Tehnologia Protezelor Partiale Acrilice

download Tehnologia Protezelor Partiale Acrilice

of 11

  • date post

    19-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    76
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of Tehnologia Protezelor Partiale Acrilice

  • 22.9.2014 TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TEHNOLOGIA-PROTEZELOR-PARTIALE47.php 1/11

    Alimentatie Asistenta sociala Frumusete MedicinaMedicinaveterinara

    Retete

    Medicina

    Index sanatate Medicina TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    ETAPELE CLINICO - TEHNICE

    Proteza partiala acrilica este obtinuta dupa parcurgerea unui numar de etape de laborator realizate de tehnicianul dentar.

    Succesiunea etapelor clinico - tehnice necesare obtinerii protezelor partiale este urmatoarea :

    1. Examenul clinic al pacientului, diagnosticul de edentatie si solutia de tratament (etapa clinica ).

    2. Amprentarea campului protetic (etapa clinica).

    A. Amprentarea preliminara

    B. Amprenta functionala.

    3. Turnarea modelului (etapa tehnica).

    A. Modelul preliminar

    B. Confectionarea portamprentei (lingurii ) individuale (etapa tehnica ).

    C. Turnarea modelului de lucru (etapa tehnica )

    4. Confectionarea sabloanelor de ocluzie (etapa tehnica ).

    5. Determinarea relatiilor intermaxilare si a reperelor pentru alegerea si montarea dintilor artificiali ( etapa clinica ).

    6. Fixarea modelelor in ocluzor sau articulator (etapa tehnica ).

    7. Realizarea machetei protezei partiale (etapa tehnica).

    8. Probe machetei in cavitatea bucala (etapa clinica ).

    9. Confectionarea machetei preliminare a protezei partiale.

    10. Confectionarea machetei definitive ( etapa tehnica ).

    11. Confectionarea tiparului (etapa tehnica).

    12. Confectionarea bazei acrilice a protezei. Introducerea acrilatului in tipar si polimerizarea lui (etapa tehnica ).

    13. Dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei (etapa tehnica).

    14. Aplicarea si adaptarea protezei pe campul protetic (etapa clinica ).

    1.Examenul clinic

    Examenul clinic culege datele subiective si obiective privitoare la starea de edentatie. Examenul clinic obiectiv se axeaza pe examenul complet al aparatului dento - maxilar si pe cel al campului protetic. Este completat cu examenul radiografiilor si studiul modelelor documentare.

    2.Amprenta campului protetic

    Amprenta este reproducera in negativ a elementelor anatomice ale campului protetic. Este efectuata de medic cu materiale in stare plastica depuse in linguri (portamprente ) speciale care se introduc in cavitatea bucala pentru amprentarea campului protetic. Materialele de amprenta curentutilizate sunt cele elastice de tipul : alginatelor, siliconilor, si thiocauciucurilor.

    A. Amprenta preliminara

    In prima sedinta clinica, dupa examenul clinic, se amprenteaza cu materiale elastice (alginate) ambele maxilare. Este o reproducere numai a elementelor anatomice ale campului protetic reprezentind zona sa de sprijin. Amprenta este sustinuta de o portamprenta standard care are formaaproximativa a campului protetic. Amprenta preliminara este utilizata pentru turnarea modele preliminare. Pe modelul preliminar tehnicianul va modela si adapta portamprenta (lingura) individuala.

    B. Amprenta functionala ( definitiva )

    Stomatologie Chisinaubident.md

    Orice tratament - Pret accesibil Sevicii stomatologice n Credit

  • 22.9.2014 TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TEHNOLOGIA-PROTEZELOR-PARTIALE47.php 2/11

    Reproduce cu mare exacticitate toate elementele campului protetic ( zona de sprijin si cea periferica de extindere marginala ).

    De calitatea amprentarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior turnarii depinde in cea mai mare masura precizia viitoarei proteze. Anterior turnarii

    suprafata amprentei sa prezinte un aspect neted, fara depresiuni

    amprenta sa reproduca toate elementele campului protetic (dinti restanti, creste alveolare, bolta palatina, tuberozitati maxilare, tuberculi piriformi).

    marginile sa prezinte impresiunile lasate de frenuri si bride.

    grosimea marginilor amprentei sa fie proportionala cu cea a fundului de sac vestibular, respectiv lingual.

    materialul de amprenta sa fie uniform repartizat pe suprafata amprentei.

    se verifica timpul trecut de la amprentare, amprentele din alginat dupa 15 - 30 minute se deformeaza pierzind apa din compozitie.

    Fig. 1 AMPRENTA CAMPULUI PROTETIC

    3. TURNAREA MODELULUI

    Turnarea modelului este precedata de igienizarea amprentei (spalarea sub jet de apa) de urmele de saliva si de sange. Se reduc cu foarfeca marginile balante aleamprentei

    Modelul este reproducerea pozitiva a campului protetic, obtinut prin turnarea ghipsului fluid in impresiunile amprentei. Pentru obtinerea protezei partiale acrilice se utilizeaza doua tipuri de

    - preliminari - este turnat intr-o amprenta preliminara luata in portam-prenta (lingura ) standard;

    - de lucru sau functional - este turnat intr-o amprenta functionala luata in portamprenta (lingura) individual.

    A. MODELUL PRELIMINAR

    Se toarna din ghips obisnuit si este utilizat pentru obtinerea portam - prentei (lingurii) individuale.

    Metoda de obtinere

    Dupa igienizarea amprentei se prepara ghipsul de consistenta fluida intr - un bol de cauciuc si se depune in amprenta sub vibrare. Amprenta se vibreaza manual sau pe masa vibratorie, ghipsul fiind dirijat in toate detaliile, astfel evitandu - se formarea bulelor de aer in masa ghipsulu. Dupa

    ce amprenta este umpluta cu ghips fluid, din ghipsul ramas se depune pe masa de lucru o cantitate de 3 - 4 cm de ghips (mai vascos) proportionala ca latime cu suprafata amprentei. In acest ghips se introduce amprenta paralela cu planul mesei si cu linguri standard in sus si se modeleaza soclul

    modelului.

    Fig.2 Modelul preliminar

  • 22.9.2014 TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TEHNOLOGIA-PROTEZELOR-PARTIALE47.php 3/11

    B. CONFECTIONAREA PORTAMPRENTEI INDIVIDUALE

    Portamprenta (lingura) individuala este suportul rigid in care se aplica materialul pentru amprenta functionala sau definitiva a campului protetic. Este realizata pe modelul preliminar in limitele campului protetic delimitat in prealabil prin trasare cu creionul.

    Materiale : se obtin din placa de baza, acrilat autopolimerizabil (materiale frecvent utilizate) si foarte rar din acrilat termopolimerizabil si polistiren.

    Metode de obtinere :

    Operatiunile efectuate se desfasoara in urmatoarea ordine :

    trasarea limitelor campului protetic cu creionul

    pregatirea dintilor restanti si a campului protetic pentru distantarea linguri

    izolarea modelului 5 - 10 in apa

    modelarea si adaptarea placii de baza - modelul este acoperit cu o placa de baza, care este plastificata la flacara becului Bunsen.

    aplicarea accesorilor - intariturile, manerul si butonii de presiune

    prelucrarea lingurii : dupa indepartarea de pe model, lingura se prelucreaza marginal cu freze de acrilat, pentru ca lingura sa ocoleasca frenurile si bridele in momentul amprentarii.

    Fig.3 Lingura individuala

    C. COFECTIONAREA MODELULUI DE LUCRU

    (FUNCTIONAL SAU DEFINITIV)

    Modelul de lucru este reproducerea pozitiva, foarte exacta a tuturor elementelor campului protetic (de sprijin si extindere marginala). Se obtine din ghipsuri dure, rezistente, tip Moldano.

    Etapele turnarii modelului de lucru

    igenizarea amprentei functionare : se spala sub jet de apa rece pentru indepartarea salivei si a urmelor de sange.

    prepararea ghipsului Moldano : proportia ghips/apa se va respecta strict pentru a nu diminua rezistenta mecanica a modelului,

    amprenta se aplica pe masa vibratorie, iar sub vibrare, pasta de ghips fluid este depusa in centrul amprentei.

    priza ghipsului Moldano : are loc in 30 - 40 minute. Se depune pentru priza amprenta umpluta cu ghips dur (primul timp) cind soclul modelului este realizat din ghips obisnuit.

    indepartarea amprentei,dupa priza definitiva acelor doua ghipsuri. Operatia este denumita demulare.

    Fig.4 MODELUL FUNCTIONAL (DEFINITIV)

    4.CONFECTIONAREA SALONULUI DE OCLUZIE

    Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ,necesara medicului pentru determinarea rapoartelor intermaxilare.Este realizat in laborator pe modelul de lucru.Reproduce aproximativ baza protezei si arcada dentara artificiala.

    Partile componente ale sablonului de ocluzie sunt:

    a) baza sablonului si b)bordura de ocluzie

    a) Baza sablonului

    Este obtinuta din placa de baza sau acrilat autopolimerizabil.

    Metoda de obtinere

    Operatiunile prin care se obtine sablonul de ocluzie se desfasoara in urmatoarele succesiune:

  • 22.9.2014 TEHNOLOGIA PROTEZELOR PARTIALE ACRILICE

    http://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/TEHNOLOGIA-PROTEZELOR-PARTIALE47.php 4/11

    trasarea limitelor bazei sablonului la nivelul crestelor edentate si a dintilor restanti

    izolarea modelului in apa 3 -5 minute

    adaptarea si modelarea placii de baza - placa de baza se aplica pe model ,este plastificata cu flacara becului Bunsen si apoi adaptata prin presiuni digitale pina la obtinerea unui contact intim cu model.Surplusul de placa este sectionat cu foarfeca in limitele trasate pe model.Se adapteazaintim baza sablonului prin incalziri repetate.

    b)Bordurile de ocluzie

    Se modeleaza frecvent din ceara roz , conformat paralelipipedic cu laturile de cca 15 mm.Sunt fixate cu ceara de lipit pe baza sablonului.

    Caracter