rolul fizicii în

pregătirea inginerilor. Structura şi obiectivele

cursului de fizică.

Tema 2: Cinematica punctului material.

Mişcarea mecanică ca cea mai simplă formă de

mişcare a materiei. Noţiune despre proprietăţile

spaţiului şi timpului în mecanica clasică

(Newtoniană). Problema fundamentală a mecanicii

şi soluţionarea ei în cazul general. Cinematica

mişcării de rotaţie a corpului rigid.

[1]: cap. 1

2 2 : Nr. 1,

2, 7, 8, 11,

12, 13, 16

2 Lecţie

introductivă

Scopul

lucrărilor de

laborator la

fizică;

tehnica de

securitate în

laborator;

metodele de

prelucrare a

datelor

experimentale

2

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator principiile dinamicii

clasice;

- să definească noţiunile de energie cinetică,

lucru mecanic, câmp fizic, energie potenţială;

Tema 3: Dinamica punctului material şi a

sistemului de puncte materiale. Energia şi

lucrul mecanic.

Principiile dinamicii. Energia cinetică şi lucrul

mecanic. Lucrul forţei variabile. Energia potenţială

2 2 : Nr.

19, 20 ,21,

23, 24, 31,

32, 33, 34

2

Page 5: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 5 -

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator teorema despre variaţia

energiei cinetice, formulele pentru lucrul forţei

variabile, energiei potenţiale a corpului aflat în

câmpul forţelor de greutate, forţelor de

elasticitate, forţelor de frecare, forţelor

centrale.

a punctului material în câmpul forţelor exterioare.

Legătura dintre forţă şi energia potenţială. Noţiune

de gradient al funcţiei scalare de coordonate.

Legea variaţiei şi conservării energiei mecanice

pentru un punct material şi pentru un sistem de

puncte materiale.

[1]: cap. 2; 3.1 – 3.3, 5.1

- să definească noţiunile de corp rigid, mişcare

de rotaţie a corpului rigid;

- să definească noţiunile de moment al forţei în

raport cu o axă fixă, moment de inerţie;

moment al forţei în raport cu un punct fix;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator legea fundamentală a

dinamicii mişcării de rotaţie în jurul unei axe

fixe, formulele pentru momentul forţei în

raport cu o axă fixă, momentul de inerţie,

Tema 4: Dinamica mişcării de rotaţie a

rigidului.

Momentul de inerţie. Teorema Steiner. Momentul

forţei. Ecuaţia fundamentală a dinamicii corpului

rigid în mişcarea de rotaţie.

[1]: § 4.3

2 2 : Nr.

42, 43, 44,

45, 46, 47,

48

2 Lucrare

frontală de

laborator;

Repartizarea

lucrărilor de

laborator pe

semestrul I.

2

- să definească noţiunile de moment al

impulsului în raport cu un punct fix şi în

raport cu o axă fixă pentru un punct material şi

pentru un sistem de puncte materiale;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator legile variaţiei şi

conservării momentului cinetic, legea

conservării energiei mecanice şi teorema

despre variaţia energiei cinetice la rotaţia

rigidului.

Tema 4: Dinamica mişcării de rotaţie a

rigidului.

Energia cinetică în mişcarea de rotaţie. Momentul

cinetic. Legea conservării momentului cinetic.

[1]:§ 4.2;

2 2 : Nr.

49, 50, 55,

56, 52, 53,

57

2

- să definească noţiunile de bază ale

hidromecanicii şi să demonstreze ecuaţiile

Euler şi Bernoulli;

- să aplice la rezolvarea problemelor Ecuaţia

Bernoulli şi consecinţele ei

Tema 5: Mecanica fluidelor

Curgerea fluidelor ideale şi reale. Legea

continuităţii. Ecuaţia Bernoulli

[3]: § 4.1-4.4

2 2 : Nr.

58, 59, 60,

61, 62, 63

2 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să definească noţiunile de număr al gradelor

de libertate, de probabilitate, de densitate de Tema 6: Distribuţia moleculelor într-un câmp 2 2 : Nr. 2

Page 6: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 6 -

probabilitate, viteză medie pătratică, cea mai

probabilă şi medie aritmetică.

- să aplice la rezolvarea problemelor teorema

despre echipartiţia energiei după gradele de

libertate, distribuţiile Boltzman şi Maxwell,

formulele pentru vitezele medie pătratică,

medie aritmetică şi cea mai probabilă

potenţial şi după viteze.

Distribuţia Maxwell după vitezele moleculelor

gazului ideal şi după energiile lor. Vitezele cea

mai probabilă, medie aritmetică şi medie pătratică.

Distribuţia Boltzmann. Formula barometrică.

[1]: 10.4, 10.5, 10.11

90, 91, 92,

93, 94, 95,

96

- să definească noţiunile de grade de libertate,

energie internă, lucru efectuat de gaz la

variaţia volumului, procese izocor, izobar,

izotermic;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator principiul I al

termodinamicii, formulele pentru energie

internă şi pentru lucrul gazului la variaţia

volumului.

Tema 7: Principiul I al termodinamicii.

Gradele de libertate ale moleculelor. Teorema

despre echipartiţia energiei după gradele de

libertate. Energia internă. Variaţia energiei interne.

Principiul întâi al termodinamicii. Lucrul efectuat

de un gaz la variaţia volumului.

[1]: 9.1-9.4, 10.11

2 2 : Nr.

102, 103,

104, 105,

106,107,

109, 112

2 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să definească noţiunile de, căldură specifică,

căldură molară, capacitate calorică a unui

corp, procesele adiabatic şi politropic;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator coeficienţii calorici,

relaţia lui R.Mayer, ecuaţia lui Poisson.

Tema 7: Principiul I al termodinamicii.

Capacitatea calorică. Relaţia lui R.Mayer.

Aplicarea principiului întâi al termodinamicii la

procesele izocor, izobar, izoterm şi adiabatic.

Ecuaţia lui Poisson. Procesele politropice.

[1]: 9.5, 9.6

2 2 : Nr.

102, 103,

104, 105,

106,107,

109, 112

2

- să definească noţiunile de procese reversibile

şi ireversibile, procese ciclice, ciclul Carnot,

entropie;

- să dea diferite formulări ale principiului II al

termodinamicii;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator teoremele Carnot,

principiul II al termodinamicii, legea creşterii

entropiei, interpretarea statistică a principiului

II al termodinamicii, formula pentru entropia

unui gaz ideal

Tema 8: Principiul II al termodinamicii.

Procese reversibile şi ireversibile. Procese ciclice

Ciclul Carnot. Maşini termice şi frigorifice.

Principiul II-lea al termodinamicii. Entropia şi

legea creşterii ei. Legătura dintre entropie şi

probabilitate.

[1]: cap. 11

2 2 : Nr.

130, 132,

133, 135,

136,138,

141

2 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2/2

- să definească noţiunile de număr mediu de Tema 9: Fenomenele de transport. 2 2 : Nr. 2 2/2

Page 7: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 7 -

ciocniri, parcurs liber mediu al moleculelor

gazului, fenomenele de difuzie, conductivitate

termică, viscozitate;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi în

lucrările de laborator legile difuziei,

conductivităţii termice şi frecării interioare,

precum şi formulele pentru numărul mediu de

ciocniri, parcursul liber mediu al moleculelor

gazului, coeficienţii de difuzie,

conductibilitate termică, viscozitate.

Numărul mediu de ciocniri şi parcursul liber

mediu al moleculelor gazului. Legile

experimentale ale difuziei, conductivităţii termice

şi viscozităţii şi teoria lor cinetico-moleculară

pentru gazul ideal.

[1]: 10.6 – 10.9

113, 114,

115, 117,

122, 128

- să definească noţiunile de intensitate şi

potenţial al câmpului electrostatic, dipol

electric;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator legătura dintre potenţial

şi intensitate, condiţia de potenţialitate a

câmpului electric

Tema 10: Câmpul electrostatic în vid.

Intensitatea câmpului electric. Lucrul forţelor

electrice. Potenţialul câmpului electrostatic.

Relaţia dintre intensitate şi potenţial (gradientul

potenţialului). Câmpul dipolului.

[1]: cap. 13

2 2 : Nr.

177, 178,

179, 180,

181, 183,

22 2/2

- să definească noţiunea de flux al vectorului

intensităţii câmpului electrostatic şi teorema

Gauss;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator teorema Gauss pentru

câmpul electrostatic în vid.

Tema 11: Câmpul electrostatic în vid.

Fluxul vectorului intensitate. Teorema Gauss

pentru câmpul electric în vid. Aplicarea teoremei

Gauss la calculul câmpului electrostatic.

[1]: cap. 14.1-14.2

2 2 : Nr.

177, 178,

179, 180,

181, 183,

2 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

- să definească noţiunile de dielectric, sarcini

libere şi legate, dielectrici polari şi nepolari,

fenomenul polarizării dielectricilor,

susceptibilitatea electrică, deplasarea electrică,

permitivitatea relativă a mediului.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator teorema lui Gauss pentru

câmpul electrostatic în dielectrici.

Tema 12: Câmpul electrostatic în dielectrici.

Sarcini electrice libere şi legate în mediile dielectrice.

Dielectrici polari şi nepolari. Polarizarea dielectricilor.

Susceptibilitatea dielectrică a mediilor. Teorema lui

Gauss pentru câmpul electrostatic în dielectrici.

Deplasarea electrică. Permitivitatea relativă a

mediului. Condiţiile de frontieră pentru vectorii E şi D

între două medii dielectrice izotrope.

[1]: cap. 15

2 2 : Nr.

171, 172,

173, 175,

187, 188

2 2/2

Page 8: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 8 -

- să definească noţiunile de câmp magnetic,

inducţie magnetică, moment magnetic, flux

magnetic.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni şi legea

Biot-Savart-Laplace.

Tema 13: Câmpul magnetic.

Inducţia magnetică. Legea Biot-Savart-Laplace şi

aplicarea ei la calculul câmpului magnetic.

[1]: cap.21, 22.1, 22.2

2 2 : Nr.

193, 196,

198, 200,

204, 206,

208

2 Susţinerea

referatelor la

lucrările de

laborator

2/2

- să cunoască legea curentului total pentru

câmpul magnetic în vid şi teorema Gauss

pentru câmpul magnetic în vid;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator legea curentului total

pentru câmpul magnetic în vid, teorema Gauss

pentru câmpul magnetic în vid, precum şi

formulele fluxul magnetic şi inducţia

câmpului magnetic a solenoidului.

Tema 13: Câmpul magnetic.

Legea curentului total pentru câmpul magnetic în

vid. Câmpul magnetic al solenoidului. Flux

magnetic. Teorema Gauss pentru câmpul magnetic

în vid.

[1]: cap.22.3, 22.4

2 2 : Nr.

193, 196,

198, 200,

204, 206,

208

2

Semestrul II - să definească oscilaţiile armonice (mecanice şi

electromagnetice), pendulul elastic, fizic şi

matematic, circuitul oscilant, oscilatorul

armonic

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, ecuaţia

diferenţială a oscilaţiilor armonice, formulele

pentru perioadele oscilaţiilor pendulul elastic,

fizic şi matematic, formula lui Thomson,

formula pentru energia oscilaţiilor armonice.

Tema 14: Oscilaţii armonice libere.

Oscilaţii armonice (mecanice şi electromagnetice).

Ecuaţia diferenţială a oscilaţiilor armonice. Pendul

fizic. Oscilaţii armonice libere în circuitul electric

oscilant. Oscilatorul armonic. Energia oscilaţiilor

armonice.

[1]: cap. 27, § 1,2,3

2 2 : Nr.

257, 263,

264, 265,

266, 267,

269, 270

1 Lecţie

introductivă.

Repartizarea

lucrărilor de

laborator pe

semestrul II.

2

Page 9: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 9 -

- să definească oscilaţiile amortizate,

coeficientul de rezistenţă şi amortizare,

decrementul logaritmic al amortizării, factorul

de calitate, mişcarea aperiodică, oscilaţiile

mecanice şi electrice forţate, fenomenul de

rezonanţă.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, şi

ecuaţiile diferenţiale ale oscilaţiilor libere

amortizate şi ale oscilaţiilor mecanice şi

electrice forţate.

Tema 15: Oscilaţii amortizate şi forţate.

Ecuaţia diferenţială a oscilaţiilor libere amortizate

ale sistemelor liniare şi soluţia ei. Coeficientul de

rezistenţă şi de amortizare. Decrementul

logaritmic al amortizării. Factorul de calitate al

sistemului oscilant. Mişcarea aperiodică. Ecuaţia

diferenţială a oscilaţiilor mecanice şi electrice

forţate şi soluţia ei. Fenomenul de rezonanţă.

[1]: cap 28

2 2 : Nr.

258, 259,

260, 261,

271, 272,

273, 274

1

- să definească oscilaţiile armonice coliniare, ,

reciproc perpendiculare, bătăile;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator compunerea oscilaţiilor

armonice coliniare şi reciproc perpendiculare.

Tema 16: Compunerea oscilaţiilor armonice.

Compunerea oscilaţiilor armonice coliniare. Bătăi.

Compunerea oscilaţiilor armonice reciproc

perpendiculare. Figurile Lissajou.

[1]: cap. 27, § 4

2 2 : Nr.,

261, 271,

272, 273,

274

1 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să definească undele în medii elastice şi

electromagnetice, undele longitudinale şi

transversale, undele sinusoidale, undele plane

şi sferice, lungimea de undă, viteza de fază

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni şi ecuaţia

undei progresive şi ecuaţia de undă a undelor

electromagnetice.

Tema 17: Unde în medii elastice.

Unde longitudinale şi transversale. Ecuaţia undei

progresive. Lungimea de undă. Numărul de undă.

Vitezele de fază şi de grup a undei. Ecuaţia

ondulatorie. Energia undei. Efectul Doppler.

Tema 18: Unde electromagnetice.

Generarea şi propagarea undelor electromagnetice.

Ecuaţia de undă a undelor electromagnetice.

Energia undelor electromagnetice.

[1]: cap 29, 30

2 2 : Nr.

275, 276,

277, 278,

279, 280,

1

- să definească şi coerenţa temporală a luminii,

interferenţa luminii, coerenţa spaţială, franjele

de egală înclinare şi egală grosime.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, teoria

interferenţei luminii în pelicule subţiri,

Tema 19: Interferenţa luminii.

Unde coerente. Timpul şi lungimea de coerenţă.

Calculul tabloului de interferenţă de la două surse

de lumină coerente. Drumul optic. Interferenţa

luminii în lame subţiri. Inelele Newton.

Interferometre.

3 2 : Nr.

290, 291,

292, 296,

297, 298

1 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

Page 10: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 10 -

interferenţa mai multor unde, interferometrele [1]: cap. 31

- să definească difracţia Fresnel pe un orificiu

circular şi pe un disc mic, difracţia Fraunhofer

printr-o fantă, reţeaua de difracţie.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, metoda

zonelor Fresnel, principiul Huygens-Fresnel.

Tema 20: Difracţia luminii.

Principiul Huygens-Fresnel. Metoda zonelor

Fresnel. Difracţia Fresnel pe un orificiu circular şi

pe un disc mic. Difracţia Fraunhofer printr-o fantă.

Reţeaua de difracţie. Holografia

[1]: cap. 32

2 2 : Nr.

299, 301,

305, 306,

312, 313

1

- să definească polarizarea liniară şi circulară,

gradul de polarizare; - să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, legile lui

Malus şi Brewster, teoria polarizării luminii la

reflexia şi refracţia pe suprafaţa de separare

dintre două medii dielectrice.

Tema 21: Polarizarea luminii. Polarizarea liniară şi circulară. Gradul de polarizare.

Polarizatori şi analizatori. Legea lui Malus.

Polarizarea luminii la reflexia şi refracţia pe

suprafaţa de separare dintre două medii dielectrice.

Legea Brewster. Rotaţia planului de polarizare.

Saharimetrul.

[1]: cap. 34

2 2 : Nr.

299, 301,

305, 306,

312, 313

1 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să definească radiaţia termică şi mărimile

fizice care o caracterizează, corpul absolut

negru;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, legile lui

Kirchhoff şi Stefan-Boltzmann, legea

deplasării a lui Wien, formula Rayleigh-Jeans,

ipoteza cuantică a lui Planck, formula lui

Planck.

Tema 22: Proprietăţile cuantice ale radiaţiei. Radiaţia termică şi mărimile fizice care o

caracterizează. Corp absolut negru. Legile radiaţiei

termice ale corpului negru. Legile lui Kirchhoff şi

Stefan-Boltzmann. Legea deplasării a lui Wien.

Formula Rayleigh-Jeans. Ipoteza cuantică a lui

Planck. Formula lui Planck.

[1]: cap. 35

3 2 : Nr.

325, 326,

327, 329,

331, 334,

335,

1

- să cunoască formulele pentru masa şi impulsul

fotonului, presiunea luminii, efectul Compton

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni

Tema 23: Proprietăţile corpusculare ale luminii

Masa şi impulsul fotonului. Presiunea luminii.

Efectul Compton.

[1]: cap. 36

2 2 : Nr.

339, 341,

343, 346,

348, 354,

364, 370,

383, 384

1 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să formuleze dualismul undă-corpuscul al

proprietăţilor luminii, ipoteza lui Louis de

Broglie, relaţiile de nedeterminare ale lui

Tema 24: Dualitatea undă-corpuscul a

proprietăţilor particulelor de substanţă.

Ipoteza lui Louis de Broglie. Experienţele care

2 2 : Nr.

339, 341,

343, 346,

1

Page 11: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 11 -

Heisenberg;

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, relaţiile

de nedeterminare ale lui Heisenberg, formula

lui de Broglie

confirmă ipoteza lui de Broglie. Relaţiile de

nedeterminare ale lui Heisenberg.

[1]: cap. 37, § 1,2,3,4

348, 354,

364, 370,

383, 384

- să postuleze ecuaţia fundamentală a mecanicii

cuantice nerelativiste, ecuaţia staţionară a lui

Schroedinger;

- să aplice la rezolvarea problemelor aceste

noţiuni şi teoria cuantică privind particula în

”groapa” de potenţial.

Tema 25: Ecuaţia lui Schroedinger.

Funcţia de undă. Sensul fizic al funcţiei de undă.

Ecuaţia lui Schroedinger. Cuantarea mărimilor

fizice. Particula în groapa potenţială

unidimensională.

[1]: cap. 37, § 5, 6,7,8,9

2 2 : Nr.

385, 386,

387, 388,

389, 390,

391

1 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să definească numerele cuantice principal,

orbital, magnetic şi de spin, fermionii, bosonii,

să formuleze.

- să aplice la rezolvarea problemelor aceste

noţiuni şi principii, teoria cuantică a atomului

de hidrogen.

Tema 26: Atomul de hidrogen în mecanica

cuantică.

Modelul cuantic al atomului de hidrogen.

Cuantificarea momentului impulsului electronului.

Cuantificarea energiei. Numerele cuantice

principal, orbital.

[1]: cap. 37, § 5, 6,7,8,9

1 2 : Nr.

392, 393,

394, 395,

396, 398,

399

1

- să definească numerele cuantice principal,

orbital, magnetic şi de spin, fermionii, bosonii,

să formuleze principiul indiscernabilităţii

particulelor identice, principiul Pauli.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni şi

principii, teoria cuantică a atomului de

hidrogen.

Tema 27: Spinul electronului.

Experienţele lui Stern şi Gerlach, Einstein şi de

Haas. Numărul cuantic de spin. Principiul

indiscernabilităţii particulelor identice. Fermioni şi

bosoni. Principiul Pauli. Distribuţia electronilor pe

nivelele energetice ale atomilor. Sistemul periodic

al elementelor chimice.

[1]: cap. 39, § 1-6

2 2 : Nr.

392, 393,

394, 395,

396, 398,

399

1 Admiterea şi

efectuarea unei

lucrări de

laborator conform

graficului stabilit.

2

- să definească statisticile cuantice Bose-

Einstein şi Fermi-Dirac, funcţia de distribuţie

Bose-Einstein, gazul Bose.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni, teoriile

lui Einstein şi Debye privind capacitatea

termică a corpurilor solide.

Tema 28: Elemente de statistici cuantice.

Noţiune generală despre statisticile cuantice Bose-

Einstein şi Fermi-Dirac. Funcţiile de distribuţie

Bose-Einstein şi Fermi-Dirac. Degenerarea

sistemelor de particule descrise de statisticile

cuantice. Gazul Bose. Capacitatea termică a

corpurilor solide.

[1]: cap. 41, § 1-4, § 8

2 2 : Nr.

409, 410,

412, 413,

414, 415,

416,

1

Page 12: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 12 -

- să definească nucleul atomic, defectul de

masă, radioactivitatea, particulele elementare,

particule şi antiparticule.

- să aplice la rezolvarea problemelor şi la

lucrările de laborator aceste noţiuni,

proprietăţile principale şi structura nucleului,

formula pentru energia de legătură a

nucleonului în nucleu, legea dezintegrării

radioactive.

Tema 29: Elemente de fizică a atomului şi a

nucleului atomic

Noţiune despre particule elementare. Interacţiunile

fundamentale şi clasificarea particulelor

elementare. Particule şi antiparticule.

[1]: cap. 39, § 1-6

1 2 : Nr.

412, 413,

414, 415,

416,

1 Susţinerea

referatelor la

lucrările de

laborator

1

Page 13: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 13 -

V. Conţinutul lucrărilor de laborator

Semestrul I

1 Studiul legii fundamentale a dinamicii mişcării de rotaţie.

2 Determinarea momentului de inerţie al volantului.

3 Determinarea momentului de inerţie al pendulului lui Maxwell.

4 Determinarea momentelor principale de inerţie ale corpurilor rigide cu ajutorul pendulului de

torsiune.

5 Determinarea momentului de inerţie al corpului şi verificarea teoremei lui Steiner prin

metoda oscilaţiilor de torsiune.

6 Determinarea coeficientului de viscozitate şi a parcursului liber mediu al moleculelor de gaz.

7 Determinarea conductivităţii termice a corpurilor solide .

8 Determinarea raportului CP/CV al capacităţilor termice ale gazelor.

9 Determinarea capacităţii termice specifice a lichidului cu ajutorul calorimetrului electric şi a

variaţiei entropiei într-un proces ireversibil.

10 Determinarea componentei orizontale a inducţiei câmpului magnetic al Pământului.

11 Studiul câmpului magnetic al solenoidului.

Semestrul II

1 Studiul mişcării oscilatorii a pendulului de torsiune.

2 Studiul pendulului fizic.

3 Studiul oscilaţiilor libere într-un circuit oscilant.

4 Studiul experimental al undelor staţionare într-o coardă întinsă.

5 Studiul experimental al undelor electromagnetice staţionare.

6 Determinarea razei de curbură a unei lentile şi a lungimii de undă folosind inelele lui Newton în

lumină reflectată.

7 Determinarea razei de curbură a lentilei şi a lungimii de undă luminoasă, folosind inelele lui

Newton în lumină transmisă .

8 Studiul difracţiei luminii pe obstacole simple. Studiul difracţiei luminii cu ajutorul reţelei de

difracţie.

9 Studiul polarizării radiaţiei laser. Verificarea legii lui Malus.

Studiul polarizării luminii prin reflexie de la un dielectric.

10 Studiul legilor radiaţiei termice. Determinarea emisivităţii radiante a corpurilor.

11 Determinarea limitei superioare a spectrului de radiaţie .

VI. Conţinutul lucrării de verificare pentru învăţământul fără

frecvenţă

Lucrarea de control are ca scop stimularea studierii profunde a principalelor teme ale

disciplinei.

Lucrarea de control constă din opt probleme. Ea se prezentă într-un caiet. Pe foaia de

titlu vor fi indicate numele şi prenumele studentului, facultatea, anul, grupa, specializarea,

disciplina. Pe prima pagină vor fi indicate datele iniţiale. Apoi este descrisă rezolvarea

problemei.

Page 14: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 14 -

VII. Chestionar pentru examene

Semestrul I

1. Caracterul fundamental al Fizicii. Rolul Fizicii în pregătirea inginerilor. Obiectivele

cursului de fizică.

2. Noţiune despre proprietăţile spaţiului şi timpului în mecanica clasică (Newtoniană).

Viteza şi acceleraţia punctului material. Mişcarea rectilinie. Soluţionarea problemei

fundamentale a mecanicii în cazul mişcării uniform variate şi variate. Mişcarea curbilinie.

Acceleraţia normală şi tangenţială.

3. Masa şi impulsul corpului. Forţa. Legea a doua a lui Newton ca lege fundamentală a

mecanicii. Legea a treia a lui Newton. Exemple de legi de acţiune a forţelor. Forţe

centrale.

4. Forţe interne şi externe. Sistem izolat de puncte materiale. Centrul de masă şi legea

mişcării lui. Legea conservării impulsului şi legătura ei cu omogenitatea spaţiului. 5. Energia cinetică şi lucrul mecanic. Obţinerea expresiei pentru lucrul forţei variabile.

Puterea. Demonstrarea teoremei despre variaţia energiei cinetice. 6. Câmpul fizic ca formă de existenţă a materiei. Energia potenţială. Exemple. Deducerea

formulei pentru energia potenţială a punctului material în câmpul forţelor centrale. 7. Obţinerea legăturii dintre forţă şi energia potenţială. Legea conservării energiei mecanice

pentru un punct material. Analiza limitelor mişcării punctului material într-un câmp

potenţial de forţe. 8. Obţinerea legii conservării energiei mecanice pentru un sistem de puncte materiale.

Legătura ei cu omogenitatea timpului. Aplicarea legilor de conservare şi deducerea

expresiilor pentru vitezele corpurilor după ciocnirea lor absolut elastică şi ne elastică în

cazul unidimensional. 9. Modelul corpului absolut rigid. Unghiul de rotaţie, viteza unghiulară şi acceleraţia

unghiulară. Obţinerea legăturii dintre aceste mărimi în cazul rotaţiei uniform variate a

rigidului. 10. Momentul forţei în raport cu o axă fixă. Obţinerea expresiei pentru energia cinetică la

rotaţia rigidului. Momentul de inerţie. Exemple. Deducerea expresiilor pentru momentele

de inerţie a unui disc omogen, a unei bare omogene şi a unei sfere omogene în raport cu

axele lor de simetrie. Teorema Steiner. 11. Analogia în descrierea mişcării rectiliniii de translaţie a unui punct material şi a mişcării

de rotaţie a unui rigid în jurul unei axe fixe. Obţinerea legii fundamentale a dinamicii

mişcării de rotaţie în jurul unei axe fixe, reieşind din considerente analogice şi energetice. 12. Momentul forţei şi momentul impulsului în raport cu un punct fix pentru un punct

material şi pentru un sistem de puncte materiale. Obţinerea legii variaţiei momentului

cinetic. Momentul cinetic în raport cu o axă fixă. Legea conservării momentului

impulsului şi legătura ei cu izotropia spaţiului. 13. Transformările Galilei. Principiul mecanic al relativităţii. Experimentele lui Michelson şi

Morley. Postulatele lui Einstein. Transformările Lorenz. 14. Relativitatea simultaneităţii. Dilatarea timpului şi contracţia lungimilor. Intervalul dintre

evenimente. Legea relativistă de compunere a vitezelor. Masa relativistă. 15. Legea fundamentală a dinamicii relativiste. Energia cinetică relativistă. Relaţia dintre

masă şi energie, dintre energie şi impuls. Energia de legătură. 16. Gradele de libertate a moleculelor. Teorema despre echipartiţia energiei după gradele de

libertate.

Page 15: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 15 -

17. Noţiune de probabilitate. Exemple. Densitatea de probabilitate (funcţia de distribuţie).

Deducerea formulei barometrice şi obţinerea cu ajutorul ei a distribuţiei Boltzmann. 18. Distribuţia Maxwell după vitezele moleculelor gazului ideal şi după energiile lor.

Obţinerea expresiilor pentru viteza cea mai probabilă şi medie aritmetică. Experienţa lui

Stern. 19. Energia internă. Variaţia energiei interne. Principiul întâi al termodinamicii. Lucrul

efectuat de un gaz la expansiunea sa cuasistatică. Lucrul în procesul ciclic. 20. Capacitatea termică. Energia internă şi capacitatea termică a gazelor ideale. Relaţia lui

R.Mayer. Aplicarea principiului întâi al termodinamicii la procesele izocor, izobar,

izoterm şi adiabatic. Deducerea ecuaţiei lui Poisson în variabilele (P,V), (P,T), (V,T).

Procesele politropice. 21. Obţinerea formulelor pentru numărul mediu de ciocniri şi parcursul liber mediu al

moleculelor gazului ideal. 19. Legile experimentale ale difuziei, conductivităţii termice şi viscozităţii şi teoria lor

cinetico-moleculară pentru gazul ideal. Obţinerea expresiilor pentru coeficienţii de

difuzie, conductivitate termică şi viscozitate. 20. Procese reversibile şi ireversibile. Procese ciclice. Maşini termice şi frigorifice.

Formulările Thomson şi Clausius ale postulatului celui de-al II-lea principiu al

termodinamicii. Echivalenţa lor. Ciclul Carnott. Deducerea expresiei pentru randamentul

maşinii Carnott.

21. Teorema Carnott. Obţinerea inegalităţii lui Clausius. Entropia şi deducerea legii creşterii

ei.

22. Obţinerea legăturii dintre entropie şi probabilitate. Interpretarea statistică a principiului II

al termodinamicii. Principiul III al termodinamicii.

23. Sarcina electrică şi proprietăţile ei. Legea conservării sarcinii electrice. Câmpul electric.

Intensitatea câmpului electrostatic. Principiul superpoziţiei şi aplicarea lui la calculul

câmpului electric.

24. Deducerea teoremei lui Gauss în formă integrală şi diferenţială pentru câmpul electrostatic

în vid şi aplicarea ei la calculul câmpului electrostatic. Calculul câmpului unui plan şi fir

infinit încărcate uniform. Calculul câmpului unei sfere încărcate uniform după suprafaţă şi

după volum.

25. Lucrul forţelor câmpului electrostatic la deplasarea sarcinii electrice Potenţialul câmpului

electrostatic. Deducerea legăturii dintre intensitatea şi potenţialul câmpului electrostatic în

formă diferenţială şi integrală. Obţinerea ecuaţiilor lui Poisson şi Laplace.

26. Circulaţia vectorului intensitate a câmpului electrostatic. Condiţia de potenţialitate a

câmpului electrostatic în formă integrală şi diferenţială. Dipolul electric.

27. Sarcini electrice libere şi legate în mediile dielectrice. Dielectrici polari şi nepolari.

Polarizarea dielectricilor. Vectorul de polarizare. Susceptibilitatea dielectrică a mediilor şi

dependenţa ei de temperatură. Teoria lui Langevin.

28. Deducerea teoremei lui Gauss pentru câmpul electrostatic în dielectrici. Deplasarea

electrică. Permitivitatea relativă a mediului. Condiţiile de frontieră pentru vectorii E şi D

între două medii dielectrice izotrope.

29. Câmpul electrostatic la suprafaţa şi în interiorul conductoarelor. Distribuţia sarcinilor în

conductoare. Capacitatea electrică a unui conductor izolat. Deducerea formulei pentru

capacitatea conductorului sferic.

30. Capacitatea electrică a două conductoare. Condensatoarele. Deducerea formulelor pentru

capacităţile condensatorului plan, cilindric şi sferic.

31. Obţinerea expresiilor pentru energia sistemului de sarcini electrice, a conductorului

încărcat şi a condensatorului. Energia câmpului electrostatic. Densitatea energiei câmpului

electrostatic.

Page 16: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 16 -

32. Intensitatea şi densitatea curentului. Condiţiile de existenţă a curentului electric. Obţinerea

ecuaţiei de continuitate. Forma diferenţială şi cea integrală a legilor lui Ohm şi Joule-

Lenz. Teoria electronică clasică a conductibilităţii metalelor. Obţinerea legilor lui Ohm şi

Joule-Lenz în baza acestei teorii. Deficienţele teoriei electronice clasice a conductibilităţii

metalelor.

33. Câmpul magnetic. Inducţia câmpului magnetic. Forţa lui Ampere. Cadrul parcurs de

curent în câmpul magnetic. Momentul magnetic a spirei parcurse de curent.

34. Câmpul magnetic al curentului electric continuu în vid. Legea lui Biot-Savart-Laplace şi

aplicarea ei la calculul câmpului magnetic. Obţinerea formulelor pentru inducţia câmpului

magnetic al curenţilor rectilinii şi circulari. Proprietăţile turbionare ale câmpului magnetic.

Legea curentului total pentru câmpul magnetic în vid. Obţinerea ei în cazuri particulare.

Obţinerea expresiilor pentru inducţia câmpului magnetic al solenoidului şi toroidului.

35. Flux magnetic. Teorema lui Gauss pentru câmpul magnetic în vid. Obţinerea formulei

pentru lucrul efectuat la deplasarea conductorului parcurs de curent într-un câmp magnetic

permanent.

36. Mişcarea particulelor încărcate în câmp magnetic. Forţa Lorentz. Obţinerea expresiilor

pentru raza şi pasul liniei spirale în cazurile clasic şi relativist. Acceleratoarele de

particule încărcate. Efectul Hall. în metale. Deducerea expresiei pentru constanta Hall.

Generatorul magneto-hidrodinamic.(MHD).

Semestrul II

1. Oscilaţii armonice(mecanice şi electromagnetice). Obţinerea ecuaţiei diferenţiale a

oscilaţiilor armonice. Deducerea ecuaţiilor diferenţiale a oscilaţiilor armonice a

pendulului cu arc elastic, a pendulului fizic şi a celui matematic. Obţinerea expresiilor

pentru perioadele oscilaţiilor acestor pendule.

2. Deducerea ecuaţiei diferenţiale a oscilaţiilor armonice libere în circuitul electric oscilant.

Obţinerea formulei lui Thomson. Oscilatorul armonic. Energia oscilaţiilor armonice

mecanice şi electromagnetice. 3. Compunerea oscilaţiilor armonice coliniare de aceeaşi frecvenţă şi de frecvenţe puţin

deosebite. Obţinerea expresiilor pentru amplitudinile şi fazele iniţiale ale oscilaţiilor

rezultante. Bătăi.

4. Compunerea oscilaţiilor armonice reciproc perpendiculare. Obţinerea ecuaţiei traiectoriei

punctului material ce efectuează oscilaţii armonice reciproc perpendiculare de aceeaşi

frecvenţă. Compunerea oscilaţiilor armonice reciproc perpendiculare de frecvenţe

diferite. Figurile Lissajou.

5. Obţinerea şi soluţionarea ecuaţiei diferenţiale generale a oscilaţiilor libere amortizate ale

sistemelor liniare. Amplitudinea şi perioada oscilaţiilor amortizate. Coeficientul de

amortizare. Decrementul logaritmic al amortizării. Factorul de calitate al sistemului

oscilant. Mişcarea aperiodică.

6. Obţinerea ecuaţiilor diferenţiale ale oscilaţiilor mecanice şi electrice forţate şi

soluţionarea lor. Amplitudinea oscilaţiilor forţate. Rezonanţa. Frecvenţa de rezonanţă.

Lărgimea relativă a curbei de rezonanţă. Curentul alternativ.

7. Mecanismul propagării undelor în medii elastice. Unde longitudinale şi transversale.

Unde sinusoidale. Obţinerea ecuaţiei undei plane progresive. Unda sferică. Lungimea de

undă şi numărul de undă. Vectorul de undă. Ecuaţia de undă. Viteza de fază a undei.

Dispersia undelor.

8. . Energia undei. Fluxul de energie. Vectorul densităţii fluxului de energie(vectorul

Poynting). Intensitatea undei. Pachet de unde. Viteza de grup.

Page 17: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 17 -

9. Undele coerente. Interferenţa undelor. Obţinerea condiţiilor de maxim şi minim a

amplitudinii. Undele staţionare. Obţinerea expresiei pentru amplitudinea undei staţionare.

Efectul Doppler în acustică.

10. Deducerea ecuaţiei de undă pentru undele electromagnetice reieşind din ecuaţiile lui

Maxwell. Proprietăţile undelor electromagnetice. Viteza undelor electromagnetice. Unde

monocromatice.

11. Energia undelor electromagnetice. Flux de energie. Vectorul Poynting. Intensitatea undeii

electromagnetice monocromatice progresive. Radiaţia dipolului electric.

12. Monocromatismul şi coerenţa temporală a luminii. Interferenţa luminii. Coerenţa spaţială.

Oglinda dublă Fresnel şi biprisma Fresnel.

13. Interferenţa luminii în pelicule subţiri. Obţinerea condiţiilor de maxim şi minim la

interferenţa luminii reflectate şi trecătoare prin peliculă. Franje de egală înclinare şi egală

grosime. Inelele Newton. Optica albastră.

14. Principiul Huygens-Fresnel. Metoda zonelor Fresnel. Aplicarea metodei zonelor Fresnel

pentru demonstrarea legii propagării rectilinii a luminii. Obţinerea expresiei pentru raza

unei zone arbitrare Fresnel. Difracţia Fresnel pe un orificiu circular şi pe un disc mic.

15. Difracţia Fraunhofer printr-o fantă. Reţeaua de difracţie. Obţinerea condiţiilor de maxim

şi minim de difracţie în ambele cazuri. Puterea de rezoluţie a aparatelor optice. Difracţia

pe o reţea spaţială. Obţinerea condiţiei Bragg-Wulff. Analiza structurală a cristalelor.

Holografia.

16. Polarizarea liniară şi circulară. Gradul de polarizare. Polarizatori şi analizatori. Obţinerea

legii lui Malus. Polarizarea luminii la reflexia şi refracţia pe suprafaţa de separare dintre

două medii dielectrice. Legea lui Brewster.

17. Teoria electronica a dispersiei luminii. Dispersia normală şi anomală. Radiaţia Vavilov-

Cerencov.

18. Radiaţia termică. Densitatea spectrală a radianţei energetice. Coeficientul de absorbţie.

Corp absolut negru Legea lui Kirchhoff . Radianţa energetică.

19. Legea Stefan-Boltzmann. Formula lui Wien. Legea deplasării a lui Wien. Formula

Rayleigh-Jeans.

20. Ipoteza cuantică a lui Planck. Formula lui Planck. Obţinerea legilor radiaţiei termice din

formula lui Planck. i anomală. Teoria electronică clasică a dispersiei luminii. Obţinerea

expresiei pentru indicele de refracţie. Noţiune de pirometrie optică..

21. Obţinerea expresiilor pentru masa şi impulsul fotonului. Deducerea expresiei pentru

presiunea luminii. Efectul Compton. Obţinerea formulei lui Compton reieşind din legile

de conservare. Dualismul undă-corpuscul al proprietăţilor luminii.

22. Ipoteza lui Louis de Broglie. Formula lui de Broglie. Experienţele care confirmă ipoteza

lui de Broglie.

23. Funcţia de undă. Interpretarea statistică a funcţiei de undă. Condiţiile impuse funcţiei de

undă. Relaţiile de nedeterminare ale lui Heisenberg

24. Ecuaţia fundamentală a mecanicii cuantice ne relativiste. Principiul cauzalităţii în

mecanica cuantică. Ecuaţia staţionară a lui Schroedinger. Mişcarea particulei libere.

25. Soluţionarea ecuaţiei lui Schroedinger pentru particula aflată în ”groapa” de potenţial.

Cuantificarea energiei. Principiul de corespondenţă. Efectul tunel. Oscilatorul armonic

liniar.

26. Modelul cuantic al atomului de hidrogen. Cuantificarea momentului impulsului

electronului. Cuantificarea energiei. Numerele cuantice principal şi orbital.

27. Cuantificarea momentului cinetic. Numărul cuantic magnetic Experienţele lui Stern şi

Gerlach, Einstein şi de Haas. Numărul cuantic de spin. Principiul indiscernabilităţii

particulelor identice. Fermionii şi bosonii Principiul Pauli. Calculul numerelor de

electroni ce se pot afla în stările descrise de numerele cuantice (n,l,m,ms ); (n,l,m); (n,l);

Page 18: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 18 -

(n). Distribuţia electronilor pe nivelele energetice ale atomilor. Sistemul periodic al

elementelor chimice.

28. .. Spaţiul fazelor. Numărul de stări cuantice. Noţiune generală despre statisticile cuantice

Bose-Einstein şi Fermi-Dirac. Funcţiile de distribuţie Bose-Einstein şi Fermi-Dirac.

Potenţialul chimic.

29. Degenerarea sistemelor de particule descrise de statisticile cuantice. Obţinerea expresiei

pentru numărul stărilor cuantice. Parametrul de degenerare. Evaluarea temperaturii de

degenerare pentru gaze (gazul electronic în metale şi semiconductoare, gazul fotonic ş.

a.).

30. Distribuţia Fermi-Dirac pentru gazul electronic degenerat în metale pentru T =0 şi T0

Distribuţia electronilor după energii. Energia Fermi. Calculul energiei Fermi pentru T =0.

Energia medie a electronului de conducţie în metal. Calculul capacităţii calorice a gazului

electronic. Fenomenul de supraconductibilitate. Efectele Meissner şi Josephson.

31. Gazul Bose. Deducerea formulei lui Planck pentru funcţia Kirchhoff pe baza funcţiei de

distribuţie Bose-Einstein. Capacitatea calorică a corpurilor solide. Legea Dulong şi Petit.

Calculul căldurii molare a solidelor în modelul Einstein. Temperatura caracteristică

Einstein.

32. Modelul Debye. Calculul căldurii molare a solidelor în modelul Debye. Temperatura

caracteristică Debye. Obţinerea legii cuburilor a lui Debye.

33. Elemente de teorie cuantică a gazului electonic în metale.Enegia Fermi. Capacitatea

termică şi conductibilitatea electrică a gazului electronic.Fenomenul

supraconductibilităţii electrice.

34. Proprietăţile principale şi structura nucleului. Energia de legătură a nucleonului în nucleu.

Defectul de masă. Forţele nucleare.

35. Radioactivitatea. Obţinerea legii dezintegrării radioactive. Regulile de deplasare pentru

dezintegrările radioactive. Dezintegrările şi . Radiaţia .

36. Noţiune despre particulele elementare. Interacţiunile fundamentale şi clasificarea

particulelor elementare. Particule şi antiparticule.

VIII. Chestionar pentru atestări

Pe parcursul fiecărui semestru studenţii susţin câte două atestări în formă de lucrări scrise.

Semestrul I:

Atestarea I conţine temele T1-T7

Atestarea II conţine temele T8-T13

Semestrul II:

Atestarea I conţine temele T14-T21

Atestarea II conţine temele T22-T29

IX. Literatură recomandată

1. A.A.Detlaf, B.M. Iavorski, Curs de fizică, Chişinău, Lumina, 1991.

2. A.Rusu, S. Rusu. Probleme de Fizică. Chişinău, UTM, 2004.

A.Русу, С.Русу. Задачи по физике. Кишинэу, ТУМ, 2004.

3. Traian I. Creţu, Fizica, curs universitar, Ed. Tehnică, 1996.

4. Paul Sterian, Mircea Stan, Fizica, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985.

5. Corneliu Moţoc, Fizica, volum.1. Fizica clasică, Editura All, Bucureşti, 1994.

Page 19: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 19 -

6. Corneliu Moţoc,Fizica, volum II, Fizica cuantică şi aplicaţii, Editura All, Bucureşti,

1994.

7. И.В.Савельев,Курс физики. Т. 1 – 3, Москва, Наука, 1989.

8. Т.И.Трофимова. Курс физики, Москва, Высшая школа, 1985.

9. Д.В.Сивухин. Общий курс физики. Т. 1 – 5. Москва, Наука, 1979.

10. D.Ţiuleanu, C.Marcu, ş.a. Probleme de fizică. Ed. „Tehnica – info”, Chişinău, 2007.

11. Ion M.Popescu, Gabriela F.Cone, Gheorghe A. Stanciu, Culegere de probleme de

fizică, editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.

12. В.С.Волкенштейн. Сборник задач по общему курсу физики. Москва, Наука,

1979.

13. А.Г.Чертов, А.А.Воробьев. Задачник по физике. Москва, Высшая школа, 1981.

14. Т.И.Трофимова. Сборник задач по курсу физики. Москва, Высшая школа, 1991.

15. Mecanică, fizică moleculară şi termodinamică. Îndrumar de laborator la fizică.

Chişinău, UTM, 2001.

16. Electromagnetism. Oscilaţii şi unde. Îndrumar de laborator la fizică. Chişinău, UTM,

2001.

17. Optica ondulatorie. Fizica atomului. Fizica corpului solid. Îndrumar de laborator la

fizică. Chişinău, UTM, 2001.

18. M.V.Nazarov, S.G. Simaşco, E.I. Perepeliţa, Ş.D.Tiron, Z.G. Leviţchi, Îndrumar

pentru calculul erorilor în fizică, Chişinău,UTM, 1992.

19. Ş.N.Bodrug, A.V. Cebanovschi, V.Z. Cebotaru, A. Iu.Kon, M.I. Vladimir, V.V.

Scurtul, S.G. Simaşco, V.C.Şura, C.M. Muşinschi, Lucrări de laborator la fizică.

Mecanica. Indicaţii metodice, Chişinău UTM, 1993.

20. A.V. Cebanovschi, Ş.N.Bodrug, Ş.D.Tiron, Lucrări de laborator la fizică. Fizica

moleculară. Indicaţii metodice, Chişinău, UTM, 1989.

21. Ş.N.Bodrug, N.T. Burbulea, M.E.Rusanovschi, Îndrumar de lucrări de laborator la

fizică. Electrodinamica, Chişinău, UTM, 1990.

22. Y.G. Leviţchi, I.V. Stratan, N.I. Iarmoliuc, P.I. Bardeţchi, I.V. Nistiriuc, Îndrumar de

lucrări de laborator la fizică. Oscilaţii şi unde, Chişinău, UTM, 1991.

23. C.T. Şerban, S.V. Bulerschi, A.T. Cneazev, Ş.D. Tiron, D.S. Pişcov, A.I. Măciugă,

A.I. Neaga, Îndrumar de lucrări de laborator la fizică. Optica ondulatorie, Chişinău,

UTM, 1991.

24. M.I.Vladimir, V.V.Scurtul, A.T. Cneazev, Ş.S.Toderaşcu, C.M.Muşinschi, I.Pădure,

Ş.D.Tiron, Lucrări de laborator la fizică. Fizica atomului. Inducaţii metodice,

Chişinău, UTM, 1990.

25. A.T. Cneazev, M.I. Vladimir, V.V.Scurtul, C.M. Muşinschi, I.Pădure, Îndrumar de

lucrări de laborator la fizică. Fizica corpului solid şi a nucleului atomic, Chişinău,

UTM, 1990.

26. T.G. Staruş, Ş.S. Todiraşco, V.Z. Cebotaru, I.P. Molodeanu, Îndrumar pentru lucrări

individuale la fizică. Mecanica, fizica moleculară, Chişinău, UTM, 1995.

27. M.V.Nazarov, A.D.Draghici, V.Z. Cebotaru, E.I. Perepeliţa, N.T. Burbulea, Ş.N.

Bodrug, V.G. Chistol, Electrodinamica. Îndrumar pentru lucrări individuale la fizică,

Chişinău, UTM, 1997.

28. I.V.Stratan, N.I.Iarmoliuc, A.I.Neaga, E.I.Perepeliţa, D.S. Pişcov, Oscilaţii şi unde.

Optica ondulatorie. Îndrumar metodic de lucrări individuale la fizică, Chişinău, UTM,

1998.

29. A.T. Cneazev, A.S.Rusu, Îndrumar pentru lucrări individuale la fizică. Optica

cuantică,fizica atomului, fizica corpului solid şi a nucleului atomic, Chişinău, UTM,

1993.

30. S.V. Bulearschi, M.I.Vladimir, M.E. Marinciuc, Fizica moleculară şi termodinamica.

Îndrumar metodic pentru rezolvarea problemelor, Chişinău, UTM, 1997.

Page 20: Tehnologie şi Management în Industria Alimentară

- 20 -

31. П.И.Бардецкий,М.И.Владимир,А.Б.Гаина,Методические указания к решению

задач по физике .(Постоянный электрический ток. Магнитное поле в

вакууме).Кишинев,1984.

32. В.Л. Шейнфельд, Методические указания к изучению курса физики для

студентов заочной формы обучения. Основы молекулярной физики и

термодинамики, Кишинев, 1987.

33. В.Л. Шейнфельд, К.Ф.Шербан, Методические указания к изучению курса

физики для студентов заочной формы обучения. Электричество, Кишинев, 1990.

34. В.Л. Шейнфельд, В.А. Радул, Методические указания к изучению курса физики

для студентов заочной формы обучения. Электромагнетизм. Кишинев, 1989.

35. З.Г. Левицкая, Методические указания курса физики для студентов заочной

формы обучения. Волновая оптика. Квантовая природа излучения,

Кишинев,1986.

36. В.А.Радул,К.Ф.Шербан,В.Л.Шейнфельд,Методические указания к изучению

раздела "Элементы атомной физики и квантоваой механики" курса общей

физики для студентов заочной формы обучения, Кишинев 1988.