Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

170
UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}| Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR - CURS - PARTEA a II-a IA{I 2004

Transcript of Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

Page 1: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}|

Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR - CURS -

PARTEA a II-a

IA{I 2004

Page 2: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

Comisia de analiz\: - Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i - Membrii: - prof. dr. Ion DINU

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti - prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Cod I.S.B.N.

Page 3: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

INTRODUCERE

Motto: Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\, `ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\ `n rât, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el, OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al gospod\riei noastre, pe binecuvântatul `ntre cele ale burtei,- porcul - vietate bun\, simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, cârn\ `n bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce. E. Racovi]\

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama atât de cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ cât [i ale categoriilor de vârst\, de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., luându-se `n considerare [i cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere. Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\ foarte important\, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea produc]iei, `ncepând cu producerea de purcei [i terminându-se cu livrarea continu\, ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rând, ridicarea continu\ a performan]elor de produc]ie, având la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de mediu. ~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns la specificul perioadei de tranzi]ie, când privatizarea trebuie s\ demareze `n cel mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\ pentru produsele rezultate de la suine. Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.), secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice. ~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor, trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i

Page 4: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\ exploateze eficient reproduc\torii, `mbinând cu abilitate [i pricepere factorii tehnici cu cei biologici [i economici. Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a `ncât activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv-industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\ r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale. Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\ aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\ cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `ncât reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu investi]ii reduse. Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie, speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol. Autorii

Page 5: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

242

PARTEA A II-A

TEHNOLOGII DE CRE{TERE {I DE EXPLOATARE A SUINELOR

CAPITOLUL 10

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MONT|-GESTA}IE

Sectorul de mont\ [i gesta]ie constituie prima verig\ a fluxului tehnologic de produc]ie din cadrul unit\]ilor de cre[tere a suinelor [i are cea mai mare importan]\ `n derularea celorlalte verigi, pân\ la livrarea animalelor la t\iere sau la reproduc]ie. ~n acest sector are loc preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ii de reproduc]ie a vierilor [i a scroafelor, precum [i cre[terea vieru[ilor [i scrofi]elor, care vor `nlocui reformele din efectivul matc\. Calitatea materialului biologic [i tehnologia de produc]ie aplicat\ `n acest sector influen]eaz\ sincronizarea, ritmicitatea [i constan]a `n sectoarele urm\toare. 10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor

Selec]ia masculilor pentru reproduc]ie este foarte important\, deoarece, vierii reprezint\ categoria de suine cu cea mai mare influen]\ asupra amelior\rii efectivului dintr-o unitate, având un rol important `n asigurarea unei fecundit\]i ridicate [i `n sporirea prolificit\]ii. Aten]ia acordat\ vierilor trebuie s\ `nceap\ cu nominalizarea acestora pentru reproduc]ie, când se va ]ine seama de origine (urm\rindu-se ca ace[tia s\ provin\ din p\rin]i cu performan]e superioare), de rezultatele test\rii dup\ performan]ele proprii [i apoi dup\ descenden]i, al\turi de aprecierea conforma]iei [i constitu]iei, precum [i a capacit\]ii de reproduc]ie.

Page 6: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

243

Toate aceste criterii sunt cuprinse [i cumulate `n clasa general\ a vierului, fiind consemnat\ `n fi[ele de bonitare, mai pu]in capacitatea de reproduc]ie, care se determin\ dup\ intrarea la reproduc]ie. Capacitatea de reproduc]ie constituie o `nsu[ire hot\râtoare [i este influen]at\ de rezultatele `nregistrate la femelele partenere, materializat\ prin ob]inerea unei sperme corespunz\toare cantitativ [i calitativ. Vieru[ii sunt verifica]i dup\ aceste criterii atât la intrarea la reproduc]ie, cât [i periodic, pe parcursul activit\]ii `n primele luni, urm\rindu-se [i alte elemente ca: evolu]ia dezvolt\rii corporale, starea de s\n\tate, conforma]ia [i constitu]ia, precum [i rezultatele activit\]ii de reproduc]ie (fecunditatea [i prolificitatea) la partenerele montate. Fecunditatea scrofi]elor montate de c\tre vierii tineri trebuie s\ fie de cel pu]in 70%, iar prolificitatea cel pu]in la nivelul cerin]elor minime pentru admiterea `n controlul oficial de produc]ie. ~n unit\]ile de selec]ie [i testare, vierii se apreciaz\ pe baza performan]elor descenden]ilor scroafelor partenere; cei care nu se dovedesc amelioratori se elimin\ de la reproduc]ie, chiar dac\ au capacitatea de reproduc]ie bun\. Având `n vedere aceste elemente se indic\ re]inerea sau procurarea unui num\r de cca. 1,5 ori mai mare de vieru[i decât efectivul planificat a se reforma. Vierii [i vieru[ii de reproduc]ie trebuie s\ beneficieze de cele mai bune condi]ii, atât `n ceea ce prive[te alimenta]ia cât [i `ntre]inerea [i exploatarea; ace[tia vor fi `ngriji]i de cei mai buni muncitori. 10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie

Hrana administrat\ vierilor de reproduc]ie trebuie s\ con]in\ toate substan]ele nutritive necesare satisfacerii cerin]elor de `ntre]inere [i de produc]ie; `n cazul de fa]\ pentru producerea de sperm\ de calitate [i `n cantit\]i suficiente. Cantitatea [i calitatea hranei trebuie s\ asigure men]inerea condi]iei de reproduc\tor, baza performan]elor superioare a materialului biologic. Cerin]ele de energie trebuie s\ fie calculate [i asigurate `n func]ie de vârst\, mas\ corporal\ [i de intensitatea folosirii lor de mont\, variind `ntre 3100-3200 Kcal EM/kg furaj combinat sau amestec de concentrate. De men]ionat c\, vieru[ii au cerin]e de energie mai mari decât vierii, cheltuind o parte din aceasta [i pentru mi[care. Consumul zilnic de energie, dup\ datele NRC (1973), sunt de cca. 7925 Kcal EM pentru vieru[i [i de 6340 Kcal EM la vieri adul]i (sau cca. 8250 Kcal ED [i respectiv 6600 Kcal ED).

Page 7: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

244

~n unit\]ile gospod\re[ti, la vieru[ii cu activitate sexual\ moderat\ sunt necesare zilnic 3,6 UN, iar pentru cea intens\ cca. 4,9 UN. La vierii adul]i pentru activitate moderat\ sunt necesare zilnic 3,3 UN, iar pentru una intens\ cca. 4,4 UN. Cerin]ele de proteine trebuiesc calculate `n func]ie de stadiul procesului de cre[tere, de intensitatea utiliz\rii la mont\ [i chiar de gradul de ameliorare. Trebuie avut `n vedere c\ vieru[ii continu\ s\-[i definitiveze procesul de cre[tere, care se bazeaz\, `n principal, pe substan]ele proteice. De asemenea, trebuie ]inut seama c\ un vier ejaculeaz\ `n medie 250 ml sperm\ (cu varia]ii `ntre 200-500 ml) [i c\ aprox. 50% din substan]a uscat\ este reprezentat\ de proteine (cu cea mai mare valoare biologic\). Dup\ majoritatea autorilor, cerin]ele de proteine sunt satisf\c\toare când amestecul de furaje con]ine `ntre 14-16% PB, `n func]ie de vârst\ [i activitatea sexual\. Cantit\]ile zilnice necesare sunt de cca. 350 g PB la vieru[i [i de cca. 280 g PB la vieri (tab.44).

Tabelul 44

Necesarul de substan]e nutritive pentru vieri (dup\ NRC - 1973)

Necearul `n % sau pe kg furaj uscat la aer Necesarul zilnic Specificare UN 110-250 kg UN Vieri 110-180kg Vieri 180-250kg

Consum furaj - - kg 2,5 2,0 Energie [i protein\

- E.D. Kcal 3300 Kcal 8250 6600 - E.M. Kcal 3170 Kcal 7925 6340 - P.B. % 16-14 g 350 280

Substan]e minerale - Ca % 0,75 g 18,8 15,0 - P % 0,50 g 12,5 10,0 - NaCl % 0,50 g 12,5 10,0

Vitamine - Beta caroten mg 8,2 mg 20,5 16,4 - Vit.A mii UI 4,1 mii UI 10,25 8,2 - Vit.D UI 275 UI 690 550 - Vit.E mg 11,0 mg 27,5 22,0 - Tiamin\ mg 1,5 mg 3,8 3,0 - Riboflavin\ mg 4,0 mg 10,0 8,0 - Niacin\ mg 22,0 mg 55,0 44,0 - Acid pantotenic mg 16,5 mg 41,3 33,0 - Vit.B12 µg 14,0 µg 35,0 28,0

Page 8: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

245

~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ un necesar `ntre 120-130 g protein\ disgestibil\/UN, cu men]iunea c\ folosirea moderat\ a vierilor este mai favorabil\ st\rii fiziologice (decât repausul complet). Valorea biologic\ sc\zut\ a proteinelor din hran\, ca urmare a con]inuturilor reduse [i necontrolate de lizin\, metionin\ [i triptofan, afecteaz\ `n mare m\sur\ activitatea [i rezultatele de reproduc]ie la femelele partenere. Lipidele, pe lâng\ faptul c\ particip\ [i la asigurarea nivelului energetic, al\turi de glucide, contribuie la satisfacera cu acizi gra[i nesatura]i (linoleic, linolenic [i arahidonic), care favorizeaz\ sinteza hormonilor sexuali. Substan]ele minerale joac\ un rol important `n desf\[urarea normal\ a func]iei de reproduc]ie. Caren]a hranei `n Ca determin\ `n general sterilitate, caren]a `n P produce spermatozoizi neviabili, iar caren]a `n Mn duce la oligospermie [i viabilitate redus\ a spermatozoizilor. S-a constatat c\ vierul are un necesar crescut de Zn, datorit\ con]inutului mai ridicat al spermei `n acest microelement. ~n practic\, necesarul de microelemente se asimileaz\ normelor porcilor `n cre[tere. Con]inutul hranei `n vitamine are o importan]\ deosebit\. A[a, de exemplu, deficitul `n vitamin\ A determin\ la vieri diminuarea spermatogenezei [i reducerea viabilit\]ii spermatozoizilor. ~n unit\]ile gospod\re[ti se consider\ necesar `ntre 25-60 mg caroten la 100 Kcorp, cantitate care se poate asigura prin administrarea suplimentar\ de morcovi sau mas\ verde. Caren]a hranei `n aceast\ vitamin\ accelereaz\ keratinizarea [i degenerarea epiteliilor tubilor seminiferi [i a glandelor anexe. Caren]a hranei `n vitamina D provoac\ tulbur\ri ale metabolismului calciului [i fosforului, afectând func]ia de reproduc]ie. Caren]a `n vitamina E duce la azoospermie [i sc\derea libidoului. Cu privire la nutre]urile cele mai adecvate pentru hr\nirea vierilor [i vieru[ilor se consider\ c\ acestea trebuie s\ posede un volum redus, dar [\ fie bogate `n substan]e nutritive, deci furaje concentrate. Forma de prezentare cea mai indicat\ este sub form\ de f\inuri, cu granula]ie medie, sau granule, iar cea de administrare trebuie s\ fie uscat\, sau u[or umecat\ (cu zer, zar\ etc). Dintre cereale, ov\zul este indispensabil, care trebuie s\ participe `n amestec `n propor]ie de 30-40%. Ov\zul influen]eaz\ pozitiv activitatea de reproduc]ie datorit\ digestibilit\]ii ridicate a tuturor substan]elor nutritive, a con]inutului mai ridicat `n colin\ [i ergotionein\, substan]e care se reg\sesc `n sperm\, având rol `n fiziologia normal\ a spermatozoizilor.

Page 9: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

246

Orzul se recomand\ `n hrana vierilor `n propor]ie de 10-20%, iar porumbul s\ nu dep\[esc\ 30%, deoarece proteina acestuia are o valoare biologic\ redus\. Pentru completarea necesarului `n substan]e proteice se indic\ introducerea `n amestecul de furaje a maz\rii, `n propor]ie de 10-15% (pe cât posibil tratat\ termic), a [roturilor de soia [i floarea soarelui `n propor]ie de 8-10%, a f\inii de carne de 2-3% [i a drojdiilor furajere de 1-3%. ~n unit\]ile industriale, vierii sunt hr\ni]i cu nutre]ul combinat, re]eta 0-5, care con]ine 14,5% PB (cu 0,55% lizin\), cca. 3170 Kcal EM/kg furaj [i cel pu]in 2% gr\sime brut\ (tab.45), iar vieru[ii cu re]eta 0-3 (cu 16% PB), `ns\ cu zoofort de reproduc]ie.

Tabelul 45

Structura [i caracteristicile nutre]uli combinat, re]eta 0-5 (pentru vieri)

Varianta Specificare a b

Structura (%) - porumb 35,0 30,0 - orz 20,0 10,0 - grâu - 20,0 - ov\z 10,0 5,0 - t\râ]e de grâu 14,8 11,3 - [roturi floarea soarelui 6,0 5,0 - [roturi soia 5,0 3,0 - f\in\ de soia 1,0 1,0 - f\in\ de pe[te 1,0 0,5 - drojdii furajere 1,0 1,0 - f\in\ de lucern\ 3,0 10,0 - carbonat de calciu 1,5 1,5 - sare (NaCl) 0,7 0,7 - zoofort P3 1,0 1,0

Caracteristici nutritive: - umiditatea 12-13 12-13 - protein\ brut\ 14,5 14,5 - celuloz\ brut\ 6,0 6,0 - sare (maximum) 1,1 1,1 - gr\sime brut\ (minimum) 2,0 2,0 - rest pe sit\ de2,5 mm 5,0 5,0

Cantit\]ile de nutre]uri combinate recomandate a se administra zilnic vierilor de reproduc]ie variaz\ `ntre 2,5-3,5 kg, `n func]ie de vârsta acestora, de greutatea corporal\ [i de intensitatea utiliz\rii la mont\.

Page 10: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

247

~n cazul `n care componentele care particip\ la re]eta de nutre] combinat sunt de foarte bun\ calitate [i con]inutul de protein\ brut\ este de 16%, atunci cantit\]ile zilnice pot fi de 2,5 kg la vieru[i [i de 2,0 kg la vieri. Hrana vierilor [i vieru[ilor poate fi suplimentat\, pe timp de var\, cu lucern\ verde `n cantit\]i de 2-4 kg, iar pe timp de iarn\ cu 1-2 kg de morcov, sau 300-500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\. De men]ionat c\, f\inurile de origine animal\ din ra]ie, se pot substitui la echivalent de P.B. cu 2-3 l lapte ecremat, sau 200-300 g lapte praf, sau 2-3 ou\. Hrana se administreaz\ `n 2 tainuri pe zi, `n jgheaburi de beton, umectat\ (raport 1/1), asigurându-se un front de furajare de 45-55 cm. Apa se va asigura la discre]ie, calculându-se cca. 7 l/100 kg greutate vie. ~n cazul `n care se practic\ alimenta]ia de tip suculent, nutre]ul combinat de completare trebuie s\ con]in\ `ntre 14-17% P.B.; `n amestec intrând porumbul [i orzul `n propor]ie de 59-71%, iar furajele proteice vegetale `ntre 25-37%. Suculentele se administraz\ zilnic `n cantit\]i de 0,6 kg past\ de porumb sau 1,3 kg cartofi, sau 2-3 kg mas\ verde. 10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie

Vierii de reproduc]ie trebuie `ntre]inu]i atât `n boxe individuale cât [i `n boxe comune, `n func]ie de efectivul unit\]ii [i de sistemul de exploatare adoptat. ~ntre]inerea vierilor `n boxe individuale d\ posibilitatea hr\nirii lor diferen]iate `n func]ie de vârst\, mas\ corporal\ [i intensitatea folosirii la mont\, pe lâng\ urm\rirea mai eficient\ a activit\]ii de reproduc]ie [i rezultatele acesteia. Acest tip de `ntre]inere este acceptat `n unit\]ile cu sarcin\ de livrare a materialului de reproduc]ie, unde monta se repet\ cu acela[i vier, iar eviden]a se ]ine la nivel de individ. De asemenea, se evit\ unele accidente, ca urmare a conflictelor dintre vieri, mai ales dup\ vârsta de 2 ani. Boxele individuale pot comunica cu padocurile exterioare, variant\ mult dorit\ pentru accesul animalelor la aer curat, la soare [i mi[care. Suprafa]a boxelor pentru vieri este relativ mare, de cca. 6 m2, la care se adaug\ alta aproximativ egal\ de padoc, ceea ce constituie principalul dezavantaj mai ales pentru investi]ia ini]ial\, dar se compenseaz\ prin rezultatele activit\]ii de reproduc]ie la femelele partenere. Varianta de `ntre]inere individual\ se practic\ [i `n unit\]ile cu efective reduse, `ns\ predispune la odihn\ permanent\, masturbare [i chiar retivitate, dac\ nu se asigur\ padocuri exterioare sau mi[care zilnic\.

Page 11: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

248

~ntre]inerea `n boxe comune sau `n grup a vierilor este acceptat\ mai mult din considerente economice, precum [i biologice. Avantajele economice rezid\ din investi]ia redus\ ce revine pe animal [i din cre[terea productivit\]ii muncii. Din punct de vedere biologic, indivizii fac mai mult\ mi[care, `[i men]in apetitul sexual [i nu devin retivi. Aceast\ variant\ necesit\ `ns\ obi[nuirea indivizilor `ntre ei, `nc\ de la vârsta de 8 luni, pentru a se evita accidentele. De asemenea, se impune o lotizare ini]ial\ cât mai uniform\ [i utilizarea la reproduc]ie sau la recoltare `n grup (to]i indivizii din box\ odat\). ~n unit\]ile de tip industrial, cazara vierilor se face `n boxe comune, de câte 8-14 vieri, revenind pentru fiecare `ntre 2,0-2,5 m2. Pere]ii desp\r]itori ai boxelor au `n\l]imea de 1,20 m [i sunt confec]iona]i din dulapi de beton armat cu interspa]ii reduse. U[a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclinarea pardoselei de 2-3%, iar zona de gr\tar de]ine o propor]ie de cca. 55% din cea total\.

Gr\tarele sunt confec]io- nate din beton armat, cu barele de 7 cm [i fantele de 2,5 cm, fiind a[ezate peste canalele de evacuare hidraulic\ a dejec]iilor. Pardoseala boxelor indivi- duale, din unit\]ile gospod\re[ti, poate fi construit\ din asfalt sau c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\ pe cant, prev\zut\ pe timp r\coros cu a[ternut din paie, ceea ce ofer\ un confort sporit.

Temperatura optim\ din ad\postul vierilor variaz\ `ntre 16-18°C, umiditatea relativ\ `ntre 70-75%, iar concentra]ia maxim\ `n noxe de 0,3% CO2, [i 0,03% `n HN3. Periodic se indic\ deparazitarea vierilor (cu LINDAVET, `n concentra]ie de 3,5‰) [i chiar sp\larea, pe timp de var\, cu ap\ potrivit de cald\. ~n unit\]ile se selec]ie, precum [i `n cele de cre[tere [i `ngr\[are, se indic\ construirea, pe cât posibil, a unor padocuri exterioare, pentru mi[carea vierilor, calculându-se câte 5-6 m2 pentru fiecare individ, prev\zute par]ial cu copertine, pentru a proteja animalele de razele solare [i precipita]ii.

Fig.57 Box\ pentru `ntre]inerea colectiv\ a vierilor

Page 12: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

249

~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse se indic\ scoaterea la p\[une, timp de 2 ore pe zi, ac]iune care contribuie `n bun\ m\sur\ la men]inerea condi]iei de reproduc\tor. Compartimentul de `ntre]inere a vierilor (precum [i boxele de `ntre]inere) trebuie s\ fie amplasat cât mai apropiat fa]\ de cel al scroafelor `n a[teptare pentru mont\, sau de punctul de `ns\mân]\ri artificiale pentru scroafe (sau `n acela[i ad\post). 10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie

Perioada de utilizare economic\ la reproduc]ie a vierilor variaz\ `n func]ie de vârsta introducerii la mont\, de intensitatea folosirii la mont\, de presiunea selec]iei [i de alte elemente (mi[care, alimenta]ie etc), fiind de 1,5-2,0 ani, mai rar de 3 ani. Vieru[ii sunt dirija]i la reproduc]ie la vârstele de 8-9 luni, când posed\ masa corporal\ `ntre 115-120 kg, pân\ la vârstele de 2-3 ani `n unit\]ile industriale, pân\ la 3-4 ani `n fermele de tip gospod\resc [i chiar pân\ la 4-5 ani `n unit\]ile de selec]ie (pentru exemplarele valoroase). Propor]ia de `nlocuire annual\ a vierilor este situat\ `ntre 30-40% `n fermele gospod\re[ti, `ntre 50-60% `n unit\]ile industriale [i `ntre 50-100% `n complexele de selec]ie (unde se urm\re[te o presiune de selec]ie ridicat\). Num\rul de vieri necesari `ntr-o unitate variaz\ `n func]ie de num\rul scroafelor de reproduc]ie, de vârsta vierilor, de intensitatea folosirii la mont\ [i de tipul de `ns\mân]are (natural\ sau artificial\). ~n general, se recomnad\ ca `n unit\]ile de selec]ie s\ se asigure 1 vier la cca. 15 scroafe, `n unit\]ile industriale la 20 de scroafe, iar `n fermele gospod\re[ti la 25 scroafe. ~n cazul practic\rii `ns\mân]\rilor artificale num\rul scroafelor se poate multiplica cu 4. Raportul dintre efectivele de vieri [i scroafe variaz\ `n func]ie de lunile calendaristice (sau sezon), fiind `n cazul montei de 1/20 `n perioada septembrie-mai [i de 1/15 `n restul perioadei (iunie-august), iar `n unit\]ile unde se practic\ `ns\mân]\rile artificiale, raportul este de 1/60 [i respectiv 1/45. Cu privire la intensitatea folosirii la mont\ a vierilor, aceasta depinde de vârst\, de starea de `ntre]inere, de individualitate [i de sistemul de exploatare. ~n fermele gospod\re[ti, unde se practic\ montele sezoniere, vierii adul]i pot efectua 2 monte/zi, timp de 4-5 zile, urmate de o zi repaus, dar pe o perioad\ de cel mult 2 luni (restul timpului aflându-se `n inactivitate). ~n unit\]ile industriale cu flux continuu, vierii adul]i efectueaz\ o mont\ pe zi dup\ care urmeaz\ o zi repaus, iar `n perioada de vârf pot monta 2 zile

Page 13: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

250

consecutiv, urmate de o zi repaus, `ns\ nu mai mult de 1 lun\ [i cu o alimenta]ie `mbun\t\]it\ (supliment de ou\, lapte praf, f\in\ de lucern\ etc). La vierii tineri [i vieru[i nu se instituie activitate intens\, deoarece se pot epuiza precoce, reducându-se perioada de exploatare economic\.

• Vierii `ncep\tori (8-9 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe s\pt\mân\;

• Vierii `n cre[tere (9-11 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe zi urmat\ de 3 zile repaus;

• Vierii tineri (`n vârst\ de 12-15 luni) efectueaz\ o mont\ pe zi urmat\ de 2 zile repaus.

~n unit\]ile de selec]ie vierii adul]i efectueaz\ 2 monte la interval de 12 ore, dup\ care primesc 3 zile repaus. Vierii tineri, `ntre 12-15 luni, dup\ 2 monte la interval de 12 ore primesc 5 zile repaus, iar vieru[ii `n cre[tere (`ntre 9-11 luni) dup\ 2 monte primesc 6 zile repaus. Prin urmare, `n aceste unit\]i (de selec]ie) vierii asigur\ gesta]ia, `n medie, pe lun\, la 7,5 scroafe, vierii tineri la 4,5 scrofi]e, iar vieru[ii la 2-3 scrofi]e. Indicele de folosire a vierilor (I.f.v.) reprezint\ num\rul mediu de monte (ejaculate) pe zi ale unui vier `ntr-o anumit\ perioad\ [i se poate calcula dup\ formula:

I.f.v. = nmpz

, `n care:

nm - num\rul de monte sau ejaculate; pz - perioada (`n zile) de folosire a vierului. ~n cazul unit\]ilor de produc]ie, unde vierii efectueaz\ 15 monte pe lun\

(sau 180 monte pe an), I.f.v. este de 0,49 180365

, la vierii tineri, cu 10 monte pe

lun\ (sau 120 pe an) acest indice este de 0,33, iar la vieru[ii cu 8 monte pe lun\ (sau 96 pe an) este de 0,26. ~n unit\]ile de tip industrial, care reformeaz\ anual cca. 60% din vieri, structura efectivului de vieri este urm\toarea: 34% vieri adul]i, 33% vieri tineri [i 33% vieru[i. Având `n vedere indicele de folosire pe categorii de vârst\ a vierilor [i acest\ strucur\, rezult\ c\ indicele mediu de folosire este de 0,36 (monte pe zi).

I.f.v. (m ) = 34 0 49 33 0 33 33 0 26100

x x x, , ,+ + = 0,36

~n fermele de tip gospod\resc acest indice est de 0,41, iar `n unit\]ile de selec]ie de 0,44.

Page 14: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

251

Num\rul de vieri (nv) necesari `ntr-o unitate se poate calcula dup\ formula:

nv = n.s.m.x n.m.c.

pz x I. f.v.(m) , `n care :

nsm - num\rul de scroafe ce trebuie s\ se monteze (de regul\ pe an); nmc - num\rul de monte pentru o gesta]ie (2 sau 3); pz - perioada (`n zile), (de regul\ 1 an); I.f.v.- indicele de folosire medie a vierilor.

10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor

~n unit\]ile cu circuit `nchis [i cu flux tehnologic stabilizat, scroafele de reproduc]ie reprezint\ cca. 10% din efectivul total, cu posibilit\]i de reducere pân\ la 7%. De men]ionat c\, cca. 53% din aceste scroafe sunt `n diferite stadii fiziologice de gesta]ie, cca. 25% `n a[teptare sau preg\tire pentru mont\ (inclusiv cele infecunde ), iar diferen]a de 22% o reprezint\ scroafele `n lacta]ie (care se vor trata la capitolul urm\tor). Prin urmare, `n sectorul de mont\-gesta]ie se g\sesc scroafe [i scrofi]e `n preg\tire sau refacere pentru mont\, precum [i cele gestante, categorii de care depinde `n mare m\sur\, ob]inerea purceilor necesari pentru cre[tere [i `ngr\[are, sau pentru `nlocuirea efectivului matc\ (din unitate sau din zona de influen]\). Aceste considerente justific\ alegerea riguroas\ a scrofi]elor de reproduc]ie, precum [i trierea perioadic\ a scroafelor de reproduc]ie. Selec]ia scrofi]elor pentru mont\ are la baz\ aprecierea materialului de reproduc]ie, când se ]ine seama de origine, de testul performan]elor proprii, de conforma]ie, precum [i de tipicitatea rasei, sau a metisului. Aceast\ ac]iune, cunoscut\ [i sub no]iunea de bonitare, se face dup\ vârsta de cca. 6 luni, `n urma c\reia animalele sunt ierarhizate `n func]ie de valoarea lor zootehnic\, respectiv a clasific\rii ( clasele R. E. I [i II-a). ~n general, scrofi]ele trebuie s\ posede o conforma]ie corporal\ armonioas\ (tipic\ rasei din care face parte) [i o constitu]ie fin\ spre robust\. Pe lâng\ masa corporal\ [i dimensiunile de lungime adecvate, regiunea ugerului va avea cel pu]in 12-14 sfârcuri, simetrice, distan]ate [i normal dezvoltate (uniforme), al\turi de alte elemente men]ionate la studiul exteriorului [i la capitolul privind ameliorarea.

Page 15: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

252

Alegerea definitiv\ se face dup\ prima f\tare, ]inându-se seama de rezultatele acesteia [i, `n primul rând, de produc]ia de purcei (num\rul [i greutatea lotului la na[tere), capacitatea de al\ptare etc. Având `n vedere elimin\rile de pe parcurs, pân\ la prima f\tare, se indic\ re]inerea unui efectiv de 1,5-2 ori mai mare de scrofi]e fa]\ de num\rul femelelor reformate. ~n fermele gospod\re[ti, `n care nu se reg\sesc eviden]ele zootehnice, alegerea scrofi]elor se face `nc\ din perioada de purcei sugari, de la scroafele care `n]arc\ cei mai mul]i [i uniformi purcei. Pe parcursul cre[terii [i dezvolt\rii se elimin\ exemplarele cu ritmuri de cre[tere reduse, cu dezvoltarea corporal\ necorespunz\toare, precum [i cele la care se observ\ anomalii congenitale [i defecte de aplomb. Cu privire la trierea perioadic\ a scroafelor, aceast\ ac]iune se face dup\ 2 cicluri de produc]ie cu parametri necorespunz\tori, sau la `ncheierea perioadei economice de exploatare. Durata folosirii la reproduc]ie este de cca. 2,5 ani `n unit\]ile industriale (`n medie 4-5 f\t\ri) [i de cca. 3,5 ani `n unit\]ile gospod\re[ti (6-7 f\t\ri). Reforma anual\ este `ntre 30-35% `n unit\]ile industriale [i de cca. 50% `n complexele de selec]ie. 10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru mont\

Perioada de preg\tire pentru mont\, atât la scrofi]e cât [i la scroafe, are influen]\ hot\râtoare asupra activit\]ii de reproduc]ie, deoarece de felul cum animalele sunt hr\nite [i `ntre]inute `n aceast\ perioad\ depinde produc]ia viitoare de purcei. Scopul diferen]ierii tehnologice a acestei perioade este realizarea la scrofi]e [i revenirea la scroafe a condi]iei de reproduc\tor, `ntr-un timp cât mai scurt, [tiindu-se c\ numai aceast\ stare determin\ intensivizarea reproduc]iei la suine. Condi]ia de reproduc]ie este influen]at\ de foarte mul]i factori, `ns\ primeaz\ alimenta]ia instituit\ pe perioada de tineret [i de refacere pentru o nou\ mont\ la scroafe. Alimenta]ia femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\ Alimenta]ia practicat\ `n perioada de preg\tire pentru mont\ trebuie s\ asigure desf\[urarea `n bune condi]iuni a func]iei de reproduc]ie. Asigurarea, prin hran\, a cantit\]ilor [i a propor]iilor optime de substan]e nutritive, constituie garan]ia unei func]ion\ri normale a aparatului genital, deci a unei produc]ii superioare de purcei. Pe scurt, prezent\m implica]iile acestora `n perioada de preg\tire la scrofi]e sau de refacere pentru o nou\ mont\ la scroafe.

Page 16: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

253

Toate substan]ele nutritive sunt importante, `ns\ se deta[eaz\ cele proteice, care asigur\ cre[terea `n continuare a scrofi]elor, precum [i cele energetice (glucide [i lipide) necesare mi[c\rii animalelor tinere etc. Hrana deficitar\ `n protein\ duce la manifestarea atenuat\ sau la absen]a c\ldurilor, datorit\ reducerii sintezei hormonilor FSH [i LH cu rol `n stimularea dezvolt\rii foliculilor ovarieni [i apoi a ovula]iei. Lipsa sau cantit\]ile insuficiente `n vitamina A, determin\ cornificarea epiteliilor tractusului genital, cu implica]ii negative asupra fecundit\]ii [i a vida]iei. Vitamina E are implica]ii `n buna dezvoltare a aparatului genital, `n special a ovarelor. Dintre microelemente, iodul are importan]\ major\, determinând prin lips\ sau doze reduse, diminuarea sintezei hormonilor gonadotropi, `ntârziind maturitatea sexual\, iar insuficien]a manganului provoac\ tulbur\ri ale ciclului sexual. Cantit\]ile crescute de micotoxine, deregleaz\ func]iile de reproduc]ie. Alimenta]ia scrofi]elor `n perioada de preg\tire pentru mont\ are ca scop principal dezvoltarea corporal\ normal\, a[a `ncât la vârsta de cca. 8 luni s\ poat\ fi introduse la reproduc]ie, scontându-se pe procente maxime de fecunditate [i produc]ii mari de purcei. ~n acest scop, se va evita supraalimenta]ia, care se soldeaz\ cu `ngr\[area scrofi]elor, reducându-se func]iile de reproduc]ie prin deregl\ri hormonale, cu repercusiuni asupra ovula]iei [i, `n consecin]\, a fecunda]iei. Aceast\ ac]iune este cu atât mai necesar\ cu cât se [tie c\ scrofi]ele provin din sta]iunile de selec]ie [i testare unde, pân\ la vârsta de 182±2 zile, au fost hr\nite la discre]ie [i `ntre]inute `n spa]ii limitate, ambele favorizându-le `ngr\[area. Este necesar instituirea unei hr\niri restric]ionate, sau normate, de la sosirea `n unitate (sau sector) pân\ la vârsta introducerii la reproduc]ie, deci o perioad\ de cca. 2 luni, care se suprapune cu perioada de carantin\. ~n mod practic, aceste scrofi]e se hr\nesc cu amestecuri de furaje sau nutre]uri combinate cu un nivel proteic de 14,5% P.B. (cu 0,65% lizin\), deci re]eta 0-5, `n cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg. Cerin]ele energetice se apreciaz\ la cca. 2700 Kcal EM/kg nutre] combinat. ~n general, indiferent de provenin]a scrofi]elor, este indicat a se aplica, dup\ perioada de carantin\, o hr\nire stimulativ\ (cu cca. 2 s\pt\mâni `nainte de mont\), constând din 3,0-3,5 kg nutre]uri combinate. Hr\nirea stimulativ\ favorizeaz\ dezvoltarea foliculilor ovarieni [i `n consecin]\ a fecund\rii unui num\r cât mai mare de ovule. Este indicat ca `n re]eta 0-5 s\ se introduc\ [i

Page 17: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

254

f\in\ de ov\z, `n propor]ie de 20%, mai ales la animalele vizate pentru a intra imediat `n grupa de mont\. Pe timp de var\ se recomand\ suplimentarea ra]iei cu 2-3 kg lucern\ verde u[or p\lit\, iar pe timp de iarn\ cu 2 kg morcov [i sfecl\, sau cu 250 g f\in\ de lucern\, toate influen]ând pozitiv func]ia de reproduc]ie. Se apreciaz\ c\, propor]iile prea ridicate de [roturi [i de porumb din ra]ie, influen]eaz\ nefavorabil prolificitatea [i mai ales viabilitatea purceilor. De men]ionat c\, la scrofi]ele din rasele crescute `n ]ara noastr\, se `nregistreaz\, la vârsta de cca. 8 luni, o mas\ corporal\ `ntre 105-110 kg. Se mai specific\ faptul c\, scrofi]ele cu stare de `ntre]inere bun\ (calificate uneori ca grase) nu trebuie hr\nite stimulativ `nainte cu 2 s\pt\mâni de mont\. ~n func]ie de starea de `ntre]inere, hr\nirea stimulativ\ se poate aplica [i cca. 2 s\pt\mâni dup\ mont\, variant\ care asigur\ o bun\ nida]ie, dar f\r\ f\ina de ov\z. ~n orice caz, pe perioada c\ldurilor, nu se administreaz\ hran\ umed\ sau lichid\ `n cantit\]i mari. Alimenta]ia scroafelor `n perioada de preg\tire sau de refacere pentru o nou\ mont\ difer\ `n func]ie de: vârsta de `n]\rcare a purceilor, de starea de `ntre]inere dup\ perioada de al\ptare [i de intensitatea utiliz\rii la reproduc]ie. Perioada necesar\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor (starea de `ntre]inere bun\) este condi]ionat\ de starea de `ntre]inere avut\ dup\ perioada de al\ptare. Dac\ organismul scroafelor este `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, preg\tirea pentru mont\ necesit\ o perioad\ scurt\ de timp, animalele intrând `n c\lduri la 6-8 zile de la `n]\rcare (cca. 70% din efectivul `n]\rcat). Scroafele `n stare de `ntre]inere slab\, urmare a unei perioade de al\pt\ri prelungit\ (peste 35 de zile), a unui num\r sporit de purcei (peste 9 `n]\rca]i), sau a unei alimenta]ii deficitare cantitativ [i calitativ etc, necesit\ o perioad\ mai `ndelungat\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor. Sc\derea `n greutate la aceste scroafe peste 15-20%, din cea avut\ la f\tare, determin\, de regul\, neintrarea `n c\lduri, iar dac\ totu[i intr\, la acestea se `nregistreaz\ o ovula]ie redus\, mortalitatea embrionar\ ridicat\ [i `n final, dac\ r\mân gestante, au produc]ie mic\ de purcei. Pentru acestea, alimenta]ia `n perioada de preg\tire trebuie s\ asigure un spor mediu zilnic de 800-1000 g, timp de cca. 21 de zile (durata unui ciclu sexual). ~n unit\]ile de tip industrial scroafele sl\bite se hr\nesc cu nutre] combinat din re]eta 0-5, cu 14,5% P.B., iar cele cu stare de `ntre]inere medie cu re]eta 0-6, cu 13,5% P.B., ambele re]ete `mbun\t\]ite cu 20% f\in\ de ov\z.

Page 18: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

255

~n unit\]ile gospod\re[ti, amestecul de concentrate trebuie s\ posed\ un con]inut `n substan]e nutritive asem\n\tor cu nutre]ul combinat 0-6, inclusiv propor]ia de 20% ov\z. Cu privire la cantit\]ile de furaje concentrate se men]ioneaz\ c\, `n preziua [i ziua `n]\rc\rii, scroafele nu primesc nici un fel de hran\ `n vederea diminu\rii [i chiar `ntreruperea secre]iei glandei mamare, ci doar ap\. ~n urm\toarele 2-3 zile se administreaz\ cantit\]i zilnice reduse de hran\, de 1,5-2,0 kg, urmând ca `n ziua a 4-a de la `n]\rcare [i pân\ la mont\ s\ se practice hr\nirea stimulativ\, constând `n 3,0-3,5 kg concentrate (`n fuc]ie de dezvoltarea corporal\). Hr\nirea stimulativ\, al\turi de propor]ia de 20% ov\z, a scroafelor `n perioada de preg\tire pentru mont\ reduce din perioada `n]\rcare-mont\ fecund\, asigurând cre[terea ratei ovula]iei [i a fecundit\]ii. La stabilirea cantit\]ilor zilnice de concentrate se va ]ine seama de faptul c\ cele mai bune mame sunt [i cele cu stare de `ntre]inere mai salb\, `mpunându-se o lotizare pe boxe, `n func]ie de vârst\, de starea de `ntre]inere [i chiar de comportament, al\turi de asigurarea frontului de furajare. Odat\ cu revenirea la starea de `ntre]inerea normal\ (de reproduc\tor) cantit\]ile zilnice de furaje concentrate se vor reduce la 1,8-2,5 kg, cu un con]inut proteic de cca. 14% P.B. Hrana se va administra sub form\ uscat\ sau umectat\, `n dou\ tainuri pe zi, suplimentându-se, unde sunt condi]ii, cu 4-5 kg lucern\ pe timp de var\ [i 3-4 kg suculente (sfecl\, dovleci), sau 300-500 g f\in\ de lucern\, pe timp de iarn\. Num\rul de animale din box\ va fi corelat cu frontul de furajare (40 cm/animal), a[a `ncât toate s\ consume concomitent hrana. ~ntre]inerea femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\ ~n perioada de preg\tire pentru mont\, scrofi]ele [i scroafele sunt cazate `n grup, `n boxe comune, situate `n acelea[i ad\posturi cu scroafele gestante `n unit\]ile cu efective reduse, sau `n compartimente separate `n cele de tip industrial. Num\rul optim de animale dintr-o box\ variaz\ `ntre 12-14, atribuindu-se câte 1,3-1,5 m2 de fiecare. Se recomand\ ca: scroafele s\ fie cazate `n boxe separate fa]\ de scrofi]e, iar acestea s\ fie lotizate pe loturi de `n]\rcare, vârst\ [i stare de `ntre]inere, pentru a putea fi furajate diferen]iat [i urm\rite mai u[or `n privin]a evolu]iei ciclului sexual.

Page 19: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

256

Organizarea interioar\ a boxelor este apropiat\ de cea a boxelor pentru vieri, cu deosebire ca interspa]iile dintre dulapii de beton (din componen]a desp\r]iturilor laterale) s\ fie mai mari pentru o mai bun\ vential]ie. Se recomand\ ca boxelor s\ fie prev\zute cu padocuri exterioare, unde animalele se pot mi[ca `n voie, s\ poat\ avea acces la soare [i la aer curat, elemente cu efecte favorabile asupra intr\rii `n c\lduri, a fecundit\]ii [i a prolificit\]ii. Suprafa]a de padoc trebuie s\ asigure cca. 2-3 m2 pentru fiecare animal. ~n vederea intensiviz\rii reproduc]iei, scroafele [i scrofi]ele care nu au intrat `n c\lduri 2 cicluri sexuale consecutive se reformeaz\. ~nsemnarea acestora se face prin aplicarea pe pavilionul urechii a unor inele din sârm\ de aluminiu. Se mai indic\, dup\ 14 zile de la `nceperea depist\rii scroafelor [i dup\ 24 de zile la scrofi]e, s\ se fac\ o comasare a animalelor, ]inându-se cont de vârst\, dezvoltare corporal\ [i stare de `ntre]inere, pentru o mai bun\ utilizare a boxelor, respectiv a spa]iului construit.

De men]ionat c\, pe timp de var\ ventila]ia va fi puternic activat\ prin deschiderea u[ilor, ferestrelor, decopertarea par]ial\ a coamei acoperi[ului [i chiar punerea `n func]iune a ventila]iei for]ate. Unde sunt amplasate instala]ii de pulverizare a apei, acestea se vor pune `n func]iune pe timp de var\ (canicul\), mai ales `n ad\posturi cu multe animale, având grij\ ca apa s\ fie preânc\lzit\, iar duzele trebuie amplasate deasupra zonei gr\tarului, pentru evitarea umezirii zonei compacte (unde pot r\mâne furaje neconsumate). Pentru femelele `n preg\tire pentru mont\, zona gr\tarului din boxe poate de]ine o propor]ie mai mare, fa]\ de celelalte categorii, pân\ la 60% din suprafa]a total\ a pardoselei.

Fig. 58 Box\ pentru `ntre]inerea scroafelor `n perioada de peg\tire 1-hr\nitor; 2-pardoseal\ continu\; 3-gr\tar; 4-ad\p\tori

Page 20: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

257

10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu

Exploatarea intensiv\ a femelelor de reproduc]ie presupune, `n primul rând, o organizare perfect\ a reproduc]iei [i, `n al doilea rând, de un mod exemplar de desf\[urare. Organizarea reproduc]iei `n sectorul mont\-gesta]ie presupune, mai `ntâi, luarea `n calcul a efectivului furajat mediu de femele (E.f.m.) [i apoi formarea grupelor de mont\. Perioadele de formare a grupelor (P.f.g.) de mont\ difer\ `n func]ie de efectivul-matc\ din unitate; din zi `n zi, la cele cu peste 8000 de scroafe, din 2 `n 2 zile, la cele cu peste 4000 scroafe, din 3 `n 3 zile, la cele cu peste 1000 scroafe, semidecadal, la cele cu 300-500 scroafe [i decadal la cele `ntre 50-100 scroafe. Grupa de mont\ din sectorul mont\-gesta]ie devine grupa de f\tare `n sectorul maternitate. Grupele de f\tare se succed la acela[i interval cu grupele de mont\. Elementul care trebuie s\ asigure constan]a este m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.), respectiv num\rul egal de femele care trebuie s\ fete periodic pentru asigurarea ritmicit\]ii fluxului tehnologic. Prin urmare, num\rul de femele din grupa de mont\ este variabil (mai mare `n sezonul c\lduros [i mai redus `n cel r\coros), pe când cel din grupa de f\tare este constant. Num\rul diferit de femele din grupa de mont\ este determinat de procentul de fecunditate, care este mai mare `n sezonul r\coros (`ntre 70-80% [i chiar mai mult) [i mai redus `n cel c\lduros (`ntre 60-70% [i chiar mai redus). Num\rul de femele din grupa de f\tare, sau m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.) element premerg\tor calcul\rii m\rimii grupei de mont\ (M.g.m.), este determinat de valoarea indicelui de utilizare a scroafelor (I.u.s.), de efectivul matc\ propus a fi exploatat [i de perioada de formare a grupelor de mont\, respectiv, de f\tare (P.f.g.). Indicele de utilizare a scroafelor este dat de formula:

I.u.s. = 365

p g p a p r. . . . . .+ +, `n care:

p.g. - perioada de gesta]ie (zile); p.a. - perioada de al\ptare (zile); p.r. - perioada de refacere sau de preg\tire pentru mont\ (zile). Dintre toate aceste perioade, numai perioadele de al\ptare [i de refacere se pot reduce, pân\ la 21 de zile [i respectiv pân\ la 10 zile, caz `n care indicele de utilizare a scroafelor este maxim de 2,5 f\t\ri/an. Aceasta datorit\ faptului c\ aparatul `n genital femel `i trebuiesc cel pu]in 21 de zile pentru involu]ia uterin\,

Page 21: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

258

deci `n]\rcarea mai precoce ajut\ numai la refacerea femelei, nu [i la devansarea c\ldurilor. Efectivul matc\ (E.f.m.) dintr-o unitate este dictat mai mult de considerente economice, iar perioadele de formare a grupelor de mont\ [i de f\tare (p.f.g.) sunt `n direct\ leg\tur\ cu num\rul de scroafe propus a fi exploatat intensiv. ~n cazul unei ferme cu E.f.m. de 300 scroafe de reproduc]ie, iar perioadele de formare a grupelor se succed din 5 `n 5 zile (p.f.g. = 5), atunci:

I.u.s. = 365

114 35 16+ + = 365165

= 2,2 f\t\ri/an/scroaf\

Un alt element care intereseaz\ este num\rul grupelor de f\tare (N.g.f), care este egal cu cel al grupelor de mont\ (N.g.m.) [i care rezult\ din rela]ia:

N.g.m.= N.g.f. = 365p f g. . .

=3655

= 73 grupe.

Având `n vedere efectivul matc\ (E.f.m.) propus a fi exploatat [i indicele de utilizare a scroafelor (I.u.s.) se poate determina num\rul f\t\rilor anuale (N.f.a.), care este dat de rela]ia: N.f.a.= E.f.m. x I.u.s. sau 300 x 2,2 = 660 f\t\ri/an. Cunoscându-se num\rul f\t\rilor anuale [i num\rul de grupe de f\tare se poate calcula num\rul de scroafe care trebuie s\ fete `n fiecare grup\ sau m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.), dup\ rela]ia:

M.g.f. = N f aN g f. . .. . .

, `n care:

N.f.a. - num\rul f\t\rilor anuale; N.g.f. - num\rul de grupe de f\tare (sau mont\).

~n cazul prezentat: M.g.f. = 66073

= 9,03

Prin urmare, `n fiecare grup\ de f\tare trebuie s\ fie cca. 9 scroafe, indiferent de sezon. Având aceste elemente se poate calcula num\rul de scroafe [i scrofi]e care trebuie s\ se monteze, sau m\rimea grupei de mont\, care este dat\ de rela]ia:

M.g.m. = M g fF

x. . .%

,100 `n care:

F% - procentul de fecunditate (%). Procentul de fecunditate, a[a cum s-a mai men]ionat, variaz\ `n func]ie de sezon. Dac\ `n cazul nostru F% `n sezonul r\coros este de 75%, iar `n cel c\lduros de 60%, atunci:

M.g.m. (r) = 975

x 100 = 12 scroafe

Page 22: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

259

M.g.m. (c) = 960

x 100 = 15 scroafe

De men]ionat c\, cele 12 sau 15 scroafe [i scrofi]e vor fi `ns\mân]ate cât mai grupat, `n 2-3 zile, pentru ca [i f\t\rile s\ aib\ loc tot grupat, dând posibilitatea regrup\rii purceilor pe scroafe `n 1-2 zile de la f\tare. ~n unit\]ile de selec]ie acest\ regrupare sau uniformizare a num\rului de purcei pe scroaf\, nu se face, deoarece femela se apreciaz\ dup\ performan]ele sale. ~n boxele de preg\tire a femelelor pentru mont\, sau `n a[teptarea montei, se va g\si `n permanen]\ un efectiv minim avându-se `n vedere c\, teoretic, din 100 de scroafe doar 4,7 animale intr\ zilnic `n c\lduri (100:21=4,7). Efectivul optim din boxele de preg\tire sau refacere pentru mont\ (E.o.r.) este dat de rela]ia:

E.o.r. = 21MgmPfg

, `n care:

21 - durata medie a ciclului sexual (zile); M.g.m. - m\rimea grupei de mont\ ; P.f.g. - perioada de formare a grupelor de mont\. ~n cazul prezentat, pentru a se putea `ns\mân]a 12 sau 15 scroafe, din 5 `n 5 zile, `n a[teptarea montei trebuie s\ fie:

E.o.r. (r) = 21125

= 50 de scroafe,

E.o.r. (c) = 21155

= 63 de scroafe

Se mai specific\ faptul c\, `n cadrul fiec\rei grupe de mont\ se vor g\si atât scroafe cât [i scrofi]e, pentru ca produc]ia de purcei a grupei de f\tare s\ fie aproximativ egal\. ~n cazul `n care indicele de utilizare este de 2 [i `nlocuirea scroafelor este de 30%, atunci `n fiecare grup\ de mont\ se vor g\si aproximativ 85% scroafe [i cca. 15% scrofi]e, iar când reforma scroafelor este de 50%, scrofi]ele vor reprezenta cca. 25% din efectivul grupei de mont\. Depistarea scroafelor `n c\lduri se face, a[a cum s-a mai men]ionat, de 2 ori pe zi, aten]ia cea mai mare acordându-se scroafelor `n]\rcate cu 4-5 zile `nainte, care pot s\ intre `n c\lduri `n procent de 70-75% `ntr-o perioad\ de 7-8 zile, dac\ au o stare de `ntre]inere bun\. Concomitent se vor controla [i scrofi]ele care au dep\[it greutatea corporal\ de 105 kg, c\rora pe timp de var\, la nevoie, hrana ei se va suplimenta cu ov\z.

Page 23: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

260

10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante

~n urma procesului de fecunda]ie la femele se instaleaz\ starea de gesta]ie care dureaz\, `n medie 114 zile. Pentru parcurgerea `n bune condi]ii a acestei st\ri fiziologice a femelelor, trebuie s\ li se asigure o alimenta]ie adecvat\ [i o `ntre]inere corespunz\toare, a[a `ncât la f\tare s\ rezulte purcei normal dezvolta]i, uniformi ca greutate [i s\n\to[i. Se va ]ine seama de particularit\]ile rasei sau grupei de meti[i, de specificul exploat\rii, de vârsta femelelor, mai ales la scrofi]e, care trebuie s\-[i definitiveze procesul de cre[tere pe parcursul gesta]iei. Alimenta]ia femelelor gestante Unele particularit\]i ale gesta]iei La toate femelele gestante trebuie s\ se instituie o hr\nire normat\ sau restric]ionat\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\, de vârst\ [i de faza st\rii de gesta]ie, cu excep]ia primelor [i ultimelor 1-2 zile, când acestea consum\ cantit\]i reduse de furaje. ~n primul rând, se va urm\ri refacerea sau revenirea scroafelor dup\ lacta]ia anterioar\ la condi]ia de reproduc\tor, `n al doilea rând trebuie s\ se asigure func]iile vitale [i dezvoltarea normal\ a produ[ilor de concep]ie, iar `n al treilea rând se va urm\ri crearea unor rezerve pentru viitoarea perioad\ de lacta]ie. ~n plus, la scrofi]e, o parte din substan]ele nutritive vor fi utilizate pentru definitivarea procesului de cre[tere. ~n organismul animalului gestant se produc transform\ri profunde, modificând metabolismul bazal, a[a `ncât acesta este mai mare la sfâr[itul gesta]iei cu cca. 43%, fa]\ de starea de negesta]ie. ~n perioada de gesta]ie predomin\ procesele de asimila]ie, cumulându-se substan]ele de rezerv\; scroafele valorificând mult mai bine substan]ele nutritive din hran\, datorit\ efectului anabolic al st\rii de gesta]ie. Aceasta se datore[te elabor\rii de c\tre placent\ a hormonilor gonadotropi estrogeni [i progesteron, care pe lâng\ ac]iunea specific\ asupra gesta]iei, influen]eaz\ [i metabolismul animalului. Hormonii estrogeni, favorizeaz\ re]inerea apei [i a sodiului `n organismul mamei, stimuleaz\ sinteza proteic\ [i fixarea calciului. Progesteronul influen]eaz\ metabolismul, favorizând anabolismul proteic, cre[terea glicemiei [i eliminarea potasiului. ~n perioada de gesta]ie scroafele `[i sporesc masa corporal\ cu 20-22 kg, iar scrofi]ele cu 34-35 kg fa]\ de greutatea la mont\.

Page 24: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

261

Dup\ datele prezentate de unii autori (KRINDER [i CAROLL, 1971) sporul total al greut\]ii uterului [i a produ[ilor de concep]ie la o scroaf\ cu 8 purcei este de cca. 18,50 kg, cu o valoare caloric\ de 10736 Kcal. ~n primele 8 s\pt\mâni, valoarea caloric\ a depunerilor reprezint\ doar 14% din total, iar `n urm\toarele 4 s\pt\mâni de 30%, `nsumând `n 12 s\pt\mâni 44% din totalul depunerilor, `n timp ce `n ultimele 4 s\pt\mâni, depunerile sunt de 56%; deci cerin]ele energetice sunt foarte mari `n ultima lun\ de gesta]ie. Cantitatea de proteine acumulat\ este de 1483 g, substan]ele minerale `nsumând 411 g, din care 101 g calciu, 60 g fosfor [i 581 mg fier. Paralel cu depunerile de substan]e organice [i minerale, la nivelul uterului se dezvolt\ [i fetu[ii, ace[tia având lungimea de cca. 130 mm la 2 luni, de cca. 220 mm la 3 luni, iar la na[tere de cca. 290 mm. Greutatea medie a unui produs de concep]ie este de cca.1,5 g dup\ prima lun\ de gesta]ie, de 675 g la 3 luni [i de 1327 g la na[tere, deci `n ultimile 24 de zile se depune un spor aproape egal cu toat\ perioada de 90 zile de gesta]ie. Din cele prezentate mai sus se constat\ c\ atât depunerile `n uter cât [i dimensiunile de lungime [i greutate ale fetu[ilor sunt deosebit de mari `n ultima lun\ de gesta]ie [i foarte mari `n ultimile s\pt\mâni. Alimenta]ia ra]ional\ a scroafelor gestante influen]eaz\ pozitiv [i asupra viitoarei produc]ii de lapte, condi]ia de baz\ pentru continuarea dezvolt\rii normale a purceilor pe perioada de sugar. Alimenta]ia abundent\ duce la `ngr\[area scroafelor, aceasta fiind de asemenea d\un\toare, deoarece pe lâng\ onida]ie necorespunz\toare determin\ [i o prolificitate sc\zut\ [i chiar o produc]ie redus\ de lapte. Subalimenta]ia este de asemenea foarte d\un\toare, care al\turi de neasigurarea frontului de furajare, pot contribui la neuniformizarea dezvolt\rii corporale a scroafelor [i `n final, la reducerea prolificit\]ii. {trangul\rile `n aprovizionarea cu furaje a scroafelor gestante pot provoca accidente grave, finalizate cu avorturi. Cele mai multe conflicte se ivesc `n timpul [i cu ocazia furaj\rii animalelor, conflicte care sunt deosebit de periculoase `n ultima parte a gesta]iei. Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive Se impune deci, o alimenta]ie normat\, cu amestecuri furajere care s\ con]in\ toate substan]ele nutritive la nivelul cerin]elor [i o mai mare aten]ie `n prepararea [i distribuirea acestora. Necesarul de energie la scroafele gestante variaz\ `ntre 3100-3200 Kcal EM/kg nutre] concentrat, revenind zilnic , `n medie pe animal, cca. 6600 Kcal ED sau 6340 Kcal EM.

Page 25: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

262

{ULMAN, I.M. (1980) recomand\ introducerea `n ra]iile scroafelor gestante a gr\similor animale pân\ la 15%, continuându-se [i `n primele zile de al\ptare, pentru cre[terea con]inutului laptelui `n gr\simi, care favorizeaz\ sporirea rezervei de glicogen `n ficatul nou-n\scu]ilor, ceea ce m\re[te [ansa de supravie]uire cu cel pu]in 12 ore. De asemenea, autorul recomand\ introducerea de colin\ `n re]etele de nutre]uri, pentru o mai bun\ mobilizare a lipidelor din sângele mamei `n lapte. Proteinele au importan]\ `n asigurarea dezvolt\rii produ[ilor de concep]ie, `n refacerea ]esuturilor la scroafe [i `n definitivarea cre[terii la scrofi]e. Deficitul ra]iei `n proteine duce la ob]inerea de purcei insuficient dezvolta]i corporal [i cu vitalitate sc\zut\, pe lâng\ scroafe slabe [i scrofi]e nedezvoltate corporal. Dup\ majoritatea autorilor, nivelul proteic de 13,5-14% `n amestecul de concentrate, satisface cerin]ele de substan]e proteice, cu condi]ia ca valoarea lor biologic\ s\ fie corespunz\toare. Cantit\]ile zilnice necesare de substan]e proteice sunt, `n medie, de 280 g. Deficitul de proteine, al\turi de valoarea biologic\ sc\zut\ a acestora, afecteaz\ produc]ia de lapte din lacta]ia viitoare. Dup\ al]i autori este afectat\ [i compozi]ia chimic\ a laptelui, `n special con]inutul `n proteine. Se consider\ c\ un con]inut de 0,55% lizin\, al\turi de propor]iile normale `n ceilal]i aminoacizi esen]iali, sunt adecvate scroafelor gestante. ~n general, con]inutul `n protein\ brut\ [i chiar cel de aminoacizi esen]iali se realizeaz\ din amestecuri furajere clasice [i numai `n ultima parte a gesta]iei se indic\ introducerea a 3-5% f\in\ de pe[te sau drojdii furajere. Substan]ele minerale au importan]\ `n formarea scheletului la produ[ii de concep]ie, mai ales `n ultimele s\pt\mâni de gesta]ie. Cantit\]ile de fosfor necesare sunt asigurate u[or prin concentratele clasice din amestecurile furajere, `ns\ calciul trebuie suplimentat, prin carbonat de calciu sau fosfor dicalcic. Deficitul hranei `n calciu duce la insuficien]a dezvolt\rii corporale, la `nregistrarea de purcei mor]i la na[tere sau cu viabilitate redus\, pe lâng\ unele accidente ale parturi]iei (atonii uterine [i reten]ii placentare). Cerin]ele de calciu sunt de cca. 0,75%, cele de fosfor de 0,5%, iar de sare (NaCl) de 0,5% din amestecurile de concentrate. Dintre microelemente, fierul are importan]\, atât pentru formarea hemului din hemoglobin\, cât [i pentru crearea rezervei de fier `n ficatul purcelului. ~n general, lipsa fierului din hran\ determin\ mortalitatea embrionar\, sau ob]inerea de purcei anemia]i; la acest aspect se asociaz\ [i caren]a `n mangan,

Page 26: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

263

precum [i `n seleniu. Lipsa iodului din hran\ prelunge[te `n timp starea de gesta]ie, [i spore[te mortalitatea purceilor dup\ na[tere. Vitaminele din hran\ au importan]\ `n desf\[urarea normal\ a gesta]iei. Vitamina A are importan]\ `n func]ionarea normal\ a epiteliilor, asigurând o bun\ nida]ie [i o func]ionare corect\ a placentei. Caren]a hranei `n vitamina A duce la resorb]ii ale zigo]ilor [i chiar ale embrionilor. Caren]a `n vitamina E duce la apari]ia distrofiilor musculare la purceii nou-n\scu]i, observat\ prin dificult\]i `n mers. Vitamina D este foarte important\, mai ales `n ultima parte a gesta]iei, când prin lips\ deregleaz\ metabolismul calciului [i fosforului, cu implica]ii `n formarea scheletului la fetu[i. Vitamina B12 este foarte important\ deoarece prin ea se asigur\ cobaltul necesar hemului din hemoglobin\ la produ[ii de concep]ie. Vitamina B1 are influen]\ `n actul de parturi]ie contribuind la cre[terea tonusului [i a contrac]iilor pentru expulzarea fetu[ilor, precum [i `n involu]ia aparatului genital dup\ na[tere. Nivelul de hr\nire este variabil deoarece animalul trece, `ntr-o perioad\ scurt\ de timp, prin anumite stadii ale metabolismului s\u, atr\gând dup\ sine cerin]e diferite de substan]e nutritive. Nivelul de hr\nire nu trebuie s\ fie prea ridicat, deoarece favorizeaz\ depunerea de rezerve prea mari, respectiv `ngr\[area [i nu influen]eaz\ pozitiv num\rul [i greutatea purceilor la na[tere. Crearea de rezerve prea mari `n timpul gesta]iei nu sunt indicate pentru viitoarea perioad\ de lacta]ie; `n timpul lacta]iei scroafele transform\ mai eficient substan]ele nutritive din hran\ `n lapte, decât apelând la rezerve. Pentru refacerea organismului scroafei [i pentru rezervele viitoarei lacta]ii se consider\ suficient\ recuperarea unui spor de 20-22 kg pe perioada de gesta]ie, care este format din cca. 48% gr\sime, cca. 30% ]esut muscular [i cca. 22% m\rirea ]esuturilor mamare (dup\ HEAP [i LODGE). Nici furajarea la un nivel prea sc\zut nu este indicat\ pentru c\ aceasta influen]eaz\ negativ produc]ia de purcei; scopul final este starea de `ntre]inere care s\ corespund\ condi]iei de reproduc\tor. Cantitatea de nutre]uri concentrate recomandat\ a se administra scroafelor gestante din unit\]ile de produc]ie este, `n medie de 2,5 kg pe zi. Acestea variaz\ `n func]ie de stadiul gesta]iei: `n primele 10 zile de la `ns\mân]are [i uneori `n primele 21 de zile se administreaz\ `ntre 2,6-3,0 kg (`n func]ie de starea de `ntre]inere [i vârsta scroafei); `n urm\toarea perioad\, pân\ la a 90-a zi de gesta]ie, `ntre 2,0-2,2 kg; iar `n ultimele 25-30 zile cantitatea se ridic\ din nou la 2,6-3,0 kg.

Page 27: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

264

Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive pentru scroafele [i scrofi]ele gestante, recomandate de N.R.C., sunt prezentate `n tabelul 46.

Tabelul 46

Necesarul de energie [i substan]e nutritive pentru scroafe [i scrofi]e gestante (dup\ N.R.C. - 1973)

Necesar `n % sau cantit\]i per kg furaj

Necesar zilnic Specificare U/M scroafe [i scrofi]e gestante U/M scroafe [i scrofi]e gestante

Consum de furaje uscate la aer

- - g 2000

Energie [i protein\ Energie digestibil\ Kcal 3300 Kcal 6600 Energie metabolizabil\ Kcal 3170 Kcal 6340 Protein\ brut\ % 14 g 280

Aminoacizi indispensabili Arginin\ % 0,20 g 4,0 Histidin\ % 0,37 g 7,2 Izoleucin\ % 0,66 g 13,2 Leucin\ % 0,42 g 8,4 Metionin\ + cistin\ % 0,28 g 5,6 Fenilalanin\ + tirozin\ % 0,52 g 10,4 Treonin\ % 0,34 g 6,8 Triptofan % 0,07 g 1,4 Valin\ % 0,46 g 9,2

Substan]e minrale Calciu % 0,75 g 15,0 Fosfor % 0,50 g 10,0 NaCl (sare) % 0,50 g 10,0

Vitamine Beta-caroten mg 8,2 mg 16,4 Vitamina A UI 4100 UI 8200 Vitamina D UI 275 UI 550 Vitamina E mg 11 mg 22 Tiamin\ mg 1,5 mg 3 Riboflavin\ mg 4 mg 8 Niacin\ mg 22 mg 44 Acid pantotenic mg 16,5 mg 33 Vitamina B12 µg 14 µg 28

~n complexele de tip industrial, scroafele gestante sunt hr\nite cu nutre]ul combinat din re]eta 0-6, cu 13,5% P.B.. ~n tabelul 47, sunt prezentate structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]urilor combinate din re]eta 0-6, `n dou\ variante, dup\ posibilit\]ile reale din unitate, sau sursa de aprovizionare din zon\, cu men]iunea c\ propor]iile de subsatn]e energizante pot dep\[i 2%.

Page 28: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

265

Tabelul 47

Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]ului combinat 0-6 destinat scroafelor gestante

Variante (%) Specificare a b

Structur\ Porumb 40,0 40,0 Orz 25,0 15,0 Grâu - 10,0 Ov\z - - T\râ]e de grâu 10,0 10,0 {roturi de floarea soarelui 5,0 6,0 {roturi de soia 1,3 0,3 F\in\ de carne 1,0 1,0 Drojdie furajer\ 1,5 1,5 F\in\ de lucern\ 13,0 13,0 Carbonat de calciu 1,5 1,5 Sare (NaCl) 0,7 0,7 Zoofort P3 1,0 1,0 TOTAL 100,0 100,0

Caracteristici nutritive (%) Umiditate 12-13 12-13 Protein\ brut\ 13,5 13,5 Celuloz\ brut\ 8,0 8,0 Sare maximum 1,2 1,2 Gr\sime brut\, maximum 2,0 2,0

A[a dup\ cum se poate constata, porumbul [i orzul de]in ponderea din amestecurile furajere, `ntre 55-65%, (pân\ la 25% din aceste cereale se pot `nlocui, `n prima parte a gesta]iei, cu f\ina de sorg), urmate de t\râ]a de grâu cu 10%, [roturile `ntre 5-6%, iar concentratele proteice de origine animal\ de 2,5%. F\ina de fân de lucern\ poate participa `ntre 10-13% (dup\ posibilit\]i), completând necesarul de vitamine [i substan]e minerale; con]inutul relativ ridicat `n celuloz\ nu pune probleme digestiei la scroafele gestante. ~n unit\]ile gospod\re[ti amestecurile de concentrate vor cuprinde acelea[i componente [i nu vor dep\[i 14% P.B. ~n unit\]ile cu efective reduse, scroafele gestante se pot hr\ni [i cu nutre]uri suculente (porumb past\, cartofi fier]i, sfecl\ tocat\ sau dovleci) `n prima parte a gesta]iei (pân\ la a 90-a zi) cu condi]ia ca nutre]ul combinat de completare s\ con]in\ `ntre 16-20% P.B. pentru a suplini deficitul de protein\. Cantit\]ile pot fi de 1,00 kg past\ de porumb [i 1,65 kg nutre] de completare cu 16% P.B., sau 4,13 kg cartofi [i 1,24 kg nutre] combinat de completare cu 20% P.B., iar pe timp de var\ 3,3 kg mas\ verde [i 1,85 kg nutre] concentrat de completare cu 14% P.B. ~n

Page 29: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

266

nutre]urile combinate de completare porumbul [i orzul particip\ `ntre 50-70% din amestec, [roturile de soia `ntre 10-23%, [roturile de floarea soarelui `ntre 5-14%, iar t\râ]ele de grâu `ntre 8-14%. ~n unit\]ile de tip industrial se pot administra 300-500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\. ~n unele situa]ii, o treime din cantitatea de nutre]uri concentrate se poate substitui cu porumb siloz, furaj care nu afecteaz\ dezvoltarea corporal\ [i rezultatele activit\]ii de reproduc]ie, cu condi]ia complet\rii hranei cu suplimente proteice ([roturi de soia) [i minerale (fosfat dicalcic). Nutre]urile concentrate se vor administra sub form\ uscat\ sau umectat\ (raport 1/1), `n dou\ tainuri pe zi, asigurându-se pentru fiecare animal 40-45 cm front de furajare [i o hr\nire simultan\. ~n ultima parte a gesta]iei nu se recomand\ folosirea suculentelor `n hran\, deoarece posed\ volum sporit [i au un aport redus `n substan]e proteice. Ad\parea se face la discre]ie, sau cel pu]in de 3 ori pe zi, calculându-se 7 l/100 Kcorp, iar dac\ se adaug\ [i consumul tehnologic se apreciaz\ la 40 l/zi/animal. ~ntre]inerea scroafelor gestante ~ntre]inerea scroafelor gestante se face `n grup, `n boxe comune, [i mai rar individual, `n boxe cu limitare a mi[c\rilor. Cu privire la `ntre]inerea `n grup, `n boxe comune, animalele trebuie s\ fie cât mai uniforme `n privin]a vârstei (scrofi]ele fiind separate de scroafe), a st\rii de `ntre]inere [i a stadiului de gesta]ie. ~n unit\]ile de tip industrial, precum [i `n fermele cu peste 300 de scroafe de reproduc]ie, femelele gestante se vor lotiza pe grupe de mont\, `n func]ie de ziua `ns\mân]\rii etc. Datorit\ faptului c\ `n componen]a unei grupe de mont\ se afl\ atât scroafe cât [i scrofi]e, `ntre]inerea se va face `n boxe separate. Num\rul de animale dintr-o box\ va fi de maxim 20 exemplare. Rezultate bune [i foarte bune ale activit\]ii de reproduc]ie se `nregistreaz\ la boxele cu capacitatea de 16 scroafe sau 8 scrofi]e tinere, performan]ele fiind apropiate de cele cu `ntre]inere individual\ [i cu mi[care liber\ a animalului. Boxele se pot dispune pe unul sau dou\ rânduri `n interiorul ad\posturilor; de preferat s\ comunice cu padocurile exterioare, calculându-se pentru fiecare animal 4-5 m2 de padoc. Num\rul de boxe, precum [i num\rul de animale dintr-o box\ sunt corelate de capacitatea compartimentului de f\tare, respectiv de num\rul de boxe din sectorul de maternitate, deci cu m\rimea grupei de mont\. ~n experien]ele efectuate de c\tre JEHSEN [i colab., 1970, pe scroafe gestante [i `n sezon r\coros, s-a constat c\ accesul acestora din boxe `n padocurile exterioare contribuie la ridicarea fecundit\]ii cu cca. 10%, fa]\ de boxa f\r\ padoc, iar num\rul de embrioni vii pe scroaf\ este mai mare cu circa

Page 30: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

267

13%, rezultate care justific\ investi]ia `n plus pentru amenajarea padocurilor. La acestea se mai adaug\ [i constatarea c\, `ntre]inerea scroafelor gestante perioade `ndelungate la soare, precum [i la lumin\ artificial\ intens\ (70 de luc[i iarna [i 110 luc[i vara), determin\ rezultate mai bune ale activit\]ii de reproduc]ie, decât cele f\r\ acces la soare [i lumin\ redus\ (8 luc[i). Lotul de purcei ob]inu]i de la scroafele expuse la soare, sau la lumin\ mult\, a fost mai greu la na[tere cu 16,7%, iar pân\ la vârsta de 4 luni au supravie]uit cu 17,8% mai mul]i purcei. Prelungirea expunerii la soare a scrofi]elor gr\be[te sau devanseaz\ maturitatea sexual\ cu circa 20 de zile (KOMAROV, N.M. [i colab. -1970; HTUNDE [i colab.- 1978, ambii cita]i de DR|CHICI, C. 1982). Suprafa]a de pardoseal\, pentru fiecare animal, este `ntre 1,3-1,5 m2, `n func]ie de dezvoltarea corporal\ [i vârst\. ~n cazul boxelor cu 16 capete de scroafe, peretele desp\r]itor se poate interpune la mijlocul boxei, rezultând `n felul acesta 2 boxe adecvate pentru scrofi]e. ~n\l]imea pere]ilor desp\r]itori este de 1,10 m, confec]iona]i din dulapi de beton cu interspa]ii mari. Porti]a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclina]ia pardoselei de 2-3%. Zona compact\ a pardoselei se construie[te din c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\ pe cant [i prins\ `n lapte de ciment, mai rar din beton, iar gr\tarele vor avea barele cu l\]imea de 7,0 cm [i fantele de 2,5 cm. Zona compact\ trebuie s\ se afle spre aleea de serviciu [i cu hr\nitorile `n locul sau la limita peretelui dinspre aceasta. Gr\tarul se dispune `n partea opus\ hr\nitorilor, cu ad\p\torile (de regul\ tip pipet\), `n cele 2 col]uri. Zona gr\tarului corespunde cu canalul, sau fosa de colectare a dejec]iilor, prev\zute cu pern\ de ap\. Bune rezultate se `ntregistreaz\ `n ad\posturile cu l\]imea de 12 m, variant\ `n care se pot amenaja padocurile exterioare pe p\r]ile laterale.

Fig. 59 Box\ pentru intre]inerea scroafelor gestante 1-jgheab, 2-tub din plastic cu dozator, 3-zon\ compact\,

4-zona de gr\tar, 5-ad\p\tori

Page 31: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

268

Cu privire la `ntre]inerea scroafelor gestante `n boxe individuale, cu limitare a mi[c\rilor, aceast\ variant\ permite o mai bun\ utilizare a spa]iului construit, `ns\ afecteaz\ condi]ia de reproduc\tor, prin lipsa mi[c\rii animalului. Boxele au l\]imea de 40 cm [i lungimea de 2,0 m, fiind situate deasupra canalelor de colectare a dejec]iilor, mai pu]in zona de box\ care corespunde cu partea anterioar\ a animalului, unde sunt amplasate jgheabul hr\nitorii [i ad\p\toarea. ~n unele unit\]i intensiv-industriale, precum [i `n exploata]iile cu efective

relativ reduse se practic\ `ntre]inerea scroafelor gestante legate (cu o centur\ special\ aplicat\ `napoia spetelor). Acest sistem reduce foarte mult consumul de metal pentru boxe, u[ureaz\ controlul individual al animalului, asigur\ un confort sporit, faciliteaz\ alimenta]ia normat\ [i spore[te productivitatea muncii (la partea posterioar\ a corpului este prev\zut gr\tar peste un canal de de colectat [i evacuat dejec]iile).

Printre dezavantaje, se deta[eaz\ imposibilitatea urm\ririi, la nivel de individ, a unor aspecte sanitar-veterinare (scurgerile vaginale se pot atribui animalului vecin) [i jenarea celorlalte scroafe de c\tre una care s-a dezlegat. ~ntre]inerea `n boxe individuale este indicat\ cca. 16 zile dup\ `ns\mân]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri `ns\mân]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri diferen]iate. Dup\ cca. 16 zile animalele sunt dirijate `n boxe comune care dau posibilitatea mi[c\rii animalelor, a manifest\rilor st\rii de c\lduri, deci se u[ureaz\ depistarea scroafelor infecunde cu ajutorul vierului `ncerc\tor, conflictele sc\zând mult din importan]\. Pe aceast\ linie, HALE, O.M. [i colab. (1981) arat\ c\ mi[carea for]at\ a scroafelor gestante, timp de 15 minute zilnic, ofer\ rezulta-te mai bune ale activit\]ii de reproduc]ie, inclusiv reducerea timpului pentru parturi]ie cu 10-15 minute, fa]\ de cele care nu sunt obligate s\ se deplaseze. ~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse, scroafele se `mpart `n loturi, `n func]ie de luna de gesta]ie, fiecare lot fiind cazat `n una sau mai multe boxe (pe baza unei eviden]e la nivel de scroaf\).

Fig. 60 Boxe pentru scroafe gestante `n sistem legat

Page 32: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

269

Fig. 61 Boxe pentru `ntre]inerea individual\ a scroafelor gestante ~n aceste unit\]i se indic\ scoaterea scroafelor la p\[unat, metod\ avantajoas\ din punct de vedere fiziologic [i economic. Completarea hranei prin p\[unat poate reduce cantit\]ile de concentrate administrate zilnic, cu cca. 1 kg. ~n aceast\ variant\ sunt necesare construirea de umbrare [i instala]ii mobile de furajare [i de ad\pare. Indiferent de sistemul de `ntre]inere, dup\ 16 zile de gesta]ie, se `ncepe depistarea scroafelor infecunde de 2 ori pe zi, (deci a celor `n c\lduri la care nu s-a instalat gesta]ia), continuându-se apoi, la 25-35 de zile, cu diagnosticarea tipurie a st\rii de gesta]ie, cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. Ac]iunea se repet\ din nou, `ncepând din ziua a 38-a de la `ns\mân]are [i chiar a 60-a zi. S\pt\mânal se extrag, din boxele comune, scroafele cu stare de `ntre]inere slab\, precum [i cele `nl\turate sistematic de la hran\. Acestea se vor transfera `n boxe speciale, pentru refacere sau tratamente. ~n general, scroafele care au r\mas gestante, sunt mai lini[tite [i depun sporuri mari de cre[tere `n greutate, ca urmare a proceselor de anabolism. Cu 2-3 zile `nainte de f\tare, mamelele iau forma de cup\, sfârcurile devin turgescente, iar `n ultima zi se elibereaz\ laptele prin comprimarea u[oar\ sfârcurilor. Cu 7-10 zile `nainte de f\tare `n fermele de tip gospod\resc [i cu 2-4 zile `n unit\]ile de tip industrial, scroafele gestante se dirijeaz\ la sectorul maternitate, dup\ ce au fost sp\late [i dezinfectate `n camere cu instala]ii adecvate. Cur\]enia `n boxe se face zilnic `n fermele gospod\re[ti [i periodic `n cele modernizate.

Page 33: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

270

Temperatura optim\ din

ad\posturi variaz\ `ntre 15-18°C, umiditatea relativ\ `ntre 70-75%, concentra]ia maxim\ a aerului `n gaze nocive este de 0,3% pentru CO2, de 0,03% la NH3 [i de 0,002‰ la SH2. Viteza curen]ilor de aer va fi de 0,2-0,3 m/s pe timp de iarn\ [i de 1,0 m/s pe timp c\lduros, de var\. Ventila]ia se asigur\ prin mijloace pasive, `ns\ pe canicul\ se intervine cu cea for]at\. Pe timp de canicul\ se evit\ scoaterea femelelor gestante la p\[une, sau chiar la plimbare.

Ac]iunile sanitar veterinare obligatorii `n sectorul de mont\-gesta]ie sunt urm\toarele:

• vaccinarea `mpotriva pestei [i rujetului, toamna [i prim\vara;

• vaccinarea antileptospiric\ la 60 de zile dup\ `ns\mân]are;

• vaccinarea anticolibacilar\ la 90 de zile dup\ `ns\mân]are;

• controlul semestrial pentru leptospiroz\ [i trimestrial pentru bruceloz\;

• deparazitarea din dou\ `n dou\ luni, cu repetare dup\ fiecare 10 zile.

Fig. 62 Aparatul WALSMETA, MK II pentru stabilirea momentului

optim de `ns\mân]are

Page 34: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

271

CAPITOLUL 11

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MATERNITATE

~n sectorul maternitate convie]uiesc dou\ categorii de suine: scroafele lactante [i purceii sugari, ambele solicitând cele mai exigente condi]ii de `ntre]inere [i de alimenta]ie, al\turi de o aten]ie sporit\ din partea personalului de `ngrijire sau a proprietarului. ~n unit\]ile de tip industrial, sectorul de maternitate constituie a doua verig\ a fluxului tehnologic de produc]ie [i are menirea asigur\rii unui num\r suficient [i constant de purcei `n]\rca]i pentru veriga a treia, care este sectorul de cre[\. Datorit\ activit\]ilor diversificate din acest sector, dotarea este foarte complex\, r\spunzând preten]iilor categoriei celei mai sensibile de suine - purceii sugari - precum [i diferitelor st\ri fiziologice prin care trece scroafa (animal gestant `n ultima faz\, la f\tare [i `n lacta]ie). Condi]iile de via]\ pentru purcei sugari trebuie s\ fie optime, uniforme [i neinfluen]abile de factorii atmosferici; boxa [i compartimentul fiind elementele care trebuie s\ asigure protec]ie, comoditate, microclimat necesar [i izolare fa]\ de boli.

11.1. Sistemele de `ntre]inere din sectorul de maternitate

~n sectorul de maternitate scroafele se g\sesc `n urm\toarele st\ri fiziologice:

• `n ultima parte a gesta]iei;

• `n timpul actului parturi]iei;

• `n perioada de lacta]ie. ~n acela[i sector se g\sesc [i purceii sugari, a c\ror cerin]e specifice sunt diferite de la o vârst\ la alta, foarte sensibili `n primele ore de la f\tare fa]\ de

Page 35: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

272

factorul temperatur\, dependen]i de mam\ prin colostrul ce trebuie s\-l ingere `n primele 2-3 zile, nepreg\ti]i s\ consume alte furaje decât laptele matern `n primele 8-9 zile, pu[i `n situa]ia de a dep\[i insuficien]a laptelui la vârsta de 14-16 zile [i mereu stresa]i cu ocazia unor opera]iuni zootehnice [i sanitar-veterinare (tratamente, amput\ri de codi]e, retez\ri de col]i, castr\ri etc.). Sistemele de `ntre]inere trebuie s\ asigure condi]iile optime cu privire la comoditatea animalelor, la temperatur\ [i umiditate, la `nc\rc\tura cu noxe [i nu `n ultimul rând, la efectuarea u[oar\ a multiplelor opera]iuni zootehnice [i sanitar-veterinare. Boxa [i compartimentul, prin dot\rile lor, trebuie s\ rezolve multiple cerin]e pentru cele 2 categorii de suine [i cele 3 st\ri fiziologice, toate cu preten]ii foarte diferite. A[a de exemplu, temperatura optim\ pentru purceii noi-n\scu]i se `ncadreaz\ `ntre 30-32°C, iar pentru scroafe, (`nainte, `n timpul [i dup\ f\tare) `ntre 16-19°C, toate acestea trebuind s\ fie rezolvate pe o suprafa]\ de numai 3,00 m2, neacceptându-se nici media [i nici transmiterea c\ldurii dintr-o zon\ `n alta. ~n prezent se practic\ dou\ sisteme de `ntre]inere `n sectorul de maternitate:

• `ntre]inerea scroafelor [i a purceilor, pe perioada lacta]iei, `n boxele de f\tare-al\ptare;

• `ntre]inerea scroafelor [i a purceilor, pe perioada lacta]iei `n boxele de f\tare-al\ptare [i apoi continuarea `ntre]inerii purceilor `n]\rca]i `n acelea[i boxe, pân\ la vârstele de 90 zile sau de 105 zile.

Atât `n primul, cât [i `n cel de-al doilea sistem de `ntre]inere, unitatea func]ional\ este compartimentul, cu un num\r variabil de boxe de f\tare-al\ptare [i cu solu]ii constructive din ce `n ce mai perfec]ionate. Num\rul de boxe din compartimentul de maternitate este dependent de m\rimea grupei de f\tare a scroafelor, de norma optim\ de `ngrijire [i de tipul construc]iei (halei). ~n general, se urm\re[te ca scroafele dintr-o grup\ s\ fete `n cel mult 2 zile, s\ fie deservite de acela[i `ngrijitor, iar diferitele opera]iuni s\ fie f\cute `n aceea[i zi, cu minim de efort fizic [i f\r\ deplas\ri inutile. Boxa de f\tare-al\ptare este spa]iul `n care se cazeaz\ scroafa cu 2-4 zile `nainte de f\tare, unde are loc acomodarea, apoi f\tarea [i unde se `ntre]in atât scroafa cât [i purceii pe timpul perioadei de al\ptare. Solu]iile constructive ale boxelor de f\tare-al\ptare [i organizarea lor interioar\ au suferit importante modific\ri, toate vizând asigurarea unui confort sporit [i siguran]\ `n exploatare, atât pentru scroafe cât [i pentru purcei. Prezentarea, `n continuare a diferitelor tipuri de boxe de f\tare-al\ptare are ca scop scoaterea `n eviden]\ a avantajelor [i dezavantajelor solu]iilor

Page 36: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

273

constructive, `n func]ie de tipul exploata]iei adoptat, de posibilit\]ile investi]ionale [i de scopul cre[terii purceilor (pentru reproduc]ie sau pentru `ngr\[are). Boxa de f\tare-al\ptare tip danez s-a construit [i s-a dat `n exploatare `n complexele industriale, `n perioada 1964-1967. Suprafa]a boxei este de 7,8 m2, `mp\r]it\ `n 2 zone (fig. 63) [i anume:

• o zon\ pentru furajarea [i mi[carea scroafei dispus\ spre aleea de serviciu cu suprafa]a de 3,6 m2 (1,9/1,9 m), `n care sunt amplasate jgheabul pentru scroaf\, ad\p\toarea cu nivelul constant pentru purcei [i o gur\ de canal (de 0,2/0,2 m) acoperit\ cu un gr\tar din font\;

• o zon\ pentru scroafe [i purcei `n suprafa]\ de 4,2 m2 , `mp\r]it\ `n 3 subzone: - dou\ subzone (stânga [i dreapta fa]\ de scroaf\) pentru odihn\ [i furajarea purceilor sugari, cu lungimea de 2,2, m [i l\]imea de 0,65 m fiecare;

- o subzon\ central\ pentru scroaf\ cu acelea[i dimensiuni (de 2,2 m) [i l\]imea de 0,6 m, destinat\ sta]ion\rii scroafei pe timpul f\t\rii [i al\pt\rii (cu limitarea mi[c\rilor prin `mbinarea a 4 ]evi zincate). Scroafa se scoate pentru furajare [i plimbare `n zona de furajare, de 3-4 ori pe zi, ceea ce din punct de vedere fiziologic este foarte important, `ns\ din punct de vedere al productivit\]ii muncii [i al investi]iilor specifice nu corespunde `n totalitate. La aceasta mai contribuie [i opera]iunea greoaie de scoatere [i evacuare manual\ a dejec]iilor.

Fig. 63 Boxa de f\tare-al\ptare tip danez Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce” a fost introdus\ `n perioada 1968-1970, având `n componen]a sa 4 boxe, cu zonele scroafelor dispuse `n diagonal\. Elementul comun `l constituie hr\nitorul central `n care se administreaz\ furajele

Page 37: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

274

pentru cele 4 scroafe. Solu]ia constructiv\ economise[te mult spa]iul construit, dispunând de o lungime mai mare pentru scroafe [i zone adecvate pentru purcei (fig. 64). Grupul de 4 boxe are o suprafa]\ de 16,0 m2, fiecare box\ având 4,0 m2. Lâng\ hr\nitorul scroafelor, compartimentat `n 4, se afl\ 4 ad\p\tori cu nivel constant, iar spre aleile de serviciu sunt grupate hr\nitorile pentru purcei (fiecare cu câte 4 desp\r]ituri). Spre zona central\ sunt amplasate cele 4 zone `nc\lzite cu becuri cu raze infraro[ii sau prev\zute cu microeleveuze.

Fig. 64 Boxa de f\tare-al\ptare `n “cruce”

Gr\tarele sunt confec]ionate din beton armat, cu barele de 7 cm [i fantele de 1cm, fiind plasate deasupra unor canale ce trec pe direc]ia trenurilor posterioare ale scroafelor. Canalele comunic\ pe sub pardoseal\ cu microfose, prev\zute cu gr\tare, amplasate sub ad\p\tori pentru recuperarea piederilor de ap\. ~n varianta modernizat\, zonele de odihn\ pentru purcei, corespunz\toare becurilor infraro[ii, au `nc\lzire electric\ `n pardoseal\, iar gr\tarele mai extinse, corespunz\toare trenului posterior al scroafei. Boxa de f\tare-al\ptare tip “baterie” utilizeaz\ mai ra]ional spa]iul construit, ele având suprafa]a de doar 3,0 m2 . Lungimea acestora este de 2,0 m, iar l\]imea este de 1,5 m, compartimentat\ `n 2 zone: o zon\ central\ pentru scroaf\ cu l\]imea de 0,6 m [i 2 zone laterale pentru purcei, fiecare cu l\]imea de 0,45 cm. ~n fa]\ se afl\ hr\nitorul scroafei [i u[or deplasat lateral se afl\ ad\p\toarea cu nivel constant, iar pe aceea[i linie, dar `n zonele purceilor, este plasat hr\nitorul cu 4 desp\r]ituri. Pe partea cealalt\ se afl\ spa]iul `nc\lzit cu bec infraro[u (prevazut uneori cu covor peste gr\tar). ~n spatele scroafei se afl\ porti]a boxei prevazut\ cu distan]iere `n form\ de “U”, din ]eav\, pentru `nlesnirea expulz\rii purceilor la f\tare (fig. 65).

Page 38: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

275

Toat\ boxa este confec]ionat\ din metal zincat. P\r]ile laterale, `nalte de 0,5 m, sunt confec]ionate din tabl\ zincat\ cu grosimea de 1,0 mm, fixat\ pe cornier de 2,5x2,5 cm [i cu grosimea de 2,5 mm sau de 3,0x3,0 cm [i cu grosimea de 3,0 mm.

Fig. 65 Boxa de f\tare-al\ptare tip baterie Barele de ]eav\ zincat\, care `ncadreaz\ [tandul scroafei [i limiteaz\ mi[c\rile acesteia, sunt confec]ionate din ]eav\ zincat\ de 1,5 ]oli (cca. 4 cm). Hr\nitorul scroafei este confec]ionat din tabl\ zincat\ cu grosimea de 3,0 mm sau din beton armat, prev\zut, pe marginile jgheabului, cu bare pentru prevenirea risipei hranei. Hr\nitoarele purceilor sunt confec]ionate din tabl\ zincat\ cu grosimea de 1 mm, având jgheabul compartimentat `n 4 fronturi de furajare. ~n prima variant\, toat\ boxa a fost suspendat\ deasupra unui canal cu pern\ de ap\ pentru colectarea dejec]iilor, fiind amplasat\ deasupra aleei de serviciu cu 15 cm. Gr\tarul de sub scroaf\ a fost confec]ionat din o]el rotund (ø = 14), cu fante de 10 mm [i a fost sudat pe cadre de cornier. Gr\tarele din zonele purceilor au fost confec]ionate din o]el rotund (ø = 8 m) cu fantele de 8 mm, prinse, de asemenea,

Page 39: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

276

pe cadre de cornier. L\]imea canalelor a fost de 190 cm, adâncimea medie de 45 cm, iar zona “liber\ de ap\ “ de 25 cm. Nivelul apei este reglat cu ajutorul unor [ib\re, instalate spre canalele colectoare. Aceast\ variant\ sau solu]ie constructiv\, a asigurat un microclimat mai bun fa]\ de boxele de tip danez, o igien\ mai corespunz\toare [i o productivitate a muncii foarte bun\. Ca urmare, mortalitatea la purcei a sc\zut cu 10%, s-au redus cazurile de diaree, facilitând cre[terea `n greutate a purceilor la `n]\rcare. Cu toate acestea, scroafa sufer\ din cauza lipsei de mi[care, dar mai ales datorit\ iradierii c\ldurii excesive din primele zile de la na[tere, iar la nivelul purceilor sunt prezen]i curen]i de aer cu mult\ umiditate. Gr\tarele necesit\ mult metal [i repara]ii repetate, care sporesc considerabil cheltuielile de `ntre]inere.

Fig. 66 Boxa de f\tare-al\ptare cu `ntre]inere liber\ a scroafei Alt\ variant\ constructiv\, presupune confec]ionarea pardoselilor din zonele gr\tarelor, atât la scroaf\ cât [i la purcei, din plas\ de sârm\ cu grosimea de 1 mm [i ochiurile de 10x10 mm, montat\ pe un grilaj de rezisten]\ din profil “T” de 15/15/30 mm. Toat\ manopera de zincare se face la cald. Zona scroafei se afl\ `n diagonal\, iar zonele purceilor `n cele 2 triunghiuri laterale ale acesteia (fig. 66).

Page 40: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

277

Avantajul principal al acestui tip de box\, `l constituie posibilitatea de mi[care a scroafei, dup\ prima s\pt\mân\ de via]\ a purceilor, prin rabatarea [i culisarea barelor (care limiteaz\ mi[c\rile) la pere]ii laterali. R\mâne protejat\ o mic\ zon\, unde se pot refugia purceii pentru hr\nire [i `nc\lzire sub sursa electric\. ~n aceste condi]ii scroafa, dup\ 5-6 zile de la f\tare, se mi[c\ `n voie, ceea ce, din punct de vedere fiziologic, este foarte important, f\r\ s\ afecteze igienizarea boxei [i integritatea corporal\ a purceilor. ~ntr-o alt\ variant\ constructiv\, dar pe aceea[i organizare interioar\ a boxelor de tip baterie, s-au `nlocuit pere]ii laterali din tabl\ zincat\ cu pl\ci

sub]iri din beton armat (B.A.) [i chiar hr\nitorul scroafei cu un troc tot din beton armat. Zona `nc\lzit\ pentru purcei este compact\, având `nglobat\ o rezisten]\ electric\, iar zona scroafei a fost compactizat\, r\mânând gr\tar din beton armat sau o]el rotund numai la nivelul p\r]ii posterioare a corpului acesteia (cu l\]ime de 0,8 m). Sub ad\p\toarea scroafei s-a escavat o microfos\, acoperit\ cu gr\tar, pentru prelevarea pierderilor de ap\ (fig. 67). Aceasta este racordat\ la canalul care realizeaz\ pelicula cu ap\.

Compactizarea zonei scroafei pe direc]ia trenului anterior [i mijlociu s-a f\cut din mai multe considerente. ~n primul rând pardoseala de beton este relativ rece, atenuând c\ldura excesiv\ care afecteaz\ produc]ia de lapte la scroaf\, `n al doilea rând se elimin\ curen]ii de aer umezi d\un\tori purceilor sugari ([i uneori noxe), iar `n al treilea rând se reduce consumul de metal, prelungindu-se perioada de exploatare a boxei. Introducerea rezisten]elor electrice `n pardoseal\, pentru `nc\lzirea purceilor, s-a dovedit a fi mai ieftin\ [i mai bun\ decât cea cu becuri cu raze infraro[ii (se ard foarte repede), precum [i fa]\ de cea cu ap\ cald\ (când ]evile se oxideaz\ repede [i se `nlocuiesc greu).

Fig. 67 Boxa de f\tare-al\ptare cu `nc\lzire electric\ `n pardoseal\

Page 41: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

278

Cercet\rile efectuate au demonstrat c\, realizarea boxelor cu rezisten]\ electric\ `n pardoseal\ este mult mai sigur\ `n func]ionare, putându-se debran[a la nevoie, pe grupe de boxe sau compartimente [i chiar regla (pe 3 trepte). Pentru aceasta este nevoie de o re]ea de 380 V, un transformator de 10 KVA (care aduce curentul la 24 vol]i) [i un sistem de conectare prin bare compacte de o]el rotund cu diametrul de 30 mm. Rezisten]a electric\ a patului cald este confec]ionat\ din 6,0 m de o]el rotund, cu diametrul de 6 mm sau 8 mm. Patul cald se amplaseaz\ `ntr-o escava]ie, de regul\ de 1/1 m, pentru dou\ boxe al\turate, cu radierul din beton, peste care se desf\[oar\ 2 rânduri de vat\ mineral\ [i carton. Se toarn\ beton de rezisten]\ mare `n care se `ncastreaz\ 2 [ipci din lemn. Serpentinele de o]el beton, se prind cu scoabe de sipci (dup\ `nt\rirea betonului), careapoi se sudeaz\ dublu, la bare pe o distan]\ de cel pu]in 6 cm (la cele 2 bare de o]el compacte [i cu grosimea de 12-30 mm fig. 68).

Fig.68 Schema `nc\lzirii electrice a pardoselei pentru un compartiment cu 33 boxe

Peste spirele de o]el rotund se toarn\ o alt\ plac\ din beton cu grosimea de 2,2-2,5 cm, bine compactat\ [i sclivisit\. Toate barele de o]el care alimenteaz\ paturile se `ngroap\ distan]at `n beton pe direc]ia aleelor, iar capetele se ridic\ doar la cap\tul aleelor pentru racorduri la cel pu]in 0,5 m `n\l]ime fa]\ de pardoseal\ (`n zonele unde personalul de `ngrijire nu are acces zilnic). De remarcat c\, pe lâng\ o siguran]\ mare `n exploatare, la `nc\lzirea patului cu rezisten]\ electric\, se `nregistreaz\ un consum mai redus\ cu 40% fa]\

Page 42: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

279

de cea cu eleveuz\ sau cu becuri cu raze infraro[ii. Se consum\ pe toat\ durata al\pt\rii, cca. 8 Kwh pe purcel `n]\rcat, sau 0,22 Kwh/zi/purcel. Pe de alt\ parte, nu mai este necesar\ o centrl\ termic\ pentru `nc\lzirea apei din re]aua de termoficare se realizeaz\ o c\ldur\ local\, iar sectorizarea re]elei `nlesne[te debran[area la nevoie. Boxa de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip COMTIM - boxa este destinat\ cre[terii purceilor sugari de la na[tere [i pân\ la vârsta de 90 de zile (pentru testare) sau la 105 zile (pentru `ngr\[are). Boxele sunt amplasate `n cuplu, dou\ câte dou\, scroafele fiind sta]ionate cap la cap, eliminându-se aleea de furajare `ntre ele. Boxa are lungimea de 2,0 m [i l\]imea de 1,5 m, cu gr\tare din beton sau din font\ pe cele 2 zone ale purceilor [i cu gr\tar din beton armat pentru zona scroafei. Pe direc]ia zonei de odihn\ a purceilor, la capul boxei, se afl\ o plac\ din beton armat `nc\lzit\ cu rezisten]\ electric\ (fig. 69).

Pere]ii desp\r]itori dintre boxe sunt confec]iona]i din pl\ci prefabricate de beton armat, iar standul pentru limitarea zonei scroafei se face cu ]eav\ zincat\. ~ntre cele 2 boxe, sau scroafe, se afl\ jgheabul din beton compartimentat `n 2 zone [i alimentat de un transportor T.N.-60. Ad\p\torile sunt de tip pip\. La vârstele de 35 sau 42 de zile animalele se `n]arc\, prin scoaterea scroafelor [i re]inerea `n continuare a purceilor pân\ la faza de gr\suni.

Sistemul de `ntre]inere a purceilor `n]\rca]i `n boxele de f\tare-al\ptare se poate face [i `n celelalte tipuri de boxe, dar necesit\ un num\r de cca. 3 ori mai mare de asemenea boxe, deci investi]ii mari, `ns\ spore[te productivitatea muncii [i diminueaz\ din efectele stresului de `n]\rcare [i lotizare. ~n vederea asigur\rii unei comodit\]i sporite pentru scroafe, a prelungirii perioadei de exploatare a boxei [i cre[terea pretabilit\]ii `n exploata]iile cu num\r redus de animale, s-au introdus `n maternit\]i boxe de f\tare-al\ptare

Fig.69 Box\ de f\tare-al\ptare-cre[tere, tip COMTIM

Page 43: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

280

confec]ionate, `n principal, din materiale plastice foarte dure, atât pentru pere]ii desp\r]itori cât [i pentru gr\tare (tip BIG DUTCHMAN, HUWECA, Fig. 70). Barele gr\tarelor sunt armate cu fibre de o]el pentru a le spori rezisten]a [i durabilitatea. De men]ionat c\, standul scroafei este confec]ionat din ]eav\ zincat\ [i se poate rabata lateral sau ridica vertical, dup\ vârsta purceilor de 7-9 zile, dând posibilitatea mi[c\rii `n voie a mamei, ceea ce este foarte important `n men]inerea st\rii bune de reproduc\tor. Prin culisarea ]evilor standului se poate regla lungimea acestuia, iar prin rabatarea lateral\ se protejeaz\ zona `nc\lzit\ [i hr\nitorul purceilor. Fig. 70 Box\ tip BIG DUTCHMAN, HUWECA pentru maternit\]i Boxa de f\tare-al\ptare pentru exploata]iile gospod\re[ti Boxele de f\tare-al\ptare, confec]ionate `n unit\]ile gospod\re[ti (cu efective reduse de scroafe) au acelea[i scopuri: s\ asigure condi]ii optime de `ntre]inere [i de hr\nire pentru scroaf\ [i purcei. Suprafa]a acestora este mai mare, `ntre 6-8 m2, cu pardoseala din scândur\ sau c\r\mid\ dublu presat\, a[ezat\ pe cant, prins\ `n lapte de ciment. Pere]ii desp\r]itori sunt confec]iona]i din dulapi de scândur\ de esen]\ tare sau chiar din prefabricate de beton, cu `n\l]imea de 1,10 m. Pardoseala poate fi confec]ionat\ din beton, `ns\ cu 2/3 din suprafa]\, trebuie s\ fie acoperit\ cu o platform\ de dulapi din lemn de esen]\ tare. Spre aleea de serviciu se amplaseaz\ porti]a boxei, (cu l\]imea de 80 cm) [i hr\nitorul. ~n interiorul boxei, pe pere]ii laterali [i frontali se fixeaz\ bare de fier sau din lemn de esen]\ tare, la distan]\ egal\ fa]\ de perete [i pardoseal\ (la cca. 25 cm) pentru evitarea strivirii purceilor (prinderea f\cându-se cu console metalice)

Page 44: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

281

P1 P3

P2 P4

P.f.

S3 S1

S2 S4

P.d.

H

1%

2%

P.b.

1%

1000

~n ad\posturile, cu l\]imea `ntre 8-12 m, se pot organiza elemente cu câte 4 boxe de f\tare-al\ptare, prevazute cu balcona[e, care asigur\ desf\[urarea f\t\rilor la cca 20 de scroafe de reproduc]ie. Boxele au dimensiunile de 2/3 m, cu balcona[ele suspendate deasupra pere]ilor desp\r]itori, la `mbinarea central\ a acestora. Pentru aceasta, se confec]ioneaz\ o platform\ din scândur\ pe care se a[eaz\ 4 l\zi izoterme (de 0,5/1,0 m) r\sturnate [i prev\zute cu o ni[\ pentru circula]ia purceilor [i care se continu\, pentru fiecare box\, cu un plan `nclinat (un dulap de scândur\ lung de 1,5 m [i lat de 0,25 m) pe care coboar\ sau urc\ purceii (fig. 71).

~n primele zile, l\zile sunt a[ezate normal, pline cu a[ternut curat [i `nc\lzite cu o microeleveuz\, iar `n rest sunt r\sturnate pentru a asigura un microclimat corespunz\tor cuibului de purcei. Planul `nclinat este prev\zut la partea superioar\ cu 2 balamale, iar pe traseu cu [ipci pentru a evita alunecarea purceilor. ~ntre]inerea purceilor `n aceste cu[ti (l\zi) situate la `n\l]imea de 1,0-1,10 m, beneficiaz\ de un plus de 5-8°C, fa]\ de aceea[i organizare la sol. Evacuarea dejec]iilor se face zilnic prin dirijarea la rigole de scurgere [i absorb]ia de c\tre a[ternut. A[ternutul const\ din paie de grâu sau de orz, uscate [i nemuceg\ite.

B.p.

Z.b.

2000 1000

1500

P.c. P.I.

2%

3000

Fig.71 Element din 4 Boxe cu balcona[e (S1-S4 = Boxe scroafe; P.d. = zon\ podit\; Z.b. = zon\ betonat\; P1-P4 = Lad\ r\sturnat\ pentru purcei; P.c. = platferm\ pentru cu[ti; P.l. = plan `nclinat; P.f. = platform\ furajare; B.p. = bar\ de protec]ie)

A

20

00

25

0

AL

EE

DE

SE

VIC

IU

AL

EE

DE

SE

VIC

IU

1000 200

500

800

Page 45: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

282

~nc\lzirea purceilor la na[tere la celelate tipuri de boxe se face `n l\di]e speciale, iar unde sunt posibilit\]i se pot introduce rezisten]e electrice `n pardoseal\, `ntr-un col] al boxei, zona fiind protejat\ cu pere]i desp\r]itori. Jgheabul scroafei are 2 compartimente: unul pentru hran\ umectat\ sau umed\ [i altul pentru ap\ (1/3 din lungime). ~n unit\]ile cu efective reduse, precum [i `n exploatat\]iile gospod\re[ti, `n sectorul de maternitate se pot amplasa boxe de f\tare-al\ptare, cu limitarea deplas\rii scroafei prin legare [i a[ejate `n diagonal\. Boxa are dimensiunile de 2 m lungime [i 1,5 m l\]ime, fiind prev\zut\ cu gr\tar din aluminiu, sau material plastic dur armat (cu fibre de o]el), `ns\ numai pe direc]ia trenurilor mijlociu [i posterior ale scroafei. Pe direc]ia gr\tarului, pardoseala este denivelat\ cu 1,5- 2,0 cm [i prezint\ o pant\ spre rigol\ de 2-3%. Dejec]iile cad printre fantele (sau ochiurile) gr\tarului, iar de aici sunt sp\late ( la depopulare) cu jetul de ap\.

Fig. 72 Box\ de f\tare-al\ptare cu `ntre]inerea legat\ a scroafei

Standul scroafei este confec]ionat din ]eav\ zincat\ [i se poate ridica vertical dup\ 9-10 zile de la f\tare. Gr\tarul se poate ridica la depopulare, când se definitiveaz\ igenizarea [i dezinfec]ia.

11.2. Preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ilor `n maternitate

Activit\]ile `n sectorul de maternitate sunt multiple [i foarte importante, deoarece `n acela[i spa]iu trebuiesc asigurate condi]ii optime pentru cele 2 categorii de suine, ce trec prin diverse st\ri fiziologice; ne`mplinirea lor `n timp util, soldându-se cu pierderi `nsemnate.

Page 46: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

283

Pentru unele situa]ii se cere o preg\tire exemplar\, pentru altele se impune o desf\[urare `n timp util - toate fiind prev\zute `n tehnologia de produc]ie [i având drept scop exploatarea intensiv\ a scroafelor. Procesul de produc]ie din maternitate `ncepe odat\ cu preluarea compartimentului eliberat de seria de purcei care a fost `n]\rcat\. Preg\tirea f\t\rii scroafelor se desf\[oar\ concomitent pe dou\ direc]ii [i anume:

• preg\tirea compartimentului pentru introducerea scroafelor (asigurarea condi]iilor optime pentru actul f\t\rii [i parcurgerii lacta]iei, precum [i pentru cre[terea purceilor pân\ la `n]\rcare);

• preg\tirea scroafelor gestante (`n hala de gesta]ie [i transferul lor `n bune condi]iuni `n maternitate).

11.2.1. Preg\tirea compartimentului (sau a boxelor de f\tare)

~nainte de introducerea scroafelor `n maternitate, compartimentul din aceast\ hal\ sau `ntregul ad\post (`n cazul sistemului gospod\resc), este supus unei igieniz\ri riguroase. A[a cum se [tie, scroafele din seria anterioar\, se scot din compartiment (sau din boxe) cu 2-3 zile `nainte fa]\ de purcei, ocazie cu care furajele se adun\ din hr\nitoarele acestora [i se dirijeaz\ la porcii gra[i. ~n mod identic se procedeaz\ [i la scoaterea seriei de purcei `n]\rca]i. Instala]ia electric\ se deconecteaz\ de la re]ea, dup\ depopularea purceilor. Dup\ depopularea seriei de purcei, se procedeaz\ mai `ntâi la dezinfec]ia de fixare, care const\ `n stropirea tuturor suprafe]elor (inclusiv a inventarului) cu o solu]ie de ap\ [i sod\ caustic\ `n concentra]ie de 1%. Interiorul “`nmuiat” se las\ timp de 12 ore, dup\ care se trece la `ndep\rtarea p\r]ilor aderente prin r\zuire. ~n rpimul rând pere]ii se cur\]\ de p\ianjeni, de praf [i de alte resturi organice sau anorganice aderente.

Concomitent se `ndep\rteaz\ [i p\r]ile de tencuial\ care se deta[eaz\. Se trece apoi la sp\larea interiorului cu un jet de ap\ la presiune mare (10

atmosfere). Gr\tarele se scot [i se spal\ pe ambele fe]e, hr\nitoarele se spal\ separat cu peria etc. Se trece apoi la dezinfec]ia propriu-zis\, ce const\ `n pulverizarea tuturor suprafe]elor cu o solu]ie de ap\ [i sod\ caustic\, `n concentra]ie de 2-3%, calculându-se cca. 1 l/m2. Dup\ o u[oar\ uscare se trece la repararea pere]ilor, a u[ilor [i ferestrelor, precum [i a desp\r]iturilor boxelor, la vopsirea p\r]ilor metalice, apoi la aplicarea varului prin pulverizare, sau cu bidineaua. De men]ionat c\, acela[i regim se aplic\ [i la canalele sau fosele pentru colectarea dejec]iilor.

Page 47: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

284

~n continuarea acestei ac]iuni, din loc `n loc, se repartizeaz\, din loc `n loc, t\vi metalice cu sod\ caustic\ [i formol, `n p\r]i egale, dup\ care ad\postul sau compartimentul se `nchide [i se las\ pentru maturarea dezinfec]iei timp de 24-48 de ore. Dup\ dezinfec]ia ad\postului se va limita pe cât posibil accesul persoanelor str\ine, sau a altor categorii de animale de ferm\; acestea sigilându-se pân\ la popularea cu scroafe. De men]ionat c\, toate aceste opera]iuni trebuie s\ se execute `n cel mult 5 zile.

Dup\ parcurgerea acestor ac]iuni se vor repune `n func]ie instala]iile de `nc\lzire [i se bran[eaz\ instala]iile de iluminare [i ventilare for]at\. ~n maternit\]ile de tip gospod\resc, identic dezinfectate, se introduce a[ternutul din paie, pe toat\ suprafa]a boxei, iar `n cele de tip industrial doar un strat sub]ire (2 cm) de rumegu[, pe zona patului cald, deci pe placa de beton sau covorul de cauciuc (când este gr\tar). La popularea cu scroafe, `n compartiment trebuie s\ se asigure o temperatur\ a mediului ambiant `ntre 18-20°C (`n ziua f\t\rii `ntre 24-25°C), iar zona de odihn\ a purceilor s\ fie de asemenea `nc\lzit\ la nivelul patului cald, `ntre 30-32°C. Pentru aceasta, sistemul de `nc\lzire electric\ `n pardoseal\ trebuie s\ func]ioneze cu cel pu]in o zi `nainte, a[a `ncât `n momentul f\t\rii pardoseala s\ fie cald\ (s\ se simt\ cald\ la contactul cu dosul palmei). ~n boxele gospod\re[ti se vor pune `n func]iune microeleveuzele sau becurile infraro[ii, `ns\ sub stricta supraveghere a personalului de `ngrijire, pentru a nu provoca incendierea a[ternutului. Pentru `nt\rirea r\spunderii, `nainte de efectuarea acestor opera]iuni se `ncheie un protocol de ac]iuni, cu termene, materiale, oamenii necesari [i aparatura de interven]ie. 11.2.2. Preg\tirea scroafelor

Scroafele gestante se preg\tesc special pentru a fi transferate `n maternitate, rolul acestor opera]iuni fiind evitarea unor accidente [i eliminarea transmiterii unor agen]i patogeni. Perioada de gesta]ie la scroafe este `n medie de 114 zile, `ns\ f\tarea poate avea loc cu 1-2 zile `nainte, la care se mai adaug\ 1-2 zile pentru acomodare, fapt pentru care animalele se transfer\ la maternitate cel târziu `n a 111-a zi de gesta]ie. Animalele sunt dirijate (mânate) cu foarte mare grij\, dup\ furajarea [i ad\parea acestora, pe alei nealunecoase, uscate [i f\r\ denivel\ri. Mai `ntâi sunt conduse la camera de sp\lare, unde se efectueaz\ dezinfec]ia [i deparazitarea, de unde, dup\ uscarea complet\, mai ales pe timp de iarn\, se vor

Page 48: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

285

dirija la maternitate. Sp\larea se face, indiferent de sezon, cu ap\ c\ldu]\ `n care s-au introdus doze reduse de detergen]i [i de insecticide specifice. Lotul de animale este introdus `n maternitate, `n compartimentul preg\tit pentru f\tare, având grij\ ca scroafele adulte s\ fie cazate pe un rând de boxe, iar scrofi]ele pe altul, pentru favorizarea furaj\rii diferen]iate, `n func]ie de vârst\. Manevrarea femelelor `n boxe se face cu mult\ calmitate [i numai de c\tre `ngrijitorul permanent, care preia lotul. Dup\ odihna animalelor (cca. 30 de minute) se face ad\parea lor, dup\ care `ngrijitorul execut\ toaleta trenului posterior [i separat a ugerului, cu cârpe foarte curate [i uscate. ~n multe situa]ii, se face examinarea scroafelor suspecte de f\tare, marcându-se boxa `n cauz\, iar uneori se completeaz\ cu proba mulsului. La plecare se inspecteaz\ starea de s\n\tate a animalelor, buna func]ionare a ad\p\torilor [i a instala]iei de `nc\lzire a zonei purceilor.

~n aceast\ perioad\, `ngrijitorul permenent nu se schimb\, iar `n sistem gospod\resc proprietarul nu p\r\se[te locul de munc\. Se elimin\ toate sursele de ap\ care ar putea duce la cre[terea umidit\]ii `n ad\post [i chiar a inunda]iilor `n box\. Se p\streaz\ lini[tea [i nu se permite accesul `n ad\post a altor animale (`n special a câinilor [i pisicilor etc.). 11.2.3. Microclimatul din maternitate

Microclimatul din maternitate este optimizat, atât prin `nc\lzirea interiorului ad\postului [i a patului purceilor, cât [i prin ventilarea acestuia (pasiv\ sau for]at\), asigurându-se parametrii prev\zu]i `n tehnologie a temperaturii, umidit\]ii [i primenirii aerului. Scopul func]ion\rii instala]iilor din maternitate este asigurarea unor parametri cât mai constan]i, indiferent de sezon, [i `ncadrarea `ntre valorile optime.pentru fiecare categorie de suine Principalul factor de microclimat este temperatura, care este optim\ `ntre 18-20°C pentru scroafe imediat dup\ f\tare [i `ntre 30-32°C pentru purcei, urmând ca valorile termice pentru ace[tia s\ scad\ cu cca. 2°C pe s\pt\mân\, dar nu mai pu]in de 24°C. Trebuie men]ionat c\ la purcei, sistemul de termoreglare este deficitar `n prima perioad\ de via]\. Mai mult, dac\ imediat dup\ f\tare nu se asigur\ o c\ldur\ corespunz\toare (fie de c\tre mam\, fie de c\tre om) trecerea de la organism poichiloterm la cel homeoterm se face `ntr-o peroad\ mai `ndelungat\ [i care, de regul\, se soldeaz\ cu animale tarate pe toat\ perioada vie]ii (indivizi sensibili la boli [i neeconomici pentru cre[tere). ~n mod pratic, `n unit\]ile industriale interiorul ad\postului se `nc\lze[te la cca. 20°C, cu ajutorul aerotemelor [i uneori cu a caloriferelor, iar zona de odihn\ a purceilor se `nc\lze[te, la nivelul patului, cu ajutorul rezisten]elor electrice

Page 49: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

286

(`ncorporate `n pardoseal\ sau fixate `n microeleveuze), a becurilor cu raze infraro[ii etc. ~n unele unit\]i, patul purceilor se `nc\lze[te cu ajutorul serpentinelor cu ap\ cald\, `ns\ acestea sunt greu de exploatat [i neeconomice deoarece se degradeaz\ `n scurt timp. ~n general, pentru purcei nu este suficient\ o temperatur\ ridicat\ a mediului ambiant, ci trebuie s\ fie optim\ la nivelul pardoselei, mai ales `n lipsa a[ternutului. Temperatura pentru purcei trebuie s\ fie local\ [i nu difuz\, deoarece scroafele lactante sufer\ foarte mult la valorile de peste 22°C, afectându-se produc]ia de lapte, care induce reducerea dezvolt\rii purceilor. ~n literatura de specialitate se arat\ c\, neasigurarea temperaturii optime pentru purceii sugari determin\ pierderi prin mortalitate, `n primele 5 zile, de pân\ la 60%; deci practic se face o selec]ie natural\, ce nu se justific\. Mai mult, animalele r\mase `n via]\ `nregistreaz\, pe perioadele cre[terii [i `ngr\[\rii, rezultate foarte slabe `n ceea ce prive[te sporul de cre[tere [i valorificarea hranei. ~n concluzie, temperaturile optime sunt de 30-32°C, `n primele 4-5 zile de via]\, `ntre 30-28°C `n s\pt\mâna a II-a , `ntre 28-26°C `n s\pt\mâna a III-a [i `ntre 26-24°C `n s\pt\mânile urm\toare, pân\ la `n]\rcare. Când se `nc\lze[te pardoseala, temperaturile, la nivelul acesteia, pot fi cu 2-3°C mai ridicate. ~n condi]iile unei boxe de tip gospod\resc purceii cresc [i se dezvolt\ suficient de bine [i la temperatura de 18°C, cu condi]ia asigur\rii unui a[ternut uscat [i bogat, exceptând primele zile de via]\ când se impune o `nc\lzire suplimentar\ a cuibului de purcei (`n l\di]e sau co[uri capitonate cu a[ternut). ~n aceste condi]ii este bine ca purceilor s\ li se fac\ injec]ii cu glucoz\, iar peste zona de odihn\ a acestora s\ se instaleze o lad\ prev\zut\ cu o mic\ deschidere pentru circula]ia liber\ a purceilor spre scroaf\. Se prefer\ [i boxe de tip gospod\resc prev\zute cu balcoana[e pentru purcei, deoarece la `n\l]ime temperatura este ceva mai ridicat\ [i umezeala mai redus\. Umiditatea relativ\ `n maternitate trebuie reglat\ `n a[a fel `ncât s\ se `ncadreze `ntre 60-65% `n primele zile de via]\ [i `ntre 60-70% `n ultima s\pt\mân\, valori care corespund [i cerin]elor purceilor [i scroafelor lactante. ~n general, se limiteaz\ pierderile de ap\ ale ad\p\torilor, se evit\ sp\latul pardoselilor compacte [i ventila]ia necorespunz\toare. Cele mai bune rezultate au fost `nregistrate când s-au utilizat ad\p\torile tip pip\, fa]\ de cele tip suzet\. ~n toate tipurile de construc]ii se impune o hidroizola]ie corespunz\toare, facilitat\ de terenurile `n pant\, sau cu ap\ freatic\ la peste 2 m adâncime. Funda]ia va fi format\ din mai multe straturi bine tasate, `ns\ primul va fi alc\tuit din pietri[ pentru a `ntrerupe capilaritatea, urm\torul din p\mânt galben, bine tasat, recunoscut ca impermeabil [i termoizolant, peste care se toarn\ o [ap\ de

Page 50: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

287

beton (7-12 cm) [i se termin\ cu c\r\mid\ pe cant sau dulapi din lemn de esen]\ tare (50% din pardoseal\, opus la aleea de serviciu). Curen]ii de aer trebuie s\ aib\ o vitez\ de 0,1-0,2 m/s, valori realizabile prin amplasarea, deasupra boxelor, de tubulaturi cu orificiile `nspre partea posterioar\ a animalelor. Distribuirea uniform\ a aerului `nc\lzit pe timp de iarn\ se face executând orificii mai rare spre ventilator [i mai dese `n partea opus\. Bune rezultate se ob]in când sistemul de tuburi este confec]ionat din material plastic transparent (pentru a nu limita luminozitatea), cu diamentrul `ntre 30-40 cm. Pe timp de var\ se deschid [i ferestrele, dar pe partea opus\ vânturilor dominante, `nchizându-se noaptea sau pe timp de ploaie [i grindin\. Gazele nocive se sesizeaz\ mai ales `n zonele cele mai poluate, respectiv deasupra canalelor sau foselor de colectare a dejec]iilor. Pentru aceasta, sub gr\tare, se instaleaz\ ]evi din material plastic cu diametrul de cca. 10 cm, cu orifcii pe partea inferioar\, prin care se aspir\ aerul viciat cu ajutorul unui exhaustor, montat `n camera de leg\tur\. Aerul viciat este dirijat, prin camera de leg\tur\ `n afara ad\postului, la `n\l]imea coamei acoperi[ului. Dioxidul de carbon trebuie s\ fie `n doze cât mai reduse, de cel mult 0,3%, amoniacul- 0,03%, iar hidrogenul sulfurat de 0,001%. Se impune, deci, func]ionarea irepro[abil\ atât a instala]iilor de introdus aer proasp\t, cât [i a celor de eliminat noxele. Pentru aceasta se prevede, vara, introducerea zilnic\ a cca. 200 m3/ scroaf\ [i or\, iar iarna cca 40 m3. ~n unit\]ile de tip industrial cu compartimente mari [i cu multe rânduri de boxe, se impune numai o ventila]ie mecanic\, cu o func]ionalitate de 2-3 reprize/zi. Instalarea de ventilatoare axiale, `n co[uri verticale, nu este recomandat\. Aspirarea aerului curat se face vara direct de afar\, iar iarna din camerele de leg\tur\, deoarece poate duce la `nghe]area celulelor bateriilor de `nc\lzire. 11.2.4. Desf\[urarea f\t\rilor

F\tarea sau parturi]ia este un act fiziologic normal, care la femelele de suine decurge `n mod obi[nuit f\r\ inconveniente, atât pentru scroaf\ cât [i pentru purcei. Semnele apropierii actului f\t\rii sunt, `n principal, urm\toarele: edemul vulvar, turgescen]a [i sensibilitatea mamelelor, apari]ia secre]iei colostrale (de obicei cu cca. 12 ore `nainte de f\tare), instalarea unei st\ri de agita]ie (caracterizat\ prin culc\ri [i scul\ri repetate), identificarea unor manifest\ri de amenajare a cuibului de f\tare cu ajutorul râtului [i a memebrelor anterioare. ~n unit\]ile gospod\re[ti, scroafele caut\ locuri mai izolate, ferite de accesul persoanelor str\ine [i a altor animale de ferm\, lipsite de umezeal\ [i de curen]i reci de aer.

Page 51: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

288

Dup\ parcurgerea acestor manifest\ri de agita]ie, scroafa se culc\ `n decubit lateral, `ncepând eforturile pentru expulzarea purceilor. Prezen]a `ngrijitorului permanent, sau a unei persoane cunoscute, stimuleaz\ aceste eforturi, femela devenind ulterior mai prietenoas\, mai blând\. Având `n vedere c\ `n unit\]ile de tip industrial, montele s-au efectuat grupat [i f\t\rile au loc tot grupat, a[a `ncât echipa de mamo[i trebuie s\ fie prezent\ pe tot parcursului nop]ii [i zilei `n compartimentul `n cauz\. Pentru buna desf\[urare a actului f\t\rii se spal\ partea posterioar\ a scroafei, se usuc\ bine zona, se dezinfecteaz\ vulva cu o solu]ie de hipermanganat de potasiu 1‰ (culoare roz-deschis) [i se preg\tesc cârpele uscate [i foarte curate (sau rumegu[ uscat [i nemuceg\it). F\tarea se poate produce pe tot parcurusl celor 24 de ore, `ns\ s-a constatat o frecven]\ mai sporit\ `nspre orele dimine]ii când, `n general, este mai mult\ lini[te `n ad\post. Dac\ `n compartiment este zgomot `n timpul zilei, f\t\rile au loc `n timpul nop]ii, pân\ la 60% din efectiv. Perioada de expulzare a fetu[ilor variaz\ `ntre 2-4 ore, `n unele situa]ii putând ajunge pân\ la 8 ore, `ntâlnindu-se cazuri cu 30 de minute, dar [i altele cu 14 ore. De regul\, la scroafele tinere perioada de expulzare este mai redus\, `ns\ f\tarea este efectuat\ cu eforturi mari din partea mamei. Fetu[ii sunt expulza]i pe rând, la intervale de 5-10 minute, dar nu mai scurte de 2 minute, dup\ care urmeaz\ pauze de 30 minute. A[ezarea `n box\ a scroafei trebuie dirijat\ [i controlat\, astfel `ncât distan]a de la vulv\ la peretrele desp\r]itor s\ fie de cel pu]in 25 cm. ~n unit\]ile industriale acest lucru se realizeaz\ prin prinderea a dou\ elemente din ]eav\ `n form\ de “U” cu bra]ele sudate la porti]a boxei, prima la 25 cm fa]\ de pardoseala, iar a doua pe rama superioar\ a porti]ei (la 50 cm fa]\ de prima). ~nvelitorile fetale sunt eliminate, de regul\, dup\ expulzarea tuturor fetu[ilor, indicând terminarea f\t\rii. Uneori, eliminarea `nvelitorilor fetale se face `n mai multe reprize, indicând [i o prolificitate mai slab\. ~n boxele `n care pardoseala este din gr\tar, se a[eaz\ peste aceasta un covor de cauciuc sau material plastic, pe direc]ia p\r]ii posterioare a scroafei, pentru a u[ura mi[carea purceilor [i a evita prinderea membrelor `n fantele gr\tarului. Covorul `mpiedic\ [i trecerea `nveliorilor fetale `n canal, evitându-se obturarea acestuia [i emanarea unor mirosuri dezagrabile, ca urmare a putrezirii lor. ~n perioada f\t\rii [i `n urm\toarele 2-3 zile, echipa de mamo[i [i `ngrijitorul permanant vor efectua urm\toarele ac]iuni: • asist\ la f\tarea fiec\rui purcel, `l [terge cu tifon curat debarasându-i orificiile

nazale [i gura de mucozit\]i (`mpiedicându-se asfixierea). Fric]ionarea corpului purcelului pentru activarea circula]iei sângelui [i intensificarea respira]iei. Cu

Page 52: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

289

ajutorul unui foarfece se taie ombilicul la 4-8 cm fa]\ de abdomen [i `l tamponeaz\ cu o solu]ie de alcool iodat cu glicerin\. ~n unit\]ile gospod\re[ti purceii se pun `ntr-o l\di]\ sub becul infraro[u sau pe pardoseala `nc\lzit\ (`n unit\]ile industriale aceasta este prev\zut\ cu rumegu[ foarte curat, `n grosime de 4-5 cm);

• la `ncheierea actului f\t\rii ugerul scroafei se tamponeaz\ cu solu]ie de hipermanganat de potasiu 1‰, apoi se storc [i se `ndep\rteaz\ primele pic\turi de lapte (acestea sunt infestate cu diver[i agen]i patogeni);

• dup\ cel mult 2 ore de la f\tare se repartizeaz\ purceii pe sfârcuri, dirijându-i pe cei mai slabi la sfârcurile pectorale. Se urm\re[te ca to]i purceii s\ sug\ eficient colostru, `n caz contrar se ajut\ fiecare individ;

• dup\ parcurgerea perioadei colostrale (dup\ cca. 36 ore) se trece la redistribuirea purceilor pe mame: la o scroaf\ se las\ 10-11 purcei, iar la o scrofi]\ 8-9. La rasele materne num\rul poate fi mai mare cu 1-2 purcei, `n func]ie de lacta]ie [i de dezvoltarea corporal\ a scroafei. Aceast\ opera]iune nu se face `n unit\]ile care au ca sarcin\ de produc]ie livrarea de scrofi]e sau vieru[i de reproduc]ie;

• `n primele 24 de ore se procedeaz\ la retezarea col]ilor la purcei pentru evitarea r\nirilor `ntre ei sau a sfârcurilor mamei. Retezarea este foarte necesar\ la purceii scrofi]elor - mame, f\cându-se cu un cle[te special, de c\tre un personal instruit `n acest sens (se evit\ r\nirile gingiilor [i ingerarea fragmentelor de col]i). ~n cazul `n care `n ad\post este frig se indic\ injectarea purceilor cu glucoz\ pentru completarea necesarului de zah\r `n sânge;

• `n cel mult 24 de ore se `nregistreaz\ purceii, re]inându-se la mame numai cei viabili (cu greutatea mai mare de 900 g la scroafe [i 800 g la scrofi]e). ~n unit\]ile gospod\re[ti ae[tia se pot men]ine `n lot, cu condi]ia unei `ngrijiri separate. Se procedeaz\ apoi la aplicarea num\rului matricol `n unit\]ile de selec]ie [i testare.

• `n urm\toarele 2-3 zile se injecteaz\ fierul, sub forma unor preparate pe baz\ de fier (intramuscular `n doze de 1-1,5 ml/purcel). Concomitent se poate face [i amputarea codi]elor, la nivelul celei de-a doua vertebre caudale, cu ajutorul unui foarfece cu lam\ activ\ `nc\lzit\ electric;

Prin urmare, `n primele 3 zile, `n maternitate se desf\[oar\ o activitate foarte sus]inut\ [i deosebit de important\. Se examineaz\ fiecare scroaf\ `n parte [i se observ\ dac\ `n timpul ejec]iei laptelui to]i purceii au ocupat sfârcuri; `n caz contrar se dirijeaz\ la alte scroafe, numite doici. Dac\ unele scroafe nu accept\ purceii la supt ace[tia vor fi trecu]i la scroafe-doici, f\tate `n aceea[i perioad\, pentru a beneficia de colostru. ~n mod

Page 53: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

290

similar se va proceda [i cu scroafele care au contactat mamite. La aceste animale se efectueaz\ un masaj la nivelul ugerului `nso]it de aplicarea unor comprese reci. La scroafele unde nu s-a produs ejec]ia laptelui, concomitent cu actul f\t\rii, se fac tratamente hormonale pe baz\ de oxitocin\ [i vitaminele A+D. De men]ionat c\, [i dup\ f\tare, pe o perioad\ de 12 ore, scroafele nu trebuie hr\nite cu furaje combinate, ci doar cu un barbotaj din t\râ]e de grâu [i ap\, `n propor]ie de 1/1 care este laxativ [i dezintoxicant.

11.3. Produc]ia de lapte [i factorii care o influen]eaz\ 11.3.1. Colostrul [i laptele de scroaf\

Laptele de scroaf\ este un produs de secre]ie al glandelor mamare, fiind destinat hr\nirii purceilor `n perioada de trecere de la alimenta]ia endogen\ la cea exogen\, perioad\ `n care aparatul digestiv nu este adaptat pentru digestia [i absorb]ia substan]elor nutritive din alte furaje, decât din laptele matern. Glandele mamare sunt amplasate pe regiunea abdomenului, pe dou\ rânduri paralele, `ncepând din regiunea pectoral\ pân\ `n regiunea ingvinal\. Glandele func]ioneaz\ separat, fiecare având câte un sfârc str\b\tut de 2 canale. Num\rul de sfârcuri la scroafe este de 12-14, cu varia]ii `ntre 8-18. Glanda mamar\ la scroaf\ nu prezint\ cisterna laptelui, a[a `ncât secre]ia acestuia este urmarea unui proces neuro-hormonal complex. Masajul ugerului, respectiv a sfârcurilor, de c\tre purcei, determin\ eliberarea oxitocinei din lobul posterior hipofizar, care ajungând la glandele mamare contract\ celulele mioepiteliale, expulzând laptele din alveole `n canalele sfârcurilor. Laptele de scroaf\ `[i modific\ compozi]ia chimic\ [i caracteristicile, `ncepând de la f\tare pân\ la `ncheierea lacta]iei. ~n prima parte a lacta]iei scroafa secret\ colostru (`n primele 36-48 ore), care are rol hot\râtor [i `n ap\rarea s\n\t\]ii purceilor, prin con]inutul ridicat `n gama-globuline (anticorpi). De men]ionat c\, structura anatomo-histologic\ a placentei de scroaf\ nu permite sau blocheaz\ transferul de anticorpi de la mam\ la f\t. Prin ingestia colostrului de c\tre purcei, se asigur\ necesarul de anticorpi specifici, respectiv a gamaglobulinelor, care `n condi]ii normale de supt cre[te `n organism de la 1,3 mg/ml sânge la f\tare la 20,3 mg/ml dup\ 24 ore. Cantit\]ile cele mai mari de anticopri se g\sesc `n colostru, `n primele ore, ele sc\zând foarte rapid `n urm\toarele zile, a[a cum se va ar\ta ulterior. Con]inutul colostrului de scroaf\ `n gamaglobuline este de 8,6 mg/100 ml lapte `n prima or\ de la na[tere, de 6,8 mg dup\ 2 ore, de 3,9 mg dup\ 6 ore, de

Page 54: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

291

0,9 mg dup\ 24 de ore [i de numai 0,5 mg dup\ 48 de ore. Mai trebuie men]ionat c\, `n compozi]ia colostrului, exist\ [i un inhibitor al tripsinei, care protejeaz\ descompunerea imunoglobulinelor, ceea ce face ca aparatul digestiv s\ le absoarb\ intacte (IVANOVICI, V.G., 1980). Pe aceast\ linie, se interzice la scroafe utilizarea soiei [i a maz\rii netratate barotermic. Autorul ne mai arat\ c\ rata depunerilor zilnice de substan]e proteice `n organismul purceilor cre[te de la 31 g `n primele dou\ zile la 67 g `n perioada de vârst\ de 42-56 de zile; depunerea specific\ fiind de 2,5% [i respectiv de 0,8%, ceea ce demonstreaz\ valoarea nutritiv\ foarte ridicat\ a colostrului, `n special, [i a laptelui de scroaf\, `n general. Fa]\ de laptele de scroaf\, colostrul este mult mai bogat `n substan]e proteice (de cca. 3 ori), `n vitamina A (de cca. 7 ori), `n vitamina C (de cca. 3 ori), `n fier (de cca. 1,5 ori) etc.; `ns\ acesta prezint\ con]inuturi mai reduse `n gr\simi (de cca. 2 ori), `n cenu[\ (de cca. 1,5 ori), `n fosfor (de cca. 2 ori) etc. datele fiind prezentate `n tabelul 47.

Tabelul 47

Compozi]ia chimic\ la colostrul [i laptele de scroaf\

Specificare UM Colostrul Laptele Substan]\ uscat\ % 25,76 19,89 Gr\sime % 4,43 8,25 Proteine % 17,77 5,79 Lactoz\ % 3,46 4,81 Cenu[\ % 0,63 0,94 Calciu % 0,053 0,25 Fosfor % 0,082 0,166 Fier mg/100 ml 265 179 Cupru mg/100 ml - 20-134 Vitamina A UI/g gr\sime 71 11 Vitamina D UI/g gr\sime - 0,55 Vitamina C mg/100 ml 30 13 Tiamin\ µg/100 ml 97 68 Riboflavin\ mg/100 ml 135 137 Acid nicotinic mg/100 ml 165 836 Acid pantotenic mg/100 ml 130 427 Piridoxin\ mg/100 ml 2,5 20 Biotin\ mg/100 ml 5,3 1,4 Vitamina B12 mg/100 ml 0,15 0,17 Arginin\ % din P.B. 6,0 5,7 Histidin\ % din P.B. 2,1 2,2 Izoleucin\ % din P.B. 3,9 4,2 Leucin\ % din P.B. 9,1 8,0 Lizin\ % din P.B. 6,5 7,4 Valin\ % din P.B. 6,3 5,0 Metionin\ % din P.B. 1,2 1,4 Fenilalanin\ % din P.B. 4,1 3,5 Treonin\ % din P.B. 5,2 3,4

Page 55: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

292

~n general, purceii care nu au supt colostru de la mama sa, `nregistreaz\ dificult\]i `n procesul de cre[tere, datorit\ rezisten]ei reduse a organismului, iar uneori mor. Mai men]ion\m c\, `n prima zi de via]\, mucoasa intestinal\ a noului-n\scutului permite absorb]ia gamaglobulinelor, `ns\ dup\ aceea enzimele scindeaz\ gamaglobulinele `n aminoacizi, deci se pierde capacitatea de imunitate pasiv\. Pe lâng\ asigurarea imunit\]ii pasive, colostrul are [i un rol purgativ asupra tubului digestiv, contribuind la eliminarea meconiului (datorat con]inutului ridicat `n magneziu). Colostrul `[i schimb\ caracteristicile foarte repede `n primele zile dup\ f\tare, a[a `ncât, dup\ 6-7 zile, acesta ajunge la compozi]ia normal\ a laptelui. Compozi]ia laptelui de scroaf\, constituie o caracteristic\ a speciei, aceasta variind mai pu]in `n func]ie de ras\ [i alimenta]ie. Cu toate acestea, o hran\ mai bogat\ `n caroten creaz\ rezerve ceva mai mari pe timpul gesta]iei, a[a `ncât colostrul [i par]ial laptele sunt mai bogate `n vitamina A, iar `n ficatul noului n\scut se g\sesc cantit\]i sporite. Compozi]ia chimic\ a laptelui de scroaf\ reflect\ valoarea nutritiv\ ridicat\ a acestuia. Acesta con]ine `ntre 7-8% gr\simi brute [i cca. 5,5% proteine brute, valori aproape duble fa]\ de laptele de vac\. Con]inutul `n lactoz\ este de cca. 4,0%, valoare apropiat\ de cea a laptelui de vac\. Analizând aceste valori la diferite animale de ferm\, se constat\ c\ laptele de scroaf\ se apropie de compozi]ia chimic\ brut\ a laptelui de oaie. A[a se explic\ energia de cre[tere mare a purceilor, apreciat\ prin durata perioadei de dublare a greut\]ii corporale. Comparativ cu cea a tineretului nou n\scut de la alte specii, energia de cre[tere este dep\[it\ doar de puii de iepuroaic\ [i c\]ea (tab.48)

Tabelul 48

Caracteristicile laptelui la diferite mamifere [i durata dubl\rii masei corporale la noii n\scu]i

Specia Substan]\

uscat\ Gr\simi Lactoz\ Proteine Nr.zile pentru dublarea

greut\]ii Vac\ 12,9 3,8 4,8 3,6 70

Oaie 16,8 6,2 4,3 5,4 15

Iap\ 10,7 1,6 6,1 2,5 60

Scroaf\ 17,4 7,0 4,0 5,5 15

C\]ea 20,8 8,5 3,7 7,4 9

Iepuroaic\ 32,2 16,0 2,0 12,0 6

Femeie 12,6 3,8 7,0 1,6 180

Page 56: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

293

Durata unei partide de supt, incluzând [i timpul afectat masajului, este de 2-3 minute, din care suptul propriu-zis reprezint\ doar 30 de secunde, cu varia]ii `ntre 20-40 de secunde. ~n general, `n primele zile purceii sug de cca. 28 ori `n 24 de ore, dup\ o s\pt\mân\ num\rul de supturi se reduce la cca. 15 ori, a[a `ncât, `n s\pt\mâna a 5-a, se ajunge la cca. 12 supturi/zi [i chiar mai pu]in. Produc]ia de lapte a unei scroafe, la peste f\tarea a 2-a, pe o durat\ de 56 zile, variaz\ `ntre 300-350 kg lapte. ~n primele 3 s\pt\mâni de lacta]ie produc]ia de lapte reprezint\ cca. 40% din total, iar `n primele 5 s\pt\mâni cca. 66%, dup\ care produc]ia scade. La unele scroafe, `n prima parte a lacta]iei, produc]ia zilnic\ de lapte poate ajunge la 8 kg, `ns\ `n unit\]ile de produc]ie se sconteaz\, `n medie, pe 5,2 kg. Produc]ia de lapte la scroafe nu se poate determina direct, prin mulgere, ci indirect, prin diferen]a de greutate a purceilor `nainte [i dup\ supturi (pe parcursul unei zile). Pân\ la vârsta de 3 s\pt\mâni, perioad\ `n care laptele este hrana de baz\, produc]ia de lapte se apreciaz\ prin greutatea lotului de purcei la vârsta de 21 de zile, având `n vedere c\ pentru fiecare kg spor de greutate sunt necesari cca. 4,0 kg lapte. Cu privire la produc]ia de lapte pe mamele s-a constatat c\ cele mai productive sunt cele pectorale (cu excep]ia perechii a 5-a) [i mai pu]in productive sunt spre regiunea ingvinal\. 11.3.2. Factorii care influen]eaz\ produc]ia de lapte la scroaf\

A[a cum s-a men]ionat, compozi]ia chimic\ a laptelui de scroaf\ constituie o caracteristic\ a speciei, fiind influen]abil\ `ntr-o m\sur\ mai redus\ de diver[i factori, `ns\ produc]ia de lapte este influen]at\ mai mult pregnant; unii factori sunt dependen]i de animal (interni), iar al]ii de condi]iile de mediu (externi). a. Factorii interni Rasa este principalul factor care influen]eaz\ produc]ia de lapte. Astfel, rasele Landrace [i Marele alb sunt recunoscute cu mari produc]ii de lapte, de peste 5 kg/zi [i chiar mai mult atunci când beneficiaz\ de condi]iile de hr\nire [i `ngrijire favorabile. Aceste rase sunt incluse `n categoria raselor “materne” sau produc\toare de scrofi]e, caracterizate prin 3 `nsu[iri principale, din care una se refer\ la produc]ia mare de lapte. Al\turi de aceste rase, `n unit\]ile gospod\re[ti, trebuie s\ mai lu\m `n considerare [i rasele Wessex, Cornwall [i chiar Edelschwein, recunoscute cu produc]ii mari [i constante de lapte.

Page 57: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

294

Rasele “paterne” dau produc]ii mai reduse de lapte, ele fiind specializate `n alte direc]ii, la fel de importante pentru cre[terea suinelor, cum ar fi: viteza de cre[tere, valorific\rii hranei [i calitatea carcasei. De men]ionat c\ [i coeficientul de heritabilitate pentru produc]ia de lapte este destul de redus, `ntre 0,16-0,20, ceea ce impune asigurarea cu prioritate a condi]iilor de hr\nire [i de `ntre]inere la nivele optime, deoarece genetic posibilit\]ile sunt destul de limitate, ceea ce face ca `n unit\]ile de selec]ie orice treapt\ câ[tigat\ trebuie s\ fie temeinic men]inut\, sau conservat\. Scroafele metise se caracterizeaz\ prin produc]ii superioare de lapte, fa]\ de rasele pure, deoarece intervine fenomenul de vigoare hibrid\, sau de heterozis. Scroafele metise, dintre rasele materne, [i `n special `ntre rasele Marele alb, femele [i Landrace, mascul, dau produc]iile cele mai mari de lapte; schem\ de `ncruci[are adesea adoptat\ pentru matca de reproduc]ie din unit\]ile de tip industrial. - S\pt\mâna de lacta]ie influen]eaz\ produc]ia de lapte, `n sensul c\ aceasta cre[te progresiv pân\ la sfâr[itul s\pt\mânii a 4-a, dup\ care `ncepe s\ scad\ u[or, iar dup\ cea de a 6-a sc\derea este brusc\, pân\ la finele lunii a doua de lacta]ie.

Tabelul 49

Produc]ia maxim\ de lapte `n decadele de lacta]ie

Perioad\ (zile) Specificare 0-10 11-20 21-30 31-40 41-50 51-60

Produc]ia maxim\ (kg) 6,47 8,07 7,21 7,20 6,92 3,30 Din cele prezentate, precum [i din datele din tabelul anterior, se constat\ c\, dup\ 42 de zile de al\ptare, se impune `n]\rcarea purceilor, `n caz contrar scroafele sunt epuizate [i se risc\ alterarea foarte grav\ a st\rii de `ntre]inere a mamei. Vârsta mamelor influen]eaz\ produc]ia de lapte, `n sensul c\ scroafele tinere, la prima f\tare, produc o cantitate mai redus\ de lapte fa]\ de cele la f\t\rile a 2-a, a 3-a [i a 4-a. La aceasta mai contribuie [i definitivarea st\rii de adult precum [i num\rul redus de purcei la supt la scrofi]ele [i la scroafele mai b\trâne. Scroafele b\trâne, peste lacta]ia a 5-a (`n unit\]ile industriale) [i peste a 7-a (`n cele gospod\re[ti) au de asemenea, produc]ii mai sc\zute de lapte, [i `n consecin]\ se reduce [i greutatea purceilor `n]\rca]i (tab. 50).

Page 58: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

295

Tabelul 50

Influen]a vârstei asupra produc]iei de lapte [i a purceilor `n]\rca]i

F\tarea Specificare

I a II-a a III-a a IV-a a V-a

Produc]ia de lapte, (kg) 264 337 316 309 251

Nr.de purcei `n]\rca]i 7,8 9,1 8,4 8,0 8,1

Din cele antimen]ionate, rezult\ c\ dup\ f\tarea a V-a, uneori a VII-a, nu mai este economic s\ dirij\m la mont\ scroafele, deoarece produc]ia final\ - purcei `n]\rca]i, nu o justific\. Starea de `ntre]inere a scroafei la f\tare precum [i condi]ia de `ntre]inere dup\ `n]\rcarea anterioar\ are foarte mare influen]\ asupra produc]iei de lapte. ~n general, scroafele cele mai bune de lapte sunt, dup\ lacta]ie, [i cele mai slabe, impunându-se, `n consecin]\, o alimenta]ie ra]ional\ la lacta]ia `n curs, cât [i la cea ulterioar\. Starea de `ntre]inere influen]eaz\ direct produc]ia de lapte, `n sensul c\ o stare de `ntre]inere slab\ determin\ o produc]ie redus\ de lapte, dar [i indirect prin aceea c\ num\rul redus de purcei al acestor animale este corelat cu o produc]ie mic\ de lapte, fiind func]ionale mai pu]ine mamele. Dac\ starea de `ntre]inere este bun\ atunci organismul apeleaz\ cu succes la rezervele interne existente, f\când fa]\ necesarului enorm de substan]e nutritive pentru producerea laptelui; dac\ nu are rezerve, animalul sl\be[te peste limitele admise, influen]ând [i produc]ia viitoare de lapte. De men]ionat c\, alimenta]ia pe parcursul gesta]iei [i, `n special, `n timpul lacta]iei, este determinat\ pentru produc]ia de lapte. Num\rul de purcei pe care `i al\pteaz\ scroafa, are influen]\ asupra produc]iei de lapte: aceasta scade sau cre[te zilnic cu 0,5-0,6 kg de fiecare purcel `n minus sau `n plus. Produc]iile variabile se justific\ prin activizarea unui num\r mai redus sau mai mare de mamele care, a[a cum s-a ar\tat, sunt separate ca func]ionalitate. Corela]ia `ntre num\rul de purcei al\pta]i [i produc]ia de lapte este strâns pozitiv\, de pân\ la r = +0.72 la scroafe, peste f\tarea a II-a. Produc]ia de lapte consumat\ de un purcel `ntr-o perioad\ de 35 de zile este de cca. 21 kg (la rasa Marele alb), iar `ntr-o perioad\ de 56 zile, este de cca 32 kg. De men]ionat c\, la scroafele cu purcei, pu]ini, greutatea individual\ a acestora este mai mare, pe când la cele cu purcei mai mul]i greutatea lotului este

Page 59: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

296

mai mare, a[a `ncât varianta a doua este de dorit pentru porcii destina]i sacrific\rii, iar prima pentru cei de reproduc]ie. Num\rul de mamele influen]eaz\ produc]ia de lapte, similar cu num\rul de purcei al\pta]i: cu cât num\rul de elemente glandulare este mai mare cu atât produc]ia de lapte este mai mare, cu condi]ia ca dezvoltarea acestora, la vârsta dat\, s\ fie corespunz\toare. Num\rul mare de perechi de mamele la rasa Landrace atrage dup\ sine [i o garan]ie crescut\ a produc]iei de lapte, mai ales când sunt simetrice, distan]ate [i normal dezvoltate. De men]ionat c\, num\rul [i simetria mamelelor la vieri are influen]\ asupra num\rului [i deci a produc]iei de lapte la fiice. Pozi]ia mamelei influen]eaz\ produc]ia separat\ de lapte, `n sensul c\ cele pectorale dau produc]ii superioare (cu excep]ia perechii a V-a), fa]\ de cele ingvinale, fapt pentru care, imediat dup\ f\tare, purceii insuficient dezvolta]i se dirijeaz\ la sfârcuri pectorale [i invers. Diferen]ele apreciabile privind evolu]ia greut\]ii purceilor `n perioada na[tere-`n]\rcare se constat\ `n func]ie de pozi]ia topografic\ a sfârcului din cadrul regiunii ugerului (tab.51). La purceii care s-au instalat la sfârcurile pectorale se poate `nregistra la `n]\rcare diferen]e `n plus de cca. 300 g fa]\ de cei de la sfârcurile abdominale [i chiar de 1000 g fa]\ de cei de la mamelele ingvinale.

Tabelul 51

Influen]a pozi]iei sfârcului asupra dinamicii greut\]ii corporale a purceilor

Vârsta Greutatea (kg) purceilor care au supt la sfârcurile:

purceilor pectorale abdominale ingvinale

na[tere 1,250 1,280 1,100

5 zile 1,950 1,900 1,800

21 zile 4,700 4,650 4,200

35 zile 6,350 6,050 5,350

b. Factorii externi Principalii factori externi, cum ar fi alimenta]ia, `ntre]inerea [i modul de exploatare, au cea mai mare influen]\ asupra produc]iei de lapte. Astfel, o alimenta]ie ra]ional\, bazat\ pe nutre]uri combinate corespun- z\toare cantitativ [i calitativ, administrate la intervale scurte de timp sau la discre]ie, determin\ produc]ii mari de lapte, pe când o hr\nire deficitar\ duce la epuizarea [i compromiterea fiziologic\ a scroafelor.

Page 60: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

297

~ntre]inerea `n ad\posturi [i boxe incomode, umede, friguroase [i `ntunecate, diminueaz\ foarte mult produc]ia de lapte. Dirijarea la mont\ a unor scrofi]e prea tinere , sau cu greutatea sub 105 kg, determin\, de asemenea, sc\derea produc]iei de lapte [i, `n final, se soldeaz\ cu purceii insuficien]i dezvolta]i corporal la `n]\rcare. Grija omului sau atitudinea lui fa]\ de animal influen]eaz\ produc]ia de lapte prin: urm\rirea atent\ a evolu]iei glandei mamare (mai ales imediat dup\ f\tare) evitarea cazurile de mamit\; de refuzul scrofi]elor `n al\ptarea purceilor (uneori urmarea net\ierii col]ilor la timp); nesincronizarea actului f\t\rii cu ejec]ia laptelui, mai ales `n situa]ia de stres la scrofi]ele din rasa Landrace (evitat\ printr-o simpl\ injec]ie cu oxitocin\ sau un masaj). Blânde]ea cu care este tratat\ scroafa are influen]\ asupra produc]iei de lapte, al\turi de stabilitatea `ngrijitorului sau a proprietarului: orice femel\ este recunosc\toare la hr\nirea [i `ngrijirea atent\. Dup\ unii autori, produc]ia de lapte este influen]at\ [i de num\rul de purcei al\pta]i `n lacta]ia anterioar\.

11.4. Alimenta]ia scroafelor cu purcei

~n perioada de lacta]ie scroafa depune un efort foarte mare pentru producerea laptelui, organismul apelând, `n cele mai dese cazuri, la rezervele interne. Aceasta se datore[te faptului c\, capacitatea digestiv\ `n faza de al\ptare, nu este corelat\ cu necesarul de substan]e nutritive pentru producerea [i secre]ia laptelui. Oricât de bine am hr\ni scroafele lactante, `n perioada de lacta]ie, acestea scad `n greutate pân\ la `n]\rcare, tocmai datorit\ acestei necorel\ri, precum [i a predomin\rii proceselor de dezasimila]ie. Pierderile normale, obi[nuite, din greutatea corporal\ a scroafelor pe perioada al\pt\rii, sunt de 13-14%, fa]\ de greutatea avut\ imediat dup\ f\tare [i chiar mai mult dac\ se dep\[esc 8 purcei al\pta]i, precum [i `n cazul scrofi]elor. Aplicarea unei alimenta]ii ra]ionale la scroafele lactante are ca efect sporirea produc]iei de lapte [i, `n consecin]\, `n]\rcarea unui num\r cât mai mare [i uniform de purcei. ~n general, durata de exploatare economic\ a unei scroafe este determinat\ de alimenta]ia aplicat\ `n perioadele al\pt\rii. Aplicarea unei alimenta]ii adecvate `n aceaste perioade influen]eaz\ favorabil apari]ia c\ldurilor dup\ `n]\rcare, rata ovula]iei, fecunditatea etc. - deci eficien]a exploat\rii. O scroaf\ cu stare de `ntre]inere bun\ dup\ perioada de al\ptare intr\ `n c\lduri dup\ cca. 7-8 zile de la `n]\rcare - deci se m\re[te considerabil indicele de utilizare a scroafelor (I.u.s.).

Page 61: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

298

Având `n vedere numai aceste considerente, se desprinde concluzia c\ hrana administrat\ scroafelor `n perioada de lacta]ie trebuie s\ fie corespunz\toare, atât cantitativ cât [i calitativ. La toate categoriile de suine se urm\re[te ca cerin]ele de energie [i de substan]e nutritive s\ fie satisf\cute, `ns\ la scroafele lactante problema trebuie tratat\ `n mod special. Cerin]ele de energie sunt foate mari, de cca. 16000 Kcal EM/zi la scrofi]e [i de cca. 17500 Kcal EM/zi la scroafe, cu o densitate energetic\ de 3170 Kcal EM/kg furaj. Pe aceast\ linie, rezultate superioare ale produc]iei de lapte s-au ob]inut când amestecurile furajere au fost suplimentate cu 15% gr\simi animale pe perioada lacta]iei [i uneori `n a doua parte a gesta]iei. Con]inutul hranei `n proteine are mare importan]\, deoarece pe seama lor se sintetizeaz\ proteinele din lapte. Coeficientul de utilizare al azotului din hran\ `n produc]ia de lapte este de 45% la azotul ingerat [i de 54% la azotul digestibil. Insuficien]a proteinelor sau nivelul proteic sc\zut din hran\, influen]eaz\ negativ produc]ia de lapte [i implicit cre[terea `n greutate a purceilor, precum [i sc\derea `n greutate a scroafelor. Dup\ majoritatea autorilor, nivelul proteic adecvat al hranei scroafelor `n lacta]ie este de 15-16% protein\ brut\ cu valoare biologic\ ridicat\. Cantit\]ile zilnice de protein\ brut\ necesare sunt variabile pe fazele de lacta]ie (acestea fiind reglate prin cantit\]ile variabile de nutre]uri combinate) [i anume: 210 g `n perioada 2-5 zile de lacta]ie, cca. 550 g `n perioada 6-10 zile, de cca. 750 g `n perioada 11-30 de zile [i de cca. 400 g `n perioada 31-36 zile. ~n cazul raselor materne, caracterizate prin produc]ii mari de lapte sau capacitate de al\ptare ridicat\, necesarul mediu zilnic de protein\ brut\, variaz\ `ntre 750 g la scrofi]e [i 825 g la scroafe. Nivelurile mari reduse de protein\ din hran\ determin\ produc]ii slabe de lapte (tab.52).

Tabelul 52

Efectul nivelului proteic al ra]iei asupra produc]iei de lapte la scroafe

Nivelul proteic (%) Specificare

12,5 13,0 16,0

Produc]ia de lapte (kg/zi) `n primele 24 de zile de lacta]ie

5,3 5,8 6,1

Produc]ia de lapte (kg/zi)`n primele 42 de zile de lacta]ie

4,3 5,2 5,5

Page 62: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

299

De men]ionat c\, utilizarea hranei cu propor]ii reduse de protein\, mai ales `n perioada 3-25 de zile de lacta]ie, este foarte d\un\toare atât pentru scroaf\ cât [i pentru purcei, soldându-se cu sc\derea duratei de exploatare economic\ a scroafelor, precum [i cu indicatori slabi `n cre[terea purceilor. Cu privire la valoarea biologic\ a proteinelor se apreciaz\ c\ propor]ia de lizin\ trebuie s\ fie de 0,55-0,60%, iar ceilal]i aminoacizi s\ se g\seasc\ conform necesarului din tabelul 53.

Tabelul 53

Necesarul de energie [i substan]e nutritive pentru scroafe `n perioada de lacta]ie (dup\ N.R.C.)

Necesarul `n % sau cantit\]i per kg furaj Necesar zilnic:

Specificare UM

Scroafe [i scrofi]e lactante

UM Scrofi]e

lactante 140-200 kg

Scroafe lactante 200-

250 kg Consum de furaje uscate la aer

- - g 5000 5500

Energie [i protein\ - Energie digestibil\ Kcal 3300 Kcal 16500 18150 - Energie metabolizabil\ Kcal 3170 Kcal 15850 17435 - Protein\ brut\ % 15 g 750 825 Aminoacizi esen]iali - Arginin\ % 0,34 g 17,0 18,7 - Histidin\ % 0,26 g 13,0 14,3 - Izoleucin\ % 0,67 g 33,5 36,9 - Leucin\ % 0,99 g 49,5 54,4 - Lizin\ % 0,60 g 30,0 33,0 - Metionin\+cistin\ % 0,36 g 18,0 19,8 - Fenilalanin\+tirozin\ % 1,00 g 50,0 55,0 - Treonin\ % 0,51 g 25,5 28,1 - Triptofan % 0,13 g 6,5 7,2 - Valin\ % 0,68 g 34,0 37,4 Substan]e minerale - Calciu % 0,75 g 37,5 41,2 - Fosfor % 0,50 g 25,0 27,5 - NaCl % 0,50 g 25,0 27,5 Vitamine - Beta caroten mg 6,60 mg 33,0 36,3 - Vitamina A UI 3300 UI 16500 18150 - Vitamina D UI 220 UI 1100 1210 - Vitamina E mg 11 mg 55,0 60,5 - Tiamin\ mg 1 mg 5,0 5,5 - Riboflavin\ mg 3,5 mg 17,5 19,3 - Niacin\ mg 17,5 mg 87,5 96,3 - Acid pantotenic mg 13,0 mg 65,0 71,5 - Vitamina B12 µg 11,0 µg 55,0 60,5

Page 63: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

300

- Con]inutul hranei `n substan]e minerale trebuie s\ satisfac\ necesarul pentru produc]ia de lapte, care este foarte mare, mai ales, `n calciu [i fosfor. Majoritatea speciali[tilor recomand\ ca ra]iile scroafelor lactante s\ con]in\ 0,6-0,7% calciu [i 0,4-0,5% fosfor. Produc]ia de lapte mai poate fi diminuat\ [i de lipsa manganului. - Con]inutul hranei `n vitamine, `n special `n vitaminele A,D,E au importan]\ deosebit\, deoarece prin lapte se elimin\ cantit\]i `nsemnate, iar `n primele zile de via]\ singura surs\ de vitamine pentru purcei este laptele matern. Se au `n vedere [i celelalte vitamine, `ns\ prin furajele utilizate necesarul se completeaz\. 11.4.1. Nivelul [i tehnica de hr\nire a scroafelor lactante

Nivelul de hr\nire al scroafelor lactante este determinat de produc]ia de lapte a acestora, care este `n strâns\ leg\tur\ cu num\rul de purcei al\pta]i, cu faza de lacta]ie [i cu dezvoltarea corporal\ a mamei.

~n condi]iile unui nivel proteic optim, de 16% P.B., cantit\]ile de hran\ pot fi urm\toarele:

• 1,2 pân\ la 1,8 kg nutre]uri combinate pentru satisfacerea cerin]elor `ntre]inerii func]iilor vitale ;

• 0,4 pân\ la 0,5 kg nutre]uri combinate pentru fiecare purcel al\ptat. Cantit\]ile medii zilnice de nutre]uri combinate difer\ `n func]ie de vârsta animalului, fiind de 5,0 kg pentru scrofi]ele lactante primipare [i de 5,5 kg pentru scroafele la peste f\tarea a II-a. Cantit\]ile zilnice mai difer\ [i `n func]ie de faza lacta]iei, conform schemei reprezentate `n fig. 73, unde se prezint\ cantit\]ile pentru o scroaf\ multipar\, atât pe perioada gesta]iei cât [i a al\pt\rii.

Fig.73 Schema de hr\nire a scroafelor de reproduc]ie

Page 64: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

301

Cantit\]ile zilnice de furaj cresc odat\ cu avansarea `n lacta]ie a scroafei, pân\ la apropierea `n]\rc\rii, când scad brusc `n vederea reducerii secre]iei glandei mamare, urmând aproximativ configura]ia curbei de lacta]ie. De men]ionat c\, `n primele 12 ore de dup\ f\tare, se recomand\ ca scroafa s\ nu fie hr\nit\. Dup\ aceast\ perioad\ (de cel mult o zi), se indic\ administrarea unui barbotaj format din 500 g t\râ]e de grâu [i cca. 1 l ap\, care are efect laxativ [i dezintoxicant. Pe timpul f\t\rii [i imediat dup\ aceasta, apa trebuie s\ fie la discre]ie (ad\p\tori) sau `mprosp\tat\ de 2-3 ori pe zi (`n troci). ~n urm\toarele 2-3 zile cantit\]ile zilnice de hran\ cresc treptat, `n concordan]\ cu num\rul de purcei [i dezvoltarea corporal\ a mamei (tab.54), pân\ la 3 kg, iar dup\ 11 zile cantit\]ile sunt de 5,0-5,5 kg/scroaf\/zi pân\ `n preajma `n]\rc\rii când scad la 2,5-3,0 kg.

Tabelul 54

Cantit\]ile zilnice de nutre]uri combinate administrate la scroafele lactante

Perioada de al\ptare (zile) Cantit\]ile (kg/zi)

Prima zi dup\ f\tare 1,0

2-5 zile 2,5-3,0

5-10 zile 3,5-4,0

11-32 zile 5,0-5,5

33-35 zile 2,5-3,0

Cantit\]ile prezentate `n tabelul 54, se aplic\ `n unit\]ile de tip industrial, la scroafele cu 10-12 purcei, la care dup\ 1-2 zile s-a efectuat egalizarea purceilor pe mame. ~n mod practic, `n aceste unit\]i, dup\ ziua a 6-a, se instituie o hr\nire la discre]ie, cu condi]ia ca resturile neconsumate s\ fie colectate zilnic [i dirijate la porcii gra[i. ~n unit\]ile de tip gospod\resc, sau `n cele cu sarcina de producere a materialului de reproduc]ie, deci unde nu se face egalizarea purceilor la supt pe scroaf\, se recomand\ cantit\]ile prezentate `n tabelul 55, ajungându-se la 6,5 kg la cele cu peste 12 purcei al\pta]i. Mai men]ion\m c\, la scroafele primipare, `n perioada 6-10 zile dup\ f\tare, se acord\ un plus de 500-600 g nutre]uri combinate pentru definitivarea procesului de cre[tere, indiferent de num\rul de purcei.

Page 65: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

302

Tabelul 55

Hr\nirea scroafelor lactante `n func]ie de num\rul de purcei

Perioada de Cantit\]ile de n.c. (kg/zi), când scroafa are: al\ptare peste 12 purcei 10-12 purcei 7-9 purcei 5-7 purcei Prima zi 1,0 1,0 1,0 1,0 2-5 zile 3,0 3,0 2,5 2,0 5-10 zile 4,5 4,0 3,5 3,0 11-32 zile 6,5 5,5 4,5 4,0 33-35 zile 3,0 3,0 2,5 2,0

Tehnica de hr\nire a scroafelor lactante Furajele concentrate recomandate `n hrana scroafelor lactante sunt: orzul, porumbul, ov\zul, t\râ]e de grâu, maz\rea, [roturi de floarea soarelui, [roturi de soia, drojdie furajer\, f\inuri de origine animal\ etc. Propor]iile de participare `n amestec ale componentelor depinde de ras\, sau categoria de meti[i [i de posibilit\]ile unit\]ii, `ns\ nutre]ul combinat rezultat trebuie s\ posede o valoare energetic\ de 3170 Kcal EM/kg furaj, un nivel proteic de 15-16% P.B. [i un con]inut adecvat `n celelalte substan]e nutritive. Receptura actual\ a nutre]ului combinat re]eta 0-5, destinat\ hr\nirii scroafelor `n perioada de lacta]ie (este prezentat\ `n tabelul 56) indic\ un aport proteic de 14% P.B.

Tabelul 56

Structura [i caracteristicile nutre]ului combinat, re]eta 0-5

Specificare Propor]ia de participare (%) Structura

- porumb 55,0 - orz 5,0 - ov\z 5,0 - t\râ]e de grâu 11,8 - [roturi de floarea soarelui 5,0 - [roturi de soia 4,0 - f\in\ de carne 1,0 - f\in\ de pe[te 1,0 - drojdie furajer\ 1,0 - f\in\ de lucern\ 8,0 - carbonat de calciu 1,5 - sare (NaCl) 0,7 - zoofort P3 1,0 TOTAL 100

Caracterisitici nutritive - umiditate 12-14 - celuloz\ brut\ 7,0 - protein\ brut\ 14,0 - sare (maxim) 1,1 - gr\sime brut\ (minim) 2,0 - rest pe sita 2,5 mm (maxim) 5,0

Page 66: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

303

~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ urm\torul amestec de concentrate: 30-40% porumb, 30-40% orz, 7-8% maz\re, 7-8% t\râ]e de grâu, 3-4% drojdie furajer\, 2-4% f\in\ de lucern\, 1,5% carbonat de calciu, 0,5% sare de buc\t\rie. La acest amestec se poate ad\uga premixul de vitamine [i microelemente. Când `n unitate sunt condi]ii pentru producerea mai multor cereale se indic\ urm\torul amestec: 25% orz, 20% porumb, 20% t\râ]e de grâu, 20% ov\z [i 15% furaje bogate `n proteine ([roturi, maz\re, f\inuri de origine animal\ etc). Pe timp de iarn\ `ntre 10-15% din valoarea nutritiv\ a ra]iei se poate substitui cu f\in\ de lucern\ deshidratat\, cu peste 22% P.B., iar vara cu lucern\ verde u[or p\lit\. In exploata]iile de tip gospod\resc, scroafele lactante se pot hr\ni cu amestecuri furajere `n care s\ predomine f\inurile de cereale, al\turi de unele leguminoase [i completate cu premixuri proteino-vitamino-minerale (tab. 57). ~n cazul `n care exploata]iile cultiv\ principalele cereale `n condi]ii rentabile, le poate prelucra (prin m\cinare) [i posed\ instala]ii de omogenizare, atunci se pot procura concentrate P.V.M. de la unit\]ile specializate din zon\, a[a cum ar fi S.C. “UNIREA” S.A. Ia[i. Propor]ia de participare `n re]et\ a componentelor este de 30% porumb, cel mult 40% orz, 10% [roturi de soia [i 20% P.V.M. UNIKEM P.R. - 20.

Tabelul 57

Amestecuri furajere indicate pentru scroafele lactante din unit\]ile gospod\re[ti

Propor]iile (%) indicate pentru varianta: Furajul I II III

F\ina de orz 25 30 30 F\ina de porumb 25 30 15 F\ina de ov\z 15 20 25 F\ina de maz\re 5 5 5 T\râ]e de grâu 15 5 10 Conc.P.V.M.* 15 10 15

Not\*: concentratele proteino-vitamono-minerale se procur\ de la firmele specializate pentru categoria de scroafe lactante ~n cazul `n care exploata]iile cultiv\ principalele cereale `n condi]ii rentabile, le poate prelucra (prin m\cinare) [i posed\ instala]ii de omogenizare, atunci se pot procura concentrate P.V.M. de la unit\]ile specializate din zon\, a[a cum ar fi S.C. “UNIREA” S.A. Ia[i. Propor]ia de participare `n re]et\ a componentelor este de 30% porumb, cel mult 40% orz, 10% [roturi de soia [i 20% P.V.M. UNIKEM P.R. - 20.

Page 67: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

304

Acest concentrat con]ine 2530 Kcal EM/Kg, o valoare proteic\ de 39% P.B., din care 2,9% lizin\, 1,3% metionin\ [i cistin\, 0,4 triptofan, iar mineralele sunt reprezentate de 5,5% calciu [i 1,5% fosfor, al\turi de enzime, vitamine, antioxidante [i inhibitori de mucegaiuri. Nutre]urile combinate sau amestecurile de concentrate se administreaz\ sub form\ uscat\ sau umectat\, `n func]ie de posibilit\]ile de mecanizare [i de procurare a lichidului pentru umectare. Hrana se distribuie individual, `n jgheabul hr\nitorului sau `n trocul din dotarea boxei de f\tare-al\ptare de tip gospod\resc. Frontul de furajare trebuie s\ fie `ntre 40-45 cm pentru fiecare scroaf\. Configura]ia superioar\ a jgheabului trebuie s\ evite risipa de furaje, mai ales `n cazul boxelor suspendate pe canalele de evacuare a dejec]iilor. Umectarea hranei cu zer sau zar\ proaspete, deversate direct `n jgheab, influen]eaz\ pozitiv produc]ia de lapte. Num\rul de tainuri variaz\ `ntre 4-5 pe zi, `n unit\]ile gospod\re[ti [i la discre]ie `n cele industriale. Suplimentarea hranei cu lucern\ verde (uneori trifoi, pe timp de var\) sau suculente (morcovi, cartofi) pe timp de iarn\, `n cantit\]i variabile, de 4-6 kg stimuleaz\ consumul de hran\ [i produc]ia de lapte. Scroafele lactante se pot `ntre]ine, `ncepând cu vârsta purceilor de 15 zile [i la p\[une cultivat\ (`n special lucerniere), variant\ care reduce consumul de concentrate cu 1,2-1,5 kg/animal/zi [i contribuie la o mai bun\ fortifiere a purceilor, cu condi]ia s\ se evite insola]ia [i timpul nefavorabil. Consumul de ap\ al unei scroafe lactante este `ntre 25-30 l/zi, la care se adaug\ cca. 100 l ap\ tehnologic\ `n cazul elimin\rii hidraulice a dejec]iilor din unit\]ile de tip industrial. Ad\parea se face la discre]ie sau de 4-5 ori pe zi [i chiar mai des pe timp c\lduros. Temperatura apei (deoarece consum\ [i purceii) nu trebuie s\ fie mai redus\ de 17°C [i nici mai mare de 18°C, deci aproximativ la nivelul termic din interiorul ad\postului.

11.5. Aspecte tehnice `n cre[terea purceilor sugari

Expoatarea intensiv\ a scroafelor de reproduc]ie se materializeaz\ `n final prin `n]\rcarea unui num\r cât mai mare [i uniform de purcei, garan]ia ob]inerii unor indici de produc]ie [i reproduc]ie superiori la categoriile urm\toare de suine. Aceste deziderate sunt dependente, `n mare m\sur\, de felul cum hr\nim [i `ngrijim purceii sugari, de modalit\]ile de `n]\rcare [i de evitare a pirderilor pe perioada al\pt\rii.

Page 68: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

305

11.5.1. Pierderile de purcei sugari [i evitarea lor

La categoria purcei sugari se `nregistreaz\ cele mai mari pierderi, care variaz\ `ntre 12-25% din efectivul ini]ial, a c\ror cauze sunt foarte diferite, primând deficien]ele `n `ngrijirea acestora imediat dup\ f\tare, al\turi de condi]iile de `ntre]inere neadecvate, legate mai mult de comoditatea boxei de f\tare-al\ptare. Trebuie men]ionat c\, 1-2 purcei mor]i din lotul de f\tare reprezint\ 15-20 % din totalul celor n\scu]i ai unei scroafe, deci se impune asigurarea securit\]ii purceilor `n primele 2-3 zile de la na[tere. Implica]iile economice sunt foarte mari, deoarece o scroaf\ consum\ pentru fiecare purcel care trebuie s\-l fete numai `n perioada de gesta]ie cca. 35 kg de furaje concentrate. Dac\ mortalitatea se `nregistreaz\ `n preajma `n]\rc\rii, atunci cheltuielile sunt [i mai mari, deoarece intervin [i alte elemente foarte costisitoare, toate grevând costurile de produc]ie pe purcelul `n]\rcat. Cauzele care determin\ aceste pierderi apar]in atât cresc\torului cât [i, `ntr-o mai mic\ m\sur\, animalului, fiind categorisite `n indirecte [i directe. Dintre cauzele indirecte care provoac\ moartea purceilor cu pu]in timp `nainte, sau `n timpul parturi]iei, enumer\m:

• netratarea la timp a unor boli la mame (bruceloz\, leptospiroz\ etc);

• netratarea unor infec]ii banale ale aparatului genital la scroaf\;

• neasigurarea unui tratament eficace la scroafe pentru sincronizarea actului parturi]iei [i ejec]ia colesterolului;

• furajarea scroafelor `n ultima parte a gesta]iei cu nutre]uri alterate, `nghe]ate, precum [i incomplete din punct de vedere al con]inutului `n substan]e nutritive etc.

Dintre cauzele directe ale pierderilor de purcei sugari, ponderea o de]in strivirile `n primele momente dup\ f\tare, al\turi de neglijen]a `n acordarea ajutorului imediat dup\ na[tere ([tergerea de mucozit\]i, uscarea corpului, dirijarea spre sursa de `nc\lzire, timpul scurs pân\ a primul supt etc.) Pierderile prin striviri reprezint\ cca. 50% din totalul pierderilorde purcei sugari `n perioada de al\ptare. Neacordarea importan]ei unor afec]iuni digestive [i respiratorii mai reduc efectivul cu `nc\ 15-25% din cei r\ma[i `n lotul de f\tare. Tehnologiile actuale cuprind [i rezolv\ aceste elemente, pe faze, locuri [i timp, poate mai pu]in atitudinea `ngrijitorului fa]\ de scroaf\ [i purcei. Pierderile de purcei sugari prin mortalitate mai sunt influen]ate [i de o serie de factori favorizan]i, cum ar fi: vârsta când s-a produs pierderea acestora; vitalitatea purceilor; dezvoltarea corporal\ a purceilor la na[tere; anemia feripriv\; temperamentul scroafelor; starea de `ntre]inere [i s\n\tatea acestora; dep\[irea unor crize datorate insuficien]ei laptelui matern, anotimpul etc.

Page 69: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

306

Vârsta purceilor. Cele mai mari pierderi de sugari, din totalul pierderilor pe parcursul perioadei de al\ptare, se `nregistreaz\ `n primele 2 zile, `ntre 50-60%, totalizând `n prima s\pt\mân\ de via]\ 80-90%. Numai neasigurarea temperaturii optime la nivelul patului de odihn\ a purceilor `n primele momente de dup\ f\tare (`ntre 30-32°C) afecteaz\ func]ia de termoreglare, ducând la metabolizarea excesiv\ a glucozei din organism [i instalarea st\rii de hipoglicemie la purcei, manifestându-se prin tremur\turi musculare, nesiguran]\ `n mers [i chiar la supt. Aceast\ stare se poate preveni par]ial prin administrarea unei solu]ii de glucoz\ (pe cale bucal\, sau parenteral) [i total prin asigurarea c\ldurii optime dup\ f\tare. Neingerarea de colostru `n primele ore dup\ f\tare afecteaz\ imunitatea purcelului; acesta r\mânând neprotejat `n fa]a mediului microbian. Imunitatea activ\ se instaleaz\ destul de târziu, la peste 30 de zile de via]\. Vitalitatea purceilor are importan]\ `n nivelul pierderilor, constatându-se c\ produ[ii rezulta]i din `mperecherile `nrudite au vitalitate sc\zut\, `n schimb cei ob]inu]i din imperecheri ne`nrudite, precum [i de la scroafe metise apar]in\toare la rase diferite sau chiar linii diferite (dar ne`nrudite, din cadrul acelea[i rase), sunt mult mai viguro[i. A[a se explic\ rezultatele slabe `n cre[terea purceilor ob]inu]i din `mperecheri consangvine, punând `n pericol existen]a liniilor consangvinizate. Num\rul [i greutatea individual\ la na[tere influen]eaz\ nivelul pierderilor prin mortalitate, `n sensul c\ ponderea este mai mare la scroafele cu peste 13 purcei (de pân\ la 45%), fa]\ de cele cu 9-10 purcei; propor]ia de 20-22% este `nregistrat\ atât la scroafele cu 6 purcei cât [i la cele cu 10 purcei. Aceasta ne face s\ apreciem c\ este mai avantajoas\ exploatarea unor scroafe cu prolificitate bun\ (`ntre 10-12 purcei) decât a acelora cu prea mul]i (peste 12) sau prea pu]ini purcei (sub 8 la na[tere). Aceste concluzii impun, mai ales `n unit\]ile industriale, egalizarea num\rului de purcei sugari pe scroafe, `nc\ din a doua zi de dup\ f\tare. Cu cât purceii au o dezvoltare corporal\ mai bun\, apreciat\ `n general prin masa corporal\ individual\, cu atât pierderile sunt mai reduse.

Cumularea celor 2 factori (num\rul [i greutatea la na[tere) este consemnat\ prin rezultatele din tabelul 58, de unde rezult\ c\ cele mai reduse [i acceptabile procente de pierderi (prin mortalitate), sunt atunci când loturile de f\tare de]in `ntre 8-13 purcei [i cu greutatea `ntre 1,0-1,6 kg, sau `n medie 10 purcei cu 1,25 kg. Anemia feripriv\ determin\ pierderi la purceii ob]inu]i `n unit\]ile de tip industrial, deoarece rezervele de fier se epuizeaz\ `n prima s\pt\mân\ de via]\.

Page 70: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

307

Tabelul 58

Influen]a num\rului [i greut\]ii purceilor la na[tere asupra pierderilor pân\ la `n]\rcare

Greutatea Num\rul de purcei f\ta]i: purceilor la 5-7 8-10 11-13 14-19 na[tere (kg) Mortalitatea (%) `n perioada de al\ptare: 0,5-0,7 67 54 71 87 0,8-1,0 57 38 42 48 1,0-1,3 23 18 22 31 1,3-1,6 10 12 12 19 1,6-1,9 10 8 11 11 1,9-2,3 0 4 5 16

Un purcel mediu dezvoltat posed\ la na[tere cca. 50 mg fier, din care peste 90% este `n hemul din hemoglobin\. Necesarul zilnic de fier este de cca. 7 mg, iar aportul prin laptele mamei de doar 2,5 mg, a[a `ncât, dup\ 8-9 zile, se instaleaz\ starea de anemie. Al]i autori arat\ c\ `ntre produc]ia de lapte [i con]inutul acestuia `n fier este o corela]ie negativ\, deci cantit\]ile sporite de lapte ingerate nu rezolv\ situa]ia. Pentru aceasta, `n ziua a 3-a sau a 4-a dup\ na[tere, se administreaz\ un preparat pe baz\ de fier (FER DEXTRAN, FERODEX, MIOFER sau URSOFERAN), intramuscular, `n doze de 1-1,5 ml/purcel, cu o repetare dup\ 8-9 zile (la cei insuficien]i dezvolta]i corporal). ~n unit\]ile gospod\re[ti, anemia feripriv\ se poate preveni prin umectarea sfârcurilor scroafei, `nainte de supt, cu o solu]ie de sulfat de cupru 1,0 ‰ [i sulfat de fier 2,5‰, sau se administreaz\ o asemenea solu]ie pe cale bucal\ (câte 10 ml/purcel). Dup\ vârsta purceilor de 10 zile, când `ncep s\ consume concentrate, se poate `ngloba solu]ia `n furaj. De asemenea, se poate administra (separat) lut feruginos (proasp\t recoltat, bine uscat [i m\run]it). Introducerea `n hrana scroafelor gestante, `n ultima perioad\, a sulfatului de fier, m\re[te rezerva de fier din corpul fetu[ilor. Vârsta scroafelor are influen]\ asupra pierderilor, `n sensul c\ la scroafele primipare, precum [i la cele peste vârsta de 3 ani, mortalitatea este mai ridicat\ decât `ntre vârstele de 1,5-2,5 ani, respectiv `ntre f\t\rile a 2-a [i a 5-a. Scroafele b\trâne sunt mai greoaie, `[i reduc din instinctul matern, au o produc]ie de lapte mai redus\ [i uneori strivesc purceii. Anotimpul influen]eaz\ nivelul pierderilor, atât direct cât [i indirect. Ac]iunea indirect\ este favorizat\ de reminiscen]a ancestral\ mo[tenit\ de la porcul s\lbatic, când f\t\rile aveau loc prim\vara. Se observ\ c\ la f\t\rile de

Page 71: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

308

prim\var\ procentele de mortalitate sunt mai reduse, fa]\ de celelalte sezoane. Direct, influen]a este mai mare, deoarece pe parcursul sezonului de toamn\ târzie [i iarn\ temperaturile sc\zute din ad\posturi determin\ la purcei diferite afec]iuni ale aparatului respirator, mai ales `n unit\]ile gospod\re[ti, unde nu sunt surse suplimentare de `nc\lzirea local\. Alte cauze. ~n aceast\ categorie intr\ schimbarea u[oar\ a compozi]iei laptelui de scroaf\, ca urmare a administr\rii unor furaje alterate, a ad\p\rii cu ap\ prea rece sau necorespunz\toare, precum [i a degrad\rii st\rii de `ntre]inere a mamei, ca urmare a unei alimenta]ii deficitare cantitativ [i calitativ. Temperatura prea sc\zut\ a apei pentru ad\parea purceilor influen]eaz\ negativ starea de s\n\tate, fapt ce impune pre`nc\lzirea acesteia `n bazine speciale, sau instala]ii speciale. Sl\birea accentuat\ a scroafelor, `n special a celor bune mame, contribuie la cre[terea pierderilor din lot. Starea de igien\ necorespunz\toare din box\ [i compartimentul `n care sunt `ntre]inu]i scroafa [i purceii, afecteaz\ starea de s\n\tate ale acestora, [i care nesesizat\ la timp, determin\ pierderi `nsemnate. Neobi[nuirea purceilor cu consumarea furajelor suplimentare la vârsta de 8-9 zile, aduce pagube mari ulterioare. Mai men]ion\m c\, dup\ 7-8 zile de la na[tere, a[ternutul purceilor se elimin\, mai ales când aceasta const\ din rumegu[, pentru a nu fi ingerat de c\tre purcei. Igenizarea trebuie s\ se fac\ de 2 ori pe zi, f\r\ a folosi prea mult\ ap\, mai ales `n primele 2 s\pt\mâni de la f\tare. ~n unit\]ile de produc]ie, castrarea masculilor trebuie s\ se efectueze la vârsta de 7-8 zile [i nu mai târziu, deoarece la vârsta de 14-15 zile deja apare o prim\ criz\ a insuficien]ei laptelui, care este dep\[it\ u[or, dac\ purcelul este deja vindecat [i dac\ furajul combinat prestarter (de bun\ calitate) este pus la dispozi]ia acestuia `nc\ de la vârsta de 8-9 zile. Alte elemente sunt specificate prin tehnologia practicat\ la “COMTIM” fiind prezentat\ `n tabelul 59, valabil\ [i pentru unit\]ile gospod\re[ti.

Page 72: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

309

Tabelul 59

Tehnologia cre[terii purceilor sugari la “COMTIM”

Vârsta zile

Ac]iuni tehnologice Observa]ii

1 Formarea [i uniformizarea loturilot; T\ierea col]ilor, amputarea cozilor, Al\ptarea artificial\ cu colostru a purceilor mici;

Rehidratarea pe cale parental\ cu solu]ii electrolitice `n prima s\pt\mân\ de via]\; ulterior

2-3 Administrarea preparatului de fier; Extragerea purceilor care au pierdut sfârcul [i formarea loturilor la doici;

rehidratarea se face per os, pân\ la `n]\rcare.

4 Continuarea al\pt\rii artificiale cu colostru a purceilor orfani;

Tratamentul purceilor minus-variante se face zilnic cu anti-

5-7 Castrarea masculilor; biotice (pe baz\de antibiogra- 8-10 ~nceperea furaj\rii suplimentare cu re]eta 0-1; me) [i extracte tisulare produ- 11 Scoaterea purceilor r\ma[i `n cre[tere [i

formarea loturilor la doici (din cele f\tate); se `n unitate;

15 Inlocuirea scroafelor slabe cu doici din `n]\rcare;Se `ncepe administrarea nutre]ului verde;

Se asigur\ temepratura de 29-25°C la pardoseala patului

18 Scoaterea purceilor minus-variante [i formarea loturilor la doici (din cele `n]\rcate);

purceilor `n primele 15 zile de via]\;

22 ~nlocuirea scroafelor slabe cu doici (din cele `n]\rcate);

25 Scoaterea purceilor minus-variante [i formarea loturilor la doici (din cele `n]\rcate);

Se asigur\ temperatura ambinat\ de 22-18°C `n halele

34 Marcarea scroafelor destinate ca doici; Reformarea scroafelor necorespunz\toare; Suprimarea furaj\rii scroafelor;

de f\tare;

35 ~n]\rcarea scroafelor

11.5.2. Alimenta]ia suplimentar\ a purceilor sugari

Particularit\]i digestive la purceii sugari ne indic\ faptul c\, `n primele zile de dup\ na[tere, ace[tia inger\ cantit\]i destul de limitate de colostru [i apoi de lapte, impunând supturi la intervale scurte de timp, de cca. 40-50 minute. Volumul stomacului purcelului la na[tere este de numai 30-40 ml, iar lungimea intestinului sub]ire de 3,5-4,0 m [i o capacitate de 100-110 ml. Dup\ cca. 10 zile stomacul `[i m\re[te capacitatea de cca. 3 ori, iar intestinele `[i dubleaz\ lungimea. Calitatea sucului gastric la purceii sugari se deosebe[te de cea a suinelor adulte; `n acesta g\sindu-se o cantitate suficient\ de chimozin\ capabil\ s\ cuaguleze laptele supt, `ns\ pepsina este `n cantitate redus\, iar acidul clorhidric este aproape absent (deoarece glandele stomacale nu sunt formate definitiv). Cu toate acestea, digestia intestinal\ la purcei se desf\[oar\ `n condi]ii mai bune decât cea stomacal\, deoarece pH-ul de 6,5 permite activitatea enzimelor

Page 73: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

310

carbohidrazice ca: lactaza, sucraza, maltaza etc. Sucul pancreatic con]ine o serie de fermen]i proteolitici, amilolitici [i lipolitici, atestând o capacitate bun\ de digestie. Toate acestea indic\ la purceii sugari un echipament enzimatic `n formare, `nc\ neeficient pentru alte categorii de furaje, decât laptele matern. Ca urmare, `n aceast\ perioad\, dezvoltarea purceilor este determinat\ `n mare m\sur\ de cantitatea de lapte supt [i care, prin elementele sale nutritive, imprim\ o mare intensitate de cre[tere. A[a cum s-a ar\tat, purceii `[i dubleaz\ greutatea `n cca. 15 zile, iar la vârsta de 8 s\pt\mâni greutatea este sporit\ de 10-12 ori. Se mai constat\ c\, `ntre s\pt\mâna a 3-a [i a 4-a, ritmul de cre[tere `n greutate al purceilor sugari prezint\ o u[oar\ stagnare, dup\ care se revine la normal. Aceasta se datore[te nesatisfacerii nevoilor nutritive prin laptele de scroaf\, precum [i neobi[nuirea consumului de furaje suplimentare pentru acoperirea necesarului. Dup\ unii autori aceast\ criz\ are loc mai de timpuriu, dup\ cca. 14-16 zile de la na[tere. Purceii `ncep s\ consume nutre]uri combinate (de foarte bun\ calitate) la vârsta de 7-9 zile, `ns\ echipamentul enzimatic nu este suficient de bine preg\tit, a[a `ncât pot ap\rea unele tulbur\ri gastro-intestinale, manifestate prin diaree. Succesul dep\[irii fazei depinde de modul cum prepar\m [i punem la dispozi]ia purceilor un furaj suplimentar de calitate, din componente foarte u[or digestibile. Importan]a alimenta]iei suplimentare este eviden]iat\ dup\ vârsta purceilor de 3 s\pt\mâni, când cerin]ele organismului sunt satisf\cute de combina]ia dintre laptele matern [i furajul suplimentar; numai unul sau altul duc la rezultate negative, atât ale cre[terii cât [i ale st\rii de s\n\tate (tab. 60)

Tabelul 60

Cerin]ele de substan]e nutritive [i aportul prin laptele matern

Vârsta Greutate Energie digestibil\ (Kcal) Protein\ brut\ (g)

(s\pt\m)

(kg)

necesar

aport prin lapte

% de acoperire prin lapte

necesar

aport prin

lapte

% de acoperire prin lapte

1 2,7 950 950 100,0 - - - 2 4,0 1250 1250 100,0 - - - 3 5,9 1625 1400 86,1 83 58 69,8 4 7,7 2000 1250 62,5 92 54 58,6 5 9,9 2375 1250 52,6 102 58 56,8 6 12,7 2750 1150 41,8 118 56 47,4

Page 74: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

311

~ncepând cu vârsta de 3 s\pt\mâni, dac\ purceii sunt abi[nui]i cu furajele `nc\ de la 7-9 zile, ace[tia cresc [i se dezvolt\ mai bine decât cei care nu au fost obi[nui]i, iar criza de insuficien]\ a laptelui este dep\[it\ f\r\ probleme majore, dup\ cum [i criza de `n]\rcare. Dup\ mai mul]i autori, se poate trage concluzia c\ este mai economic s\ punem la dispozi]ia purcelului un furaj de foarte bun\ calitate , chiar dac\ acesta este mai scump, decât s\ hr\nim scroafele o perioad\ mai `ndelungat\; deci putem s\-i `n]\rc\m mai devreme. Pe de alt\ parte, furajarea suplimentar\ a purceilor sugari determin\ sporirea capacit\]ii tubului digestiv, ducând la cre[terea eficien]ei valorific\rii hranei `n etapele urm\toare. Desigur, valorile biologice ale substan]elor nutritive din lapte sunt mult mai ridicate, fa]\ de cele din hrana suplimentar\, `ns\ se mizeaz\ mai mult pe preg\tirea organismului, `n mod gradat, pentru consumarea furajelor clasice. Calit\]ile furajului suplimentar ~n vederea sus]inerii ritmului intens de cre[tere la purceii sugari se impune un aport energetic corespunz\tor, al\turi de satisfacerea optim\ `n toate substan]ele nutritive necesare, deci cre[terea densit\]ii nutritive, secondat\ de m\rirea palatabilit\]ii. ~n prima perioad\ a lacta]iei `ntreg necesarul energetic este asigurat prin laptele matern, `ns\ dup\ 2-3 s\pt\mâni energia trebuie completat\ prin furajele suplimentare, urmând ca dup\ vârsta de 5 s\pt\mâni, indiferent dac\ purcelul a fost `n]\rcat sau nu, majoritatea energiei s\ fie asigurat\ prin furaje. Cu privire la con]inutul `n energie a furajului suplimentar se impune ca acesta s\ fie cât mai mare, `ntre 3100-3400 Kcal EM/kg nutre] combinat, [i chiar de 3600 Kcal la `nceputul administr\rii. Cerin]ele crescute `n proteine sunt impuse de ritmul de cre[tere accelerat, a[a `ncât `ntr-un volum cât mai mic de furaje s\ existe un procent de 20-22% protein\ brut\, `n care se g\seasc\ 1,1-1,3% lizin\, 0,7% aminoacizi cu sulf (metionin\+cistin\) [i cca. 0,2% triptofan (tab.61). Nivelul proteic din amestecurile furajere depinde [i de componentele care intr\ `n re]et\. A[a, de exemplu, dac\ `n acestea intr\ laptele praf, sau caseina, atunci nivelul proteic poate fi ceva mai redus, deoarece proteina din aceste componente au coeficien]i de digestibilitate mai ridica]i la purceii sugari. Proteinele cu molecul\ mare sunt la `nceput mai greu utilizabile din cauz\ c\ atât pepsina cât [i tripsina sunt `nc\ inactive.

Page 75: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

312

Tabelul 61

Necesarul de energie [i de substan]e nutritive pentru purceii sugari pân\ la greutatea de 10 kg (dup\ N.R.C.)

Necesar `n % sau cantit\]i per kg furaj

Necesar zilnic

Explica]ii UM purcei 1-5 kg

purcei 5-10 kg

UM purcei 1-5 kg

purcei 5-10 kg

Consum de furaje uscate `n aer - - - g 250 500 Spor mediu zilnic a[teptat - - - g 200 300 Consum specific (furaj/kg spor) - - - - 1,23 1,67 Energie [i protein\ - energie digestibil\ Kcal 3700 3500 Kcal 925 1750 - energie metabolizabil\ Kcal 3600 3400 Kcal 900 1700 - protein\ brut\ % 27 20 % 67,5 100 Aminoacizi esen]iali - lizin\ % 1,28 0,95 % 3,2 4,8 - arginin\ % 0,33 0,25 % 0,8 1,3 - histidin\ % 0,31 0,23 % 0,8 1,2 - izoleucin\ % 0,85 0,63 % 2,1 3,2 - leucin\ % 1,01 0,75 % 2,5 3,8 - metionin\+cistin\ % 0,76 0,56 % 1,9 2,8 - fenilalanin\+tirozin\ % 1,18 0,88 % 3,0 4,4 - treonin\ % 0,76 0,56 % 1,9 2,8 - triptofan % 0,20 0,15 % 0,5 0,8 - valin\ % 0,85 0,63 % 2,1 3,2 Substan]e minerale - calciu % 0,90 0,80 % 2,3 4,0 - fosfor % 0,70 0,60 % 1,8 3,0 - sodiu % 0,10 0,10 % 0,25 0,5 - clor % 0,13 0,13 % 0,33 0,7 - potasiu % 0,30 0,26 % 0,75 1,3 - magneziu % 0,04 0,04 % 0,10 0,2 - fier mg 150 140 mg 38 70 - zinc mg 100 100 mg 25 50 - mangan mg 4 4 mg 1 2 - cupru mg 6 6 mg 1,5 3 - iod mg 0,14 0,14 mg 0,04 0,07 - seleniu mg 0,15 0,15 mg 0,04 0,08 Vitamine - vitamina A UI 2200 2200 UI 550 1100 - betacaroten mg 8,8 8,8 mg 2,2 4,4 - vitamina D UI 220 220 UI 55 110 - vitamina E UI 11 11 UI 2,8 5,5 - vitamina K mg 2 2 mg 0,5 1,1 - riboflavin\ mg 3 3 mg 0,75 1,5 - niacin\ mg 22 22 mg 5,5 11 - acid pantotenic mg 13 13 mg 3,3 6,3 - vitamina B12 mg 22 22 mg 5,5 11 - colin\ mg 1100 1100 mg 275 550 - tiamin\ mg 1,3 1,3 mg 0,33 0,65 - vitamina B6 mg 1,5 1,5 mg 0,38 0,75 - biotin\ mg 0,1 0,1 mg 0,03 0,05 - acid folic mg 0,6 0,6 mg 0,15 0,30

Page 76: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

313

Cerin]ele de vitamine. Vitamina A este de cea mai mare importan]\ pentru purcel, aceasta asigurându-se `n totalitate prin lapte din organismul purcelului (din ficat). Caren]a hranei scroafei `n vitamina A, reduce vitalitatea purcelului, `ncetine[te cre[terea [i favorizeaz\ apari]ia tulbur\rilor digestive. Capacitatea de sintez\ a vitaminei A de c\tre organismul purcelului este foarte sc\zut\. Dac\ gr\simile ad\ugate la nutre]urile combinate, ca energizante, nu sunt tratate cu antioxidante, se inactiveaz\ [i o parte din vitamina A. Din aceast\ cauz\ se procedeaz\ la vitaminizarea purceilor sugari insuficien]i dezvolta]i [i a scroafelor, cu vitamina A [i D2. Cerin]ele de vitamin\ D trebuie apreciate `n func]ie de sistemul de `ntre]inere a scoafei cu purcei, avându-se `n vedere c\ accesul la razele solare, la p\[unat etc, poate `nlesni procurarea unei p\r]i din necesar. ~n unit\]ile de tip industrial, administrarea vitaminei D este absolut necesar\, `n special dup\ `n]\rcare [i transferul purceilor `n cre[\. La purceii sugari s-a semnalat o leg\tur\ `ntre caren]a hranei `n vitamina E [i lipsa fierului, componente care dac\ nu sunt corect administrate se traduc prin mortalitate ridicat\ `n primele 24 ore dup\ injectarea fierului. Pentru aceasta se indic\ administrarea vitaminei E cu 1-3 zile `naintea inject\rii fierului. Caren]a `n vitaminele din complexul B se pot satisface u[or prin introducerea `n amestecuri de drojdii furajere. Cerin]ele `n substan]e minerale sunt [i ele mari, ca urmare a proceselor de cre[tere intense. Cerin]ele zilnice sunt: 8-10 g calciu, 9 g fosfor, 3-6 g potasiu, 1-2 g sodiu [i 2-4 g clor. Calciul [i fosforul se asigur\ u[or prin carbonat de calciu, fosfat dicalcic, f\in\ de oase etc. Dintre microelemente, `n mod deosebit se pune problema pentru fier, care trebuie administrat intramuscular, `n unit\]ile de tip industrial sub forma unor preparate speciale [i mai pu]in `n unit\]ile gospod\re[ti, când se poate procura din lut feruginos, sulfat de fier etc. Cerin]ele de microelemente, toleran]a [i pragurile de toxicitate sunt prezentate `n tabelul 62.

Tabelul 62

Cerin]ele `n microelemente, toleran]a [i toxicitatea la purcei

Microelementul Cerine]e (mg/kg furaj)

(ppm) Toleran]a

(ppm) Pragul toxic

(ppm) Fier 80,0 1000 4000 Cupru 10,0 100-150 250 Cobalt 0,1 - - Mangan 40,0 80 500 Zinc 50,0 1000 2000 Iod 0,2 - - Seleniu 0,1 2,5 7 Molibden 0,1 5 10

Page 77: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

314

~n cre[terea industrial\, de mare importan]\ este asigurarea seleniului, r\spunz\tor de distrofiile musculare la purceii sugari. Componentele indicate pentru amestecul de furaj suplimentar, depind atât de particularit\]ile de digestie cât [i de preferin]ele purceilor pentru anumite furaje. Laptele ecremat praf este componentul principal [i cel mai indicat, deoarece echipamentul enzimatic este adecvat pentru digestia acestuia. Propor]ia de lapte praf din amestecul de concentrate depinde de vârsta la care se face `n]\rcarea, aceasta stimulând consumul [i accentuând independen]a fa]\ de laptele matern. Propor]iile de lapte praf sunt `ntre 10-20% din amestec, putându-se `nlocui par]ial [i cu alte preparate ca: extracte solubile din [roturi de soia [i ov\z, sau concentrate proteice din suc de lucern\ [i subproduse de origine animal\ de tip COLUROM (aceasta din urm\ dup\ vârsta de 15 zile). Zah\rul este un component energizant indicat pentru cre[terea palatabilit\]ii amestecului furajer. Propor]iile de participare sunt `ntre 5-10%. Se mai utilizeaz\ `n propor]ii mai reduse [i melasa, mai ales ca liant pentru granulare.

Tabelul 63

Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]ului combinat 0-1

Specificare % Structura: Porumb 20,00 Orz 15,00 Grâu 10,00 T\râ]e de grâu 5,00 {roturi de soia* 15,00 F\ina de pe[te 5,60 Drojdie furajer\ 2,45 Zah\r 5,25 Gr\sime de porc 3,15 Carbonat de calciu 1,05 Fosfat dicalcic 0,35 Sare 0,35 Zoofort 1,05 Porlavit** 15,75 TOTAL 100,00 Caracterisitici nutritive: Umiditate 11-12 Protein\ brut\ 20,5 Fibre brute 3,0 Sare (maximum) 0,5 Gr\sime brut\ (minimum) 5,0 Granula]ie (rest pe sita de 2 mm, maximum) 1,5

Not\: * [roturile de soia sunt m\cinate cu sita de 2 mm; ** porlavitul cuprinde `n componen]a sa: 65% lapte praf, 6% f\in\ de orez,

7% drojdie furajer\, 9% gr\simi, 2,3% zah\r, 3% zeamil, premixuri vitaminice [i minerale, antibiotice etc.

Page 78: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

315

Cerealele pot participa `n propor]ie de 45-50%, cu condi]ia s\ fie bine m\cinate (granula]ie fin\ sau medie), de foarte bun\ calitate [i uneori tratate, `n sensul c\ la ov\z [i la orz trebuie s\ se `ndep\rteze paleele, iar `n unele situa]ii boabele se pr\jesc. Orzul pr\jit este consumat cu mult\ pl\cere, fiind mai gustos, cu substan]e nutritive mai u[or digestibile, iar paleele caramelizate (sau arse) absorb o parte din gazele de fermenta]ie. ~n vederea reducerii propor]iei laptelui praf din re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor combinate pentru purceii sugari [i cei `n]\rca]i (re]etele R 0-1 [i R 0-2), AURELIA, C. [i colab. (1982), recomand\ tratarea barotermic\ a porumbului [i a orzului (timp de câteva minute, la 10 atmosfere) pentru a spori digestibilitatea amidonului. S-a constatat c\ aceast\ “extrudare” a cerealelor administrate `n hrana tineretului porcin, `ntre vârstele de 25-50 de zile, a contribuit la ridicarea sporului mediu zilnic cu 8-12%, fa]\ de lotul martor, iar consumul specific s-a redus cu 6-17% (tab.64).

Tabelul 64

Indicatorii tehnico-economici `nregistra]i la hr\nirea cu cereale extrudate

Varianta cu 19% P.B. Varianta cu 21,5% P.B. Specificare martor R 0-1 + porumb

extrudat martor R 0-1 + porumb extrudat

Greutatea la vârsta de 23 zile (kg) 4,87 4,89 4,70 4,87 Greutatea la vârsta de 50 de zile (kg) 8,23 8,76 8,73 9,21 Sporul mediu zilnic (g) 128 143 149 161 Consum specific concentrate (kg) 2,10 1,73 1,81 1,70

~n hrana purceilor sugari se pot utiliza propor]ii reduse de maz\re [i numai `n urma unor tratamente termice speciale, ce constau `n fierberea f\inurilor timp de 20-30 minute la 140°C, ocazie `n care se inactiveaz\ factorul antitriptic [i a celui toxic (aglutinator al hematiilor). Acelea[i considerente sunt valabile [i pentru f\inurile de orz (cernute [i fierte dup\ m\cinare), când glutenul devine mai u[or digestibil. Acest procedeu este cunoscut sub numele de “extrudare” [i este superior pr\jirii boabelor de orz. Cu privire la utilizarea componentelor proteice vegetale, [roturile de soia trebuie tratate obligatoriu termic, iar cele de floarea soarelui sunt cernute; participarea acestora `n amestec fiind `ntre 12-17%. Dintre f\inurile de origine animal\ este preferat\ f\ina de pe[te, de foarte bun\ calitate, `n propor]ie de pân\ la 5% din amestec. ~n fermele de tip gospod\resc, amestecurile furajere destinate supliment\rii hranei purceilor sugari trebuie s\ posede acelea[i caracteristici ca nutre]ul

Page 79: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

316

combinat 0-1, adic\ s\ con]in\ peste 20,5% protein\ brut\, cel mult 3.0% celuloz\ brut\, peste 5,0% gr\sime brut\ [i 0,5% sare (NaCl). Granula]ia trebuie s\ fie medie spre fin\, adic\ restul de pe sita de 2 mm de cel mult 1,5%. ~n ultimul timp, `n România (S.C. UNIREA S.A Ia[i) se produc concentrate proteino-vitamino-minerale (P.V.M.) care particip\ `n ra]iile de hran\ `n propor]ie de 30%, iar celelalte componente constau din f\in\ de porumb (40%), [i f\in\ de orz (maximum 30%). Concentratul P.V.M. con]ine 40% P.B., cu 3,5% lizin\, 1,4% metionin\, 0,5% cistin\, 0,5% triptofan, 4,5% calciu, 1,8% fosfor etc, al\turi de enzime [i vitamine. Valoarea energetic\ este de 3050 Kcal EM/kg P.V.M., `n condi]iile când substan]a uscat\ este de 91,8%, iar gr\simea brut\ de 3,4%. Prin urmare, unitatea gospod\reasc\ `[i procur\ concentratul P.V.M. pe care `l omogenizeaz\ foarte bine cu f\inurile de cereale. Se sconteaz\ pe un consum de cca.10 kg furaj pentru un purcel sugar de la na[tere pân\ la greutatea de cca. 12 kg, din care cca. 3 kg `l reprezint\ concentratul P.V.M.. Denumirea comercial\ este de UNIKEM PPS-30 [i este produs de S.C. UNIREA S.A. Ia[i. ~n unit\]ile gospod\re[ti se poate administra [i laptele tras proasp\t, `n cantit\]i de 50 ml la vârsta de 10 zile [i pân\ la 500 ml la vârsta de 56 zile. De asemenea, se poate administra suplimentar [i lucern\ verde, `ns\ numai dup\ vârsta de 15 zile [i `n cantit\]i de 100-200 g/purcel/zi. Orzul pr\jit se introduce suplimentar `n hran\, `n cantit\]i de 50 g/purcel/zi, la vârsta de 15 zile [i de 200 g la vârsta de o lun\, pe t\vi]e [i `n zonele curate [i izolate fa]\ de scroaf\. ~n unit\]ile gospod\re[ti se instituie 3-4 tainuri pe zi, iar `n cele de tip industrial, nutre]urile combinate se administreaz\ la discre]ie, `n hr\nitori semiautomate, `ncepând cu vârsta de 8 zile. Furajele neconsumate se adun\ `n aceea[i zi [i se dirijeaz\ la porcii gra[i. Consumul zilnic, la vârsta de 3 s\pt\mâni, ajunge la 30 g, la 35 zile la cca. 250 g, iar la vârsta de 56 zile la 500 g. Cantit\]ile de nutre] combinat consumate pân\ la vârsta de 35 de zile sunt de cca. 6 kg/purcel [i de cca. 8 kg la 42 de zile. Accesul la ad\p\toare trebuie s\ fie de la vârsta de 4 zile; apa la discre]ie pentru b\ut este o condi]ie esen]ial\ pentru realizarea de rezultate bune ale cre[terii [i de men]inere a s\n\t\]ii. ~n alimenta]ia tineretului sugar trebuie s\ se pun\ un accent deosebit pe `mbog\]irea amestecurilor furajere cu unele energizante, substan]e minerale [i vitamine. ~n acest sens, nutre]urile combinate vor con]ine cel pu]in 5% gr\simi, aceasta realizându-se atât prin componentele clasice cât [i prin introducerea `n re]et\ a gr\simii de porc de calitate superioar\, de uleiuri vegetale [i de zah\r (unde sunt resurse suficiente). Gr\simile au rolul de energizante, pe lâng\

Page 80: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

317

asigurarea friabilit\]ii, `n cazul granul\rii nutre]ului combinat de tip prestarter, mult recomandat `n hrana purceilor sugari. Granulele care se sf\râm\ u[or sunt consumate cu mai mult\ pl\cere de c\tre purcei, mai ales dup\ vârsta de 10-15 zile, deoarece denti]ia este `nc\ `n formare. Gr\simile sunt introduse `n masa furajului combinat prin pulverizare, `n stare `nc\lzit\, necesitând unele cheltuieli `n plus, dar care se reg\sesc `n preg\tirea organismului purcelului pentru consumarea integral\ [i timpurie a tuturor componentelor. Alimenta]ia mineral\ a scroafelor lactante [i ale purceilor sugari (dup\ vârsta de 9 zile) are foarte mare importan]\, mai ales `n cazul exploat\rii intensive. ~n unit\]ile de tip industrial substan]ele minerale trebuie s\ se asigure la nivelul cerin]elor, `n caz contrar efectele negative ale deficitului se resimt imediat, cu manifest\ri nespecifice [i greu de stabilit `n timp util. Unele experien]e efectuate mai recent scot `n eviden]\ necesitatea supliment\rii minerale a ra]iilor de hran\ pentru scroafele lactante [i chiar a celor gestante, cu influen]\ favorabil\ asupra capacit\]ii reproductive [i a viabilit\]ii purceilor. ~n general, la suinele crescute `n unit\]ile gospod\re[ti se utilizeaz\ suplimente minerale, `n propor]ie de 3-4%, la re]etele sau ra]iile de baz\, formate din: 55 de p\r]i fosfat dicalcic, 15 p\r]i carbonat de calciu, 20 p\r]i NaCl [i 5 p\r]i magneziu. Acest supliment asigur\ cca. 20% Ca, 10% P, 5% Na, 3% Mg, 0,15% Fe, 0,15% Zn, 0,10% Mn, 0,03% Cu [i 0,001% I, propor]ia fiind relativ satisf\c\toare. ~n unit\]ile de tip industrial se utilizeaz\ cu prec\dere P.V.M. specifice purceilor sugari, care particip\ `n propor]ie de 30% `n furajul combinat. ~n aceast\ situa]ie, furajul combinat de tip prestarter, specific purceilor sugari (re]eta 0-1), asigur\ substan]ele minerale prin propor]iile de 3% carbonat de calciu, 1% f\in\ de oase, 1% sare de buc\t\rie [i 3% zoofort P1. 11.5.3. ~n]\rcarea purceilor

~n]\rcarea purceilor constituie o ac]iune zootehnic\, prin care se face trecerea de la o alimenta]ie bazat\ pe laptele matern la o alimenta]ie cu furaje specifice hr\nirii suinelor. ~n]\rcarea este faza cea mai critic\ din via]a purcelului, datorat\ atât elimin\rii laptelui din hran\ cât [i stresului provocat de izolarea fa]\ de mam\. Criza de `n]\rcare se manifest\ prin stagnarea `n cre[tere, prin st\ri de diaree [i de agita]ie exagerat\, urmate de apatie, indicat\ [i prin pierderea luciului p\rului. Pentru atenuarea efectelor nedorite, atât `n timpul cât [i dup\ `n]\rcare, trebuie s\ se respecte o anumit\ tehnic\ de `n]\rcare, alegându-se [i cea mai adecvat\ metod\ `n func]ie de tipul de exploata]ie [i de condi]iile concrete din unitate.

Page 81: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

318

Tehnica `n]\rc\rii ~n general, se caut\ modalit\]i prin care purcelul s\ sufere cât mai pu]in de pe urma acestei ac]iuni [i s\ se integreze `ntr-un timp cât mai scurt `n noile condi]ii de via]\. Pentru aceasta, `nc\ din timpul al\pt\rii, deci `nainte de `n]\rcare, se iau urm\toarele m\suri:

• de la vârsta de 8 zile se introduce `n hr\nitorul purceilor o cantitate redus\ de nutre] combinat, uneori `mpr\[tiindu-se `n fa]a acestuia. Concomitent se `ndep\rteaz\ rumegu[ul de sub hr\nitor [i din apropiere. Zilnic se face re`mprosp\tarea cu nutre] combinat;

• cu 4-5 zile `nainte de data planificat\ pentru `n]\rcare se reduce num\rul de supturi, prin izolarea mamei fa]\ de purcei. Aceast\ opera]iune se face numai `n boxele tip danez [i `n cele gospod\re[ti;

• cu 2-3 zile `nainte de `n]\rcare se reduce cantitatea de furaj administrat scroafei, pentru diminuarea secre]iei de lapte, prevenindu-se [i apari]ia mamitelor dup\ `n]\rcare;

• `n ziua `n]\rc\rii se poate reduce, pe lâng\ furaje, [i cantitatea de ap\ pentru ad\parea scroafei (`ns\ cu aten]ie).

Pe perioada `n]\rc\rii [i dup\ aceasta se iau urm\toarele m\suri:

• din boxa de f\tare-al\ptare se scoate scroafa cu 2-3 zile `nainte, purceii r\mânând pe loc;

• se evit\, `n aceast\ perioad\, mi[carea de suine adulte prin ad\post, sau prin apropiere;

• hr\nirea purceilor se va face cu aceea[i re]et\ care s-a administrat `n perioada de sugar, cel pu]in 10 zile dup\ `n]\rcare;

• formarea loturilor de tineret pentru cre[\ se face cu mult\ grij\, prin extragerea din boxe a indivizilor, limitându-se efortul fizic. Pentru aceasta se aglomereaz\ purceii `ntr-o parte a boxei cu ajutorul unor panouri mobile, preluându-se mai `ntâi indivizii insuficien]i dezvolta]i, apoi cei cu greutatea medie [i `n final cei mai mari;

• asigurarea mijloacelor de transport adecvate pân\ la ad\postul de cre[tere, evitându-se perioadele de canicul\ sau friguroase.

• manipularea extragerii [i prinderii purceilor trebuie s\ se fac\ cu foarte mare aten]ie, ]inânudu-se cont de elementele men]ionate la conten]ie;

• lotizarea [i finalizarea acesteia `n boxele din cre[\ pe sexe, unde diferen]ele de greutate nu trebuie s\ fie mai mari de ±200 g;

Page 82: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

319

• separarea [i rezervarea celor mai bune boxe pentru purceii slab dezvolta]i corporal, `n vederea recuper\rii lor;

• ad\p\torile se pun `n func]ie dup\ cca 30 de minute, când acesta se deregleaz\ u[or pentru ca purceii s\ o g\seasc\ u[or, dup\ care se reduce nivelul apei la 0,5 cm fa]\ de buza superioar\.

Metode de `n]\rcare a purceilor Intensivizarea exploat\rii scroafelor de reproduc]ie (respectiv m\rirea indicelui de utilizare) prin scurtarea perioadei dintre dou\ f\t\ri, a impus [i reducerea perioadei de al\ptare a purceilor, deci `n]\rcarea la vârste din ce `n ce mai timpurii, `n concordan]\ cu condi]iile concrete din unitate. ~n func]ie de vârsta de `n]\rcare a purceilor se pot distinge urm\toarele metode: ultra precoce, foarte precoce, precoce, semiprecoce sau timpurie, semitardiv\ [i tardiv\ (sau gospod\reasc\). ~n]\rcarea ultra precoce se practic\ mai rar, `n scop experimental, pentru ob]inerea de purcei “liberi de boli” (Disease Free Pigs) necesari prepar\rii unor vaccinuri sau pentru popularea unor unit\]i cu animale perfect s\n\toase. ~n acest scop purceii sunt recolta]i prin opera]ia de cezarian\, sau sub “clopot” imediat dup\ f\tare, a[a `ncât s\ nu vin\ `n contact cu mama sau mediul ambiant. Purceii se cresc `n incubatoare, `n camere sterile, apoi `n boxe colective de câte 10 capete, fiind hr\ni]i cu substituien]i de lapte. ~n compozi]ia substituien]ilor de lapte matern intr\ laptele ecremat praf (40-70%), substan]e minerale, vitamine [i antibiotice , al\turi de alte ingrediente. ~n]\rcarea foarte precoce se face la 2-7 zile dup\ f\tare, deci dup\ perioada colostral\, urmând ca purceii s\ consume `n continuare substituien]ii de lapte de scroaf\ sub form\ lichid\. Cre[terea se face `n mai multe faze. ~n faza I, care dureaz\ pân\ la 28 zile, purceii se hr\nesc cu lapte de vac\ ecremat proasp\t, la care se adaug\ diferite ingrediente pentru a ajunge la valoarea nutritiv\ a laptelui de scroaf\. Hrana se administreaz\ sub form\ lichid\, `n 9 tainuri pe zi, procedându-se `n prima zi la aplecarea for]at\ `n jgheaburi speciale; ~n faza a -II-a , de la vârsta de 29 la 50 de zile, purceii se cresc `n hale, `n boxe comune, câte 22-24 exemplare `n lot, asigurându-se 0,15 m2 pentru fiecare individ. Furajul este adecvat vârstei, preparat pe baz\ de lapte ecremat praf [i alte cereale administrate sub form\ de past\, `n 6 tainuri pe zi. ~n faza a III-a, de la vârsta de 51 la 80 de zile, purceii se `ntre]in `n hale, `n boxe comune, asigurându-se câte 0,18 m2 de animal [i un front de furajare de

Page 83: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

320

18 cm. Hr\nirea se face cu nutre]uri combinate specifice vârstei, administrarea f\cându-se sub form\ umectat\, `n 6 tainuri/zi; ~n faza a IV-a , de la 81 la 95 de zile, purceii sunt `ntre]inu]i `n continuare `n boxe comune, asem\n\toare cu cele din `ngr\[\torii. Hr\nirea se face tot cu nutre]uri combinate specifice vârstei. Greutatea la finele acestei faze este de peste 25 kg, dup\ care sunt vându]i pentru `ngr\[are la alte unit\]i. Toate procesele de distribuire a hranei, de reglare a microclimatului sunt automatizate [i dirijate electronic. ~n]\rcarea precoce se face când purceii au vârsta de 2-3 s\pt\mâni, deci dup\ ce au consumat colostrul [i o anumit\ cantitate de lapte matern. ~nc\ de la vârsta de 8-9 zile se administreaz\ nutre]ul combinat de tip prestarter, care are un nivel proteic `ntre 22-24% P.B. [i `n a c\rei structur\ intr\ laptele ecremat praf `n propor]ie de 20-30%, cereale de foarte bun\ calitate [i tratate special, zah\r [i alte ingrediente. La `n]\rcare (2-3 s\pt\mâni) purceii se hr\nesc exclusiv cu aceste nutre]uri combinate, `mprosp\tarea f\cându-se zilnic. La vârsta de 3 s\pt\mâni greutatea purceilor poate fi de cca. 4 kg, dup\ care se poate utiliza un amestec de furaje combinate de tip prestarter [i starter cu nivelul proteic mediu `ntre 18-20% P.B. ~n compozi]ia nutre]ului prestarter [i starter intr\, de asemenea, laptele ecremat praf [i zerul praf, `n propor]ie de 10-15%, al\turi de alte componente de foarte bun\ calitate [i u[or digestibile. ~n]\rcarea timpurie se face când purceii au vârsta `ntre 4-5 s\pt\mâni [i o greutate `ntre 5-6 kg. Este considerat\ ca `n]\rcare fiziologic\, deoarece echipamentul enzimatic la acest stadiu este destul de eficient pentru digestia substan]elor nutritive din furajele concentrate utilizate `n hrana tineretului suin. Purceii trebuie s\ fie deja obi[nui]i cu consumarea de nutre]uri combinate (cu nivel proteic de 20-22% P.B.). Dup\ `n]\rcare, purceii sunt hr\ni]i timp de 10-15 zile, tot cu nutre] combinat utilizat pe perioada al\pt\rii, dup\ care se trece treptat, `n 3-4 zile, la `nlocuirea acestuia cu nutre] combinat de tip starter. ~n unit\]ile industriale de la noi din ]ar\ predomin\ aceast\ metod\ de `n]\rcare timpurie, sau fiziologic\, la care se `nregistreaz\ o greutate medie a purceilor de cca. 6 kg [i chiar mai mult `n cazul hibrizilor comerciali. ~n]\rcarea timpurie sau fiziologic\, este indicat\ [i pentru scroafele mame, deoarece acestea trebuie s\ intre `n c\lduri `n 5-8 zile de la izolarea purceilor, pe când la `n]\rc\rile de sub 21 de zile nu se realizeaz\ refacerea optim\ a aparatului genital. ~n condi]iile `n care pre]ul furajului combinat R 0-1 este ridicat, `n]\rcarea purceilor sub vârsta de 35 de zile nu este economic\ din punct de vedere al costului furajelor concentrate pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere.

Page 84: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

321

~n]\rcarea semitardiv\ se face la vârsta purceilor de 42 de zile [i este specific\ unit\]ilor care au ca sarcin\ producerea de material de pr\sil\. Purceii beneficiaz\ de lapte matern o perioad\ `ndelungat\, contribuind la o dezvoltare corporal\ mai armonioas\ [i la o stare de s\n\tate bun\, greutatea medie fiind de cca 7,5 kg [i chiar mai mult. ~n]\rcarea gospod\reasc\ sau tardiv\ se face la vârsta purceilor de 56 de zile, respectiv la 8 s\pt\mâni. Scroafele pot fi scoase, pe timp de var\, la p\[une, `mpreun\ cu purceii, pe parcele apropiate. ~nc\ din perioada de lacta]ie se poate introduce furajul starter, cu care apoi se continu\ hr\nirea f\r\ dificultate, modalitate prin care `n]\rcarea se poate face mai u[or. Cu 1-2 s\pt\mâni `nainte de `n]\rcare se r\re[te num\rul de supturi, a[a `ncât la vârsta purceilor de 56 de zile, ace[tia s\ beneficieze doar de o partid\ pe zi. Tehnica [i metodele de `n]\rcare a purceilor sugari sunt foarte importante pentru realizarea, `n etapele viitoare, a indicatorilor de produc]ie [i a dezvolt\rii corporale armonioase. ~n unit\]ile care au ca scop de produc]ie producerea porcului de carne, `n]\rcarea se efectueaz\ `ntre vârstele de 28-35 de zile (uneori la 21 de zile), iar `n cele pentru asigurarea de reproduc\tori la vârsta de 42 de zile (mai rar la 49 de zile). Specialistul trebuie s\ analizeze `n mod corect condi]iile reale din unitate, corelate cu sarcinile de produc]ie, a[a `ncât rezultatele s\ fie pe m\sura competen]ei. Trebuie avut `n vedere c\, de m\surile luate `n timp util, depinde exploatarea ra]ional\ a dou\ categorii de suine foarte importante: scroafele de reproduc]ie [i tineretul `n]\rcat.

Page 85: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

322

CAPITOLUL 12

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE CRE{| Activitatea de produc]ie din compartimentul sau sectorul de cre[\ se declan[eaz\ odat\ cu preluarea purceilor `n]\rca]i din maternitate [i se continu\ cu cre[terea acestora pân\ la vârsta de 90-105 zile, când au masa corporal\ `ntre 25-30 kg. Vârsta de preluare din compartimentul de matenitate este de 37 de zile `n unit\]ile industriale [i de 44 de zile `n cele care livreaz\ reproduc\tori. ~n unit\]ile gospod\re[ti vârsta de preluare este de 56 de zile. Greutatea medie trebuie s\ fie de cca. 6,5 kg la unit\]ile industriale, de cca. 7,5 kg la cele care livreaz\ material de reproduc]ie [i de cca. 10 kg la fermele gospod\re[ti; indivizii cu 2-3 kg mai pu]in, fa]\ de medie, se constituie `n loturi separate [i li se instituie m\suri speciale de recuperare, care vor fi tratate ulterior. Tineretul suin care se cre[te `n compartimentul de cre[\ este denumit “tineret `n]\rcat” sau “purcei `n]\rca]i”. ~n unit\]ile industriale, activitatea din compartimentul de cre[\ constituie cea de-a 3-a verig\ a fluxului tehnologic, `n care unitatea func]ional\ este “compartimentul”, iar popularea [i depopularea se face dup\ principiul “totul plin-totul gol”. Prin tehnologia de cre[tere se urm\re[te realizarea unui spor mediu zilnic de 300-400 g, a unui consum specific de 2,5-3,0 UN [i reducerea pierderilor prin mortalitate.

Capacitatea de cazare a compartimentului `n unit\]ile de tip industrial, sau a sectorului de cre[\ din unit\]ile gospod\re[ti, este corelat\ cu num\rul de purcei `n]\rca]i, cu durata de `ntre]inere pe serie, precum [i cu suprafa]a util\ atribuit\ fiec\rui animal.

Compartimentul sau sectorul este `mp\r]it `n boxe cu capacit\]i diferite [i dot\ri variate, `n func]ie de sistemul de `ntre]inere adoptat.

Page 86: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

323

12.1. Sistemele de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat

Sistemele de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat `n compartimentul sau `n sectorul de cre[\, se pot clasifica astfel: - `ntre]inerea `n boxe din compartimentele special construite pentru aceast\ categorie; - `ntre]inerea tineretului `n continuare, `n boxe de f\tare-cre[tere din compartimentul de maternitate. ~n majoritatea unit\]ilor cresc\toare de suine, tineretul `n]\rcat se `ntre]ine `n compartimente cu boxe special construite [i echipate, [i mai rar `n boxe de f\tare-cre[tere; ultima variant\ necesit\ investi]ii mari [i nu asigur\ confort la nivelul cerin]elor acestei categorii. Boxele pentru cazarea tineretului `n]\rcat au `nregistrat sub aspectul solu]iilor constructive, o evolu]ie `n timp, de la cele de mare capacitate (`ntre 40-60 purcei), la baterii de cu[ti, sau mai recent de boxe la sol cu capacitatea redus\, de pân\ la 20 animale. 12.1.1. ~ntre]inerea tineretului `n boxe speciale

Boxele de tip pavilionar au fost concepute [i construite `ntre anii 1962-1964, `n unit\]ile de tip industrial de la noi din ]ar\, [i aveau o suprafa]\ de cca. 19 m2 asigurând cazarea a cca. 40 de purcei `n]\rca]i (0,45 m2/animal), ceea ce a constituit o risip\ de spa]iu construit, urmând ca `ntr-o etap\ ulterioar\ s\ se cazeze 55 de purcei (0,35 m2/animal). ~n aceast\ variant\ constructiv\, compartimentul (de 24,0x9,0 m) cuprinde 10 boxe, fiecare cu “adâncimea” sau lungimea de 8 m [i l\]imea de 2,4 m, deci s-au creat condi]ii pentru furajarea uscat\ la pardoseal\.

Pardoseala era compact\ pe toat\ suprafa]a [i confec]ionat\ din c\r\mid\ pe cant prins\ `n lapte de ciment, desp\r]iturile laterale din dulapi de beton armat cu interspa]ii, iar hr\nitorile din tabl\ zincat\. Hr\nitorile erau prev\zute cu desp\r]ituri ale jgheabului [i plasate spre aleea de serviciu; opus se g\sea un gr\tar de font\ peste o gur\ de canal (0,25x0,25 m), iar al\turat erau amplasate ad\p\tori tip cup\ cu clapet\.

Fig.74 Boxe tip pavilionar

Page 87: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

324

Acest tip de box\ nu posed\ zon\ de gr\tar pentru defecarea [i urinarea animalelor, cea ce a afectat microclimatul din compartiment [i reducerea productivit\]ii muncii, al\turi de o mare risip\ de spa]iu `n prima faz\ de cre[tere. Ini]ial, `n aceste boxe, furajele combinate s-au administrat [i pe pardoseal\. ~n perioada 1966-1969, `n hale cu l\]imea de 18 m, s-a procedat la recompartimentarea acestora pe dou\ rânduri de boxe, cu aproximativ aceea[i organizare interioar\ [i alee de serviciu la mijloc. Compartimentul cuprinde 20 de boxe (8,4x2,2 m), `n fiecare cazându-se 34 de animale. - Baterii de cu[ti Tehnologia de cre[tere `n baterii s-a introdus `n anii 1975-1976, urmând ca `n 1978 s\ se generalizeze la toate unit\]ile industriale pentru cre[terea [i `ngr\[area porcinelor. Motivul principal pentru aceast\ solu]ie constructiv\ de cazare a tineretului `n]\rcat l-a constituit folosirea mai eficient\ a spa]iului construit. Pentru `nceput, cu[tile organizate `n baterii, au fost amplasate pe un singur nivel, apoi pe 2 nivele, uneori chiar pe 3 nivele spre centrul ad\podstului. Cu[tile aveau dimensiuni foarte diferite [i, legat de aceasta, asigurau cazarea `n fiecare cu[c\ a unor efective reduse [i variabile de tineret porcin, `ns\ pe `ntregul ad\post efectivul s-a m\rit considerabil.

Bateriile cu un singur nivel au fost a[ezate pe dou\ sau mai multe rânduri `n compartiment, suspendate cu 15-20 cm fa]\ de pardoseal\. Suspendarea, deasupra pardoselii, se f\cea pe cadre confec]ionate din ]eav\ sau din cornier; pardoseala cu[tilor fiind prev\zut\ cu plas\ de sârm\ cu grosimea de 2-3 mm [i ochiurile de 10x10 mm.

Aceast\ solu]ie a `mbun\t\]it regimul termic cu 3-4°C fa]\ de pardoseal\ [i a izolat animalele de fecale, limitându-se infestarea cu Escherichia coli [i alte bacterii nefaste.

Capacitatea de cazare pe compartiment a crescut cu 40-50% fa]\ de tipul pavilionar, deoarece `n prima faz\ s-au prev\zut fiec\rui purcel 0,15 m2. Cu[tile aveau, `n general, dimensiunile de 1x2 m, fiind echipate cu 2 ad\p\tori tip suzet\ sau pip\, iar pere]ii desp\r]itori erau confec]iona]i din panouri metalice deta[abile, pentru a u[ura manipularea purceilor la depopul\ri. Dejec]iile se dirijau `n spate, prin amplasarea sub pardoseal\ a unor panouri `nclinate spre canalele de colectare a lor. ~ntr-o etap\ ulterior\, bateriile de cu[ti au fost amplasate deasupra unor canale, sau fose, cu perne de ap\; nivelul apei reglându-se cu ajutorul sifoanelor sau [ib\relor. ~n aceast\ variant\ umiditatea s-a redus mult, deoarece [i suprafa]a de evaporare s-a mic[orat, pe lâng\ o important\ economie de ap\ pentru sp\lare.

Page 88: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

325

Cu[tile au fost confec]ionate din plas\ de sârm\ zincat\ montate pe cadre de cornier. ~n ambele variante hr\nitoarele erau confec]ionate din tabl\ zincat\, având jgheabul `mp\r]it `n fronturi de furjare prev\zute sub ele cu o mic\ zon\ compact\, pentru limitarea risipirii nutre]ului. Aceste cu[ti, organizate `n baterii, au asigurat sporuri medii zilnice mari (de cca. 400 g), au redus mortalitatea (la cca. 4%), `ns\ aveau func]ionalitatea `n timp redus\ [i o manipulare destul de greoaie a animalelor la populare [i depopulare.

Fig.75 Boxe pentru tineret suin amplasate deasupra canalelor Datorit\ num\rului sporit de animale din compariment a necesitat [i o reglare for]at\ a microclimatului, `n special a ventila]iei, deci consumuri mari de energie electric\. - ~ncuraja]i de rezultatele productive, ulterior s-au confec]ionat baterii de cu[ti pe 2 nivele, cu dimensiunile [i organizarea interioar\ aproape asem\n\toare cu cele descrise anterior [i amplasate pe centrul conctruc]iei, unde [i `n\l]imea permitea. Dejec]iile de la etajul superior erau colectate de perna de ap\, realizat\ de o tav\ interpus\ `ntre cele 2 nivele. Noxele se colectau prin montarea unui sistem de tubulaturi sub gr\tarele ambelor etaje, extragerea acestora f\cându-se for]at cu ajutorul unui exhaustor.

Page 89: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

326

Fig.76 Baterii de boxe pentru tineret suin cu dou\ nivele Bateria de cu[ti cu 2 nivele a fost omologat\ `n 1978, având urm\toarele caracterisitic: l\]imea de 1,6 m, lungimea de 1,6 m, suprafa]a de 2,5 m2, `n\l]imea de 0,60 m, iar `n\l]imea celor 2 nivele de 1,6 m. Capacitatea de cazare `n faza I (37-75 zile) a fost de 18 purcei `n]\rca]i, iar `n faza a II-a (75-105 zile) de 8 animale.

Deci la vârsta tineretului de 75 de zile, jum\tate din efectivul unui compartiment se va popula, efectuându-se [i o nou\ lotizare, `n vederea afluirii unui nou compartiment care din timp a fost sp\lat, dezinfectat, separat [i adus la parametrii optimi pentru categroia 15-30 kg. Prin urmare, o serie de purcei se `ntre]ineau cca 40 de zile `n faza I [i cca 30 de zile `n faza a II-a. Apa se asigur\ prin ad\p\tori de tip pip\, iar administrarea furajelor prin hr\nitorile semiautomate, aprovizionate prin telescoape din material plastic, racordate la instala]iile de tip TN-60. Aceast\ variant\ a permis cazarea unui num\r foarte mare de tineret `n]\rcat pe compartiment, `ns\ manipularea animalelor de la etaj se f\cea greoi, al\turi de un consum ridicat de metal. Pere]ii laterali [i hr\nitorile erau deta[abile, a[a `ncât la depopulare tot rândul de cu[ti se transforma `ntr-un coluar plin cu animale ce corespondea cu camera de leg\tur\, iar pentru cu[tile de la etaj s-a prev\zut un topogan, sau ramp\, pentru dirijarea [i coborârea gr\sunilor direct `n remorcile tehnologice. ~n general, s-a renun]at la plasa de sârm\, apelându-se la panouri cu bare de o]el rotund, sudate pe cadre de ]eav\ zincat\, sau cornier. Ulterior, barele gr\tarelor s-au confec]ionat [i din platband pe cadre de ]eav\ sau cornier, iar hr\nitorile din tabl\ zincat\ (cu grosimea de 1 mm) posed\ marginea superioar\ a jgheabului r\sfrânt\ `n interior pentru a se evita risipa de furaje.

Page 90: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

327

Necesarul ridicat de energie electric\ pentru reglarea for]at\ a microclimatului [i consumul mare de metal a determinat ca, din 1985, s\ se renun]e la cazarea purceilor, mai ales `n faza a II-a, `n baterii de cu[ti metalice. ~n aceast\ nou\ variant\, pentru faza a II-a, tineretul `n]\rcat se cre[tea `n boxe obi[nuite, de la 10-12 kg [i pân\ la greutatea de 25-35 kg [i chiar mai mult. Boxele aveau pardoseala compact\ (din c\r\mid\) pe cca. 60% [i gr\tar de beton armat pe cca. 40% din suprafa]a acesteia. Zona compact\ era situat\ spre aleea de serviciu, având amplasate deasupra acesteia hr\nitorile (pe direc]ia peretelui desp\r]itor), iar opus avea zona gr\tarului cu cele 2 ad\p\tori tip pip\ amplasate `n col]uri. ~ntr-o box\ de 3/4 m se cazau `ntre 20-25 de animale, fiec\reia revenindu-i cca. 0,35 m2 . Se recomand\ ca pere]ii desp\r]itori s\ fie confec]iona]i din dulapi de beton pe direc]ia zonei compacte [i numai din ]eav\ pe direc]ia gr\tarului.

Fig. 77 Box\ pentru tineretul suin, faza a II-a 1. hr\nitorul, 2. pardoseal\ beton, 3. gr\tar, 4. ad\p\tori - Boxa la sol cu `nc\lzire electric\ `n pardoseal\, constituie ultima variant\ de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat, `nlocuind cu succes bateriile de cu[ti. ~nc\lzirea se face numai `n zona compact\ a pardoselii, deci local, asigurând o temperatur\ de cca. 26-28°C, care `n primele 10 zile de populare se consider\ optim\, iar spre final se reduce la cca. 24°C. Dimensiunile boxei sunt variabile, cele mai des `ntâlnite sunt de 2x2,4 m, important fiind asigurarea frontului de furajare pentru 30% din animale, o suprafa]\ de 0,20 m2/purcel `n]\rcat `n faza I, [i o propor]ie a gr\tarului de 40%.

Page 91: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

328

Fig. 78 Sec]iune prin compartimentul cre[\ cu boxe `nc\lzite electric

`n pardoseal\

Pere]ii desp\r]itori [i hr\nitorul sunt confec]iona]i din dulapi de beton armat, iar gr\tarele de asemenea. Num\rul de animale din box\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 16 purcei. Dup\ vârsta de 75 de zile a purceilor [i greutatea de peste 15 kg, nu mai este necesar\ `nc\lzirea pardoselei, cu condi]ia ca aceasta s\ fie confec]ionat\ din c\r\mid\ pe cant, iar temperatura interiorului ad\postului de 18-20°C. 12.1.2. ~ntre]inerea tineretului `n continuare `n boxele de f\tare-cre[tere

~n multe unit\]i de tip industrial, dar [i `n fermele de `nmul]ire [i de hibridare, dup\ `n]\rcarea scroafelor, purceii r\mân `n acelea[i boxe pân\ la vârsta de 90-95 zile [i greutatea de cca. 27 kg. Dup\ extragerea scroafei, barele metalice care-i limiteaz\ mi[c\rile sunt ridicate pentru ca purceii s\ se mi[te `n voie. Se diminueaz\ foarte mult din efectele stresurilor de `n]\rcare, de schimbare a boxei, de lotizare [i chiar a personalului de `ngrijire. Pe lâng\ acestea, productivitatea muncii cre[te foarte mult (de cca. 3 ori), `ns\ investi]ia este mare, necesitând de cca. 3 ori mai multe boxe de f\tare. De men]ionat c\, `n zonele de odihn\ a purceilor, gr\tarele trebuie s\ fie confec]ionate din font\ sau beton armat, deoarece cele din material plastic devin casabile dup\ cca. 3 ani de func]ionare. Acest sistem de `ntre]inere se poate practica [i `n unit\]ile gospod\re[ti, scroafa extr\gându-se la `n]\rcare, iar purceii r\mânând pe loc pân\ `n apropierea f\t\rii urm\toarei scroafe. Dup\ depopulare, igienizarea [i dezinfec]ia trebuie s\ fie foarte minu]ios executate, pe lâng\ unele lucr\ri de repara]ii.

Page 92: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

329

Indiferent de sistemul de `ntre]inere, pe parcursul perioadei de cre[\, purceii nu se lotizeaz\, ci doar se extrag indivizii cu cre[terea `ntârziat\, cei bolnavi sau cu dificult\]i de comportament (care mu[c\ urechile, cozile etc. sau defec\ [i urineaz\ `n toate zonele boxei). Ace[tia se cazeaz\ `n boxe separate, cele mai expuse vederii personalului de `ngrijire [i cu microclimat favorabil.

12.2. Microclimatul din cre[\

~n sectorul de cre[\ microclimatul este reglat cu ajutorul unor instala]ii adecvate, a[a `ncât parametrii s\ fie cât mai constan]i, indiferent de sezon. Temperatura `n primele zile de populare trebuie s\ fie apropiat\ de cea a compartimentului de maternitate, de 22-24°C, `n interiorul ad\postului [i de 26-28°C, la nivelul patului cald din pardoseal\. Dup\ 25-30 zile, temperaturile pot s\ scad\ cu 2-3°C [i chiar se poate renun]a la `nc\lzirea pardoselei. De men]ionat c\, suprafa]a patului cald trebuie s\ asigure o zon\ de odihn\ pentru cca. 12 purcei pe m2, `n decubit lateral. Instala]ia de `nc\lzire electric\ a patului cald este identic\ cu cea prezentat\ `n sectorul maternitate. Umiditatea relativ\ trebuie s\ se `ncadreze `ntre 55-70%, valori realizabile dac\ nu se spal\ zilnic pe toat\ suprafa]a zonei compacte a pardoselei, dac\ ad\p\torile nu sunt defecte, dac\ evaporarea de la suprafa]a apei din canale este limitat\ printr-o pelicul\ de ulei mineral [i dac\ supraplinul este preluat prin sifonare. De men]ionat c\, sunt foarte periculoase umidit\]ile relative ridicate (din sezoanele reci) [i temperaturile sc\zute din compartiment, asociere care provoac\ bronhopneumonii. Umiditatea ridicat\ este periculoas\ [i prin dezvoltarea exagerat\ a florei microbiene patogene, care contribuie la alterarea rapid\ a nutre]urilor combinate uscate, precum [i prin consumurile ridicate de furaje la animale. Gazele nocive (bioxidul de carbon, amoniacul [i hidrogenul sulfurat) sunt foarte periculoase pentru tineretul `n]\rcat, deoarece `n prima faz\ nu mai este laptele matern pentru atenuarea toxicit\]ii [i nici organismul nu se poate ap\ra eficient. Men]inerea st\rii de igien\ a boxelor este pârghia cea mai eficient\ de limitarea r\spândirii gazelor nocive, al\turi de func]ionarea instala]iilor pentru absorb]ia lor for]at\. Igienizarea se face [i se urm\re[te cu aten]ie imediat dup\ populare (când zona compact\ este adesea murd\rit\), `ns\ dup\ stabilizarea ierarhiei lotului aceasta pune probleme de mic\ importan]\. Pentru aceasta, `n canale sau fose se instaleaz\, sub gr\tar, tuburi de absorb]ie din material plastic cu

Page 93: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

330

diametrul de cca. 10-15 cm, perforate pe partea inferioar\ [i racordate la un exhaustor. Dozele maxime de noxe admise sunt: 0,3% la bioxidul de carbon, 0,03% la amoniac [i de 0,002% la hidrogenul sulfurat. Pentru primenirea aerului se recomand\ dirijarea acestuia prin saci f\r\ fund din material plastic transparent, amplasat deasupra boxelor [i perforat pe partea inferioar\. Aerul va fi `nc\lzit iarna `ntr-o baterie cu ap\ cald\ [i preluat din camera de leg\tur\ vara. Volumul de aer pe purcel `n]\rcat va fi de 50 m3/h vara [i 10 m3/h iarna. Dejec]iile vor fi dirijate spre canalele sau fosele pentru realizarea pernei de ap\, acestea trecând cu u[urin]\ prin fantele gr\tarelor, datorit\ configura]iei speciale a barelor. Evacuarea dejec]iilor din fose se va face periodic, din 15 `n 15 zile, cu men]iunea c\ la populare apa din canale sau fose s\ fie pre`nc\lzit\ cu 2-3 zile `nainte. ~n general, zona gr\tarului trebuie s\ reprezinte cca. 40% din suprafa]a total\ a pardoselei, iar barele gr\tarului pot fi construite din o]el rotund cu Ø de 12 mm [i fantele de 12 mm, sau din bare de beton armat, late de 7,5 cm [i fante de 2,5 cm.

12.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ilor `n cre[\

Preg\tirea compartimentului pentru popularea unei noi serii se `ncepe din ziua eliber\rii compartimentului, procedându-se `n mod identic ca `n sectorul de maternitate. Cu 2-3 zile `nainte de populare, compartimentul de `nc\lze[te pân\ la 24°C cu ajutorul tuturor instala]iilor, iar acolo unde nu sunt se apeleaz\ la electroaeroterme mobile. Dac\ aceste valori nu sunt realizabile, pe pardoseal\ se `mpr\[tie uniform paie tocate, `n strat gros de 7-10 cm, sau rumegu[ uscat [i nemuceg\it. Transportul, `n vederea popul\rii, se face cu ajutorul remorcilor tehnologice acoperite pe timp nefavorabil [i insola]ie, iar `n cazul distan]elor scurte, pe jos, `n grup, având grij\ ca traseul s\ fie uscat, drept [i neutilizat anterior de alte categorii de suine. ~nc\ de la preluare, din boxele din maternitate, se vor extrage, pe sexe, mai `ntâi exemplarele cu dezvoltare corporal\ redus\, urmând ca `n cre[\ s\ se definitiveze lotizarea prin potrivirea indivizilor dup\ greutate, `n limite de ±0,2 kg. Num\rul de animale `n box\ depinde de suprafa]a acesteia, dar nu mai mult de 20 de purcei `n prima faz\ (pân\ la vârsta de 65-75 zile), urmând ca `n faza urm\toare s\ fie transferate `n boxe f\r\ `nc\lzire la pardoseal\, dup\ o nou\ lotizare.

Page 94: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

331

Tineretul `n]\rcat, insuficient dezvoltat corporal va fi cazat `n boxele cele mai bune [i cele mai expuse vederii personalului de `ngrijire. ~n acest scop, se vor p\stra nepopulate cca. 10% din boxe, pentru a fi populate pe parcurs cu animale extrase din celelalte boxe. ~n nici o situa]ie nu se recomand\ relotizarea tineretului `n]\rcat pe durata `ntre]inerii `n cre[\. Indivizii suspec]i, sau confirma]i caudofagi, se vor extrage imediat, iar `n boxele din unit\]ile gospod\re[ti se va introduce a[ternut proasp\t, concomitent cu echilibrarea mineral\ [i proteic\ a ra]iei. Se vor evita strangul\rile `n furajarea [i ad\parea tineretului `n]\rcat. Igienizarea boxelor se face zilnic, diminea]a, dup\ administrarea furajelor, `n unit\]ile de tip industrial [i par]ial `naintea furaj\rii, `n cele de tip gospod\resc, urmând ca definitivarea s\ se fac\ dup\ furajare, utilizându-se cât mai pu]in\ ap\ de sp\lare. Zilnic se face `nregistrarea datelor `n fi[a de lot a compartimentului, precum [i controlul animalelor. Depopularea compartimentului se face `n ziua planificat\, corelat\ cu greutatea stabilit\ prin tehnologie, extr\gându-se mai `ntâi exemplarele cu dezvoltare redus\ [i apoi celelalte, dirijându-le la sectorul de `ngr\[\torie, sau de testare dup\ performan]ele proprii, dup\ caz. Pe lâng\ tratarea afec]iunilor gastro-intestinale [i respiratorii, `n sectorul de cre[\ se efectueaz\ obligatoriu urm\toarele ac]iuni sanitar-veterinare:

• la vârsta de 55 de zile vaccinarea de necesitate contra pleuropneumoniei (V3);

• la vârsta de 70 de zile vacinarea antipestoas\ (V1) [i antirujetic\ (V1);

• la vârsta de 120 de zile, dac\ purceii r\mân `n acelea[i boxe, se fac vaccin\rile antipestoas\ (V2) [i antirujetic\ (V2).

Perioadic se aplic\ ac]iuni de deparazitare, atât extern\ cât [i intern\.

12.4. Alimenta]ia tineretului `n]\rcat

La tineretul `n]\rcat, aparatul digestiv este `nc\ `n curs de definitivare, apreciat `n general ca suficient de dezvoltat, `ns\ se consider\ c\ echipamentul enzimatic nu este destul de eficient pentru digestia tuturor substan]elor nutritive din ra]ie, necesitând hr\nirea cu furaje u[or digestibile [i de foarte bun\ calitate. 12.4.1. Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive

Cerin]ele de energie se men]in suficient de ridicate la tineretul `n]\rcat, la nivelul de 3150 - 3360 Kcal EM/kg furaj combinat, fiind mai mare la categoria 5-10 kg.

Page 95: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

332

La aceast\ categorie, dac\ ra]iile nu sunt judicios `ntocmite, nivelul energetic poate deveni factor limitativ, impunând introducerea `n re]et\ a gr\similor [i chiar a zah\rului; ultimul component asigurând [i o palatabilitate mai crescut\. Dup\ greutatea de 30 kg, când `n ra]ie se poate introduce peste 30% porumb, nu se mai pune problema echilibr\rii energetice. ~n unit\]ile de tip industrial din ]ara noastr\, nivelul energetic poate fi de 2950 Kcal EM/kg furaj combinat, care este satisf\c\tor pentru un spor mediu zilnic de cel mult 300 g. Necesarul de energie digestibil\ [i metabolizabil\ la tineretul `n cre[tere (date orientative) este prezentat `n tabelul 65.

Tabelul 65

Necesarul de energie la tineretul `n cre[tere (dup\ N.R.C.)

Greutatea vie (kg) Specificare

5-10 11-20 21-35

Spor mediu zilnic 300 500 600

E.D. (Kcal/kg furaj) 3500 3500 3300

E.M. (Kcal/kg furaj) 3360 3360 3170

Consumul zilnic:

Furaj (g) 600 1250 1700

E.D. (Kcal) 2100 4370 5610

E.M. (Kcal) 2020 4200 5390

Prin urmare, la aceast\ categorie se men]ine `nc\ o densitate nutritiv\ ridicat\ a nutre]ului combinat, a[a `ncât nivelul de celuloz\ trebuie s\ fie de maximum 4,0%, iar gr\simea brut\ de cel pu]in 3,5%. Nivelul proteic se men]ine ridicat deoarece [i intensitatea de cre[tere este mare, proteina fiind necesar\ pentru formarea ]esutului muscular [i pentru dezvoltarea organelor interne. Nivelul proteic optim este de 17-18% protein\ brut\ `n amestecul de furaje destinat hr\nirii tineretului `n]\rcat, cu 0,7-0,8% lizin\, 0,51% metionin\+cistin\, 0,13% triptofan etc (tabelul 66). Necesarul zilnic de protein\ brut\ variaz\ `n func]ie de dezvoltarea corporal\, fiind de 130 g pentru purceii `ntre 5-10 kg, de 225 g la cei `ntre 11-20 kg [i de 270 g la cei `ntre 21-35 kg. Pentru purceii cu greutatea sub 5 kg, la vârsta de 35 zile, se impune o re]et\ de furaj combinat cu 22% protein\ brut\ [i 1,1% lizin\, urmând ca nivelul proteic s\ scad\ la 18% dup\ greutatea de 10 kg.

Page 96: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

333

Tabelul 66

Necesarul de energie [i de substan]e nutritive pentru tineretul porcin (dup\ N.R.C.)

Necesar `n % sau cantit\]i per kg furaj Necesar zilnic Explica]ii

UM 10-20 kg 20-35 kg UM 10-20 kg 20-35 kgConsumul de furaje (uscate la aer) - - - g 1000 1500 Spor mediu zilnic (scontat) - - - g 500 600 Consum specific (kg furaje/kg spor)

- - - g 2,0 2,5

Energie [i protein\ Energie digestibil\ Kcal 3370 3380 Kcal 3370 5055 Energie metabolizabil\ Kcal 3160 3175 Kcal 3160 4740 Protein\ brut\ % 18 16 g 180 240

Aminoacizi esen]iali Lizin\ % 0,79 0,80 g 7,9 10,5 Arginin\ % 0,23 0,20 g 2,3 3,0 Histidin\ % 0,20 0,18 g 2,0 2,7 Izoleucin\ % 0,56 0,50 g 5,6 7,5 Leucin\ % 0,68 0,60 g 6,8 9,0 Metionin\+cistin\ % 0,51 0,45 g 5,1 6,8 Fenilalanin\+tirozin\ % 0,79 0,70 g 7,9 10,5 Triptofan % 0,13 0,12 g 1,3 1,8 Treonin\ % 0,51 0,45 g 5,1 6,8 Valin\ % 0,56 0,50 g 5,6 7,5

Substan]e minerale Calciu % 0,65 0,60 g 6,5 9,0 Fosfor % 0,55 0,50 g 5,5 7,5 Natriu % 0,10 0,10 g 1,0 1,5 Clor % 0,13 0,13 g 1,3 2,0 Potasiu % 0,26 0,23 g 2,6 3,5 Magneziu % 0,04 0,04 g 0,4 0,6 Fier mg 80 60 mg 80 90 Zinc mg 80 60 mg 80 90 Mangan mg 3 2 mg 3 3 Cupru mg 5 4 mg 5 6 Iod mg 0,14 0,14 mg 0,14 0,21 Seleniu mg 0,15 0,15 mg 0,15 0,22

Vitamine Vitamina A sau UI 1750 1300 UI 1750 1950 Betacaroten mg 7 5,2 mg 7 7,8 Vitamina D UI 200 200 UI 200 300 Vitamina E UI 11 11 UI 11 17 Vitamina K mg 2 2 mg 2,0 3,0 Riboflavin\ mg 3 2,6 mg 3,0 3,9 Niacin\ mg 18 14 mg 18 21 Acid pantotenic mg 11 11 mg 11 17 Vitamina B12 µg 15 11 µg 15 17 Colin\ mg 900 700 mg 900 1050 Tiamin\ mg 1,1 1,1 mg 1,1 1,7 Vitamina B6 mg 1,5 1,1 mg 1,5 1,7 Biotin\ mg 0,1 0,1 mg 0,1 0,15 Acid folic mg 0,6 0,6 mg 0,6 0,9

Page 97: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

334

Cerin]ele de vitamine sunt asem\n\toare cu cele ale purceilor sugari, cu unele excep]ii legate de asigurarea vitaminei A, care la purceii `n]\rca]i este mai mare, deoarece aceasta nu se mai asigur\ prin laptele matern. Vitamina A, ca de altfel [i celelalte vitamine, trebuie s\ se asigure la nivele optime, mai ales `n cazul `n]\rc\rii precoce [i `n unit\]ile industriale. ~n aceste situa]ii, premixurile cu vitamine trebuiesc asigurate `n mod obligatoriu. Cerin]ele de vitamine, indiferent de sistemul de exploatare, sunt acelea[i `ns\ modalit\]ile de procurare sunt diferite. Substan]ele minerale, `ndeosebi calciul [i fosforul, sunt necesare pentru cre[terea ]esutului osos. Nutre]urile combinate trebuie s\ con]in\ 0,7% Ca [i 0,5% P [i propor]iile prev\zute `n tabelul 66 de celelalte macro [i microelemente. Sulfatul de cupru are efect stimulator pentru cre[tere, `n propor]ie de 0,05-0,08‰, sau cca. 60 p.p.m., iar raportul Ca/Zn este optim la valoarea de 100-125/l. De mare importan]\ este seleniul pentru purceii `n]\rca]i, aceasta administrându-se sub forma unor preparate speciale de tip selenit, având rolul prevenirii unor distrofii musculare [i alte complica]ii secundare. Pe lâng\ aceste substan]e nutrtive, `n hrana tineretului `n]\rcat se mai introduc, cu rezultate bune ale cre[terii, [i unele antibiotice. ~n unit\]ile de tip industrial, antibioticele sunt absolut necesare, `ns\ `n cele gospod\re[ti acestea pot s\ lipseasc\ din hran\, cu condi]ia ca animalele s\ fie `ntre]inute `n padocuri, cu acces la p\[une [i la soare. Utilizarea antibioticelor este legat\ [i de asigurarea substan]elor nutritive, acestea având efecte maxime `n cazurile de deficien]\ ale acestora [i de igienizare mediocr\. ~n unit\]ile gospod\re[ti, administrarea de mas\ verde, fie cosit\ fie prin p\[unat, supline[te introducerea `n hran\ a vitaminelor, microelementelor [i chiar a antibioticelor. ~n masa verde, `n special `n lucern\, sunt prezen]i factori nedetermina]i de cre[tere, care stimuleaz\ dezvoltarea corporal\, `mbun\t\]ind starea de s\n\tate. Lucerna administrat\ sub form\ tocat\ [i u[or p\lit\, ca suc extras din plantele proaspete, sau ca preparate concentrate pe baz\ de suc de lucern\, ofer\ rezultate superioare ale cre[terii [i s\n\t\]ii, pe lâng\ fortificarea organismului - toate contribuind la ob]inerea st\rii de `ntre]inere dorit\ pentru viitorii reproduc\tori. ~n vederea `nlocuirii laptelui praf din re]etele de nutre]uri destinate hr\nirii purceilor `n]\rca]i, STAN, Tr. [i colab. (1980), produce la scar\ industrial\ preparatul COLUROM ZO1 pe baz\ de suc de lucern\ [i subproduse de la industria alimentar\. Rezultatele `nregistrate la tineretul `n]\rcat sunt prezentate `n tabelul 67.

Page 98: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

335

Tabelul 67

Principalii indicatori `nregistra]i la tineret `n perioada de vârst\ 37-75 zile

Lotul hr\nit cu lapte praf Lotul hr\nit cu Colurom ZO1 Specificare

masculi femele masculi femele Sporul mediu zilnic (g) 215 215 215 218 Consumul specific de concentrate (kg)

2,47 2,59 2,40 2,42

Costul furajelor pentru 1 kg spor (lei, 1980)

6,20 6,40 6,23 6,15

De[i rezultatele sunt apropiate, totu[i se are `n vedere punerea la dispozi]ie a unui `nlocuitor de lapte praf pentru tineretul suin, care ar putea fi utilizat `n alte direc]ii, inclusiv `n alimenta]ia uman\. 12.4.2. Tehnica hr\nirii tineretului `n]\rcat

Tineretul suin `n]\rcat este hr\nit cu amestecuri de furaje, sau nutre]uri combinate, sub form\ de f\inuri (cu granula]ie medie), administrate sub form\ uscat\ [i la discre]ie. Bune [i foarte bune rezultate se `nregistreaz\ când nutre]urile combinate sunt granulate, dar friabile, precum [i când f\inurile sunt umectate (cel mult un tain pe zi `n faza I de cre[tere) cu zer sau zar\ proaspete. De men]ionat c\, dup\ `n]\rcare, hr\nirea se continu\ 10 - 15 zile cu acea[i re]et\ utilizat\ `n perioada de sugar, urmând ca `nlocuirea cu re]eta nou\ s\ se fac\ `n decurs de 4 zile, progresând [i regresând propor]iile, pe re]ete. Cantit\]ile zilnice de nutre]uri combinate sau amestecuri furajere, sunt de cca. 400 g `ntre greut\]ile de 5-10 kg, de cca. 1150 g `ntre 11-20 kg [i de cca. 1500 g `ntre 21-35 kg, cu condi]ia ca proteina brut\ s\ fie `n propor]ie de 18% pân\ la 20 kg [i de 16% `n rest, scontându-se sporuri medii zilnice de peste 300 g, dac\ [i calitatea proteinei este corespunz\toare. ~n unit\]ile de tip industrial, tineretul `n]\rcat se hr\ne[te pân\ la vârsta de 50-55 zile, cu nutre] combinat re]eta R 0-1, iar apoi, pân\ la vârsta de 90-105 zile sau greutate a de 25-35 kg, re]eta R 0-2. Componentele din re]eta R 0-2 trebuie s\ fie de foarte bun\ calitate.

Cerealele, respectiv porumbul [i orzul, nu trebuie s\ dep\[easc\ 60% din re]et\,

ultimul se poate substitui cu ov\z [i chiar cu secar\ sau grâu. {i la aceast\ re]et\ se

indic\ separarea prin cernere, a paleelor de la orz [i ov\z, sau pr\jirea acestora

(unde sunt condi]ii).

Page 99: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

336

Componentele proteice de origine vegetal\ trebuie s\ participe `n propor]ie

de cca. 25%, cu predominarea [roturilor de soia (10-12%). Componentele proteice

de origine animal\ totalizeaz\ cca. 10% din re]et\, iar ca energizant se indic\

gr\simea de porc (cca.2%). Hr\nirea se face la discre]ie.

~n vederea diminu\rii crizei de `n]\rcare se va institui o furajare restrictiv\

cu re]eta R 0-1 `n primele 10 zile dup\ `n]\rcare, care poate fi dup\ modelul din

tabelul 68.

Tabelul 68

Model de furajare restrictiv\ a purceilor `n primele 10 zile dup\ `n]\rcare la 42 de zile

Cantit\]ile de hran\ administrate zilnic (g) Ziua Diminea]a Prânz Seara

1 nu se furajeaz\ a 2-a - 60 - a 3-a 60 - 60 a 4-a 60 60 60 a 5-a diet\ a 6-a - 60 - a 7-a 60 - 60 a 8-a 60 60 60 a 9-a 80 80 80 a 10-a la discre]ie

~n cazul `n care purceii sunt `n]\rca]i la 32 de zile, cantit\]ile ini]iale din

tabel vor fi de 50 g. Ziua de diet\ se va stabili `n func]ie de apari]ia st\rii de

diaree, deci poate s\ nu fie `n ziua a 5-a. Apa s\ fie `n toate cazurile la discre]ie.

Re]eta R 0-2 de nutre] combinat are un nivel proteic de 18% P.B. [i cu

0,9% lizin\ (tabelul 69)

~n unit\]ile gospod\re[ti, unde sunt posibilit\]i de cultivare rentabil\ a porumbului [i orzului, se poate alc\tui o re]et\ de hran\ pentru tineretul porcin `n]\rcat, `n care aceste cereale s\ participe `n propor]ie de 70 % (maximum 55 % orz), iar 30 % este reprezentat de un concentrat proteino-vitamino-mineral (P.V.M.). Acest concentrat P.V.M. con]ine cca 40,0 % P.B., din care 3,0 % lizin\, 1,8% metionin\ [i cistin\, 0,5% triptofan etc, substan]ele minerale con]in 6,5% calciu, 2,0% fosfor, al\turi de vitamine, enzime [i antioxidan]i. ~ntre greut\]ile corporale de 7,0 kg [i 27,0 kg se sconteaz\ pe un consum de cca. 50 kg furaj, din care cca. 16 kg `l reprezint\ concentratul PVM. De[i costul PVM-ului este destul de ridicat, acesta contribuie la dezvoltarea corporal\ foarte bun\, evitarea pierderilor [i la un consum specific foarte sc\zut. Concentratul este comercializat

Page 100: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

337

de c\tre S.C. "UNIREA" S.A. Ia[i, sub denumirea de UNIKEM PS-30, cu garan]ie de 2 luni.

Tabelul 69 Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]ului combinat 0-2

Variante (%) Specificare a b c

Structura: Porumb 40,0 40,0 50,0 Orz 20,0 10,0 10,0 Grâu - 10,0 - T\râ]e grâu 9,5 9,5 9,5 {roturi floarea soarelui 5,0 5,0 4,0 {roturi de soia 10,0 10,0 10,0 F\in\ de carne 1,5 1,5 2,0 F\in\ de pe[te 3,0 3,0 3,5 Drojdie furajer\ 3,0 3,0 3,0 Zer sau zar\ praf 3,0 3,0 3,0 Gr\sime de porc 2,0 2,0 2,0 Carbonat de calciu 1,0 1,0 1,0 Fosfat dicalcic 0,45 0,45 0,45 Sare (NaCl) 0,50 0,50 0,50 Sulfat de cupru 0,005 0,005 0,005 Zoofort P1 1,00 1,00 1,00 TOTAL 100,00 100,00 100,00

Caracteristici nutritive Umiditate 12,0 12,0 12,0-13,0 Protein\ brut\ 18,0 17,5 18,0 Celuloz\ brut\ (maximum) 4,5 4,0 4,0 Sare (maximum) 0,7 0,8 0,8 Gr\sime brut\ (minimum) 4,0 3,5 3,5 Granula]ie, rest pe sita de 2 mm (maximum)

2,0 2,0 2,0

Datorit\ faptului c\ hr\nirea se face la discre]ie, frontul de furajare va fi `n a[a fel calculat `ncât cel pu]in 30% din efectivul boxei s\ consume furajele concomitent, iar pentru a nu risipi nutre]ul combinat, jgheabul va fi `mp\r]it prin desp\r]ituri din 15 `n 15 cm la faza I, sau din 20 `n 20 cm `n faza a II-a (la categoriile mari). Hr\nitorile confec]ionate din tabl\, indiferent de grosimea acesteia, se degradeaz\ `ntr-un timp relativ scurt, agentul principal fiind oxidarea materialului `n condi]iile prezen]ei amoniacului [i umidit\]ii ridicate. Pentru aceasta, `n ultimul timp, s-a trecut la confec]ionarea hr\nitorilor din pl\ci de beton armat, schi]ele fiind prezentate `n figura 79.

Page 101: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

338

Fig.79 Hr\nitori pentru tineretul porcin, din pl\ci de beton armat

(a- pentru tineret `n]\rcat; b- pentru porci gra[i, 25-50 kg) ~n unit\]ile gospod\re[ti, unde se pune problema extinderii frontului de furajare [i prelungirea perioadei de exploatare, se poate fixa, pe porti]a boxei, un jgheab din tabl\ de o]el inoxidabil, prev\zut cu mai multe desp\r]ituri, al\turi de jgheabul existent (fig. 80). Alimentarea cu furaj se face de pe aleea de serviciu, iar la populare sau depopulare porti]a cu tot cu jgheab se rabateaz\ lateral sau se ridic\ vertical.

De men]ionat c\, pere]ii desp\r]itori sunt confec]iona]i din pl\ci de material plastic dur, iar jgheabul [i barele de fixare din o]el, care de[i sunt scumpe se pot amortiza `n timp scurt prin rezisten]a la oxidare [i fiabilitate `n exploatare. Cu privire la tehnica de hr\nire la categoriile mai mari (peste 20 kg/animal) se recomand\ 2 tainuri pe zi cu nutre]uri umectate, iar `ntre aceste

Fig. 80 Hr\nitor fixat de porti]a boxei

Cornier sau o]el fot

1 – Plac\ spate – 1 buc. 2 – Plac\ fa]\ - 1 buc. 3 – Plac\ frontat\ - 1 buc. 4 – Plac\ asamblare – 2 buc.

Bare OB Ø 12 mm

Limitator loc furajare

TIP COMTIM

Limitator loc furajare

TIP PERI{

Cornier sau o]el fot

1.Plac\ spate – 1 buc 3 – Plac\ frontat\ - 1 buc 2.Plac\ fa]\ 4 – Plac\ asamblare – 2 buc

ATEN}IE!Limitatoarele se monteaz\ [i la

hr\nitoarele de tineret

Bare OB Ø 12 mmm

Pardoseal\

Page 102: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

339

tainuri se asigur\ furaje combinate la discre]ie, suplimentate vara cu lucern\ verde, iar iarna cu morcov furajer. ~n unit\]ile de tip gospod\resc se poate alc\tui [i prepara un amestec din urm\toarele componente [i propor]ii: 40% porumb, 25% orz, 7% maz\re, 7% t\râ]e de grâu, 4-5% f\in\ de origine animal\ (carne, pe[te, sânge etc.), 2-3% drojdie furajer\, 1-2% f\in\ de lucern\, 1,5% carbonat de calciu [i 0,5% sare (NaCl). Num\rul de tainuri vor fi de 4 `n primele zile dup\ `n]\rcare [i de 3 `n rest, iar frontul de furajare va asigura hr\nirea tuturor indivizilor `n acela[i timp. Consumul de ap\ va fi calculat la cca. 4 l/kg nutre] uscat administrat, sau 3 l/cap/zi, f\r\ consumul tehnologic, care difer\ mult `n func]ie de solu]ia de eliminare a dejec]iilor.

12.5. Tehnica recuper\rii tineretului insuficient dezvoltat corporal

Tineretul suin insuficient dezvoltat corporal reprezint\ cca.15% din efectivul pe serie [i afecteaz\ rezultatele economice ulterioare ale unit\]ilor cresc\toare, mai ales `n cele de tip industrial. Rezultatele negative ulterioare se datoresc, pe de o parte, sporurilor mici de cre[tere `n greutate [i consumurilor specifice mari de furaje, iar pe de alt\ parte prin neuniformizarea animalelor din cadrul boxei precum [i unele greut\]i `n asigurarea imunit\]ii dup\ vaccinare, toate cu implica]ii asupra tehnologiei de produc]ie. Cauzele care duc la insuficien]a dezvolt\rii corporale `[i au originea atât din periaoda al\pt\rii cât [i `n cea a `n]\rc\rii. Repartizarea gre[it\ la supt este principala cauz\, care apar]ine `n mare m\sur\ speciali[tilor `n cre[terea suinelor. Greutatea purceilor la na[tere constituie o alt\ cauz\ a evolu]iei ulterioare a indicatorilor tehnico-economici la categoriile superioare. Cu cât greutatea la na[tere este mai mare [i indivizii mai uniformi, cu atât pierderile pe parcursul al\pt\rii [i `n]\rc\rii sunt mai reduse, iar sporurile pe durata `ngr\[\rii mai mari (tabelul 70). ~n unit\]ile gospod\re[ti, cu efective reduse, se pot men]ine `n lot [i purceii care la na[tere au avut sub 800 g, `ns\ acestora li se vor aplica m\suri speciale de `ngrijire [i hr\nire, aspecte greu sau imposibil de realizat `n unit\]ile de tip industrial.

Page 103: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

340

Tabelul 70

Influen]a greut\]ii corporale la na[tere asupra rezultatelor cre[terii [i `ngr\[\rii (CURTIS, S.E. [i colab. - 1971)

Greutatea la na[tere (kg)

Nr.purcei r\ma[i la `n]\rcare (% din total la 56 zile)

Greutatea la `n]\rcare (kg)

Spor de cre[tere `nregi- strat la `ngr\[are (g)

0,680 13,0 8,35 535 0,900 49,3 9,48 550 1,130 67,4 11,11 590 1,360 77,3 13,34 600 1,600 82,5 13,70 635 1,800 83,9 15,74 650

Pe timpul al\pt\rii [i dup\, mai sunt [i alte cauze, cum ar fi: neobi[nuirea consum\rii furajului suplimentar, calitatea slab\ a acestuia, factorii stresan]i severi, gre[eli tehnologice etc., care au fost prezentate `n capitolul anterior. De men]ionat c\, indivizii insuficient dezvolta]i constituie adev\rate focare de infestare pentru animalele s\n\toase, iar la vaccin\ri, la unii indivizi, nu se asigur\ imunitatea. Recuperarea purceilor atât `n perioada al\pt\rii cât [i `n sectorul de cre[\ pun probleme diferite, pe care le prezent\m `n continuare. a) Recuperarea purceilor sugari - ~n unit\]ile cu efective mari, de tipul celor industriale, indivizii cu greutatea la na[tere mai mic\ sunt dirija]i la supt la sfârcurile pectorale, acestea urm\rindu-se `n continuare de c\tre `ngrijitorul permanent (dac\ ace[tia sug eficient). ~n cazul `n care sunt mai mul]i purcei cu greutatea la limita inferioar\ admis\, ace[tia se grupeaz\ [i se dirijeaz\ pentru supt la scroafe-doici, alese din rândul primiparelor sau cel mult la f\tarea a II-a, care au sfârcurile mai mici [i produc]ia de lapte ceva mai redus\. Dirijarea la scroafe-doici se mai poate face [i la vârsta purceilor de 8 zile [i la 21 zile, cu condi]ia ca scroafa s\ fie `ntre]inut\ `n boxe cu limitarea mi[c\rilor [i dup\ ce ace[tia au fost stropi]i pe corp cu creolin\. Concomitent, la ace[ti purcei, se instituie tratamente de fortifiere cu ionoser, cu vitamine [i chiar cu extract tisular de splin\, sau de ficat. ~n alte cazuri, purceii sugari se pot regrupa, dup\ perioada colostral\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\, constituindu-se grupe de purcei cu greutatea mic\, cu greutate medie [i plus-variante, care se dirijeaz\, `n aceea[i ordine, la scroafe cu sfârcuri mici (dar productive), cu produc]ii medii [i respectiv cu

Page 104: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

341

produc]ii mari de lapte. Prin aceast\ ac]iune se elimin\ conflictele din timpul suptului [i se concretizeaz\ prin purcei mai uniformi la `n]\rcare. {ULMAN, I.M. [i colab. (1986) arat\ `ntr-un studiu de sintez\ c\, purceii insuficient dezvolta]i provin [i de la scroafe care nu au primit pe perioada gesta]iei cantit\]i suficiente de glucide, al\turi de proteine [i substan]e minerale. Se mai indic\ c\ `n primele zile dup\ f\tare, o cantitate de colostru de cel pu]in 20 ml/animal/zi, al\turi de repartizarea judicioas\ la supt [i punerea la dispozi]ie a unui furaj suplimentar de foarte bun\ calitate (de la `n]\rcare la 7-9 zile) sunt condi]ii de prim\ urgen]\. Purceii care, la `n]\rcare, au o greutate sub cea minim\ admis\ prin tehnologie, se grupeaz\ [i sunt dirija]i `n continuare la supt, timp de `nc\ 7-10 zile, la scroafe cu produc]ii bune de lapte [i cu stare de `ntre]inere adecvat\. - ~n unit\]ile cu efective reduse, aceast\ categorie de purcei sugari, se poate recupera mai u[or, ajungându-se chiar la al\ptarea cu biberoane montate pe vase speciale, `n care se pune lapte de vac\ (la fiecare litru se omogenizeaz\ un ou). Desigur, `n aceste unit\]i, repartizarea pe sfârcuri `n func]ie de dezvoltarea corporal\ se face curent, urm\rirea efectuându-se mai u[or decât `n unit\]ile industriale. ~n orice caz, m\surile luate se justific\ din punct de vedere economic, mai ales c\ aceste animale se pot obi[nui mai u[or cu consumarea furajelor suplimentare (`nc\ de la 7-8 zile), a[a `ncât la vârsta de 2-3 s\pt\mâni purceii consum\ eficient acest furaj. b) Recuperarea purceilor `n]\rca]i Dup\ `n]\rcare, la trecerea `n cre[\, purceii insuficient dezvolta]i sau tara]i, sunt grupa]i dup\ greutate corporal\ [i sex, oferindu-le boxele cu condi]ii de microclimat cele mai favorabile [i situate `n aten]ia personalului de `ngrijire. La aceast\ categorie se aplic\ o hr\nire special\, la care nutre]urile combinare normale se suplimenteaz\ cu 5-10% lapte praf, premixuri proteino-vitamino-minerale, pe lâng\ tratamente zilnice sau perioadice cu stimulatori de cre[tere. La acela[i tratament sunt supu[i [i purceii care au suferit mai mult de pe urma crizei de `n]\rcare, precum [i cei care nu au fost obi[nui]i din timp cu consumarea furajului suplimentar. De men]ionat c\, purceii care r\mân `n urm\ cu cre[terea pe parcursul perioadei de cre[\ sunt extra[i din box\. Extragerea se face perioadic, odat\ la toate boxele. Este contraindicat ca peste un num\r de purcei popula]i cu 5-10 zile `nainte s\ ad\ug\m al]i purcei, deoarece ace[tia din urm\ vor fi izola]i [i `nl\tura]i de la hran\ [i din suprafa]a de odihn\.

Page 105: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

342

La purceii insuficient dezvolta]i, hr\nirea cu re]eta R 0-1, `mbun\t\]it\, se poate prelungi cu `nc\ 5-10 zile fa]\ de tehnologia normal\ (deci pân\ la vârsta de 55-60 de zile). ~n hrana aceste categorii se introduc preparate pe baz\ de antibiotice, cum ar fi: Furazolidona, Tylanul, Tetraxinul etc, `n propor]ii de 40-200 p.p.m. Efectul acestor antibiotice se poate constata [i din analiza datelor din tab. 71, mai ales la purceii retarda]i somatic.

Tabelul 71

Efectul antibioticelor din hran\ asupra dezvolt\rii tineretului suin

Specificare Cre[terea `n spor mediu

zilnic (%) Reducerea consumului

specific (%)

Tineret `ntârziat `n cre[tere 46 9

Tineret normal (35-45 zile) 18 9

Tineret normal (35-90 zile) 11 5

~n cazul `n care nu sunt cantit\]i suficiente de lapte praf se poate apela [i la concentratele din lucern\ verde (de tip COLUROM) cu care se `mbun\t\]esc indicatorii de produc]ie: `ntre 10-15% la sporul mediu de cre[tere [i 8-10% la consumul specific de hran\, iar mortalitatea se reduce la 10%. Pe lâng\ aceste m\suri de `mbun\t\]ire a alimenta]iei [i prin regruparea indivizilor, se poate interveni [i medicamentos, administrând parental (subcu- tanat) extracte tisulare de splin\ [i de ficat, `n doze de 2-5 ml, din 3 `n 3 zile, `n func]ie de dezvoltarea corporal\. Pentru recuperarea purceilor insuficient dezvolta]i, RUSSETT, J.C. [i colab. (1979), recomand\ introducerea suplimentar\, `n re]etele de fabricare a nutre]urilor combinate, la purceii `ntre 7-20 kg, a unei doze de 520 mg colin\ la 1 kg de nutre]. ~n fermele de tip gospod\resc, pentru recuperarea tineretului suin `ntârziat `n cre[tere se poate aplica, cu bune rezultate, `ntre]inerea acestuia pe p\[uni artificiale (lucerniere), unde mi[carea, aerul curat [i suplimentul de vitamine ac]ioneaz\ favorabil asupra organismului sl\bit. ~n toate cazurile se vor efectua cu aten]ie tratamente pentru eliminarea parazi]ilor interni [i `nl\turarea celor externi. Pe parcursul `ngr\[\rii, ace[ti indivizi se vor `ntre]ine `n boxe separate, cu num\r redus de animale `n lot [i `n zonele cu cele mai bune condi]ii de microclimat.

Page 106: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

343

Este contraindicat ca din aceste exemplare s\ se re]in\ animale de pr\sil\, chiar `n unit\]ile gospod\re[ti [i cu atât mai mult nu se vor re]ine vieru[ii. ~n unit\]ile industriale, unde sunt ateliere pentru producerea preparatelor din carne de porc, indivizii dup\ 60-70 kg se pot sacrifica urmând ca din carcasele acestora s\ se ob]in\ preparate speciale [i care se vor valorifica la pre]uri ceva mai reduse. Procesarea acestor carcase aduc venituri importante cresc\toriei, mai ales `n unit\]ile de selec]ie [i testare, unde se pune problema alegerii celor mai valoroase exemplare pentru reproduc]ie.

De men]ionat c\, aceste m\suri radicale se pot aplica numai `n urma instituirii tuturor metodelor de recuperare [i când indivizii sunt s\n\to[i, iar tratamentele (`n special cu antibiotice) au fost aplicate cu cel pu]in 2 luni `nainte.

Page 107: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

344

CAPITOLUL 13

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE ~NGR|{|TORIE

~ngr\[area suinelor reprezint\ faza final\ a procesului de produc]ie dintr-o unitate cu circuit `nchis, sau a 4-a verig\ din cadrul fluxului tehnologic din unit\]ile de tip industrial. ~n acest sector are loc continuarea cre[terii [i finisarea `ngr\[\rii animalelor `n vederea livr\rii lor la t\iere, precum [i recondi]ionarea reproduc\torilor care au `ncheiat activitatea economic\ de reproduc]ie. Gr\sunii sunt prelua]i din compartimentul sau sectorul de cre[\ la masa corporal\ de 25-30 kg, se `ntre]in pe perioada `ngr\[\rii `n acest sector, de unde se livreaz\ abatoarelor la greutatea specificat\ prin metodologia de `ngr\[are (porc pentru carne, pentru produc]ia de bacon, pentru semiconserve sau pentru salamuri uscate). Aceste metode de `ngr\[are difer\ `n func]ie de scopul produc]iei, având prioritate greutatea de pornire, alimenta]ia aplicat\, rasele sau meti[ii utiliza]i, greutatea la sacrificare etc. ~n general, prin tehnologia de `ngr\[are aplicat\, se urm\resc urm\toarele obiective:

• realizarea unor sporuri medii zilnice mari, cu consumuri specifice de furaje reduse;

• reducerea perioadei de `ngr\[are [i utilizarea eficient\ a spa]iului construit;

• ob]inerea unor randamente ridicate la sacrificare [i a unor carcase de calitate superioar\.

Avându-se `n vedere c\, `n sectorul de `ngr\[\torie, principalul factor care condi]ioneaz\ rezultatele de produc]ie [i apoi economice este alimenta]ia, aceasta se va trata cu prioritate.

Page 108: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

345

13.1. Alimenta]ia suinelor la `ngr\[at

13.1.1. Necesarul de energie [i de substan]e nutritive

Necesarul de energie la suinele supuse `ngr\[\rii, variaz\ `n func]ie de vârsta [i greutatea animalelor, fiind `n general mai redus pân\ la greutatea de 60 kg [i mai mare `n partea a doua a `ngr\[\rii. Necesarul mai ridicat, `n partea a doua a `ngr\[\rii, se justific\ prin depunerile de gr\sime mai mari `n aceast\ faz\. Astfel, la tineretul suin pân\ la greutatea de 60 kg necesarul mediu zilnic de EM este de 6320 Kcal, iar la cel peste aceast\ greutate de 9480 Kcal. De men]ionat c\, acest necesar energetic ridicat se acoper\ prin consumarea de c\tre animal a unor cantit\]i mari de concentrate [i mai pu]in pe seama sporirii caloricit\]ii amestecului, deoarece densitatea energetic\ ridicat\ depreciaz\ calitatea carcasei. ~n general, se urm\re[te ca `n finisarea `ngr\[\rii amestecurile de furaje s\ con]in\ mai pu]in\ energie pentru a se limita [i depunerile de gr\simi `n carcas\. Necesarul de protein\ este strâns legat de vârsta [i greutatea corporal\, deoarece `n prima faz\ de cre[tere - `ngr\[are predomin\ dezvoltarea propor]ional\ a ]esutului muscular, care se bazeaz\ numai pe seama proteinelor din furaje, iar pe m\sur\ ce animalul `nainteaz\ `n vârst\ nivelul proteic scade propor]ional, deoarece [i fibrele musculare `[i definitiveaz\ cre[terea. Hrana administrat\ porcilor gra[i, care con]ine un nivel proteic mai redus decât necesarul organismului, influen]eaz\ negativ atât sporul de cre[tere `n greutate cât [i consumul specific [i calitatea carcasei. Pe de alt\ parte, excedentul de substan]e proteice constituie o risip\ greu de explicat [i de suportat, atât de animale cât [i de cresc\tor. Desigur, excedentul de proteine se poate transforma `n gr\sime, `ns\ numai dup\ parcurgerea unor etape intermediare, care angajeaz\ organismul la eforturi `n plus, iar unitatea de produc]ie la cheltuieli inutile. Pentru tineretul porcin, majoritatea autorilor recomand\, `n prima faz\ de cre[tere-`ngr\[are (`ntre 25-30 kg [i 50-60 kg), un nivel proteic de 16% P.B., iar `n faza a II-a de finisare a `ngr\[\rii, pân\ la greutatea de 90-110 kg, de 13-14% P.B. Con]inutul hranei `n lizin\ va fi [i el diferen]iat, de 0,70 % `n faza I [i de 0,55% `n faza a II-a. Dup\ greutatea de 120 kg a suinelor, precum [i la cele care se recondi]ioneaz\, nivelul proteic se poate reduce la 11-12% P.B. [i chiar la 10-11% P.B., dac\ [i animalele sunt destinate `ngr\[\rii pentru gr\sime.

Page 109: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

346

Cantit\]ile zilnice de protein\ variaz\ `ntre 280 g la tineretul suin supus `ngr\[\rii cu greut\]i `ntre 35-60 kg, [i de 390 g la porcii gra[i de peste 60 kg (tabelul 72).

Tabelul 72

Necesarul zilnic de energie [i substan]e nutritive la tineretul suin `n cre[tere [i `ngr\[are (dup\ N.R.C.)

Categorii de greutate (kg) Specificare UM 2-5 6-10 11-20 21-35 36-60 61-100

Consum furaj g 250 500 1000 1500 2000 3000 S.m.z.* scontat g 200 300 500 600 700 800 Consum specific kg 1,23 1,67 2,0 2,5 2,86 3,75 Energie metabolizabil\ Kcal 900 1700 3160 4740 6320 9480 Protein\ brut\, din care: g 67,5 100 180 240 280 390 - lizin\ g 3,2 4,8 7,9 10,5 12,2 17,1 - arginin\ g 0,8 1,3 2,3 3,0 3,6 4,8 - histidin\ g 0,8 1,2 2,0 2,7 3,2 4,5 - izoleucin\ g 2,1 3,3 5,6 7,5 8,8 12,3 - leucin\ g 2,5 3,8 6,8 9,0 10,4 14,4 - metionin\+cistin\ g 1,9 2,8 5,1 6,8 8,0 9,0 - fenilalanin\+tirozin\ g 3,0 4,4 7,9 10,5 12,2 17,1 - treonin\ g 1,9 2,8 5,1 6,8 7,8 11,1 - triptofan g 0,5 0,8 1,3 1,8 2,2 3,0 - valin\ g 2,1 3,2 5,6 7,5 8,8 12,3 Substan]e minerale: - calciu g 2,3 4,0 6,5 9,0 11,0 15,0 - fosfor g 1,8 3,0 5,5 7,5 9,0 12,0 - sodiu g 0,2 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 - clor g 0,3 0,7 1,3 2,0 2,6 3,9 - potasiu g 0,7 1,3 2,6 3,5 4,0 5,1 - magneziu g 0,1 0,2 0,4 0,6 0,8 1,2 - fier mg 38 70 80 90 100 120 - zinc mg 25 50 80 80 100 150 - mangan mg 1 2 3 3 4 6 - cupru mg 1,5 3 5 6 6 9 - iod mg 0,04 0,07 0,14 0,21 0,28 0,42 - seleniu mg 0,04 0,08 0,15 0,22 0,30 0,30 Vitamine: - vitamina A UI 550 1100 1750 1900 2600 3900 - betacaroten mg 2,2 4,4 7 7,8 10,4 15,6 - vitamina D UI 55 110 200 300 300 375 - vitamina E UI 2,8 5,5 11 17 22 33 - vitamina K mg 0,5 1,1 2,0 3,0 4,0 6,0 - riboflavin\ mg 0,75 1,5 3,0 3,9 4,4 6,6 - niacin\ mg 5,5 11,0 18 21 24 30 - acid pantotenic mg 3,3 6,3 11 17 22 33 - vitamina B12 µg 5,5 11 15 17 22 33 - colin\ mg 275 550 900 1050 1100 1200 - tiamin\ mg 0,33 0,65 1,1 1,7 2,2 3,3 - vitamina B6 mg 0,38 0,75 1,5 1,7 2,2 3,3 - biotin\ mg 0,03 0,05 0,1 0,15 0,2 0,3 - acid folic mg 0,15 0,30 0,6 0,9 0,2 1,8

Not\: * spor mediu zilnic

Page 110: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

347

Necesarul de vitamine la aceast\ categorie este asigurat relativ u[or prin existen]a natural\ a acestora `n furajele care intr\ `n amestec. Numai `n unit\]ile de tip industrial se impune dozarea vitaminelor [i completarea acestora la nivelul cerin]elor. Condi]iile favorizante pentru starea de avitaminoz\ sunt legate de introducerea `n re]et\ a cerealelor alterate [i, `n special, a porumbului muceg\it. Lipsa vitaminei A, ca urmare a utiliz\rii de cereale de slab\ calitate (`n special porumbul) se manifest\ printr-un ritm de cre[tere `ncetinit, tulbur\ri nervoase etc. Lipsa de vitamina D se poate manifesta numai `n cre[terea industrial\, unde animalele nu au acces la razele solare. Dozarea acestor vitamine se face cu mare aten]ie, deoarece excesul determin\ efecte nedorite pentru organism [i apoi `n alimenta]ia uman\. Neasigurarea necesarului de vitamin\ E, al\turi de lipsa de seleniu, pot determina dereglarea metabolismului, `n general, [i apari]ia de distrofii musculare, `n special. ~n cadrul complexului de vitamine B, mai frecvent poate apare caren]a `n niacin\, datorit\ cantit\]ilor mari de porumb folosite `n ra]ii [i care, a[a cum se [tie, nu este bogat `n triptofan. Necesarul `n vitamine, `ndeosebi `n vitamina A, se poate asigura utilizând `n ra]ie 2-3% f\in\ de lucern\ deshidratat\, al\turi de 1-3% drojdii furajere, care mai acoper\ [i deficitele `n complexul B [i par]ial `n vitamina D. Cerin]ele de substan]e minerale. ~n prima parte a `ngr\[\rii , `n care are loc [i cre[terea, sunt necesare cantit\]i `nsemnate de calciu [i fosfor `n propor]ii de 0,6% [i respectiv 0,5% din amestecul de concentrate. Acest necesar se asigur\ prin amestecuri de concentrate utilizate [i prin propor]iile de 1-1,5% de carbonat de calciu, sau fosfat dicalcic [i f\in\ de oase. Sodiu [i clorul se asigur\ prin con]inutul natural al componentelor [i adosul de NaCl, `n propor]ie de pân\ la 0,5%. Asigurarea necesarului de ap\. Necesarul de ap\ pentru consumul biologic este de circa 4 l pentru fiecare kg de furaj combinat (uscat la aer) consumat de c\tre animal, fiind u[or influen]at de sezon, natura furajelor, de starea de `ntre]inere [i de s\n\tate. Cu privire la furajele indicate `n `ngr\[area suinelor trebuie avute `n vedere limitarea utiliz\rii a acelor furaje care influen]eaz\ defavorizant gustul [i mirosul c\rnii [i gr\simii, pe lâng\ propriet\]ile de conservare. ~n general, f\ina de pe[te [i f\ina de carne influen]eaz\ negativ gustul, iar cantit\]ile sporite de zer, dovleci [i sfecl\ contribuie la ridicarea propor]iei de ap\ din ]esuturi, sc\zând conservabilitatea c\rnii.

Page 111: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

348

Al\turi de acestea, mai sunt [i antibioticile care utilizate `n finisare au efecte remanente, precum [i unele substan]e biostimulatoare, hormonale etc. Cu toate acestea, antibioticile s-au dovedit a fi eficiente, mai ales `n prima parte a `ngr\[\rii, `n condi]iile de igien\ necorespunz\toare [i pe fondul unor ra]ii deficitare. Acestea ac]ioneaz\ favorabil asupra florei din tubul digestiv, stimulând dezvoltarea microorganismelor care produc vitamine [i chiar proteine, inhibând dezvoltarea microorganismelor nefavorabile, care produc toxine sau alte st\ri de disconfort biologic. Prin urmare, chiar dac\ aceste furaje sau ingrediente sunt necesare pentru echilibrarea `n substan]e nutritive `n prima parte a `ngr\[\rii, ele se reduc [i chiar `n partea a doua. ~n general, `n structura nutre]urilor combinate, sau a amestecurilor de concentrate destinate `ngr\[\rii pentru carne se utilizeaz\ cu preponderen]\ porumbul (40-70%) [i orzul (15-30%), ambele componente asigurând cu succes energia necesar\, la care se mai adaug\ maz\rea, [roturile de soia [i de floarea soarelui, f\inurile de origine animal\, drojdii furajere [i suplimente minerale. De men]ionat c\, la `ngr\[area pentru bacon, propor]ia de porumb este mult redus\, `ns\ `n cazul `ngr\[\rii pentru produc]ia mixt\ aceasta poate atinge 80-90% din amestecul de concentrate. Participarea procentual\ a furajelor proteice `n amestecuri este condi]ionat\ de asigurarea nivelului proteic [i de valoarea biologic\ a proteinelor, respectiv de cantit\]ile [i raporturile aminoacizilor esen]iali (`n special lizina, metionina [i triptofanul). Sulfatul de cupru, introdus `n nutre]urile combinate `n doze de 100- 200 ppm. stimuleaz\ cre[terea [i `ngr\[area suinelor. Alte elemente care influen]eaz\ valorificarea hranei, [i legat de acesta sporul mediu zilnic [i calitatea carcasei, au fost prezentate la capitolul "Alimenta]ia suinelor".

13.2. Metodele de `ngr\[are-finisare a suinelor

13.2.1. ~ngr\[area suinelor pentru carne

La `ngr\[area pentru carne este utilizat tineretul suin de la greutatea de 25-30 kg, care este supus cre[terii [i `ngr\[\rii pân\ la greutatea de 110-120 kg, când este livrat pentru t\iere. Aceast\ variant\ mai este cunoscut\ sub denumirea de `ngr\[are pentru carne “proasp\t\”, deoarece carcasele sunt dirijate pentru consumul imediat. La sacrificarea acestor porci, rezult\ carcase `n care predomin\ carnea, `n timp ce gr\simea nu dep\[e[te 30-35%. Este metoda cea mai eficient\ din punct de vedere economic, deoarece sunt utilizate animale tinere la care se

Page 112: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

349

`nregistreaz\ cele mai reduse consumuri specifice de furaje [i cele mai ridicate sporuri de cre[tere, iar pia]a solicit\ cantit\]ile cele mai mari. Pe `ntrega perioad\ de cre[tere-`ngr\[are se `nregistreaz\ un spor mediu

zilnic de cca. 600 g [i consumuri specifice `ntre 3,8-4,2 UN. ~n aceste condi]ii,

sacrificarea animalelor se face la vârsta de 7-8 luni.

Factorii care influen]eaz\ aceast\ metod\ de `ngr\[are sunt numero[i, `ns\

predomin\ rasa, alimenta]ia [i sistemul de `ntre]inere, toate racordate la

condi]iile concrete din teren.

Rasele care se preteaz\ la acest tip de `ngr\[are sunt: Landrace, Marele

alb, Hampshire, Duroc, Piétrain etc, `ns\ cele mai bune rezultate se `nregistreaz\

la meti[ii dintre aceste rase, `n special `ntre meti[ii F1 (Landrace x Marele alb) [i

rasa Duroc, sau meti[ii F1 (Landrace x Marele alb) [i rasa Hampshire, precum [i

unii hibrizi de mare productivitate.

~n mica gospod\rie se cresc [i se `ngra[\ porcinele apar]in\toare la rase [i

popula]ii locale, iar `n unit\]ile de tip industrial se `ngra[\ numai meti[i, avându-

se `n vedere economicitatea ac]iunii datorate efectului de heterozis.

Alimenta]ia aplicat\ tineretului suin supus `ngr\[\rii influen]eaz\ `n mare

m\sur\ rezultate de produc]ie [i economice, inclusiv calitatea carcasei.

~n general, pentru tineretul suin, `ntre greut\]ile corporale de 25-50 kg,

sunt utilizate amestecuri de concentrate cu un nivel proteic de 16% P.B., pentru

cel `ntre 51-70 kg nivelul proteic este de 14% P.B., iar pentru porcii `n finisare,

`ntre 71-115 kg, nivelul proteic poate varia `ntre 12-13% P.B.

a) ~n unit\]ile de tip industrial din ]ara noastr\, tineretul suin supus

`ngr\[\rii se hr\ne[te cu nutre]uri combinate din re]etele R 0-3 `ntre greut\]ile de

25-50 kg [i din re]eta R 0-4 dup\ greutatea de 50 kg, pân\ la sacrificare.

~n aceste re]ete de fabrica]ie, dintre cereale, predomin\ porumbul [i orzul,

care totalizeaz\ pentru R 0-4 `ntre 70 [i 80%, fiind completate cu 5-6% t\râ]e de

grâu, cu 4-8% [roturi de floarea soarelui, cca 2% carbonat de calciu [i sare,

urmând ca f\ina de pe[te [i de carne s\ participe `n propor]ie de 7-8% numai `n

re]eta R 0-3 (tabelul 73).

Furajele sunt deversate `n jgheaburi, care sunt `mp\r]ite cu bare, din 30 `n 30 cm, pentru a nu favoriza risipa. Nutre]urile combinate se administreaz\ `n 2 tainuri pe zi, sau la discre]ie când se apeleaz\ la instala]iile de tip TN-60. Conductele instala]iilor TN-60 sunt amplasate fie direct `n jgheaburi (deversarea furajelor f\cându-se prin orificiile interioare, distan]ate din 40 `n 40 cm [i diametrul de 4 cm), fie `n bunc\rele hr\nitoarelor semiautomate [i mai rar `n

Page 113: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

350

dozatoare volumetrice, cu deversare pe pardoseal\. Pentru deversarea la paroseal\ boxele trebuie s\ fie mai lungi decât late.

Tabelul 73

Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]urilor combinate R0-3 [i R0-4

R 0-3 (%) R 0-4 (%) Specificare a b c a b c

Structura: Porumb 40,0 40,0 55,0 50,0 60,0 70,0 Orz 30,0 15,0 15,0 30,0 10,0 10,0 Grâu - 15,0 - - 10,0 - T\râ]e de grâu 6,5 6,0 6,0 5,0 5,0 5,0 {roturi floarea soarelui 7,0 8,0 9,0 3,5 4,4 4,0 F\in\ de carne 8,5 8,0 6,5 4,0 3,0 3,0 F\in\ de pe[te 1,0 1,0 1,5 0,6 1,0 1,0 Drojdie furajer\ 1,5 1,5 1,5 1,0 1,0 0,5 F\in\ de lucern\ 1,0 1,0 1,0 0,85 1,0 2,0 Carbonat de calciu 1,45 1,45 1,45 1,5 1,5 1,4 Sare (NaCl) 0,50 0,50 0,50 0,5 0,6 0,6 Sulfat de cupru 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 0,05 Zoofort P1 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 1,0 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 1,00 Caracteristici nutritive (%) Umiditate 12-13 12-13 13-14 12-13 13-14 13-14 Protein\ brut\ 16,0 16,0 16,0 12,0 13,0 12,0 Celuloz\ brut\ 5,5 5,5 5,5 6,5 5,5 5,5 Sare (maximum) 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 0,9 Granula]ie, rest pe sita de 2,5 mm, (maximum)

3,0 3,0 3,0 5,0 5,0 5,0

Gr\sime brut\ (minimum) 3,0 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

~n unele unit\]i, nutre]urile combinate se transport\ cu c\rucioarele zootehnice cu capacit\]i diferite, urmând ca distribuirea s\ se fac\ cu g\le]ile `n bunc\re sau `n jgheaburi. ~n alte situa]ii, `n unit\]ile cu efective mai mari, c\rucioarele au bunc\rele mai mari [i sunt deplasate pe linii de decovil, distribuirea f\cându-se prin glisarea unor obloane laterale cu direc]ionarea furajului `n jgheab. Consumurile zilnice de concentrate sunt de cca. 1,5 kg la vârsta de 95 de zile, de 2,5 kg la greutatea de 65 kg [i de 3,8 kg `n apropierea sacrific\rii, iar consumurile specifice sunt cuprinse `ntre 3,3 kg [i 4,6 kg `ntre acelea[i greut\]i (tab. 74).

Page 114: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

351

Tabelul 74

Norme de spor mediu zilnic [i consum specific pentru tineretul porcin supus `ng\[\rii pentru carne

Greutatea corporal\ (kg)

Spor mediu zilnic (g)

Consum zilnic de furaje (kg)

Consum specific (kg)

34 463 1,528 3,3

45 544 1,904 3,5

56 635 2,222 3,5

68 704 2,605 3,7

79 772 2,856 3,7

90 808 3,232 4,0

102 840 3,528 4,2

117 840 3,864 4,6

b) ~n fermele gospod\re[ti se realizeaz\ amestecuri de furaje combinate din cereale cultivate (f\inuri de porumb, orz, grâu etc), bine omogenizate cu subproduse de la industria de panifica]ie [i a uleiului (t\râ]e de grâu, [roturi de soia [i floarea soarelui), precum [i cu P.V.M. procurate din unit\]ile specializate. Propor]iile de participare sunt astfel calculate, `ncât con]inuturile de substan]e nutritive [i de energie s\ fie adecvate vârstei [i greut\]ii corporale, `n concordan]\ cu sporurile medii zilnice planificate [i calitatea carcasei. Orientativ, se pot utiliza datele din tabelul 74, având `n vedere c\ nivelul energetic al amestecului este de cca. 2950 Kcal EM/kg furaj. ~n zonele bune cultivatoare de porumb, soia [i lucern\ se poate institui o re]et\ pe baza acestor componente, cu condi]ia ca soia s\ fie tratat\ (pentru anihilarea factorului antitriptic), iar `n procesul de omogenizare s\ se adauge microelementele [i vitaminele necesare (tab. 75). Pe timp de var\, `n alimenta]ia porcilor supu[i `ngr\[\rii, se poate introduce lucerna verde `n cantit\]i zilnice de 0,5-1,0 kg la greutatea de 35 kg de 1,5-2,0 kg la 50 kg [i de 2,5-3,0 kg la 80 kg. Foarte bune rezultate se ob]in prin administrarea de cartofi fier]i [i terciui]i, `n cantit\]i zilnice de 2-3 kg la tineretul `n greutate de 25-40 kg, de 4-5 kg la cel `ntre 41-60 kg [i de 7-9 kg la cel peste 80 kg. ~n practica hr\nirii pe baz\ de cartofi, amestecul se face din trei p\r]i past\ de cartofi [i o parte nutre] combinat de completare cu 16% P.B., `n prima parte a `ngr\[\rii [i cu 14% P.B. `n parte a doua. ~n perioada de iarn\ târzie sau prim\var\, apa de fierbere a cartofilor se `ndep\rteaz\ obligatoriu, deoarece con]ine solanin\.

Page 115: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

352

Tabelul 75 Ra]ii pe baz\ de lucern\ pentru porcii gra[i

Cantit\]i (kg) Specificarea

a b c

Porumb m\cinat 1165 1321 1501

F\in\ de soia 307 207 102

F\in\ de lucern\ (17% P.B.) 471 412 353

Fosfat dicalcic 24 28 32

Sare (iodat\) 10 10 10

S\ruri minerale * 2 2 2

Premixuri vitamino-antibiotice** 20 20 20

TOTAL (kg) 2000 2000 2000

Analize calculate

- protein\ 16,00 14,00 12,00

- calciu 0,65 0,66 0,65

- fosfor 0,51 0,53 0,55

Not\: * s\rurile minerale con]in: 90 g zinc, 0,17 g iod, 90 g fier, 9 g cupru, 25 g mangan, 45 kg sare. la tona/furaj; ** ad\ugate pe ton\ amestec: vitamina A-3 mil.UI, vitamina D-400 mii UI, riboflavin\ -2 g, niacin\ -16 g, acid pantotenic -9,0 g, colin\ - 200 g, vitamina B12 - 20 mg, vitamina K - 2 g [i 50-100 g antibiotice. ~n exploata]iile gospod\re[ti cu efective reduse, specializate `n `ngr\[area porcilor (11-15 exemplare/an), se indic\ utilizarea `n hran\ a unor amestecuri de concentrate cu cartofi fier]i [i sfecl\ furajer\ produse pe plan local, care se concretizeaz\ `n importante reduceri ale cheltuielilor cu furajarea animalelor. ~n acest sens, se `ntocmesc ra]ii de hran\ `n func]ie de specificul zonei de cultivare rentabil\ a cartofului sau sfeclei. Se recomand\ urm\toarele amestecuri:

• 3,2-5,0 kg cartofi fier]i `n amestec cu 2,0-2,5 kg concentrate [i 0,3-0,4 kg

f\in\ de fân de lucern\ `n prima faz\;

• 4,0 kg cartofi fier]i [i 4,0 kg sfecl\ tocat\ `n amestec cu 1,0 kg concentrate `n

faza a II-a.

De men]ionat c\, `n cele dou\ variante, concentratele posed\ urm\toarele

propor]ii: 30% f\in\ de porumb, 25% f\in\ de orz, 25-30% t\râ]e de grâu, 10%

maz\re uruit\ [i 1-3% calciu furajer [i sare de buc\t\rie.

~n finisarea `ngr\[\rii se scot borhoturile, [roturile sau turtele de floarea soarelui [i f\ina de ov\z, iar amestecul trebuie s\ posede o consisten]\ tare (apa s\ fie la discre]ie). Hr\nirea cu terciuri prea diluate nu sunt recomandate,

Page 116: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

353

deoarece multe componente sunt consumate doar par]ial, iar volumul sporit de lichid afecteaz\ digestia. FEVRIER, G. (1981) consider\ c\ este mai avantajos s\ m\rim con]inutul `n celuloz\ a ra]iilor destinate porcilor de peste 70 kg prin utilizarea porumbului past\, decât s\ `ncorpor\m `n re]ete alte componente celulozice, deoarece boabele con]in numai 2-3% celuloz\, propor]ie insuficient\ pentru aceast\ categorie de suine. Autorul recomand\ 2,2 kg past\ de porumb zilnic la categoria 31-60 kg [i 2,8 kg `ntre 61-100 kg, cu men]iunea c\ dup\ 60 kg se poate introduce `n hran\ [i pasta de porumb cu tot cu p\nu[i. Aten]ie deosebit\ se va acorda `ntre]inerii igienice a jgheaburilor deoarece resturile neconsumate se altereaz\ `n timp scurt. ~ntre]inerea suinelor pentru carne difer\ `n func]ie de sistemul de exploatare adoptat. Tineretul suin supus `ngr\[\rii se `ntre]ine `n grup, `n boxe comune. ~ntr-o box\ se cazeaz\ pân\ la 20 de animale, calculându-se 0,6 m2 pentru fiecare individ `n prima parte a `ngr\[\rii [i 0,8 m2 `n parte a doua. Hr\nitorile semiautomate `n unit\]ile industriale, sau jgheaburile `n cele gospod\re[ti, sunt amplasate deasupra zonei compacte (pentru a preveni risipa de furaje) [i spre aleea de serviciu, pentru a fi re`mprosp\tate u[or cu furaje. ~n exploata]iile cu efective reduse [i unde se pune problema hr\nirii porcilor gra[i cu furaje umectate [i/sau umede se pot fixa, pe pere]ii desp\r]itori ai boxei dinspre aleea de serviciu, hr\nitori tip BIG DUTCHMAN, care posed\ `n jgheab [i ad\p\toarea tip suzet\ (fig. 81). Fig. 81 Hr\nitor tip BIG DUTCHMAN pentru furajare umed\

Page 117: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

354

Animalele `[i deverseaz\ singure furajele concentrate `n jgheab, care sunt apoi umectate cu apa de la suzet\ [i omogenizate pe parcursul consumului. Aceste hr\nitori sunt confec]ionate din material plastic cu duritate sporit\, ceea ce le prelunge[te perioada de exploatare [i u[ureaz\ dezinfec]ia lor perioadic\. Condi]ia principal\ este ca re`mprosp\tarea cu furaje s\ se fac\ zilnic, pentru a se evita aglomer\rile la jgheab [i care favorizeaz\ apari]ia de conflicte `ntre indivizii din boxe. ~n toate sistemele de `ntre]inere se recomand\ ca zona cu gr\tar s\ reprezinte cca. 40% din suprafa]a total\ a pardoselei, având `n cele dou\ col]uri ale zonei gr\tarului amplasate câte dou\ ad\p\tori, de obicei tip pip\. De men]ionat c\, `ntre]inerea porcilor gra[i `n boxe cu gr\tar `n propor]ie de 30-40%, spore[te productivitatea muncii cu cca. 200%, asigur\ o bun\ igienizare, inclusiv `ncadrarea `n parametrii optimi a microclimatului, fa]\ de boxele colective f\r\ gr\tar (tab. 76). ~n aceste ad\posturi nu sunt necesare surse de `nc\lzire, cu excep]ia primelor 3-5 zile la populare când sunt utilizate electroaeroterme mobile, mai ales timp de iarn\.

Tabelul 76

Parametrii de microclimat [i rezultatele de produc]ie `nregistrate `n func]ie de tehnologia de `ntre]inere (ARI{ANU, I. 1978)

Parametri de microclimat Rezultatele ob]inute Tehnologia de `ntre]inere temp.

(°C) umidit.

(%) CO2 (%)

NH3

(%) s.m.z.

(g) c.s. (kg)

pierd.(cap)

Box\ colectiv\ la sol 18-26 65-80 1,5-2,0

0,02-0,05

500 4,2 1,0

Box\ cu gr\tar 40% 16-24 60-70 0,5-1,0

0,01-0,02

650 3,6 0,4

A[a dup\ cum se poate constata, microclimatul este mult mai apropiat de cerin]ele specifice `n varianta cu gr\tar, iar rezultatele de produc]ie sunt superioare, fa]\ de varianta f\r\ gr\tar. 13.2.2. ~ngr\[area pentru bacon

Baconul este un preparat de calitate superioar\ ob]inut dup\ o tehnologie special\ din carcasele de porcine de la care s-au `ndep\rtat capul, extremit\]ile membrelor (de la genunchi [i, respectiv, de la jarete), coloana vertebral\ [i spetele. Fiecare jum\tate de carcas\ trebuie s\ aib\ greutatea `ntre 22-32 kg, lungimea mare `ntre 85-95 cm, iar grosimea sl\ninei dorsale de la nivelul greb\nului s\ se `ncadreze `ntre 2,5-3,5 cm, `n func]ie de greutatea acesteia.

Page 118: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

355

Carnea trebuie s\ fie u[or marmorat\, iar sl\nina s\ fie de culoare alb\, consistent\ [i cât mai redus\ [i uniform\ ca grosime. Peretele abdominal trebuie s\ fie uniform ca grosime [i cu straturi alternânde de carne [i gr\sime. Cu cât carcasele sunt mai lungi [i cu propor]ii mai mari de carne cu atât baconul este de calitate mai bun\. Tineretul suin destinat `ngr\[\rii pentru produc]ia de bacon se sacrific\ `n condi]ii speciale, la vârsta de 6-7 luni [i la greutatea vie de cel mult 90 kg. Condi]iile speciale de sacrificare constau din depilarea `n cuptoare speciale, a[a `ncât [oricul s\ fie u[or caramelizat.

Carcasele care corespund pentru prepararea baconului sunt mai `ntâi zvântate timp de 4-5 ore la temperatura de +4°±6°C, dup\ care se trec `n camere frigorifice unde se ]in `nc\ 12 ore la +4°C, condi]ii `n care se realizeaz\ maturarea. S\rarea [i afumarea celor dou\ jum\t\]i de carcas\ se face dup\ procedee specifice, uneori constituind secretul firmei produc\toare. Solu]ia de s\rare pentru 2 semicarcase, se poate prepara dup\ re]eta: sare 3,625 kg, zah\r 9,050 kg, salpetru 62,5 g [i ap\ 17 l. Acest amestec se fierbe [i se r\ce[te `nainte de introducerea semicarcaselor dezosate `n bazine. ~n prealabil, semicarcasele se pot injecta cu saramur\, `n 23 de puncte, utilizându-se 1,5 l saramur\ de 22°Baumé. ~n locul osului scapulum smuls se introduc cca. 100 g sare. ~n bazine, semicarcasele se ]in 4-5 zile, dup\ care se scot [i se zvânt\ timp de 2-3 zile `n camere bine aerisite, la temperatura de 3-5°C, ob]inându-se baconul s\rat. Baconul s\rat [i afumat se prepar\, `n continuare, prin afumarea semicarcaselor atârnate pe stelaje speciale, la fum rece, pe o perioad\ de timp variabil\ dup\ gustul consumatorului.

Fig. 82 Punctele pentru injectarea carcaselor cu saramur\

Page 119: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

356

Factorii care condi]ioneaz\ calitatea baconului sunt: • calitatea materialuli biologic (respectiv, rasa sau metisul `ngr\[at);

• alimenta]ia aplicat\;

• `ntre]inerea [i `ngrijirea animalelor (atât `nainte cât [i pe parcursul `ngr\[\rii);

• tehnologia de preparare a produsului final. ~n continuare se vor trata primii trei factori: Calitatea materialului biologic. Suinele care sunt destinate `ngr\[\rii pentru bacon apar]in raselor precoce sau meti[ilor dintre aceste rase. Rezultate foarte bune s-au `nregistrat la suinele de culoare alb\, apar]in\toare raselor Landrace, Landrace belgian, precum [i a meti[ilor dintre rasele Landrace [i Marele alb, sau a hibrizilor produ[i speciali. Calitatea baconului depinde [i de exteriorul animalelor, care trebuie s\ se `ncadreze `ntre anumite caracteristici, preferându-se indivizii cu capul mic, scheletul `n general fin, gâtul [i extremit\]ile reduse, lungimea corpului mare, trenul posterior foarte bine dezvoltat (cu [uncile posterioare descinse pân\ la jaret); pielea trebuie s\ fie fin\, sub]ire [i elastic\, iar p\rul s\ fie lucios, rar, fin [i de culoare alb\. Purceii destina]i produc]iei de bacon se vizeaz\ individual din lotul de f\tare al scroafei [i se aleg la `n]\rcarea acestora, iar la vârsta de 2 luni ace[tia trebuie s\ posede o mas\ corporal\ de cel pu]in 16 kg. Procesul de `ngr\[are `ncepe de la greutatea tineretului de 20 kg [i vârsta de 2-2,5 luni [i se `ncheie când ating greutatea de 85-90 kg [i vârsta de 6,5-7,0 luni, deci o perioad\ de cre[tere-`ngr\[are de 4,0-4,5 luni. Perioada de `ngr\[are se `mparte `n dou\ subperioade: prima, de la 20 kg la 50 kg, iar a doua de la 51 kg pân\ la sacrificare (circa 90 kg), impuse mai mult de specificul alimenta]iei, al\turi de modul de `ntre]inere. Vieru[ii se castreaz\ `nc\ din perioada al\pt\rii; baconul de calitate se ob]ine, `n general, de la scrofi]e (necastrate). ~n ultimul timp materialul biologic pentru produc]ia de bacon poate apar]ine [i hibrizilor de suine, `ns\ `n schemele de `ncruci[are trebuie s\ participe rasele Landrace, Landrace belgian [i Marele alb. Alimenta]ia constituie unul dintre factorii cei mai importan]i, care trebuie s\ asigure o cre[tere rapid\ a tineretului [i o calitate excelent\ a c\rnii [i gr\simii. ~n func]ie de influen]a furajelor utilizate pe parcursul `ngr\[\rii asupra calit\]ii produsului finit, nutre]urile se `mpart `n trei categorii sau grupe. Grupa I-a cuprinde nutre]urile cele mai indicate ca: orzul, secara, meiul, maz\rea, lintea [i `n cantit\]i mai reduse cartofii, iar dintre nutre]urile verzi:

Page 120: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

357

lucerna verde, borceagul, trifoiul [i uneori sparceta. Iarna furajele verzi se pot administra sub form\ deshidratat\, sau ca fânuri m\cinate.

De men]ionat c\, `n finisarea `ngr\[\rii, furajele verzi cu con]inuturi prea ridicate `n betacaroten se reduc (ca propor]ie de participare) `n ra]ie, pentru a nu influen]a culorii gr\simii. Dintre nutre]urile de origine animal\ se indic\ utilizarea laptelui ecremat proasp\t sau praf, a zerului [i zarei, `n acelea[i condi]ii. Se mai administreaz\ [i drojdia de bere `n stare uscat\. ~n prima parte a `ngr\[\rii se mai pot utiliza f\ina de pe[te, f\inurile de carne [i de sânge, dar se elimin\ `n perioada de finisare pentru a nu imprima gust nepl\cut. Grupa a II-a de furaje cuprinde acele nutre]uri ce determin\ un bacon de calitate medie, care se administreaz\ numai `n prima parte a `ngr\[\rii, nedep\[ind cca. 30% din valoarea nutritiv\ a ra]iei. ~n aceast\ grup\ intr\: porumbul, t\râ]ele de grâu, [roturile de soia [i de floarea soarelui etc. Grupa a III-a de furaje cuprinde nutre]urile care se administreaz\ mai pu]in `n producerea baconului, iar `n ultima parte a `ngr\[\rii se exclud din ra]ie, deoarece confer\ sl\ninei o consisten]\ moale [i o culoare g\lbuie. Acestea sunt: ov\zul, borhoturile, turtele de floarea soarelui, fructele de p\dure. Procentul de participare `n ra]ie este de cel mult 15% [i numai `n prima parte a `ngr\[\rii. ~n aceast\ grup\ mai pot intra [i reziduurile culinare Nivelul proteic al amestecurilor furajere trebuie s\ fie mai mare cu 2-3% fa]\ de `ngr\[area pentru carne de consum `n stare "proasp\t\". Nivelul proteic recomandat este de 16% P.B. `n perioada I de cre[tere-`ngr\[are (20-50 kg) [i de 15% P.B. `n perioada a II-a (51-90 kg). Nivelul aminoacizilor esen]iali trebuie s\ fie mai ridicat fa]\ de `ngr\[area pentru carne "proasp\t\", `ndeosebi `n lizin\, deoarece rasele pretabile pentru produc]ia de bacon prezint\ cerin]e mai sporite. Lizina se va g\si `n propor]ie de 0,85% `n prima parte a `ngr\[\rii [i de 0,75% `n finisarea `ngr\[\rii. Raportul `ntre propor]ia de lizin\ din furaj [i EM trebuie s\ fie de 1/4500-1/4200 Kcal `n prima parte a `ngr\[\rii [i de 1/4500-1/4600 Kcal `n perioada a II-a, de finisare. Aceste rapoarte trebuie luate `n considerare, deoarece pentru producerea a 1 Kcal energie `n proteina c\rnii de porc se consum\ din furaje cca.43 Kcal, fa]\ de 25 Kcal la carnea de vit\, de 10 Kcal la cea de broiler etc. (PIMENTEL, D. [i colab. - 1984). ~n Danemarca se produce cel mai bun bacon din amestecuri furajere pe baz\ de orz (`n propor]ie de 95%) [i lapte ecremat proasp\t, al\turi de alte componente pân\ la satisfacerea cerin]elor `n substan]e nutritive.

Page 121: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

358

Hrana se va administra restrictiv, la ore fixe, instituindu-se 3 tainuri, pân\ la greutatea de 50 kg [i apoi 2 tainuri, pân\ la sacrificare. Hrana umectat\, constând din o parte lapte ecremat proasp\t [i o parte nutre]uri concentrate, determin\ cel mai bun bacon, având grij\ ca durata consumului s\ nu dep\[easc\ 15 minute pe tain. Pentru limitarea depunerii de gr\sime `n carcas\, tineretul pân\ la vârsta de 5 luni, va avea acces la padocuri pentru mi[care. Spre sfâr[itul `ngr\[\rii hr\nirea este restric]ionat\ moderat; deci mai redus\ cantitativ cu 10-20% fa]\ de cea la discre]ie. Baconul de calitate se ob]ine [i când `n ra]iile de hran\ orzul predomin\, reg\sindu-se `n propor]ii de peste 66%; exemple de amestecuri, `n func]ie de greutatea corporal\, fiind prezentate `n tab. 77.

Tabelul 77 Exemple de ra]ii pentru ob]inerea baconului de calitate

Greutatea animalelor (kg) Componentele (kg) 20-40 41-60 61-90 Con]inutul `n P.B. 18 16 14 Orz 66 70 80 Maz\re 5 3 5 T\râ]e de grâu 6,5 5 - {roturi de soia 5 - - {roturi floarea soarelui - 5 5 Drojdii furajere 5 4 - F\in\ de sânge [i carne 5 5 3 F\in\ de lucern\ 5 5 4,5 Carbonat de calciu 2 2 1,5 Sare (NaCl) 0,5 1,0 1,0 Zoofort P2 (g) 80 80 80 Consum zilnic 1,2 1,75 2,75

Pentru a nu favoriza depunerile de gr\sime, `n ra]ie se introduc propor]ii relativ ridicate de f\in\ de lucern\ [i de alte furaje cu nivele energetice reduse. ~n acest sens, se recomand\ (`n finisare) un nivel energetic de cca. 2700 Kcal EM/kg nutre] combinat. La noi `n ]ar\, exist\ o experien]\ mai modest\ `n producerea baconului, hr\nirea f\cându-se cu nutre]uri combinate din re]etele R 0-7 [i R 0-8, care au un nivel proteic de 16% [i, respectiv, de 15% (tabelul 78), utilizându-se pân\ la greutatea de 50 kg [i, respectiv, `ntre 51-90 kg.

Page 122: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

359

Tabelul 78 Structura [i caracteristicile nutritive ale re]etelor 0-7 [i 0-8

Specificare 0-7 0-8 Structur\: - porumb 20,0 20,0 - orz 50,0 55,0 - t\râ]e grâu 9,0 5,5 - [roturi floarea soarelui 8,0 6,0 - [roturi soia 5,0 5,0 - f\in\ de carne 2,0 1,0 - f\in\ de pe[te 2,0 1,0 - drojdii furajere 1,5 1,0 - f\in\ de lucern\ - 2,0 - carbonat de calciu 1,0 1,0 - sare (NaCl) 0,5 0,5 - Zoofort P2 1,0 1,0 Caracteristici nutritive - umiditate 12-13 12-13 - protein\ brut\ 16,0 15,0 - celuloz\ brut\ 5,5 6,0 - sare, maximum 1,0 1,0 - gr\sime brut\ 2,5 2,5 - rest pe sita de 2,5 mm 5,0 5,0

De la greutatea animalelor de 60 kg pân\ la sacrificare se aplic\ o hr\nire restric]ionat\ pentru a se limita depunerile excesive de gr\sime. Restric]ionarea nu trebuie s\ fie prea sever\, deoarece afecteaz\ indicatorii de produc]ie (`n special consumul specific de hran\) [i calitatea carcasei (gr\simea se acumuleaz\ `n propor]ii mai mari [i nu este consistent\). Periodic, indivizii necorespunz\tori se aleg din boxa respectiv\ [i se dirijeaz\ `n alte boxe (dinainte preg\tite), animalele având destina]ia pentru produc]ia de carne, sau pentru bacon de calitate medie. O condi]ie esen]ial\ este ca frontul de furajare s\ asigure consumarea concomitent\ a hranei pentru toate animalele din box\. Apa se asigur\ la discre]ie. Condi]iile de `ntre]inere [i `ngrijire. Animalele se lotizeaz\ `n func]ie de greutatea corporal\ [i sex, `n grupe de cel mult 10 indivizi, calculându-se `n medie, 1,0-1,2 m2 pentru fiecare. De 2 ori pe lun\ se extrag exemplarele prea grase sau cele prea slabe [i se dirijeaz\ `n alte boxe goale, dinainte preg\tite, unde prin alimenta]ie, se corecteaz\ starea de `ntre]inere (carcasele acestora se exclud de la calitatea I).

Page 123: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

360

Una dintre condi]iile esen]iale este ca frontul de furajare s\ fie suficient , a[a `ncât toate animalele s\ consume simultan hrana, f\r\ s\ apeleze la conflicte sau s\ consume prea multe furaje. Aceste condi]ii sunt impuse de hr\nirea restric]ionat\, pe baz\ de tainuri. ~n consecin]\, se indic\ ca [i pe direc]ia porti]ei s\ fie hr\nitori `n vederea extinderii frontului de furajare (fig. 83).

A[ternutul format din paie sau rumegu[ (foarte curate) se `nlocuie[te zilnic [i chiar de dou\ ori pe zi, la populare.

Fig. 83 Box\ pentru cre[terea [i `ngr\[area porcilor pentru bacon Temperatura din ad\posturi trebuie s\ fie `ntre 16-18°C, cu boxe luminoase, cu pardoseal\ moale [i prev\zut\ cu a[ternut din paie. ~n apropierea finis\rii `ngr\[\rii, animalele se urm\resc zilnic, punându-se un accent deosebit pe conforma]ia [i integritatatea corporal\. ~n acest sens, indivizii f\r\ dimensiuni corespunz\toare ale lungimii corpului, precum [i cei cu [uncile posterioare slab eviden]iate, se exclud de la acordarea clasei superioare pentru produc]ia de bacon. Animalele nu se lovesc, deoarece sl\nina p\streaz\ urmele de lovire, deci trebuie s\ se acorde aten]ie mare la dirijarea spre rampele de livrare, la transportul acestora [i chiar sacrificarea s\ se fac\ `n foarte bune condi]ii. 13.2.3. ~ngr\[area mixt\ a suinelor

Scopul principal al `ngr\[\rii mixte a suinelor este ob]inerea de carne [i de sl\nin\ cu con]inuturi mai reduse de ap\, pretabile pentru prepararea unor conserve [i mezeluri, deci cu conservabilitate mare.

Page 124: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

361

~n consecin]\, prin metoda aceasta de `ngr\[are, carcasele trebuie s\ posede carnea fraged\ [i gustoas\, iar sl\nina s\ nu dep\[easc\ grosimea la nivelul greb\nului de 5-6 cm. ~n acest scop se `ngra[\ tineretul suin apar]in\tor raselor Alb de Banat, Bazna [i Edelschwein, al\turi de Marele alb, Yorkshire, Hampshire etc., cu condi]ia ca `ngr\[area s\ fie continu\ pân\ la greut\]i mai mari. ~ngr\[area `ncepe când gr\sunii sunt `n vârst\ de 4-5 luni [i greutatea de 45-50 kg [i dureaz\ pân\ la vârsta de 10-12 luni [i greutatea animalelor de 140-150 kg. ~ngr\[area mixt\ se poate realiza atât dup\ o perioad\ de preg\tire cât [i f\r\ aceast\ perioad\. Din punct de vedere tehnologic, `n aceast\ variant\ sunt cuprinse [i scroafele dup\ prima f\tare, care se recondi]ioneaz\ `n vederea sacrific\rii pentru carne [i gr\sime. ~ngr\[area mixt\ cu perioad\ de preg\tire const\ `n hr\nirea tineretului cu nutre]uri de volum timp de 1,5-2 luni (fibroase sau suculente), pentru a m\ri capacitatea tubului digestiv, deci pentru a-l preg\ti s\ ingere cantit\]i mai mari de hran\ `n perioada de `ngr\[are propriu-zis\. Prin urmare, `n perioada 4-6 luni (sau 5-7 luni), animalele se vor hr\ni vara [i cu mas\ verde, reprezentând 25-30% din valoarea nutritiv\ a ra]iei, iar pe timp de iarn\ se vor utiliza, `n aceea[i propor]ie, sfecl\, fân de lucern\, cartofi, dovleci etc. La vârsta de 6 sau 7 luni, gr\sunii ating greutatea de 60-70 kg, trecându-se la `ngr\[area propriu-zis\, care mai dureaz\ `nc\ 4-5 luni. De men]ionat c\, pân\ la greutatea de 100-110 kg, animalele se vor hr\ni `n continuare [i cu nutre]uri de volum care sunt mai ieftine, constând din cartofi, r\d\cinoase etc. propor]ionate pân\ la 35-40% din valoarea nutritiv\ a ra]iei. Concentratele trebuie s\ posede un nivel proteic de 12-13% P.B., urm\rindu-se realizarea a 1 kg spor de cre[tere cu 4,5-5,0 UN. ~n perioada de finisare, pân\ la greutatea de 140-150 kg, din hran\ se scot treptat furajele de volum, precum [i cele care scad consisten]a gr\simii (t\râ]ele, ov\zul, borhotul), `n locul lor promovându-se cele care influen]eaz\ pozitiv calitatea c\rnii [i gr\simii (orzul, maz\rea, secara, grâul etc.). ~ngr\[area mixt\ f\r\ perioad\ de preg\tire const\ `n aceea c\ suinele sunt introduse direct la `ngr\[at. Se sconteaz\ pe sporuri medii zilnice de 600-800 g, a[a `ncât la 10-12 luni, animalele ating 140-150 kg. ~ngr\[area dureaz\ 4-5 luni, din care `n prima lun\ se utilizeaz\ furajele suculente, iar `n rest se aplic\ o hr\nire intensiv\ bazat\ pe nutre]uri concentrate de calitate superioar\. Nu se recomand\ hr\nirea la discre]ie, deoarece se

Page 125: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

362

favorizeaz\ depunerea de gr\sime, apelându-se la hr\nirea pe baz\ de tainuri (2 tainuri pe zi). ~ngr\[area scroafelor dup\ prima f\tare reprezint\ o m\sur\ mai mult economic\ de valorificare a animalelor dup\ `n]\rcarea purceilor [i are ca scop recondi]ionarea acestora `n vederea sacrific\rii. Este `ntâlnit\ adesea `n unele unit\]i gospod\re[ti [i, accidental, `n cele cu exploatare intensiv\. Dup\ `n]\rcarea purceilor animalele sunt dirijate `n sectorul de `ngr\[are, deci de la greutatea de cca. 130 kg pân\ la sacrificare, când ating 160-180 kg. Pe durata a cca. 3 luni se poate sconta pe cca. 800 g spor mediu zilnic [i un consum specific de 5-6 UN. Carnea [i gr\simea rezultate sunt de calitate superioar\, cu con]inuturi reduse `n ap\, pretându-se la ob]inerea de preparate cu conservabilitate mare. Pentru eficientizare se apeleaz\ la alimenta]ia de tip suculent a scroafelor, utilizându-se `n prima lun\ nutre]uri suculente `n cantit\]i zilnice de 6-8 kg, constând din: cartofi fier]i, sfecl\ tocat\, porumb past\ [i chiar murat, iar pe timp de var\ mas\ verde (lucern\), cu adaos de 2-3 kg amestec de concentrate. ~n urm\toarele 2 luni alimenta]ia este de tip concentrat [i se bazeaz\ `n exclusivitate pe amestec de concentrate, excluzându-se f\inurile de pe[te [i de carne, pentru a nu imprima gust sau miros nepl\cut c\rnii. ~n unit\]ile cu exploatare industrial\, animalele se furajeaz\ cu re]eta R 0-4 [i se `ntre]in `n loturi separate, `n boxe care permit administrarea de suculente, cel pu]in pe perioada de var\. ~ngr\[area mixt\, cu reziduuri culinare [i concentrate se practic\ `n gospod\riile popula]iei, precum [i `n punctele gospod\re[ti ale cantinelor [i restaurantelor. Reziduurile culinare rezult\ `n mod obi[nuit de la cantine [i restaurante, putându-se administra `n hrana suinelor la `ngr\[at, cu condi]ia s\ fie separate de fragmentele de sticl\, faian]\ [i oase de pe[te. Se mizeaz\ mai mult pe cre[terea palatabilit\]ii amestecului (dintre reziduuri [i nutre]urile clasice), datorit\ con]inutului relativ ridicat `n gr\simi, substan]e corectoare de gust etc. ~ngr\[area pe baz\ de reziduuri culinare constituie o activitate anex\ practicat\ `n gospod\riile popula]iei, `n urma c\reia rezult\ carcase de calitate medie, `n ceea ce prive[te propor]ia de carne [i gr\sime, cu conservabilitate relativ redus\, `ns\ cu calit\]i organoleptice superioare ale c\rnii. Aceasta se datore[te [i valorii biologice ridicate a proteinei din carne, ca urmare a con]inutului ridicat `n aminoacizi esen]iali (tabelul 79) din hran\.

Page 126: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

363

Tabelul 79

Con]inutul `n aminoacizi din ]esutul muscular la porcii `ngr\[a]i diferite (g/100 g P.B.)

Aminoacizi

Propor]ia de reziduuri culinare

(%) 40 50

~ngr\[area cu nutre]uri combinate

Lizin\ 10,30 9,33 7,02 Histidin\ 6,66 6,25 5,22 Arginin\ 6,46 6,78 5,15 Treonin\ 3,56 3,80 3,35 Valin\ 2,86 2,94 2,52 Metionin\ 2,59 2,28 2,20 Izoleucin\ 2,68 2,68 1,82 Leucin\ 7,92 6,72 5,70 Tirozin\ 4,29 4,12 3,49 Fenilalanin\ 3,91 3,86 2,94 Raportul aa. es./aa.nees. 1,01 1,06 0,92

La suine, reziduurile culinare trebuiesc fierte `nainte de administrare [i se dirijeaz\ cu prec\dere la animalele cu greutatea de peste 30 kg. Reziduurile culinare confer\ amestecului de concentrate (aceasta poate consta uneori numai din uruial\ de porumb) un gust foarte pl\cut, fapt pentru care porcii la `ngr\[at sunt nelini[ti]i la `ntârzierea orei de administrare a tainului, sau la suprimarea acestuia. ~ntr-o experien]\ efectuat\ `n condi]ii de produc]ie, STAN, Tr. [i colab (1975) ajunge la concluzia c\, unui porc `i sunt necesare cel pu]in 585 kg reziduuri culinare pân\ la greutatea de 110 kg. Beneficiile realizate au fost deosebit de `ncurajatoare. La greutatea de 70-80 kg, cantit\]ile zilnice sunt `ntre 7-12 kg/animal [i un adaos de 1,7-2,2 kg concentrate. ~n ultimile 30 de zile de `ngr\[are, reziduurile culinare se reduc din ra]ie, animalele fiind hr\nite cu nutre]uri concentrate doar umectate, care `mbun\t\]esc calitatea carcasei (orz, maz\re, secar\ etc.). ~n mod practic, se instituie 2 tainuri pe zi cu reziduuri culinare amestecate cu f\inuri de porumb [i de orz, pân\ la starea de past\, iar `ntre acestea se pun la dispozi]ia animalelor nutre]uri combinate la discre]ie, `ns\ specifice categoriei de vârst\ [i greutate. Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ sunt redate `n tabelul 80.

Page 127: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

364

Tabelul 80

Compozi]ia chimic\ [i valoarea nutritiv\ a reziduurilor culinare

Specificare Proteine(%)

Gr\simi (%)

Celuloz\ (%)

UN/ kg SU

Resturi neg\tite 11 2,7 8,6 0,97 Resturi g\tite 12,5 8,7 4,1 1,34

GRAU, A. [i colab. (1983), arat\ c\ reziduurile culinare sunt suficient de echilibrate `n substen]e minerale pentru hrana porcilor la `ngr\[at. Acestea con]in, `n medie, 6,6% substan]e minerale (`n cazul usc\rii la 60°C) din care: 0,7% Ca, 0,3% P, 0,4% Mg, 0,8% Na, 0,7% K etc., deci nu se mai pune problema echilibr\rii minerale a ra]iilor de hran\. 13.2.4. ~ngr\[area suinelor pentru gr\sime

La `ngr\[area pentru gr\sime se introduc animalele reformate, respectiv scroafele [i vierii care au `ncheiat activitatea economic\ de reproduc]ie, precum [i tineretul unor rase specializate pentru produc]ia de gr\sime. Prin aceast\ recondi]ionare, carnea se perseleaz\, este mai fraged\ [i devine mai gustoas\, c\p\tând o valoare nutritiv\ mai mare. Greutatea ini]ial\ a animalelor adulte este de cca. 120 kg, iar cea final\ variaz\ `ntre 220-245 kg la femele [i `ntre 300-400 kg la masculi. Sporul mediu zilnic este `n medie, de 800 g, iar consumul de concentrate ridicat, de peste 6 UN/kg spor. Animalele se hr\nesc cu uruieli de porumb [i de orz, cu adaos de cartofi, sfecl\, dovleci [i alte nutre]uri, inclusiv mas\ verde. Nivelul proteic al amestecurilor nu va dep\[i 10% P.B.D. ~n final, randamentul la sacrificare este foarte mare , de cca. 85%, dar predomin\ gr\simea din carcas\, ajungând pân\ la 60-65%. ~n practic\, orice reproduc\tor trebuie recondi]ionat prin acest tip de `ngr\[are [i numai dup\ aceea sacrificat. De men]ionat c\, la animalele `n vârst\, nerecondi]ionate prin `ngr\[are, carnea este tare, lipsit\ de fr\gezime [i mai pu]in pretabil\ pentru a fi p\strat\ timp `ndelungat. ~n unele regiuni din ]ara nostr\, unde se cre[te rasa Mangali]a, se practic\ `ngr\[area tineretului suin pentru produc]ia de gr\sime. Scopul este ob]inerea de carne [i gr\sime, adecvate pentru fabricarea salamurilor uscate, cum ar fi "salamul de Sibiu".

Page 128: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

365

~ngr\[area tineretului `ncepe la vârsta de 3-4 luni [i dureaz\ pân\ la 15-16 luni. De fapt, pân\ la vârsta de 7-8 luni se face numai o preg\tire a `ngr\[\rii, prin administrarea unor nutre]uri ieftine [i de volum pentru sporirea capacit\]ii aparatului digestiv. De la aceast\ vârst\ (când greutatea variaz\ `ntre 65-70 kg), `ncepe `ngr\[area propriu-zis\, `n hran\ administrându-se porumbul [i orzul (`n propor]ie de 65%), al\turi de cartofi (`n propor]ie de 20-30%), precum [i alte ingrediente, toate raportate la valoaea nutritiv\ a ra]iei. ~n ultima lun\ de `ngr\[are se recomand\ reducerea furajelor cu efect negativ asupra calit\]ii sl\ninii.

Caracteristic pentru rasa Mangali]a este faptul c\, gr\simea se afl\ intercalat\ printre fibrele musculare, sub form\ de “gr\unciori”, de dimensiunile unui bob de mei, care la prelucrare `[i p\streaz\ forma [i influen]eaz\ pozitiv calitatea "salamului de Sibiu", al\turi de perioada de conservare. Tehnicile moderne de producere a salamului uscat folosesc `n prezent [i carnea animalelor adulte din alte rase de suine, dar numai dup\ `ngr\[areaacestora pentru gr\sime. Pentru a favoriza depunerile de gr\sime, re]etele de nutre]uri combinate destinate `ngr\[\rii pentru gr\sime sunt mai bogate `n energie metabolizabil\, cu 200-300 Kcal fa]\ de re]etele de `ngr\[are pentru carne "proasp\t\".

13.3. ~ntre]inerea porcinelor la `ngr\[at [i microclimatul din ad\posturi

Sistemele de `ntre]inere a porcinelor la `ngr\[at au evoluat de la o etap\ la alta, mai ales `n unit\]ile de tip industrial. ~n prima etap\, boxele aveau suprafa]a mai mare, permi]ând cazarea unui num\r sporit de animale, `ntre 30-40 porci. Boxele erau dispuse pe 2 rânduri, `n cazul `n care deschiderea halelor era de 12 m [i pe 4 rânduri la cele de 18 m [i mai mult. ~n prezent (dup\ anul 1988), s-a elaborat un proiect de modernizare care prevedea ca `n halele cu deschiderea de 18 m s\ se organizeze 4 rânduri de boxe, cu lungimea de 4 m [i l\]imea de 3 m, deci o suprafa]\ util\ de 12 m2, `n care s\ fie caza]i `n medie, 16 porci `ntre greut\]ile de 30-105 kg (0,75 m2/animal). Boxa asigur\ un confort corspunz\tor, având pardoseala cu zona compact\ `n propor]ie de 60%, construit\ din c\r\mid\ dubl\ presat\ pe cant prins\ `n lapte de ciment [i 40% zona gr\tarului, realizat\ cu bare din beton, late de 7,5 cm [i fante de 2,5 cm.

Page 129: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

366

Fig. 84 Hal\ de `ngr\[are cu panouri rabatabile la ferestre [i la nivelul [edului

Acest tip de hale permite [i supraetajarea celor dou\ rânduri de boxe din partea central\. ~n acest caz, zona gr\tarului se extinde la 3 m l\]ime. Peste aceste boxe se prevede supraetajarea, având grij\ ca zonele cu gr\tare s\ fie unele peste altele; zona de sus a gr\tarului trebuie s\ fie mai `ngust\ cu 40-50 cm fa]\ de cea de jos. ~n boxele de la etaj se vor caza animalele pân\ la greutatea de 50-60 kg, dup\ care se vor cobor` pe planuri `nclinate (topogane) la boxele de la nivelul solului.

Fig. 85 Hal\ cu boxe supraetajate (S.D.E. Ia[i) (A. box\ normal\ la parter; B. box\ la etaj) 1. element prefabricat cu jgheab, 2. panou desp\r]itor din metal, 3. TN-60 `n jgheab, 4. gr\tar din beton, 5. panou pentru alee, 6. instala]ie Ejex-Coand\

Page 130: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

367

Capacitatea de cazare (prin supraetajare) cre[te cu 20-30%, `ns\ trebuiesc luate m\suri de reglare for]at\ a microclimatului (a ventila]iei). Pe timp de iarn\, la boxele de la etaj, temperatura este superioar\ cu 3-4°C fa]\ de sol, `ns\ vara este mai cald cu 5-7°C, uneori dep\[ind 25°C. Ventila]ia se asigur\ prin instalarea de obloane rabatabile, pe pere]ii laterali, care sunt intercalate cu ferestre. Aceasta se mai poate `mbun\t\]i [i prin amplasarea de obloane la nivelul [edului (denivelarea celor dou\ pante ale acoperi[ului pe direc]ia coamei), sau pe lungimea luminatorului, dar numai pe partea opus\ vântului dominant. Acest sistem s-a dovedit a satisface necesarul de aer proasp\t, `ns\ vara (pe canicul\) se impune func]ionarea suplimentar\ a 2-3 ventilatoare axiale amplasate `n tavan. ~n unit\]ile cu hale mai largi (de 36 m) se impune confec]ionarea unui luminator longitudinal, la nivelul coamei acoperi[ului, unde se vor amplasa pe ambele p\r]i obloane rabatabile, precum [i amplasarea de cupole din fibr\ de sticl\ pe pantele acoperi[ului, cu dimensiunile de 1/1 m sau 1,5/1,5 m. Aceste solu]ii nu exclud existen]a ventilatoarelor axiale, mai ales pe timp de canicul\ [i la l\rgimile halelor de 36 m. Cele mai bune rezultate s-au `nregistrat, cu privire la men]inerea constant\ a microclimatului, la ad\posturile cu deschiderea de 12 m, caz `n care se amplaseaz\ 2 rânduri de boxe pe mijlocul halei, cu 2 alei de serviciu pe laturile compartimentului. Ferestrele sunt intercalate cu obloane rabatabile, iar camerele tampon sunt plasate din cca. 25 `n 25 de metri. Zonele gr\tarelor sunt plasate pe centrul ad\postului, iar canalele sunt organizate pe tronsoane pentru men]inerea nivelului apei. Pentru aceste ad\posturi, ventila]ia se asigur\ natural (prin panouri rabatabile care intercaleaz\ ferestrele), prin co[uri de aerisire, ferestre [i u[i; ventia]ia mecanic\ fiind folosit\ cu totul excep]ional. Alimentarea cu ap\ se poate face cu ad\p\tori tip pip\ montate pe acea[i ]eav\ la 2 boxe dispuse cap la cap pe direc]ia gr\tarelor. Temperatura optim\ din ad\posturile de `ngr\[are a suinelor este de 17-19°C, acceptându-se [i cele `ntre 10-21°C. De men]ionat c\, temperaturile reduse nu sunt a[a de periculoase ca cele ridicate, acceptându-se [i cele de pân\ la 25°C, dar sunt foarte periculoase cele de peste 35°C, când animalele nu consum\ hran\, iar consumurile specifice dep\[esc 9 kg furaje combinate. Limitele optime de temperatur\ depind [i de vârsta [i greutatea animalelor, precum [i de nivelul umidit\]ii din ad\post. La temperaturi reduse o parte din energia furajelor ingerate sunt utilizate pentru men]inerea constant\ a

Page 131: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

368

temperaturii corporale. Influen]a temperaturii asupra sporului mediu zilnic [i a consumului specific de furaje se poate aprecia cu ajutorul datelor din tabelul 81.

Tabelul 81

Influen]a temperaturii ad\postului asupra indicatorilor de produc]ie la porcii gra[i

Masa corporal\ Spor mediu zilnic (g) la temperaturi de: (kg) 5° 10° 16° 21° 27° 32° 38° 34-56 - 620 715 910 890 630 56-79 580 670 790 980 830 520 -90-20

79-102 540 680 830 1010 760 350 -460 102-124 500 760 950 980 690 280 -580 124-138 430 850 1100 900 550 50 -150

Masa corporal\ kg furaj combinat pe 1 kg spor la temperatura de: (kg) 5° 10° 15° 20° 25° 30° 35°

24-45 5,3 4,0 3,2 2,5 2,5 3,6 peste 9 45-125 6,7 4,3 3,7 3,6 4,0 6,0 peste 10

~n consecin]\, `ncadrarea `ntre limitele optime ale parametrilor de microclimat, `n special cu privire la factorul temperatur\, are foarte mare influen]\ asupra valorific\rii hranei, materializându-se prin sporirea rentabilit\]ii unit\]ii care `ngra[\ porcii. Indiferent de specificul exploata]iei, trebuie s\ se amenajeze cu grij\ ad\posturile de `ngr\[are, iar boxele s\ faciliteze efectuarea igeniz\rii, lucru care m\re[te productivitatea muncii.

13.4. Tehnologia de cre[tere a tineretului suin de reproduc]ie

~n categoria tineretului suin de reproduc]ie se includ vieru[ii [i scrofi]ele destinate pentru pr\sil\, de la vârsta de 91±3 zile [i greutatea `ntre 20-25 kg, pân\ la vârsta de 8-9 luni [i greutatea de 105-120 kg. ~ntre]inerea acestor categorii de suine se face `n ad\posturi separate, cu boxe special amenajate care s\ permit\ o furajare diferen]iat\ [i urm\rirea performan]elor de produc]ie la nivel de individ, sau la grupe de cel mult 3 indivizi. Tehnologia de `ntre]inere difer\ `n func]ie de valoarea zootehnic\ a animalelor [i de obiectivul principal al unit\]ii `n care sunt crescute acestea. Din aceste puncte de vedere se deosebesc urm\toarele categorii:

• tineret suin de reproduc]ie crescut `n ras\ curat\ (`n fermele de elit\ [i de selec]ie);

• tineret suin de reproduc]ie crescut `n fermele de `nmul]ire;

Page 132: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

369

• tineret suin de reproduc]ie crescut `n fermele de hibridare;

• tineret suin de reproduc]ie crescut `n fermele de produc]ie (pentru `nlocuirea m\tcii).

Toate aceste categorii de unit\]i posed\ tehnologii proprii [i se `ncadreaz\ `n prevederile programului de ameliorare a suinelor, materializat prin piramida amelior\rii. 13.4.1. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n ras\ curat\

Vieru[ii [i scrofi]ele din ras\ curat\ se cresc `n fermele de elit\, `n sistem gospod\resc [i `n sta]iunile de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcinelor. ~n aceste unit\]i, vieru[ii [i scrofi]ele care `ndeplinesc condi]iile de admitere `n controlul oficial de produc]ie, se introduc la testare de la vârsta de 91±3 zile pân\ la vârsta de 182±3 zile. ~n perioada test\rii, de 91 de zile, animalele sunt `ntre]inute dup\ cum urmeaz\: vieru[ii `n boxe individuale, cu mi[care liber\ sau cel mult 3 `ntr-o box\, iar scrofi]ele câte 3 sau cel mult 10 exemplare `ntr-o box\. Femelele se pot caza [i `n boxe individuale cu limitarea mi[c\rii animalului (fig. 86), `ns\ masculii numai `n cele cu mi[care liber\ [i pe cât posibil cu a[ternut din paie sau rumegu[ (fig. 87).

Fig. 86 Boxe individuale pentru scrofi]e Pardoseala la scrofi]e poate s\ fie din gr\tare cu l\]imea barelor, la partea superioar\, de 7,0-7,5 cm [i fantele de 2,0 cm, dar numai pe direc]ia trenului posterior. Interiorul ad\postului trebuie s\ fie bine iluminat [i cu instala]ii pentru aerisire. Eviden]a consumului de furaje se face la nivel de individ [i se contabilizeaz\ pe fi[e speciale sau pe calculator.

Page 133: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

370

Fig.87 Boxe pentru 1-3 capete vieru[i

~n boxele cu mai multe animale se va urm\ri ca acestea s\ fie cu greutatea cât mai apropiat\ `ntre ele, unde este posibil s\ provin\ chiar din acela[i lot de f\tare, sau din loturi apropiate. Boxele sunt special amenajate, `n sensul c\ ofer\ condi]ii foarte bune [i cât mai uniforme de `ntre]inere [i de furajare. ~n perioada de testare tineretul este hr\nit la discre]ie, cu nutre]uri combinate specifice care au un nivel proteic de 17,5% P.B. `n prima faz\ [i de 16,5% P.B. `n faza a II-a. Pe perioada test\rii se urm\re[te realizarea unor sporuri medii zilnice cât mai mari [i consumuri specifice de furaje cât mai reduse, deci nu se beneficiaz\ de mi[care `n aer liber, de acces la soare etc. ~n testarea dup\ performan]ele proprii se urm\resc 4 `nsu[iri, dou\ de produc]ie: sporul mediu zilnic (de la na[tere la vârsta de 182 zile) [i consumul specific de concentrate (numai la masculi, `n ultimile 28 de zile, cu recalcularea acestuia pentru 91 de zile) [i dou\ de calitate a carcasei: grosimea medie a sl\ninii dorsale (la ie[irea din testare) [i propor]ia de carne `n carcas\ (la un individ din lotul de f\tare). Desigur c\, lipsa de mi[care [i hr\nirea la discre]ie `ndep\rteaz\ animalul de condi]ia de reproduc\tor, fapt pentru care, la terminarea test\rii, scrofi]elor [i vieru[ilor li se instituie o perioad\ de preg\tire pentru introducerea la reproduc]ie. Perioada de preg\tire se suprapune par]ial cu perioada de carantin\ din unitatea beneficiar\ [i dureaz\ cca. 60 de zile. Prin urmare, `n unitatea beneficiar\, se face preg\tirea pentru condi]ia de reproduc\tor. ~n aceast\ perioad\ de preg\tire pentru atingerea condi]iei de

Page 134: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

371

reproduc\tor, hr\nirea este restric]ionat\, iar `ntre]inerea se face `n grupe ceva mai mari la scrofi]e (cel mult 15 capete) [i mai reduse la vieru[i (8-10 capete). ~n aceast\ perioad\, viitorii reproduc\tori din unit\]ile mai mari, se hr\nesc cu nutre]uri combinate din re]eta R 0-5, cu un nivel proteic de 14,5-15,5% P.B., furajele, distribuindu-se `n jgheaburi pentru fiecare animal, `n cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg, `n func]ie de dezvoltarea corporal\ [i de starea de `ntre]inere. Plimbarea este obligatorie `n padocuri exterioare, precum [i administrarea de furaje verzi pe timp de var\ [i a unor suculente (morcovi) pe timp de iarn\. 13.4.2. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de `nmul]ire

Scopul func]ion\rii fermelor de `nmul]ire este sporirea num\rul de animale `n ras\ curat\ (pentru a face fa]\ necesarului de meti[i F1) atât de femele cât [i de masculi. Aceste unit\]i au o tehnologie de produc]ie apropiat\ de cea din unit\]ile de selec]ie [i de testare. Deci, [i `n aceste unit\]i, se execut\ testarea tineretului `ntre vârstele de 91±3 zile [i 182±3 zile, dar `n grupe mai mari, de cca. 10 animale [i numai pentru femele. De men]ionat c\, exemplarele la care se constat\ `ntârziere `n cre[tere sunt excluse din loturi, precum [i cele cu conforma]ie [i constitu]ie necorespunz\toare. De fapt, `n aceast\ categorie de unit\]i, se face o verificare a calit\]ii materialului biologic procurat din unit\]ile de elit\ [i de testare, constituind baza tratativelor pentru viitoarele tranzac]ii de material de pr\sil\. 13.4.3. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de hibridare

Scopul func]ion\rii fermelor de hibridare este realizarea de scrofi]e metise F1, [i `n ultimul timp ale vieru[ilor meti[i F1, care vor constitui matca de reproduc]ie `n marile unit\]i industriale, sau `n fermele gospod\re[ti. Schemele de `ncruci[are difer\ de la o zon\ la alta, elementul cu cea mai mare pondere fiind posibilit\]ile eficiente de furajare. ~n condi]iile ]\rii noastre cele mai bune rezultate s-au `nregistrat la scrofi]ele metise F1 ob]inute `ntre rasele Landrace (masculi) [i Marele alb (femele), iar la vieru[ii meti[i F1 s-au eviden]iat cei dintre rasele Hampshire sau Duroc cu Piétrain. Hibrizii tetrarasiali ob]inu]i prin aceast\ schem\ de `ncruci[are au oferit cele mai bune rezultate ale `ngr\[\rii. Dup\ `n]\rcare [i pân\ la greutatea de 30 kg, scrofi]ele hibride F1 sunt crescute conform tehnologiei clasice de cre[tere a purceilor `n]\rca]i. ~n continuare aceste scrofi]e, dac\ nu sunt introduse la testarea `n grup, sunt `ntre]inute `n ad\posturi separate, destinate acestei categorii de suine, `n boxe

Page 135: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

372

colective de 28-30 capete, prev\zute cu padocuri exterioare pentru mi[care [i acces la razele solare. De men]ionat c\, `n aceste ferme de hibridare se efectueaz\ lucr\ri de selec]ie masal\ [i nu se ]in eviden]e pentru urm\rirea individual\ a scrofi]elor. Livrarea scrofi]elor metise F1 se face `n loturi, care apar]in la una sau mai multe serii lunare de testare. Clasa general\ a scrofi]elor hibride rezult\ din clasele par]iale: origine, spor mediu zilnic [i conforma]ie corporal\-constitu]ie (metoda punctelor), clase care se refer\ la media performan]elor grupului de animale, dar limitat\ de clasa individului cu valoarea cea mai sc\zut\, dup\ care se stabile[te [i pre]ul. Unele tehnologii prev\d `ntre]inerea tineretului suin `n]\rcat `n continuare `n boxele de f\tare-al\ptare pân\ la vârsta de 90 de zile, altele `n boxe special amenajate, toate având acela[i scop - realizarea unui tineret cât mai bine dezvoltat corporal [i uniform. ~n toate unit\]ile, scrofi]ele [i vieru[ii hibrizi sunt hr\ni]i la discre]ie, cu nutre]uri combinate cu niveluri proteice de 18% P.B., pân\ la vârsta de 90 de zile, apoi cu cele cu 16% P.B., pân\ la vârsta de 182 zile [i cu 14,5% P.B. (re]eta R 0-5) pân\ la introducerea la mont\. De men]ionat c\, `n perioada de preg\tire pentru mont\ (deci dup\ vârsta de 182 zile), hr\nirea este restric]ionat\ `n cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg, `n func]ie de dezvoltarea corporal\. Periodic se extrag exemplarele care nu posed\ o dezvoltare corporal\ corespunz\toare cu vârsta, iar la introducerea la reproduc]ie se elimin\ cele cu constitu]ia necorespunz\toare, precum [i cele cu regiuni corporale nespecifice condi]iei de reproduc\tor (`n special regiunile: ugerului, a membrelor etc). 13.4.4. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de produc]ie

~n fermele de produc]ie pentru completarea m\tcii se cresc numai scrofi]ele, deoarece masculii se procur\ direct din unit\]ile de selec]ie [i testare. Pân\ la vârsta de 90 de zile purceii beneficiaz\ de tehnologia specific\ din compartimentul de cre[\. Tineretul suin de reproduc]ie (scrofi]ele la vârsta de 90 de zile) este preselec]ionat conform baremurilor sau indicilor minimi, prev\zu]i la admiterea `n controlul oficial de produc]ie (respectiv, pentru testarea dup\ performan]ele proprii). Dezvoltarea corporal\ [i constitu]ia vor fi adecvate animalelor de reproduc]ie. Efectivul de scrofi]e re]inute la aceast\ vârst\ trebuie s\ fie de 3 ori mai mare decât num\rul scroafelor reformate, deoarece pân\ la intrarea la reproduc]ie se elimin\ foarte multe exemplare, din diferite cauze, predominând dezvoltarea corporal\ [i constitu]ia necorespunz\toare.

Page 136: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

373

Tineretul suin de reproduc]ie [i, `n principal, scrofi]elor care vor `nlocui marca reformat\, li se vor aplica o `ntre]inere [i o alimenta]ie special\; scopul final fiind realizarea unui reproduc\tor tot atât , sau mai bun, decât cel pe care l-a `nlocuit. ~ntre]inerea tineretului de reproduc]ie se face `n grup, `n boxe comune. Num\rul de animale dintr-o box\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 10 scrofi]e, rezervându-le `ntre 1,0 m2 [i 1,5 m2, cu coresponden]\ `n padocuri exterioare unde sunt atribui]i câte 4-5 m2 la fiecare. Existen]a padocurilor exterioare este o condi]ie esen]ial\, contribuind la ob]inerea unor animale s\n\toase, cu osatur\ puternic\, cu musculatur\ eviden]iat\ [i normal dezvoltat\ - adic\ favorizarea condi]iei de reproduc\tor. ~a fermele de tip gospod\resc se poate practica, cu foarte bune rezultate, scoaterea [i plimbarea tineretului la p\[une, mi[carea fiind asociat\ [i cu consumarea de mas\ verde [i deci cu o oarecare economie de concentrate. ~n acest sens se vor amenaja tabere de var\, prev\zute cu [oproane, boxe cu rigole pentru eliminarea dejec]iilor [i alimentare cu ap\. Alimenta]ia constituie factorul principal `n formarea condi]iei de reproduc\tor. Se va evita pe cât posibil `ngr\[area animalelor, atât prin m\surile de alimenta]ie, cât [i prin `ntre]inere, deoarece un num\r `nsemnat de indivizi nu mai corespund pentru reproduc]ie, ca urmare a apetitului sexual abolit sau atenuat (la ambele sexe) sau a unor defecte la membre, lucru care face imposibil actul montei (la masculi). Cerin]ele de substan]e nutritive [i energie pentru tineretul de reproduc]ie pân\ la 50-60 kg sunt oarecum asem\n\toare cu cele ale tineretului supus cre[terii pentru `ngr\[are, cu men]iunea ca propor]ia de porumb din ra]ie s\ nu dep\[easc\ 35%, iar zoofarturile s\ fie specifice animalelor de reproduc]ie. Astfel, nivelul proteic al amestecurilor de concentrate sau a nutre]urilor combinate trebuie s\ fie de 16-17% P.B., urmând ca la introducerea la reproduc]ie acesta s\ fie de cel pu]in 15% P.B. Cu privire la furajele indicate, acestea sunt cele clasice, cu men]iunea c\ `n re]et\ trebuie s\ fie incluse obligatoriu ov\z, furaje proteice de origine animal\ (2-3%) [i drojdii furajere (1-3%). ~n cazul `n care scrofi]ele apar]in rasei Landrace sau Landrace belgian, re]etele de nutre]uri combinate vor avea `n componen]a lor propor]ii crescute de orz [i reduse de porumb (pân\ la 30%). De asemenea, nivelul proteic va fi mai ridicat cu 2-3% fa]\ de cel utilizat `n mod curent, precum [i con]intul `n lizin\ va fi la limita superioar\ (de 1,3%). ~n unit\]ile de tip industrial, care au sectoare pentru tineret de pr\sil\ destinat `nlocuirii m\tcii, sau `n alte unit\]i, hr\nirea se poate face [i cu nutre]uri

Page 137: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

374

combinate din re]eta R 0-3 pân\ la greutatea de 50-60 kg (cu un nivel proteic de 16% P.B.), cu condi]ia ca zoofortul s\ fie specific pentru reproduc\tori. ~n perioada cu greutatea de peste 60 kg, hr\nirea se face cu re]eta R 0-5, cu nivel proteic de 14,5% (re]et\ destinat\ scroafelor lactante). ~n fermele unde se fac amestecuri pe plan local, se poate utiliza urm\toarea re]et\: 40-50% porumb, 20-30% orz, 5-10% ov\z, 5-6% maz\re, 7-10% t\râ]e de grâu, 5-7% [roturi de floarea soarelui, 2-8% [roturi de soia, 2-3% f\inuri de origine animal\, 2-10% f\in\ de lucern\, 1,5% carbonat de calciu [i 0,5% sare. Se va evita utilizarea furajelor muceg\ite, care prin toxinele ce le con]in deterioreaz\ formarea [i func]ionarea normal\ a aparatului genital. Cu privire la tehnica de furajare, trebuie men]ionat c\ hr\nirea se face restric]ionat, a[a `ncât [i indicatorii de produc]ie sunt mediocri: `n general, se planific\ 300-400 g spor mediu zilnic. Cantit\]ile zilnice de nutre]uri combinate sau amestecuri de concentrate variaz\ `ntre 1,5 kg la greutatea de 30 kg [i 2,5 kg la peste 70 kg. Al]i autori recomand\ cantit\]i zilnice cuprinse `ntre 2,5-3,0 kg/100 kg greutate vie. Hrana se administreaz\ `n 2-3 tainuri pe zi, `n jgheaburi, asigurându-se fiec\rui animal un front de furajare de 20-30 cm. Pe timp de var\ se pot administra suplimentar furaje verzi (`n special lucern\), iar pe timp de iarn\ suculente (morcovi, sfecl\), `n cantit\]i zilnice cuprinse `ntre 1-3 kg. Aceste furaje se pot administra [i tineretului de reproduc]ie provenit (procurat) din unit\]ile de selec]ie, din fermele de `nmul]ire sau de hibridare, având o influen]\ pozitiv\ asupra func]iei de reproduc]ie. Apa se indic\ a fi la discre]ie, prin ad\p\tori tip pip\ sau `n jgheaburi, `n stare proasp\t\. La vârsta de 160 de zile se efectueaz\ vaccinarea antileptospiric\, iar la vârsta de 180 zile vaccin\rile antipestoase (V3) [i antirujetic\ (V3).

Page 138: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

375

CAPITOLUL 14

COLECTAREA, TRATAREA {I VALORIFICAREA DEJEC}IILOR

Omul a crescut animale din cele mai vechi timpuri, `ns\ efectivele au fost mici [i r\spândite `n teritoriu, fapt pentru care nu au pus probleme deosebite privind stocarea [i tratarea dejec]iilor, ci dimpotriv\, acestea au contribuit la ridicarea fertilit\]ii solului, utilizându-se uneori [i ca materiale de foc pentru `nc\lzirea locuin]elor. Dezvoltarea cre[terii animalelor a constituit [i constituie o necesitate obiectiv\ pentru ridicarea nivelului de trai al popula]iei umane, impunând `n unele zone concentrarea `n unit\]i mari, organizate ca exploata]ii de tip industrial. Efectivele sporite crescute pe suprafe]e relativ restrânse a determinat [i acumularea unor cantit\]i mari, chiar imense, de dejec]ii care polueaz\ aerul, solul [i se concentreaz\ apoi `n ape, afectând uneori echilibrul ecologic, prin schimbarea caracteristicilor normale ale emisarilor naturali. ~n acest sens, este suficient s\ amintim c\, de la un complex industrial, cu sarcina anual\ de livrare a 150 mii porci gra[i, zilnic se colecteaz\ circa 4000 m2 de dejec]ii. ~n aceste condi]ii, reciclarea nepoluant\ a dejec]iilor constituie pentru speciali[tii din zootehnie nu numai o obliga]ie profesional\ dar [i o `ndatorire social\. P\s\rile [i porcii sunt speciile cele mai poluante, dintre animalele de ferm\, deoarece acestea se hr\nesc cu furaje bogate `n amidon [i azot, eliminând reziduuri concentrate `n substan]e organice, pu]in sau greu biodegradabile. Masa corporal\ [i starea fiziologic\ la suine sunt factori care determin\ varia]ii importante ale dejec]iilor; scroafelor lactante [i tineretul suin sunt cele mai poluante categorii pe unitatea de mas\ corporal\, deoarece [i alimenta]ia

Page 139: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

376

acestora se bazeaz\ pe componente cu con]inuturi ridicate de proteine, iar temperatura relativ crescut\ din ad\posturi contribuie la degradarea lor. Tratarea dejec]iilor pune probleme deosebite, fiind necesare tehnologii bine puse la punct, al\turi de utilizarea unor cantit\]i mari de ap\ [i de substan]e chimice, deci cheltuieli foarte mari.

14.1. Caracteristicile dejec]iilor provenite de la suine

M\surile care se instituie pentru reciclarea nepoluant\ a dejec]iilor provenite de la suine, impune cunoa[terea atât a caracteristicilor cantitative cât [i a celor calitative ale acestora. 14.1.1. Caracteristicile cantitative

~n general, de la suine rezult\ cantit\]i relativ reduse de dejec]ii, fa]\ de celelalate animale de ferm\. Majoritatea autorilor sunt de p\rere c\ suinele elimin\ zilnic circa 11 kg fecale [i urin\ la fiecare 100 kg greutatea corporal\. Substan]a uscat\ din acestea reprezint\ o propor]ie de 15%, din care cca. 82% substan]ele volatile, care impurific\ mediul `nconjur\tor. Produc]iile zilnice de dejec]ii variaz\ de la o categorie de porcine la alta, cele mai mari `nregistrându-se la scroafele cu purcei (tabelul 82).

Tabelul 82

Cantit\]i zilnice de dejec]ii [i de elemente minerale la suine

Greutatea animalului

Prod.zilnic\ de dejec]ii

Produc]ia p\r]ii solide

Con]inutul (g/zi) `n Categoria

(kg) (kg) (g) N P K Purcei 16 1,0 91 7 2 5 Tineret 30 1,9 18 13 4 9 Porci `n cre[tere 70 4,5 41 31 10 20 Porci `n finisare 90 5,9 545 41 14 27 Scroafe gestante 125 4,0 32 28 10 18 Scroafe cu purcei 170 15,0 454 104 35 68 Vieri 160 5,0 454 35 12 23

Colectarea [i dirijarea prin canale a dejec]iilor, cu ajutorul apei, spore[te volumul dejec]ilor de 8-12 ori, caz `n care problema cre[te `n importan]\, deoarece trebuiesc manipulate cantit\]i mari de ap\, fecale [i urin\.

Page 140: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

377

~n unit\]ile cu efective reduse [i unde colectarea dejec]iilor se face manual sau mecanic, f\r\ a utiliza apa sau `n cantit\]i reduse, ac]iunea nu pune probleme deosebite, aici organizându-se platforme de fermentare a gunoiului. 14.1.2. Caracteristicile calitative

Dejec]iile sau apele uzate provenite din complexele de cre[tere a suinelor sunt compuse din: materii fecale, urin\, microorganisme [i apa de sp\lare (partea ad\ugat\. Materiile fecale sunt reziduuri de digestie, de consisten]\ p\stoas\, cu structur\ variabil\, pigmenta]ie diferit\ [i cu miros caracteristic. Caracteristicile materiilor fecale variaz\ `n func]ie de mai mul]i factori, prioritari fiind vârsta suinelor, alimenta]ia practicat\ [i starea de s\n\tate. Mirosul dezagreabil [i resping\tor al materiilor fecale este determinat de prezen]a produ[ilor volatili baza]i pe azot [i sulf, cum ar fi: amoniacul, scatolii, indolii, mercaptanii, hidrogenul sulfurat etc. Cantitatea de materii fecale eliminate zilnic reprezint\, `n medie, 6% din greutatea corporal\ vie a animalelor. Materiile fecale provenite de la suine con]in, `n medie, cca. 55% ap\ [i au o reac]ie acido-alcalin\. Urina este un reziduu de metabolism elaborat la nivelul rinichilor [i se prezint\ ca o solu]ie apoas\, foarte complex\ [i compus\ din: azota]i, mucus, sulf legat organic, alte substan]e neazotate [i pigmentare. Substan]ele minerale sunt reprezentate de cloruri, carbona]i, fosfa]i de sodiu [i de potasiu, sulfa]i de sodiu [i de potasiu etc. Cantitatea de urin\ eliminat\ zilnic de suine, variaz\ `ntre 2-6 litri (`n func]ie de vârst\ [i greutate), reprezentând cca 5% din greutatea corporal\. Microorganismele sunt componentele cele mai instabile, dar [i cele mai importante din punct de vedere al recicl\rii dejec]iilor la suine; de aici [i necesitatea ca, prin orice mijloc posibil, s\ se ajung\ la distrugerea germenilor patogeni, dar s\ se p\streze capacitatea de dezvoltare a acelor microorganisme care favorizeaz\ activitatea de oxido-reducere a substan]elor organice din apele uzate. Cercet\rile efectuate `n domeniul patogeniei dejec]iilor au demonstrat c\, cel pu]in 100 dintre bolile transmisibile de la animale la om, pot fi vehiculate prin intermediul dejec]iilor [i a produselor animaliere. Astfel, s-a stabilit c\ leptospirele se transmit cu prec\dere prin urin\, iar salmonelele prin fecale. Apele de sp\lare constituie partea ad\ugat\ sau de `mprumut a dejec]iilor, fiind componenta cea mai variabil\, atât cantitativ cât [i calitativ.

Page 141: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

378

Cantitativ, depinde de sistemul de evacuare a dejec]iilor, de canalizarea apelor de incint\, reprezentând cca. 30 l/animal/zi, iar calitativ depinde de con]inutul `n detergen]i, `n substan]e dezinfectante, de resturi de furaje, stimulatori de cre[tere, reziduuri de antibiotice, aditivi furajeri etc. Compozi]ia chimic\ a dejec]iilor Compozi]ia chimic\ a dejec]iilor de la suine prezint\ diferen]e mari fa]\ de alte specii de animale de ferm\. ~n medie, dejec]iile suinelor au urm\toarea compozi]ie chimic\ (kg/ton\): 81,3 kg substan]\ uscat\, 8,0 kg azot total (din care 3,6 kg azot amoniacal), 4,4 kg anhidrid\ fosforic\ (P2O5), 4,07 kg oxid de potasiu (K2O) 0,86 kg oxid de sodiu (Na2 O) [i alte substan]e. Se apreciaz\ c\ 1000 kg greutate vie de suine produc zilnic cca. 110 kg dejec]ii, din care 60 kg sunt fecale, iar 50 kg urin\. ~n aceste condi]ii consumul biologic de oxigen (CBO5) din substan]a uscat\ este de 2,5 kg/zi, iar cantit\]ile de azot de 530 g/zi, cele de fosfor de 170 g/zi [i cele de potasiu de 200 g/zi. Compu[ii volatili au la origine cca. 20 de constituien]i gazo[i rezulta]i din fermenta]ii anaerobe, cum ar fi: sulfurile, aminele [i carboxilii. Trebuie men]ionat c\, `n compara]ie cu celelalte specii de animale, procentul de CBO5 din substan]a uscat\ a dejec]iilor de suine este cel mai ridicat (de 3,5 ori mai ridicat fa]\ de ovine [i cu cca. 50% mai mare fa]\ de p\s\ri). De asemenea, dejec]iile suinelor se caracterizeaz\ printr-un con]inut mai ridicat `n azot, fosfor [i potasiu total, `n compara]ie cu dejec]iile altor specii de animale (tabelul 83).

Tabelul 83

Principalele caracteristici ale fecalelor de animale

Masa proasp\t\ Masa uscat\ CBO5, N, P2O5, K2O, Specia (%) din masa vie

a animalului) din cea

proasp\t\ (%) % din

SU % din

SU % din

SU % din

SU Vaci lapte

9,4 9,3 16,2 4,0 1,1 1,7

Boi 4,6 17,2 20,4 7,8 1,2 1,8 Oi 3,6 29,7 8,8 4,0 1,4 2,9

Porci 5,1 13,5 31,8 5,6 2,5 1,4 P\s\ri 6,6 15,3 21,4 5,9 4,6 2,1

Poluarea mediului datorit\ activit\]ilor zootehnice poate fi evitat\, `n primul rând prin aplicarea unor m\suri generale [i apoi prin tratarea [i utilizarea dejec]iilor animale.

Page 142: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

379

M\surile de ordin general se refer\ la amplasarea cresc\toriei de porcine la distan]\ [i `n aval fa]\ de ora[e, sate, zone de agrement [i de odihn\, a surselor de ap\ potabil\ etc, pe terenuri `n pant\ u[oar\ [i cu ap\ freatic\ la adâncime. M\surile speciale de evitare a polu\rii mediului sunt `n strâns\ leg\tur\ cu perfec]ionarea tehnologiilor de exploatare a porcinelor, evitându-se pe cât posibil utilizarea unor cantit\]i mari de ap\, al\turi de modernizarea tehnologiilor de colectare, transport, depozitare, epurare [i valorificare a dejec]iilor. De men]ionat c\, valoarea CBO5 la scroafele cu purcei este de 0,454 kg/zi, fiind cea mai ridicat\.

14.2. Colectarea [i evacurea dejec]iilor de suine

Metodele de colectare [i evacuare a dejec]iilor din ad\posturile de cre[tere a suinelor sunt diferite, `n func]ie de sistemul de `ntre]inere [i de exploatere adoptat. ~n unit\]ile gospod\re[ti, colectarea [i evacuarea se face pe cale mecanic\, pe când `n cele industriale primeaz\ sistemul hidraulic. Colectarea [i evacuarea manual\. Este metoda cea mai nepoluant\, `ns\ solicit\ volum mare de munc\, a[a `ncât este predominant\ `n unit\]ile gospod\re[ti, sau `n cele cu efective reduse. ~n boxe se folosesc paiele [i rumegu[ul pentru a[ternut, care sunt scoase zilnic [i transportate cu mijloace mecanice sau chiar cu roaba la platformele de fermentare. ~n aceste condi]ii nu se utilizeaz\ apa pentru sp\lare, deci nu se ridic\ umiditatea din ad\posturi [i nu se impune existen]a unei sta]ii de epurare a apelor uzate, ci doar fose sau bazine de re]inere a eventualelor pierderi de ap\ [i de urin\. Periodic apa din aceste fose sau bazine este scoas\ cu ajutorul vidanjelor, care dup\ diluare cu mult\ ap\, este `mpr\[tiat\ pe terenurile agricole, dup\ un plan de fertilizare ce are la baz\ analizele chimice ale solului. ~n unit\]ile cu efective relativ mai mari, dejec]iile sunt raclate spre porti]a boxei [i apoi `nc\rcate `n vagonete pe linii de decovil, care la cap\tul ad\postului sunt desc\rcate `n remorci, sau transportate la platformele de fermentare. ~n alte unit\]i se utilizeaz\ cu succes racle]ii sau lopata mecanic\, variante adoptate când nu sunt acumulate cantit\]i mari de ap\. ~n platformele de fermentare se a[tern straturi succesive de dejec]ii de la toate speciile de animale domestice, inclusiv de la porcine; se taseaz\ [i chiar se adaug\ ap\ `n perioadele f\r\ precipita]ii, sau când straturile care se taseaz\ posed\ umiditate sc\zut\ (pentru a facilita procesele de fermentare). ~n final se

Page 143: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

380

realizeaz\ un `ngr\[\mânt deosebit de valoros, mai ales pentru solurile calcaroase sau alcaline. Colectarea dejec]iilor `n rigole const\ `n dirijarea acestora `n rigole sau `n canale situate la cap\tul boxelor, care sunt acoperite cu gr\tare [i mai rar deschise. Pardoseala boxelor este compact\ pe aproape toat\ suprafa]a, a[a `ncât aceasta se spal\ zilnic cu jetul de ap\ la presiune. ~n ac]iunea de igienizare, pe lâng\ jetul de ap\, se utilizeaz\ lope]i sau razuri din lemn pentru debarasarea p\r]ilor aderente [i pentru a economisi apa. Metoda necesit\ cantit\]i mari de ap\, alterând microclimatul din ad\post [i `ngreunând manipularea dejec]iilor `n sta]ia de epurare. Pentru aceast\ variant\ este necesar\ existen]a unei sta]ii de epurare a apelor uzate. Colectarea dejec]iilor `n fose, canale sau bazine cu pelicul\ de ap\ este indispensabil\ unit\]ilor de tip industrial sau a celor cu efective mari, deoarece ridic\ foarte mult productivitatea muncii. ~n unele variante constructive bazinele sunt de fapt canale mai largi. Fosele sau canalele (bazinele) sunt de m\rimi variabile, `n func]ie de suprafa]a boxei [i de propor]ia de gr\tar a pardoselelor; ambele caracteristici fiind corelate cu categoria de suine. Fecalele trec u[or printre fantele gr\tarelor datorit\, atât a consisten]ei lor reduse cât [i c\lc\rii animalelor `n mi[care. ~n fose sau canale (bazine) se g\sesc `n permanen]\ o anumit\ cantitate de ap\, reglat\ cu ajutorul supraplinelor [ib\relor sau sifoanelor. Periodic, apa cu fecale [i urina colectate se deverseaz\ prin canalele secundare [i apoi prin cele principale spre bazinele sta]iei de epurare. Prin urmare, fosele sau canalele posed\ pante de scurgere de 1-2%, cu fundul [i p\r]ile laterale foarte bine sclivisite. Colectarea dejec]iilor, `n aceast\ variant\, necesit\ cantit\]i relativ mai reduse de ap\, dac\ ad\posturile func]ioneaz\ normal, `n compara]ie cu varianta de colectare `n rigole. Normele de restitu]ie sunt prezentate, pe categorii de suine, `n tabelul 84, norme care se dep\[esc adesea dac\ ad\p\torile sunt defecte, sau se utilizeaz\ prea mult\ ap\ de sp\lare. Metoda d\ rezultate bune dac\ suprafa]a zonei gr\tarului este bine corelat\ cu cerin]ele de ap\ ale animalelor din box\, f\r\ s\ afecteze microclimatul din ad\post. Excedentul de ap\ [i urin\ (purin) este preluat de la adâncimea de 20-25 cm cu ajutorul unui sifon, favorizându-se dezvoltarea la suprafa]\ a unui strat de mucegai, sau se interpune o pelicul\ de ulei mineral uzat. Prin construc]ia sifonului, sau a [ib\rului, apa nu se deverseaz\ de la suprafa]\, ci cu 10-15 cm sub luciul acesteia, men]inându-se pelicula protectoare pentru limitarea emana]iei de gaze [i evaporarea apei.

Page 144: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

381

Tabelul 84

Norme de restitu]ie (kg/cap/zi) a apelor uzate `n cazul folosirii peliculei de ap\

Categoria de suine Fecale Urin\ Ap\ tehnologic\ TOTAL

Vieri de reproduc]ie 4,0 6,0 23,3 33,3

Scroafe de reproduc]ie 3,6 7,3 22,1 33,0

Tineret de reproduc]ie 3,3 4,4 20,7 28,4

Tineret `n cre[tere 1,2 0,7 7,8 9,7

Porci la `ngr\[at 2,6 3,2 20,2 26,0

Colectarea [i evacuarea pneumatic\. Este o metod\ `mprumutat\ din cresc\toriile intensive de p\s\ri [i const\ `n colectarea dejec]iilor cu ajutorul unui vacuum creat de o pomp\. Cu ajutorul compresoarelor se creaz\ o presiune `n bazine (de 5-8 atmosfere) de unde, printr-o conduct\ subteran\, dejec]iile sunt evacuate, la distan]e de 1-2 km, direct `n bazinele de decantare [i de neutralizare biologic\.

14.3. Metode de epurare a dejec]iilor de suine

Indiferent de m\rimea unit\]ilor cresc\toare de suine, o m\sur\ obligatorie este epurarea apelor uzate, deoarece acestea posed\ o mare capacitate de poluare, comparativ cu cele provenite de la alte specii de animale. Solu]ii [i metodele de epurare a apelor uzate sunt diferite, `n func]ie de tehnologiile de `ntre]inere, având la baz\ func]ionarea unor sta]ii, pe principii variate. Sta]ii de epurare de tip clasic Aceste sta]ii au la baz\ principiul trat\rii anaerobe a dejec]iilor. Schema fluxului tehnologic la aceste sta]ii cuprind urm\toarele opera]iuni principale:

• cur\]irea boxelor [i dirijarea dejec]iilor `n fose cu pelicul\ de ap\, sau `n canale de evacuare;

• dirijarea dejec]iilor c\tre decantoare, prin diferen]\ de nivel [i mai rar prin pompare;

• decantarea pasiv\ a fazei solide din apa uzat\;

• preluarea p\r]ii lichide [i clorinarea acesteia;

• dirijarea n\molului prin pompare [i fermentarea acestuia `n paturi de uscare;

• uscarea n\molului [i raclarea paturilor de uscare cu mijloace mecanice;

Page 145: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

382

• `nc\rcarea [i transportarea n\molului uscat pentru a fi utilizat ca `ngr\[\mânt.

Fig.88 Schema func]ional\ a unei sta]ii de epurare de tip clasic Aceste solu]ii de epurare au suferit, `ntre timp, `mbun\t\]iri prin introducerea a dou\ trepte de sedimentare (primar\ [i secundar\), ca [i a unei trepte de activare a n\molului, prin introducerea de aer `n masa acestuia cu ajutorul unui sistem de tubulaturi perforate. Sta]ii de epurare biologic\ aerob\ Metoda are la baz\ principiul ferment\rii aerobe a dejec]iilor, care având un con]inut ridicat de bacterii descompun materiile organice prin procesele de oxido-reducere. Schema fluxului tehnologic cuprind urm\toarele opera]iuni principale:

• cur\]irea boxelor [i colectarea apelor uzate `n fose cu pelicul\ de ap\, sau `n canale de evacuare;

• dirijarea prin canale, c\tre separatorul mecanic;

• separarea p\r]ii lichide de cea solid\ (partea sau faza solid\ este transportat\ la beneficiar);

• dirijarea p\r]ii lichide c\tre canalul de oxidare, unde aerarea se face mecanic;

• trecerea fazei lichide (puternic aerate) `n bazinul, sau tancul de sedimentare;

• partea lichid\ este preluat\ [i dirijat\, prin canale, la un clorinator, dup\ care `ntr-un emisar natural (situat la cel pu]in 500 m);

• n\molul este pompat spre paturile de uscare, unde are loc scurgerea, fermentarea [i uscarea, dup\ care se racleaz\ [i se `ncarc\ `n remorci.

Page 146: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

383

Fig. 89 Schema func]ional\ a unei sta]ii de epurare biologic\ aerob\

Eficien]a acestui procedeu depinde de cantitatea de oxigen produs\ de alge [i de aerul introdus for]at, a[a `ncât substan]ele organice s\ se biodegradeze `ntr-un timp cât mai scurt. Substan]a organic\ se poate descompune `n propor]ie de 92-95%, dac\ temperatura, pH-ul [i cantitatea de oxigen sunt optime. Iazurile biologice sunt un mijloc simplu [i destul de eficace de epurare a apelor uzate provenite de la cresc\toriile de suine, `ns\ necesit\ suprafe]e mari de teren [i depind de condi]iile atmosferice. Fluxul tehnologic are urm\toarele etape:

• colectarea dejec]iilor din boxe [i dirijarea prin canale spre iazurile biologice;

• separarea p\r]ii lichide de cea solid\ cu ajutorul unei site, `n mai multe variante (vibratoare a[ezate pe un plan `nclinat, `nf\[urat\ pe un tambur sau chiar presat\ printr-un cilindru perforat);

• aerarea p\r]ii lichide cu ajutorul unei instala]ii de agitare, prev\zut\ cu o pomp\;

• trecerea apelor aerate `n bazine de decantare, care se golesc la anumite intervale de timp;

• dirijarea n\molului c\tre paturi biologice. Pentru reducerea timpului de [edere `n iazurile biologice se introduce for]at aer, care accelereaz\ procesele de oxido-reducere. Sta]ii speciale de epurare a dejec]iilor la suine Aceste sta]ii au ca scop producerea de biogaz [i de `ngr\[\mânt natural. Producerea de biogaz are la baz\ fermenta]ia microbin\ anaerob\ [i este

Page 147: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

384

influen]at\ de calitatea dejec]iilor, de temperatur\, de valaorea pH-ului [i de condi]iile de anaerobioz\. Pentru aceasta se impune: lipsa luminii, spa]ii ermetic `nchise, temperatura de 30-33°C, pH-ul `ntre 7-8, cantitatea de acizi gra[i volatili de maximum 2 g/l, prezen]a a cel pu]in 100 mg N/l dejec]ii [i `ndep\rtarea periodic\ a spumei. Procesul de fermentare anaerob\, cu degajarea de gaz metan [i CO2, poate fi etapizat `n dou\ faze:

• faza acidogen\, sau de mobilizare a substan]elor organice;

• faza metanogen\, sau de reducere a acizilor gra[i volatili pân\ la CO2 [i CH4. Tipul de sta]ionare `n tancurile de fermentare este de cel pu]in 3-4 zile, la temperatura de 33°C. Sunt de preferat tancurile cu alimentare continu\. Dintr-o ton\ de gunoi proasp\t rezult\ cca. 60 m.c. de biogaz cu o putere caloric\ de 5500-6000 Kcal/m.c. dejec]ii.

* * *

~n ultimul timp se fac cercet\ri pentru aplicarea de tehnologii de colectare [i de transportare a dejec]iilor f\r\ prea mult\ ap\, bazate pe raclarea uscat\ a acestora sau fixarea lor pe materiale absorbante de tipul a[ternutului din paie, ca atare sau tocate, urmate de fermentarea amestecului `n platforme bine organizate [i exploatare. ~n platforme se amestec\ cu dejec]iile de la rumeg\toare, se taseaz\ [i se adaug\, dup\ conjuctur\, ap\, precum [i componentele cu propor]ii mari de zaharuri fermentescibile, a[a `ncât fermentarea s\ fie eficient\ [i `n m\sur\ s\ distrug\, prin temperatura ridicat\, o parte din germenii patogeni. ~n alte situa]ii, partea lichid\ a dejec]iilor, dup\ ce a fost tratat\ par]ial, se reutilizeaz\ ca ap\ tehnologic\, mai ales când `n unitate nu sunt boli contagioase. Reutilizarea apei se face numai `n cazurile de extreme, când alimentarea cu ap\ a unit\]ii cresc\toare nu asigur\ necesarul de ap\ tehnologic\, r\mând la dispozi]ia animalelor mai mult\ ap\ potabil\.

14.4. Valorificarea dejec]iilor de suine

Valorificarea dejec]iilor de suine pune probleme specifice, deoarece acestea au aciditate sporit\ [i con]in unele substan]e dezinfectante [i medicamentoase, pe lâng\ mirosul dezagreabil ce-l eman\.

Page 148: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

385

14.4.1. Utilizarea dejec]iilor ca `ngr\[\mânt

Dejec]iile de la suine pot fi utilizate ca `ngr\[\mânt organic numai dup\ fermentarea lor [i când umiditatea nu pune probleme transportului [i `mpr\[tierii mecanice. Totu[i, folosirea ca `ngr\[\mânt a fazei grosiere rezultate de la suine este mai pu]in preferat\ fa]\ de reziduurile zootehnice de la rumeg\toare, deoarece con]inutul organic degaj\ cantit\]i mari de azot amoniacal [i posed\ cantit\]i destul de mari de substan]e cu ac]iune poten]ial toxic\. Folosirea ca `ngr\[\mânt `n doze mari a dus la fenomene nedorite: intoxicarea plantelor prin exces de s\ruri solubile; c\derea cerealelor [i `ntârzierea matur\rii plantelor prin exces de azot; acumularea `n sol a unor cantit\]i mari de cupru [i zinc, care devin toxice pentru plante `n prima etap\ [i apoi pentru animale. Pe lâng\ acestea, excesul de dejec]ii de suine induce un raport necorespunz\tor `ntre calciu [i magneziu. Prin urmare, utilizarea fazei grosiere nefermentate [i `n doze mari este riscant\ atât `n ce prive[te schimbarea caracteristicilor solului [i apoi ale plantelor, cât [i a contamin\rii mediului ambiant cu agen]i patogeni. Faza grosier\, `n stare fermentat\ [i `n amestec cu dejec]ii provenite de la alte animale de ferm\, se poate utiliza ca `ngr\[\mânt organic cu bune rezultate, mai ales pe solurile calcaroase. Din calculele efectuate se consider\ c\ `ngr\[\mintele zootehnice provenite de la toate speciile de animale de ferm\ din complexele actuale, pot asigura 403,9 mii tone azot, 228,2 mii tone potasiu [i 98,1 mii tone fosfor, adic\ o fertilizare anual\ a terenurilor agricole cu 40 kg azot, 23 kg potasiu [i 10 kg fosfor pentru fiecare hectar. Se recomand\ dozele de 10-30 tone n\mol fermentat la hectar, `n func]ie de planta cultivat\, de reac]ia chimic\ a solului, de textura acestuia [i de con]inutul `n humus. Trebuie avut `n vedere c\ n\molul uscat [i fermentat `n platforme (pân\ la umiditatea de 70%) con]ine 3,4% azot (din substan]a uscat\), 2,0% fosfor, 0,3% potasiu etc. Se suspecteaz\ [i efectul nociv asupra plantelor prin excesul de sodiu, ca urmare a utiliz\rii sodei caustice ca dezinfectant. Faza lichid\, dup\ o tratare cel pu]in aerob\, se poate utiliza `mpreun\ cu apa de irigare pe perioade de cel mult 3 ani [i cu indica]ia ca dilu]ia s\ se fac\ cu mult\ ap\, iar periodic s\ se determine `nc\rc\tura `n s\ruri minerale [i agen]i patogeni.

Page 149: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

386

14.4.2. Utilizarea dejec]iilor ca medii de cultur\

Dejec]iile rezultate de la suine pot fi utilizate ca medii de cultur\ pentru microorganisme, dar `ntr-o mai mic\ m\sur\ decât cele colectate de la rumeg\toare sau chiar de la p\s\ri. Restric]ia se datoreaz\ cantit\]ilor mari de gaze agresive [i substan]e toxice, al\turi de studii `nc\ neaprofundate cu referire la utilizarea acestora. La noi `n ]ar\ s-a pus par]ial la punct un procedeu care const\ `n valorificarea dejec]iilor proaspete ca mediu de cultur\ pentru drojdia furajer\ tip Torulla, cu rezultate `mbucur\toare. ~n S.U.A. dejec]iile de la suine se folosesc ca medii de cultur\ pentru bacterii, pornindu-se de la constatarea c\ acestea `[i pot dubla biomasa `n timp de 20-60 minute. ~n prezent se fac cercet\ri pentru selec]ionarea unor tipuri de bacterii mai productive [i perfect adaptabile la condi]iile de mediu nutritiv asigurate de dejec]iile de suine. F\ina baterian\, care rezult\ din izolarea, uscarea [i m\cinarea acestor bacterii dezvoltate pe dejec]ii, posed\ un con]inut ridicat de protein\ brut\, de 50-55% [i o digestibilitate de 70%. 14.4.3. Autocoprofagia la suine

Autocoprofagia la suine este destul de limitat\, deoarece dejec]iile con]in cantit\]i sau propor]ii mari de gaze agresive [i chiar substan]e toxice. ~n general autocoprofagia trebuie limitat\ datorit\ `nc\rc\turii cu agen]i patogeni, ac]iune care se realizeaz\ prin igienizarea zilnic\ [i prin `ntre]inerea animalelor pe pardoseal\ cu gr\tar, propro]ionate la circa 40% din suprafa]a total\ a boxei. Sunt observa]ii care indic\ stimularea autocoprofagiei pentru sc\derea din importan]\ a unor boli, dar aceasta numai `n cazul animalelor perfect s\n\toase. La animalele adulte se sconteaz\ pe un surplus de vitamine [i chiar pe o `mbun\t\]ire a florei digestive pentru digerarea celulozei. ~ncurajarea acestei ac]iuni este foarte riscant\, atât pentru s\n\tatea animalelor cât [i pentru st\pânirea evolu]iei unei boli. ~n unele cercet\ri, se fac referiri la utilizarea dejec]iilor `n hrana altor specii de animale, solu]ii admise numai `n cazuri speciale. Se indic\ utilizarea `n hrana porcilor la `ngr\[at a fazei solide, respectiv a risipei de la halele de p\s\ri, (cu cel pu]in 30% SU), `n amestec cu f\ina de porumb. Pentru aceasta, cu cel pu]in 2 zile `nainte de administrare, se adaug\ melas\, borhot de spirt, ap\ de var [i ap\ cald\, a[a `ncât amestecul s\ aib\ o temperatur\ de cca. 32°C pentru o bun\ fermentare.

Page 150: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

387

Bune rezultate s-au `nregistrat prin introducerea dejec]iilor, `n anumite propor]ii, `n amestecul de furaje verzi pentru murare, `mbog\]indu-l `n substan]e proteice. Se pot prepara [i amestecuri (pentru murare) speciale care constau din: 41% dejec]ii de suine, 41% paie de grâu tocate m\runt [i 16% cioc\l\i de porumb m\cinat foarte bine. Cu toate acestea, se men]ine pericolul `mboln\virii animalelor de salmoneloz\, tuberculoz\, colibaciloz\ etc.

Page 151: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

388

CAPITOLUL 15

TRANSPORTUL SUINELOR

15.1. Reguli generale de transport

Suinele se caracterizeaz\ printr-o rezisten]\ sc\zut\ la eforturi, datorit\ particularit\]ilor morfo-fiziologice, mai ales rasele ameliorate. Aceasta se explic\ prin dezvoltarea cu prec\dere a trenurilor mijlociu [i posterior, fa]\ de cel anterior, `n care se g\sesc organele cu importan]\ vital\, cum ar fi inima [i pl\mânii. Din aceast\ cauz\, `n caz de efort, inima [i pl\mânii porcinelor care apar]in raselor ameliorate, fiind mult solicitate, nu fac fa]\ eforturilor cauzate de stresul de transport. La aceasta se mai adaug\ [i lipsa de antrenament (prin mi[care), deoarece [i boxele din unit\]ile intensiv-industriale sunt reduse ca spa]iu. ~n consecin]\, stresul cauzat de efortul la transportul suinelor trebuie diminuat, ac]iune care se realizeaz\ prin respectarea unor reguli cu caracter general. Astfel, `mbarcarea `n mijloacele de transport trebuie efectuat\ cu calm [i r\bdare, prin culoare sau spa]ii special amenajate, a[a `ncât animalele s\ nu se poat\ `ntoarce, s\ nu sesizeze c\ urc\ o pant\ [i s\ nu perceap\ `ntreruperea de pardoseal\. ~n acest sens, p\r]ile laterale ale culoarelor vor fi compacte, iar pardoselile rugoase, sp\late [i r\zuite de dejec]iile umede. Dirijarea animalelor se face cu panouri mobile, confec]ionate din pl\ci "tego" , aten]ionarea f\cându-se cu bastoane scurte terminate cu panglici de cauciuc. Se lovesc doar p\r]ile laterale ale desp\r]iturilor sau panourilor mobile, evitându-se lovirea animalelor. Uneori se folosesc [i bastoane electrice. Mijloacele de transport se verific\ `n prealabil, punând-se accent pe urm\toarele: - dac\ mijlocul de transport este `n bun\ stare de func]ionare pân\ la punctul de destina]ie;

Page 152: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

389

- ce num\r de animale se pot transporta, a[a `ncât 1/5 din suprafa]a acestuia s\ r\mân\ liber\, dup\ `mbarcarea tuturor animalelor; - dac\ platforma este uscat\, nealunecoas\, iar p\r]ile laterale f\r\ asperit\]i sau cauzatoare de r\ni; - dac\ mijloacele de transport sunt acoperite , indiferent de sezon; - dac\ mijlocul de transport are capacitatea prea mare s\ se g\seasc\ posibilit\]i de compartimentare, prin interpunerea de panouri transversale, a[a `ncât la porniri sau opriri bruste animalele s\ nu se aglomereze `n spa]ii reduse; - dac\ `n timpul transportului animalele se pot furaja [i ad\pa `n condi]ii bune (`n cazul transporturilor de durat\); - dac\ dejec]iile se pot depozita `n zone sau containere speciale, f\r\ a le `mpr\[tia pe calea de transport. Toate aceste m\suri se instituie cu scopul ca, la destina]ie, animalele s\ ajung\ s\n\toase, f\r\ pierderi [i cu cheltuieli minime. Când transporturile dureaz\ mai mult de 12 ore se vor asigura, din timp [i `n locurile dinainte stabilite, furajele [i apa necesar\. ~n general, hrana se administreaz\ `n 2 tainuri zilnic, urmate de ad\pare (de preferin]\ pe timpul sta]ion\rii mijlocului de transport [i când temperatura este mai redus\). Personalul `nso]itor va avea asupra lui: furci, lope]i, felinare de vânt sau lanterne, m\turi, furtune pentru racorduri la sursele de ap\, rezervoare suplimentare de ap\, cu]ite, saci sau folii din material plastic [i tifoane. Indiferent de mijlocul de transport, nu se permite degajarea pe traseu a fecalelor, urinei, paielor utilizate, a furajelor [i, `n special, a cadavrelor. ~mbarcarea [i debarcarea animalelor se face numai pe rampe special construite sau amenajate. ~n\l]imea final\ a pardoselei rampei trebuie s\ corespund\ cu cea a mijlocului de transport, sau s\ se poat\ amplasa un oblon de trecere, care face leg\tura dintre acestea. ~ntre aceste dou\ elemente (ramp\-mijloc de transport) nu trebuie s\ existe spa]ii mai mari de 2 cm, pentru a nu afecta regiunea unghiilor [i chiar integritatea membrelor. Pe timp de canicul\ nu se permite transportarea animalelor `ntre orele 10-20.

15.2. Preg\tirea [i efectuarea transportului de suine

Preg\tirea transportului se refer\ atât la preg\tirea animalelor cât [i a mijlocului de transport, precum [i la efectuarea acestuia `n siguran]\ [i `n bune condi]iuni. Preg\tirea [i efectuarea transportului pe distan]e mici, `ntre diferite ad\posturi apropiate, presupun m\suri de preg\tire [i se efectueaz\ `n condi]ii speciale.

Page 153: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

390

Tineretul `n]\rcat [i gr\sunii sunt categorii care nu dau na[tere la conflicte [i se pot manipula u[or. Opera]iunea const\ din extragerea animalelor din boxele de f\tare-al\ptare sau din cele de cre[\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\ [i sex; mai `ntâi indivizii insuficient dezvolta]i, apoi cei cu dezvoltare medie [i `n final plus-variantele. Loturile astfel constituite, se dirijeaz\ pe culoare spre camera de leg\tur\ [i de aici la mijlocul de transport. La `mbarcare, categoriile mici (de sub 15 kg/individ) se prind de membrul posterior stâng cu mâna dreapt\ dup\ care se trec cu aten]ie pe platform\ sau se aglomereaz\ u[or spre un oblon-pant\ (cu p\r]ile laterale asigurate). Mijlocul de transport (multicar sau remorc\) se trece pe cântar, apoi la u[a viitorului compartiment, unde se rabateaz\ oblonul-pant\ [i se dirijeaz\ animalele prin camera de leg\tur\ [i alei pân\ la boxele preg\tite din timp. Mijlocul de transport va fi acoperit indiferent de sezon, iar calea de rulare f\r\ denivel\ri. ~n unit\]ile cu efective reduse [i distan]e mici `ntre ad\posturi, animalele se pot dirija pe jos, cu condi]ia ca traseul s\ fie de cel mult 100 m, drept, uscat, nealunecos, eliberat de diferite obstacole, cu gurile de canal acoperite [i efectuat pe timp frumos. Dac\ pe acest traseu s-au manipulat anterior [i alte animale sau categorii de suine, acesta se r\zuie[te, se spal\ [i apoi se dezinfecteaz\, prin pulverizare cu sod\ caustic\. De men]ionat c\, la introducerea lotului de animale `n boxe, se definitiveaz\ lotizarea, a[a `ncât sexele s\ fie separate, iar diferen]ele de greutate `ntre indivizii din grup\ s\ nu fie mai mari de 200 g (aprecierea cu ochiul liber). Num\rul de animale `n box\ nu trebuie s\ dep\[easc\ 20 de indivizi. Dup\ terminarea opera]iunilor animalele se adap\, `ns\ dup\ cca. 20 minute, mai ales când timpul este c\lduros. Dup\ parcurgerea acestor etape, mijlocul de transport se recondi]ioneaz\, prin depunerea unui nou strat de rumegu[, iar `n final se dezinfecteaz\ cu solu]ii dezinfectante, dup\ care se poate efectua un nou transport din alt compartiment. Preg\tirea [i efectuarea transportului pe distan]e mari, implic\ m\suri mai severe, atât `n ceea ce prive[te siguran]a deplas\rii cât [i evitarea pierderilor [i contaminarea traseului. ~n primul rând, transportul se organizeaz\ din timp, apelând la vagoane dezinfectate `n sta]ii speciale, la mijloace auto echipate adecvat [i dezinfectate [i mai rar la avioane. Toate acestea vor fi sigilate [i `nso]ite de certificate care s\ ateste dezinfec]ia [i preg\tirea . Transportul se refer\ la scrofi]e [i masculi ie[i]i de la testare cu destina]ia unit\]ilor beneficiare, la porcine `ngr\[ate cu destina]ia abatoarelor [i mai rar la scroafe [i vieri de reproduc]ie transferate de la o unitate la alta.

Page 154: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

391

Dirijarea animalelor se face cu calm [i grij\, pe culoare, spre rampele de `nc\rcare. Sensul de mers se realizeaz\ cu ajutorul unor panouri compacte (manevrate de c\tre un muncitor), astfel dimensionate `ncât s\ `nchid\ complet culoarul. Num\rul de animale se coreleaz\ cu suprafa]a platformei mijlocului de transport, calculând 1,0 m2 pentru fiecare reproduc\tor tân\r sau porc gras `n greutate de 100-110 kg, sau 1,5 m2 pentru categoriile mai mari. Transportul se face vara, numai noaptea, iar `n celelalte sezoane [i diminea]a, precum [i c\tre sear\. ~n cazul `n care transportul dureaz\ mai mult de 12 ore, se las\ spa]iu [i pentru furaje concentrate [i ap\ (`n vase). Re`mprosp\tarea recipientelor cu ap\ se face `n sta]iile de cale ferat\ (anun]ate din timp) [i din surse cu ap\ potabil\ pe [osele. Este indicat ca la fiecare 80-100 km autovehiculul s\ se opreasc\, când animalele se adap\ [i se furajez\ al\turi de o verificare minu]ioas\ a st\rii de s\n\tate. Platforma mijlocului de transport va fi prev\zut\ cu a[ternut din paie sau rumegu[, care se verific\, de 2 ori pe zi iar dup\ umectarea acestuia se adun\ `ntr-un container, `nlocuindu-se cu altul uscat. Hr\nirea se face de 2 ori pe zi, urmat\ de ad\pare, numai `n timpul sta]ion\rii mijlocului de transport. Debarasarea de a[ternutul uzat se face numai `n sta]ii speciale, sau la destina]ia animalelor, `n locuri indicate de personalul sanitar-veterinar. Acela[i regim `l au [i animalele sacrificate pe traseu cu condi]ia ca sângele [i organele interne s\ se depoziteze `n recipiente adcvate, iar ambalarea carcaselor s\ se fac\ `n saci speciali, cu etichetarea lor. Desc\rcarea animalelor se face numai pe rampe, fiind dirijate c\tre spa]iile de carantin\, pentru cele de reproduc]ie, sau c\tre padocurile de diet\, pentru cele care se sacrific\. Ad\parea se face dup\ 20-30 minute de la terminarea introducerii `n boxe, evitându-se aglomerarea la jgheaburi sau ad\p\tori [i numai dup\ lini[tirea animalelor.

15.3. Consecin]ele transportului

Indiferent de grija care s-a acordat animalelor `n timpul transportului, la acestea se `nregistreaz\ pierderi `n greutate [i mai rar `n efectiv. ~n general, stresul cauzat de transport, este sesizat mai pregnant la categoriile adulte de suine, decât la tineret. Principalii factori favorizan]i sunt: • timpul c\lduros sau prea r\coros; • perioada de timp de la `mbarcare [i pân\ la debarcare; • organizarea [i efectuarea transportului; • sensibilitatea crescut\ a raselor perfec]ionate. Dintre toate rasele de suine, rasa Piétrain este cea mai sensibil\ la stresul de transport, `nregistrându-se chiar [i cazuri de mortalitate. De men]ionat c\, `n astfel de situa]ii animalele sunt extrase din mijlocul de transport [i imediat sacrificate; personalul de `nso]ire fiind instruit `n acest sens.

Page 155: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

392

Temperatura aerului extern influen]eaz\ pierderile, al\turi de sezon [i perioada din zi. A[a de exemplu, pierderile `n greutate, `ntre orele 10-15, pe timp de var\, sunt de 6,9%, pe când iarna acestea sunt de numai 2,3%, deci practic jum\tate (tabelul 85). Diminea]a aceste pierderi sunt aproximativ egale, indiferent de sezon, de[i animalele sunt mai rezistente la temperaturi sc\zute.

Tabelul 85

Influen]a sezonului [i a orei de sosire `n abator asupra pierderilor la suine

Procentul (%) de pierderi: Ora sosirii vara iarna

Diminea]a (5-10) 3,2 3,6 La prânz (10-15) 6,9 2,3 Seara (15-20) 5,7 2,8

Media ( x ) 5,7 2,6

Densitatea animalelor de pe platforma mijlocului de transport are influen]\ asupra pierderii `n greutate; cele mai reduse valori se `nregistreaz\ când pentru fiecare m2 se stabilesc 1,0-1,2 porci gra[i, la temperatura de 10°C (pierderi de circa 1,0%), iar cele mai mari când sunt 3 porci la m2 [i temperatura de 15°C (pierderi de circa 5,6%), deci aglomera]ia [i temperaturile crescute sunt factori cumulativi. Suprafe]ele necesare, pe categorii de suine, pentru transportarea animalelor `n bune condi]iuni, sunt redate `n tabelul 86. Tabelul 86

Suprafa]a necesar\ (m2) pentru transportarea animalelor pe distan]e mijlocii [i lungi

Suprafa]a necesar\ (m2): Categoria de animale

iarna vara

Scroafe cu purcei 1,50 2,00

Vieri, pe loturi 0,9-1,0 1,0-1,2

Vieri, separa]i (`n cu[et\) 1,50 2,00

Porci gra[i, peste 180 kg 1,50 2,00

Porci gra[i, `ntre 120-180 kg 0,7-0,8 0,9-1,0

Porci gra[i, `ntre 120-180 kg, distan]e lungi 0,8-0,9 1,0-1,1

Porci gra[i, sub 120 kg 0,60 0,80

Porci gra[i, sub 120 kg, distan]e lungi 0,7-0,8 0,9-1,0

Tineret suin, 60-80 kg 0,70 0,90

Tineret suin, 25-35 kg 0,30 0,45

Page 156: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

393

Cu cât distan]a este mai mare [i temperatura mai ridicat\, cu atât pierderile `n greutate sunt mai mari (tabelul 87). Tabelul 87

Influen]a distan]ei [i temperaturii asupra procentului de pierderi la transport (porci gra[i)

Procentul (%) de pierderi la: Distan]a (km)

10°C 10-15° 15°C

0-15 2,90 4,92 3,19

15-30 3,09 3,74 6,28

30-45 2,52 4,47 7,70

45 2,35 6,48 7,97

~n timpul transportului, oricât de bine ar fi organizat [i efectuat cu mijloacele adecvate, la suine se `nregistreaz\ pierderi `n greutate, influen]ate de: distan]\, timpul de transportare [i categoria de animale. Pentru aceasta se iau `n calcul pierderile `n greutate, denumite calou, care nu influen]eaz\ recep]ionarea loco-ferm\, deci sunt prev\zute prin acte normative (tabelul 88). Tabelul 84

Caloul admis la transportul porcilor gra[i

Distan]a (km) Timpul (ore) Calou admis (%) sub 100 sub 24 3 101-200 48 4 201-300 72 4 301-500 96 5 peste 500 peste 96 6

Conform tehnologiei de sacrificare a suinelor `ngr\[ate, acestea nu se sacrific\ imediat dup\ debarcare, ci sunt l\sate un timp `n padocuri sau ad\posturi pentru diet\. Aceast\ m\sur\ evit\ ob]inerea unor carcase cu cantit\]i prea ridicate de acid lactic `n mu[chi. Pierderea `n greutate vie variaz\ `n func]ie de durata dietei (care trebuie s\ fie de cel pu]in 10 ore) [i de finisarea `ngr\[\rii porcilor. Red\m `n tabelul 89 pierderile admise (caloul) pentru a fi calculate randamentele de sacrificare [i apoi incluse `n actele justificative.

Page 157: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

394

Tabelul 89

Pierderile (%) admise la sacrificarea porcilor gra[i `n func]ie de durata dietei premerg\toare sacrific\rii

Calitatea de Durata dietei: Pierderi (%) la: `ngr\[are 6 ore 12 ore 18 ore semigra[i 3,84 4,81 6,96 [unc\ 4,48 4,48 5,32 Greutatea vie bacon 3,29 3,80 5,28 semigra[i - 1,50 2,50 [unc\ 0,10 1,20 1,50

Carnea [i gr\simea

bacon 0,20 0,70 1,50 Transportul suinelor este o ac]iune care influen]eaz\ `n foarte mare m\sur\ rezultatele economice din unitatea cresc\toare mai ales când animalele sunt destinate pr\silei, precum [i a celor dirijate la t\iere. ~n acest sens, proprietarul trebuie s\ acorde o aten]ie sporit\ tuturor elementelor [i evenimentelor care ar putea surveni pe traseu, luându-se `n calcul starea drumurilor, func]ionalitatea mijlocului de transport, sensibilitatea categoriei de suine, starea lor de s\n\tate [i promptitudinea de interven]ie `n cazuri extreme, deoarece suinele sunt specii foarte sensibile la stresul de transport.

Page 158: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

395

CAPITOLUL 16

TEHNOPROFILAXIA SUINELOR Men]inerea st\rii de s\n\tate a suinelor reprezint\ condi]ia de baz\ pentru

realizarea indicatorilor de produc]ie, cu implica]ii directe `n eficien]a economic\

a cre[terii acestei specii.

Starea de s\n\tate condi]ioneaz\ [i buna desf\[urare a fluxului tehnologic

de produc]ie; `nr\ut\]irea acesteia perturb\ grav trecerea animalelor (ca num\r [i

greutate uniform\) de la o categorie la alta, respectiv de la un sector la altul [i `n

final, la livrare.

Cunoa[terea st\rii de s\n\tate [i st\pânirea m\surilor de prevenire [i de

combatere a epijootiilor `nl\tur\ sau evit\ pierderile, care `n multe cazuri pot fi

dezastruase. ~n general , este mai u[or de prevenit o boal\, decât de a o combate

(sau trata).

Aplicarea corect\ a tehnologiilor de cre[tere [i exploatare intr\ `n

atribu]iile directe ale specialistului `n zootehnie, f\r\ a le separa de m\surile de

prevenire [i salubrizare a fermelor.

Asigurarea unor compartimente [i boxe igienice, men]inerea `n

permanen]\ a animale curate, utilizarea unor furaje de bun\ calitate [i echilibrate

`n substan]e nutritive, igienizarea incintei cresc\toriei, limitarea circula]iei

persoanelor sau animalelor str\ine, respectarea perioadei de carantin\ [i

func]ionarea eficient\ a filtrului sanitar-veterinar, sunt doar o parte din condi]iile

sau m\surile care asigur\ p\strarea st\rii de s\n\tate a suinelor. Dintre animalele

de ferm\, suinele sunt cele mai sensibile la boli contagioase, fapt pentru care [i

m\surile sanitar-veterinare sunt mai severe, mai ales `n sectoarele de maternitate

[i cre[\.

Page 159: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

396

16.1. M\suri generale privind s\n\tatea suinelor

~ntreaga activitate sanitar-veterinar\ se desf\[oar\ `n conformitate cu prevederile Legii sanitar-veretinare nr. 75 din 1991, a normelor [i m\surilor elaborate `n baza acesteia, precum [i a "Programului de ac]iuni sanitar-veterinare de prevenire [i de combatere a bolilor la animale" (Caiete de sarcini). ~n complexele de tip industrial, precum [i `n fermele mici, de tip gospod\resc, sunt obligatorii urm\toarele ac]iuni:

• aplicarea ra]ional\ [i corect\ a tehnologiilor de ad\postire, hr\nire, `ngrijire, reproduc]ie [i exploatare a tuturor categoriilor de suine;

• asigurarea bazei materiale pentru prevenirea [i combaterea bolilor, prin corelarea devizelor de cheltuieli cu necesarul de medicamente, produse biologice [i substan]e dezinfectante, precum [i a aparatelor [i utilajelor necesare;

• instituirea [i respectarea m\surilor de profilaxie general\ pentru prevenirea [i stoparea difuz\rii bolilor transmisibile. Pentru eficientizarea acestei ac]iuni se vor urm\ri: diagnosticarea precoce a tuturor bolilor transmisibile, asigurarea func]ionalit\]ii filtrelor, instalarea [i asigurarea func]ionalit\]ii dezinfectoa- relor la intrarea `n hale [i `n compartimente, limitarea circula]iei personalului str\in, a altor specii de animale, dezinfec]ia mijloacelor auto sau hipo, utilizarea echipamentului de protec]ie, izolarea animalelor procurate din alte unit\]i; distrugerea vectorilor implica]i `n transmiterea bolilor prin ac]iune de dezinfec]ie, dezinsec]ie [i deratizare ([obolani, [oareci etc).

• utilizarea `n hrana animalelor a subproduselor de origine animal\, a reziduurilor culinare, precum [i unele ingrediente proteice numai cu avize sau buletine, din care s\ rezulte securitatea [i oportunitatea folosirii lor;

• mi[carea animalelor `ntre diferite localit\]i se va efectua numai pe baza unor certificate sanitar-veterinare [i cu mijloace de transport dezinfectate [i adecvate categoriei de suine;

• ad\parea suinelor se va face numai de la surse de ap\ autorizate, pe baza unor certificate sanitar-veterinare [i cu mijloace care s\ respecte igiena public\; Sursele de ap\ trebuiesc autorizate de c\tre laboratoarele specializate din cadrul Institutului de igien\ public\ (inclusiv controlul periodic);

• func]ionarea eficient\ a sta]iilor de epurare a apelor uzate, precum [i manipularea autorizat\ a dejec]iilor pe diferite distan]e;

• modernizarea interiorului [i a exteriorului ad\postului va ]ine seama de criterii epizootologice;

Page 160: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

397

• controlul medical obligatoriu a personalului de `ngrijire la angajare [i apoi trimestrial pentru evitarea transmiterii zoonozelor;

• respectarea regulilor de igiene\ `n spa]iile de prelucrare, depozitare [i valorificare a produselor de origine animal\;

• anun]area `n cel mai scurt timp a personalului de la circa sanitar-veterinar\, apropiat\ precum [i a inspectorului-[ef cu privire la apari]ia sau suspiciunea oric\rei boli transmisibile.

La specia porcine filtrul sanitar-veterinar trebuie s\ func]ioneze irepro[abil; toate persoanele care intr\ sau ies vor fi dezinfectare [i echipate adecvat, pe lâng\ sp\larea `n camere speciale [i dezinfec]ia cu solu]ii adecvate. Filtrul trebuie dotat cu dulapuri-vestiar, cuiere, chiuvete, du[uri, s\pun, prosoape sau tifoane [i vase cu substan]e dezinfectante. Se interzice introducerea animalelor `n unitate f\r\ carantinizare (timp de 60 de zile), cu excep]ia celor din fermele proprii de `nmul]ire [i de hibridare (dac\ nu sunt la distan]\). Livrarea animalelor se face numai prin rampe de `nc\rcare-desc\rcare [i `nso]ite de certificate sanitar-veterinare, `n care sunt specificate ac]iunile imunoprofilactice la care au fost supuse acestea `n perioada de cre[tere sau de `ngr\[are. Pentru supravegherea [i men]inerea st\rii de s\n\tate, personalul sanitar-veterinar sau proprietarul are urm\toarele obliga]ii: a) Zilnic:

• examene clinice [i anatomopatologice;

• verificarea func]ion\rii instala]iilor de ad\pare, precum [i a surselor de ap\ pentru igienizare;

• `ncadrarea `n parametri optimi a microclimatului din compartimente;

• aten]ionarea asupra st\rii precare de igienizare a boxelor;

• confruntarea rezultatelor din buletinele de analiz\ cu diagnosticul precizat sau suscipiunea existent\;

• stabilirea conduitei terapeutice, `n func]ie de categoria de suine [i de specificitatea cazului, precum [i eviden]ierea individului sau a efectelor suspecte `n registrul tip.

b) Periodic

• prelev\ri de probe de sânge, de alte produse de metabolism (urin\, fecale, etc), de organe, de p\r]i din organe sau ]esuturi, ori de cadavre etc. [i trimiterea acestora `n condi]ii speciale la laboratoarele Inspectoratului sanitar-veterinar jude]ean sau alte institu]ii specializate.

Page 161: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

398

c) De necesitate, `n cazurile de modificare a st\rii de s\n\tate a efectivelor:

• prelev\ri de probe;

• trimiterea de probe la laborator, `nso]ite de fi[a prev\zut\ prin Legea nr. 75/1991.

Tratamentele care se efectueaz\ prin introducerea medicamentelor `n furaje se fac sub supravegherea medicului [i `n dozele prescrise de acesta. Omogenizarea trebuie s\ fie perfect\, iar dozele se constituie pe boxe, compartimente [i hale, dup\ necesitate, urm\rindu-se indivizii care nu consum\ spre a fi izola]i `n vederea aplic\rii altor tratamente adecvate. Activitatea sanitar\ este consemnat\ `n registre speciale, conform prevederilor legale [i `n corela]ie cu eviden]ele zootehnice [i economice din ferm\.

16.2. Dezinfec]ia, dezinsec]ia [i deratizarea ad\posturilor

Dezinfec]ia este o opera]iune obligatorie `n cadrul tehnologiei de produc]ie din fermele de porcine. Acestea se execut\ la finalul fiec\rui ciclu de produc]ie [i are ca scop prevenirea [i combaterea bolilor infec]ioase [i parazitare. La efectuarea dezinfec]iei se vor respecta urm\toarele etape:

• dezinfec]ia de fixare, care se realizeaz\ prin stropirea tuturor suprafe]elor (necur\]ate mecanic) cu o solu]ie de 1% sod\ caustic\;

• cur\]irea mecanic\, care const\ `n r\zuirea tuturor supafe]elor [i `ndep\rtarea furajelor r\mase `n hr\nitori. De men]ionat c\ gr\tarele se r\zuiesc pe ambele fe]e. ~n general, `ndep\rtarea p\r]ilor aderente, precum [i a celor care atârn\ (p\ianjeni) se face de sus `n jos.

Urmeaz\ apoi sp\larea cu jet de ap\ la presiune de 10 atmosfere [i `ndep\rtarea `n continuare a p\r]ilor aderente. Se spal\ [i toate obiectele de inventar din box\; covora[e din cauciuc, furci, lope]i, m\turi, furtune, bazinele sau canalele de colectare a dejec]iilor etc;

• dezinfec]ia propriu-zis\ este precedat\ de etan[eizarea compartimentului, prin `nchiderea [i blocarea u[ilor, geamurilor, gurilor de ventila]ie etc. [i cuprinde urm\toarele etape:

- `mpr\[tierea prin pulverizare, peste toate suprafe]ele, a unei solu]ii de sod\ caustic\ fierbinte cu concentra]ia de 2-3% [i `n cantitatea de 1 l/m2;

Page 162: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

399

- gazarea interiorului compartimentului cu un amestec format din clorur\ de var [i formol, `n propor]ii egale, expus, din loc `n loc, `n t\vi de metal. Compartimentul r\mâne `nchis (cât mai etan[) timp de 12 ore, dup\ care se aerise[te [i se cl\te[te cu ap\ la presiune. Dup\ uscare se flambeaz\ cu lampa de benzin\ la imbinarea p\r]ilor metalice [i `n zonele pu]in accesibile, dup\ care se `ndep\rteaz\ p\r]ile sau elementele care trebuiesc reparate, uneori se tencuiesc pere]ii, iar `n final se v\ruie[te tot interiorul , `ncepând cu tavanul [i terminnd cu pardoseala [i aleile de serviciu. Practic nimic nu trebuie s\ r\mân\ f\r\ contactul cu solu]ia dezinfectant\, cu flac\ra [i cu varul. De men]ionat c\, tot inventarul dup\ fixare [i sp\lare se ]ine timp de 24 de ore `n solu]ie de sod\ caustic\ 2-3%. Se procedeaz\ apoi la rea[ezarea obiectelor de inventar `n boxe [i `n compartimente, se pun `n func]iune instala]iile de iluminat, ventilat [i `nc\lzit, dup\ care ad\postul se `ncuie [i se sigileaz\ timp de 24 de ore pentru a se definitiva dezinfec]ia. Toate aceste opera]iuni se vor `ncadra `ntr-o perioad\ de timp de 5 zile, cu respectarea strict\ a timpilor de fixare a dezinfec]iei, de gazare [i de odihn\ a compartimentului. Dezinsec]ia are ca scop combaterea insectelor [i a acarienilor, care vehiculeaz\ [i transmit boli infecto-contagioase, sau parazitare. ~n principal, opera]iunea const\ `n distrugerea mu[telor [i a altor insecte cu diferite mijloace, prioritate având substan]ele chimice. Opera]iunea este obligatorie `n timpul evolu]iei unei epizootii, având `ns\ grij\ de respectarea concentra]iilor, a prescrip]iilor de manipulare , de evitarea intr\rii `n contact cu furajele sau cu produsele animaliere. Ac]iunea se extinde, de la boxe, la compartimente [i hale, precum [i la sta]ia de epurare, sau alte zone unde sta]ioneaz\ insectele (platforme de gunoi, WC-uri). Dezinsec]ia se face de c\tre un personal special instruit [i autorizat, conform unui protocol de ac]iune profilactic sau de necesitate. Cele mai eficace substan]e chimice sunt: Neguvonul, Clorofosul, Alfacronul etc. O aten]ie deosebit\ se va acorda substan]elor cu efect remanent, evitându-se aplicarea ac]iunii `nainte de sacrificarea animalelor, de introducerea scroafelor la maternitate etc. Deratizarea are ca scop prevenirea [i combaterea transmiterii unor boli infec]ioase [i parazitare de la animal la animal, precum [i de la animal la om, sau invers. Aceast\ ac]iune se execut\ de o echip\ instruit\ special [i autorizat\, sau de c\tre intreprinderi D.D.D.

Page 163: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

400

Deratizarea presupune depopularea complet\ a ad\postului, precum [i a `mprejurimilor (padocuri exterioare). Când animalele nu pot fi evacuate, se aplic\ momeli toxice sau prafuri raticide `n zonele de circula]ie a [obolanilor, dar f\r\ trecerea prin boxele animalelor a acestor vectori. ~n ac]iunea de deratizare se vor lua, anticipat, unele m\suri de evitare sau de `mpiedicare a dezvolt\rii [obolanilor: evitarea risipei de furaje, construc]ii solide din c\r\mid\ [i beton, p\strarea ordinei `n camerele de leg\tur\, blocarea c\ilor care duc la elementele de construc]ii cu vat\ mineral\, sau `n depozitele cu a[ternut, precum [i la Bunc\rele cu furaje. Deratizarea `ncepe cu depistarea galeriilor, apoi se trece la plasarea momelilor `n cele mai frecventate locuri, dar ferite de accesul oamenilor [i a animalelor. Locurile unde s-au plasat momeli trebuie marcate vizibil, personalul de `ngrijire avertizat, iar furajele recuperate din apropierea momelilor se vor `ndep\rta de la consum. Cadavrele de roz\toare se colecteaz\ imediat, pentru a nu fi consumate de c\tre porci, iar momelile (recuperate `n totalitate) se ard la crematoriu sau se `ngroap\ la 1 m adâncime, dup\ tratarea cu clorur\ de var. Toate opera]iunile vor fi supravegheate de c\tre medicul veterinar, iar `n final se `ncheie un proces-verbal din care s\ rezulte oportunitatea [i eficien]a ac]iunii pe sectoare, puncte de lucru, elemente de construc]ii [i zile, cu specificarea restric]iilor `n cauz\.

Page 164: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

401

BIBLIOGRAFIE 1. ARI{ANU, I. - Ridicarea eficien]ei `n cre[terea porcinelor prin `mbun\t\]irea unor

solu]ii tehnologice `n complexele industriale. Revista de cre[tere a animalelor, nr.9, Bucure[ti, 1979.

2. ARI{ANU, I. - Unele probleme actuale privind ridicarea eficien]ei complexelor de cre[tere a porcinelor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.1, Bucure[ti, 1980.

3. ARI{ANU, I. - Noi aspecte privind tehnologia de utilizare a silozului de [tiule]i `n `ngr\[area porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.

4. AUMAITRE, A. - Utilization of maize in animal feeding. Ref. J. korma i kormlenie, nr.7, 1981.

5. BACIU, V. - Finisarea porcilor pentru sacrificare. Revista de Zootehnie [i Medicin\ Veterinar\, nr.11, Bucure[ti, 1996.

6. BEST, P. - Metode noi de cre[tere a porcinelor din Anglia. Farmer's Digest, 45, 2, USA, 1981.

7. BICHARD, M. - Over thirty pigs per sow a year. Pig Farming, nr.28, 9, England, 1980.

8. BOGDAN, ALEX. [i colab. - Reproduc]ia animalelor de ferm\. Scrisul românesc, Craiova, 1981.

9. BOYD, I. - The nutitional route to more pigs reared. Improv. sow productivity, 3-5, England, 1985.

10. BULIGA, J. - Solu]ii tehnologice pentru ferme cu 20 de scroafe matc\. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr.5, Bucure[ti, 1996.

11. BURSTALLER, G. - Maiskolbensilagen als Schweinemastfutter Fastschr. Landwirt, 58, 20, Austria, 1980.

12. BURLACU, GH. - Valoarea nutritiv\ a nutre]urilor, normele de hran\ [i `ntocmirea ra]iilor. Vol.I [i II, Edit. CERES, Bucure[ti, 1983.

13. CHIRIL|, C. [i colab. - Efectul unor tehnologii de hr\nire `n `ngr\[area intensiv\ a porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.9, Bucure[ti, 1978.

14. CING MARS [i colab. - Response of piglets to suboptimal protein diets suplemented with lysine, metionine and tryptophan. Canad, J. anim, Sc. nr.68 (p.311-313), Canada, 1988.

15. CLAUSEN, N. [.a. - Testarea descenden]ei la porci `n Danemarca. Tierzucht, 23, 5, D.D.R., 1969

16. COLE, D.J.A., VARLEX, M.A. end HUGHES, P.P. - Studies in sow reproduction, 2. The effect of lactation lenght on the subseguent reproductive performance of the sow. Anim.Prod. 20, 401, 1975.

17. CUC, AURELIA [i colab. - Contribu]ii la elaborarea unui sistem de ierarhizare a reproduc\torilor dup\ `nsu[irile de cre[tere [i de calitate a carcasei la porcine. Revista de zoot. [i de med. veterinar\, nr.4, Bucure[ti, 1992.

Page 165: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

402

18. CURTI{, S.E., JENSEN, A.A. - Environmental influence on yong pig performance. Illinois Pork Industry Day, Urbana-Champaign, 1971.

19. CUTUHAN, M. [i colab. - Eficien]a economic\ a cre[terii animalelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1980.

20. DEXAMIR, A. - Substituirea nutre]urilor proteice de origine animal\. Edit. CERES, Bucure[ti, 1976.

21. DINESCU, S. - Concepte moderne `n zootehnie. Edit. CERES, Bucure[ti, 1996. 22. DINU, M. - Cre[terea suinelor. Edit.did. [i pedag. Bucure[ti, 1973. 23. DINU, M. [i colab. - Urm\rile consangviniz\rii asupra unor indici de reproduc]ie

la suine. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, anul XLIII, nr.4-5, Bucure[ti, 1993.

24. DINU, I., STAN, Tr. [i colab. - Probleme speciale de ameliorare [i exploatare a suinelor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1981.

25. DINU, I. [i colab. - Cartea fermierului - cre[terea porcinelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1987.

26. DINU, I. - Tendin]e [i perspective `n zootehnia mondial\. Edit. CERES, Bucure[ti, 1989.

27. DINU, I., T|R|BOAN}|, GH. [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit. did. [i pedag., Bucure[ti, 1990.

28. DR|GHICI, C. - Influen]a factorilor atmosferici asupra animalelor domestice. Edit. CERES, Bucure[ti, 1982.

29. DUMITRESCU, D. [i colab. - Folosirea reziduurilor zootehnice `n agricultur\. Bult. inf. agr., nr.8, Bucure[ti, 1985.

30. DUMITESCU, I. [i colab. - ~ns\mân]\rile artificiale la animale. Edit. CERES, Bucure[ti, 1978.

31. DVINSKAIA, L.A., PETUHOVA, E.A. - O vitaminnom pitanii j`votn`h jivot, nr.6 (18-20), SSSR, 1984.

32. EWABANK, R., MEESE, G.B. - Agressive behaviour of domesicated pigs on removal and return of individuale. Animal Production, 13, part.4, 1971.

33. FEVRIER, G. - Le mais humide grain, épi an planté. INRA, France, D.C. `n cre[t. anim., nr.5, Bucure[ti, 1981.

34. FRANCIS, URBAN and all - Warld Agriculture. Outlook and Situation Report, USA, juni, 1984.

35. FRASER, D. - The effect of straw an the behaviour of saws in tetherstalls. Anim. Prod., 21, 1975.

36. FRAYSSE, JEAN-LOUIS et DARRÉ AAFKE - Produire des viandes. Vol.1, ech. et., Docum., Lavoisier, Paris, 1990.

37. GRAU, A. [i colab. - Nota sobre la composicion guimica y posibilidades de utilizacion de las desperdicios de comedores familiares en la alimentacion porcine. Cinecia tecnica en Agr. Gonodo porcino, vol 4, nr. 3, Cuba, 1983.

38. HANZHONG, CHEN - Inside China - a view of the Chinese pig industry today. Pig international - july, p.15, 1984.

39. HALMAGEAN, P. - Tehnologia cre[terii porcinelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1984.

40. HANSSEN, L.L. [.a. - A general survey of environmental influnce on the social hierarchy function in pigs. Arta Agric. Scandinavica, 30. 1980.

Page 166: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

403

41. HANS, WERNER, KRUTSH - Clasificarea carcaselor de porcine [i bovine `n R.F.Germania. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 3-4, (p-64), Bucure[ti, 1990.

42. HOLE, O.M. [.a. - Effects of farced exercise during gestation on forrowing and weaning performance of swine. J.Anim.Sci, 52, 6, USA, 1981.

43. IAROV, I.I. - Traveanaia muka i kukuruzn`i siloz o lormlenii svinei. Sel. hoz. za rubezom, 12, SSSR, 1977.

44. ISAR, MARIANA [i colab. - Extrudatele de maz\re [i de orz `n alimenta]ia purceilor. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 9, Bucure[ti, 1996.

45. IVANOVICI, V.G. - Fiziologhiceskie i biochimiceskie asnov` karmlenia poroseat pri otiome ih ot svinomatok v raznom vazraste. Sel. hoz. za rubezom, nr.1 (36-40), SSSR, 1980.

46. JENSEN, A.H. and all - Effects of space restriction and management on prea past - puberat response of female swine. J.Anim.Sci., 31, 4, 1970.

47. LAWRENCE, T. - Ulcers - a problem with the feed. Pig Farming, nr.11, England, 1985.

48. LOUVARD, G. - Méllange grainrafles de mais: les porcs allemands apprécient. L'elevage porcin, France, 1982.

49. MADSEN, A., KELLER-NIELSEN, E. - Housing systems and muscle developement and quality in pigs. Acta Agic. Scand. Supp., 21 Stockholm, 1979.

50. MILOS, M. [i colab. - Probleme speciale de preparare [i controlul calit\]ii nutre]urilor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1983.

51. MODELLI, A. - Etiologia suina e structture di allevamento. Rev. Suinicoltura, 17, 5, Roma, 1976.

52. MOSKUTELO, L. [i colab. - Goroh v sostave kombikorov dlea sosunov i otiom`sei. Svinovodstva, nr.5, (31, 32), SSSR, 1984.

53. NEDELCIUC, V. [i colab. - Aspecte privind calitatea carcasei [i a c\rnii de porcine, la principalele rase ameliorate din ]ara noastr\. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.5, Bucure[ti, 1982.

54. NICULESCU-MIZIL, Eugenia - Implica]ii tehnice, tehnologice [i sociale ale bioingineriei. Edit. [tiin]. [i enciclopedic\, Bucure[ti, 1982.

55. NIKITCENKO, I.N. - Selektia svinei v usloniiah prom`sliennogo svinovodstvo. Jivotnonodsva, nr.3, SSSR, 1984.

56. OLSSON, O. - Methods of reducing the slaugheter period of fattening pigs and the developement of a new individual feeding sistem based upon eating behaviour. The Agr.Univ. of Narway, 1, 1977.

57. OVERCIUK, L.A. - Intensifica]ia svinovodstva v SSA. Jivotnonodsva, nr.8, (63), SSSR, 1986.

58. PARAIPAN, V. - Diagnosticul infecundit\]ii suinelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1977.

59. PARASCHIVESCU, GALIETA - Influen]a num\rului de fra]i din lotul de testare dup\ performan]ele proprii asupra coefientului de corela]ie dintre spor [i consum. Luc.[t. ale SCCP-Peri[. Vol.II, Bucure[ti, 1977.

Page 167: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

404

60. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Contribu]ii la stabilirea unor particularit\]i de calitate a carnei de suine `n func]ie de reac]ia acestora la testul halotan. Lucr.[t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.

61. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a vârstei la monta fecund\ asupra activit\]ii de reproduc]ie la scroafe. Lucr. [t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.

62. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a genelor Hal+ [i Hal- asupra unor indici de produc]ie [i reproduc]ie la scroafe. Lucr.[t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.

63. PFEIFFER, H. - Tierprodcuktion Schweinezucht. Veb Deutscher Landwirtschaftsverlag, Berlin, 1984.

64. PEDERSON, O.K. - Entwicklungenperbewertung biem Schwein in der Leistungsprüfung. Tierzüchter, DBR, nr.11 (480), 1978.

65. PREDERSON, O.K. - Testing of breeding animals for meat production and meat guality in Denmark. Acta agr. Scandinavica, Supp, 21, Stockhelm, 1979.

66. PELZER, P.H. - Du grain humide pour les porcs. Agromais, nr.1. 67. PIMENTEL, D. and all - Food and Energy Resources. Academic Press, Inc.,

(p.1-24), USA, 1984. 68. POPOVICI, FELICIA [i colab. - Date comparative privind testarea individual\ [i

`n grup a masculilor la porcine. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.3, Bucure[ti, 1980.

69. POPOVICI, FELICIA [i colab - Stadiul de ameliorare a raselor de porcine din unit\]ile de elit\. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.

70. POSEA, GH. [i colab. - Nutri]ia `n sisteme moderne de exploatare a animalelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1972.

71. RO{U, E. - Alimenta]ia animalelor domestice. Edit. did. [i pedag., Bucure[ti, 1966.

72. RO{U, E. [i colab. - Proteinele din furaje. Edit. CERES, Bucure[ti, 1972. 73. RUSSETT, J.C. [.a. - Choline reguirement of young swine. J.Anim.Sci., vol.48,

nr.6, USA, 1979. 74. SADOVNICOVA, M.T. - Acroprom`[lennce proizvodstvo op`t problem` i tendent`i

razvitio. Nr.1, (p. 42-48), SSSR, 1988. 75. SALAUN, C., SAVLNIER, J. - Le pois,une opportunite. L'elevage porcin, nr.154,

(p.35-36), France, 1985. 76. SERCKOVIC, A. [.a. - Breed vareties slaughter weight and protein level as

related to porcine meat quality. Acta agric. Scandinavico, supp.21, Stockholm, 1979.

77. STAN, TR. - Sucul de lucern\ verde `n hrana tineretului porcin la `ngr\[at. Cercet. agr. `n Moldova, iulie-august, Ia[i, 1974.

78. STAN, TR. [i colab. - Observa]ii asupra hr\nirii porcilor cu rziduuri culinare. Cercet. agr. `n Moldova, Ia[i, sept., 1975.

79. STAN, TR. [i colab. - Efectul `nlocuirii concentatului proteic cu lizin\ din hrana tineretului porcin cu alte concentrate proteice. Cercet. agr. `n Moldova, vol.2, Ia[i, 1979.

80. STAN, TR.[i colab. - Influen]a preparatului COLUROM ZO1 `n hrana tineretului porcin insuficient dezvoltat. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1, Ia[i, 1980.

Page 168: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

405

81. STAN, TR. [i colab. - Preparate vitamino-proteice din lucerna verde `n nutri]ia animalelor. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1 (53), Ia[i, 1981.

82. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Lucr.practice, Inst. Agronom. Ia[i, xerox, Ia[i, 1990.

83. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Curs, lito, Univ.Agr.[i de Med.Vet.Ia[i, 1992.

84. STEOPAN, E. - Influen]a condi]iilor de mediu asupra dimensiunilor corporale la rasele Marele alb, Landrace [i meti[ii acestora [i evolu]ia principalilor indici zooeconomici `n condi]ii de cre[tere intensiv\. Rev.de cre[tere a animalelor, nr.1, Bucure[ti, 1982.

85. {TEF|NESCU, GH. - Hr\nirea scroafelor `n perioada de al\ptare [i a purceilor sugari. Rev.de zoot. [i med.veterinar\, nr.9, Bucure[ti, 1996.

86. SULMAN, I.M. - Nespe]ificeskaia profilaktika smertnosti poroseat. Sel.hoz. za rubejom, nr.2, USSR, 1980.

87. SULMAN, I.M. - V`rascivanie poroseat atstainscih v roste. Jivotnonodsva, nr.3, (p.59-60), SSSR, 1986.

88. T|R|BOAN}|, GH., PL|M|DEAL|, STAN, TR. [i colab. - Influen]a greut\]ii corporale la mont\ [i a modului de `ntre]inere `n perioada de gesta]ie asupra principalilor indici de reproduc]ie la scrofi]e `n condi]ii industriale. Lucr.[tiin].ale I.A.Ia[i, vol.23. seria Zoot.med.vet.,Ia[i, 1979.

89. T|R|BOAN}|, GH [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit.did. [i pedag. Bucure[ti, 1983.

90. T|R|BOAN}|, GH., STAN, TR., LAZ|R {T. - Tehnologia cre[terii suinelor. Lucr. practice, ed. a III-a, xerox, Inst. Agr. Ia[i, 1990.

91. VEBB, I. - Genetic opportunities, Pig. farming, nr.12, (p.46-51), ENGLAND, 1985. 92. VERSTEGEN, N.W. - Growing and fattening of pigs in relation to temperature of

hausing and feeding level. Can. J.Anim.Sci., vol.58, nr.1. Canada, 1978. 93. ZENECI, N., BERIS, L. [i colab. - Efectele materne, surs\ de variabilitate

genetic\ [i implica]iile `n producerea femelelor F1, la porcine. Rev. de zoot. [i med. vet., anul XLIII, nr. 4-5, Bucure[ti, 1983.

94. YSCHEIDT, M. - CCM atetese Hogyeszen. Magyar mezogozdasag, 36, 31, Hungary, 1981.

95. WERNER KRUTSH, HANS - Clasificarea carcaselor la porcine [i bovine `n R.F.Germania. Rev. de zoot. [i med.vet., nr.3-4 (p.59-64), Bucure[ti, 1990.

96. WOOD, M. - Conveniente il mais umido nell'alimentazone del suine. Informatore Agrario, 38, 23,, Itali, 1982.

97. *** - Production yearbook. FAO, vol.32-46, Roma, 1978-1995. 98. *** - Le second Salen des Fourrages a fait une plae a la production porcine.

L'Elevage porcin, 111, France, 1981. 99. *** - Anuarul statistic al României, anul 1996. 100. *** - Prospecte ale firmelor BIG DUTCHMAN [i HUWECA, 1995-1997.

Page 169: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

406

CUPRINS

PARTEA A II-A TEHNOLOGII DE CRE{TERE {I DE EXPLOATARE A SUINELOR ...................................................................................................... 242 CAPITOLUL 10 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MONT|-GESTA}IE .........................................................................................242

10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor ........................... 242 10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie .................... 243 10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie....................................... 247 10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie...................................... 249

10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor ............................. 251 10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru mont\ .............................................................................................. 252 10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu.......... 257 10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante...................... 260

CAPITOLUL 11 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE MATERNITATE .............271 11.1. Sistemele de `ntre]inere din sectorul de maternitate......................... 271 11.2. Preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ilor `n maternitate ....................... 282

11.2.1. Preg\tirea compartimentului (sau a boxelor de f\tare)........ 283 11.2.2. Preg\tirea scroafelor ........................................................... 284 11.2.3. Microclimatul din maternitate............................................... 285 11.2.4. Desf\[urarea f\t\rilor .......................................................... 287

11.3. Produc]ia de lapte [i factorii care o influen]eaz\............................... 290 11.3.1. Colostrul [i laptele de scroaf\ ............................................. 290 11.3.2. Factorii care influen]eaz\ produc]ia de lapte la scroaf\ ...... 293

11.4. Alimenta]ia scroafelor cu purcei ........................................................ 297 11.4.1. Nivelul [i tehnica de hr\nire a scroafelor lactante ............... 300

11.5. Aspecte tehnice `n cre[terea purceilor sugari ................................... 304 11.5.1. Pierderile de purcei sugari [i evitarea lor ............................ 305 11.5.2. Alimenta]ia suplimentar\ a purceilor sugari......................... 309 11.5.3. ~n]\rcarea purceilor ............................................................. 317

CAPITOLUL 12 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE CRE................................322 12.1. Sistemele de `ntre]inere a tineretului `n]\rcat.................................... 323

12.1.1. ~ntre]inerea tineretului `n boxe speciale............................... 323 12.1.2. ~ntre]inerea tineretului `n continuare `n boxele de f\tare-cre[tere............................................................................ 328

12.2. Microclimatul din cre[\...................................................................... 329 12.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ilor `n cre[\ ............................. 330 12.4. Alimenta]ia tineretului `n]\rcat........................................................... 331

12.4.1. Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive .......................... 331

Page 170: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 2

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

407

12.4.2. Tehnica hr\nirii tineretului `n]\rcat ...................................... 335 12.5. Tehnica recuper\rii tineretului insuficient dezvoltat corporal............. 339

CAPITOLUL 13 - TEHNOLOGIA DIN SECTORUL DE ~NGR|{|TORIE...........344 13.1. Alimenta]ia suinelor la `ngr\[at ......................................................... 345

13.1.1. Necesarul de energie [i de substan]e nutritive.................... 345 13.2. Metodele de `ngr\[are-finisare a suinelor ......................................... 348

13.2.1. ~ngr\[area suinelor pentru carne ........................................ 348 13.2.2. ~ngr\[area pentru bacon ..................................................... 354 13.2.3. ~ngr\[area mixt\ a suinelor ................................................. 360 13.2.4. ~ngr\[area suinelor pentru gr\sime..................................... 364

13.3. ~ntre]inerea porcinelor la `ngr\[at [i microclimatul din ad\posturi ............................................................................................ 365 13.4. Tehnologia de cre[tere a tineretului suin de reproduc]ie .................. 368

13.4.1. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n ras\ curat\ ............. 369 13.4.2. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de `nmul]ire ..................................................................................... 371 13.4.3. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de hibridare ..................................................................................... 371 13.4.4. Cre[terea tineretului de reproduc]ie `n fermele de produc]ie .................................................................................... 372

CAPITOLUL 14 - COLECTAREA, TRATAREA {I VALORIFICAREA DEJEC}IILOR........................................................................................................375

14.1. Caracteristicile dejec]iilor provenite de la suine ................................ 376 14.1.1. Caracteristicile cantitative.................................................... 376 14.1.2. Caracteristicile calitative...................................................... 377

14.2. Colectarea [i evacurea dejec]iilor de suine....................................... 379 14.3. Metode de epurare a dejec]iilor de suine .......................................... 381 14.4. Valorificarea dejec]iilor de suine ....................................................... 384

14.4.1. Utilizarea dejec]iilor ca `ngr\[\mânt.................................... 385 14.4.2. Utilizarea dejec]iilor ca medii de cultur\ .............................. 386 14.4.3. Autocoprofagia la suine....................................................... 386

CAPITOLUL 15 - TRANSPORTUL SUINELOR....................................................388 15.1. Reguli generale de transport............................................................. 388 15.2. Preg\tirea [i efectuarea transportului de suine................................. 389 15.3. Consecin]ele transportului ................................................................ 391

CAPITOLUL 16 TEHNOPROFILAXIA SUINELOR...............................................395 16.1. M\suri generale privind s\n\tatea suinelor....................................... 396 16.2. Dezinfec]ia, dezinsec]ia [i deratizarea ad\posturilor ........................ 398

BIBLIOGRAFIA.................................................................................................... 401