TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL I - · PDF filestabilității preparatelor și controlul...

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea de Farmacie

1.3 Departamentul – DEPARTAMENTUL DE STIINTE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)

1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ

1.6 Programul de studii: FARMACIE

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. CIURBA ADRIANA (plata cu ora), Conf. dr. SIPOS EMESE

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp) Conf.dr. CIURBA ADRIANA Șef lucr. dr. TODORAN NICOLETA Asist. drd. RÉDAI EMÖKE

2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

5 din care: 3.2 curs

2 3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

3

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs


42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 18

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutorial 10

Examinări 3

Alte activităţi

3.7 Total ore de studiu individual 40

3.9 Total ore pe semestru 110

3.10 Numărul de credite 5

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

− Preformularea, formularea și prepararea preparatelor semisolide cu aplicație cutanată și a supozitoarelor. Formularea și prepararea pulberilor medicamentoase de uz intern și extern. Prepararea granulelor, peletelor și capsulelor gelatinoase. Exemple de preparate farmaceutice și dermocosmetice sub formă de unguente, geluri, creme. Exemple de pulberi, granule, pelete și capsule medicamentoase. Modul de eliberare a acestora din farmacie. Consiliere privind modul de administrare. Reguli de Bună Practică Farmaceutică privind prepararea acestor catehorii de preparate și conservarea acestora.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

− Identificarea problemelor de formulare și preparare a unguentelor, supozitoarelor, pulberilor, granulelor, peletelor și capsulelor. Stabilirea metodelor de preparare și identificarea problemelor care pot să apară la preparare. Activitate în echipă în vederea găsirii soluțiilor optime de formulare și preparare a acestor medicamente. Argumentare în raport cu diferitele soluții propuse de formulare și preparare. Utilizarea eficientă a surselor informaționale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

− Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice care stau la baza formulării, preparării, conservării şi condiţionării preparatelor semisolide cu aplicație cutanată, supozitoarelor, pulberilor de uz intern și extern, granulelor, peletelor și capsulelor medicamentoase. Aprofundarea metodelor de control a acestor forme farmaceutice.

7.2 Obiectivele specifice − Disciplina are ca scop iniţierea primară şi în profunzime a studenţilor cu profilul specific al activităţii de formulare și preparare a formelor farmaceutice semisolide cu aplicație cutanată, supozitoarelor, pulberilor de uz intern și extern, granulelor, peletelor și capsulelor medicamentoase, atât în farmacie cât şi în industria farmaceutică.

− Se expun noţiuni despre exciplienți, metode și aparatură pentru preparare, asigurarea stabilității preparatelor și controlul de calitate. Se pune accent pe alegerea judicioasă a componentelor unui preparat corelat cu calea de administrare și indicația terapeutică, pe tehnologiile specifice de preparare a acestora ţinându-se cont de influenţa diferitelor variabile asupra stabilității și eficienţei terapeutice a preparatelor.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Preparate semisolide cu aplicaţie cutanată şi pe mucoase Tipuri de preparate semisolide şi caracterizarea lor, absorbţia percutanată a medicamentelor. Baze de unguente: hidrocarburigeluri, lipogeluri, hidrogeluri, polietilengeluri, geluri cu cu silicone, baze emulsii A/U şi baze emulsii U/A.

Prezentare orală + multimedia

2. Utilizarea raţională a bazelor de unguente. Tehnologia de preparare a unguentelor, aparatura de laborator şi industrială, condiţii de calitate controlul fizico-chimic şi biologic. Unguente sterile, unguente de protecţie şi cosmetice. Exemple de unguente oficinale şi industriale.

3. Norme GMP pentru unguente. Conservarea unguentelor. Săpunuri.

4. Supozitoare Generalităţi. Absorbţia rectală a medicamentelor din supozitoare. Baze liposolubile, hidrosolubile şi emulsionante pentru supozitoare.

5. Tehnologia de obţinere a supozitoarelor rectale, vaginale şi uretrale în farmacie şi în producţia industrială. Procedee automatizate de preparare a supozitoarelor în una sau două etape. Caracteristici ale biodisponibilităţii medicamentelor la nivel rectal şi vaginal. Condiţii de calitate şi controlul fizico-chimic al supozitoarelor. Exemple oficinale şi tipizate.

6. Pulberi medicamentoase. Operaţii generale la prepararea pulberilor. Uscarea - factori interni şi externi care influenţează uscarea, psicrometrie, viteză de uscare, teoria uscării. Uscarea produselor solide; etape şi aparatură. Uscarea produselor lichide. Pulverizarea - mecanisme de fragmentare a solidelor, aspecte energetice ale pulverizării. Factori care influenţează pulverizarea. Mori şi micronizatoare. Cernerea.

7. Amestecarea pulberilor: teoria amestecării, mecanisme ale amestecării, factori care influenţează amestecarea. Amestecătoare industriale.

8. Analiza granulometrică a pulberilor. Proprietăţile de coeziune şi adeziune. Proprietăţile reologice ale pulberilor. Ameliorarea curgerii.

9. Exemple de pulberi orale divizate, nedivizate şi efervescente. Pulberi de uz extern. Condiţionarea şi conservarea pulberilor. Controlul de calitate.

10. Granule. Pelete. Obiective ale granulării. Metode de granulare: Granularea pe cale uscată, pe cale umedă, prin extrudare şi sferonizare şi granularea termoplastică.

11. Aparatura de granulare: Granulatoare cu viteză redusă, granulatoare de mare viteză, granulatoare în pat fluidizat, granulatoare uscate, extrudere şi sferonizatoare.

12. Caracterizarea granulelor: Proprietăţile şi controlul de calitate al granulelor. Granule ca formă farmaceutică propriu- zisă: caracteristici, particularităţi, formulare, preparare şi exemple.

13. Capsule amilacee. Capsule gelatinoase tari. Capsule gelatinoase moi. Capsule gelatinoase gastro-rezistente şi cu eliberare modificată.

14. Formularea, prepararea și condiţionarea capsulelor medicamentoase. Controlul de calitate al capsulelor. Exemple de capsule medicamentoase.

Bibliografie obligatorie

1. Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999 2.Leucuţa S.: Tehnologia formelor farmaceutice, Ed. Dacia, 1995, Cluj Napoca 3. Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.3, Ed. Polirom, Iaşi, 2009 4. ***European Pharmacopoeia, 6rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente) 5. ***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) Bibliografie facultativă

1. Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004 2.Popovici A, Tőkés B., Papp I., Suciu G.: Reologia formelor farmaceutice, Ed. Medicală, Bucureşti, 1985 3. ***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică 4.***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti 5.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

1. Unguente farmaceutice (prevederi, aparatură pentru preparare). Baze de unguente (tipuri de baze, tehnici de preparare, produse oficinale, magistrale, industriale). Prepararea bazelor de unguent oficinale în FR X

Prezentare orală + multimedia + demonstrații practice

2. Unguente medicamentoase (tehnici de dispersare a substanţelor medicamentoase). Unguente-soluţii şi unguente-suspensii / paste (produse oficinale, magistrale, industriale)

3. Unguente-emulsii / creme şi unguente de tip mixt (produse oficinale, magistrale, industriale).

4. Unguente sterile (categorii, tehnici de preparare cu asigurarea sterilităţii, produse oficinale, magistrale, industriale)

5. Supozitoare (prevederi, excipienţi, metode de preparare). Determinarea factorului de dislocuire la un tipar pentru supozitoare pentru copii și adulți.

6. Supozitoare preparate prin topire şi turnare în forme (aparatură, etape de lucru, preparate rectale şi preparate vaginale oficinale, magistrale, industriale)

7. Supozitoare preparate prin modelare şi presare (aparatură, etape de lucru, preparate rectale, vaginale şi uretrale magistrale)

8. Pulberi farmaceutice (prevederi, aspecte practice, operaţii generale la preparare, categorii de pulberi). Pulberi nedivizate de uz intern (etape ale preparării, aparatura, tehnici de încorporare a substanţelor active, produse oficinale, magistrale, industriale)

9. Pulberi divizate de uz intern (etape ale preparării, aparatura, tehnici divizare, produse oficinale, magistrale, industriale)

10. Pulberi de uz extern / pudre (excipienţi, etape ale preparării, tehnici de asigurare a sterilităţii, produse magistrale şi industriale).

11. Pilule farmaceutice (prevederi, excipienţi specifici, metode de preparare şi aparatură, mod de prescriere, etapele preparării prin modelare, produse magistrale); Verificarea dozelor maxime la prescripții unidoză.

12. Capsule farmaceutice (prevederi, categorii, aspecte practice, metode de preparare şi aparatură, produse oficinale, magistrale, industriale).

13. Granulate farmaceutice (prevederi, aspecte practice, categorii, metode de preparare şi aparatură). Prepararea peletelor.

14. Probă practică de evaluare a competenţelor dobândite


1. Leucuţa SE, Preda M, Achim M:Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii de farmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001 2. Popovici A- Îndrumător pentru lucrări practice de Tehnologie farmaceutică, vol.III, Litografia UMF Târgu-Mureş, 1997 3. -Todoran N, Sipos E, Ciurba A, Redäi E- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. III (Prepararea formelor farmaceutice semisolide şi solide cu structuri eterogene), în curs de publicare. 4. Todoran N, Antonoaea P, Ciurba A- Ghidul activităţilor practice de Tehnologie farmaceutică, vol. III (Caiet îndrumător de lucrări practice pentru anul III- semII), în curs de publicare. 5. ***European Pharmacopoeia, 6rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente) 6. ***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) 7. ***Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică Bibliografie facultativă

1. Gafiţeanu E et al.- Tehnologie farmaceutică- lucrări practice, vol.1-4, Litografia UMF Iaşi, 1995 2. Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I:Tehnologie farmaceutică industrială-Procedee de laborator,Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2005 3. Vlaia L, Lupuleasa D et al.- Prepararea medicamentelor - Baze practice, vol.I, Ed. Mirton, Timişoara, 2009 4.***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti 5.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

− Farmacistul trebuie să cunoască compoziția medicamentelor din farmacie sub formă de preparate semisolide cu aplicație cutanată, supozitoare, pulberi de uz intern și extern, granul, pelete și capsule medicamentoase, tehnologia de preparare, condiționarea și conservarea acestora. Se impune cunoașterea modului de administrare, corelat cu indicația terapeutică. În industria farmaceutică, farmacistul trebuie să cunoască modul de formulare și preparare a produselor mai sus menționate, precum și controlul de calitate al acestora.

10.Evaluare

Tip activitate 10 1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

Cunoașterea noțiunilor prezentate

Evaluare periodică prin teste grilă

10.4 Curs

Cunoașterea noțiunilor prezentate

Evaluare finală scrisă sub formă de test grilă

80%

Cunoașterea metodelor de formulare și preparare. Indemânare și abilități practice.

Activitate la lucrări practice, participarea la discuții, rezultatele obținute la evaluările de pe parcursul semestrului

10% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Cunoașterea metodelor de formulare și preparare. Indemânare și abilități practice.

Examen practic

10%

10.6 Standard minim de performanţă

− Formularea și prepararea unui medicament din categoria unguentelor, supozitoarelor, pulberilor, granulelor și capsulelor. Cunoașterea operațiilor generale și specifice preparării unguentelor, supozitoarelor, pulberilor, granulelor și capsulelor. Cunoașterea formulării și preparării acestor preparate farmaceutice. Controlul farmacotehnic al unguentelor, supozitoarelor, pulberilor, granulelor și capsulelor și conservarea acestora.

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. CIURBA ADRIANA, Conf. dr. SIPOS EMESE

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp) Conf.dr. CIURBA ADRIANA Șef lucr. dr. TODORAN NICOLETA Asist . drd. RÉDAI EMÖKE

2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL





3



42





Tutorial 10

Examinări 3

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

− Cunoașterea influenței parametrilor de formulare și tehnologici asupra caracteristicilor și calității preparatelor medicamentoase. Aprofundarea cunoștiințelor legate de controlul de calitate al tuturor formelor farmaceutice studiate anterior. Studentul parcurge atât metodele oficinale de control, cât și pe cele neoficinale. Cunoașterea modalităților de rezolvare a incompatibilităților farmaceutice.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

− Activitate în echipă similară activității de cercetare în domeniul tehnologiei farmaceutice prin studierea influenței parametrilor de formulare și tehnologici asupra caracteristicilor și calității preparatelor medicamentoase. Utilizarea eficientă a surselor informaționale.



− Formularea și prepararea comprimatelor. Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice privind caracterizarea tuturor formelor farmaceutice. Aprofundarea metodelor de control de calitate ale acestor forme farmaceutice.

7.2 Obiectivele specifice

− Formularea și prepararea comprimatelor. Cunoașterea influenței parametrilor de formulare și tehnologici asupra caracteristicilor și calității preparatelor medicamentoase. Aprofundarea cunoștiințelor legate de controlul de calitate al tuturor formelor farmaceutice studiate anterior. Studentul parcurge atât metodele oficinale de control, cât și pe cele neoficinale. Sunt abordate: principiul metodei de control, condițiile de lucru, aparatura utilizată, de realizează determinarea propriuzisă, se fac calculele matematice, se prezentă rezultatele obținute. După interpretarea rezultatelor se trasează concluziile referitoare la calitatea și caracteristicile produsului farmaceutic.

8. Conţinuturi


1. Comprimate. Excipienţi folosiţi la comprimarea direct și prin intermediul granulării. Tipuri de maşini de comprimat. Tehnologii de comprimare. Controlul interfazic și final al comprimatelor.


2. Comprimate speciale. Pastile, acadele, gume și ciocolate medicamentoase.

3. Comprimate cu cedare accelerată a substantei active: efervescente, sublinguale și orodispersabile.

4. Comprimate acoperite Tehnologia de obţinere a comprimatelor acoperite prin drajefiere, comprimare şi peliculizare. Excipienţi de acoperire.

5. Aparatura necesară acoperirii granulelor și comprimatelor. Condiţii de calitate şi control la preparatele acoperite. Exemple de comprimate acoperite oficinale.

6 . Forme farmaceutice solide perorale cu acţiune prelungită. Modalităţi tehnologice de prelungire a acţiunii medicamentelor bazate pe principiul încorporării în masă şi a învelirii.

7. Categorii de preparate farmaceutice cu cedare prelungită. Exemple.

8. Forme farmaceutice cu viteză de cedare controlată Sisteme terapeutice transdermice, oftalmice, de uz oral şi cu aplicaţii în ginecologie. Cinetica de cedare. Exemple.

9. Sisteme bioadezive şi flotante. Dispozitive de perfuzare cu program cu senzori. Cinetica de cedare. Exemple.

10. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă: microsfere, lipozomi, niosomi, eritrocite, fibroblaste, Structură, obţinere, biodisponibilitate. Exemple.

11. Sisteme farmaceutice de transport la ţintă: nanoparticule, precursori medicamentoşi, lectine. Structură, obţinere, biodisponibilitate. Exemple.

12.Terapia medicamentoasă cu anticorpi monoclonali. Terapia genică

13. Condiţionarea medicamentelor Materiale folosite pentru condiţionare. Condiţionarea primară şi secundară a formelor farmaceutice

14. Stabilitatea formelor farmaceutice Factorii care influenţează stabilitatea medicamentelor. Conservanţi. Antioxidanţi. Stabilizanţi. Metode de stabilire a duratei de valabilitate a medicamentelor.


1. Leucuţa SE- Tehnologie farmaceutică industrială, Ed. Dacia Cluj-Napoca, 1999 2. Leucuţa S.: Tehnologia formelor farmaceutice, Ed. Dacia, 1995, Cluj Napoca 3. Popovici I, Lupuleasa D- Tehnologie farmaceutică, vol.1,2,3, Ed. Polirom, Iaşi, 2011,2009,2010 5. ***European Pharmacopoeia, 6

rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente)

6. ***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) Bibliografie facultativă

1.Hillery A.M., Lloyd A. W., Swarbrick J.- Drug delivery and targeting for Pharmacists and Pharmaceutical Scientists, Taylor and Francis, London, 2001 2. Popovici A, Ban I- Tehnologie farmaceutică, Ed. Tipomur, Târgu-Mureş, 2004 3. Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică 4.***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Ed. Minesan, Bucureşti 5.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)


1. Controlul calităţii emulsiilor. “Incompatibilităţi”- gr.I Prezentare orală + multimedia + demonstrații practice

2.Controlul calităţii unguentelor. “Incompatibilităţi”- gr.II

3. Controlul calităţii supozitoarelor. “Incompatibilităţi”- gr.III

4. Controlul calităţii suspensiilor. Viscozitatea şi caracterele de curgere. “Incompatibilităţi”- gr.IV

5. Analize reologice la sistemele pulverulente. “Incompatibilităţi”- gr.V

6. Determinarea mărimii particulelor la formele farmaceutice pulverulente. “Incompatibilităţi”- gr.VI

7. Controlul calităţii pulberilor farmaceutice (gradul de fineţe). “Incompatibilităţi”- gr.VII

8. Controlul calităţii granulatelor (mărimea particulelor) “Incompatibilităţi”- gr.VIII

9. Reglarea maşinii de comprimat prin evaluarea rezistenţei comprimatelor la rupere

10. Controlul calităţii comprimatelor

11.Dezagregarea formelor farmaceutice solide de uz oral (granulate, comprimate)

12. Testul de dizolvare (comprimate)

13. Aprofundarea unor tehnici de calcul şi preparare; discuţii şi consultaţii.

Discuții. Efectuarea calculelor matematice

14. Probă practică de evaluare a competenţelor dobândite


1. Leucuţa SE, Preda M, Achim M:Prepararea medicamentelor- îndrumător pentru studenţii de farmacie, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2001 2. Popovici A- Îndrumător pentru lucrări practice de Tehnologie farmaceutică, vol.III, Litografia UMF Târgu-Mureş, 1997 3. Sipos E, Todoran N, Redäi E, Ciurba A- Aspecte practice de Tehnologie farmaceutică, vol. IV (Controlul calităţii formelor farmaceutice eterogene. Incompatibilităţi farmaceutice de receptură), în curs de publicare. 4. Todoran N, Antonoaea P, Ciurba A- Ghidul activităţilor practice de Tehnologie farmaceutică, vol. IV (Caiet îndrumător de lucrări practice pentru anul III- semII), în curs de publicare. 5. ***European Pharmacopoeia, 6

rd Edition, Strasbourg, 2008 (şi ediţii mai recente)

6. ***Farmacopeea Română, ediţiile a-IX-a (1976), a-X-a (1993) şi Suplimentele FR X (2000, 2002, 2004, 2006) 7. Ordin nr.75/03.02.2010 privind aprobarea Regulilor de bună practică farmaceutică Bibliografie facultativă

1. Gafiţeanu E et al.- Tehnologie farmaceutică - lucrări practice, vol.1-4, Litografia UMF Iaşi, 1995 2. Leucuţa SE, Achim M, Tomuţa I:Tehnologie farmaceutică industrială-Procedee de laborator,Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2005 3. Vlaia L, Lupuleasa D et al.- Prepararea medicamentelor - Baze practice, vol.I, Ed. Mirton, Timişoara, 2009 4.***Memomed -memorator comentat al medicamentelor de uz uman înregistrate în România, Editura Minesan, Bucureşti 5.***Nomenclatorul Medicamentelor de uz uman, Ed. Medicală, Bucureşti (sau ediţia electronică publicată de site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului- http://www.anm.ro/anm/anm_list.asp)


− Este necesară cunoașterea de către farmacist a protocoalelor de cercetare științifică în ceea ce privește caracteristicile și calitatea formelor farmaceutice. În formularea și prepararea medicamentelor este obligatorie urmărirea influenței diferiților parametriir tehnologici asupra caracteristicilor și calității medicamentelor.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

Cunoașterea noțiunilor prezentate Evaluare periodică prin teste grilă

10.4 Curs

Cunoașterea noțiunilor prezentate Evaluare finală scrisă sub formă de test grilă

80%

Cunoașterea influenței factorilor de formulare și preparare asupra caracteristicilor preparatelor medicamentoase. Indemânare și abilități practice. Cunoașterea metodelor de control de calitate al tuturor formelor farmaceutice

Activitate la lucrări practice, participarea la discuții, rezultatele obținute la evaluările de pe parcursul semestrului

10% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Cunoașterea influenței factorilor de formulare și preparare asupra caracteristicilor preparatelor medicamentoase. Indemânare și abilități practice. Cunoașterea metodelor de control de calitate al tuturor formelor farmaceutice

Examen practic

10%


− Cunoașterea influenței factorilor de formulare și preparare asupra caracteristicilor preparatelor medicamentoase.

− Cunoașterea metodelor de control de calitate al tuturor formelor farmaceutice.

FARMACOLOGIE - SEMESTRUL I 1. Date despre program





1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ



2.1 Denumirea disciplinei - Farmacologie

2.2 Titularul activităţilor de curs – Prof. Dr. Maria T. Dogaru, Şef lucr. Kolcsár Melinda

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Conf. Dr. Camil-Eugen Vari, Şef lucr. Kolcsár Melinda, Prep. Drd. Bianca Eugenia Ősz

2.4 Anul de studii

IV 2.5 Semestrul

I 2.6 Tipul de evaluare

Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL





3

3.4 Total ore pe semestru din planul de învăţământ



42



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 20


Tutorial 15

Examinări 5

Alte activităţi -





4.1 de curriculum Promovarea examenului de farmacologie anul III pentru posibilitatea de a se prezenta la examenul de evaluare finală

4.2 de competenţe

-



-


-


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

- Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentru sănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic în activitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei;

- Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţe medicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologice sau de mediu, într-o aplicaţie practică (inclusiv într-un experiment farmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă);

- Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi a răspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor; - Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în baza proprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale

în asigurarea calităţii privind activitatea de eliberare a medicamentelor.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

- Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectua un experiment pe model patologic animal, sub coordonare ; respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animale vertebrate vii);

- Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare;

- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.)


7.1 Obiectivul general al disciplinei − Asigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologiei în vederea formării biomedicale şi biofarmaceutice generale a studenţilor;

7.2 Obiectivele Specifice − Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului;

− Legarea farmacologiei de disciplinele fundamentale ale primilor 3 ani de studiu, îndeosebi anatomia, fiziologia, biochimia, patologia, terminologia medicală şi chimia farmaceutică.

− Realizarea unor punţi de legătură cu disciplinele de farmacie clinică şi toxicologie, în scopul formării cu caracter integrat a viitorilor farmacişti;

8. Conţinuturi


1. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC (Anestezice locale. Tipuri de anestezie. Anestezice locale cu structură amidică şi esterică)


2. FARMACOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL. Medicaţia stimulatoare a sistemului nervos central. SNC generalităţi, baze fiziopatologice. Amfetamina şi derivaţii. Metilxantinele. Analeptice bulbare. Substanţe nootrope.

3. Anestezicele generale. Mecanisme neurofiziologice şi celulare ale narcozei. Narcoticele inhalatorii şi narcotice injectabile.

4. Hipnotice, sedative, anxiolitice. Benzodiazepine, barbiturice, compuşi cu structuri diferite.

5. Medicaţia antiepileptică-anticonvulsivantă (clasificare, mecanism de acţiune, exemple). Miorelaxante centrale. Antiparkinsoniene.

6. Psihofarmaconii: Neuroleptice. Baze fiziopatologice şi farmacologice; mecanism de acţiune. Neuroleptice, fenotiazinice, tioxantenice, butirofenone, difenil-butilpiperidine, derivaţi de benzamidă etc.

7. Antidepresive. Baze farmacologice. Mecanism de acţiune. Clasificare. IMAO, IMAO- A. selective. Litiul.

8. Medicaţia analgezică. Analgezice opioide. Baze anatomo-fiziologice. Mecanismul de acţiune, clasificare, efecte. Analgezicele opioide naturale, compuşi semisintetici, sintetici cu caracter agonist (puternic sau slab) agonist-antagonist, antagonist pur; clasificare, proprietăţi.

9. Analgezice antipiretice: Mecanism de acţiune. Clasificare, reprezentanţi. Antiinflamatoare nesteroidiene: Mecanism de acţiune. Clasificare: AINS neselective şi COX2 selective. Proprietăţi, exemple.

10. Antireumatice de fond. Generalităţi. Medicaţie: săruri de aur, imunodepresanate şi imunomodulatoare, alte medicamente: antimalarice, săruri de aur, D-peniciliamina, sulfasalazina. Antigutoase. Medicamente folosite în criză : antiinflamatoare şi colchicina. Uricoinhibitoare, uricozurice.

11. Histamina. Antihistaminice. H1-blocante: clasificare, proprietăţi, indicaţii terapeutice; Alte antialergice.

12. Serotonina şi medicaţia ei. Receptorii serotoninergici. Agonişti şi antagonişti ai serotoninei de interes terapeutic.

13. Medicaţia corticosteroidă şi ACTH-ul. Glucocorticoizi: mecanism de acţiune, efecte, indicaţii terapeutice. Mineralocorticoizi: mecanism de acţiune, efecte, indicaţii. ACTH-ul: fiziologia reglării axului hipofizo-suprarenalian , indicaţii

14. Glucocorticoizi: relaţii structură-activitate.Compuşi naturali, semisintetici, sintetici. Preparate.

I. Bibliografia obligatorie

1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2005 2. Dogaru MT, Vari CE, Compendiu de farmacologie generală, University Press, Tg. Mureş, 2003 II. Bibliografie facultativă

1. Gyíres Klára, Fürst Zsuzsanna, A farmakológia alapjai,, Medicina, Budapest, 2011 2. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 2011 3. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 2007 4. Stroescu V, Farmacologie, Ed. All, Bucureşti, 1995 (2001, 2005, 2007)


1. Studiul anestezicelor locale (Modele experimentale: studierea anesteziei de suprafaţă şi de conducere)

Demonstraţii practice

2. Studiul anestezicelor generale (Rolul concentraţiei eterului. Demonstrarea lipotropiei substanţelor narcotice. Studiul narcozei chirurgicale şi biologice pe broască)

3. Studiul substanţelor hipno-sedative, anxiolitice, convulsivante şi anticonvulsivante. Antagonizarea acţiunii substanţelor excitante centrale şi deprimante centrale (Teste de incapacitatea motorie. Potenţarea narcozei de către anxiolitice. Provocarea crizei convulsivante).

4. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune asupra SNC (Demonstrarea efectului sedativ, hipnotic şi narcotic al amobarbitalului. Potenţarea efectului narcotic al eterului de către diazepam)

5. Studiul acţiunii neurolepticelor, substanţelor antidepresive (Efectul neurolepticelor asupra motilităţii şi comportamentului la animale. Testarea capacităţii de explorare. Efectul hipotermizant al neurolepticelor. Testul înotului forţat)

6. Studiul acţiunii substanţelor stimulante psihomotorii (Hipermotilitatea şi convusliile provocate de cafeină la şoarece. Demonstrarea sediului de acţiune a stricninei. Studiul efectelor amfetaminei. Efectul de trezire a unor substanţe)

7. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune neuroleptică, antidepresivă, subst. psihomotorii (Acţiunea clorpromazinei asupra comportamenului şi motilităţii spontane. Efectul cataleptogen al neurolepticelor. Influenţa neurolpeticelor asupra excitaţiei provocate de amfetamină. Interacţiunea imipraminei cu reserpină şi amfetamină)

8. Studiul acţiunii substanţelor analgezice (euforizante şi neeuforizante). Modele experimentale: testul contorsiunii, testul plăcii încălzite.

9. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune analgezică. Efectul analgezic al codeinei şi metamizolului. Compararea efectului codeinei şi morfinei.

Demonstraţii practice. Discuţii

10. Analiza unor preparate cu acţiune asupra funcţiilor sistemului nervos central

Discuţii pe temele prezentate. Lucrare de control.

11. Studiul substanţelor cu acţiune antiinflamatoare. Modele experimentale: Inflamaţia acută provocată de formalină, carragenină şi histamină. Inflamaţia provocată prin noxa termică. Pletismografia


12. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi cu acţiune antiinflamatoare. Acţiunea histaminei asupra permeabilităţii capilare. Efectul protector al antihistaminicelor. Acţiunea fenilbutazonei şi a hidrocortizonului asupra inflamaţiei.

13. Analiza unor specialităţi cu acţiune asupra nocicepţiei, discutarea unor interacţiuni medicamentoase

Discuţii pe temele prezentate. Seminar

14. Examen practic Examen


1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş, 2009 2.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2003

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

− Crearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seama de raportul eficienţă-riscuri-cost;

− Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentru comunitate

10.Evaluare


Cunoşterea principalelor medicaţii studiate

10.4 Curs

Capacitatea de a integra noţiunile însuşite anterior (de farmacologie generală şi medicaţie SNV) în cadrul medicaţiei SNC, antiinflamatoare şi tisular-active

Evaluare orală individuală

80%

Examen practic 10% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Efectuarea şi interpretarea unui experiment

Evaluare facută pe parcurs

10%


− Principalele noţiuni de farmacocinetică generală (inclusiv parametrii farmacocinetici), farmacodinamie, farmacotoxicologie ; principalele medicamente din grupa specialităţilor cu acţiune asupra sistemului nervos vegetative.

FARMACOLOGIE - SEMESTRUL II 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei - Farmacologie

2.2 Titularul activităţilor de curs – Prof. Dr. Maria T. Dogaru, Şef lucr. Kolcsár Melinda

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Conf. Dr. Camil-Eugen Vari, Şef lucr. Kolcsár Melinda, Prep. Drd. Bianca Eugenia Ősz

2.4 Anul de studii

IV 2.5 Semestrul

II 2.6 Tipul de evaluare






3




42





Tutorial 15

Examinări 5

Alte activităţi -





4.1 de curriculum Promovarea examenului de farmacologie anterior (anul IV semestrul I) pentru a avea posibilitatea de a se prezenta la examenul de evaluare finală

4.2 de competenţe

-



-


-


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

- Definirea şi descrierea medicamentelor, a altor produse pentru sănătate sub aspect farmacocinetic, farmacologic şi farmacoterapic în activitatea de asistenţă farmaceutică a populaţiei;

- Realizarea unui proiect privind controlul unei substanţe medicamentoase/forme farmaceutice, probe biologice, toxicologice sau de mediu, într-o aplicaţie practică (inclusiv într-un experiment farmacologic utilizând un model patologic pe animale de experienţă);

- Elaborarea unor planuri de monitorizare a pacienţilor şi a răspunsului la terapie, de prevenire a intoxicaţiilor; - Interpretarea principiilor de asistenţă farmaceutică în baza proprietăţilor farmacologice şi a criteriilor legale

în asigurarea calităţii privind activitatea de eliberare a medicamentelor.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată (capacitatea de a efectua un experiment pe model patologic animal, sub coordonare ; respectarea regulilor de etică privind experimentul pe animale vertebrate vii);

- Executarea unor activităţi practice în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte pluridisciplinare;

- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.)


7.1 Obiectivul general al disciplinei − Asigurarea şi însuşirea noţiunilor de bază ale farmacologiei în vederea formării biomedicale şi biofarmaceutice generale a studenţilor;

7.2 Obiectivele Specifice − Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului;

− Legarea farmacologiei de disciplinele fundamentale ale primilor 3 ani de studiu, îndeosebi anatomia, fiziologia, biochimia, patologia, terminologia medicală şi chimia farmaceutică.

− Realizarea unor punţi de legătură cu disciplinele de farmacie clinică şi toxicologie, în scopul formării cu caracter integrat a viitorilor farmacişti;

8. Conţinuturi


1. MEDICAŢIA ANTIINFECŢIOASĂ. Antiseptice - dezinfectante. Principii generale. Sulfonamide antimicrobiene. Chinolone şi fluorochinolone


2. Antibiotice cu structură beta-lactamică. Macrolide., ketolide Lincosamide. Streptogramine.. Oxazolidinone.

3. Aminoglicozide. Glicopeptide. Lipopeptide Antibiotice cu spectru larg. Antibiotice polipeptidice.

4. Medicaţia antituberculoasă. Medicaţia antivirală. Chimioterapia antimicotică. Medicaţia antiparazitară. Medicaţia antitricomonazică, antimalarică

5. MEDICAŢIA ORGANOTROPĂ. Medicaţia aparatului digestiv. Antiacide, antiulceroase. Prokinetice, antiemetice. Medicaţia hepato-biliară . Medicaţia bolilor intestinale inflamato ii

6. Medicaţia aparatului respirator

7. Medicaţia aparatului cardio-vascular. Tonicardiacele

8. Antiaritmice cardiace. Medicaţia antianginoasă

9. Medicaţia antihipertensivă

10. Medicaţia sindroamelor periferice şi cerebrale.

11. Medicaţia hipolipid miantă, antiaterogenă. Diuretice, antidiuretice

12. Farmacologia substanţelor cu acţiune asupra sângelui. Medicaţia hemostatică. Medicaţia antianemică.

13. Medicaţia antitrombotică (Medicaţia anticoagulantă. Antiagregante plachetare. Fi rinolitice. Antifibrinolitice)

14. Medicaţia contracţiei uterine (Ocitocice, tocolitice, spasmolitice uterine)


1. Cristea AN, Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2005 II. Bibliografie facultativă

1. Gyíres Klára, Fürst Zsuzsanna, A farmakológia alapjai,, Medicina, Budapest, 2011 2. Goodman and Gilman, The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 2011 3. Katzung B, Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 2007


1. Antibiotice. Chimioterapice (Principiul determinării acţiunii antimicrobiene a unor preparate. Testarea acţiunii antimicrobiene)

Prezentare orală. Discuţii. Calcule

2. Analiza farmacodinamică a unor specialităţi antimicr biene (Analiza farmacodinamică şi farmacoepidemiologică a specialităţilor cu acţiune antimicrobiană.)

Prezentari individuale. Discuţii

3. Antimicrobiene de elecţie şi de alternativă în principalele boli infecţioase. Ghiduri terapeutice

Prezentare orală. Discuţii. Calcule

4. Analiza unor prescriptii cu antibiotice Discuţii. Lucrare de control

5. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra aparatului digestiv (Metoda Shay pentru cercetarea secreţiei gastrice. Producerea ulcerelor gastrice prin metoda Rossi, prin a ministarea alcoolului, prin administrarea fenilbutazonei)


6. Analiza farmacodinamică a unor preparate cu acţiune asupra aparatului digestive (Determinarea acţiunii laxative, purgative şi antidiareice. Efectul H2-blocanţilor şi a inhibitorilor pompei de protoni asupra ulcerului provocat experimental. Efectul antisecretor al anticolinergicelor)

7. Studiul acţiunii unor substanţe cu acţiune asupra aparatului respirator

8. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra tensiunii arteriale. Influenţarea medicamentoasă a tensiunii arteriale. Screening farmacidinamic privind efectul unei substanţe necunoscute X asupra tensiunii arteriale.

Demonstraţii practice. Discutii

9. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace pe cordul izolat. Studiul acţiunii tonicardiacelor asupra cordului izolat de broască (metoda Straub). Interacţiunea cu ionii de calciu şi potasiu. Acţiunea deprimantă a chinidinei aspura cordului izolat. Efectul izoprena inei şi al cafeinei.

10. Studiul acţiunii substanţelor medicamentoase asupra activităţii cardiace pe cordul in situ

11. Studiul acţiunii substanţelor vasodilatatoare şi vasoconstrictoare (pe broască)


12. Studiul substanţelor medicamentoase cu acţiune hemostatică şi anticoagulantă. Modificarea timpului de coagulare sub acţiune diferitelor substanţe şi a heparinei. Modificarea timpului de sângerarea sub acţiunea acenocumarolului.

Prezentare orală. Discuţii. Calcule individuale

13. Studiul acţiunii substanţelor ocitocice, tocolitice. Acţiunea substanţelor beta-adrenotrope asupra uterului izolat de şobolan. Influenţarea medicamentoasă a dinamicii uterine.

Demonstraţii practice.

14. Exam n practic Examen


1. Dogaru T. Maria (sub redacţia), Farmacologie experimentală, University Press, Târgu-Mureş, 2009 2.*** Farmacopeea Română, ediţia a X-a, Editura Medicală, Bucureşti, 2003

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

− Crearea discernamântului necesar pentru selecţionarea judicioasă a medicamentelor, ţinând seama de raportul eficienţă-riscuri-cost;

− Furnizarea noţiunilor importante de farmacodinamie şi farmacoterapie, ţinând seama de competenţele farmacistului şi de atribuţiile acestuia ca furnizor de servicii de sănătate pentru comunitate

10.Evaluare


10.4 Curs Cunoaşterea principalelor medicamente aparţinând grupelor terapeutice studiate şi a noţiunilor conexe (interacţiuni, reacţii adverse etc.)

Evaluare orală individuală

80%

Efectuarea şi interpretarea unui experiment farmacologic

Examen practic 10% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

Evaluare facută pe parcurs

10%


− Cunoaşterea principalelor medicamente din grupa medicaţiei antiinfecţioase şi a specialităţilor cu acţiune asupra diferitelor organe şi sisteme.

CHIMIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei – CHIMIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: conf.dr. Kelemen Hajnal, şef lucrări dr. Hancu Gabriel

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): conf.dr. Kelemen Hajnal, şef lucrări dr. Hancu Gabriel, asistent univ. drd. Rusu Aura

2.4 Anul de studii IV

2.5 Semestrul I

2.6 Tipul de evaluare






3




42





Tutorial 5

Examinări 1

Alte activităţi 9





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

− Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele structurale, fizico-chimice, controlul calitativ şi cantitativ, respectiv metodele de analiză ale substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central.

− Identificarea, interpretarea şi exprimarea relaţiilor complexe dintre structura chimică şi activitatea farmacologică a substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central.

− Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativă aplicabile substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central.

− Proiectarea de noi molecule, studiul relaţiilor structură chimică-proprietăţi farmacoologice.

− Cunoaşterea etapelor şi cerinţelor necesare în elaborarea de proiecte de cercetare în scopul realizării de noi substanţe medicamentoase.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

− Realizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului de lucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi a riscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de etică profesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate în muncă.

− Dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor psiho-intelectuale ale studentului.

− Însuşirea unor deprinderi de ordin practic în cea ce priveşte activitatea de laborator.



− Studiul complex al substanţei farmaceutice – principiul activ al medicamentului - din punct de vedere al denumirii comune internaţionale, structurii chimice, metodelor de obţinere, proprietăţilor fizico-chimice şi farmaco-toxicologice, metodelor analitice de analiză, indicaţiilor terapeutice, produselor farmaceutice, relaţiilor structură chimică-acţiune terapeutică.

7.2 Obiectivele Specifice − Cunoaşterea substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central folosite în practica farmaceutică.

− Caracterizarea fizico-chimică şi analitică a diverselor clase de substanţe medicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central.

− Studiul relaţiilor structură chimică-activitate terapeutică în cadrul diverselor clase de substanţe medicamentoase utilizate în medicaţia sistemului nervos central.

− Sintetizarea cunoştinţelor de chimie organică, anorganică şi chimie-fizică acumulate anterior şi fundamentarea acestora, realizând legături şi cu alte discipline de specialitate cum ar fi: tehnologia farmaceutică, farmacologia sau farmacognozia.

8. Conţinuturi


Medicaţia sistemului nervos central

1. Anestezice generale (narcotice) prezentare orală + multimedia

2. Sedative şi hipnotice

3. Sedative şi hipnotice

4. Anticonvulsivante (antiepileptice)

5. Antipsihotice (neuroleptice)

6. Anxiolotice

7. Antidepresive

8. Stimulante SNC

9. Miorelaxante centrale

10. Antiparkinsoniene

11. Analgezice minore, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene

12. Analgezice minore, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene

13. Analgezice narcotice

14. Analgezice narcotice

Bibliografie

Cursuri: 1. Gyéresi Á., Hancu G., Székely P. - Substanţe medicamentoase anorganice, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. 2. Kelemen H. - Szervetlen gyógyszervegyületek, Litografia UMF Târgu Mureş, 2009. Cărţi: 1. Cristea A N – Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, București, 2009. 2. Fülöp F., Noszál B., Szász Gy., Takács Novák K. - Gyógyszerészi kémia, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2010. 3. Fürst Zs – Farmakológia, Ed. Medicina, Budapest, 2006. 4. Hațeganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 1, Ed. Medicală, București, 2006. 5. Kelemen H., Gyéresi Á. - Szervetlen gyógyszerészeti kémia, University Press, Târgu Mureş, 2003. 6. Palage M., Mureşan A. - Medicaţia afecţiunilor sistemului nervos central, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2006. 7. Pitea M., Ghiran D., Mureşan A. - Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997. 8. Szász Gy., Takács M., Végh A. - Gyógyszerészi kémia, I – II, Medicina Könyvkiadó, Budapesta, 1990. 9. Tőke L., Szeghy L. – Gyógyszerkémi, I – II, Tankönyvkiadó, Budapesta, 1992. 10. * * * - Farmacopeea Română ed.X, Ed. Medicală, București, 1993. 11. *** - European Pharmacopoeia 7

th edition, Council of Europe, Strasburg, 2010.

12. * * * - Memomed 2012 Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan, București, 2012. II. Bibliografie facultativă

1. Dăescu C – Chimia și tehnologia medicamentelor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994. 2. Dănilă Gh. - Chimie farmaceutică, vol.1, Ed. All, Bucureşti, 1996. 3. Block J H, Beale J M, Wilson&Gisvold's – Textbook of Organic Medicinal and Pharmaceutical Chemistry, 12hi edijon, Ed. Lippincott Williams&Wilkins, Baltimore, 2009.


1. Principii şi standarde privind calitatea substanţelor medicamentoase; prevederile Farmacopeei Române ed. a X -a. Prepararea soluţiilor de reactivi şi pentru titrare.

lucrare practică de laborator

2. Analiza apei distilate

3. Analiza bromurilor oficinale în FR X

4. Analiza unor sedato-hipnotice (derivaţi de uree)

5. Analiza derivaţilor barbiturici oficinali in FR X

6. Analiza unor antiepileptice (fenitoina). Stabilirea identităţii substanţelor medicamentoase cu acţiune sedato-hipnotică

8. Analiza neurolepticelor fenotiazinice (clorpromazina) şi a unor anxiolitice (benzodiazepine)

9. Analiza unor derivaţi xantinici (cafeina şi săruri)

10. Analiza unor derivaţi xantinici (teobromina, teofilina şi sărurile acestora)

11. Analiza unor derivaţi ai acidului salicilic (acid acetil salicilic, salicilat de sodiu, salicilamidă, salicilat de metil)

12. Analiza unor derivaţi de anilină (fenacetină, paracetamol)

13. Analiza unor derivaţi pirazolinici (fenazonă, aminofenazonă, metamizol sodic) şi a fenilbutazonei

14. Identificarea şi diferenţierea substanţelor medicamentoase lucrare de verificare a cunoştinţelor

Bibliografie

Îndrumătoare: 1. Gyéresi Á., Kelemen H., Marcu I. - Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 2. Gyéresi Á., Kelemen H. - Culegere de tehnici cromatografice, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 3. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Analize monografice commentate – Lucrări practice de chimie farmaceutică, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. 4. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Culegere de analize monografice (Substanţe medicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a X-a), Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. Cărţi: 1. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. I, Ed. Intelcredo, 2002. 2. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. II, Ed. Intelcredo, 2003. 3. Grecu I., Curea E. - Identificarea substanţelor medicamentose. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980. 4. Gyéresi Á. - Vademecum cromatografic, Ed. Mentor, Târgu Mureş, 1997; 5. Gyéresi Á., Kata M. - Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata, Kontraposzt Kiadó Bt.,Budapesta, 2000. 6. ***, Farmacopeea Română ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 1993. 7. ***, European Pharmacopoeia 7th edition, Council of Europe, Strasbourg, 2010. II. Bibliografie facultativă

1. Imre S, Muntean D L – Principii ale analizei medicamentului, Ed. University Press, Târgu-Mureș, 2006. 2. Muntean D L, Bojiță M – Controlul medicamentelor – Metode spectrale, cromatografice și electroforetice de analiză, Ed. Medicală Universitară ‟Iuliu Hațieganu”, Cluj Napoca, 2004. 3. Pachaly P – DC-Atlas – Dünnschicht Chromatographie in de Apotheke, Ed. Wissenschaftliche mbH, Stuttgart, 2010.


− Cunoaşterea caracterelor structurale, fizico-chimice respectiv a caracteristicilor analitice ale substanţelor medicamentoase.

− Ponderea deosebită în terapie a unor clase de compuşi este în strânsă legătura cu aspectele chimice respectiv analitice.

− Importanţa deosebită a concordanţei dintre structura chimică a unor substanţe medicamentoase şi aspectele farmacologice ale acestora.

10.Evaluare


In functie de specificul disciplinei Examen teoretic oral

80%

10.4 Curs

Aspecte caracteristice privind studiul complex al substanţei farmaceutice din punct de vedere chimic şi farmacologic şi a legăturilor dintre acestea

In functie de specificul disciplinei Controlul calitativ şi cantitativ al substanţelor medicamentoase


Verificări scrise din timpul semestrului

Condiţie obligatorie de prezentare la examen


- promovarea examenului teoretic de la finalul semestrului (nota 5). - promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). - efectuarea şi promovarea lucrărilor de verificare din timpul semestrului (2 verificări scrise). - efectuarea tuturor lucrărilor din timpul semestrului. - recuperarea tuturor laboratoarelor la care studentul a absentat. - îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.

CHIMIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL II

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ







2.1 Denumirea disciplinei – CHIMIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: conf.dr. Kelemen Hajnal, şef lucrări dr. Hancu Gabriel

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp): conf.dr. Kelemen Hajnal, şef lucrări dr. Hancu Gabriel, asistent univ. drd. Rusu Aura

2.4 Anul de studii IV

2.5 Semestrul II

2.6 Tipul de evaluare






2




28





Tutorial 5

Examinări 1

Alte activităţi 9





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

− Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele structurale, fizico-chimice, controlul calitativ şi cantitativ respectiv metodele de analiză ale substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme.

− Identificarea, interpretarea şi exprimarea relaţiilor complexe dintre structura chimică şi activitatea farmacologică a substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme.

− Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză calitativă şi cantitativă aplicabile substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme.

− Proiectarea de noi molecule, studiul relaţiilor structură chimică-proprietăţi farmacologice.

− Cunoaşterea etapelor şi cerinţelor necesare în elaborarea de proiecte de cercetare în scopul realizării de noi substanţe medicamentoase.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

− Realizarea de proiecte sub coordonare, pentru rezolvarea unor probleme specifice domeniului, cu evaluarea corectă a volumului de lucru, resurselor disponibile, timpului necesar de finalizare şi a riscurilor, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de etică profesională în domeniu, precum şi de securitate şi de sănătate în muncă.

− Dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor psiho-intelectuale ale studentului.

− Însuşirea unor deprinderi de ordin practic în cea ce priveşte activitatea de laborator.



− Studiul complex al substanţei farmaceutice – principiul activ al medicamentului - din punct de vedere al denumirii comune internaţionale, structurii chimice, metodelor de obţinere, proprietăţilor fizico-chimice şi farmaco-toxicologice, metodelor analitice de analiză, indicaţiilor terapeutice, produselor farmaceutice, relaţiilor structură chimică-acţiune terapeutică.

7.2 Obiectivele Specifice − Cunoaşterea substanţelor medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme folosite în practica farmaceutică.

− Caracterizarea fizico-chimică şi analitică a diverselor clase de substanţe medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme.

− Studiul relaţiilor structură chimică-activitate terapeutică în cadrul diverselor clase de substanţe medicamentoase utilizate în medicaţia diferitelor organe şi sisteme.

− Sintetizarea cunoştinţelor de chimie organică, anorganică şi chimie-fizică acumulate anterior şi fundamentarea acestora, realizând legături şi cu alte discipline de specialitate cum ar fi: tehnologia f rmaceutică, farmacologia sau farmacognozia.

8. Conţinuturi


1. Medicaţia sistemului nervos vegetativ: parasimpatomimetice

prezentare orală + multimedia

2. Medicaţia sistemului nervos vegetativ: parasimpatolitice

3. Medicaţia sistemului nervos vegetativ: simpatomimetice

4. Medicaţia sistemului nervos vegetativ: simpatolitice, blocante neuromusculare

5. Anestezice locale

. Antialergice – Antihistaminice H1

7. Medicaţia aparatului cardiovascular: cardiotonice, antiaritmice, antianginoase

8. Medicaţia aparatului cardiovascular: antihipertensive

9. Substanţe cu acţiune asupra sângelui şi aparatului hematopoetic: anticoagulante, antihemoragice, înocuitori de plasmă

10. Medicaţia aparatului digestiv

11. Medicaţia aparatului urinar

12. Medicaţia aparatului respirator

13. Substanţe utilizate în medicaţia antidiabetică: insulina şi antidiabetice orale

14. H rmoni

Bibliografie

Cursuri: 1. Gyéresi Á., Hancu G., Székely P. - Substanţe medicamentoase anorganice, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. 2. Kelemen H. , Gyéresi Á. - Szervetlen gyógyszeres anyagok, Litografia UMF Târgu Mureş, 2002. Cărţi: 1. Cristea A N – Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, București, 2009. 2. Fülöp F., Noszál B., Szász Gy., Takács Novák K. - Gyógyszerészi kémia, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2010. 3. Fürst Zs – Farmakológia, Ed. Medicina, Budapest, 2006. 4. Hațeganu E, Dumitrescu D, Stecoza C, Morușciag L – Chimie terapeutică, vol. 2, Ed. Medicală, București, 2006. 5. Kelemen H., Gyéresi Á. - Szervetlen gyógyszerészeti kémia, University Press, Târgu Mureş, 2003. 6. Mureşan A., Palage M. - Medicaţia în bolile cardiovasculare, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu” , Cluj-Napoca, 2005. 7. Szász Gy., Takács M., Végh A. - Gyógyszerészi kémia, I – II, Medicina Könyvkiadó, Budapesta, 1990. 8. Tőke L., Szeghy L. – Gyógyszerkémi, I – II, Tankönyvkiadó, Budapesta, 1992. 9. * * * - Farmacopeea Română ed.X, Ed. Medicală, București, 1993. 10. *** - European Pharmacopoeia 7

th edition, Council of Europe, Strasburg, 2010.

11. * * * - Memomed 2012 Memorator de Medicamente Ghid Farmacoterapic, Ed. Minesan, București, 2012. II. Bibliografie facultativă

1. Dăescu C – Chimia și tehnologia medicamentelor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1994. 2. Block J H, Beale J M, Wilson&Gisvold's – Textbook of Organic Medicinal and Pharmaceutical Chemistry, 12hi edijon, Ed. Lippincott Williams&Wilkins, Baltimore, 2009.


1. Analiza substanţelor medicamentoase: parasimpatomimetice, parasimpatolitice

lucrare practică de laborator

2. Analiza substanţelor medicamentoase: simpatomimetice, simpatolitice

3. Analiza anestezicelor locale (benzocaină, procaină, lidocaină)

4. Analiza compuşilor oficinali în FR X: tiosulfat de sodiu, nitrit de sodiu, sulfat de dihidralazină, gluconat de calciu

5. Analiza compuşilor oficinali în F.R.X.: acid citric, citrat de sodiu, sulfat de fier (II)

6. Analiza unor oxiacizi şi săruri oficinale în F.R. X.: acid tartric, tartrat de sodiu şi de potasiu, tartrat acid de potasiu, acid lactic şi lactat de calciu.

7. Analiza substanţelor oficinale în F.R. X.: cărbune medicinal, carbonat acid de sodiu, carbonat de calciu, oxid şi carbonat de magneziu

8. Analiza substanţelor oficinale în F.R. X.: sulf precipitat, sulfat de sodiu, sulfat de magneziu

9. Analiza substanţelor oficinale în F.R. X: iodură de potasiu, clorură de amoniu

10. Analiza monohidrogenfosfatului de sodiu, a fosfatului de calciu tribazic, a glicerofosfaţilor (de calciu şi sodiu)

11. Analiza acidului ascorbic; a unor zaharide oficinale (glucoză, fructoză, zaharoză, lactoză) şi a sorbitolului



14. Verificarea cunoştinţelor practice examen practic

Bibliografie

Îndrumătoare: 1. Gyéresi Á., Kelemen H., Marcu I. - Analiza spectrală în infraroşu a substanţelor medicamentoase, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 2. Gyéresi Á., Kelemen H. - Culegere de tehnici cromatografice, Litografia UMF Târgu Mureş, 1996. 3. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Analize monografice commentate – Lucrări practice de chimie farmaceutică, Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. 4. Gyéresi Á., Kelemen H., Hancu G., Székely P. - Culegere de analize monografice (Substanţe medicamentoase oficinale în Farmacopeea Română ed. a X-a), Litografia UMF Târgu Mureş, 2008. Cărţi: 1. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. I, Ed. Intelcredo, 2002. 2. Bojiţă M., Săndulescu R., Roman L., Oprean L. - Analiza şi controlul medicamentelor, vol. II, Ed. Intelcredo, 2003. 3. Grecu I., Curea E. - Identificarea substanţelor medicamentose. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1980. 4. Gyéresi Á. - Vademecum cromatografic, Ed. Mentor, Târgu Mureş, 1997; 5. Gyéresi Á., Kata M. - Gyógyszervegyületek vékonyréteg-kromatográfiás minőségvizsgálata, Kontraposzt Kiadó Bt.,Budapesta, 2000. 6. ***, Farmacopeea Română ediția a X-a, Ed. Medicală, București, 1993. 7. ***, European Pharmacopoeia 7th edition, Council of Europe, Strasbourg, 2010. II. Bibliografie facultativă

1. Imre S, Muntean D L – Principii ale analizei medicamentului, Ed. University Press, Târgu-Mureș, 2006. 2. Muntean D L, Bojiță M – Controlul medicamentelor – Metode spectrale, cromatografice și electroforetice de analiză, Ed. Medicală Universitară ‟Iuliu Hațieganu”, Cluj Napoca, 2004. 3. Pachaly P – DC-Atlas – Dünnschicht Chromatographie in de Apotheke, Ed. Wissenschaftliche mbH, Stuttgart, 2010.


− Cunoaşterea caracterelor structurale, fizico-chimice respectiv a caracteristicilor analitice ale substanţelor medicamentoase.

− Ponderea deosebită în terapie a unor clase de compuşi este în strânsă legătura cu aspectele chimice respectiv analitice.

− Importanţa deosebită a concordanţei dintre structura chimică a unor substanţe medicamentoase şi aspectele farmacologice ale acestora.

10.Evaluare


In functie de specificul disciplinei

Examen teoretic oral

80%

10.4 Curs

Aspecte caracteristice privind studiul complex al substanţei farmaceutice din punct de vedere chimic şi farmacologic şi a legăturilor dintre acestea

In functie de specificul disciplinei Controlul calitativ şi cantitativ al substanţelor medicamentoase


Verificări scrise din timpul semestrului

Condiţie obligatorie de prezentare la examen


- promovarea examenului teoretic de la finalul semestrului (nota 5). - promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5). - efectuarea şi promovarea lucrărilor de verificare din timpul semestrului (2 verificări scrise). - efectuarea tuturor lucrărilor din timpul semestrului. - recuperarea tuturor laboratoarelor la care studentul a absentat. - îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.

MARKETING FARMACEUTIC 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei - Marketing farmaceutic

2.2 Titularul activităţilor de curs – Kelemen László József

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp)- Székely Pál

2.4 Anul de studii

IV 2.5 Semestrul







1




14

Distribuţia fondului de timp - Pentru fiecare dintre punctele de mai jos, faceti o estimare a necesitatii/sem ore




Tutorial 7

Examinări 4

Alte activităţi 4





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -



videoproiector


videoproiector


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale - Identificarea oportunităţilor de piaţă, recunoaşterea din timp a provocărilor şi ameninţărilor din piaţa. Abilităţi de interpretare a fenomenelor de piaţă, dezvoltare de obiective şi strategii. Cunoaşterea tehnicilor specifice cercetărilor cantitative şi calitative.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- Dezvoltarea abilităţilor de a gândi economic, de rezolvarea a problemelor economice şi de luarea deciziilor corecte. Va deţine abilităţi de comunicare şi va înţelege importanţa acestuia în stabilirea de relaţii de parteneriat.



− Formarea studenților din anul IV farmacie în principalele idei şi teorii de marketing farmaceutic.

7.2 Obiectivele Specifice − Însuşirea de către studenţi principalilor concepte şi teorii de marketing general, respectiv de marketing farmaceutic. Prezentarea tendinţelor pieței farmaceutice mondiale şi a celei din România. Dezvoltarea unei gândirii a studenţilor, axat pe înţelegerea fenomenelor de piaţă, a medicamentului ca produs şi metodelor de distribuire şi promovare a acestuia. Formarea studenţilor în diferite metode de cercetare a pieţei, segmentarea acestuia şi identificarea segmentului de piaţă target. Înţelegerea comportamentului consumatorilor şi importanţa comunicării atât în interiorul întreprinderii cât şi în relaţia cu piaţa.

8. Conţinuturi


1. Conceptul de marketing. Definiţii ale marketingului. Prezentare orala + multimedia 2 ore

2. Piaţa şi cererea. Studiul pieţei. Piaţa farmaceutică din România. Segmentarea pieţei.

2 ore

3. Metode de cercetare a pieţei. 2 ore

4. Mixul de marketing. 2 ore

5. Comportamentul consumatorului. 2 ore

6. Marketing strategic. 2 ore

7. Comunicarea. 2 ore


1. Voitcu M, Carauşu E M - Marketingul medicamentelor, Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, 2004. 2. Bucurescu S T, Cuparnecu B – Marketing pentru industria farmaceutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. 3. Voitcu M – Elemente de management şi marketing farmaceutic, Editura Cerni, Iaşi , 1999. II. Bibliografie facultativă

1. Kotler P, Saundere J, Armstrong G, et al. – Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998. 2. Kotler P – Managementul marketingului , Editura Teora, Bucureşti, 1998.


Noţiuni şi teorii fundamentale ale marketingului farmaceutic. Mediul intern şi extern (micro şi macromediul).

Demonstratii practice. 2 ore

Analiza pieţei farmaceutice. Segmentarea pieţei farmaceutice. Demonstratii practice, prezentari de caz, etc.

2 ore

Comportamentul consumatorului – Procesul decizional de cumpărare. Influenţe de natură endogenă şi exogenă asupra comportamentului consumatorului

2 ore

Cercetarea de piaţă – Metode calitative, Metode cantitative. Chestionarul.

2 ore

Mixul de marketing – Produsul, Piaţa 2 ore

Mixul de marketing – Distribuţia, Promovarea 2 ore

7. Examinarea cunoștințelor. 2 ore


1. Voitcu M, Carauşu E M - Marketingul medicamentelor, Editura Gr. T. Popa U.M.F. Iasi, 2004. 2. Bucurescu S T, Cuparnecu B – Marketing pentru industria farmaceutică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999. 3. Cătoiu I, Teodorescu N – Comportamentul consumatorului, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003. II. Bibliografie facultativă

1. Kotler P, Saundere J, Armstrong G, et al. – Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998.


- Dezvoltarea abilităţii de a analiza deciziile de cumpărare a produselor medicamentoase prin prisma motivaţiei individuale, precum şi a factorilor interni şi externi (medici, farmacişti etc.) care influenţează comportamentul efectiv.

10.Evaluare



Evaluare test 80% 10.4 Curs

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii In functie de specificul disciplinei

Activitate în timpul semestrului, referat.

20%


- promovarea verificării cunoştinţelor practice (nota 5).

− cunoaşterea noţiunilor generale de marketing - îndeplinirea tuturor obligaţiilor şcolare conform regulamentului disciplinei.

BIOFARMACIE SI FARMACOCINETICA 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: BIOFARMACIE

2.2 Titularul activităţilor de curs: şef lucr. dr. Croitoru Mircea Dumitru, asist. univ. dr. Fülöp Ibolya

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): şef lucr. dr. Croitoru Mircea Dumitru asist. univ. dr. Fülöp Ibolya

2.4 Anul de studii IV 2.5 Semestrul


Verificare 2.7 Regimul disciplinei OBL





2 (LP)



28





Tutorial

Examinări 2

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale - cunoaşterea modurilor prin care proprietăţile fizico-chimice ale substanţei farmaceutice şi ale excipienţilor

influenţează profilul plasmatic al substanţei şi biodisponibilitatea acesteia - înţelegerea modului de calcul al dozelor şi intervalelor de dozare - stabilirea pe criteriu farmacocinetic a dozelor

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- există în cadrul disciplinei lucrări practice în cursul cărora studenţii lucrează în echipă, asigurând astfel o conlucrare în echipă

- la sfârşitul experimentelor studenţii sunt rugaţi să prezinte rezultatele obţinute şi modul de calcul prin care le-au obţinut, asigurând astfel dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală



- Asigurarea unor cunoştinţe despre factorii care influenţează soarta unei substanţe medicamentoase în organism (absorbţie, distribuţie, metabolizare, eliminare) şi manipularea acestor factori în scopul dezvoltarii de produse farmaceutice mai eficiente şi mai sigure.

- Asigurarea de cunoştinţe de calcul farmacocinetic şi statistic în vederea monitorizării pe criteriu farmacocinetic a terapiei şi a studiului bioechivalenţei unor produse.

7.2 Obiectivele specifice

- predarea de informaţii referitoare la mişcarea unei substanţe farmaceutice în organismul uman

- informarea studenţilor asupra factorilor care influenţează procesele farmacocinetice - prezentarea modului de calcul a unor parametrii farmacocinetici - studiul utilizării unor programe informatice capabile a calcula parametrii farmacocinetici şi

a estima bioechivalenţa unor produse

8. Conţinuturi


1. Partea introductivă. Scurt istoric Prezentare orală + multimedia

2. . Noţiuni de bază. Biodisponibilitatea.

3. Factori fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea: solubilitatea, viteza de dizolvare.

4. . Factori fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea: pH-ul, gradul de ionizare, coeficientul de partiţie.

5. . Factori fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea: gradul de dispersie, polimorfismul, hidratare, solvatare.

6. Factori fizico-chimici care influenţează biodisponibilitatea: Ecuaţiile lui Hammett, Taft şi Hansch. Utilitatea lor în domeniul farmaceutic.

7. Studii biofarmaceutice folosite în preformulare.

8 - 9. Modelarea in vitro şi determinarea biodisponibilităţii. Determinarea vitezei de difuzie transmembranare.

10. Factori tehnologici care influenţează biodisponibilitatea: substanţe auxiliare care favorizează solubilizarea şi/sau dezagreagrea.

11. Interacţiunea formă farmaceutică - efect biologic. Prospectarea de noi forme medicamentoase.

12. Noţiuni de bază ale farmacocineticii, principalii parametrii farmacocinetici. Modelul farmacocinetic deschis monocompartimentat.

13. Modelul farmacocinetic deschis bicomartimentat. Cinetica non lineară şi riscurile terapeutice.

14. Bioechivalenţa.

I. Bibliografie obligatorie

1. Florence AT, Atwood D - Physichemical principles of pharmacy. Palgrave, New York, 1988 2. Leucuţa S - Tehnologie farmaceutică industrială. Ed. Dacia, Cluj, 2001 3. Leucuța S - Biofarmacie și farmacocinetică. Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 II. Bibliografie facultativă

4. Lachmann L, Lieberman HA - The tehory and practice of industrial pharmacy. Lea, Febiger Philadelphia, 1976 5. Popovici A - Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice. Ed. Mirton, Timişoara, 1988 6. Roman L, Bojiţă M, Săndulescu R - Validarea metodelor de analiză şicontrol. Ed. Med., Bucureşti, 1988 8. XXX. Agentia Natională a Medicamentului - Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. 2/18,02,1999


1. Norme de protecţie a muncii în laboratorul de biofarmacie. prezentări orale

2 - 3. Studiul influenţei pH-ului asupra solubilităţii substanţelor medicamentoase

demonstraţii practice

4 - 5. Determinarea logD în funcţie de pH pentru o substanţă farmaceutică

6.Determinarea in vitro a volumului aparent de distribuţie.

7. Determinarea in vitro a clearanceului şi a timpului de înjumătăţire.

8. Modelarea absorbţiei prin membrane.

9. Influenţa unor factori asupra traversării transmembranare a unei substanţe.

10 -11. Calculul parametrilor farmacocinetici utilizând modelul farmacocinetic monocompartimentat.

12. Calculul parametrilor farmacocinetici utilizând modelul farmacocinetic bicompartimentat.

13. Calculul parametrilor farmacocinetici folosiţi la estimarea bioechivalenţei: AUC, Tmax, Cmax.

14. Utilizarea programului farmacocinetic şi statistic Kinetica. Estimarea bioechivalenţei a 2 produse farmaceutice.


1. Florence AT, Atwood D - Physichemical principles of pharmacy. Palgrave, New York, 1988 2. Leucuţa S - Tehnologie farmaceutică industrială. Ed. Dacia, Cluj, 2001 3. Leucuța S - Biofarmacie și farmacocinetică. Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002 II. Bibliografie facultativă

4. Lachmann L, Lieberman HA - The tehory and practice of industrial pharmacy. Lea, Febiger Philadelphia, 1976 5. Popovici A - Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice. Ed. Mirton, Timişoara, 1988 6. Roman L, Bojiţă M, Săndulescu R - Validarea metodelor de analiză şicontrol. Ed. Med., Bucureşti, 1988 8. XXX. Agentia Natională a Medicamentului - Consiliul Ştiinţific: Hotărârea nr. 2/18,02,1999


- farmacistul trebuie să cunoască etapele în care o susbtanţă medicamentoasă ajunge din produsul farmaceutic la receptor şi îşi exercită acţiunea.

- farmacistul trebuie să cunoască posibilităţile de apariţie a unor interacţiuni pe criteriu farmacocinetic şi să ia masurile necesare pentru evitarea unor astfel de evenimente (ineficienţă terapeutică, efecte secundare/toxice amplificate)

- în industrie farmacistul trebuie să cunoască substanţele care influenţează biodisponibilitatea şi să le folosească în scopul manipulării parametrilor farmacocinetici în sensul îmbunătăţirii efectului biologic.

- foarte importantă este şi estimarea bioechivalenţei produselor utilizate în România (cerinţă ANM), proces în care rolul decisiv îi revine farmacistului.

10.Evaluare



verificare 80% 10.4 Curs

verificare 20% 10.5 Seminar / lucrări practice /stagii

10.6 Standard minim de performanţa

- studentul trebuie să cunoască şi să determine cantitativ influenţa unor factori fizico-chimici asupra procesului de dizolvare a substanţei active

- studentul trebuie să cunoască principalii parametrii farmacocinetici şi să fie capabil să-i calculeze - studentul trebuie să cunoască modul de estimare al bioechivalenţei

TOXICOLOGIE 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: TOXICOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs: şef lucr. dr. Croitoru Mircea Dumitru, asist. univ. dr. Fülöp Ibolya

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): şef lucr. dr. Croitoru Mircea Dumitru asist. univ. dr. Fülöp Ibolya


I+II 2.6 Tipul de evaluare






3 (LP)



42





Tutorial

Examinări 3

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

- cunoaşterea modului în care substanţele toxice pătrund în organismul uman şi înţelegerea posibilităţii acestora de a ajunge la organele sau ţesuturile ţintă

- însuşirea de principii generale ale acţiunii substanţelor toxice în organism - cunoaşterea categoriilor de persoane cu sensibilitate crescută la anumite acţiuni toxice - studiul mecanismului de acţiune toxică asupra diferitelor organe şi ţesuturi (SNC, ficat, inimă, plamâni, aparat

reproducător, piele, etc) - identificarea substanţelor cu care individul uman poate intra în contact în mod obişnuit şi care prezintă riscuri

asupra sănătăţii (medicament, produs cosmetic, supliment alimentar, aliment, poluanţi) - înţelegerea modului în care afectarea sănătăţii poate fi monitorizată prin teste medicale (în special biochimice).

Identificarea situaţiilor în care astfel de teste ar îmbunătăţii calitatea terapiei din punct de vedere toxicologic - cunoaşterea tratamentului diferitelor tipuri de intoxicaţii - folosirea de metode biochimice utile în monitorizarea siguranţei terapiei - cunoaşterea metodelor analitice disponibile pentru identificarea substanţelor toxice din diferite medii (mediu

biologic, aliment, supliment alimentar, aer, apă, sol)

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

- în cadrul unor lucrări practice studenţii sunt împărţiţi în subgrupe care efectuează prin rotaţie anumite experimente asigurând o conlucrare în echipă şi interechipă

- înaintea efectuării lucrărilor practice care se desfăşoară prin rotaţie se tine un seminar prin care studenţii explică principiul metodei la care vor lucra şi rezultatele aşteptate aisgurând astfel dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală- în cadrul unor lucrări practice studenţii sunt împărţiţi în subgrupe care efectuează prin rotaţie anumite experimente asigurând o conlucrare în echipă şi interechipă

- înaintea lucrărilor practice care se desfăşoară prin rotaţie se tine un seminar prin care studenţii explică principiul metodei la care vor lucra şi rezultatele aşteptate aisgurând astfel dezvoltarea de abilităţi de comunicare orală



− Asigurarea unor cunoştinţe despre toxici din domenii relevante pentru sănătatea publică (medicament, supliment alimentar, aliment, mediu). Cunoştinţele asigurate includ: toxicinetică, toxicodinamie şi toxicologie analitică.

7.2 Obiectivele specifice - predarea de informaţii referitoare la pătrunderea diferitelor substanţe toxice în organism - prezentarea mecanismelor prin care o substanţă toxică poate afecta un tip sau mai multe

tipuri de celule şi efectul observat asupra organismului - prezentarea substanţelor capabile să afecteze sănătatea individului şi posibile surse de

expunere la astfel de substanţe - informarea studenţilor asupra modurilor de evitarea sau reducere a contactului cu

substanţe ce prezintă riscuri asupra sănătăţii (medicamente, cosmetice, suplimente alimentare)

- prezentarea de metode care pot pune în evidenţă substanţele toxice din diferite medii şi a metodelor biochimice de evaluare a gradului de intoxicare al individului (importanţă şi în monitorizarea siguranţei terapiei)

8. Conţinuturi


1.Obiectul toxicologiei. Scurt istoric. Prezentare orală + multimedia

2. Definiţia toxicului. Clasificarea substanţelor toxice. Tipuri de intoxicaţii. Doze toxice, doze maxime acceptate.

3. Comportarea toxicilor în organism (toxicinetica). Mecanisme care facilitează sau impedimentează transferul toxicului spre ţinta moleculară.

4. Metabolizarea şi eliminarea xenobioticelor.

5. Acţiunea toxicilor asupra organismului uman. Ultimul metabolit toxic. Toxicitate la nivel de moleculă.

6. Toxicitatea substanţelor la nivel celular.

7. Factori determinanţi ai toxicităţii.

8. Profilaxia şi tratamentul intoxicaţiilor.

9. Principii ale toxicologiei gazelor iritante şi sufocante.

10. Exemple de gaze toxice. Poluarea cu gaze toxice.

11. Principii generale ale toxicologiei substanţelor minerale. Metale. Anioni toxici.

12. Metale toxice. Riscurile folosirii unor metale toxice (microelemente) ca suplimente alimentare.

13. Prezenţa diverselor metale toxice ca şi contaminanţi ai alimentelor, produselor cosmetice şi a mediului înconjurător.

14. Anioni toxici. Exemple de anioni toxici ce pot fi prezenţi în produse cosmetice, suplimente alimentare, şi aliment.

15. Afectarea diverselor organe în urma expunerii la toxici volatili: afectare hepatică şi renală.

16. Afectarea diverselor organe în urma expunerii la toxici volatili: afectare oculară, afectare sanguină, afectarea imunităţii, efect xenoestrogenic.

17. Afectarea toxică a SNC. Medicamente cu acţiune la nivelul SNC: hipnotice, neuroleptice.

18. Medicamente cu acţiune la nivel SNC: tranchilizante minore, antidepresive.

19. Toxicologia antiinflamatoarelor nesteroidiene.

20. Toxicologia medicamentelor antimicrobiene, antifungice şi antiparazitare.

21. Toxicologia altor clase de medicamente.

22. Principii generale ale efectelor drogurilor. Formarea dependenţei. Legislaţia la nivel European.

23. Droguri psihostimulante. Derivaţi morfinomimetici.

24. Psihodisleptice. Derivaţii din canabis.

25. Alcoolismul. Tabagismul.

26. Micotoxine. Aditivi alimentari.

27. Pesticide: piretrine, compuşi organocloruraţi, compuşi organofosforici.

28. Zoo şi fitotoxine. Radiotoxicologie.


1. Bălălău D - Toxicologia substanţelor medicamentoase organice de sinteză. Lito. UMF, București, 1997

2. Bălălău D, Baconi D - Toxicologia substanţelor naturale şi înrudite. Ed. Technoplast, Bucureşti, 2001

3. Butnaru E, Proca M - Toxicologie, vol I. Ed. Timpul, Iaşi, 2000

4. Butnaru E, Proca M - Toxicologie, vol II. Ed. Timpul, Iaşi, 2001

5. Cotrău M și colab - Toxicologie. Ed. Didactică şi Ped., Bucureşti, 1991 II. Bibliografie facultativă

6. Klaasen CD – Casarett and Doull’s Toxicology. The basic science of poisons. McGraw-Hill, New York, 2008

7. Loghin F - Toxicologie generală. Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţegan”, Cluj-Napoca, 2002

8. Stahr HM - Analytical Methods in Toxicology. Wiley Publication, New York, 1994


1. Norme de protecţie a muncii în laboratorul de toxicologie. prezentări orale

2. Metode de izolare a toxicilor din diferite medii.

3. Determinarea arsenului din urină şi din aer. demonstraţii practice

4. Determinarea mercurului din urină şi din aer.

5. Determinarea amoniacului şi a oxizilor de azot din aer.

6. Determinarea acidului clorhidric, a fluorului şi a clorului din aer. Determinarea bismutului din urină.

7. Determinarea hidrogenului fosforat, a acetilenei, a hidrogenului sulfurat şi a plumbului din aer.

8. Identificarea benzodiazepinelor prin cromatografie în strat subţire.

9. Determinarea clorului din apa de robinet.

10. Determinarea cocainei din urină cu ajutorul imunotestelor.

11. Determinarea monoxidului de carbon din sânge uman.

12. Identificarea metanolului, etanolului, acetonei şi a acetatului de etil din aer prin tehnica gazcromatografică.

13. Determinarea concentraţiei metanolului din băuturi alcoolice şi sucuri de fructe.

14. Recuperări absenţe.

15. Determinarea DNOC din urină. Identificarea din urină a cafeinei prin tehnica TLC.

16. Determinarea fenobarbitalului din urină. Determinarea acetonei din aer.

17. Determinarea etanolului din sânge sau urină prin metoda Widmark. Determinarea metanolului din aer prin metoda colorimetrică

18. Determinarea fenolului liber şi conjugat din urină.

19. Determinarea paracetamolului din urină. Identificarea derivaţilor barbiturici prin tehnica TLC.

20. Determinarea cafeinei şi a efedrinei din suplimente alimentare prin tehnica HPLC.

21. Determinarea cantitativă a înduclitorilor artificiali din produse dietetice prin tehnica HPLC. Estimarea posibilităţii de depăşire a ADI.

22. Determinarea din produse vegetale a ionului nitrat prin tehnica HPLC. Estimarea posibilităţii de depăşire a ADI.

23. Detreminarea prin tehnica HPLC a cantităţilor de glutamat monosodic prezente în anumite alimente.

24. Determinarea fluorului din apa de băut. Estimarea utilităţii suplimentelor cu fluorură în Târgu Mureş.

25. Identificarea compuşilor organici volatili.

26. Identificarea compuşilor minerali.

27. Recuperări absenţe.

28. Examen practic.


1. Croitoru M, Fulop I, Kincses Ajtay M - Ghid practic de analiză a toxicilor gazoşi şi volatili. University Press, Târgu Mureş, 2008 2. Kincses Ajtay M - Îndrumător de lucrări practice de toxicologie, vol. II. Litografia UMF, Târgu Mureş, 1984 II. Bibliografie facultativă

3. Stahr HM - Analytical Methods in Toxicology. Wiley Publication, New York, 1994


- farmacistul trebuie să cunoască bine efectele toxice ale produselor comercializate în farmacie (medicament, produse cosmetice, suplimente alimentare) pentru a asigura o informare corectă a pacientului referitor la riscurile pe care le implică terapia medicamentoasă sau folosirea unor produse cosmetice sau aditivi alimentari - în industrie farmacistul trebuie să cunoască substanţele cu efect nociv dovedit sau presupus asupra organismului pentru a evita aceste substanţe în compoziţia noilor produse medicamentoase, cosmetice sau suplimente de a căror dezvoltare este responsabil.

10.Evaluare


10.4 Curs In functie de specificul disciplinei

examen scris în sesiunea din sem II

80%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii examen scris + probă practică la sfârşitul sem II

20%


- studentul trebuie să fie capabil a efectua dozarea unei substanţe toxice urmărind o metodologie de lucru dinainte stabilită (LP) - pentru a promova examenul de curs studentul trebuie să cunoască următoarele: - modurile prin care o substanţă exogenă poate contamina organismul uman - afectarea toxică a diferite organe şi sisteme din organismul uman - substanţele medicamentoase a căror utilizare presupune riscuri speciale şi modurile de monitorizare a pacienţilor trataţi - excipineţi din medicamente, produse cosmetice care este preferabil să se evite datorită unui risc toxicologic - suplimente alimentare ce pot avea efecte nedorite asupra organismului uman (dependenţa de doză a astfel de produse)

CHIMIA FACTORILOR DE MEDIU 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei - CHIMIA FACTORILOR DE MEDIU

2.2 Titularul activităţilor de curs –Conf. Dr. NAGY ELŐD ERNŐ, Şef de lucrări Dr. AMELIA TERO-VESCAN

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice (lp) - Prep drd CRISTINA NISTOR

2.4 Anul de studii

IV 2.5 Semestrul


EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL





2




28



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren -


Tutorial -

Examinări 1

Alte activităţi -





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e

− Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru interpretarea şi explicarea unor tipuri de concepte, procese, proceduri aferente

− Însuşirea cunoştinţelor, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor analitice de bază ale chimiei factorilor de mediu; utilizarea şi aplicarea lor eficientă în variate condiţii.

− Definirea şi descrierea parametrilor chimici, biochimici, toxicologici şi microbiologici cu valoare analitică pentru protecţia mediului

− Definirea şi descrierea factorilor chimici, biochimici şi microbiologici care influenţează mediul. Însuşirea bazelor teoretice ale principalelor proceduri de protecţie a mediului.

− Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice aplicate în analiza şi controlul de calitate a principalelor clase de alimente.

− Interpretarea principiilor, modelelor şi metodelor ştiinţifice aplicate în analiza şi controlul de calitate a unor suplimente nutritive.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

− Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă multidisciplinară şi aplicarea de tehnici de încadrare, relaţionare şi eficientizare în cadrul echipei

− Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate

− Identificarea obiectivelor de realizat, aferente sarcinilor profesionale, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare şi evaluarea riscurilor.

− Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, atât în condiţii autonome cât şi de asistenţă cu diferite trepte de calificare.

− Adaptare funcţionale la anumite situaţii de urgenţă, analiza capabilităţii intervenţionale în situaţii de poluare acută a mediului



− Se urmăreşte instruirea studenţilor privind analiza factorilor de mediu (apă, aer, sol, alimente), punându-se accent pe metodele prevăzute de STAS-urile în vigoare.

7.2 Obiectivele Specifice − Se studiază chimia sanitară a factorilor de mediu (apă, aer, sol şi alimente), influenţa factorilor de mediu naturali dar şi a poluanţilor asupra organismului, interacţiunea factori de mediu - factori poluanţi sau a factorilor poluanţi între ei. Se pune accent pe alimente şi alimentaţie atât din punct de vedere al igienei alimentaţiei, (inclusiv notiuni de dietoterapie) cât şi al calităţii alimentelor sub aspectul compoziţiei chimice şi valorii nutritive dar şi a posibilităţilor de alterare, poluare şi contaminare, indicându-se şi metodele de conservare. Problema calităţii factorilor de mediu, inclusiv alimente, atât în ceea ce priveşte compoziţia normală dar mai ales poluarea şi contaminarea acestora constituie o preocupare actuală deosebit de importantă care caută să alinieze legislaţia din ţara noastră cu cea din Comunitatea Europeană. Se acordă atenţie îndrumării studenţilor în activitatea de laborator în scopul efectuării cât mai corecte a determinărilor, dar şi calcularea corectă a rezultatelor şi interpretarea acestora conform reglementărilor în vigoare. Se urmăreşte îndrumarea studenţilor în scopul formării unui stil de muncă ordonat şi organizat. Se asigură reactivi şi materialele necesare pentru efectuarea determinărilor în grupe de 2 studenţi şi acoperirea integrală a timpului afectat acestor lucrări.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare

Observaţii

1. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Alimentaţia raţională şi necesarul caloric: principiile alimentaţiei raţionale, necesarul caloric, coeficientul de utilizare digestivă şi de reţinere, modificări ale trofinelor alimentare în procesul culinar.

2. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Proteinele, glucidele şi lipidele ca factori nutritivi: clasificare, rol biologic, necesar şi surse alimentare.

Prezentare multimedia

3. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Substanţele minerale ca factori nutritivi: rol biologic al substanţelor minerale. Macroelementele în alimentaţie: calciul, fosforul, magneziul, sulful, sodiul, potasiul.Microelementele în alimentaţie: fierul, zincul, cuprul, iodul, fluorul, cobaltul, seleniul, manganul, molibdenul.

4. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Vitaminele ca factori nutritivi: vitaminele liposolubile şi hidrosolubile. Aditivi alimentari: legislaţia sanitară privind aditivii alimentari, clasificare, influenţa aditivilor asupra sănătăţii.

5. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Apa: Compoziţia naturală a apei. Apa potabilă. Influenţa apei asupra sănătăţii. Conditii de potabilitate

6. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Laptele şi produsele lactate: compoziţie chimică, valoare nutritivă, contaminare şi poluare, alterare, conservare. Produse lactate.

7. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Carnea: compoziţie chimică, valoare nutritivă, transformările suferite de carne după sacrificare, alterare, contaminare şi poluare, conservare.

8. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Peştele: compozita chimică, valoare nutritivă, alterare şi conservare. Ouăle: structură şi compoziţie chimică, valoare nutritivă, învechire şi alterare

9. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Grăsimile alimentare: compoziţie chimică, preparare, proprietăţi, valoare nutritivă, alterare, conservare. Cerealele şi produsele din cereale: structura bobului, compoziţie chimică. Făina. Pâinea. Valoarea nutritivă a produselor din cereale.

10. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Produse zaharoase: caracteristici generale, valoare nutritivă, contaminare şi poluare. Legume şi fructe: compoziţie chimică, valoare nutritivă şi dietetică, păstrare, conservare, contaminare şi poluare.

11. NUTRITIE SI COMPOZITIA ALIMENTELOR: Băuturi nealcoolice: clasificare, preparare, compoziţie chimică, valoare nutritivă, alterare şi conservare. Băuturi alcoolice: fermentaţie alcoolică, băuturi alcoolice nedistilate (berea, vinul), băuturi alcoolice distilate (alcoolul rafinat, rachiuri naturale). Metabolizarea alcoolului în organism.

12.APA: Nevoile de apă. Compoziţia naturală a apei. Poluarea apei. Apa potabilă. Influenţa apei asupra sănătăţii. Condiţiile de potabilitate ale apei.

13. AERUL: Compoziţia normală a aerului şi influenţa sa asupra sănătăţii. Surse de poluare ale aerului. Clasificarea poluanţilor din aerul atmosferic. Acţiunea poluării aerului asupra sănătăţii. Profilaxia şi combaterea poluării aerului

14. SOLUL: Poluarea solului şi influenţa asupra sănătăţii. Indicatorii poluării solului.


1. Oşan Alexandrina: Chimia sanitară a factorilor de mediu. University Press, Tg-Mureş, 2004. II. Bibliografie facultativă

1. Mihele Denisa: Nutritie, dietoterapie si compozitia alimentelor. Ed Multi Press International, Bucuresti, 2004. 2. Marcela Zamfirescu-Gheorghiu, Aurora Popescu: Tratat de biochimie medicală, vol.II. Ed.did. şi ped., Bucureşti,1991. 3. Mănescu S. şi colab.: Chimia sanitară a mediului. Ed.Med., Bucureşti, 1994. 4. Mănescu S. şi colab: Tratat de igienă. Ed.Med., Bucureşti, 1996.

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare

Observaţii

1. Analiza apei I: Proprietăţi organoleptice. Proprietăţi fizice. Proprietăţi fizico-chimice: determinarea pH-ului, determinarea rezidului fix. Analiza chimică a apei: determinarea NH3, azotiţi, plumbului, H2S.

Determinări practice, muncă individuală sau în echipă de 2-3

3. Analiza laptelui şi a produselor lactate I: examen organoleptic, determinarea densităţii, grăsimii (metoda acid-butirometrică), extractului, titrului proteic, acidităţii, acidului lactic. Lapte praf: determinarea solubilităţii şi grăsimii. Smântâna: determinarea grăsimii. Brânzeturi: determinarea acidităţii, clorurii de sodiu şi a grăsimii. Unt: determinarea clorurii de sodiu şi a prospeţimii (reacţia Kreiss).

4. Analiza laptelui şi a produselor lactate II: Enzimele şi substanţele minerale din lapte: determinarea calciului, identificarea amilazei, peroxidazei, reductazei, determinarea fosfatazei alcaline şi a catalazei.

5. Analiza cărnii şi a preparatelor din carne: Prepararea probei medii, determinarea pH-ului, identificarea şi dozarea amoniacului, dozarea azotului uşor hidrolizabil, identificarea peroxidazei, determinarea azotatilor si azotitilor din salam.

6. Analiza oului: determinarea prospeţimii, dozarea fosfaţilor din albuş, dozarea lecitinei din gălbenuş.

7. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor I. Determinarea prospeţimii, acidităţii libere, indicele de aciditate, indicele de saponificare.

8. Analiza grăsimilor şi a uleiurilor II. Determinarea indicelui de iod, indicelui de peroxid, indicii Reichert-Meissl şi Polenske, indicelui Hehner.

9. Analiza produselor zaharoase I: Determinarea glucidelor prin metodele Schoorl, Luff-Schoorl si Bertrand

10. Analiza produselor zaharoase II: Determinarea acidităţii bomboanelor şi a gradului de prospeţime a biscuiţilor. Analiza mierii: examenul organoleptic, determinarea densităţii, extractului, apei, acidităţii, fermenţilor diastazici.

11. Analiza cerealelor, a produselor din cereale: Determinarea falsificărilor şi a glutenului umed din făină, determinarea porozităţii pâinii.

12. Analiza legumelor şi a fructelor: determinarea acidului ascorbic şi a carotenelor totale.

13. Analiza băuturilor nealcoolice. Determinarea acidităţii totale, a CO2, cafeinei (din ceai şi cafea). Analiza băuturilor alcoolice. Determinarea gradului alcoolic, acidităţii totale, volatile şi fixe, SO2, determinarea furfurolului şi alcoolului metilic

14. Analiza aerului: Recoltarea probelor de aer. Analiza chimică a aerului: determinarea compoziţiaei normale, a oxigenului, CO2. Determinarea poluanţilor: NO2, acidităţii, pulberilor totale. Analiza solului: Recoltarea probelor. Compozitia chimica: umiditatea azotul amoniacal, azotul organic, extractului apos, determinarea oxidabilitatii


Oşan Alexandrina, Nagy E., Tero-Vescan A., Nistor C. : Chimia factorilor de mediu (lucrări practice). Lito. UMF Tg.Mureş, 2012.


− Cursul abordeaza probleme de nutritie privind alimentatia rationala si necesarul caloric in functie de virsta, sex, conditii fiziologice particulare, conditii de mediu si munca; bazele biochimice ale alimentatiei (necesarul de proteine, glucide, lipide, substante minerale si vitamine) dar si efectul nefast al utilizarii aditivilor alimentari. Tematica cursului urmăreşte lărgirea pregătirii profesionale a studenţilor cu noţiuni de chimie a factorilor de mediu ceea ce ofera posibilitatea absolventilor farmacisti de a lucra in industria alimentara, agentia de protectia mediului, etc.

10.Evaluare


10.4 Curs Cunoaşterea rolului principalelor trofine în alimentaţie, a compoziţiei alimetelor, precum si notiuni de dietoterapie

Examen 75%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Abilităţi practice, pregătirea teoretică a lucrărilor practice evaluate prin seminar

Media notei examenului practic si a activităţii din timpul semestrului

25%


− Cunoaşterea noţiunilor de bază privind rolul grupelor de trofine si compoziţia principalelor grupe de alimente. Tematica lucrarilor practice este corelata cu cea a cursului cu scopul de a completa notiunile teoretice predate la curs cu cele ale analizei de laborator.

METODOLOGIA CERCETARII STIINTIFICE FARMACEUTICE 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE

2.2 Titularul activităţilor de curs: Prof. dr. Silvia Imre

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Prof. dr. Silvia Imre; Conf. dr. Donáth-Nagy Gabriela (plata cu

ora)



Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OBL





2



28





Tutoriat 7

Examinări 3

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum Cunoaşterea noţiunilor elementare de statistică

4.2 de competenţe




Cunoaşterea de către studenţi a temei care urmează a fi abordată la laborator. Îndeplinirea obligaţiilor legate de proiecte, referate (predarea acestora la termenele stabilite).


Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

− Aprofundarea noţiunilor generale care stau la baza metodelor de cercetare care vizează proiectarea şi formularea medicamentelor, suplimentelor alimentare şi a altor produse pentru sănătate, analiza şi controlul acestora.

− Definirea şi interpretarea modelelor şi metodelor utilizate în ştiinţele farmaceutice.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

− Competenţele dobândite asigură absolventului capacitatea de realizare de proiecte sub coordonare în care sunt vizate probleme de cercetare din domeniul medicamentului.

− Elaborarea, tehnoredactarea şi susţinerea în limba română şi într-o limbă de circulaţie internatională a unei lucrări ştiinţifice în domeniu, utilizând instrumente şi surse diverse de informare.



− Formarea gândirii privind metodologia de cercetare ştiinţifică

7.2 Obiectivele specifice − Metodologia cercetării ştiinţifice constituie astăzi un instrument de investigare, organizare şi comunicare a experimentelor şi rezultatelor acestora şi operează cu noţiuni specifice care trebuie însuşite şi aplicate eficient în domeniul cercetării. Disciplina de Metodologia Cercetării Ştiinţifice Farmaceutice îşi propune furnizarea datelor necesare orientării studentului farmacist aflat în faţa unui experiment nou sau a unui proiect de cercetare în domeniul medico-farmaceutic. Această orientare vizează: documentarea bibliografică, proiectarea unui studiu ştiinţific, scrierea unui proiect de cercetare, susţinerea unei comunicări ştiinţifice orale, întocmirea lucrării de licenţă

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE METODOLOGIE A CERCETĂRII ŞI INSTRUMENTELE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE FARMACEUTICE - caracteristicile cercetării ştiinţifice - etapele cercetării ştiinţifice - metodologia cercetării - aspecte particulare în cercetarea farmaceutică - instrumentele generale ale cercetării - cercetarea bibliografică de specialitate 2. PLANIFICAREA ŞI DESIGNUL UNUI STUDIU DE CERCETARE - alegerea unui subiect de cercetare: importanţa temei, rezolvarea problemei, rezultate anterioare, validarea informaţiei, teorie - formularea unei probleme de cercetare - stabilirea ipotezelor de lucru: ipoteze nule, alternative, direcţionale, non-direcţionale - alegerea variabilelor de studiu: dependente şi independente, categorice şi continue, cantitative şi calitative - consideraţii etice ale cercetării - întocmirea unui proiect de cercetare 3. NOŢIUNI DE PRELUCRARE ŞI ANALIZĂ A REZULTATELOR EXPERIMENTALE - tabele, diagrame - reprezentarea datelor experimentale prin ecuaţii matematice - interpretarea statistică a rezultatelor experimentale 4. CONTROLUL CALITĂŢII REZULTATELOR EXPERIMENTALE ŞI VALIDAREA - grafice de control; procedee statistice de control a desfăşurării probelor experimentale - procesul de validare 5. DISEMINAREA REZULTATELOR CERCETĂRII - prezentarea rezultatelor cercetării

Prezentări multimedia. Teme de curs interactive.

- fondul, forma, prezentarea textului - prezentarea rezultatelor cercetării sub formă de articol ştiinţific de specialitate, poster, brevet de invenţie - elaborarea şi redactarea unei lucrări de licenţă - întocmirea unui raport de cercetare

I.Bibliografie obligatorie:

1. Imre S., Popa L., Muntean D.L., Vari C.E., Ghica M.V.: Metodologia Cercetării Ştiinţifice Farmaceutice – Bază de curs, Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, 2008. 2. Popa L.: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic, Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Printech Bucureşti, 2005. 3. Achimaş C.A.: Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 1998. 4. Majoros P.: Kutatásmódszertan, Nemzeti Tankönyvkiadó, Budapest, 2003 II. Bibliografie facultativă:

1. Marczyk G., De Matteo D., Festinger D.: Essentials of Research Design and Methodology, John Wiley and Sons, 2005. 2. Chan C.C., Lam H., Lee Y.C., Zhang X.: Analytical method validation and instrument performance verification, Wiley Interscience, 2004. 3. Ermer J., Miller J.H.McB.: Method Validation in Pharmaceutical Analysis, Wiley-VCH, 2005. 4. Roman L., Bojiţă M., Săndulescu R., Muntean D.L.: Validarea metodelor analitice, Editura Medicală, 2007. 5. Kumar R.: Research Methodology. A Step-by-Step Guide for Beginners, Sage Publications, 2005. 6. Csermely P., Gergely P., Koltay T., Tóth J.: Kukaktás és közlés a természettudományokban, Osiris Kiadó, Budapest, 1999


Observaţii

1. STUDIUL BIBLIOGRAFIC DE SPECIALITATE Organizare, documentare prin Internet (motoare de căutare, baze de date ştiinţifice internaţionale), redactarea fişelor bibliografice proprii (sistem clasic sau electronic). 2.STUDIU BIBLIOGRAFIC CRITIC Structura unui articol ştiinţific experimental. Recenzarea unui articol ştiinţific de specialitate. 3.PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE. Noţiuni de bază în statistică. Teste statistice de semnificaţie. Regresie şi calibrare. 4. VALIDAREA METODELOR DE ANALIZĂ Principii de validare. Întocmirea unui protocol de validare a unei metode analitice cantitative. Validarea unei metode de dozare a unei substanţe medicamentoase dintr-o formă farmaceutică. Prelucrarea rezultatelor experimentale. Întocmirea raportului de validare 5. STUDII DE CAZ 6. APLICAŢII NUMERICE 7. VERIFICARE CUNOŞTINŢE

Activitate individuală, demonstraţii pe calculator, aplicaţii numerice, discutarea unor cazuri practice

Bibliografie obligatorie:

1. Imre S., Muntean D.L.: Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice. Note de laborator. 2. Imre S., Popa L., Muntean D.L., Vari C.E., Ghica M.V.: Metodologia Cercetării Ştiinţifice Farmaceutice – Bază de curs,

Litografia Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş, 2008.


− Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permit abordarea ştiinţifică a unor probleme noi cu care se poate întâlni în practică.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Întelegerea semnificaţiei / importanţei fiecărei etape de cercetare şi trăsăturile generale ale acesteia. Capacitatea de identifica etapele de cercetare pe un caz concret de studiu ştiinţific.

Evaluare scrisă Susţinerea orală a unei lucrări de studiu bibliografic

80%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Aplicaţii numerice privind aplicarea unui test statistic pentru un caz experimental dat sau prelucrarea primară a rezultatelor experimentale. Lectura critică a unui articol ştiinţific.

Test scris Note seminarii Note referate

20%


− Cunoaşterea metodologiei generale de cercetare şi întelegerea semnificaţiei fiecărei etape de cercetare. Prelucrarea statistică a datelor experimentale (teste statistice des întâlnite în cercetarea ştiinţifică şi practica farmaceutică).

DISCIPLINA OPTIONALA – DERMOFARMACIE SI COSMETOLOGIE 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei DERMOFARMACIE ȘI COSMETOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. dr. CIURBA ADRIANA, Conf. dr. SIPOS EMESE

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp)



Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OPT










Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutorial 2

Examinări 1

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Număr minim de studenți - 15



Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale - Formularea, prepararea și condiționarea dermocosmeticelor. Analiza, controlul de calitate și asigurarea

stabilității preparatelor dermocosmetice. Utilizarea rațională a dermocosmeticelor, recomandări terapeutice, cunoașterea modului de eliberare din farmacie.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

- Activităţi în echipă, stabilirea de responsabilităţi individuale în cadrul unor proiecte și activități privind alegerea și utilizarea eficientă a dermocosmeticelor.

- Utilizarea eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare.



- Studiul modului de formulare raţională și acţiune a medicamentelor utilizate în tratamentul dermatologic extern, şi a celor folosite în tratamentul cosmetic al pielii.

7.2 Obiectivele specifice - Disciplina are ca scop studiul dermofarmaciei şi cosmetologiei, ce contribuie la cunoaşterea acţiunii şi la punerea la punct a tehnologiei de preparare a unor noi produse dermatofarmaceutice. Se studiază preparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul tegumentului cutanat, respectiv preparatele destinate îngrijirilor cosmetice. Se aprofundează metodele de asigurare a calității acestor preparate.

8. Conţinuturi


1.Scurt istoric şi tendinţe noi în cosmetologie. Diagnosticul cosmetic al pielii.Diferite tipuri de ten. Caracterele tipurilor fundamentale de ten şi îngrijirile lor cosmetice.


2. Tratamente cosmetice: măşti, periaj, comprese, băi de aburi. Masajul cosmetic facial. Măşti cosmetice faciale. Băile de aburi. Compresele. Masajul cosmetic facial.

3. Cosmetica decorativă: machiajul. Produse de machiaj Machiajul modern. Farduri cosmetice: pudre, farduri pentru obraz, fonduri de ten, rujuri pentru buze, farduri pentru gene, farduri pentru sprâncene, farduri pentru pleoape.

4. Preparate cosmetice lichide destinate îngrijirii feţei. Loţiuni cosmetice pentru faţă. Emulsii cosmetice.

5. Creme demachiante, nutritive, emoliente, hidratante. Coldcreme. Unguente cu stearaţi. Creme acide. Creme demachiante. Unguente emoliente. Unguente hidratante.

6. Îngrijirea dinţilor şi a gurii. Paste de dinţi. Ape de gură.

7. Preparate pentru îngrijirea părului. Şampoane. Balsamuri. Fixative. Vopsele de păr. Regeneratoare pentru păr.

8. Întreţinerea mâinilor, corpului, picioarelor. Produse de igienă. Preparate pentru îngrijirea mâinilor, unghiilor şi picioarelor sub forma de loţiuni, emulsii, creme şi aerosoli.

9. Preparate deodorante şi antiperspirante.

10. Cosmetica masculină. Preparate pentru bărbierit. Produse de parfumerie.

11. Produse de igienă pentru copii şi nou-născuţi

12. Dermopreparate cu acţiune antiinflamatoare, antimicotică şi bactericidă. Preparate cu corticosteroizi, iod, sulf, săruri cuaternare de amoniu, antibiotice antimicotice, etc.

13. . Medicaţia dermatologică antipruriginoasă, reductoare, keratolitică, epitelizantă şi antiparazitară Preparate locale antipruriginoase. Medicamente keratolitice. Preparate cicatrizante. Substanţe medicamentoase cu acţiune antiparazitară.

14. Dermopreparate cu efect antiacneic şi antiseboreic Simptomatologie. Tratamente locale şi generale.


1. Mitsui T.: New Cosmetic Science, Elsevier, Amsterdam, 1993 2. Popovici A.: Dermatofarmacie şi cosmetologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 1982 3. Popovici A., Ciurba A.: Formular cosmetic, Ed. Tipomur, Tg. Mureş, 1998 Bibliografie facultativă

1. Baran R., Maibach H.I., Textbook of Cosmetic Dermatology, Second Edition, Martin Dunitz, London, 1998 2. Hajdú I.: Kozmetikai kézikönyv, Műszaki Könyvkiadó, Budapest, 1993 3. Poelman M.C.: Iniation a la Cosmetologie dermatologiques, Ed. Masson, Paris, 1990 4. Thiers H.: Les Cosmetiques, Ed. Masson, Paris, 1980


- Este necesar ca farmacistul practician să cunoască compoziția, prepararea și utilizarea dermopreparatelor și cosmeticelor în vederea recomandării și, dacă este cazul, preparării corecte a produselor din această categorie.

10.Evaluare


Cunoașterea noțiunilor predate

Evaluare scrisă prin test grilă

100% 10.4 Curs

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii - - -


- Cunoasterea dermopreparatelor și cosmeticelor în ceea ce privește: formularea, prepararea, controlul de calitate, asigurarea stabilității, recomandarea și eliberarea acestora.

DISCIPLINA OPTIONALA – MEDICAMENTE BIOLOGICE 1. Date despre program



1.3 Departamentul – DEPARTAMENTUL DE STIINTE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)





2.1 Denumirea disciplinei: MEDICAMENTE BIOLOGICE

2.2 Titularul activităţilor de curs: prof. dr. Daniela-Lucia Muntean

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp):



Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OPŢ





0



0




Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri -

Tutoriat 4

Examinări 2

Alte activităţi -





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

− Proiectarea, formularea, realizarea şi condiţionarea medicamentelor biologice.

− Selectarea, argumentarea şi realizarea condiţiilor de depozitare, conservare şi distribuţie a medicamentelor biologice.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

− Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi muncă eficientă în cadrul echipei.

− Elaborarea, tehnoredactarea şi susţinerea în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională a unei lucrări de specialitate pe o temă actuală în domeniu, utilizând diverse surse şi instrumente de informare



− Prezentarea poziţiei medicamentelor biologice în terapie.

7.2 Obiectivele specifice − Medicamentele biologice întregesc spectrul produselor medicamentoase de uz uman, iar noţiunile dobândite trebuie însuşite de studenţi ca o completare a cunoştinţelor lor privind noţiunea generală de medicament. Disciplina de Medicamentele biologice abordează noţiuni de: prelucrare, conservare a materiilor prime şi verificarea calităţii formelor farmaceutice obţinute, inclusiv reglementări actuale privind medicamentul biologic.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de

predare Observaţii

I MEDICAMENTE BIOLOGICE. GENERALITĂŢI Definiţie. Clasificare. Importanţa medicamentelor de origine biologică în terapeutica actuală. Materii prime utilizate la prepararea medicamentelor biologice: recoltarea, prelucrarea, conservarea, verificarea calităţii, forme farmaceutice, mod de administrare. Considerente privind Regulile de Bună Practică de Fabricaţie.

II HEMOTERAPIA Sângele: aspecte generale, conservarea lui. Fracţionarea sângelui: importanţa terapeutică a fracţionării sângelui. Produse sanguine labile: homologe, autologe. Produse sanguine stabile. Derivaţi plasmatici stabili de tip farmaceutic. Soluţii de imunoglobuline umane utilizate în terapeutică. III SERURI. UTILIZAREA TEREPEUTICĂ ŞI PROFILACTICĂ Imunoprofilaxia pasivă şi seroterapia. Imunoprofilaxia activă. Vaccinuri. Clasificare. Tipuri de vaccinuri. Metode de analiză şi control aplicate în studiul vaccinurilor. IV MEDICAMENTE BIOLOGICE OBŢINUTE PRIN EXTRACŢIA DIN ŢESUTURI SAU ORGANE ANIMALE

Medicamente biologice obţinute din ficat şi pancreas. V MEDICAMENTE BIOLOGICE CU ACŢIUNE IMUNOMODULATOARE Sistemul interferonic

Prezentări multimedia.

Bibliografie:

1. Dossier pharmaceutique – Extraits hepatiques, Laboratoires Choy. 2. Dossier pharmaceutique – Extraits placentaires, Laboratoires Choy. 3. Tixier G.. Les organes d’animaux employes dans l’industrie biologique. Editura Masson, 1984. 4. Dogaru M., Vari C.: Compendiu de farmacologie generală, Editura University Press, 2003. 5. Bojiţă M., Roman L., Săndulescu R., Oprean R.: Analiza şi Controlul Medicamentelor. Volumul 2. Metode

instrumentale în analiza şi controlul medicamentelor. Editura Intelcredo, Deva, 2003. 6. Pradeaux D.: L’Analyse Pratique du Medicament. Ed. Medicales Interactiv, Paris, 1992. 7. Rouessac F., Rouessac A.: Analyse chimique. Méthodes et techniques instrumetales modernes. 5

e Edition, Dunod,

Paris, 2000. 8. ***Agenda medicală, 2011 9. ***Farmacopeea Britanică. 10. ***Farmacopeea Europeană. 11. ***Farmacopeea Română, Ediţia a X-a, 1993. Suplimente. 12. ***United States Pharmacopeia.


Observaţii


− Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permit abordarea unor probleme practice privind medicamentele biologice.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Cunoaşterea principalelor tipuri de medicamente biologice şi a celor utilizate în mod curent: compoziţie, condiţii de calitate şi de păstrare.

Test scris 100%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii


− Cunoaşterea principalelor tipuri de medicamente biologice şi a celor utilizate în mod curent: compoziţie, condiţii de calitate şi de păstrare.

TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL I - · PDF filestabilității preparatelor și controlul...

Documents

Transcript of TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - SEMESTRUL I - · PDF filestabilității preparatelor și controlul...