Tehnologie Executie

4
4.9. Aspecte privind tehnologia de execuţie a barajelor Execuţia barajului prin mijloacele tradiţionale presupune asigurarea unei incinte uscate în care să se desfăşoare lucrările de construcţie. Există mai multe variante de punere la uscat în funcţie de condiţiile din amplasament. O primă variantă constă în construirea unui batardou ce barează provizoriu o porţiune a cursului de apă, punând la uscat doar o parte a incintei viitorului baraj (figura 4.39). Figura 4.39 Execuţia barajului prin punerea la uscat succesivă a incintei (2) În afara batardoului se folosesc şi alte elemente constructive de etanşare, provizorii, sau care pot fi înglobate în lucrare, precum pereţi mulaţi sau perdele de palplanşe. Un alt mod de punere la uscat constă în devierea apelor prin intermediul unei galerii sau al unui canal, ce va ocoli amplasamentul viitorului baraj (figura 4.40). Atât în amonte cât şi în aval se execută câte un batardou provizoriu. În felul acesta se va pune la uscat întreaga incintă permiţând astfel o mai bună organizare şi inspecţie vizualǎ a lucrărilor. Figura 4.40 Execuţie cu devierea apelor (2) În funcţie de condiţiile locale, barajul poate fi executat la uscat în afara cursului de apă, pe un canal de derivaţie ce poate poate tăia de exemplu un cot al cursului navigabil (figura 4.41). După terminarea execuţiei barajului, râul va fi deviat prin acest canal.

Transcript of Tehnologie Executie

  • 4.9. Aspecte privind tehnologia de execuie a barajelor

    Execuia barajului prin mijloacele tradiionale presupune asigurarea unei incinte uscate n care s se desfoare lucrrile de construcie. Exist mai multe variante de punere la uscat n funcie de condiiile din amplasament. O prim variant const n construirea unui batardou ce bareaz provizoriu o poriune a cursului de ap, punnd la uscat doar o parte a incintei viitorului baraj (figura 4.39).

    Figura 4.39 Execuia barajului prin punerea la uscat succesiv a incintei (2)

    n afara batardoului se folosesc i alte elemente constructive de etanare, provizorii, sau care pot fi nglobate n lucrare, precum perei mulai sau perdele de palplane. Un alt mod de punere la uscat const n devierea apelor prin intermediul unei galerii sau al unui canal, ce va ocoli amplasamentul viitorului baraj (figura 4.40). Att n amonte ct i n aval se execut cte un batardou provizoriu. n felul acesta se va pune la uscat ntreaga incint permind astfel o mai bun organizare i inspecie vizual a lucrrilor.

    Figura 4.40 Execuie cu devierea apelor (2)

    n funcie de condiiile locale, barajul poate fi executat la uscat n afara cursului de ap, pe un canal de derivaie ce poate poate tia de exemplu un cot al cursului navigabil (figura 4.41). Dup terminarea execuiei barajului, rul va fi deviat prin acest canal.

  • Figura 4.41 Execuie pe derivaie (2)

    Batardourile sunt construcii provizorii executate n general din materiale locale care se gsesc n amplasament. Ele trebuie s fie impermeabile pentru a asigura etaneitatea incintei. Galeriile sau canalele executate pentru devierea apei pot fi folosite ulterior n cadrul lucrrii ca aduciuni sau goliri. Un aspect importantal al proiectrii lucrrilor de deviere l reprezint selectarea debitului de calcul astfel nct s fie asigurate continuitatea navigaiei i controlul corpurilor plutitoare. nlimea efectiv a batardoului se raporteaz la riscul deversrii peste coronament i la costurile suplimentare.

    4.10. Baraje din elemente prefabricate

    O alternativ la mijloacele tradiionale de execuie o reprezint soluia prefabricrii. Prin folosirea elementelor prefabricate se elimin necesitatea punerii la uscat a amplasamentului. Noiunea de prefabricare se refer aici doar la partea din beton, echipamentele mecanice fiind oricum realizate n uzin. Principalii parametri de care depinde adoptarea soluiei cu prefabricate sunt:

    - dimensiunile cursului de ap; - configuraia amplasamentului; - condiiile hidraulice; - spaiul disponibil n amplasament; - posibilitile de acces; - prezena unei uzine de prefabricare n zon; - condiiile de navigaie: ecluze, poduri, adncime de navigaie.

    Materialele de baz folosite pentru structura de rezisten a prefabricatelor sunt oelul, betonul armat i aluminiul. Ca material de umplutur se utilzeaz betonul. Se poate utiliza de asemenea i nisipul doar pentru lestarea elementelor. Utilizarea metalului are avantajul nlocuirii armturii prin nglobarea acestuia n betonul de umplere. Elementele metalice pot fi confecionate i n antierele navale. Utilizarea aluminiului pentru elemente prefabricate a fcut obiectul unor studii realizate n laboratoarele Universitii din Lige (Belgia). Soluia nu a fost nc aplicat n practic. Transportul elementelor se face pe ap. Soluia prefabricrii a fost deja aplicat n Frana, Statele Unite i alte ri ale lumii pentru lucrri de diverse grade de importan. n figura 4.42 este ilustrat un exemplu din Frana, barajul Denouval pe Sena, n aval de Paris. Dimensiunile unui singur element sunt de 75 m x 6 m. Transportul s-a fcut cu docuri plutitoare iar punerea n oper a durat o sptmn.

  • Figura 4.42 Elementele unui baraj prefabricat (2) Un alt exemplu, ilustrat n figurile 4.43 i 44 este barajul Braddock din Statele Unite, amplasat pe fluviul Monongahela n amonte de Pittsburgh.

    Figura 4.43 Elemente prefabricate la barajul Braddock (Statele Unite) (1)

  • Figura 4.44 Montarea elementelor n amplasament la barajul Braddock (Statele Unite) (1)

    Pregtirea fundaiei se poate face fie prin punerea la uscat provizorie a amplasamentului cu ajutorul batardourilor i devierea apei, fie prin mijloace subacvatice. Dup ce au fost aduse pe poziie, elementele prefabricate ce compun barajul sunt lestate cu ap, sau cu alte materiale. n figura 4.45 este prezentat o schem de principiu de betonare sub ap a barajelor din prefabricate.

    Figura 4.45 Schema de principiu a betonrii unui baraj din elemente prefabricate (2)