Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

of 241 /241
UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}| Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR - CURS - PARTEA I IA{I 2004

Transcript of Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

Page 1: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE INV|}|MÂMT LA DISTAN}|

Prof.dr. Traian STAN Conf.dr. Benone P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR - CURS -

PARTEA I

IA{I 2004

Page 2: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

Comisia de analiz\: - Pre[edinte: prof. dr. Ioan VACARU-OPRI{.

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i - Membrii: - prof. dr. Ion DINU

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i de Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti - prof. dr. Gheorghe T|R|BOAN}|

Universitatea Agronomic\ [i de Medicin\ Veterinar\ “Ion Ionescu de la Brad” Ia[i Cod I.S.B.N.

Page 3: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

INTRODUCERE

Motto: Dintr-o fiar\ s\lbatic\, ursuz\, `ntunecat\, p\roas\, `nalt\ pe picioare, lung\ `n rât, numai mu[chi de cri]\ [i oase de o]el, OMUL a f\cut pe cel mai apropiat membru al gospod\riei noastre, pe binecuvântatul `ntre cele ale burtei,- porcul - vietate bun\, simpatic\, trandafirie, joas\ `n labe, cârn\ `n bot, numai carne macr\ [i untur\ dulce. E. Racovi]\

Cre[terea animalelor, pe principii moderne, a condus la elaborarea unor tehnologii de produc]ie, din ce `n ce mai avansate, care s\ ]in\ seama atât de cerin]ele de ordin general ale speciei `n cauz\ cât [i ale categoriilor de vârst\, de st\rile fiziologice, scopurile de produc]ie etc., luându-se `n considerare [i cererea pie]ii pentru diferitele sortimente de produse animaliere. Cre[terea suinelor, `n condi]iile ]\rii noastre, este o ramur\ economic\ foarte important\, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea produc]iei, `ncepând cu producerea de purcei [i terminându-se cu livrarea continu\, ritmic\ [i constant\, a indivizilor `ngr\[a]i pentru sacrificare. Practicarea exploat\rii intensive a porcinelor impune, `n primul rând, ridicarea continu\ a performan]elor de produc]ie, având la baz\ nivelul [i gradul de ameliorare a popula]iilor de animale, al\turi de asigurarea la nivel optim a condi]iilor de mediu. ~n etapa actual\, se mai pune problema organiz\rii activit\]ii de produc]ie [i `n exploata]iile cu efective reduse, sau gospod\re[ti, ca un r\spuns la specificul perioadei de tranzi]ie, când privatizarea trebuie s\ demareze `n cel mai scurt timp [i s\ constituie un factor precursor pentru dezvoltarea intreprinderilor mijlocii, `n m\sur\ s\ regleze, mai eficient, economia de pia]\ pentru produsele rezultate de la suine. Pentru aceasta, se impune o cunoa[tere profund\ a condi]iilor concrete din teren, care trebuie s\ includ\ posibilit\]ile de cultivare rentabil\ a cerealelor (porumb, orz, ov\z etc.) [i a unor leguminoase (soia, maz\re etc.), secondate de alegerea m\rimii [i specializ\rii fermei [i apoi coroborarea cu calitatea materialului biologic (rase, meti[i etc.), cu alimenta]ia adecvat\, cu sistemul de `ntre]inere considerat oportun [i cu alte considerente economice. ~n aceste condi]ii, proprietarul sau fermierul, `n cre[terea porcinelor, trebuie s\ fie un cunosc\tor perfect al tuturor proceselor tehnice [i economice din ferm\ (sau gospod\rie), s\ participe `n mod activ [i competent la

Page 4: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

proiectarea, amplasarea [i finisarea ad\posturilor, la montarea instala]iilor [i alegerea utilajelor necesare, s\ conduc\ direct procesele tehnologice [i s\ exploateze eficient reproduc\torii, `mbinând cu abilitate [i pricepere factorii tehnici cu cei biologici [i economici. Prin lucrarea de fa]\, autorii `[i propun s\ contribuie la cunoa[terea aspectelor legate de cre[terea suinelor, indiferent de tipul de exploata]ie, a[a `ncât activitatea de produc]ie s\ poat\ fi implementat\ `n programele zootehnice (pe diferite termene), inclusiv cu participarea unit\]ilor intensiv-industriale, `ns\ organizate [i retehnologizate pe principii noi, care s\ r\spund\ `ntr-o mai mare m\sur\ cerin]elor economiei concuren]iale. Pentru elucidarea no]iunilor preg\titoare, `n capitolele 1-10, se trateaz\ aspectele fundamentale specifice suinelor, iar `n capitolele 11-16 se prezint\ cele mai moderne tehnologii de produc]ie, pe tipuri de exploatare, pe sectoare de activitate (cu indicarea condi]iilor reale din teren sau zon\), a[a `ncât reluarea [i demararea activit\]ii s\ fie posibil\ `n cel mai scurt timp [i cu investi]ii reduse. Manualul se adreseaz\ studen]ilor de la facult\]ile de Zootehnie, speciali[tilor `n cre[terea animalelor, proprietarilor care de]in porcine [i altor persoane dornice s\ investeasc\ `n ferme zootehnice, precum [i exper]ilor diferitelor b\nci, care doresc s\ sprijine, prin credite, produc\torul agricol. Autorii

Page 5: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

5

PARTEA I

BAZELE BIOLOGICE {I PRODUCTIVE ALE SUINELOR

CAPITOLUL 1

IMPORTAN}A, AVANTAJELE, TENDIN}ELE {I SITUA}IA CRE{TERII SUINELOR

1.1. Importan]a cre[terii suinelor

Omenirea parcurge o etap\ deosebit de complex\, caracterizat\ printr-o “explozie” demografic\ [i prin ridicarea continu\ a nivelului de trai. ~n acest context, alimenta]a uman\ cap\t\ noi valen]e, impunându-se de urgen]\:

- sporirea cantitativ\ [i calitativ\ a produselor alimentare; - repartizarea lor echitabil\, atât pe plan general cât [i zonal; - utilizarea tuturor resurselor de hran\; - g\sirea de noi sortimente cu con]inuturi sporite `n substan]e nutritive,

`ndeosebi proteice. Din estim\rile efectuate de c\tre oamenii de [tiin]\ [i de institu]iile

specializate se apreciaz\ c\, atât `n anul 2005 cât [i `n perspectiva anilor 2050, produsele animaliere (carne, lapte, ou\ etc.) vor continua s\ de]in\ ponderea `n alimenta]ia uman\.

Importan]a pentru consum a acestor produse rezid\ din faptul c\ `n aprecierea nivelului de trai [i de dezvoltare a unei ]\ri, sau popor, se are `n vedere un complex de indicatori, `n care sunt incluse [i nivelurile produc]iilor animaliere, raportate pe locuitor. Produsele animaliere con]in [i cele mai mari propor]ii de substan]e proteice, unele cu mare valoare biologic\.

Page 6: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

6

~n viitorul apropiat, acoperirea necesarului de protein\ se va face, `n principal, prin sporirea cantit\]ilor de carne provenit\ de la bovine [i ovine, secondate cu cele rezultate de la porcine [i p\s\ri, aspecte impuse de posibilit\]ile limitate de cultivare rentabil\ a “cerealelor furajere” necesare ultimelor dou\ specii.

~n alimenta]ia uman\, ra]iile de hran\ se `ntocmesc având la baz\ atât valoarea energetic\ (exprimat\ prin con]inutul `n kcal), cât [i con]inutul `n substan]e proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (f\r\ sl\nin\ [i osânz\) este mai echilibrat\ fa]\ de celelalte produse similare, dac\ lu\m `n considerare raportul energo-proteic.

Trebuie consemnat faptul c\, `n cercet\rile mai recente, se recomand\ utilizarea `n hrana uman\, `ntr-o propor]ie mai mare, a alimentelor de origine vegetal\; aceasta ca urmare a faptului c\, la animale, se `nregistreaz\ un coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale `n cele animale, `ntre 14-29%. De men]ionat, pe aceast\ linie, c\ porcinele posed\ un coeficient de transformare cuprins `ntre 20-25%, deci situat la limita superioar\. Mai trebuie luat `n considera]ie c\ randamentul de transformare a proteinelor ingerate prin carne, de c\tre om, `n cele proprii variaz\ `ntre 8-24%; la carnea de porc acesta fiind de 12,5%.

Deci sunt suficiente motive s\ `ncuraj\m cre[terea suinelor, ca variant\ economic\ determinat\ de particularit\]ile biologice ale organismului uman.

~n prezent se apreciaz\ c\ necesarul mediu zilnic de substan]e proteice pentru om este de cca. 70 g, din care cel pu]in 40 g trebuie s\ provin\ din produsele animaliere. Carnea rezultat\ de la suine trebuie s\ acopere, zilnic, `n medie, 20 g de substan]e proteice, cu unele varia]ii impuse de perceptele religioase [i de posibilit\]ile de cre[tere a acestei specii.

Carnea rezultat\ din cre[terea suinelor a contribuit [i va continua s\ aduc\ un aport substan]ial `n acoperirea necesarului de substan]e proteice – indicator de baz\ `n aprecierea nivelului de civiliza]ie [i prioritar `n asigurarea s\n\t\]ii umane.

Dup\ recomand\rile F.A.O., O.M.S. ca [i ale unor speciali[ti români, o persoan\ “standard” trebuie s\ primeasc\ zilnic `ntre 2800-3000 kcal. [i circa 1 g protein\ pentru fiecare kg greutate, pentru care sunt necesare anual circa 73 kg carne (`n carcas\), din care: 13,3 kg de bovin\. 5,1 kg de ovin\, 27,9 kg de porcine, 15,9 kg de pas\re [i 10,5 kg din alte resurse (`n principal din carne de pe[te), al\turi de circa 240 kg lapte [i produse din lapte [i 280 ou\.

Carnea suinelor se caracterizeaz\ printr-o valoare energetic\ superioar\ fa]\ de cele ob]inute de la celelalte animale de ferm\; aceasta furnizeaz\, `n medie, 2700 kcal/kg, `n timp ce carnea de bovine ofer\ doar 1600 kcal/kg, iar cea de ovine 1400 kcal/kg.

Impedimentul principal `l constituie, pentru unele sortimente de carne de porc, con]inutul prea mare `n lipide. Pe aceast\ linie, s-au f\cut unele interpret\ri

Page 7: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

7

gre[ite asupra rela]iei cauz\-efect, care ar putea exista `n unele afec]iuni cardiace [i formarea `n organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului c\rnii de porc. Investiga]iile moderne au demonstrat c\, 25% din cauzele de infarct miocardic au o etiologie genetic\, iar 75% implic\ un complex de factori insuficient studia]i.

1.2. Avantajele cre[terii suinelor

Necesarul de carne pentru consum este `n continu\ cre[tere, atât pe plan mondial cât [i `n ]ara noastr\, iar suinele particip\, `n mare m\sur\, la satisfacerea acestui necesar. Aceasta se datore[te unor `nsu[iri biologice [i productive deosebit de favorabile, pe care le posed\ aceast\ specie, `n compara]ie cu celelealte animale de ferm\, dintre care amintim: fecunditatea suficient de ridicat\, prolificitate mare, energia sporit\ de cre[tere, valorificarea bun\ a diverselor furaje, randamentul sporit la sacrificare [i posibilit\]ile variate de prelucrare a c\rnii, `ntrev\zându-se `mbun\t\]irea multor `nsu[iri productive [i calitative.

Foarte important este faptul c\, la suine, `nsu[i corpul animalului reprezint\ produc]ia principal\, particularitate ce `nlesne[te practica de cre[tere [i u[ureaz\ aprecierea zootehnic\ a animalelor.

~n urma sacrific\rii suinelor rezult\, fa]\ de celelalate animale de ferm\, propor]ii relativ mari de ]esut adipos (sl\nin\ [i osânz\), suficient de mari de carne, suculent\ [i cu valoare energetic\ ridicate [i propor]ii reduse de oase [i subproduse, unele mult `ntrebuin]ate `n diverse industrii alimentare, de nutre]uri combinate [i farmaceutice.

Prezent\m, pe scurt, produc]iile ob]inute `n urma sacrific\rii porcinelor [i principalele domenii de utilizare.

Carnea de porc este produc]ia principal\ [i se caracterizeaz\ prin valoarea energetic\ mare, `n compara]ie cu cea rezultat\ de la alte specii, ca urmare a prezen]ei substan]elor grase. Con]inutul c\rnii `n substan]e grase `i confer\ fr\gezime [i savoare.

Carnea de porc reprezint\ cca. 54% din greutatea animalului viu, sacrificat la 100 kg, cu varia]ii `ntre 50-60%. Aceasta poate fi consumat\ o perioad\ relativ `ndelungat\ de timp, deoarece are un con]inut redus de ap\ [i se poate prelucra sub form\ de semipreparate, mezeluri, afum\turi, conserve etc. De men]ionat c\, `n multe re]ete, carnea de porc se introduce `n componen]a diverselor tipuri de salamuri, pentru `mbun\t\]irea valorii energetice [i a calit\]ii gustative. ~n tehnologia curent\, prin “carne de porc” se `n]elege ]esutul muscular cu bazele anatomice osoase respective.

Page 8: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

8

Gr\simea este produc]ia secundar\ [i se compune, `n principal, din sl\nin\ [i osânz\. Ambele sortimente sunt utilizate sub form\ de preparate `n alimenta]ia uman\, iar topite atât `n hrana oamenilor cât [i pentru diverse industrii.

Sl\nina reprezint\ cca. 20% din greutatea vie a animalului, iar osânza `ntre 2-3%.

Gr\simea constituie o component\ important\ `n echilibrarea energetic\ a alimenta]iei umane, deoarece posed\ peste 8000 kcal/kg.

Sl\nina, ca atare, de porc, are o importan]\ mai redus\ pentru alimenta]ia uman\, deoarece posed\ o valoare biologic\ redus\, `ns\ osânza este preferat\ `n preparate culinare (cofet\rii). ~n alimenta]ia animalelor, gr\simea se utilizeaz\ sub form\ topit\ pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\, mai ales la categoriile tinere de porcine [i p\s\ri.

Fig. 1 Componentele unui porc sacrificat la masa corporal\ de 100 kg Subprodusele rezultate `n urma sacrific\rii suinelor sunt utilizate `n

alimenta]ia uman\, `n industria alimentar\ [i `n cea farmaceutic\. Acestea reprezint\ cca. 20% din greutatea animalului viu, din care, cca. 11%, sunt comestibile, iar cca. 9% necomestibile.

PRODUSEPRINCIPALE

74,000 kg

SL|NIN| 20,000 kg OSÂNZ| 3,000 kg

CARNE 54,000 kg

DE{EURI 3,240 kg

PRODUSE SECUNDARE {I SUBTORDUSE

19,760 kg ORGANE – 3,370

LIMB| - 0,450

FICAT - 1,400

INIM| - 0,400

RINICHI - 0,250

SPLIN| - 0,120

PULMON – 0,450

CREIER

M|DUV| - 0,300

PIELE - 4,500

GR.TEHN. – 2,400

MA}E - 1,000

P|R - 0,150

UNGHII - 0,300

FIERE - 0,040

STOMAC - 0,600

GLANDE - 0,100

COMESTIBIL10,670 kg

NECOMESTIBIL9,090 kg

ALTE SUBRPODUSECAP – 3,000

EXTREM.- 1.000 SÂNGE – 3,300

Page 9: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

9

Dintre subprodusele comestibile, utilizate `n alimenta]ia uman\, enumer\m: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele, rinichii, picioarele [i chiar pulmonii.

Subprodusele utilizate `n diversele industrii sunt: pielea (4,5 kg), stomacul, intestinele, vezica urinar\, sângele (3,3 kg), p\rul, extremit\]ile, unghiile, gr\simea rezultat\ de la r\zuirea pielii [i din cur\]area intestinelor [i mai rar con]inutul aparatului digestiv.

~n urma sacrific\rii unui porc, `n greutate vie de 100 kg, mai rezult\ [i cca. 3,0 kg de[euri.

Subprodusele utilizate `n industria farmaceutic\ sunt: glanda tiroid\, timusul, pepsina stomacal\ [i, uneori, glandele sexuale.

Pe lâng\ aceasta, din sau prin cre[terea suinelor, rezult\ [i alte avantaje, deosebit de importante pentru zootehnie, pe care le prezent\m `n continuare:

- suinele, fiind animale omnivore, consum\, pe lâng\ furajele concentrate, pe care le valorici\ foarte bine, [i alte resurse furajere (caracterizate prin con]inuturi reduse de celuloz\), cum ar fi: cartofii declasa]i de la consumul uman, dovleceii, sfecla, masa verde etc., toate reducând cheltuielile cu furajarea;

- gunoiul de grajd poate fi utilizat `n fertilizarea terenurilor agricole calcaroase, mai ales când este preparat `n amestec cu cel rezultat de la alte animale de ferm\ (rumeg\toare);

- cre[terea suinelor `n unit\]ile mari, asigur\ o pemanentizare a utiliz\rii for]ei de munc\, iar `n gospod\riile personale constiutie o activitate anex\, cu implica]ii majore `n asigurarea c\rnii pentru un consum sigur [i `ndelungat a popula]iilor umane, mai ales `n sezoanele r\coroase [i din emisfera nordic\ a globului;

- cre[terea suinelor asigur\ o rentabilizare a unit\]ilor zootehnice, atât `n cele cu exploatare industrial\, cât [i `n gospod\riile popula]iei, precum [i `n diverse sectoare anexe;

- specia suine se preteaz\ la exploatarea `n unit\]ile industriale cu flux continuu, deoarece aceasta se poate reproduce `n toate sezoanele anului, iar procesele de produc]ie se pot mecaniza [i chiar automatiza.

La specia suine sunt largi posibilit\]ile de `mbun\t\]ire a poten]ialului de produc]ie, deoarece limitele biologice ne ofer\ o gam\ larg\ de ac]iuni zootehnice.

Limitele biologice (dup\ CARMAN, 1969) sunt `ncurajatoare: num\rul de produ[i ob]inu]i la o f\tare poate fi de 30 purcei, din care `n]\rca]i 20, iar

Page 10: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

10

sporul mediu zilnic, `n perioada `ngr\[\rii, poate ajunge la 1362 g, cu un consum specific de cca. 2 kg concentrate. Propor]ia de carne `n carcas\ poate atinge 70% (f\r\ oase).

1.3. Situa]ia cre[terii suinelor pe plan mondial

Efectivele de suine au fost [i sunt `n continu\ cre[tere, ca urmare a cererii mereu crescânde de carne de porc, fiind `ns\ condi]ionate de posibilit\]ile de furajare [i de specificul consumului acestui produs alimentar de c\tre om.

Trebuie men]ionat c\, pentru cre[terea suinelor, condi]iile climatice au o importan]\ secundar\, porcul adaptându-se u[or la cele mai diverse condi]ii de mediu.

Pentru unele ]\ri, nici asigurarea proprie cu furaje(concentrate cultivate) nu are importan]\, acestea importând unele cereale [i alte componente ale nutre]urilor combinate; deci rentabilitatea [i experien]a `[i spun cuvântul cel mai adesea.

Din cele de mai sus rezult\ c\, unele ]\ri cresc\toare de suine, export\ acest produs pentru echilibrarea balan]ei de pl\]i, mai ales sub form\ de semipreparate (bacon). Alte ]\ri `[i regleaz\ `ns\ consumul de carne pe seama celor ob]inute de la bovine, ovine [i mai pu]in de la p\s\ri [i suine.

~n anul 1968, pe glob, num\rul de suine era de 605 milioane animale, `n anul 1978 de 786 milioane animale, `n anul 1995 de cca. 897 milioane, `n anul 2002 de cca. 940 milioane, iar pentru anul 2010 se prev\d 1500 milioane.

Dintre continente, Asia ocupa, `n anul 2002, primul loc, cu cca. 565 milioane animale, urmat\ de Europa, cu cca. 195 milioane, America, cu cca. 162 milioane (din care America de Nord cu cca. 91 milioane) [i efective mai reduse `n Africa (21 milioane) [i `n Oceania (4,8 milioane). Fostele ]\ri, care apar]ineau de URSS, de]ineau cca. 78 milioane porcine. ~n ultimul deceniu, efectivele au crescut considerabil `n unele ]\ri din Asia [i mai pu]in `n Europa [i America.

Dintre ]\ri, cele mai mari efective se cre[teau `n China, 424 milioane animale, urmat\ de ]\rile desprinse din fosta URSS, cca. 78 milioane (la un loc), SUA, cu 59 milioane, Brazilia, cu 35 milioane, Germania, cu 26 milioane etc.

Analizând evolu]ia efectivelor de suine din unele ]\ri europene putem constata c\, `n deceniul 1990-2000, num\rul de animale a crescut doar `n Danemarca (de la 9,2 milioane la 12,0 milioane) [i Fran]a (de la 11,7 milioane la 14,6 milioane), pe când `n Germania, Olanda, Ungaria [i România acesta a sc\zut (`n România de cca. 3 ori, iar `n Ungaria de cca. 2 ori) (tab.1).

Page 11: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

11

Tabelul 1

Evolu]ia efectivelor de porci pe plan mondial [i european (milioane capete)

Anul Mondial Europa Danemarca Fran]a Germania Olanda Ungaria România1989 848,96 - 9,12 11,71 35,05 13,73 8,33 14,35 1990 857,46 - 9,28 12,28 34,18 13,92 7,66 11,67 1991 866,19 - 9,77 12,01 30,82 13,22 8,00 12,00 1992 869,11 237,15 10,35 12,54 26,06 14,16 5,99 10,95 1993 876,32 227,76 10,87 13,02 26,51 14,96 5,36 9,85 1994 882,05 222,02 10,92 14,29 26,08 14,57 5,00 9,26 1995 900,21 214,58 11,08 14,59 24,70 14,40 4,36 7,75 1996 861,44 208,33 10,84 14,53 23,74 13,96 5,03 7,95 1997 835,51 204,10 11,38 14,98 24,28 14,25 5,29 8,23 1998 875,72 201,14 12,10 14,50 24,80 13,45 4,93 7,09 1999 904,14 204,67 11,63 14,68 26,29 13,57 5,48 7,19 2000 908,17 200,16 11,92 14,64 26,00 13,14 5,34 5,95 2001 922,93 194,15 12,13 14,64 25,77 12,82 4,83 5,07

Raportând aceste efective la popula]ia uman\, rezult\ c\, `n anul 1985, pe plan mondial, reveneau 0,16 porcine/locuitor, iar pentru anul 2000 se prev\d cca. 0,24 animale. Cele mai multe porcine, raportate pe cap de locuitor, se `nregistrau `n Danemarca, 1,79 animale, iar `n Olanda, Norvegia [i Ungaria se cre[teau `ntre 0,80-0,90 animale etc. ~n România se `nregistrau, `n anul 1995, cca. 0,40 animale/locuitor.

~n general, efective mari de suine se cresc `n ]\rile din emisfera nordic\ (cu posibilit\]i `n asigurarea furajelor [i cu tradi]ii `n consumul acestui produs), iar cele mai reduse `n zonele subtropicale [i ecuatoriale. La popula]iile de religie mulsulman\, efectivele sunt aproape inexistente, deoarece preceptele religioase nu permit consumarea c\rnii de porc. Aceasta se justific\ prin con]inutul ridicat `n substan]e energetice.

Cu privire la consumul de carne, rezultat\ din sacrificarea porcinelor, Ungaria ocupa, la nivelul anului 1985, primul loc, cu cca. 70 kg/loc/an, urmat\ de Germania, Cehoslovacia [i Austria, fiecare cu câte 50-60 kg/loc/an, `n timp ce, `n Danemarca, Olanda, SUA, Canada, Italia, Fran]a [i alte ]\ri din centrul Europei, se `nregistrau consumuri `ntre 30-40 kg/loc/an. ~n ]ara noastr\ se `nregistrau, `n anul 1995, cca. 30 kg/loc/an, iar `n anul 2002 de cca. 32 kg.

Un alt indicator care ne demonstreaz\ nivelul cre[terii suinelor `ntr-o anumit\ ]ar\ sau zon\ geografic\ este densitatea porcinelor la 100 ha teren arabil. Cea mai mare `nc\rc\tur\, la nivelul anului 1995, se `nregistra `n Olanda, cca. 1170 suine la 100 ha teren arabil, Danemarca, cu 360 cap, Germania cu peste 300 cap, Austria, cu cca. 260 cap, de[i aceste ]\ri nu sunt mari produc\toare de “cereale furajere”. ~n România se `nregistrau, `n 1989, cca. 143

Page 12: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

12

animale la 100 ha teren arabil, iar `n anul 2002 se calculau cca. 50 animale. Având `n vedere `mbun\t\]irea alimenta]iei umane, s-au efectuat [i unele calcule de prognoz\, pentru cre[terea speciei suine pe glob [i pe continente, la nivelul anului 2005 (tab.2)

Tabelul 2

Prognoza cre[terii suinelor pe glob [i continente `n anul 2005

Specificare Popula]ia

uman\ (mil.loc)

Efectivul total de suine (mil.cap)

Produc]ia de carne (mil./to)

Carne pe locuitor (kg)

TOTAL PE GLOB 6920 1651 165150 24 Din care: - Africa

741 74 7410 10

- America de Nord 582 232 23280 40 - America de Sud 376 75 7520 20 - Asia 4487 897 89740 20 - Europa 744 372 37200 50

Aceste calcule de prognoz\ au la baz\ sporirea produc]iilor agricole, atât

prin introducerea `n cultur\ a noi suprafe]e, cât [i de ridicarea fetilit\]ii solului, a[a `ncât baza furajer\ s\ asigure cre[terea produc]iilor prognozate la suine.

1.4. Situa]ia cre[terii suinelor `n ]ara noastr\

~nc\ din cele mai vechi timpuri, cre[terea suinelor, `n ]ara noastr\, a constituit o preocupare important\ a popula]iei umane, mai ales pentru cei din mediul rural. Pentru `nceput, a predominat o cre[tere extensiv\ a unor popula]ii primitive de porcine, având la baz\ rasele Stocli [i Mangali]a, precum [i alte popula]ii locale. La sfâr[itul secolului trecut [i `nceputul actualului secol, au fost importate unele rase mai perfec]ionate )`n special din Anglia, atât pentru cre[terea `n sine, cât [i pentru ameliorarea popula]iilor existente.

Caracteristica general\ `n cre[terea suinelor a fost sporirea efectivelor de animale [i a produc]iilor ob]inute de la acestea, determinând ca, `n ultimii 20-25 de ani, efectivele s\ creasc\, iar apoi s\ se stabilizeze la un plafon de cca. 10 milioane animale (`ntre 1990-1995), urmând o sc\dere drastic\ dup\ anul 1998. Factorul limitativ constituindu-l imposibilitatea de asigurare rentabil\ cu furaje, `ndeosebi cu cereale, al\turi de unii factori artificiali total nejustifica]i.

Evolu]ia efectivelor [i a produc]iilor a fost, pe scurt urm\toarea: `n 1938, `n ]ara noastr\, au existat cca. 2,7 mil.suine, din care cca. 0,60 milioane scroafe

Page 13: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

13

de reproduc]ie; `n anul 1960 s-au `nregistrat 4,3 milioane animale cu 0,54 milioane scroafe; `n anul 1970 cca. 6,36 milioane, cu 0,68 milioane scroafe, apogeul fiind atins `n anul 1988 când s-au recenzat cca. 14,3 milioane cu 1,1 milioane scroafe, dup\ care efectivele s-au redus, scontându-se, `n prezent, pe cca. 5,0 milioane suine, din care 4,7 milioane `n sectorul privat. Cre[terea efectivelor, `n ultimii 20-25 ani, s-a bazat mai mult pe concentrarea suinelor `n unit\]ile industriale, organizate `n prezent ca societ\]i comerciale cu capital majoritar de stat, dintre care unele au fost lichidate sau sunt `n conservare.

Analizând ponderea efectivelor de suine pe forme de proprietate, `n anul 2002, constat\m c\ cca. 10% apar]ineau societ\]ilor comerciale cu capital de stat, iar cca. 90% unit\]ilor privatizate, unele dintre acestea posedând tehnologii de exploatare de tip industrial, `ns\ majoritatea efectivelor fiind crescute `n gospod\riile popula]iei.

Produc]iile de carne de porc, apreciate prin greutatea vie a animalelor sacrificate, au crescut de la 214 mii tone `n 1950, la 957 mii tone `n 1975, la cca. 1,14 mil.tone, `n 1991, 880 mii tone `n 1997 [i de 635 mii tone `n 2002.

De remarcat faptul c\, `n 1997, produc]ia total\ de carne (de la toate speciile) a fost de 1,70 mil.tone, din care, de la porcine, a fost de 0,88 mil.tone, deci cca. 50%, ceea ce confirm\ importan]a acestui sector pentru economia na]ional\ a ]\rii noastre. Sectorul privat particip\ cu cca. 566 mii tone, deci cca. 65% din produc]ia total\ de carne de porcine.

Num\rul de suine crescute la 100 ha teren arabil a crecut de la cca. 23 animale `n 1950, la cca. 145 porcine `n 1988, iar `n prezent se apreciaz\ la cca. 50 porcine.

Cu privire la cre[terea suinelor `n diferite zone ale ]\rii noastre, se constat\ c\, efectivele cele mai mari au fost `n zonele bune produc\toare de cereale, cu unele excep]ii. Cele mai mari efective s-au crescut `n jude]ele: Timi[, cu 1076 mii animale, Ialomi]a, cu 400 mii, C\l\ra[i, cu 330 mii, Br\ila, cu 262 mii etc.

Jude]ul Ia[i poseda, `n 1998, cca. 185 mii suine, din care, cca. 107 mii `n sectorul privat (unit\]i comerciale privatizate [i gospod\riile popula]iei), iar `n anul 2002 cca. 100 mii animale.

~n ultimul timp, ]ara noastr\ a fost `m\r]it\ `n mai multe “regiuni de dezvoltare economic\” pentru o mai judicioas\ acordare de credite provenite din U.E., atât pentru diverse sectoare economice cât [i pentru agricultur\. ~n regiunea de Nord-Est, num\rul de porcine, la nivelul anului 2002, a fost de 609 mii animale, din care 600 mii `n sectorul privat.

~n ultima perioad\ se constat\ o cre[tere a efectivelor `n sectorul privat din mai multe jude]e, `n defavoarea societ\]ilor comerciale cu fond majoritar de

Page 14: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

14

stat, elementele limitative constituindu-le: asigurarea rentabil\ cu furaje concentrate, transportul furajelor [i chiar reducerea puterii de cump\rare a consumatorilor, al\turi de pierderea unor pie]e externe.

De remarcat c\, `n general, `n unit\]ile cu efective mari, produc]iile nu au fost corelate cu efectivele crescute, mai ales `n ultimii 15-20 de ani, sacrificându-se mai pu]ine animale, ca urmare a sporurilor de cre[tere reduse, influen]ate, `n cea mai mare m\sur\, de cantit\]ile [i calitatea furajelor administrate [i mai pu]in de tehnologiile de exploatare existente.

1.5. Tendin]ele `n cre[terea suinelor

Tendin]a general\ `n cre[terea suinelor este sporirea efectivelor [i a produc]iilor de carne rezultate la aceast\ specie, pentru acoperirea necesarului de carne total\, avânduse `n vedere unele `nsu[iri, cum ar fi:

- prolificitatea ridicat\; - intervalul scurt `ntre f\t\ri; - valorificarea bun\ a hranei; - posibilitatea cre[terii suinelor, atât `n unit\]ile mari industriale, cât [i `n

gospod\riile popula]iei, `n condi]iile de rentabilitate crescut\. ~n ]\rile cu climat temperat, consumul c\rnii de porc va cre[te `n viitorii

ani; unele ]\ri producând peste necesar, carnea constituind un important produs pentru export (Olanda, Danemarca, Ungaria [i chiar Germania).

~n unele ]\ri dezvoltate din punct de vedere economic, carnea de porc se consum\ `ntr-o propor]ie mai redus\, prioritate având cea de bovine [i ovine, denumite [i “carnea ro[ie”.

Tendin]ele de limitare [i chiar de stagnare, se prev\d , `n zonele Globului cu posibilit\]i reduse de cultivare a cerealelor [i, uneori, `n ]\rile care trec la economia de pia]\, unde perioada de tranzi]ie influen]eaz\ negativ aprovizionarea cu concentrate [i chiar puterea de cump\rare a consumatorilor.

~n condi]iile ]\rii noastre, consumul de carne de porc ocup\ unul din locurile frunta[e, fa]\ de celelalte sortimente, preferin]ele popula]iei fiind urm\toarele:

- carne de porc - 28,3 kg (54%); - carne de vit\ - 7,4 kg (14%); - carne de pas\re - 13,6 kg (26%); - ale resurse animaliere - 3,0 kg (6%); Pe plan mondial sunt cercet\ri pentru asimilarea `n cre[tere a unor specii

de suine, care s\ utilizeze [i alte categorii de furaje, decât cerealele. ~n acest

Page 15: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

15

sens, se fac cercet\ri pentru “domesticirea” unor specii din familia Suidae, subfamilia Babirusinae, respectiv specia Sus babirussa (porcul cerb), la care, aparatul digestiv este mai adaptat pentru utilizarea furajelor fibroase [i a masei verzi.

O alt\ tendin]\, `n scopul ob]inerii de cât mai mult\ carne de la un reproduc\tor, [i care constituie obiectul cercet\-rilor, este cre[terea `n sine sau realizarea de meti[i, `n cadrul rasei de suine TAIHU (originar\ din sudul Chinei [i Taiwan) [i `n special a variet\]ii MEISHAN. Scroafa MEISHAN se poate utiliza la reproduc]ie

Fig. 1 Rasa Taihu `nc\ de la vârsta de 7-8 luni [i la greutatea corporal\ de numai 75 kg. Num\rul de purcei ob]inu]i, la prima f\tare, este de 14 cap, iar la urm\toarele de 18 cap, a[a `ncât, annual, se pot ob]ine cca. 33 de purcei (cu greutatea medie la na[tere destul de redus\, de 890 g). Porcii ating , la vârsta de 8 luni, greutatea corporal\ de cca. 85 kg.

Avându-se `n vedere c\, de la o scroaf\ se pot `ngr\[a, anual, peste 30 de porci, se poate sconta pe cca. 2550 kg [i la o vârst\ de reproducere destul de redus\ (cca. 7-8 luni), ac]iunea prezentând foarte mare interes pentru amelioratori. De men]ionat c\, de la rasele noastre, specializate, se pot `ngr\[a anual cca. 18 porci, de]in`nd cca. 1980 kg greutate (18 x 110 = 1980), deci o diferen]\, `n minus, de 570 kg. Propor]ia relativ redus\ de carne `n carcas\, la porcinele Meishan (cca. 45%), se poate corecta prin `ncruci[\ri cu vieri terminali; `nsu[irea având un coeficient mare de heritabilitate.

~n ]ara noastr\, tendin]a general\ este ridicarea productivit\]ii [i mai pu]in sporirea efectivelor, factorul limitativ fiind asigurarea de furaje concentrate, `ndeosebi cereale. ~n consecin]\, se pune problema exploat\rii eficiente a materialului biologic existent [i a spa]iilor construite, din unit\]ile industriale. Capacitatea anual\ de `ngr\[are, `n unit\]ile industriale, apar]in`nd fie statului, fie altor forme de organizare, este de cca. 8,5 mil. capete (150-de complexe industriale).

Page 16: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

16

Pentru sfâr[itul anului 2000, efectivele de porcine se estimeau la 14,3 mil.animale, din care, `n unit\]ile intensiv-industriale cca 7,90 mil, revenind cca. 43 kg carne pe locuitor, `ntr-un an.

O alt\ tendin]\ `n cre[terea suinelor este producerea de porci hibrizi, având la baz\ unele linii consangvine, din cadrul aceleia[i rase sau din diferite rase. Aceast\ ac]iune este coordonat\ de firme specializate, scopul principal fiind rentabilizarea rezultat\ atât din procesul de cre[tere cât [i din livrarea de carcase cu propor]ii mari de carne. Num\rul de meti[i, sau hibrizi, reprezint\, `n prezent, cca. 90%, iar 10% din animale sunt de ras\ curat\.

~n viitorul apropit, se prevede extinderea cre[terii [i `ngr\[\rii porcinelor, `n gospod\riile popula]iei, variant\ `n care se poate utiliza mai ra]ional for]a de munc\ a unei familii din mediul rural [i folosirea diverselor resurse furajere, al\turi de sporirea valorii nutritive a acestora, prin diferite tratamente [i prelucr\ri simple. Cre[terea `n efective mai reduse, scade din importan]\ efectul bolilor contagioase, deoarece animalele sunt izolate `n gospod\rii ale popula]iei, diminuându-se [i din efectele negative ale polu\rii mediului `nconjur\tor.

Problemele principale, pentru viitor, le vor constitui: producerea de purcei `n]\rca]i, sau a gr\sunilor [i chiar material de pr\sil\. Pentru aceasta, se preconizeaz\ `nfiin]area sau organizarea de unit\]i specializate `n producerea purceilor, iar altele `n producerea atât a meti[ilor trirasiali sau tetrarasiali pentru `ngr\[are, cât [i de scrofi]e F1, pentru reproduc]ie (acestea din urm\ apar]inând statului).

Dat fiind specificul exploat\rii `n gospod\riile cu efective reduse, se prefer\ animalele u[or colorate, pentru a rezista la edemul solar (meti[i cu Duroc, Hampshire, chair Marele negru etc.). Linia general\ este ca fiecare familie sau asocia]ie de familii, s\ creasc\ porcine pentru cerin]ele personale [i s\ livreze la abatoare surplusul de animale `ngr\[ate, având la baz\ resursele proprii de furaj pentru `ngr\[are, urmând ca re]etele pentru categoriile tinere (sugari, `n]\rca]i etc.) s\ fie produse `n unit\]ile speciale.

~n concluzie, România are condi]ii naturale, tehnice [i economice, precum [i resurse umane favorabile unei dezvolt\ri ra]ionale a produc]iei animale, `n cadrul unui circuit normal sol-plant\-animal-sol, cu efecte benefice majore asupra economicit\]ii [i stabilit\]ii ecosistemelor.

Este `ns\ necesar\ plasarea armonioas\ a acestui domeniu de produc]ie, `n cadrul general al strategiei produc]iei agricole [i al economiei na]ionale, iar pe termen scurt [i mediu o sus]inere substan]ial\, prin facilit\]i financiare reale.

Page 17: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

17

CAPITOLUL 2

ORIGINEA {I EVOLU}IA SUINELOR

2.1. Originea [i clasificarea zoologic\ a suinelor

Primele animale asem\n\toare suinelor au ap\rut `n era ter]iar\, identificându-se prin forma Coryphodon (dup\ Duerst), care-l fixeaz\ `n eocen, sau formele Paleochoerus [i Hyotherium (dup\ Stehlin), care-l fixeaz\ `n oligocen.

Specia actual\, Sus domesticus, `[i are originea din dou\ specii de porci s\lbatici: Sus scrofa ferus (mistre]ul european) [i Sus vittatus (mistre]ul asiatic), deci o origine difiletic\.

Dup\ al]i autori (Ulmanski [i colab.) se apreciaz\ c\ ar fi existat [i a treia specie, Sus mediterraneus, din care au provenit unele rase de suine din sudul Europei, printre care [i Mangali]a. Originea trifiletic\ este `nc\ mult discutat\.

Procesul de domesticire s-a efectuat cu cca. 4000 ani `.e.n., `n Asia, [i cu cca. 3000 ani `.e.n. `n Europa.

Multe scrieri chineze[ti atest\ existen]a porcilor, deja domestici]i, cu peste 3000 ani `.e.n., al\turi de unele figurine cioplite din piatr\ foarte asem\n\toare cu porcii.

Motivul principal al domesticirii la constituit necesitatea omului de a poseda [i de a-[i crea o rezerv\ permanent\ de carne [i chiar de gr\sime.

De men]ionat c\, domesticirea suinelor s-a efectuat `ntr-un timp `ndelungat, parcurgându-se urm\toarele etape: captivitatea, `mblânzirea [i domesticirea propiu-zis\. Din speciile s\lbatice au rezultat ini]ial popula]ii primitive de suine.

~n urma domesticirii, din mistre]ul asiatic au rezultat porcii primitivi asiatici, iar din mistre]ul european, porcii primitivi europeni. Domesticirea a fost

Page 18: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

18

rezultatul activit\]ii popula]iilor umane stabile [i nu migratoare, deoarece suinele nu suport\ deplas\rile pe distan]e mari.

Printre primele porcine primitive din Asia au fost porcul Chinezesc cu masc\ (cu o vechime de cca. 5000 ani), al\turi de porcul Siamez, iar `n Europa porcul Celtic, porcul Palatin [i chiar porcul Stocli.

De men]ionat c\, centrul european de domesticire a posedat dou\ subcentre: unul situat `n zona M\rii Baltice [i altul `n zona sau jurul M\rii Mediterane.

Din punctul de vedere al clasific\rii zoologice, specia actual\ de suine face parte din:

- `ncreng\tura Vertebrata; - clasa Mammalia; - ordinul Ungulata; - subordinul Paricopitate; - familia Suidae; - subfamilia Suinae; - genul Sus, cu specia Sus domesticus (pentru rasele actuale). Pentru clarificarea unor elemente ale evolu]iei la specia suine prezent\m,

pe scurt, unele genuri [i specii din familia Suidae. Familia Suidae – Aceast\ familie cuprinde suine, atât `n stare s\lbatic\,

cât [i domesticite, grupate `n trei subfamilii: Taiasuinae, Babirusinae [i Suinae. Subfamilia Taiasuinae este reprezentat\ de “porcul Pecari” (Dicotyles

torguatus), care se g\se[te [i `n zilele noastre, sub form\ s\lbatic\, `n America de sud.

Este unul din cei mai mici reprezentan]i ai familiei Suidae, cu talia (`n\l]imea la greb\n) `ntre 30-40 cm [i lungimea corpului `ntre 80-90.

Corpul este de culoare brun\, cu un guler alb `n jurul gâtului [i cu zone albe `n jurul ochilor. P\rul este aspru. Stomacul este tricompartimentat, posed\ 38 de din]i, cu prolificitate redus\ (`ntre 2-3 purcei). Suinele din aceast\ subfamilie nu au fost domesticite datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive sc\zute.

Fig. 2 Dicotyles torguatus

Page 19: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

19

Subfamilia Babirusinae – cuprinde genuri existente numai `n stare s\lbatic\, având ca reprezentant “porcul cerb” (Sus babirussa), care tr\ie[te `n Sud-estul Asiei, arhipelagul Malaez. Aceast\ specie este cea mai masiv\ din familia Suidae, având greutatea corporal\, `n starea de adult, de peste 250 kg.

Denumirea de “porc cerb” este atribuit\ deoarece caninii de pe maxilarul superior sunt foarte dezvolta]i [i r\suci]i spre regiunea fe]ei. Corpul este cilindric, linia spin\rii convex\, pielea groas\ [i cu falduri, f\r\ p\r. Aparatul digestiv este bine adaptat pentru prelucrarea furajelor fibroase [i mas\ verde, `n propor]ii mari. Posed\ numai 32 din]i, prolificitate redus\ (1-2 purcei la

Fig.3 Sus babirussa

f\tare), iar carnea este comestibil\. Subfamilia Suinae – cuprinde cinci genuri: Phacochoerus,

Patamochoerus, Hylochoerus, Porcula [i Sus. Aceste genuri au dat na[tere porcilor domestici, fiind denumi]i [i “porci adev\ra]i”.

1. Genul Phacochoerus cuprinde animale de talie mare, cu `n\l]imea de

cca. 75 cm [i lungimea corpului de peste 140 cm. Ca reprezentant este Porcul african cu negi, asem\n\tor oarecum cu hipopotamul, prin conforma]ia p\r]ii anterioare a corpului. Deasupra n\rilor [i `n dreptul ochilor are excrescen]e (negi), iar `n regiunea genunchilor prezint\ calozit\]i, datorate pozi]iei tipice la râmat pentru procurarea hranei. Are o culoare brun\ sau galben murdar\. Posed\ 32 de din]i, iar caninii sunt dezvolta]i lateral. P\rul este bogat.

Fig.4 Phacochoerus sp.

Page 20: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

20

2. Genul Patamochoerus este reprezentat de 2 specii, mai importante fiind Patamochoerus penicillatus, r\spândit `n ]inuturile de coast\ din Africa, de talie mijlocie, cu membre puternice, agili `n mers [i rezistent la deplas\ri pe distan]e relativ mari, aducând pagube culturilor de manioc.

P\rul are culoarea galben-ro[cat\ [i formeaz\ smocuri de fire lungi `n vârful urechilor.

Se mai nume[te [i “porcul de râu”. Are prolificitatea redus\, `ns\ carnea este de foarte bun\ calitate, fiind un vânat apreciat.

Fig.5 Patamochoerus penicillatus

3. Genul Hylochoerus face trecerea de la genul Phacochoerus la genul Sus, având caractere intermediare. Ca reprezentant este “porcul de jungl\” identificat relativ recent `n p\durile virgine din Africa.

4. Genul Porcula (porcii pitici) cuprinde specii de talie joas\, f\r\ importan]\ economic\. Din ace[tia au provenit “porcii chineze[ti pitici”, utiliza]i mai mult `n cercetare.

5. Genul Sus cuprinde mai multe specii, fiind importante dou\ dintre ele: - Sus scrofa ferus (mistre]ul european). - Sus svittatus (mistre]ul asiatic). Ambele specii se men]in [i `n prezent `n stare s\lbatic\. Dup\ unele

p\reri, cele dou\ specii ar fi descins dintr-un str\mo[ comun, iar deosebirile morfologice [i fiziologice s-ar datora condi]iilor naturale cu totul deosebite `n care au evoluat de-a lungul mileniilor. Afirma]ia este oarecum u[urat\ de faptul c\ meti[ii dintre aceste specii sunt fecunzi.

2.2. Caracterizarea speciilor s\lbatice

Teoria originii difiletice este cea mai acceptat\ `n prezent, având drept rezultat specia actual\, Sus domesticus, care st\ la baza suinelor primitive, a raselor de forma]iune veche, de forma]iune nou\ [i a celor perfec]ionate sau moderne.

Sus scrofa ferus (mistre]ul european) Mistre]ul european este foarte r\spândit `n Europa, atât `n zonele de deal

cât [i `n cele de step\. Este un animal omnivor, care se hr\ne[te cu fructe de p\dure (ghind\, jir etc.) completate ocazional cu unele culturi agricole (cartofi,

Page 21: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

21

porumb etc.) producând pagube. Mai recent, a fost identificat [i `n nordul Africii.

Carnea este de foarte bun\ calitate, ceea ce a f\cut ca, `n trecut, [i chiar `n prezent, s\ constituie un vânat mult c\utat. Este un animal robust, de talie mare care, `n stare de adult, atinge o greutate de 200-250 kg [i o longevitate de 25-35 ani. Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ prin forme `nguste.

Capul este mare, turtit lateral, cu râtul lung [i profilul drept, iar urechile sunt mici, mobile [i purtate `n sus.

Linia superioar\ a trunchiului este descendent\, deoarece trenul anterior este foarte dezvoltat, mai ales la masculii adul]i.

De remarcat c\ num\rul vertebrelor [i forma osului lacrimal au r\mas neschimbate pân\ la rasele actuale perfec]ionate (cu excep]ia rasei Landrace).

Fig.6 Sus scrofa-ferus

Membrele sunt lungi [i puternice. Corpul este acoperit cu p\r des, lung, aspru [i `ndesit pe timp de iarn\ cu

subp\r, de culoare brun\ cu nuan]e diferite, iar `n regiunea greb\nului [i a p\r]ii superioare a gâtului la adul]i se formeaz\ o coam\.

Femelele devin apte pentru reproduc]ie la vârsta de 13-18 luni, c\ldurile ap\rând `n perioada noiembrie-decembrie, iar gesta]ia dureaz\ `ntre 120-140 zile (deci parturi]ia are loc prim\vara). Prolificitatea este de 6-8 purcei (uneori 4), al\ptarea dureaz\ 3-4 luni, timp `n care purceii `[i schimb\ culoarea corpului (dungile longitudinale de culoare alb\-murdar\, cu care se nasc, dispar la 3-4 s\pt\mâni).

Mistre]ul este un animal de turm\, care tr\ie[te `n grupe de 30-40 indivizi de vârste diferite, cu excep]ia masculilor adul]i, care duc o via]\ solitar\. Turma sau grupa este condus\ de o femel\ adult\. Adul]ii sunt destul de temu]i pentru multe animale s\lbatice.

Sus vittatus (mistre]ul asiatic) Mistre]ul asiatic a stat la baza form\rii porcinelor primitive din Asia [i se

caracterizeaz\ prin talie [i mas\ corporal\ mai reduse decât cel european. Corpul are o form\ mai mult cilindric\, iar cele dou\ trenuri (anterior [i posterior) nu sunt a[a de diferen]iate `ntre ele. Capul este mai scurt [i cu profilul concav, iar oasele fe]ii [i frun]ii sunt mai largi.

Page 22: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

22

Osul lacrimal este mai scurt [i mai lat decât la mistre]ul europan. P\rul este mai scurt, mai rar [i de culoare brun\ `nchis. ~n ansamblu, mistre]ul asiatic este mai pu]in agil decât cel european [i cu o vigoare ceva mai sc\zut\.

Prolificitatea este mai mic\, de 3-4 purcei la f\tare, `ns\ se `ngra[\ mai u[or, valorificând bine o gam\ larg\

Fig.7 Sus vittatus

de furaje, inclusiv cele verzi.

Carnea [i gr\simea posed\ un gust [i miros caracteristic. Din aceast\ specie a descins direct porcul chinezesc cu masc\, care se cre[te [i ast\zi ca ras\ primitiv\.

2.3. Modific\ri survenite `n urma domesticirii [i perfec]ion\rii

~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare, la suine s-au `nregistrat unele diferen]ieri nete `ntre formele s\lbatice [i actualele rase, atât `n ceea ce prive[te `nsu[irile morfologice cât [i cele fiziologice. Majoritatea diferen]ierilor au fost [i sunt `n favoarea omului, mai pu]in `n privin]a rezisten]ei animalului la condi]iile vitrege de mediu [i la boli.

Modific\ri morfologice Masa corporal\ a suferit unele modific\ri fluctuante, `n sensul c\, la

speciile s\lbatice a fost mai mare, la porcinele primitive a fost ceva mai redus\, `nregistrându-se apoi, din nou, cre[teri atât ale taliei cât [i ale greut\]ii corporale (datorit\ selec]iei [i a altor procedee).

Capul a devenit mai u[or, mai surt [i mai larg, cu profilul variabil (de la drept la ultraconcav), iar urechile sunt de forme [i dimensiuni diferite.

Forma general\ a trunchiului s-a apropiat de cea cilindric\, fiind mai larg, mai lung [i cu osatura mai fin\, iar pielea este mai sub]ire. Culoarea p\rului s-a modificat, devenind din cea brun\ (tipic\ formelor s\lbatice) `n culori foarte variabile: alb\, neagr\, ro[cat\, b\l]at\ etc.

Aparatul digestiv a suferit modific\ri , `n sensul c\ intestinele s-au alungit mult, pentru m\rirea capacit\]ii de digestie [i sporirea eficacit\]ii absorb]iei substan]elor nutritive, iar din]i [i-au achimbat structura [i forma.

Page 23: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

23

}esutul conjunctiv subcutanat s-a redus sim]itor, crescând propor]ia de ]esut adipos.

Glandele mamare s-au m\rit ca num\r, de la 6-8 la formele s\lbatice, la 12-16 la rasele perfec]ionate.

Modific\ri fiziologice Activitatea sexual\ s-a modificat foarte mult, `ncât, din animale

monoestrice, au devenit poliestrice, cu posibilitatea de a se ob]ine pân\ la 2,4 f\t\ri pe an.

Prolificitatea a crescut, de la 4-6 purcei la 10-12 purcei la o f\tare, scontându-se pe cca. 25 produ[i ob]inu]i pe an. Durata gesta]iei s-a redus de la 120-140 zile la 114-115 zile.

Precocitatea a suferit modific\ri `n sens pozitiv; suinele s\lbatice ajung la maturitatea corporal\ la vârsta de 5-6 ani, pe când rasele actuale la 1,5-2,0 ani, când ating greutatea de 200-250 kg. Maturitatea sexual\ este atins\ la o vârst\ mult mai timpurie: la rasele perfec]ionate, la cca. 8-9 luni, pe când la formele s\lbatice aceasta este la vârsta de 16-18 luni.

Valorificarea hranei s-a `mbun\t\]it foarte mult; de la 6-7 UN utilizate pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie, la suinele pu]in ameliorate, la 3,5-4,0 UN, la unele rase, [i chiar mai pu]in la hibrizii perfec]iona]i (cca. 2,5 UN).

Capacitatea de al\ptare la scroafe a crescut; de la 20-22 kg la rasele primitive la 55-60 kg la cele “materne” specializate.

Carnea [i gr\simea s-au `mbun\t\]it, atât calitativ cât [i calitativ, reducându-se propor]ia de gr\sime [i crescând cea de ]esut muscular, iar prin `nsu[irile organoleptice superioare se d\ posibilitatea ob]inerii unor preparate variate, mult apreciate de consumatori.

~n urma procesului de domesticire [i apoi de perfec]ionare a raselor de suine s-au `nregistrat [i unele modific\ri nefavorabile speciei [i omului, cum ar fi: sc\derea longevit\]ii, de la 30-35 ani la 10-15 ani [i chiar mai pu]in; reducerea rezisten]ei organismului fa]\ de condi]iile vitrege de mediu [i la boli, al\turi de diminuarea instinctului de conservare [i a capacit\]ii de aclimatizare.

~n activitatea de ameliorare, omul trebuie s\ pun\ `n balan]\ atât modific\rile pozitive (`n avantajul omului) cât [i cele negtive (mai ales `n dezavantajul animalului), care au survenit `n procesele de domesticire [i de specializare, pentru a lua m\suri eficiente `n direc]ia perfec]ion\rii raselor de suine.

Page 24: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

24

2.4. Formarea [i specializarea raselor de suine

Sus scrofa ferus [i Sus vittatus au dat na[tere, `n urma domesticirii, la noi forme de suine, din care au rezultat popula]ii primitive, apoi rase de forma]ie nou\ [i ulterior rasele ameliorate [i perfec]ionate

2.4.1. Factorii care au contribuit la formarea raselor de suine

Rasele de suine s-au format [i apoi s-au specializat sub influen]a a trei grupe de factorii: naturali, artificiali [i social-economici.

Factorii naturali Condi]iile naturale de mediu au ac]ionat `n permanen]\ asupra

organismului speciei de suine, soldându-se cu diferen]ieri importante, privind `nsu[irile morfologice [i productive.

Deplasarea natural\ a formelor s\lbatice dup\ hran\, a determinat ca porcinele primitive s\ se localizeze `n zonele noi, cu condi]ii de mediu mult diferite fa]\ de cele ini]iale, soldându-se cu diferen]ieri cu privire la `nsu[irile morfologice [i biologice.

Ini]ial, aceste diferen]ieri, `ntre formele s\lbatice [i suinele domestice, nu erau semnificative, deoarece [i condi]iile de mediu nu se deosebeau prea mult, inclusiv cele oferite de om. Variabilitatea care exista `ntre diversele forme de suine se datora, `n principal, originii diferite; fiecare str\mo[ imprimându-[i `nsu[irile morfologice respective.

Condi]iile diferite au determinat apari]ia de noi popula]ii distincte [i care, `n urma unui proces `ndelungat, s-au transformat `n suine cu `nsu[iri morfologice [i productive diferite, deci `n precursorii raselor noi.

Factorii artificiali Migra]ia popoarelor a atras dup\ sine [i transferarea de porcine

primitive, ce-i drept, pe distan]e mai reduse, dar suficiente pentru realizarea de `ncruci[\ri `ntre suinele locale [i cele aduse, rezultând meti[ii, apoi popula]ii [i, `n final, noi rase.

Omul a re]inut numai indivizii cu `nsu[irile utile lui, pentru care s-au asigurat [i condi]ii ceva mai bune. Hrana, ceva mai `mbun\t\]it\, precum [i condi]iile de `ntre]inere mai bune, au fost factorii externi cu influen]\ foarte mare [i care, al\turi de selec]ia indivizilor [i potrivirea perechilor, au dus, `n final, la formarea [i definitivarea unor noi rase de suine. Pe lâng\ aceasta, ulterior, s-a apelat la cre[terea dirijat\ pe baz\ de linii [i familii, precum [i formarea (mai recent\) de linii consangvinizate, toate `ncadrate la factori artificiali, care au definitivat ob]inerea de suine specializate `n anumite direc]ii, deci rase perfec]ionate.

Page 25: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

25

Factorii sociali-economici Fiecare orânduire social\ a ac]ionat `n mod constant [i sistematic asupra

procesului de formare a raselor de suine, motivul principal constituindu-l asigurarea cu carne a popula]iei umane, mai ales `n zonele cu climat temperat.

~n general, cererile de carne au fost din ce `n ce mai mari, mai ales la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea, impunând intensificarea activit\]ii de foramre de noi rase de suine.

Aspectul cantitativ, oarecum satisf\c\tor, a determinat ulterior [i `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei, prin reducerea propor]iei de gr\sime, deci formarea de rase perfec]ionate pentru produc]ia de carne [i, mai târziu, pentru bacon.

Problema rentabilit\]ii, ca important indicator economic, s-a pus [i se va pune `n continuare `n cre[terea suinelor, elementul principal constituindu-l valorificarea mai bun\ a hranei, deoarece cheltuielile cu furajarea reprezint\ peste 75% din totalul cheltuielilor materiale. Pe aceast\ linie se `nscriu [i cercet\rile mai recente cu privire la ob]inerea de porci hibrizi.

2.4.2. Caracterizarea suinelor primitive

Suinele primitive se pot grupa, dup\ provenien]a lor, `n suine originare din Asia [i din Europa, tratarea f\cându-se `n ordinea vechimii lor.

Suinele primitive din Asia Condi]iile de mediu foarte diferite din continentul Asia, au determinat o

mare variabilitate a formelor domestice. Suinele primitive asiatice se pot grupa `n:

- suine primitive cu urechi lungi; - suine primitive cu urechi scurte. Aceste forme primitive se pot `ntâlni [i `n prezent `n partea de Sud [i Sud-

Est a continentului asiatic, ele asem\nându-se mult cu mistre]ul asiatic (Sus vittatus).

~n prezent, numai `n China, se pot identifica peste 100 de forme [i rase de suine.

~n general, suinele primitive asiatice sunt cu talia mic\ spre mijlocie, cu capul mic, profilul capului u[or concav, forme corporale largi, membre scurte, iar p\rul este scurt [i de culoare neagr\ sau b\l]at\.

Prolificitatea este, `n general, redus\, precocitate bun\, iar carnea [i gr\simea sunt de calitate slab\. De men]ionat c\, sunt [i suine primitive asiatice cu prolificitate bun\ [i chiar foarte bun\.

Page 26: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

26

Porcul chinezesc cu masc\ este un reprezentat tipic, caracterizându-se prin urechi mari, dezvoltare corporal\ bun\ [i prolificitate foarte bun\ (18-20 purcei la f\tare). Exemplarele adulte prezint\, pe regiunile fe]ei [i frun]ii pliuri ale pielii orânduite sub form\ de masc\. Carnea [i gr\simea sunt de calitate slab\,cu gust [i miros caracterisitc, capacitate mic\ de conservare, iar gr\simea de consisten]\ moale. Aceast\ form\ a contribuit la formarea raselor europene, aducându-[i aportul la `mbun\t\]irea prolificit\]ii [i precocit\]ii.

Fig.8 Porcul chinezesc cu masc\

Porcul siamez este unul dintre reprezenta]ii suinelor asiatice primitive cu urechi scurte. Acesta este r\spândit `n zonele din Sud ale Asiei. Se caracterizeaz\ prin talie mai mic\. Prolificitatea este mai sc\zut\, `ns\ au o precocitate mare.

S-a utilizat `ntr-o mai mic\ m\sur\ la formarea de rase noi, deoarece este mult apropiat de forma s\lbatic\ (`n direc]ia conforma]iei corporale). De men]ionat c\, la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, suinele primitive asiatice au fost aduse `n Europa, `n special `n Anglia, unde s-au `ncruci[at cu suinele primitive europene, contribuind,

Fig. 9 Porcul siamez

`ntr-o etap\ urm\toare, la ob]inerea suinelor de forma]ie veche. Suinele primitive din Europa Suinele primitive din Europa au fost mai omogene decât cele asiatice

datorit\ atât condi]iilor de mediu mai uniforme, cât [i stabilit\]ii formei s\lbatice din care au rezultat.

Aceastea se pot grupa `n: - suine primitive de talie mare ([i cu urechi lungi); - suine primitive de talie mic\ ([i cu urechi scurte).

Page 27: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

27

a) Suinele primitive europene de talie mare Ini]ial, aceste suine au fost r\spândite `n nordul [i, par]ial, `n centrul

Europei (Anglia, Scandinavia, nordul Germaniei [i al Rusiei, par]ial `n Fran]a etc.), `ns\ `n decursul timpului s-au extins [i `n alte zone, inclusiv `n Balcani.

Animalele se caracterizeaz\ printr-o talie relativ mare [i variabil\, `n func]ie de condi]iile de via]\, având greutatea corporal\ `ntre 160-180 kg. Capul este lung, `ngust [i cu râtul ascu]it, iar profilul este drept. Urechile sunt lungi [i, uneori, acoper\ par]ial ochii.

Trunchiul este lung [i turit lateral, greb\nul este ascu]it, spinarea convex\ [i crupa te[it\.

Membrele sunt `nalte, puternice, cu unghiile deosebit de rezistente. Pielea este groas\ [i acoperit\ cu p\r lung, aspru [i des care, `n regiunea greb\nului, formeaz\ o coam\. Culoarea este variabil\, de la galben `nchis la alb\ murdar.

Maturitatea sexual\ este atins\ la 1,5-2 ani, prolificitatea este de 6-9 purcei la f\tare. La vârsta de 2,5 ani unele animale `ngr\[ate pot atinge greutatea de 250 kg. Valorificarea hranei este slab\, consumând peste 8-9 UN/kg spor.

Carnea [i gr\simea sunt gustoase, cu conservabilitate mare. Aceste suine, pe lâng\ concentrate, utilizeaz\ bine p\[unea [i alte categorii de furaje ieftine [i cu con]inuturi destul de ridicate `n celuloz\.

Ca reprezentant al acestei grupe este porcul primitiv din Germania, denumit [i “Porcul de mar[“ (german), care a participat la formarea resei Edelschwein (porcul nobil german). Acesta se caracteri-zeaz\ prin talie `nalt\, urechi mari [i aplecate, culoare neagr\, prolificitatea `ntre 6-8 purcei, cu carne [i gr\sime de calitate bun\.

Fig.10 Porcul de mar[

Mai men]ion\m [i porcul Palatin, care s-a crescut [i `n România, pân\ `n preajma primului r\zboi mondial.

b) Suinele primitive europene de talie mic\ Aceste suine au fost r\spândite `n Polonia, Ucraina, Bavaria etc., fiind

mai uniforme ca format corporal [i oarecum asem\n\toare cu mistre]ul european.

Page 28: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

28

~n compara]ie cu cele din grupa anterioar\, acestea sunt de talie mic\, greutate mai redus\, trunchiul turtit lateral, iar picioarele sunt `nalte [i puternice.

P\rul este abundent, gros [i de culoare variabil\: alb\, neagr\, ro[ie, b\l]at\ etc. Prolificitatea este `ntre 6-8 purcei la f\tare, iar scroafele sunt bune mame. Ca reprezentant al acestei grupe men]ion\m: porcul primitiv de Hanovra, porcul de Polonia, cel de Ucraina, precum [i porcul Stocli (cu cele 2 variet\]i: B\lt\re]ul [i Stocli propriu-zis). Cel mai important reprezentant, pentru Europa, a fost porcul primitiv de Hanovra (sau de Bavaria), care posed\ talia mic\, urechi scurte, culoare brun\-ro[cat\, forme corporale `nguste, prolificitatea `ntre 7-8 purcei, rezisten]a organic\ bun\ [i carnea de foarte bun\ calitate. Este un consumator bun de p\[une [i alte categorii de furaje suculente (cartofi, sfecl\, dovleci etc.).

Fig. 11 Porcul primitiv de Hanovra

2.4.3. Rasele de suine de forma]iune veche

Se consider\ c\ rasele de forma]iune veche s-au format `n Europa, `n urma `ncruci[\rilor suinelor primitive europene cu cele asiatice, al\turi de unele ac]iuni de selec]ie (uneori nedirijate), precum [i o hr\nire ceva mai abundent\, cu furaje concentrate.

Zonele de formare corespund ]\rilor mediteraniene, apar]in\toare, la timpul respectiv, Imperiului Roman, rasele respective fiind cunoscute [i sub numele de “rase romane”.

Perioada de formare a fost cuprins\ din antichitate [i pân\ `n secolul al XVII-lea.

FRANÇOIS CHAMOUX (1985), consemneaz\ `n “Civiliza]ia elenistic\” faptul c\, `n Grecia antic\, `n secolele III [i II `.Hr., pentru conferirea calit\]ii de cet\]ean al Atenei, se apela la unele formule nu prea juridice, printre care [i “oferirea unui purcel sau a unei cantit\]i de c\rbune” `n schimbul unui asemenea certificat sau diplom\, ceea ce dovede[te c\ porcinele constituiau un important produs pentru necesit\]ile zilnice de hran\.

Din aceast\ grup\ mai importante sunt:

Page 29: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

29

- rasa Napolitan\; - rasa Portughez\ Ambele rase se `ntâlnesc [i ast\zi `n zonele respective, dar `n efective

foarte reduse. Ele au mare importan]\, deoarece au participat direct, la vremea respectiv\, la formarea unor rase noi `n Anglia.

Suinele din aceast\ grup\ se caracterizeaz\ printr-o talie [i greutate corporal\ intermediare, fa]\ de porcinele primitive, cu trunchiul cilindric, cu p\r scurt [i de culoare diferit\ (`n general `nchise). Prolificitatea a fost `ntre 8-9 purcei, constitu]ia variaz\ spre fin\ [i cu rezisten]\ organic\ mare.

Fig.12 Rasa Napolitan\

De men]ionat c\, rasele de forma]iune veche din Balcani, au fost direc]ionate mai mult pentru produc]ia de gr\sime (a[a cum este rasa Mangali]a), `ns\ prolificitatea mai redus\ (5-6 purcei). Animalele din aceast\ ras\ valorificau bine p\[unea.

Au fost animale rustice, foarte rezistente la condi]iile vitrege de mediu [i pu]in preten]ioase la hran\. Al\turi de Mangali]a, au mai f\cut parte rasele Sumadia (din Iugoslavia), Bacony [i {i[ka (din Ungaria), porcul Albanez etc.

Aria de r\spândire a raselor de forma]iune veche s-a restrâns foarte mult, deoarece au fost animale slab productive; ele fiind utilizate ast\zi doar ca “b\nci de gene” pentru sporirea rezisten]ei organice.

2.4.4. Rasele de suine de forma]ie nou\

Crearea raselor de suine de forma]ie nou\ a constituit un proces relativ rapid, `ncepând cu secolul al XVIII-lea, având menirea `mbun\t\]irii `nsu[irilor productive [i economice.

Accentul s-a pus pe urm\toarele `nsu[iri: - valorificarea mai bun\ a hranei; - ridicarea prolificit\]ii; - `mbun\t\]irea calit\]ii c\rnii (inclusiv sporirea randamentului la

sacrificare). Elementele mobilizatoare [i dinamizatoare le-au constituit:

Page 30: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

30

- cerin]ele mereu crescânde ale consumatorilor pentru carnea slab\; - reducerea pre]ului de cost; - uniformizarea ob]inerii produc]iei de carne pe tot parcursul anului etc. Una din ]\rile ini]iatoare a fost Anglia, care dispunea, la momentul

respectiv, de multe colonii [i de o experien]\ avansat\ `n cre[terea animalelor, `n general, [i `n cre[terea suinelor, `n special.

~n aceast\ etap\ nou\ `n dezvoltarea cre[terii suinelor, cresc\torii au c\utat s\ introduc\ metode noi de lucru `n procesul de ameliorare. S-a pus un accent deosebit pe selec]ie, pe folosirea `mprecherilor dirijate, pe `mbun\t\]irea factorului hran\ [i, `n final, chiar pe cre[terea pe baz\ de linii [i familii zootehnice.

Toate aceste tehnici de lucru au fost aplicate `n mod [tiin]ific, având drept consecin]\ modific\rile substan]iale ale `nsu[irilor morfologice [i productive la rasele nou create.

Rasele de suine de forma]ie nou\ s-au extins rapid `n numeroare ]\ri din Europa [i chiar pe alte continente. Pasiunea cresc\torilor englezi [i baza material\ foarte bun\ au contribuit `n mare m\sur\ la ob]inerea raselor de suine de forma]ie nou\. Ca metod\ de ob]inere, suinele de forma]ie nou\, s-au format, `n principal, prin `ncruci[area suinelor primitive din Europa cu cele din Asia, al\turi de unele `ncruci[\ri cu rase de forma]iune veche, toate fiind secondate de o selec]ie [i o hr\nire adecvat\.

~n prima etap\, cresc\torii englezi au importat suine din grupa romanic\ (Napolitan\, Portughez\ etc.) apoi suine primitive din Asia (Porcul chinezesc cu masc\), pe care le-au `ncruci[at cu porcinele locale, ob]inânduse noi rase, ca: Leicester, Essex [i Micul alb.

Desigur c\, al\turi de `ncruci[\ri, s-a apelat [i la selec]ia sever\ a indivizilor cu `nsu[iri dorite. Se presupune c\ s-a utilizat `ntr-o oarecare m\sur\ [i consangvinizarea, pentru consolidarea caracterelor dorite sau utile omului.

Aceste rase se diferen]iaz\ mult fa]\ de cele care au participat la formarea lor, `n sensul c\, precocitatea [i prolificitatea s-au `mbun\t\]it sim]itor. Conforma]ia s-a modificat `n direc]ia produc]iei de carne, crescând randamentul la sacrificare [i chiar s-au pus bazele producerii unui porc cu “carne slab\” (extremit\]ile s-au redus mult).

~n unele ]\ri s-au pus la punct [i variantele mixte, de carne-gr\sime, deci `n func]ie de preferin]ele consumatorilor.

Page 31: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

31

2.4.5. Rasele de suine perfec]ionate (ameliorate)

~n categoria raselor de suine perfec]ionate, sau ameliorate, sunt incluse [i unele rase actuale, ele având la baz\ rasele de forma]iune nou\, la care s-a continuat munca de ameliorare, `n strict\ concordan]\ cu cerin]ele consumatorilot pentru “carnea slab\”.

Etapizat, s-au format dou\ grupe de rase perfec]ionate, [i anume: - rase de suine de forma]ie nou\, devenite amelioratoare; - rase de suine moderne, sau perfec]ionate. ~n prima categorie se include majoritatea raselor engleze[ti, care s-au

format de la `nceputul secolului al XIX-lea. ~n procesul de formare s-a apelat la practicarea `ncruci[\rilor pentru

crearea de rase noi, a cre[terii `n ras\ curat\, a consangviniz\rii [i cre[terii pe baz\ de linii [i familii zootehnice, toate aceste ac]iuni fiind completate cu o selec]ie riguroas\ [i o alimenta]ie ra]ional\.

Aceste rase s-au extins (la timpul respectiv) pe teritorii foarte mari, unele men]inându-se [i `n prezent; cresc\torii preferându-le chiar fa]\ de cele moderne.

Mai importante din aceast\ grup\ sunt rasele: Marele negru, Marele alb, Mijlociul alb, Berskhire, Wessex etc.

De men]ionat c\, rasa Marele alb, a fost [i este foarte mult r\spândit\, pe `ntreg globul, datorit\ `nsu[irilor biologice [i productive bine consolidate, pentru toate categoriile de unit\]i. Este rasa cu fondul genetic cel mai bine consolidat.

~n cea de-a doua categorie se includ rasele formate la `nceputul secolului al XX-lea, cu prec\dere `ntre cele dou\ r\zboaie mondiale [i chiar `n prezent.

~n procesul de formare s-a apelat la rasele de forma]iune nou\, devenite amelioratoare, utilizându-se cele mai moderne tehnici de lucru [i progresele ob]inute `n biologie. ~n cadrul ac]iunii de ameliorare [i apoi de perfec]ionare a raselor, s-au utilizat cu succes liniile consangvinizate.

~n prezent, se poate vorbi de un anumit grad de specializare a raselor pentru “carnea slab\”, sau pentru produc]ia de bacon.

~n Europa s-au format urm\toarele rase: `n Germania, rasa Edelschwein, `n Danemarca, rasa Landrace, `n Belgia, rasele Piétrain [i Landrace belgian, `n România, Porcul alb de Ru[e]u, precum [i o serie de rase `n ]\rile C.S.I.

~n America s-au format rasele: Hampshire, Chester-White, Duroc, Minnesota, Montana etc.

Rasele moderne se caracterizeaz\, `n ansamblu, printr-o bun\ dezvoltare corporal\, `n sensul c\ realizeaz\ dimensiuni de lungime apreciabile. Se mai

Page 32: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

32

remarc\ alungirea trenului mijlociu, sub form\ de cilindru lung, iar trenul posterior este foarte dezvoltat, toate tinzând la forma de par\ a corpului. La animale se `nregistreaz\ greut\]i corporale mari mari, `n perioade scurte de timp, valorificarea hranei este superioar\; iar unele rase de culoare `nchis\ se preteaz\ [i la cre[terea pe p\[uni, altele `n complexe intensiv-industriale – variante de exploatare care ridic\ rentabilitatea unit\]ilor cresc\toare.

Toate rasele moderne sunt utilizate pentru ob]inerea de “porci hibrizi”, prin scheme de `ncruci[are `ntre linii consangvine, bine puse la punct de c\tre firme specializate.

Page 33: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

33

CAPITOLUL 3

~NSU{IRILE MORFOLOGICE {I FIZIOLOGICE ALE SUINELOR

3.1. Insu[irile morfologice generale

~nsu[irile morfologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de celelalte animale de ferm\. Principalele `nsu[iri morfologice sunt: dezvoltarea corporal\, conforma]ia corporal\ [i culoare (p\rului [i a pielii). Pe baza acestor `nsu[iri se apreciaz\ constitu]ia [i tipurile morfo-productive. 3.1.1. Dezvoltarea corporal\

~n aprecierea dezvolt\rii corporale se ]ine seama de dou\ elemente: - masa corporal\ (sau greutatea); - dimensiunile corporale. a) Masa corporal\ reprezint\ elementul principal `n aprecierea dezvolt\rii corporale, fiind cunoscut\ [i sub denumirea de greutate corporal\, exprimat\ `n kg [i grame. Aceasta se determin\ prin cânt\riri individuale la anumite vârste, fiind o lucrare de baz\ a selec]iei [i edificatoare `n procesele de cre[tere [i `ngr\[are. Valorile recoltate ne furnizeaz\ date privind evolu]ia amelior\rii suinelor [i cre[terii `n greutate vie, ambele trebuind analizate `n func]ie de ras\, sex, vârst\, scopul produc]iei [i condi]iile concrete din unitate. Porcinele se cânt\resc la na[tere, la vârsta de 21 de zile, la `n]\rcare, la intrarea [i ie[irea din testare, lunar la tineretului de reproduc]ie [i anual la reproduc\torii adul]i. - Cânt\ririle la na[tere se efectueaz\ `n primele 24 de ore de la f\tare. Concomitent cu aceast\ ac]iune se eviden]iaz\ [i num\rul purceilor f\ta]i pentru aprecierea prolificit\]ii scroafei. Greutatea medie a purceilor la f\tare este de

Page 34: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

34

1,2 kg; indivizii sub 800 g la scroafe [i sub 700 g la scrofi]e se consider\ neviabili (se p\streaz\ numai `n unit\]i cu efective reduse [i cu posibilit\]i de hr\nire individual\). Pe baza greut\]ilor individuale se apreciaz\ uniformitatea lotului de purcei la na[tere, `nsu[ire morfofiziologic\ foarte important\ pentru specia suine. Intre greutatea corporal\ a purceilor la na[tere [i evolu]ia ulterioar\ a greut\]ii corporale la diferite vârste este o corela]ie strâns pozitiv\, coeficientul de corela]ie (r) fiind de +0,83 (de la na[tere la vârsta la 21 zile). - Cânt\rirea la vârsta de 21 zile se efectueaz\ individual la `ntreg lotul de purcei apar]in\tor acelea[i scroafe. Pe baza greut\]ii totale a lotului se apreciaz\ capacitatea de al\ptare a scroafelor, `nsu[ire foarte important\ pentru aprecierea animalelor de reproduc]ie. Greutatea indivizilor la aceast\ vârst\ este, `n medie, de 4,5 kg. Cu aceast\ ocazie se determin\ [i num\rul de purcei. Uniformitatea greut\]ii corporale individuale la aceast\ vârst\ ne confirm\ o bun\ capacitate de al\ptare a mamei. - Cânt\rirea la `n]\rcare se efectueaz\, de asemenea, individual [i constituie un indicator de baz\ `n estimarea evolu]iei ulterioare a dezvolt\rii corporale. Vârsta la care se face `n]\rcarea difer\ de la unitate la unitate, cea mai des `ntâlnit\ fiind la 35 zile pentru unit\]ile de produc]ie [i la 42 zile la unit\]ile produc\toare de material de pr\sil\. ~n sistem gospod\resc `n]\rcarea se mai face [i la 56 de zile. Se determin\ [i num\rul de purcei `n]\rca]i, care este un element de baz\ `n aprecierea fertilit\]ii femelelor de reproduc]ie. - Cânt\rirea la intrarea `n testare se face individual la vârsta de 91±3 zile, greutatea variind `ntre 20-25 kg, `n func]ie de ras\, sex [i condi]ii de furajare. De men]ionat c\, greut\]ile corporale de peste 22 kg corelate cu dimensiunile mari de lungime (a corpului [i a trunchiului) influen]eaz\ pozitiv calitatea carcasei la animalele `ngr\[ate [i sacrificate, predominând carnea `n detrimentul sl\ninei. - Cânt\rirea la ie[irea din testare se face individual la vârsta de 182±3 zile, când animalul posed\ cca. 90 kg. Pe baza diferen]ei dintre greutatea la ie[irea din testare [i cea de intrare la testare se determin\ sporul de cre[tere `n greutate vie, sporul mediu zilnic [i consumul de furaje/kg spor. ~n prezent, se determin\ numai greutatea individual\ la ie[irea din testare, deci la vârsta de 182±3 zile (lucrare care se efectueaz\ s\pt\mânal). Tineretul de reproduc]ie se cânt\re[te `n continuare lunar, pân\ la intrarea `n efectivul matc\, iar reproduc\torii adul]i anual. Porcinele supuse `ngr\[\rii se cânt\resc lunar, `n grupe de 10-15 animale, pentru determinarea sporului de cre[tere [i justificarea consumului de furaje.

Page 35: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

35

b) Dimensiunile corporale se determin\ prin m\sur\tori la diferite vârste, fiind obligatorii cele recoltate la ie[irea din testare [i anual la reproduc\tori (`n lucr\rile de selec]ie). Principalele dimensiuni corporale sunt: lungimea corpului, lungimea trunchiului, `n\l]imile la greb\n [i la crup\, perimetrele fluierului [i ale toracelui, precum [i adâncimea toracelui. Pe baza lor se calculeaz\ [i se interpreteaz\ diferi]i indicii corporali. Toate datele cu privire la masa corporal\ [i dimensiunile corpului se `nregistreaz\ `n registre [i eviden]e zootehnice (tehnica de lucru este prezentat\ `n cadrul `ndrum\torului de lucr\ri practice). 3.1.2. Conforma]ia corporal\

Conforma]ia corporal\ constituie o alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ [i rezult\ din analiza regiunilor corporale, atât separat\, cât [i a grupelor de regiuni legate `ntre ele morfo-fiziologic, iar `n final se apreciaz\ armonia de ansamblu. Aceasta `nsu[ire este `n strâns\ leg\tur\ cu constitu]ia [i rezisten]a organic\ a suinelor. Analiza se face prin aprecierea exteriorului, având la baz\ leg\tura dialectic\ `ntre form\ [i con]inut. La suine, `nsu[i corpul animalului reprezint\ produc]ia principal\, ceea ce simplific\ mult aprecierea zootehnic\. Conforma]ia corporal\ condi]ioneaz\ tipul morfologic al unei rase, iar `n cadrul rasei a unor popula]ii sau linii la care se pot eviden]ia anumite forme de produc]ie. Aprecierea exteriorului se face, de regul\, la animalele `n stare de `ntre]inere de reproduc\tor, deci la cele cu dezvoltarea bun\ a scheletului [i a musculaturii, precum [i la cele s\n\toase. ~n ac]iunea de ameliorare trebuie s\ se ]in\ cont de `nsu[irile de exterior, deoarece `n unele cazuri se pot semnala sl\birea constitu]iei. Cel mai tipic exemplu `l ofer\ rasa Yorcul mic, ras\ foarte precoce, dar la care insistându-se unilateral pe ridicarea precocit\]ii s-a neglizat exteriorul, ducând `n final la unele defecte de conforma]ie (profilul capului ultraconcav, osatura prea fin\ [i rezisten]\ organic\ sc\zut\). Sl\birea constitu]iei, ca urmare a unei selec]ii unilaterale, a fost sesizat\ [i `n cazul variet\]ii blonde din cadrul rasei Mangali]a. Ac]ionându-se prea insistent asupra `mbun\t\]irii precocit\]ii animalelor [i neluându-se `n considerare consecin]ele asupra conforma]iei corporale, s-a ajuns la sl\birea considerabil\ a constitu]iei, materializându-se prin apari]ia unor defecte de aplomb [i chiar cu sc\derea rezisten]ei organice.

Page 36: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

36

Studiul analitic al regiunilor corporale se face `n cadrul lucr\rilor practice; `n cele ce urmeaz\ se vor face unele aprecieri generale ale conforma]iei, pe p\r]i corporale. Conforma]ia p\r]ii anterioare are importan]\ mai redus\, deoarece `n urma sacrific\rii din aceasta rezult\ carne de calitate inferioar\ (la cap) [i medie (de la gât). Carne de calitate superioar\ ne este oferit\ doar de [unca anterioar\, deci de regiunile spetei [i bra]ului, precum [i de cea de la greb\n. Studiul conforma]iei corporale a acestei p\r]i (`n special a capului) ne ofer\ date cu privire la ras\, dimorfismul sexual, precocitate, constitu]ie [i chiar asupra st\rii de s\n\tate, indicându-ne uneori [i condi]iile beneficiate anterior pentru cre[tere. ~n general, la porcinele ameliorate [i perfec]ionate capul este mai redus ca m\rime, cu regiunile frun]ii [i fe]ei mai largi [i cu profilul u[or concav. Profilul ultraconcav nu este de dorit deoarece incomodeaz\ animalul la prehensiunea hranei, `n respira]ie [i la p\[unat. Indivizii cu formele `nguste [i ascu]ite ale oaselor capului nu sunt acceptate `n lucr\rile de selec]ie. De asemenea, profilul drept nu este de dorit, aceasta indicând primitivitate [i neameliorare, cu excep]ia raselor Landrace [i Hampshire. Urechile, prin portul [i m\rimea lor, constituie repere pentru `ncadrarea `n rase sau grupe de meti[i, nepreferându-se cele prea mari [i aplecate, deoarece incomodeaz\ animalul la vedere. Gâtul trebuie s\ fie cât mai bine `mbr\cat `n mu[chi, nici prea lung, dar nici scurt, iar `n sec]iune transversal\ s\ fie cât mai apropiat de forma cilindric\, sau u[or eliptic\ (rasa Landrace posed\ gâtul relativ lung [i u[or eliptic). Acesta trebuie s\ fie prins corect de cap [i trunchi, f\r\ zone evidente de demarca]ie (acestea indic\ gre[eli `n hr\nirea animalului [i sl\birea constitu]iei). A[a dup\ cum s-a ar\tat capul [i gâtul trebuie s\ fie cât mai reduse, `ns\ se va avea grij\ ca prin selec]ie s\ nu se dep\[easc\ limitele fiziologice normale. Regiunile spetei [i bra]ului, care formeaz\ [unca anterioar\, trebuie s\ fie cu bazele anatomice normal dezvoltate, bine `mbr\cate `n mu[chi, iar direc]iile membrelor anterioare s\ se `ncadreze `n liniile de aplomb normale. Trenul anterior s-a redus considerabil, ca urmare a proceselor de selec]ie, a[a `ncât `n prezent acestea reprezint\ cca. 30% din greutatea corporal\, fa]\ de 70% cât se `nregistra la formele s\lbatice [i la unele porcine primitive (fig.13). La trenul mijlociu se va avea `n vedere ca toate regiunile s\ fie mai lungi [i largi, concurând la forma de cilindru lung. Regiunile de pe linia dorsal\, s\ fie cât mai bine `mbr\cate `n mu[chi, `n special regiunile spin\rii [i [alelor.

Page 37: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

37

Profilul corpului, apreciat prin configura]ia liniei superioare (sau dorsal\), cuprinzând regiunile greb\nului, spin\rii [i [alelor, trebuie s\ fie drept [i u[or ascendent, cu excep]ia unor rase americane (Duroc, Hampshire [i Chester-White) la care este convex. Arcuirea liniei spin\rii, dup\ selec]ionerii americani, este o modalitate de alungire a trunchiului. Regiunile de pe linia abdominal\ de asemenea, trebuie s\ fie cât mai lungi [i largi, pentru a oferi o baz\ suficient\ de prindere a ugerului. La regiunea ugerului se

Fig.13 Evolu]ia conforma]iei corporale la suine

vor analiza: num\rul de mameloane, distan]ierea acestora atât `ntre rânduri cât [i `ntre perechi, simetria [i conforma]ia (aprecierea f\cându-se `n perioada de al\ptare). Forma dorit\ a mameloanelor este de pâlnie bietajat\, iar la pip\it s\ se simt\ aspectul buretos, care indic\ predominarea ]esutului glandular. La trenul posterior se analizeaz\ cu aten]ie crupa [i [unca posterioar\, de la care se ob]in cele mai mari propor]ii de carne de calitate superioar\. ~n general, crupa trebuie s\ fie dreapt\, larg\ [i lung\, conforma]ie care ofer\ o baz\ mare de prindere pentru musculatura regiunilor [uncii posterioare. {unca posterioar\, format\ `n principal din mu[chii fesei, coapsei [i gambei, trebuie s\ fie larg\, convex\ [i descins\. La membrele posterioare se va aprecia [i `ncadrarea lor `n linia de aplomb normal\, precum [i `nclinarea optim\ a regiunii chi[i]ei, care sunt foarte importante la reproduc\torii masculi. * * * Studiul regiunilor corporale ne ofer\ date certe cu privire la conforma]ia corporal\, din care cauz\ analiza trebuie s\ se fac\ cu mare aten]ie, ]inându-se

Page 38: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

38

cont de rasa apar]in\toare, de sex, de scopul produc]iei (rase materne [i rase paterne) etc. ~n munca de selec]ie trebuie s\ se sesizeze din timp defectele de conforma]ie care ar putea genera sl\birea constitu]iei animalului. Pentru reproduc\torii masculi se va pune un mare accent pe regiunea testicular\, a furoului [i a penisului, iar la femele pe integritatea ugerului [i a vulvei. 3.1.3. Constitu]ia suinelor

Constitu]ia suinelor este determinat\ de o serie de particularit\]i morfo-fiziologice, fiind oglindit\ de dezvoltarea corporal\ [i de conforma]ie, ambele cu influen]a asupra poten]ialului productiv [i a rezisten]ei organismului. La suine `ntâlnim patru tipuri constitu]ionale: fin\ [i robust\, ca tipuri dorite [i debil\ [i grosolan\, ca tipuri nedorite. Desigur c\, uneori `ncadrarea nu este strict\, indivizii având [i variante intermediare. ~n general, se prefer\ ca scroafele s\ apar]in\ la tipul constitu]ional fin sau varianta fin\ spre robust\, iar vierii la constitu]ie robust\. Constitu]ia fin\ Cuprinde suinele de reproduc]ie din rasele specializate pentru carne [i bacon. Animalele se caracterizeaz\ prin cap mic, schelet fin, dar rezistent, corp lung [i zvelt, iar musculatura este bine eviden]iat\. Pielea este fin\, elastic\, bine vascularizat\, iar p\rul este sub]ire, lucios [i uniform repartizat. Scroafele au prolificitatea [i capacitatea de al\ptare foarte bune, cu instinctul matern pronun]at. Vierii au un temperament vioi [i execut\ u[or monta. Suinele cu constitu]ie fin\ se preteaz\ la `ngr\[area pentru carne [i mai ales pentru bacon. ~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea exemplarelor din rasele Landrace, Piétrain [i Landrace belgian. Constitu]ia robust\ Cuprinde suinele de reproduc]ie ce se caracterizeaz\ prin corpul lung, larg [i adânc, bine `mbr\cat `n musculatur\, exprimând dezvoltare corporal\ bun\ [i vigoare. Scheletul este puternic [i foarte rezistent. P\rul este fin, lucios, dar mai des decât la constitu]ia fin\ [i uniform repartizat. Pielea este destul de fin\, dens\ [i elastic\. Animalele au un temperament vioi, realizeaz\ sporuri mari de cre[tere `n greutate vie [i valorific\ bine hrana. Scroafele sunt bune mame, cu prolificitatea, capacitatea de al\ptare bune [i rezistente la exploatarea intensiv\.

Page 39: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

39

Constitu]ia robust\ este dorit\ la suinele de reproduc]ie, `n special la vieri. ~n aceast\ categorie se `ncadreaz\ majoritatea indivizilor din rasele Marele alb, Edelschwein, Yorkshire, Marele negru [i chiar Bazna. Constitu]ia debil\ Suinele cu constitu]ie debil\ au dezvoltarea corporal\ insuficient\ `n raport cu vârsta. Debilitatea este o consecin]\ a condi]iilor nefavorabile de mediu ce au ac]ionat de-a lungul mai multor genera]ii, al\turi de o selec]ie gre[it\ [i uneori de men]inerea la reproduc]ie a unor indivizi cu grade ridicate de consangvinizare. Este o exagerare a constitu]iei fine [i se caracterizeaz\ prin conforma]ie lipsit\ de armonie; trunchiul, de[i lung, este `ngust [i lipsit de adâncime. Scheletul este slab dezvoltat [i lipsit de rezisten]\, iar membrele sunt dispropor]ionat de lungi [i cu defecte de aplomb. Capul este lung [i usc\]iv, cu prindere defectuoas\ de gât. Pielea este prea sub]ire [i lipsit\ de elasticitate, iar p\rul este rar, f\r\ luciu [i neuniform repartizat pe suprafa]a corpului. Scroafele au prolificitatea redus\, capacitatea de al\ptare mic\ [i cu instinctul matern slab eviden]iat. Exemplarele se exclud de la reproduc]ie, deoarece sunt lipsite de rezisten]a organic\, iar produ[ii realizeaz\ sporuri mici [i valorific\ slab hrana. Constitu]ia grosolan\ Animalele din aceast\ categorie au o dezvoltare corporal\ aparent bun\ `n raport cu vârsta, `ns\ la un examen mai atent se constat\ c\ posed\ corpul “`mp\stat”, scheletul grosolan [i lipsit de rezisten]\. ~n general oasele sunt voluminoase, `ns\ f\r\ rezisten]\ pe m\sura volumului lor. Capul este mare (voluminos) [i nu exprim\ fidel rasa [i sexul, iar pielea este mai groas\ [i cu ]esut conjunctiv abundent, p\rul este lung, gros, f\r\ luciu [i neuniform repartizat pe corp. Temperamentul este limfatic: vierii execut\ greu monta [i dau sperm\ de calitate slab\, iar scroafele au prolificitate sc\zut\ [i nu sunt bune mame (adesea strivesc purceii). Gr\sunii supu[i `ngr\[\rii dau rezultate slabe: valorific\ slab hrana, iar carcasele sunt necorespunz\toare. Animalele se exclud de la reproduc]ie, deoarece toate aceste particularit\]i nu sunt favorabile `nsu[irilor productive. Din aceast\ categorie fac parte unii indivizi din rasele tardive, uneori [i cele din cele ameliorate, eviden]iind faptul c\ tineretul nu a beneficiat de condi]ii normale de cre[tere (`n special de alimenta]ie) pe parcursul mai multor genera]ii.

Page 40: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

40

* * * Aprecierea tipului constitu]ional este o lucrare tehnic\ preten]ioas\, care trebuie efectuat\ de cadre cu mult\ experien]\. ~n aprecierea `ncadr\rii animalelor se va ]ine cont de ras\, sex, vârst\, starea de `ntre]inere [i de informa]ii asupra tehnologiei de cre[tere aplicate (`n special alimenta]ia [i `ntre]inerea). De men]ionat c\, tipul constitu]ional se poate `nr\ut\]i, `n condi]iile `n care factorii de mediu sunt sistematic nefavorabili. ~n aceast\ situa]ie, organismul va `ncerca s\ se adapteze, modificându-[i intensitatea, ritmul [i amplitudinea func]iilor vitale. La acestea se mai poate ad\uga [i selec]ia inadecvat\, de obicei unilateral\ [i uneori chiar gradul de consangvinizare prea ridicat, toate aplicate `n ac]iunile de ameliorare. Pentru eviden]ierea acestor neajunsuri se impune reajustarea periodic\ a sistemului de exploatare a reproduc\torilor, reexaminarea schemelor de `mperechere [i de `mbun\t\]ire a alimenta]iei, precum [i analizarea periodic\ a unor constante sanguine [i cariograme. 3.1.4. Tipurile morfo-productive la suine

Tipurile morfoproductive la suine sunt o consecin]\ direct\ a selec]iei, `n urma c\reia s-au diferen]iat rase sau popula]ii specializate pentru produc]ia de carne, pentru produc]ia de gr\sime [i mixte (de carne-gr\sime). Fiec\rei forme de produc]ie `i corespunde o anumit\ conforma]ie corporal\. La suine se disting patru tipuri morfo-productive: de carne, pentru bacon, mixte [i de gr\sime. Tipul morfo-productiv de carne ~n acest tip se `ncadreaz\ un num\r mai mare de rase specializate pentru produc]ia de carne, caracterizându-se printr-o dezvoltare corporal\ bun\, corp lung [i cilindric. Lungimea corpului dep\[e[te cu 15-20 cm perimetrul toracic. Trunchiul este larg [i pu]in adânc. {uncile anterioare sunt largi, f\r\ a fi prea proeminente, iar cele posterioare sunt bine dezvoltate [i descinse. ~n urma sacrific\rii rezult\ carcase de bun\ calitate, cu raportul carne-gr\sime net `n favoarea c\rnii, iar randamentul este mare. Animalele apar]in tipului constitu]ional robust sau fin [i temperamentului vioi. Scroafele sunt bune mame, posed\ prolificitate [i capacitate de al\ptare bune.

Page 41: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

41

~n ansamblu, suinele apar]in\toare acestui tip apar zvelte, viguroase [i cu un format corporal dreptunghiular. Ca reprezentan]i se pot include, cu prec\dere rasa Marele alb, precum [i rasele Marele negru, Duroc, Hampshire, Edelschwein etc. Tipul morfo-productiv pentru bacon Acest tip este o variant\ `mbun\t\]it\ a celui de carne [i ap\rut\ `n urma selec]iei, caracterizându-se prin alungirea trenului mijlociu [i dezvoltarea exagerat\ a p\r]ii posterioare, a[a `ncât animalele au o form\ de “par\”. Corpul are forma de trapez, deoarece linia superioar\ este dreapt\ [i ascendent\. Lungimea corpului este mai mare cu 20-25 cm fa]\ de perimetrul toracic. Capul este mic, membrele scurte, scheletul fin [i rezistent, ceea ce asigur\ un randament foarte bun la sacrificare. Corpul foarte lung [i bine `mbr\cat `n mu[chi, precum [i dezvoltarea exagerat\ a [uncilor posterioare asigur\ o propor]ie mare de carne `n carcas\ [i o gr\sime redus\ [i uniform\ a stratului de sl\nin\. La toate animalele constitu]ia este fin\ sau o variant\ `ntre fin\ [i robust\. ~n aceast\ categorie pot intra Landrace, rasa Piétrain, precum [i meti[ii dintre rasele Marele alb [i Landrace. Tipul morfo-productiv mixt (de carne-gr\sime) Suinele apar]in\toare acestui tip se caracterizeaz\, `n general, printr-un format bine propor]ionat, apropiat de tipul de carne. Trunchiul este mai scurt, mai larg [i mai adânc comparativ cu cel de carne, a[a `ncât lungimea corpului este aproximativ egal\ cu perimetrul toracic. {uncile posterioare sunt mai pu]in dezvoltate decât la tipul de carne. Constitu]ia este robust\, temperamentul vioi, rezisten]a organic\ mare [i o bun\ capacitate de aclimatizare. ~n aceast\ categorie intr\ rasele: Berk, Albul mijlociu, Bazna etc. Tipul morfo-productiv pentru gr\sime Se caracterizeaz\ printr-un format corporal scurt, adânc [i larg. Perimetrul toracic este mai mare cu 5-10 cm fa]\ de lungimea corpului. Linia superioar\ este convex\, iar cea inferioar\ l\sat\ a[a `ncât trenul mijlociu apare bine dezvoltat, concurând la forma de butoi a trunchiului. Coastele sunt scurte [i mult arcuite. Sunt animale cu gâtul scurt [i gros, crupa te[it\, [uncile posterioare pu]in dezvoltate, uneori osatur\ pu]in rezistent\. Prolificitatea este redus\, precocitate moderat\, temperament vioi [i o mare rezisten]\ organic\. ~n aceast\ categorie intr\ rasa Mangali]a [i par]ial Micul alb.

Page 42: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

42

* * *

~n prezent se promoveaz\ la reproduc]ie indivizii cu tipul morfo-productiv de carne [i pentru bacon, deoarece cererea de gr\sime este din ce `n ce mai redus\. Tehnica `ncadr\rii animalelor dup\ tipurile morfo-productive se va face `n cadrul lucr\rilor practice. 3.1.5. Particularit\]i de culoare

Culoarea la suine este o `nsu[ire morfologic\ ce constituie caracter de ras\, cu implica]ii majore `n alegerea sistemului de exploatare, `nlesnind aprecierea gradului de ameliorare [i cu influen]\ `n tehnologia prepar\rii carcaselor. ~n general, rasele cu culoare `nchis\ confer\ o rezisten]\ mai mare la eritemul solar, `ns\ unele dau un aspect nepl\cut al carcaselor prelucrate termic (aspectul cenu[iu al [oricului). Culoarea alb\ (“albinism”) este `ntâlnit\ la majoritatea raselor actuale [i constituie un caracter dominant fa]\ de celelalte culori. Este preferat\ pentru produc]ia de bacon, `ns\ favorizeaz\ insola]ia, iar animalele posed\, `n general, o rezisten]\ organic\ mai redus\. Aceast\ culoare este `ntâlnit\ la rasele: Marele alb, Landrace, Edelschwein, Yorkshire etc. Culoarea blond\ (“ilucism”) este determinat\ de prezen]a atât `n piele cât [i `n p\r a unor pigmen]i care protejeaz\ oarecum animalele fa]\ de razele solare. Nu este dominant\ fa]\ de alte culori. Se `ntâlne[te la Mangali]a blond\, la rasa Lincoln etc. Culoarea neagr\ (“melanism”) este determinat\ de predominarea pigmen]ilor melanici atât `n piele cât [i `n p\r. Animalele sunt rezistente la razele solare, la condi]iile vitrege de mediu [i chiar la boli, putându-se exploata economic pe p\[uni. Este dominant\ fa]\ de culoarea blond\ la unele rase. Carcasele tratate termic au un aspect mai pu]in pl\cut, mai ales pentru produc]ia de bacon. Se `ntâlne[te la rasele Cornwall, Mangali\a neagr\, Berk (par]ial) etc. Culoarea ro[ie prezint\ avantajele culorii negre, cu privire la insola]ie, `ns\ nu depreciaz\ aspectul carcaselor, deoarece pigmentul este termolabil. Este recesiv\ fa]\ de culorile alb\ [i neagr\. Se `ntâlne[te la rasele Duroc, Tamworth, Mangali]a ro[ie etc. Culorile b\l]ate (compuse ) sunt tipice la rasele de culoare neagr\ [i cu brâu alb, precum [i la cele cu pete negre pe un fond alb. Se `ntâlne[te la rasele: Hampshire, Wessex, Bazna (negru cu brâu alb), Piétrain [i la multe rase moderne

Page 43: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

43

americane. Sunt rezistente la eritemul solar, deci exploatabile `n unit\]ile gospod\re[ti. Culorile b\l]ate apar [i la meti[ii ce se ob]in prin `ncruci[area suinelor de diferite culori, f\r\ `ns\ a afecta aspectul carcaselor.

* * *

O alt\ `nsu[ire morfologic\ important\ este [i denti]ia la suine care ajut\ la aprecierea vârstei prin num\rul, forma, apari]ia [i aspectul din]ilor. De asemenea, glanda mamar\, prezint\ particularit\]i importante, precum [i aparatul genital, tubul digestiv, unghiile etc.

3.2. ~nsu[irile fiziologice [i productive

~nsu[irile fiziologice ale suinelor prezint\ o serie de particularit\]i fa]\ de celelalte animale de ferm\. Suinele se `ncadreaz\ `n categoria animalelor omnivore, cu capacitate mare de `nmul]ire, cu o via]\ de grup, aclimatizabile `n zone diferite, rezistente la interven]ii chirurgicale [i sensibile la boli infecto-contagioase. Suinele actuale se pot cre[te `n toate sezoanele anului (cu condi]ia ca purceilor sugari [i celor `n]\rca]i s\ li se asigure condi]ii termice optime), putându-se adapta la exploatare intensiv\, specific\ unit\]ilor industriale. Principalele particularit\]i fiziologice [i productive se vor analiza, pe scurt, `n cele ce urmeaz\: - Capacitatea de `nmul]ire ~n urma procesului de domesticire a disp\rut aproape complet activitatea sezonier\ de reproduc]ie. La actualele rase de suine c\ldurile apar `n toate sezoanele, cu aproximativ acea[i intensitate, a[a `ncât fecunditatea scroafelor `n perioadele r\coroase este foarte bun\, `ntre 90-96 %, dar se poate reduce `n sezoanele c\lduroase [i `n condi]ii de exploatare intensiv\, pân\ la 75% ([i chiar mai pu]in). Perioada de gesta]ie este de 114-115 zile, fiind considerat\ relativ scurt\ [i constant\, `ns\ perioadele de al\ptare [i de refacere se pot reduce considerabil, ob]inându-se u[or `ntre 2-2,2 f\t\ri pe an. La o f\tare se pot ob]ine 10-12 purcei, ceea ce face ca anual o scroaf\ s\ fete 22-25 produ[i. Ace[ti indicatori se pot `mbun\t\]i foarte mult `n cazul `n care scroafele [i vierii sunt exploata]i na]ional, al\turi de practicarea `ns\mân]\rilor artificiale [i

Page 44: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

44

utilizarea de aparatur\ modern\ pentru stabilirea momentului optim de `ns\mân]are [i de diagnosticare timpurie a gesta]iei, precum [i de `ntre]inerea individual\ a femelelor dup\ `ns\mân]are (pentru o bun\ nida]ie). Din acest punct de vedere, efectivele de suine se pot reface `ntr-un interval de timp foarte scurt, comparativ cu celelalte animale de ferm\. - Precocitatea La suine, precocitatea se apreciaz\ `n func]ie de 2 elemente: energia de cre[tere [i valorificarea hranei. Energia de cre[tere la suine se manifest\ cu mare intensitate; purceii `[i dubleaz\ greutatea la vârsta de cca. 2 s\pt\mâni, iar pân\ la cea de 8-9 luni `[i sporesc masa corporal\ de cca. 100 ori. - Sporul mediu zilnic Sporul mediu zilnic pân\ la vârsta de 30-35 zile, este de cca. 175 g, pe perioada de cre[tere de cca. 300 g, iar la `ngr\[are `ntre 650-750 g. De men]ionat c\, evolu]ia greut\]ii corporale pe perioada na[tere - vârsta de 45 de zile este influen]at\ de o multitudine de factori, de mare importan]\ fiind [i sistemul de exploatare adoptat. A[a de exemplu, la purceii `n]\rca]i la vârsta de 45 zile, apar]in\tori raselor materne exploatate `n condi]ii gospod\re[ti se `nregistreaz\ greut\]i corporale superioare fa]\ de exploatarea industrial\ (tab. 3). Aceste date pledeaz\ pentru cre[terea gospod\reasc\ a viitorilor reproduc\tori, cu condi]ia ca alimenta]ia [i microclimatul s\ fie asigurate la nivel optim Exemplarele `ngr\[ate se pot sacrifica la greutatea de 90-100 kg, greutate care atinge la 6-7 luni.

Tabelul 3

Evolu]ia greut\]ii corporale a purceiilor `n func]ie de ras\

Marele alb Vârsta Landrace Yorkshire Cre[tere

industrial\ Cre[tere

gospod\resc\ Na[tere 1,280 1,140 1,110 1,320

5 zile 2,100 2,010 1,900 2,430

10 zile 3,200 3,120 2,800 3,500

21 zile 4,800 4,600 4,200 5,050

35 zile 6,900 6,750 6,500 7,060

45 zile 8,200 8,030 7,950 9,620

S.m.z. (g) 156 156 155 190

Page 45: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

45

La vârsta de 7-8 luni suinele se pot utiliza la reproduc]ie, `n func]ie de ras\ [i sex; scrofi]ele se introduc la `ns\mân]are când greutatea corporal\ dep\[e[te 110 kg la rasele ameliorate [i la peste 90 kg la cele mai pu]in ameliorate, iar masculii la 115-125 kg. Valorificarea hranei este bun\, realizându-se 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie, pe perioada `ngr\[\rii cu 3,5-4,5 UN, iar `n cea de cre[tere cu 2,1-2,8 UN. ~n cazul utiliz\rii de furaje combinate, consumul specific pe perioada `ngr\[\rii, se poate reduce pân\ la 2,5-3,0 UN. Suinele valorific\ foarte bine cerealele, unele reziduuri de la industria alimentar\, pe lâng\ masa verde, suculentele [i chiar reziduurile culinare. Din punct de vedere al precocit\]ii suinele se `mpart `n 2 tipuri: tipul precoce (cu trei subtipuri - foarte precoce, precoce [i semiprecoce) [i tipul tardiv. Tipul precoce se caracterizeaz\ prin animale care realizeaz\ sporuri de cre[tere `n greutate vie mari `ntr-o perioad\ scurt\ de timp [i cu consumuri specifice reduse de furaje. ~n tipul foarte precoce intr\ rasele Landrace, Duroc [i Hampshire, iar rasa Bazna `n tipul semiprecoce. De men]ionat c\, unele rase `nregistreaz\ sporuri mari de cre[tere `ntre anumite vârste dup\ care acestea scad sau stagneaz\. ~n consecin]\ la unele rase, greutatea de sacrificare economic\ este mai redus\, uneori la 80-90 kg (la cele precoce [i foarte precoce). Tipul tardiv este caracteristic raselor pu]in ameliorate [i a suinelor de forma]ie veche (uneori [i primitive). Sunt animale cu trenul anterior dezvoltat, cu corpul aplatizat lateral [i linia spin\rii convex\. Sporurile de cre[tere sunt reduse, iar valorificarea hranei slab\. La acest tip se includ rasele Stocli, Hanovra etc. 3.2.1. Temperamentul suinelor

Prin temperament se `n]elege modul cum organismul reac]ioneaz\ la excita]iile externe, contribuind la integrarea animalului `n mediu. Temperamentul mai indic\ [i intensitatea reac]iilor nervoase [i endocrine din organism. Cu cât ansamblul acestor reac]ii [i r\spunsuri sunt mai armonios corelate, cu atât produc]iile ob]inute vor fi mai ridicate. Temperamentul este influen]at de individualitate, de vârst\, de sex, de s\n\tate, precum [i de gradul de ameliorare. Atitudinea omului fa]\ de animal are influen]\ asupra stabilit\]ii temperamentului. Temperamentul se completeaz\ cu comportamentul [i cu tipul constitu]ional.

Page 46: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

46

La suine deosebim 3 tipuri de temperament: vioi, care este de dorit, iar cele limfatic [i nervos sunt de nedorit. Temperamentul vioi - `n aceast\ categorie intr\ animalele cu un sistem nervos echilibrat, care realizeaz\ conexiuni nervoase stabile `ntr-un timp scurt [i cu pu]ine repeti]ii. Stabilitatea reflexelor condi]ionate favorizeaz\ aplicarea unor tehnologii moderne de `ntre]inere; la animale se realizeaz\ o ierarhie de grup eficient\ f\r\ a se relua st\rile conflictuale. Acest tip de temperament este caracteristic animalelor precoce [i cu constitu]ie fin\ [i robust\. Vierii sunt activi, f\r\ dificult\]i de comportament, execut\ u[or saltul montei [i se preteaz\ la recoltarea materialului seminal dac\ [i animalele sunt manipulate corect. Scroafele sunt bune mame, cu fecunditate [i prolificitate bune, cu capacitate de al\ptare mare [i se las\ dirijate sau accept\ u[or diferite sisteme de `ntre]inere (`n boxe comune [i individuale). Suinele supuse `ngr\[\rii valorific\ bine hrana, depun sporuri de cre[tere mari, asigurând rentabilitatea sporit\. Temperamentul limfatic - animalele de reproduc]ie din aceast\ categorie nu sunt de dorit, deoarece nu realizeaz\ conexiuni nervoase stabile, cu toat\ str\dania depus\ de speciali[ti. Este caracteristic animalelor cu constitu]ie grosolan\. Vierii depisteaz\ greu scroafele `n c\lduri, execut\ cu dificultate saltul [i actul montei [i ofer\ produc]ii reduse [i de calitate slab\ de sperm\. Scroafele nu sunt bune mame, adesea strivesc purceii, cu dificult\]i de sincronizare a parturi]iei [i secre]ia laptelui [i cu capacitatea de al\ptare redus\. Descenden]ii au viabilitate sc\zut\, valorific\ slab hrana [i adesea nu men]in curat\ pardoseala (spa]iul de odihn\), creând greut\]i specifice `n exploatare, mai ales pentru asigurarea igieniz\rii - toate cu influen]\ negativ\ asupra rentabilit\]ii. Temperamentul nervos - (sau dezechilibrat) - animalele din aceast\ categorie se exclud categoric de la reproduc]ie, deoarece pe fondul lor pot ap\rea dificult\]i de comportament, care `n final se materializeaz\ prin vicii ascunse, uneori instalându-se starea de retivitate. Sunt animale susceptibile la orice zgomot, contractând adesea st\ri de stres. Vierii sunt greu de dirijat, atât la mont\ cât [i pentru recoltarea materialului seminal. Scroafele sunt fricoase, nelini[tite, strivesc purceii `n primele zile de la na[tere [i au o capacitate de al\ptare fluctuant\. Animalele se obi[nuiesc greu cu personalul de `ngrijire, iar prin comportarea lor contribuie la generalizarea st\rii de nelini[te [i la restul animalelor

Page 47: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

47

din box\. Supuse `ngr\[\rii, valorific\ slab hrana, depun sporuri mici `n greutate. Sunt mereu `n c\utarea hranei, pe care o risipesc f\r\ motiv, indiferent de calitate. Exploatarea acestor animale este cu totul nerentabil\. La primipare se poate instala [i consumarea, dup\ f\tare, a propriilor purcei (la acest sindrom mai contribuie [i al]i factori).

* * *

Stabilirea temperamentului la suine este o ac]iune dificil\, preten]ioas\ [i greu de realizat, pentru care ne sunt necesare informa]ii, precum [i o interpretare corect\. 3.2.2. Comportamentul suinelor

Comportamentul reprezint\ o manifestare specific\ fiec\rui animal, ca r\spuns la anumite evenimente ce au loc `n organism sau `n imediata lui apropiere. ~n mod practic, comportamentul se apreciaz\ prin nivelul r\spunsului individului la satisfacerea sau nesatisfacerea cerin]elor specifice ale organismului, fiind `n strâns\ leg\tur\ [i cu temperamentul animalului. ~n cre[terea suinelor, comportamentul are o importan]\ foarte mare, comparativ cu celelalte animale de ferm\, mai ales `n unit\]ile unde tehnologiile de `ntre]inere prev\d efective mari `n box\ sau `n grup\, condi]ionând `n mare parte nivelul indicatorilor de produc]ie [i `n consecin]\, pe cei economici. Pe zootehni[ti `i intereseaz\ mai mult implica]iile sale asupra produc]iilor, [i `n func]ie de aceasta, de g\sirea unor posibilit\]i de dirijare `n exploatarea reproduc\torilor, `n cre[terea tineretului [i `ngr\[area porcilor, ]inând cont de avantajele poten]iale ale tipurilor de comportament. Practica a demonstrat c\ orice `mbun\t\]ire a tehnologiilor de produc]ie este `nsu[it\, sau acceptat\ u[or de c\tre suine, dac\ se ]ine cont [i de cerin]ele minime ale organismului. ~n acest sens, exploatarea `n unit\]ile industriale a suinelor, unde condi]iile de via]\ sunt sever artificializate, a impus cunoa[terea `n am\nunt a comportamentului; studiile sistematice ne pot fi deosebit de utile `n adoptarea solu]iilor tehnologice moderne. Elementele care trebuie s\ fie luate `n considera]ie, cu implica]ii asupra comportamentului sunt: aglomer\rile mari de animale, intensitatea mare a zgomotelor, spa]ii foarte reduse (care uneori limiteaz\ mi[carea), microclimatul dirijat, tratamente periodice, contactul relativ redus `ntre om [i animale, etc.

Page 48: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

48

Cre[terea gospod\reasc\ (`n efective reduse) elimin\ o parte din aceste neajunsuri, deoarece omul de]ine foarte multe informa]ii asupra comportamentului fiec\rui animal, având posibilitatea satisfacerii lor. Variabilitatea indivizilor asigur\ condi]ii pentru o selec]ie a suinelor [i `n func]ie de comportament. Tipurile de comportament la suine Tipurile de comportament sunt diferen]iate, `n general, dup\ finalitatea lor. Scott (1962) distinge la suine 9 tipuri de comportament, [i anume: alimentar, de eliminare, sexual, maternal, de solicitare, conflictual (agonistic), de imitare, de integrare `n mediu [i de investigare, la care Dr\g\nescu (1974) adaug\ [i al 10-lea tip, comportamentul anormal. Comportamentul alimentar (sau de ingestie) se identific\ prin manifest\rile caracteristice legate de prehensiunea hranei, de consumarea apei (ad\parea), iar `n cadrul lor de: durat\, ordinea [i preferin]ele animalelor. Comportamentul alimentar este precedat de comportamentul de investiga]ie, specia bazându-se pe un puternic sim] olfactiv. Suinele sunt, `n general, animale lacome, care consum\ hrana `n cel mult 20 minute pe tain, desf\[urând o activitate dinamic\ [i efectuând `n mod pasiv o omogenizare a componentelor. Se sesizeaz\ o aglomerare de indivizi la jgheab, chiar dac\ este suficient front de furajare, pentru care se indic\ desp\r]irea pe zone a acestuia. ~n mod normal, porcii consum\ mai `ntâi furajele [i apoi beau apa. Gustul dulce al furajului stimuleaz\ consumul, `ndeosebi la purcei. Cu ocazia furaj\rii [i ad\p\rii se stabile[te [i ierarhia de grup, având la baz\ interrela]ia de dominan]\-subordonare. Comportamentul alimentar poate fi alterat de gre[eli `n `ntocmirea ra]iilor de hran\ [i de `ntârzierea administr\rii tainurilor, determinând agresivitate [i chiar caudofagie, cu consecin]e grave `n p\strarea integrit\]ii corporale ale animalelor. Comportamentul de eliminare este legat de manifest\rile specifice ale defec\rii [i mic]iunii. ~n general, suinele sunt cele mai curate [i ordonate mamifere, cu condi]ia s\ existe tehnologii adecvate de `ntre]inere [i o preocupare minim\ din partea personalului de `ngrijire. Pentru defecare [i urinare animalele prefer\ locuri mai retrase, mai `ntunecoase [i umezite din cadrul boxei. Eliminarea se face, `n general, diminea]a imediat dup\ scularea animalelor din box\. Spa]iul de odihn\ se poate p\stra curat dac\ este `n permanen]\ uscat, dac\ condi]iile de microclimat sunt corespunz\toare, dac\ `ngrijitorul a dirijat ini]ial animalele `n zona umezit\ a gr\tarului [i dac\ organizarea interioar\ a boxelor este corespunz\toare [i

Page 49: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

49

constant\ la categoriile anterioare (suzeta deasupra gr\tarului [i hr\nitorul `n zona uscat\ [i compact\. Comportamentul sexual se identific\ cu manifest\rile legate de apari]ia c\ldurilor, de reflexul de `mbr\]i[are, de `mperechere etc. ~n general, masculii caut\ femelele `n c\lduri, iar acestea se las\ c\utate [i accept\ monta numai `n partea a doua a perioadei de c\lduri. Introducerea unui mascul, chiar cu dezvoltarea corporal\ mai redus\, `n boxa femelelor, nu conduce la apari]ia conflictelor. Introducerea unei scroafe `n c\lduri `n boxa vierilor (aspect tehnologic rar `ntâlnit) nu provoac\ conflicte, `ns\ conflictele se pot produce `ntre masculi, ca urmare a interesului pentru femel\. Femelele `n c\lduri sunt mult agitate, capricioase, sar unele pe altele, iar dac\ vierii sunt `n apropiere se aglomereaz\ pe latura boxei dinspre ace[tia. La rasele perfec]ionate aceste manifest\ri sunt mult diminuate, fapt ce impune mult\ aten]ie din partea personalului [i folosirea aparaturii moderne pentru depistarea fazei de estru. Comportamentul maternal se refer\ la manifest\rile legate de alimenta]ia sugarilor, de protejarea acestora fa]\ de du[mani [i fa]\ de condi]iile nefavorabile de mediu etc. Scroafele cu temperament vioi sunt atente cu purceii pentru a nu-i strivi, adunându-i la nivelul ugerului sau a capului când este frig. ~n caz de pericol mama se interpune `ntre purcei [i du[man. Ordinea de supt se stabile[te `n 2-3 zile, num\rul zilnic de supturi este de cca. 28 ori `n prima s\pt\mân\ [i se reduce la 15 `n a cincea s\pt\mân\. Prin urmare, regruparea purceilor pe scroafe se pot face cel târziu a doua zi de dup\ f\tare, iar num\rul zilnic mare de supturi impune cazarea purceilor cu mamele lor pe toat\ durata lacta]iei. Gui]atul insistent al purceilor face ca scroafa s\ se culce `n decubit lateral, dup\ `ndep\rtarea u[oar\ ale acestora pentru a nu-i strivi. Durata total\ a suptului este de cca. 40 secunde, fiind anticipat\ de un masaj activ al purceilor asupra mameloanelor. Temperamantele limfatic [i dezechilibrat ale scroafelor determin\ striviri de purcei, iar la unele primipare duce uneori pân\ la consumarea lor (nu s-a stabilit o leg\tur\ `ntre consumarea placentei [i a purceilor proprii). Comportamentul de solicitare se bazeaz\ pe emiterea de semnale sonore pentru acordarea de ajutor [i se sesizeaz\ cu prec\dere la purceii sugari `n primele zile de la na[tere, cu ocazia stabilirii [i `nl\tur\rilor de la sfârc. Cei `nl\tura]i de la supt au un gui]at specific. Apropierea orei de supt, sau de administrare a tainului preferat, intensific\ semnalele sonore. Pierderea sau separarea indivizilor de grup determin\, de asemenea, intensificarea semnalelor sonore, mai ales `n primele s\pt\mâni de via]\.

Page 50: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

50

Comportamentul agonistic este legat de ac]iunile ocazionale de atac, fug\ [i chiar de imobilizare a adversarului. Conflictele sunt generate, `n principal de `mp\r]irea hranei, respectiv a frontului de furajare [i a zonei de odihn\, precum [i a apari]iei unui individ str\in `n grup. ~n cadrul acelora[i grupe de indivizi nu se apeleaz\ la conflicte, decât foarte rar; ele sunt de regul\ individuale, dar se pot [i generaliza. Lotiz\rile pe categorii de vârst\, greutate corporal\, sex [i chiar tip comportamental elimin\ majoritatea conflictelor, sau le diminueaz\ din importan]\. Conflictele au ca rezultat final stabilirea ierarhiei de grup, ceea ce constituie un element pozitiv, deoarece nu se mai reiau luptele; indivizii recunoscându-[i superiorii nu se mai lupt\ [i deci nu se mai cheltuie energia `n plus. Agresivitatea instinctiv\ la suine este o reminiscen]\ ancestral\, putând fi atenuat\ prin selec]ie [i prin asigurarea de condi]ii optime de via]\. Din punct de vedere comportamental, tipul agonistic nu are menirea ciment\rii ac]iunilor de turm\ sau de grup, de[i prin activitatea celui mai puternic turma se mobilizeaz\ mai eficient la caz de nevoie (contra intrusului sau a du[manului). Comportamentul de imitare este `n parte folositor, dar d\un\tor. Acest tip de comportament se bazeaz\ mai mult pe sim]ul v\zului [i auzului - ambele contribuind la stimularea reciproc\. Activitatea intens\ de hr\nire a indivizilor din box\, stimuleaz\ consumarea furajului, chiar dac\ acesta nu este de calitate foarte bun\. Mic]iunea [i defecarea indivizilor `n zona gr\tarului este preluat\ u[or de majoritatea animalelor din grup. Introducerea `n lot a unui individ care este obi[nuit cu utilizarea unei suzete contribuie la “`nv\]area” u[oar\ a celorlalte animale. Ca manifestare nefolositoare este sesizat\ coudofagia, care se poate extinde la toate animalele din box\, prin imitarea indivizilor care mu[c\, corelat\ cu perceperea gustului pl\cut al sângelui (consumat ini]ial involuntar). Comportamentul de integrare este legat de c\utarea sau depistarea unui nou mediu de via]\ mai propice [i care are ca scop evitarea suferin]elor, sau reducerea pierderilor. Scroafele `n ultima parte a gesta]iei `[i caut\ locuri potrivite pentru desf\[urarea normal\ a actului parturi]iei. Animalele bolnave, de asemenea, caut\ locuri mai ferite de du[mani [i de ac]iunea intemperiilor. Comportamentul de investiga]ie este legat de exploatarea unui component pl\cut sau preferat din furaje, care de regul\ este [i deficitar. Animalele se orientez\ cu ajutorul mirosului, auzului, auzului etc. Râmatul este o manifestare specific\, fiind utilizat de c\tre porcine cu foarte mare intensitate. Comportamentul anormal se datore[te alter\rii stimulilor normali, având ca rezultat unele manifest\ri ciudate, cum ar fi: masturba]ia, “homosexualitatea” etc. ~ntre]inerea `n grup a vierilor, precum [i unele gre[eli organizatorice `n

Page 51: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

51

dirijarea vierilor la recoltarea spermei, pot determina apari]ia acestui tip de comportament. Toate tipurile de comportament au ca rezultat final tendin]a de a aduna animalele `n grup (mai pu]in cel agonistic), fiind reunite `n comportamentul de grup, care contribuie la consolidarea vie]ii de turm\. 3.2.3. Ierarhia de grup

Ierarhia de grup constituie o reminiscen]\ ancestral\ preluat\ de la formele s\lbatice, transmis\ la porcinele primitive [i de dorit la rasele actuale fiind [i o consecin]\ a vie]ii de turm\. Ierarhia de grup are la baz\ starea de agresivitate, care la suine este destul de eviden]iat\, comparativ cu celelalte specii de animale de ferm\; din acest punct de vedere porcinele sunt `ntrecute doar de câini. Comportamentul agonistic are o mare contribu]ie `n stabilirea ierarhiei de grup, la indivizi sesizându-se unele conflicte [i chiar lupte, cu origini instinctuale, dar [i formate ulterior. La purceii sugari se observ\ c\, imediat dup\ f\tare, ace[tia se lupt\ pentru sfârcurile cele mai bune (productive), de[i sunt suficiente `nc\ neocupate. Via]a porcului crescut `n unit\]ile de tip intensiv-industrial, unde spa]iul de odihn\ [i frontul de furajare sunt restric]ionate, iar num\rul de indivizi din lot, este mare, a accentuat importan]a st\rilor conflictuale, finalizându-se cu ierarhizarea animalelor din box\. Studiile efectuate asupra organiz\rii grupelor de porcine la `ngr\[at au ar\tat existen]a unor “ierarhiz\ri” de diferite suite sau tipuri. Cea mai des `ntâlnit\ este ierarhizarea linear\, `n care se disting animale dominante [i animale dominate. La suine ierarhia se stabile[te relativ u[or observându-se cu ocazia procur\rii [i consum\rii hranei.

Furajarea restric]ionat\ (pe baz\ de tainuri) gr\be[te stabilirea ierarhiei de grup, comparativ cu hr\nirea la discre]ie.

Animalele dominante ocup\, de regul\, pozi]iile cele mai avantajoase `n timpul hr\nirii fa]\ de cele dominate.

~n general, animalele cu dezvoltare corporal\ mai bun\ ocup\ unul din locurile din vârful schemei ierarhice, `ns\ poate interveni [i agilitatea `n lupt\.~n plan secundar, ierarhia de grup se stabile[te [i cu ocazia imp\r]irii spa]iului de odihn\; animalele cele mai puternice ocupând zonele cele mai prielnice [i invers.

Page 52: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

52

Mirosul [i apoi vederea au mare importan]\ `n recunoa[terea indivizilor din grup. La suine s-a stabilit c\ num\rul de animale pe care `l poate re]ine eficient un porc adult este de cel mult 20. Pentru atenuarea st\rilor conflictu-ale, atât ca num\r cât [i ca importan]\, se indic\ lotizarea animalelor pe categorii de vârst\ (greutate corporal\), sex, comporta-ment [i chiar provenien]\ (pe cât posibil de la acea[i mam\).

I II III Fig. 14 Exemple de suite ale ierarhiei de grup (la porci gra[i)

~n practica zootehnic\ se recomand\ lotizarea animalelor odat\ cu trecerea acestora la un nou sector de produc]ie, evitându-se relotizarea, mai ales dup\ vârsta de 3 luni. ~n caz de for]\ major\, când se impune relotizarea porcilor gra[i, animalele vor fi dirijate `n boxe nelocuite [i `n propor]ii aproximativ egale (dac\ provin din 2 boxe). Introducerea unor indivizi str\ini, chiar cu dezvoltare corporal\ mai bun\ nu este indicat\, deoarece afecteaz\ ierarhia de grup. Izolarea temporar\ a unui individ (porc la `ngr\[at) de grup poate fi de 25 zile când acesta este conduc\tor [i de doar 3 zile când este situat la baza schemei ierarhice. St\rile conflictuale sunt mult atenuate la rasele perfec]ionate fa]\ de cele tardive. De asemenea, acestea sunt mai violente `ntre vieri, fa]\ de scroafe. Scroafele [i scrofi]ele nu atac\ un vier, chiar dac\ acesta are o dezvoltare corporal\ mai redus\. Prin urmare vierul `ncerc\tor se recomand\ s\ fie de aceea[i dezvoltare corporal\, `ns\ poate fi [i ceva mai tân\r. Dup\ efectuarea montei sau recoltarea materialului seminal, luptele scad ca importan]\, fapt pentru care se indic\ ca toat\ grupa de vieri dintr-o box\ s\ fie dirijat\ `n acela[i timp la mont\, sau recoltare. Densitatea normal\ a animalelor `n box\ favorizeaz\ stabilirea [i consolidarea ierarhiei de grup. Lini[tea `n cadrul grupei, sau a boxei, reprezint\ o garan]ie a succesului pentru cresc\torii de porcine.

A A A

B B B

C C D C D

D E E

EF

F

F CG

A

I Suit\ liniar\ II. Suit\ liniar\ dar cu 2 porci (C [i B) ocupând pozi]ii ierarhice similare III. Suit\ liniar\ dar cu rela]ii speciale `ntre D [i B [i E [i B

Page 53: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

53

Din punct de vedere zootehnic stabilirea ierarhiei de grup este de dorit, deoarece se evit\ reluarea luptelor, care se soldeaz\ cu consumuri ridicate de energie, deci de furaje `n plus. ~n multe situa]ii, st\rile conflictuale pot degenera `n agresivitate anormal\ [i finalizat\ cu mu[carea cozii (caudofagie), sau urechilor. ~n acest “sindrom” sunt implica]i mai mul]i factori, prioritate având caren]ele `n substan]e proteice [i minerale din ra]ie, `ns\ este favorizat [i de densitatea prea mare `n box\, [trangul\ri `n administrarea furajelor [i a apei de b\ut, microclimat deficitar, lipsa a[ternutului [i chiar plictiseala animalelor. ~n unit\]ile intensiv-industriale o m\sur\ cu caracter paleativ este amputarea cozilor imediat dup\ na[tere, ac]iune contraindicat\ `n unit\]ile productive de material de pr\sil\. De baz\ r\mâne analizarea `n detaliu a cauzelor [i luarea de m\suri de remediere `n cel mai scurt timp. 3.2.4. Stresul la suine

Stresul este un complex de modific\ri reactive nespecifice din organismul animalului, de natur\ neuro-endocrino-metabolic\. Aceste m\suri sunt provocate de solicit\ri ale mediului extern sau intern la care organismul mai `ntâi reac]ioneaz\ apoi `ncearc\ s\ reziste [i s\ se adapteze la noile condi]ii. Termenul este echivalent cu tensiune, `ncordare, efort de adaptare etc. De men]ionat c\, stresul este adesea confundat cu cauzele provocatoare. Spunem c\ unui animal `i este frig `n loc de “animalul este stresat din cauza frigului”, sau “sufer\ din cauza acestuia”. Dup\ H.Selye, stresul este “un proces de adaptare al organismului la antagonismul dintre impulsurile provenite din mediul extern sau intern [i reac]iile de ap\rare ale acestuia”. Dup\ acest autor, stresul se poate asimila cu “sindromul general de adaptare” (S.G.A.). Datorit\ ac]iunii sale nespecifice, precum [i a modului de finalizare, interpretarea stresului variaz\ `n func]ie de cel care `l apreciaz\. Astfel, pentru un fiziolog stresul `nseamn\ un complex de modific\ri ce apar `n sânge, limf\ etc, `n urma unor agresiuni nedorite. Pentru un etolog se traduce mai mult printr-o schimbare de comportament, ca urmare a modific\rilor mediului de via]\. Pentru un specialist `n zootehnie, stresul determin\ sc\derea aparent nejustificat\ a unor indici de reproduc]ie [i produc]ie, precum [i `nr\ut\]irea st\rii de s\n\tate, iar cresc\torii de animale `l imput\ reac]iei animalelor la schimbarea alimenta]iei, a condi]iilor de cazare, la transportul inadecvat, toate cu repercursiuni asupra produc]iilor preconizate a se ob]ine.

Page 54: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

54

Cauzele provocatoare de stres sunt urmarea unor factori de diferite origini [i intensit\]i `n m\sur\ s\ declan[eze reac]ia organismului animal, prin perturbarea echilibrului func]ional. Factorii stresan]i care contribuie la perturbarea temporar\ sau definitiv\ a echilibrului func]ional se pot clasifica `n ecologici, etologici [i tehnologici. - Factorii ecologici induc starea de stres prin str\mutarea animalelor dintr-o zon\ natural\ `n alta, unde temperatura este prea ridicat\ sau prea sc\zut\ fa]\ de cea ini]ial\ al\turi de iluminarea [i umiditatea atmosferic\ [i chiar a specificului alimenta]iei naturale. - Factorii etologici sunt cei care determin\ modific\ri de comportament, imprimând la animale st\ri de nelini[te, fric\, furie, etc. ca urmare a unor interven]ii brutale, al\turi de nerecunoa[terea specificului rasei, a categoriei de vârst\, a st\rii fiziologice, a temperamentului etc. - Factorii tehnologici sunt implicate `n adoptarea pripit\ a unor solu]ii constructive neadecvate, de gre[eli `n nutri]ie, `n `ntre]inerea [i `n exploatarea animalelor. Sunt implicate urm\toarele: restric]ionarea prea sever\ a spa]iilor de odihn\, schimbarea brusc\ a re]etelor de furaje, bruscarea animalelor la lotiz\ri sau alte interven]ii (transport, castr\ri, individualiz\ri etc.), densit\]i prea mari `n boxe, toate constituindu-se `n factori de stres ce se soldeaz\ cu `nsemnate reduceri ale indicatorilor de produc]ie. Asupra manifest\rilor [i dinamica stresului nu revenim, no]iunile intime s-au studiat la Fiziologia animalelor. Reamintim doar c\, dup\ H. Selye, declan[area reac]iilor de adaptare la stres se desf\[oar\ [i exteriorizeaz\ `n trei faze (parcurse la disciplina de Fiziologie animal\) [i anume: - faza de alarm\ cu etapele de [oc [i contra[oc; - faza de rezisten]\ cu specificarea c\ animalele pot deveni debilitate sau sensibile la infec]ii [i avitaminoze, dac\ aceast\ faz\ nu este dep\[it\ corespunz\tor; - faza de epuizare poate fi o trecere direct\ din faza de alarm\, când se `nregistreaz\ o pr\bu[ire total\ a organismului, sau prin faza de rezisten]\, când animalele r\mân `n via]\ dar tarate, uneori sterile, iar urma[ii degenera]i. M\surile de prevenire a stresului M\surile de prevenire sunt multiple, `ns\ au prioritate: cunoa[terea fiziologiei suinelor, respectarea tehnologiilor de produc]ie `n func]ie de sistemul de exploatare adoptat [i de]inerea unor date cu privire la temperament, comportamant [i ale manifest\rilor individului `n cauz\. Speciile cele mai sensibile la factorii de stres sunt, `n ordine descrescând\: p\s\rile, porcii, ovinele [i apoi celelalte specii de animale de ferm\, iar `n cadrul

Page 55: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

55

raselor de porcine sunt sensibile cele perfec]ionate pentru produc]ia de carne “slab\” cum ar fi Piétrain, Landrace belgian etc (rasa Marele alb este destul de rezistent\) [i mai rezistente cele pentru produc]iile mixt\ [i de gr\sime. La porcine poate ap\rea sindromul P.S.E (palle soft and exudative), mai ales la rasele specializate pentru produc]ia de carne (Piétrain, Landrace belgian etc.) [i la grupele sanguine H [i E. Aceast\ maladie este cunoscut\ [i sub denumirea de miopatie exudativ\ [i depigmentar\ (P.S.E.) sau distrofie muscular\, fiind descris\ pentru prima dat\ `n anul 1954, `n Olanda. Carnea P.S.E. poate ap\rea la carcasele porcinelor care au suferit un stres `nsemnat. Porcinele sunt excluse de la reproduc]ie deoarece se trensmite genetic, determinând la descenden]ii `ngr\[a]i carcase cu carne moale, exudativ\ [i cu pH redus. Depistarea se face la vârsta de cca. 62 zile utilizându-se testul halotan (inhalarea timp de 3 minute a unui amestec format din oxigen [i anestezicul halotan). ~n cazul lui H-pozitiv se instaleaz\ o stare de stres, materializându-se prin rigiditatea membrelor, cre[terea temperaturii corporale, apari]ia la suprafa]a pielii a petelor ro[ii etc.

Fig. 15 Aspecte ale unui mu[chi normal (a), P.S.E. (b) [i D.F.D. (c)

a b c

Page 56: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

56

CAPITOLUL 4

PRODUC}IILE SUINELOR {I EVALUAREA LOR Ponderea c\rnii ob]inute din sacrificarea suinelor trebuie s\ fie, `n condi]iile ]\rii noastre, `ntre 40-45% din totalul produc]iei de carne. La carcasele de suine provenite din animale corect `ngr\[ate se are `n vedere atingerea [i chiar dep\[irea propor]iei de 70% carne, din care macr\ peste 50%. A[a cum s-a mai ar\tat, `n cre[terea suinelor produc]ia principal\ o constituie carnea care este mult apreciat\ de c\tre consumatori, deoarece are o valoare energetic\ ridicat\, este suculent\, fraged\ [i cu gust foarte pl\cut. ~n prezent, gr\simea de porc este `ncadrat\ la produc]ia secundar\, deoarece este consumat\ de c\tre om `ntr-o propor]ie mai redus\ [i numai `n urma unor prelucr\ri speciale. Cu toate acestea, sl\nina provenit\ de la suine este consumat\ cu pl\cere sub form\ prelucrat\, mai ales cea provenit\ de pe regiunile dorsale [i din cea a pieptului. Organele interne comestibile sunt `ncadrate la subproduse, al\turi de alte p\r]i [i organe necomestibile. ~n cele ce urmeaz\ se vor trata, pe scurt, principalii factori care influen]eaz\ nivelurile [i calit\]ile produc]iilor ob]inute de la suine, deoarece ace[tia sunt implica]i `n alegerea sistemului de exploatare [i `n stabilirea tehnologiilor de produc]ie, conform cererii pie]ii. ~n continuare, se vor prezenta principalele aspecte legate de necesitatea aprecierii calit\]ii c\rnii [i gr\simii, specificându-se metodele de determinare utilizate pe animalele vii [i sacrificate, precum [i `mplica]iile tehnologiilor de cre[tere asupra calit\]ii produc]iilor rezultate de la suine. Eforturile cercet\torilor [i ale tehnologiilor adaptate sunt canalizate `n direc]ia sporirii produc]iei de carne `n carcas\ (carne macr\ + oase) [i reducerii gr\simii (sl\ninei+osânz\), precum [i a p\r]ilor cu carne de calitate medie, sau cu propor]ii reduse de carne.

Page 57: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

57

Din punct de vedere al calit\]ii c\rnii de suine, se prefer\ carnea “slab\”, cu fibre musculare fine, u[or sau mediu marmorat\ cu gr\sime [i s\ provin\ de la animalele tinere.

4.1. Factorii care influen]eaz\ produc]iile suinelor

Produc]iile suinelor sunt influen]ate de factorii de natur\ endogen\ [i exogen\ (sau interni [i externi). 4.1.1. Factorii endogeni (sau interni)

~n aceast\ categorie intr\: rasa, vârsta, sexul, individualitatea, starea de s\n\tate [i mai nou, gradul de consangvinizare. Rasa are influen]a cea mai mare asupra produc]iilor ob]inute de la suine, `n special asupra celei de carne. Rasele de suine care `n urma sacrific\rii ofer\ cantit\]ile cele mai mari [i de calitate superioar\ de carne sunt: Landrace, Duroc, Marele alb, Hampshire, Yorkshire [i Piétrain. ~n mod curent, spunem despre o carcas\ c\ este de calitate superioar\ când posed\ propor]ii ridicate de specialit\]i [i de carne de calitatea I (mu[chiule]i, cotlete, jamboane [i spete) [i reduse de sl\nin\. ~n contextul celor men]ionate mai sus, cu privire la calitatea c\rnii din carcas\, Nedelciuc, V. [i colab. (1982) arat\ c\ dintre principalele rase care se cresc la noi `n ]ar\ se remarc\ rasa Hampshire, al\turi de rasele Landrace [i Duroc, atât `n ceea ce prive[te propor]iile de carne cât [i calit\]ile acestora (tab.4).

Tabelul 4

Calitatea carcasei la unele rase de suine (dup\ Nedelciuc, V. [i colab.-1982)

Specificare Landrace Yorkshire Marele alb Duroc Hampshire

Propor]ia de carne (%) 74,61 71,28 67,58 72,26 73,22 Grosimea medie a sl\ninii dorsale (mm)

21,50 24,20 25,93 24,20 20,93

Propor]ia jamboanelor (%) 9,39 9,37 8,88 9,35 10,29 Propor]ia cotletului (%) 6,90 7,05 7,08 6,92 7,56 Propor]ia [uncilor anterioare (%) 5,23 5,30 5,50 5,17 5,50

Propor]ii ridicate de carne `n carcas\ se ob]in [i de la meti[ii trirasiali rezulta]i din `ncruci[\rea scroafelor F1 (Landrace x Marele alb) cu vieri din rasele Duroc sau Hampshire. Rezultate foarte bune se `nregistreaz\ [i de la meti[ii

Page 58: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

58

tetrarasiali ob]inu]i `n unit\]ile industriale, `n care matca de reproduc]ie este format\ din scroafe metise F1 (Landrace x Marele alb) [i vieri meti[i F1 (Hampshire x Piétrain sau Duroc). ~n cadrul unor experien]e efectuate de c\tre Halm\gean, P. [i colab. (1978) se confirm\ superioritatea cantitativ\ [i calitativ\ a carcaselor ob]inute de la meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale. De men]ionat c\, pentru aspectul cantitativ general un rol hot\râtor l-a avut prolificitatea mare a scroafelor metise, num\rul [i greutatea purceilor la `n]\rcare, precum [i capacitatea de al\ptare a mamelor, care au pus la dispozi]ia cre[terii [i `ngr\[\rii un num\r sporit de animale cu dezvoltare corporal\ bun\ (ca urmare a efectului de heterozis) (tab. 5)

Tabelul 5

Rezultatele `nregistrate la meti[ii tetrarasiali, comparativ cu rasele parentale (dup\ H\lm\gean, P. [i colab. - 1978)

Specificare Meti[i (LxMa)x(HxD) Landrace Marele alb Duroc Hampshire

Prolificitate (cap) 10,22 9,40 9,61 7,10 6,66 Capacitate al\ptare (kg) 41,66 39,84 38,53 30,70 30,57 Purcei `n]\rca]i/ scroaf\ (cap) 8,92 7,96 6,97 5,90 5,43

Sporul mediu zilnic (g) 798 762 735 807 692 Grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm)

22,58 21,80 23,91 23,58 18,86

Carne rezultat\ la sacrificarea lotului (kg)

499 423 346 322 270

Carne de calitate superioar\ (kg)

319 267 217 199 178

La ridicarea produc]iei de carne au contribuit vierii meti[i F1 dintre rasele Hampshire [i Duroc, prin sporuri ridicate de cre[tere [i prin reducerea grosimii stratului de sl\nin\. Nivelul produc]iilor individuale ob]inute de la suine sunt influen]ate [i de randamentul la sacrificare, care variaz\ `ntre 70-85% (la rece); acesta fiind mai mare la rasele Piétrain, Landrace etc. [i mai redus la rasele mixte. Sexul are influen]\ asupra produc]iilor ob]inute de la suine atât prin sporurile diferen]iate de cre[tere `n greutate vie, cât [i prin calitatea carcasei. Se constat\, `n general, c\ pân\ la vârsta de 6 luni, sporurile cele mai mari de cre[tere se `nregistreaz\ la vieru[i, urma]i de masculii castra]i [i apoi de scrofi]e (tab. 6). Pân\ la vârsta specificat\ mai sus, calitatea carcasei este, de asemenea, mai bun\ la vieru[i; la aceast\,categorie `nregistrându-se [i cele mai reduse grosimi medii

Page 59: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

59

ale stratului de sl\nin\ dorsal\. Peste aceast\ vârst\ propor]iile de carne de calitate superioar\ sunt mai bune la scrofi]e.

Tabelul6

Influen]a sexului asupra produc]iilor la suine pân\ la vârsta de 6-7 luni

Specificare Sursa bibliografic\ Vieru[i Masculi castra]i

Scrofi]e

Sporul mediu zilnic (g) M. DINU (1973);

I. DINU [i colab.(1981)655 800

605 751

605 733

Grosimea medie a sl\ninei dorsale mm (limite)

M. DINU (1973) I. DINU (1981)

38,9 18,7

43,2 21,6

42,0 20,1

Vârsta influen]eaz\ produc]iile ob]inute de la suine, `n sensul c\ la animalele tinere ([i cu greutate corporal\ mai mic\) acestea sunt mai reduse fa]\ de cele adulte. Produc]iile de carne [i gr\sime, `n valori absolute, cresc odat\ cu vârsta, `ns\ propor]ia de oase scade (tab.7).}esutul muscular are o cre[tere relativ constant\ pân\ la greutatea de 60-70 kg, `ns\ de la greutatea de 90 kg se `nregistreaz\ depuneri mai mari de ]esut adipos. Tabelul 7

Evolu]iile produc]iilor de carne, gr\sime [i oase (dup\ Ostage, 1965)

Propor]iile (%) de:

Greutate corporal\ (kg) carne + gr\sime oase

25 67,61 10,08

60 74,12 7,65

90 77,22 6,99

110 78,86 6,42

Evolu]ia dimensiunilor corporale sunt `n strict\ concordan]\ cu vârsta

animalului; la suine identificându-se, `n principal, 2 zone de cre[tere ale bazelor anatomice, una pe direc]ia p\r]ii anterioare a bazinului, iar alta `ntre regiunile spetelor (fig. 16).

Page 60: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

60

De men]ionat c\, odat\ cu `naintarea `n vârst\ [i cre[terea greut\]ii corporale se `nregistreaz\ [i o sc\dere constant\ a propor]iei de ap\ (tab. 8). Cu toate acestea, `n condi]iile ]\rii noastre, greutatea eficient\ de sacrificare variaz\ `ntre 101-120 kg, `n func]ie de ras\ [i tehnologia de `ngr\[are, când se `nregistreaz\ [i cele mai convenabile randamente la t\iere. Dup\ fiziologul englez Hammond, substan]ele nutritive sunt utilizate etapizat `n cursul ontogenezei de c\tre organismul suinelor; mai `ntâi pentru dezvoltarea ]esutului nervos [i osos, apoi pentru cel muscular [i `n final pentru cel adipos. Autorul arat\ c\, o protein\ de aceea[i calitate este utilizat\ mai `ntâi pentru elaborarea oseinei la purcei, apoi a musculaturii la animalele `n cre[tere [i pentru depunerea de gr\simi (dac\ lipsesc hidra]ii de carbon) la cele `n `ngr\[are, precum [i la cele adulte.

Tabelul 8

Compozi]ia chimic\ a corpului `n func]ie de vârst\ (dup\ Lagagheur, 1965 [i I.Dinu [i colab. 1981)

Perioada Vârsta (zile) Ap\ (%) Proteine (%) Gr\simi (%)

fetu[i la 30 zile 94,7 3,6 1,3 Prenatal\

fetu[i la 100 zile 85,3 9,1 1,3

na[tere 80,0 14,0 2,0

`n]\rcare 65,0 13,0 18,0 Postnatal\

110 kg greut.vie 51,5 11,5 35,0

Individualitatea -~n cadrul acelora[i rase sau popula]ii se constat\ indivizi cu `nsu[iri productive superioare altora, de[i s-a beneficiat de acelea[i condi]ii de hr\nire [i de `ntre]inere. Aceast\ variabilitate a `nsu[irilor individuale se datore[te bazei genetice diferite [i constituie baza selec]iei.

Fig. 16 Zonele [i direc]iile de cre[tere la suine

Page 61: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

61

Starea de s\n\tate - Acest factor influen]eaz\ `n mod direct produc]iile ob]inute de la suine, `n sensul c\ la animalele s\n\toase se `nregistreaz\ sporuri normale de cre[tere, iar la cele bolnave sc\deri `n greutate. Ca urmare, [i produc]iile la sacrificare vor fi mai mari la animalele s\n\toase, fa]\ de cele bolnave. La carcasele rezultate de la animalele bolnave se `nregistreaz\ uneori propor]ii ridicate de gr\sime, iar carnea este f\r\ suculen]\ [i savoare, cu toate m\surile ulterioare de finisare. Aceste animale, sub nici o form\, nu vor fi re]inute la reproduc]ie, sau destinate pentru produc]ia de bacon. 4.1.2. Factorii exogeni (sau externi)

~n aceast\ categorie intr\ alimenta]ia, tehnologiile de `ntre]inere, sistemul de exploatare, tehnologia de prelucrare a carcaselor [i transportul suinelor. Alimenta]ia - Alimenta]ia este principalul factor exogen care influen]eaz\ nivelul [i calitatea produc]iilor ob]inute de la suine. Acest factor are implica]ii majore, atât asupra sporurilor de cre[tere `n greutate vie planificate, cât [i asupra propor]iei de carne din carcas\, ambele influen]ând pozitiv rentabilitatea unit\]ii. ~n primul rând ra]iile de hran\ trebuie s\ fie `ntocmite corect, `n concordan]\ cu cerin]ele specifice ale categoriei de vârst\ sau greutate corporal\, precum [i cu scopul produc]iei, sau destina]ia animalelor. Satisfacerea necesarului de substan]e nutritive `n cele mai mici am\nunte contribuie la exteriorizarea la maximum a poten]ialului genetic, inclusiv a vigorii hibride. ~n acest sens, se are `n vedere aplicarea unei alimenta]ii ra]ionale care a oferit pentru rasa, metisul, zona de cre[tere [i sistemul de exploatare adoptat, cele mai bune rezultate de produc]ie [i economice. Administrarea unor ra]ii deficitare `n substan]e proteice determin\ ob]inerea de carcase cu propor]ii ridicate de gr\sime, deci de calitate slab\. Specialistul trebuie s\ pun\ `n balan]\ avantajele [i dezavantajele metodelor de furajare, al\turi de tehnologiile de preparare, de administrare [i de distribuire a furajelor `n func]ie de ras\, vârst\, scop de produc]ie etc. A[a de exemplu, prin furajarea la discre]ie se asigur\, la porcii gra[i, cele mai ridicate sporuri de cre[tere, dar nu [i ob]inerea de carcase de calitate. Aceast\ variant\ este indicat\ pentru categoriile de tineret sugar [i `n]\rcat, dar nu [i pentru porcinele destinate produc]iei de bacon, la care trebuie s\ se utilizeze hr\nirea pe baz\ de tainuri. Forma de prezentare cea mai adecvat\ este de f\in\ cu granula]ie medie, iar forma de administrate diferit\ de la o categorie la alta: uscat\ la tineret, umectat\ la porcii gra[i [i umed\ la scroafe.

Page 62: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

62

Utilizarea `n hran\ a furajelor combinate, sub form\ de granule, este mai avantajoas\ decât sub form\ de uruial\ sau f\in\. Reducerea con]inutului `n celuloz\ brut\ a unor componente prin pr\jirea cerealelor, sau aplicarea altor tratamente termice (fierbere, op\rire) stimuleaz\ la purcei palatabilitatea, al\turi de cre[terea con]inutului `n vitaminele din complexul B. Toate aceste m\suri au ca rezultat cre[terea sporului `n greutate vie [i implicit ridicarea produc]iei de carne. Se va evita, pe cât posibil, utilizarea `n re]ete a componentelor muceg\ite, care depreciaz\ calitatea carcaselor [i afecteaz\ starea de s\n\tate. ~n cre[terea gospod\reasc\, op\rirea [i chiar fierberea furajelor pentru porcine se poate aplica mai u[or, fiind o ac]iune compensatoare a activit\]ii casnice, determinând sporirea valorii nutritive a amestecurilor. Produc]iile de carne se pot spori [i prin utilizarea unor furaje neclasice, mai ieftine [i u[or de procurat, ca: masa verde, cartofi, sfecl\ [i dovlecei - larg utiliza]i `n sistemul gospod\resc, influen]ând pozitiv eficen]a economic\ a cre[terii reproduc\torilor [i `n prima faz\ a `ngr\[\rii. Tehnologia de `ntre]inere - ~ntre]ienerea suinelor are influen]\ asupra produc]iilor prin alegerea solu]iilor adecvate cu privire la: num\rul de animale din box\, a densit\]ii acestora, organizarea interioar\ a boxelor, perioadele de sta]ionare etc. De pe fiecare m2 spa]iu productiv construit trebuie s\ se ob]in\ anual cel pu]in 180 kg carne suine (exprimat\ `n greutate vie a animalelor sacrificate). Ad\posturile, prin solu]iile constructive, trebuie s\ asigure cele mai bune condi]ii de microclimat. Cu cât aceste condi]ii de microclimat vor fi cuprinse `ntre parametri optimi, cu atât produc]iile de carne vor fi mai mari. Din acest punct de vedere, temperatura la categoriile tinere are rol hot\râtor, al\turi de umiditate [i de concentra]ia `n noxe. Neasigurarea temperaturii de 30-32°C la nivelul cuibului de purcei, `n primele ore de la na[tere, tareaz\ purceii pe toat\ perioada de cre[tere [i `ngr\[are, deci reduce produc]iile de carne [i favorizeaz\ sporirea propor]iei de gr\sime `n carcas\. Exploatarea ra]ional\ - a reproduc\torilor are influen]\ hot\râtoare asupra produc]iilor suinelor. Exploatarea intensiv\, bazat\ pe utilizarea ra]ional\ a scroafelor [i a vierilor de reproduc]ie spore[te produc]ia de carne. De men]ionat c\, de la fiecare scroaf\ trebuie s\ se realizeze anual 1700-1800 kg carne prin produ[ii sacrifica]i (deci peste 20 purcei ob]inu]i [i peste 17 purcei `n]\rca]i). Men]inerea st\rii de `ntre]inere bun\ a scroafelor pe perioada al\pt\rii duce la

Page 63: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

63

ridicarea indicelui de utilizare, prin intrarea imediat\ `n c\lduri (`n 6-10 zile de la `n]\rcare) [i dirijarea `n scurt timp la mont\. Suprasolicitarea vierilor determin\ sc\derea capacit\]ii spermei [i `n final a fecundit\]ii [i prolificit\]ii. Tehnologiile de prelucrare a carcaselor - influen]eaz\ produc]iile la suine prin randamentul la sacrificare, sau la t\iere. ~n cazul `n care suinele, dup\ sacrificare, sunt op\rite, randamentul este mai mare cu 4%, fa]\ de prelucrare prin jupuire, deoarece pilea lipse[te din carcas\. Suinele op\rite, ap\r]in\toare tipului morfoproductiv de gr\sime, au un randament de cca. 81%, pe când cele de carne de 77%. Prin aplicarea, tehnologiei de jupuire randamentul este de cca. 77% la cele de gr\sime [i de cca. 73% la cele de carne. Sistemul de exploatare adoptat - are influen]\ asupra produc]iei de carne ob]inut\ `n condi]ii avantajoase `n sensul c\, animalele pigmentate se pot `ntre]ine la p\[unat, iar cele de culoare alb\ `n spa]ii protejate. P\[unatul ra]ional, mai ales pe lucerniere `n anul al III-lea , poate suplini cu pân\ la 20% din necesarul de concentrate pentru `ngr\[area animalului, asigurându-se [i o dezvoltare armonioas\, deci carcase de calitate bun\ (cu predominarea ]esutului muscular). Transportul - influen]eaz\ produc]iile suinelor, atât prin randamentul la sacrificare cât [i prin sc\derea greut\]ii corporale ca urmare a agita]iei [i oboselii animalelor. Transportul de lung\ durat\, pe distan]e mari [i `n mijloace neadecvate determin\ sc\derea greut\]ii corporale. Sc\derea greut\]ii corporale pe timpul transportului se denume[te “calou”. Caloul admis trebuie s\ se `ncadreze `ntre anumite valori calculate `n func]ie de perioada de timp parcurs\ de la preluarea animalelor [i pân\ la unitatea beneficiar\ (abator). ~nainte de sacrificare animalele se ]in la diet\ timp de 10-12 ore, (administrându-se numai ap\) pentru instalarea st\rii normale [i golirea aparatului digestiv.

4.2. Aprecierea produc]iei de carne

Aprecierea produc]iei de carne la suine, se face atât pe animalele vii cât [i pe carcasele rezultate `n urma sacrific\rii indivizilor ale[i special; prin carne `n]elegându-se, `n general, carnea [i gr\simea. Pe cresc\tori `i intereseaz\ cantitatea [i calitatea c\rnii, ce ce se poate aprecia `nc\ din perioada de tineret pentru a se dirija tehnologia de `ngr\[are `n cele mai bune condi]ii, conform scopului urm\rit.

Page 64: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

64

Aprecierea produc]iei de carne pe animalele vii [i sacrificate intereseaz\ atât pentru suinele destinate sacrific\rii cât [i cele destinate reproduc]iei. 4.2.1. Aprecierea produc]iei de carne pe animalul viu

Aprecierea calit\]ii carcasei pe animalul viu se face destul de greu, deoarece corpul animalului este acoperit cu un strat de sl\nin\, neuniform ca grosime, iar examinarea maniamentelor este destul de aproximativ\, fa]\ de celelalte animale de ferm\. Pentru aprecierea produc]iei de carne [i a calit\]ii acesteia sunt `n uz metode subiective [i obiective. a) Metodele subiective se bazeaz\ pe aprecierea conforma]iei corporale, adic\ a exteriorului. Pentru aceasta se procedeaz\ la analiza celor trei p\r]i corporale, iar `n cadrul lor se apreciaz\ regiunile corporale care furnizeaz\ la sacrificare carne de calitate superioar\ [i `n cantit\]i mari. Pentru aceasta se examineaz\ cu aten]ie [uncile posterioare, precum [i regiunile [alelor, spin\rii [i crupei, iar `n final [i [unca anterioar\. La aprecierea [uncilor posterioare se va ]ine seama de convexitatea posterioar\, de descindere [i de l\rgimea acestora (convexitatea bilateral\). Spinarea [i [alele trebuie s\ fie lungi, largi [i bine `mbr\cate `n ]esut muscular, pentru a se ob]ine, dup\ sacrificare, cotlete [i antricoate bine dezvoltate. Examinarea va fi `nso]it\ [i de aproximarea greut\]ii corporale, care se va corela cu dimensiunile de lungime, mai ales ale trunchiului. Porcinele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne au corpul [i implicit trunchiul mai lungi, cu musculatura bine eviden]iat\ [i cu stratul de sl\nin\ mai sub]ire [i mai consistent. Spata trebuie s\ se simt\ la palpare [i s\ se observe mi[carea ei `n timpul deplas\rii animalelor. Coastele sunt mult alungite, pu]in arcuite [i orientate posterior, concurând la forma de cilindru lung. Porcinele pentru gr\sime au corpul mai scurt, cu trunchiul adânc [i acoperit cu un strat gros de sl\nin\. Se sesizeaz\ depuneri de gr\sime `n regiunea jgheabului [i a gana[elor, iar coada este `nfundat\ `ntre fese. Animalele se mi[c\ mai greu, iar spetele nu au oscila]ii `n timpul mersului. b. Metodele obiective se bazeaz\ pe recoltarea direct\ [i interpretarea unor valori cu privire la masa (greutatea) corporal\ [i indirect dup\ grosimea stratului superior de sl\nin\. Masa corporal\ se determin\ prin cânt\rirea animalului, iar interpretarea asupra cantit\]ii c\rnii se face `n func]ie de starea de `ntre]inere sau de gradul de finisare a `ngr\[\rii, acestea bazându-se pe unele corela]ii stabilite experimental, `n func]ie de ras\, sex, starea de finisare [i specificul alimenta]iei. Greutatea final\ a porcinelor `ngr\[ate pentru carne trebuie s\ fie cuprins\ `ntre 101-120 kg; peste

Page 65: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

65

aceste limite rezult\ propor]ii prea mari de gr\sime [i reduse de ]esut muscular. Sunt unele rase care trebuiesc sacrificate la greut\]i mai reduse (de cca. 90 kg), pentru a rezulta carne de calitate superioar\. La noi `n ]ar\ nu este permis\ sacrificarea porcinelor sub 70 kg. Desigur, informa]iile asupra calit\]ii c\rnii sunt `nc\ destul de subiective. Grosimea stratului de sl\nin\. ~ntre grosimea sl\ninei de pe linia superioar\ a corpului [i procentul de gr\sime din carcas\ exist\ o corela]ie strâns pozitiv\. Determinarea grosimii stratului de sl\nin\ dorsal\ se efectueaz\, pentru lucr\rile de selec]ie, la ie[irea din testare (la vârsta de 182±3 zile), dar [i pentru aprecierea evolu]iei stadiului de `ngr\[are pe animale vii destinate sacrific\rii. Aceasta se efectueaz\, individual, pe linia superioar\ a corpului, `n mai multe puncte deplasate cu 4-6 cm fa]\ de linia median\ (la greb\n, la spinare [i la crup\, sau numai la spinare [i la crup\, conform tehnologiei actuale). Sunt `n uz mai multe metode [i anume: metoda riglei gradate (a stiletului), metoda electric\ sau a leanmetrului, metoda ultrasunetelor [i, mai nou, metoda radiografic\. Cea mai des utilizat\ este metoda care utilizeaz\ aparatele cu ultrasunete, deoarece sunt u[or de aplicat, expeditive, nu depreciaz\ pielea, iar animalele nu sufer\. Aceast\ metod\ este obligatorie pentru toate unit\]ile produc\toare de material de pr\sil\, constituind baza aprecierii calit\]ii carcasei la viitorii reproduc\tori, respectiv a propor]iei de carne din carcas\ [i contribuie la calcularea pre]ului de vânzare-cump\rare. O alt\ metod\ este r\spândirea `n serul sanguin a unor substan]e chimice inofensive asupra fiziologiei animalului. Metoda este laborioas\, dar suficient de exact\ `n privin]a proppor]iei de carne din corpul animalului viu. Tehnicile de determinare se vor prezenta `n detaliu la lucr\rile practice. 4.2.2. Aprecierea produc]iei de carne dup\ sacrificare

Datorit\ faptului c\ dup\ sacrificarea suinelor, carcasele se pot supune unor opera]iuni multiple, pentru m\surarea greut\]ii [i a dimensiunilor acestora, subiectivismul este exclus aproape `n totalitate. Se men]ine termenul de apreciere [i nu de determinare, deoarece cu toate m\surile luate, nu se poate separa cu exactitate carnea de gr\sime sau de oase. Conform metodologiei actuale, aprecierea produc]iei de carne la viitorii reproduc\tori se face prin sacrificarea unui singur individ (mascul castrat sau scrofi]\) din lotul de fra]i buni, iar rezultatele se atribuie ca performan]\ a `ntregului lot. Pentru porcinele destinate `ngr\[\rii, de asemenea se sacrific\ un

Page 66: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

66

num\r redus de indivizi din seria de `ngr\[are, `n func]ie de clauzele contractuale (sau pe partizi de livrare pentru export). Pentru ca datele recoltate `n urma sacrific\rii s\ poat\ fi prelucrate corect se fac unele preziceri cu privire la tehnica ob]inerii carcaselor de la porcine [i preg\tirii acestora. Ob]inerea carcaselor

Prin carcas\ se `n]elege corpul animalului sacrificat, f\r\ organe interne [i f\r\ extremit\]ile membrelor. Sacrificarea cuprinde mai multe opera]ii, care se fac dup\ o anumit\ schem\ tehnologic\. Ordinea opera]iilor pentru ob]inerea carcaselor este stabilit\ printr-o tehnologie special\, care difer\ `n func]ie de scopul urm\rit [i se desf\[oar\ `n spa]ii adecvate. - Suprimarea vie]ii, care poate fi precedat\ de asomare (cu ajutorul unui electroasomator aplicat `napoia urechilor timp de 2-3 secunde), urmat\ de `njunghiere. ~njunghierea se face imediat, introducând cu]itul `n vena jugular\ sau `n cord. Dup\ aceast\ opera]ie se acord\ un timp pentru scurgerea sângelui (colectarea lui). - Depilarea [i jupuirea - poate fi precedat\ de recoltarea p\rului, mai ales la rasele tardive. Depilarea se face prin op\rire `n ap\ `nc\lzit\ la 60-65°C, sau prin flambare, `n cuptoare speciale, ori cu ajutorul unei fl\c\ri active. Jupuirea se face mecanic, dup\ care pielea deta[at\ se finiseaz\, `ndep\rtând gr\simea aderent\ prin r\zuire. - Eviscerarea - presupune mai `ntâi atârnarea corpului cu capul `n jos, fixându-se de membrele posterioare cu ajutorul a 2 cârlige `mbinate la o pies\ `n form\ de T r\sturnat. Dup\ sec]ionarea abdomenului pe linia median\, se scoate `ntreaga mas\ gastrointestinal\, `mpreun\ cu ficatul [i splina. Dup\ despicarea toracelui pe linia sternului se scot [i celelalte organe interne.Toate organele se separ\, iar de la ficat se `ndep\rteaz\ vezica biliar\. Despicarea carcasei se face pe direc]ia coloanei vertebrale, cu ajutorul unui elctrofier\str\u, `ncep`nd de la baza cozii spre cap. ~n unele situa]ii capul se deta[eaz\ de corp. - Toaleta carcasei - se face prin fasonarea celor dou\ jum\t\]i, deta[ându-se buc\]ile care atârn\, `ndep\rtarea cheagurilor de sânge, iar `n final se finiseaz\ depilarea capului, prin flambare etc. - Examenul sanitar-veterinar - se face prin examinarea vizual\ a carcasei [i organelor interne [i prin recoltarea de probe pentru laborator.

Page 67: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

67

- Cânt\rirea - celor dou\ jum\t\]i de carcas\ se face cu ajutorul unor cântare speciale, interpuse pe linia tehnologic\. Datele ob]inute pot fi utilizate pentru calcularea randamentelor la t\iere care pot fi la cald, normal [i la rece, dup\ formula:

R(%) = Gc x 100

Gv , `n care

- Gc - greutatea carcasei dup\ 2, 6 sau 24 ore de la sacrificare (kg); Gv - greutatea vie a animalului `nainte de sacrificare, dar dup\ diet\ (kg); Metodele de apreciere a carcaselor Pentru aprecierea carcaselor sunt utilizate mai multe metode, care se pot grupa `n metode directe [i metode indirecte. a. Metodele directe - se bazeaz\ pe tran[area [i degresarea total\ a carcasei, urmat\ de separarea acesteia `n carne (carne + oase) [i `n gr\sime (sl\nin\ + osânz\). Dup\ cânt\rirea separat\ a c\rnii [i apoi a gr\simii se calculeaz\ raportul sau propor]ia de carne/gr\sime. Metoda este precis\, dar solicit\ un volum mare de munc\. Concomitent se separ\ [i por]iunile cu carne de calitate superioar\ (cotlet, antricot, mu[chiule], [unc\ posterioar\ sau jambon, [unc\ anterioar\ sau spat\, etc.), calculându-se diferite rapoarte sau procente. b. Metodele indirecte - se bazeaz\ pe existen]a unor corela]ii pozitive sau negative `ntre anumite dimensiuni ale carcasei [i propor]iile de carne, sau de gr\sime ale acesteia. Efectuarea m\sut\torilor pe carcase, ca de altfel [i tran[area acestora, se fac dup\ 24 ore de la sacrificare, timp `n care sunt zvântate [i depozitate la

temperatura de 4°C. Pentru aprecierea carcaselor se utilizeaz\ 3 seturi de determin\ri: dimensionale, gravimetrice [i planimetrice. Dintre determin\rile dimensionale prezint\ importan]\ lungimea mare a carcasei. Cu cât aceasta va fi mai mare cu at`t vom beneficia de cotlete [i antricoate mai lungi. Diferen]ele reduse dintre lungimea mare [i lungimea mic\ ale carcaselor ne d\ garan]ia c\ `n aceasta exist\ mai mult\ carne de calitate superioar\ [i mai pu]in\ de calitate medie (din regiunea gâtului). De asemenea, se prefer\ diferen]e reduse `ntre l\rgimea extern\ [i cea intern\ a carcasei. Diferen]ele mari sunt mai mult pe seama stratului de sl\nin\, deci `n carcas\ sunt propor]ii reduse de carne.

Page 68: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

68

De mare importan]\ este determinarea [i apoi calcularea grosimii medii a stratului de sl\nin\ dorsal\; cu cât valoarea medie va fi mai redus\ cu atât carcasa se va `ncadra la calitate superioar\, deci are mai mult\ carne. {unca posterioar\ se apreciaz\ prin lungimea [i prin perimetrul jambonului, iar `n unele situa]ii [i suprafa]a nucleului c\rnos din jambon. Determin\rile planimetrice sunt utilizate pentru calcularea suprafe]ei cotletului [i separat a suprafe]ei ochiului mu[chiului Longissimus dorsi. O carcas\ de calitate superioar\ are [i partea c\rnoas\ din cotlet mare [i gr\simea redus\, existând o corela]ie strâns pozitiv\ `ntre suprafa]a ochiului mu[chiului [i propor]ia de carne din carcas\. Pe baza datelor ob]inute se poate calcula [i raportul carne/gr\sime din cotlet, raport care este corelat cu raportul carne/gr\sime din `ntreaga carcas\. Datorit\ importan]ei determin\rii suprafe]ei ochiului mu[chiului Longissimus dorsi, s-au preluat [i alte metode, numite liniare, când se iau `n calcul dimensiunile desenului ochiului, precum [i metoda grilei cu puncte. Cea mai precis\ metod\ este cea care utilizeaz\ planimetrul polar. Tehnicile de lucru se vor parcurge la lucr\rile practice, inclusiv calcularea [i interpretarea datelor. Influen]a rasei sau grupelor de meti[i, a sexului, a greut\]ii corporale la sacrificare, precum [i a st\rii de `ntre]inere (sau de `ngr\[are) asupra calit\]ii carcasei se vor prezenta odat\ cu descrierea raselor. Determin\rile gravimetrice se refer\ la cânt\rirea carcaselor [i calcularea randamentelor. Randamentul la sacrificare poate fi la cald, "normal", la rece [i comercial. Randamentul la rece este cel mai mic (cu cca.2,5%), iar cel comercial cel mai mare, deoarece `n el sunt incluse [i organele comestibile. De men]ionat c\, randamentul la rece la suine, este mai mare fa]\ de alte specii, acesta fiind cuprins `ntre 70-85%, iar `ntre rase cele mai mari valori se `nregistreaz\ la rasa Piétrain (cca.82%).

Raportul carne/gr\sime (c/g) se stabile[te calculând cât\ carne revine la 1 kg de gr\sime. La rasele de carne raportul c/g poate fi de 3,5/1, pe când la cele de gr\sime este de 1/1 [i chiar mai redus. Raportul carne/oase se determin\ `n scopuri [tiin]ifice, când dup\ dezosarea carcasei se face cânt\rirea oaselor [i separat a c\rnii [i a gr\simii. Valorile calculate ne arat\ cât\ carne + gr\sime revine la 1 kg oase. Aceste valori difer\ `n func]ie de ras\, finisarea `ngr\[\rii (vârsta [i greutatea la sacrificare), precum [i cu al]i factori.

Page 69: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

69

Red\m `n tabelul 9, influen]a greut\]ii la sacrificare asupra propor]iilor p\r]ilor componenete ale carcasei, la rasa Marele alb, din care rezult\ c\ greutatea optim\ de sacrificare este `n jur de 100 kg.

Tabelul 9

Principalele p\r]i componente ale carcaselorla rasa Marele alb

Greutatea Propor]ii (%) de: (kg) Carne +g r\sime Oase Organe* Sânge P\r 25 67,61 10,08 8,83 4,56 0,37 40 69,55 9,17 8,64 4,80 0,45 60 74,12 7,65 7,38 4,30 0,47 90 77,22 6,99 6,61 4,01 0,34 110 78,86 6,42 6,28 3,74 0,43

Not\* nu sunt incluse urechile [i organele genitale Sistemul EUROP de `ncadrare `n clase a carcaselor provenite de la porcine se face dup\ o gril\ de clasare, care are `n vedere propor]ia de ]esut muscular (carne). Pentru aceasta se folosesc 5 clase de calitate, diferien]iate `ntre ele prin câte 5 procente de ]esut muscular, `ntre limitele de 60% [i 40% (tab. 10).

Tabelul 10

Grila de clasare a carcaselor de porc `n ]\rile Uniunii europene (U.E.)

Clasa nou\ (dup\ anul 1987) Clasa anterioar\ Propor]ia (%) de carne `n carcas\

EE EE peste 60 E E 55-60 U I 50-55 R II 45-50 O III 40-45 P IV sub 40

Propor]ia de carne se determin\ prin deta[area tesu]urilor musculare din carcas\, `ns\ se poate aprecia [i cu ajutorul formulei: Y = 57,399 - 0,33 x - 0,44 y + 0,193 z, `n care

Y = propor]ia de carne (%); x = grosimea sl\ninei la mijlocul [alelor (8 cm fa]\ de linia median\); y = grosimea sl\ninei `ntre a 12-a [i a 13-a vertebr\ toracal\ (6 cm fa]\ de linia median\);

z = diametrul mu[chiului Longissimus dorsi `ntre a 12-a [i a 13-a vertebr\ toracal\.

Page 70: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

70

Tran[area carcaselor Tran[area carcaselor constituie o ac]iune important\ pentru aprecierea acestora [i se face dup\ r\cirea celor dou\ jum\t\]i, separându-se por]iunile pe categorii de calitate, formate din regiuni sau grupe de regiuni corporale. Sl\nina de pe partea dorsal\ [i de pe abdomen se deta[eaz\ separat, iar osânza se recolteaz\ cu mare aten]ie. ~n categoria specialit\]i intr\ mu[chiule]ii (psoa[ii) [i cotletul, ambele reprezentând 8-10% din greutatea total\ a carcasei (tab. 11).

Tabelul 11

Tran[area por]iunilor din carcas\ [i `ncadrarea lor `n categorii de calitate (dup\ Normele M.C.I. citate de S`rbulescu [i colab.-1977)

Categoria de calitate

Denumirea por]iunii tran[ate

Limitele anatomice Baza osoas\

Mu[chiule] Mu[chii: psoas major, psoas minor [i iliacus Vertebrele lombare

Specialit\]i Cotlet

Anterior: sec]iunea se face `ntre ultima vertebr\ dorsal\ [i prima vertebr\ lombar\; posterior, sec]iunea trece printre ultima vertebr\ sacral\. La separare o por]iune de fleic\ de maximum 2 cm poate r\mâne aderent\ la cotlet.

Ceafa

Anterior: sec]iunea se face la articula]ia occipitalo-atloidian\; posterior, `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ dorsal\; inferior, sec]iunea trece la nivelul treimii superioare a coastelor (por]iunea posterioar\ a cefii).

Vertebrele cervicale, primele 5 vertebre dorsale; treimea superi-oar\ a coastelor de la acest nivel

Antricot Anterior: sec]iunea se face `ntre a 5-a [i a 6-a vertebr\ dorsal\. posterior, la nivelul ultimei coaste; inferior, la nivelul treimii superioare a coastelor.

Vertebrele dorsale de la a 6-a pân\ la ultima; treimea superioar\ a coastelor la acest nivel.

Calitate superioar\

Jambon Anterior, linia ce-l delimiteaz\ de cotlet [i fleic\; inferior, articula]ia grasetului

Sacrum, oasele bazinului, primele vertebre coccigiene, femurul [i rotula

Spat\ Se deta[eaz\ de la torace, spat\ [i bra] Spata [i humerusul.

Fleica Anterior, sec]iunea trece la nivelul ultimei coaste; posterior, la linia fix\rii peretelui abdominal de bazin [i femur; superior, limita inferioar\ a cotletului.

Pieptul Anterior, extremitatea anterioar\ a sternului; posterior, sec]iunea trece la nivelul ultimei coaste; superior, limita inferior\ a antricotului

Sternul, trimea mijlocie [i inferioar\ a coastelor Calitate I

Rasoalele

Rasolul din fa]\: superior se delimiteaz\ la articula]ia cotului, iar inferior la articula]ia carpian\; Rasolul din spate: superior se delimiteaz\ la articula]a grasetului, iar inferior la articula]ia tarsian\.

Rasolul din fa]\: radius, cubitus [i primul rând de oase carpiene. Rasolul din spate: tibia [i primul rând de oase tarsiene.

~n categoria superioar\ intr\: antricotul, jambonul, spata [i ceafa, toate `nsumând cca. 55%, iar `n calitatea I intr\: fleica, pieptul [i rasoalele, reprezentând cumulat cca. 24%. Capul [i picioarele intr\ la calitatea a II-a, sau `n categoria "al cincilea sfert", al\turi de unele organe interne comestibile [i alte subproduse de abator. Bazele osoase [i limitele anatomice se vor aprofunda la lucr\rile practice.

Page 71: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

71

Propor]ia de carne (plus oase) din carcas\ la rasele specializate pentru carne este cea mai ridicat\ (cca. 70%), fa]\ de cea la rasele mixte (cca. 58%) [i pentru produc]ia de gr\sime (cca. 52%). La porcinele specializate pentru produc]ia de carne, propor]iile de cotlet, de jambon [i de spat\ (deci f\r\ ceaf\), trebuie s\ dep\[easc\ 42% din greutatea carcasei. Dintre rasele specializate pentru calitatea superioar\ a carcasei se deta[az\ rasa Hampshire, urmat\ de Landrace (tabelul 12), `n condi]iile sacrific\rii la vârsta de 182 zile, la care se constat\ [i cele mai mari propor]ii de jamboane, cotlete [i de spete [i reduse de gr\sime.

Tabelul 12

Unele elemente ale calit\]ii carcasei la principalele rase de carne

Greutatea: Propor]ia de: Grosimea medie a sl\ninei dorsale

jambonului cotletului spetei carne + oase gr\sime Rasa

(mm) (%) (%) (%) (%) (%) Landrace 21,50 9,39 6,90 5,23 74,61 14,62 Yorkshire 24,20 9,37 7,05 5,30 71,28 16,76 Marele alb 25,93 8,88 7,08 5,50 67,58 20,06 Duroc 24,20 9,35 6,92 5,70 72,26 15,67 Hampshire 20,93 10,29 7,56 5,50 73,20 14,91

De men]ionat c\, aceste valori au fost `nregistrate la vârsta animalelor de 182 zile, la Sta]iunea de cercetare din localitatea Gorne[ti, atât pe rase materne cât [i paterne, beneficiind de acelea[i condi]ii de hr\nire [i `ntre]inere. 4.2.3. Calit\]ile c\rnii la suine

Calit\]ile c\rnii la suine se apreciaz\ prin determin\ri multiple ale `nsu[irilor chimice, fizice [i organoleptice. Carnea la suine este un termen general, care cuprinde ]esuturile muscular [i adipos al\turi de alte ]esuturi (oase, pile, organe interne etc). ~n cele ce urmeaz\ se vor analiza compozi]iile chimice ale c\rnii [i gr\simii la porcinele sacrificate la greutatea de cca 100 kg, cu unele interpret\ri ce se impun `n func]ie de factorii care influen]eaz\ aceste produc]ii. Cu privire la regiunea anatomic\ de provenien]\, prezent\m compozi]ia chimic\ a principalelor ]esuturi, cu valorea energitic\ respectiv\ [i propor]iile medii din carcas\ (tab. 13).

Page 72: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

72

Tabelul 13

Caracteristicile ]esuturilor din carcasa suinelor (la 100 kg greutate vie)

Compozi]ia chimic\ (%) Valoarea }esutul

Propor]ia din carcas\ (%) Ap\ Gr\simi Proteine Cenu[\ energetic\

Kcal/kg Mu[chi 53,0 72,7 5,8 20,6 1,1 1694

Sl\nin\ 22,5 16,4 78,7 4,9 0,1 7693

Gr\sime intern\

7,5 38,2 51,1 10,9 0,5 5425

Oase 9,0 43,0 12,9 19,3 24,8 2290

Piele 4,0 43,4 16,9 39,0 0,7 3764

TOTAL {I

MEDII 96,0 52,8 27,6 16,8 3,0 3534

Datele prezentate `n tabelul de mai sus sunt valori medii specifice carcaselor provenite de la porcii `ngr\[a]i pentru carne, sco]ându-se `n eviden]\ faptul c\ ]esutul osos [i chiar pielea au valori energetice superioare c\rnii, iar gr\simea intern\ este mai bogat\ `n ap\, de peste 2 ori, fa]\ de sl\nin\ (deci pentru conservare trebuie topit\). a. ~nsu[irile chimice ale c\rnii Valoarea nutritiv\ a c\rnii este influen]at\ `n mare m\sur\ de compozi]ia sa chimic\. Principalele componente chimice, sau substan]e nutritive, din carne sunt: apa, proteinele, gr\simile, glucidele, substan]ele minerale [i vitaminele. Compozi]ia chimic\ a c\rnii suinelor variaz\ `n func]ie de o serie de factori, cum sunt: rasa, vârsta, sexul, starea de `ngr\[are (scopul produc]iei), hrana, regiunea anatomic\ etc. Apa - reprezint\ o component\ principal\ a c\rnii. Propor]ia acesteia variaz\ `n func]ie de vârsta [i de starea de `ngr\[are. La porcinele tinere, carnea con]ine propor]ional mai mult\ ap\ decât la cele adulte, sau la cele `ntr-o stare mai avansat\ de `ngr\[are. ~n carnea rezultat\ de la suinele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne, apa se g\se[te `n propor]ie de cca. 73%, la cele `ngr\[ate mixt de cca. 65%, iar la cele pentru gr\sime de cca. 50% (dup\ S`rbulescu, V. [i colab. 1982). Dup\ al]i autori, propor]ia medie de ap\ din carne la vârsta de 6 luni, este de cca. 75%, (Nedelciuc, V. [i colab.1982) la rasele [i meti[ii specializa]i pentru produc]ia de carne. Reducerea procentului de ap\ `n finisarea `ngr\[\rii suinelor confer\ o mai mare conservabilitate c\rnii.

Page 73: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

73

Proteinele din carne influen]eaz\ `n mare m\sur\ valoarea nutritiv\. Con]inutul substan]elor proteice este direct propor]ional cu procentul de ap\ [i invers cu starea de `ngr\[are. La suinele "grase" propor]ia de proteine din carne este de cca. 15%, iar la cele "slabe" de cca.20%. La vârste mai precoce (la cca. 6 luni) propor]ia de proteine, este de cca. 23%, valoare `nregistrat\ la suinele `ngr\[ate pentru carne. Compozi]ia chimic\ a c\rnii de suine variaz\ `n func]ie de mul]i factori. ~n tabelul 14, se prezint\ compozi]ia chimic\ `n func]ie de finisarea `ngr\[\rii porcinelor, cu men]iunea c\ substan]a uscat\ din ]esutul muscular variaz\ `ntre 25-40%, fiind format\ `n mare parte din proteinele de structur\ cu greutate molecular\ mare (actina [i miosina), de albuminele din grupa miogenului (mioglobina) [i pigmentul ro[u, ce d\ culoare c\rnii (chromoproteina) [i asigur\ o rezerv\ de oxigen preluat\ de hematii, glicoproteine [i lipoproteine.

Tabelul 14

Compozi]ia chimic\ brut\ a c\rnii de suine `n func]ie de starea de `ngr\[are

Propor]iile (%) de: Valoarea energetic\

Starea de `ngr\[are

ap\ proteine gr\simi substan]e minerale Kcal/kg carne "Slab\" 72,5 20,0 6,6 1,1 1.439

Pentru carne 68,0 19,0 12,5 0,5 1.941

Semigras\ 61,1 17,0 21,5 0,4 2.691

Gras\ 47,9 14,5 37,0 0,6 4,035

~n ]esutul muscular se g\sesc [i alte substan]e azotate neproteice, ca: creatin\, creatinin\, carnozin\ etc. De men]ionat c\, valoarea biologic\ a proteinei din carnea suinelor este determinat\ de con]inutul ridicat `n aminoacizii esen]iali de cre[tere, precum [i de propor]iile lor. Proteina din carnea de suine, se remarc\ prin con]inuturi ridicate `n valin\, arginin\, izoleucin\, metionin\, lizin\ etc, niveluri mai ridicate fa]\ de cele din carnea de la alte specii de animale domestice. Gr\simile (lipidele) din carnea de porc se g\sesc `ntr-o propor]ie mai mare fa]\ de carnea provenit\ de la alte animale de ferm\, dar mai redus\ fa]\ de alte alimente de origine animal\ (unt, brânz\ topit\, etc.). Raportat\ la substan]a uscat\, propor]ia de gr\sime din carne este de 15-20%, iar raportat\ ca atare, `ntre 1,8-3,5%. Cele mai importante componente sunt gliceridele. Colesterolul este de

Page 74: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

74

cca 3 ori mai redus `n gr\simea de porc decât `n unt (Popescu-Baran, [i colab. 1977). Glucidele sunt `n cantit\]i mai reduse `n carnea de porcine, glicogenul fiind forma principal\. Carnea proasp\t\ de porc con]ine, `n medie, 450 mg glicogen/100 g, sau 4,5 g/kg carne. Animalele tinere au un con]inut mai ridicat `n glicogen fa]\ de cele b\trâne. Timpul scurs de la sacrificarea animalului diminueaz\ con]inutul `n glicogen; pe baza acestuia formându-se acidul lactic, care influen]eaz\ pH-ul c\rnii. S\rurile minerale sunt prezente `n carnea de porc `n propor]ie de cca.1%, având importan]\ s\rurile de potasiu, de magneziu [i de sodiu [i propor]ii mai reduse de alte elemente, dar edificatoare ca cele de fier, calciu, cupru, zinc etc. Vitaminele se g\sesc `n propor]ii suficient de mari, mai ales cele apar]in\toare complexului B:B1 (tiamina), B2 (riboflavina), B3 (acidul pantotenic), B6 (piridoxina), PP (nicotinamida), acidul folic etc. Se g\sesc [i cantit\]i mari din vitaminele A, D [i C. * * * A[a cum s-a ar\tat, compozi]ia chimic\ variaz\ `n func]ie de o serie de factori, `n care primeaz\ vârsta, starea de `ngr\[are, hrana etc. precum [i rasa, sexul, tehnologia de cre[tere [i regiunea anatomic\. ~n concluzie, la suinele tinere carnea are un con]inut ridicat `n ap\, este bogat\ `n substan]e proteice, dar s\rac\ `n gr\simi. Pe m\sura `naint\rii `n vârst\ scade propor]ia de ap\ [i de proteine, dar cre[te cea de gr\sime, conferindu-i c\rnii fr\gezime, suculen]\ [i valoare energetic\ ridicat\. Cu privire la influen]a rasei [i hranei asupra compozi]iei chimice a c\rnii, Raicu, E. [i colab. (1969), arat\ c\ la rasa Marele alb propor]ia de proteine din mu[chiul Longissimus dorsi este mai ridicat\ fa]\ de rasa Mangali]a, iar con]inutul `n gr\simi este invers (tabelul 15). Aceia[i autori, mai arat\ c\, hrana influen]eaz\ compozi]ia chimic\ a c\rnii; propor]iile ridicate de porumb din ra]ie determin\ procente mai reduse de proteine [i ridicate `n gr\sime (din carne), cea ce ne face s\ recomand\m procente reduse `n re]etele destinate finis\rii `ngr\[\rii suinelor, `n special la cele specializate pentru carne [i bacon.

Page 75: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

75

Tabelul 15

Influen]a rasei [i hranei asupra compozi]iei chimice a c\rnii

Con]inutul la 100 g substan]\ uscat\

Rasa

Propor]ia de porumb din

ra]ie (%)

Substan]\ uscat\

(%) Proteine

(%) Gr\simi

(%) S\ruri

minerale (%)

45 24,55 89,33 6,19 4,48 60 25,52 87,11 8,70 4,19 Marele alb 75 25,87 85,78 8,97 4,25 45 24,87 79,83 17,01 4,06 60 26,78 73,70 22,10 4,20 Mangali]a 75 27,88 70,87 25,43 3,77

Nedelciuc, V. [i colab. (1982) analizând calitatea c\rnii din Longissimus dorsi, la mai multe rase de suine sacrificate la vârsta de 6 luni (182 de zile), g\sesc `nsu[iri chimice diferite, cele mai bune fiind la rasele Duroc [i Landrace (tab.16) `n privin]a con]inutului `n proteine a acestui mu[chi.

Tabelul 16

Calitatea c\rnii la unele rase de suine sacrificate la vârsta de 182 zile (dup\ Nedelciuc, V. [i colab. 1982)

Propor]iile de substan]e nutritive (%) din carne (Longissimus dorsi): Rasa

Ap\ Proteine Gr\simi pH-ul c\rnii

Landrace 75,42 22,78 1,85 5,42 Yorkshire 75,50 22,60 1,89 5,47 Marele alb 75,13 22,62 2,26 5,47 Duroc 74,02 23,20 2,84 5,50 Hampshire 75,95 22,07 2,00 5,40

- pH-ul c\rnii depinde de cantitatea de glicogen transformat\ `n acid lactic din momentul sacrific\rii. Carnea proasp\t\ dar maturat\ [i provenit\ de la animalele tinere are o valoare pH `ntre 5,5-6,0, iar cea alterat\ `n jur de 6,6. b. ~nsu[irile fizice [i tehnologice ale c\rnii - Capacitatea de re]inere a apei reprezint\ for]a cu care proteinele din carne p\streaz\ (sub ac]iunea unor agen]i externi) pe lâng\ apa proprie [i o parte din apa ad\ugat\. La suine, capacitatea de re]inere a apei este ceva mai mare decât carnea de bovine, ovine [i p\s\ri. De asemenea, este mai mare la animalele tinere [i la cele `ngr\[ate pentru produc]ia de carne, fa]\ de cele adulte [i nerecondi]ionate.

Page 76: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

76

- Capacitatea de hidratare constituie `nsu[irea c\rnii de a absorbi apa atunci când este introdus\ `ntr-un lichid, dar nu [i de a o re]ine. Ca urmare are loc o cre[tere `n volum [i `n greutate, `mbun\t\]indu-se fr\gezimea, datorit\ sl\birii coeziunii fibrelor musculare. - Culoarea poate varia de la roz-pal pân\ la ro[ie-`nchis\. Aspectul de culoare roz-trandafirie este cel mai preferat, deoarece indic\ provenien]a de la animale tinere [i s\n\toase. Carnea provenit\ de la animalele b\trâne are o culoare mai `nchis\, de ro[ie-roz. Nuan]a culorii variaz\ [i `n func]ie de mu[chi: Longissimus dorsi are nuan]a cea mai deschis\, iar mu[chiule]ii sunt de nuan]\ `nchis\. Intensitatea culorii este dat\ de con]inutul `n mioglobin\ [i hemoglobin\, care sunt determinate, la rândul lor, de ras\, vârst\, sex, alimenta]ie [i s\n\tate. - Consisten]a c\rnii. Carnea proasp\t\ [i "maturat\" are o consisten]\ elastic\, adic\ `n urma ap\s\rii cu degetul urmele dispar repede. Carnea provenit\ de la animalele adulte este mai consistent\ decât la cele tinere, iar cea "gras\" are o consisten]\ mai redus\. Consisten]a c\rnii este influen]at\ de perselarea [i marmorarea acesteia. Se prefer\ carnea care posed\ mu[chiul Longissimus dorsi slab marmorat, acceptându-se aspectul u[or [i moderat marmorat.

* * *

c. ~nsu[irile organoleptice Principalele `nsu[iri organoleptice ale c\rnii sunt: mirosul, gustul, fr\gezimea, suculen]a [i aspectul. - Mirosul [i gustul sunt influen]ate `n mare m\sur\ de calitatea furajelor sau a componentelor din ra]ie, precum [i de sex. Mirosul trebuie s\ fie pl\cut, atr\g\tor, iar gustul dulce [i u[or am\rui. Pentru prevenirea mirosului nepl\cut a c\rnii provenite de la vieri se recomand\ castrarea `nainte cu 4-6 s\pt\mâni fa]\ de sacrificare. ~n toate cazurile se evit\ `ntocmirea de re]ete cu propor]ii ridicate de f\in\ de pe[te, `n perioada de recondi]ionare sau `n finisarea `ngr\[\rii. - Fr\gezimea c\rnii este determinat\ de con]inutul acesteia `n ]esut conjunctiv, de m\rimea [i fine]ea fibrelor [i fasciculelor musculare, precum [i de con]inutul `n gr\simi. Carnea fraged\ se mastic\ [i se diger\ mai u[or, mai ales când provine de la animalele tinere [i corect `ngr\[ate. Mu[chii psoa[i au o propor]ie de ]esut conjunctiv mai redus [i nu prezint\ fascicule ter]iare, motiv pentru care fr\gezimea [i suculen]a sunt deosebite.

Page 77: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

77

- Suculen]a este determinat\ de abunden]a sucurilor pe care le cedeaz\ carnea `n timpul mastica]iei, având la baz\ con]inuturile mari `n ap\ [i `n gr\simi. Carnea de suine este mai suculent\ decât cea de ovine sau bovine.

* * *

- Miopatia exudativ\ [i depigmentar\, cunoscut\ [i sub denumirea de P.S.E. (Pale soft and exudative) este `ntâlnit\ la unele rase de suine specializate pentru produc]ia de carne [i reprezint\ un sindrom sau o stare patologic\, determinat\ genetic [i favorizat\ de unii factori de stres. Carnea rezultat\ se caracterizeaz\ prin pH-ul redus, `ntre 4,9-5,4, con]inuturi sc\zute `n gr\simi [i ap\, iar culoarea este roz-pal\ [i uneori spre alb. Carnea are o capacitate redus\ de re]inere a apei. Pe lâng\ al]i factori, la animalele cu carne moale [i exudativ\, se mai incrimineaz\ [i al]i factori secundari ca: [ocul de transport, oboseala, c\ldura exterioar\ prea mare etc. Depistarea indivizilor cu carne P.S.E. se efectueaz\ prin inhalarea unui amestec de oxigen [i anestezicul halotan. Dup\ Sellier, P. (1980) sensibilitatea fa]\ de anestezicul halotan este guvernat\ de o singur\ gen\, a c\rei locus a fost denumit "Hal" [i poate fi ocupat de gena "Hal-" sau de alela "Hal +". De men]ionat c\, "Hal-" este alela s\lbatic\, iar “Hal+” constituie mutanta acesteia. Deoarece un individ este purt\tor a dou\ locusuri "Hal" sunt posibile trei genotipuri: - Hal+/Hal+, deci testul H-pozitiv; - Hal-/Hal-, deci testul H-negativ; - Hal+/Hal- sau Hal-/Hal+ , deci testul H-negativ. De men]ionat c\ un individ cu Hal+/Hal- se poate recombina cu altul cu Hal+/Hal-, din care ar putea rezulta Hal+/Hal+, deci cu H-pozitiv. 4.2.4. Calit\]ile gr\simii de porc

~n terminologia actual\ gr\simea este considerat\ un produs secundar. Gr\simea de suine este utilizat\ `n alimenta]ia omului, fie sub form\ de

sl\nin\ preparat\, fie sub form\ topit\ deci, de untur\. Sl\nina este utilizat\ foarte mult [i `n prepararea mezelurilor, `n propor]ii variabile, dup\ sortimentul acestora (denumit\ [i sl\nin\ de "lucru") al\turi de carnea de vit\ [i de porc.

Page 78: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

78

~n industrie, gr\simea se poate utiliza la fabricarea s\punurilor [i intr\ `n componen]a furajelor combinate pentru echilibrarea energetic\ a ra]iilor de hran\, mai ales pentru tineretul de p\s\ri [i de porcine. Compozi]ia chimic\ a gr\simii Din punct de vedere chimic, gr\simile reprezint\ un amestec de esteri ai glicerinei cu acizii gra[i satura]i [i nesatura]i ca:, stearic, oleic, linoleic, palmitic arahidonic etc. (tab.17). ~n gr\simea de porc mai particip\, `n propor]ii reduse [i alte substan]e de structur\ ca: fosfatide, lecitin\, vitaminele A,D,E, substan]e proteice, glucide, substan]e minerale, pigmen]i etc. ~n organism gr\simele se formeaz\ pe seama lipidelor, glucidelor [i uneori a proteinelor din hran\, `n urma unor procese biofizice [i biochimice ce se desf\[oar\ la nivelul intestinului.

Tabelul 17

Compozi]ia chimic\ a gr\simii la suine

Acizi gra[i (principali) Procente medii (%) Limite(%)

Acidul oleic 48,50 47,4-49,8

Acidul stearic 12,31 11,7-13,8

Acidul linoleic 6,75 6,3-7,7

Acidul palmitic 2,56 2,1-2,9

Acidul linolenic 1,00 0,5-1,8

Acidul miristic 0,70 0,5-0,9

Propor]iile de acizi gra[i nesatura]i din gr\simea de porc sunt mai reduse, `n compara]ie cu alte specii de animale de ferm\. ~nsu[irile fizice Gr\simea de porc este de culoare alb\, iar dup\ sacrificare [i r\cire are o consisten]\ tare. Alimenta]ia influen]eaz\ `n mare m\sur\ consisten]a gr\simii: porumbul determin\ o consisten]\ moale, iar masa verde, secara, orzul [i unele suculente, determin\, `n general, o consisten]\ mai tare. Greutatea specific\ variaz\ `ntre 0,915 [i 0,964, cu specificarea c\ propor]ia mai ridicat\ de acizi gra[i nesatura]i m\resc greutatea specific\. Temperatura de topire (lichefiere) variaz\ `ntre 28ºC [i 48ºC, iar de

solidificare `ntre 22ºC [i 32ºC; componentul principal care influen]eaz\ aceste

valori reprezentându-l propor]ia de glicerin\ din gr\sime.

Page 79: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

79

Gr\simea de porc este relativ rezistent\ la râncezire, dac\ este p\strat\ `n vase `nchise, la temperaturi joase, ferite de lumin\ [i f\r\ un contact direct cu unele metale. 4.2.5. Subprodusele ob]inute de la suine

Pielea rezultat\ la sacrificarea suinelor prezint\ importan]\ pentru industria u[oar\, [i se `ncadreaz\ `ntre 3-5% din greutatea corporal\, `n func]ie de vârst\ (greutate corporal\), ras\, sex [i starea de `ngr\[are. Din punct de vedere histologic, pielea este compus\ din trei straturi: epiderm\, derm\ [i hipoderm\. La suine pielea este mai poroas\ [i cu mai mult\ gr\sime `n derm, fa]\ de cele de bovine [i ovine. Calitatea pielii depinde de condi]iile de hr\nire, de `ngrijirea animalului, de tehnica de jupuire, de starea de s\n\tate, precum [i de integritatea acesteia. Pielea vierilor este mai dens\ decât cea a scroafelor, iar cea rezultat\ de la animale tinere este mai pu]in dens\ decât la adulte. Pielea provenit\ de la animale hr\nite ra]ional este mai elastic\ [i mai rezistent\, fa]\ de cele care nu au beneficiat de condi]ii normale de alimenta]ie. Dup\ sacrificare [i jupuire pielea se rade de gr\simea aderent\ [i se conserv\, prin s\rare pe ambele fe]e, depozitându-se `n spa]ii aerisite. P\rul de porc se recolteaz\ de pe regiunile greb\nului [i spin\rii prin smulgere, utilizându-se pentru confec]ionarea de pensoane, perii [i pentru alte scopuri (umplerea de saltele). Este foarte apreciat p\rul cu lungime de peste 10 cm, provenit de la rasele tardive (Stocli) [i cu grosimea `ntre 250-350 microni. Dup\ recoltare [i por]ionare `n m\nunchiuri, acesta se usuc\ timp de 12 ore la temperatura de 70ºC, dup\ care se sorteaz\ pe calit\]i.

Organele interne comestibile sunt `ncadrate, dup\ unii autori, la produse secundare al\turi de gr\sime, iar dup\ al]i autori la subproduse. ~n aceast\ categorie intr\, `n ordinea preferin]ei pentru consumatori: creierul, ficatul, inima, limba, rinichii, splina [i uneori pulmonii. De la un porc de 100 kg greutate vie rezult\ cca. 3,3 kg organe interne comestibile, din care ficatul are cca. 1,4 kg, inima cca. 0,3 kg, creierul cca. 0,25 kg etc (tab.18). Aceste organe sunt dirijate `n alimenta]ia uman\ [i se consum\, `n special, `n stare proasp\t\. Sângele rezultat de la sacrificarea suinelor este foarte bogat `n proteine [i reprezint\ cca. 3,5% din greutatea vie a animalului. Sângele se recolteaz\ imediat dup\ `njunghiere [i se utilizeaz\ `n scop alimentar (la prepararea unor mezeluri), `n scop farmaceutic (la prepararea de

Page 80: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

80

seruri [i extracte antianemice) [i `n alte scopuri. Cea mai larg\ utilizare este `n producerea f\inii de sânge, care este deosebit de necesar\ `n echilibrarea proteic\ [i mineral\ a nutre]urilor combinate destinate tineretului aviar [i chiar suin.

Tabelul 18

Valorile ponderale (%) ale organelor interne la suinele cu diferite greut\]i corporale

Greutatea la sacrificare (kg):

Organul 40 50 60 120

Inima 0.145 0.175 0.215 0.35

Ficatul 0.520 0.695 0.870 1.50

Rinichi 0.185 0.200 0.250 0.33

Pl\mâni 0.475 0.630 0.715 0.88

Stomac (golit) 0.350 0.470 0.440 -

Intestine (sp\late) 1.140 1.400 1.450 -

Splin\ 0.450 0.550 0.850 -

Stomacul se folose[te ca membran\ natural\ pentru prepararea tobei, iar din mucoas\ se extrage pepsina. Intestinele sunt utilizate ca membrane naturale pentru mezeluri. Dup\ sacrificare se golesc de con]inut [i se spal\ foarte bine, inclusiv deta[area gr\simii aderente. Se conserv\ prin s\rare [i frig. Lungimea intestinelor este `ntre 20-23 m la greutatea vie de 101-115 kg. Glandele cu secre]ie intern\ sunt utilizate `n industria farmaceutic\ (tiroida, paratiroida, glandele suprarenale, hipofiza). Pe lâng\ acestea se mai utilizeaz\ `n scop farmaceutic ochii, ficatul, m\duva [i creierul, pl\mânii, bila [i chiar placenta.

Page 81: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

81

CAPITOLUL 5

RASELE DE SUINE Formarea raselor de suine poate fi caracterizat\ ca un proces complex, cu perioade mai mari de timp de trecere de la porcinele primitive la rasele de forma]ie veche, cu perioade relativ scurte de timp la trecerea acestora la rasele de forma]ie nou\ [i cu perioade scurte de timp de trecere la rasele perfec]ionate actuale. Num\rul raselor [i popula]iilor de suine este `n prezent destul de mare, `ns\ importante sunt cca. 120, cu o r\spândire foarte variat\ `n diferite zone ale Globului, predominând `n ]\rile din emisfera nordic\. Dintre ]\ri, un aport deosebit la formarea raselor l-a avut Anglia, pentru Europa, China, pentru Asia [i Statele Unite ale Americii pentru continentul american. ~n Europa, pe lâng\ Anglia, contribu]ii importante le-au adus ]\rile: Danemarca, Germania, Fran]a, Belgia [i altele. ~n procesul de formare a raselor s-a apelat, `ntr-o prim\ perioad\, la `ncruci[area suinelor primitive din diferite zone, apoi la `ncruci[area raselor de forma]ie veche cu popula]iile locale de suine, iar `n ultima perioad\ s-a recurs la `ncruci[area dintre diferite rase, al\turi de selec]ia indivizilor cu `nsu[iri dorite [i practicarea unei alimenta]ii adecvate. Denumirea [i clasificarea raselor de suine au ap\rut ca o necesitate obiectiv\, deoarece acestea trebuiau reperate u[or, iar `nsu[irile morfologice [i productive difer\ foarte mult, secondate [i de unele particularit\]i biologice greu de decelat. Denumirea unor rase s-a f\cut dup\ ]ara care le-a creat (Chinezesc cu masc\, Portughez\, Românesc de carne), altele dup\ regiunea administrativ\ care [i-a adus contribu]ia la formarea rasei (Hanovra, Albul de Banat etc), iar

Page 82: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

82

altele dup\ denumirea localit\]ilor unde s-au format [i le-au crescut (Napolitan\, York, Bazna, Strei etc.). ~n unele situa]ii denumirea implic\ pe lâng\ locul de formare [i principala `nsu[ire (`n special morfologic\), cum ar fi: Yorkul mare, Albul de Chester, Landrace belgian etc). Clasificarea raselor de suine s-a f\cut dup\ mai multe criterii, ]inându-se cont de originea acestora, de unele caractere de exterior, de gradul de ameliorare, de provenien]\ (pentru ]ara respectiv\), de scopul preconizat `n schemele de `ncruci[are etc. Clasificarea dup\ origine are `n vedere str\mo[ul rasei sau al popula]iei (din mistre]ul european sau asiatic); cea dup\ unele caractere de exterior a avut `n vedere culoarea, talia, lungimea corpului etc; cea dup\ gradul de ameliorare se raporteaz\ la `nsu[irile productive prin care exceleaz\ (tardive sau precoce); cea dup\ provenin]\ distinge suinele `n autohtone [i importate; cea dup\ scopul preconizat `n cadrul schemelor de `ncruci[are, `n rase "materne" [i rase "paterne"; iar cea dup\ tipul morfo-productiv, `n rase pentru carne, pentru produc]ia de bacon, mixte [i pentru gr\sime. ~n majoritatea t\rilor, suinele se clasific\ dup\ provenien]\ [i dup\ importan]a lor pentru cre[tere, al\turi de unele `nsu[iri de exterior (`n special dup\ culoare [i chiar dup\ forma [i portul urechilor).

5.1. Rasele de suine importate

Ponderea din efectivul total de suine din ]ara noastr\ `l de]in rasele importate, acestea fiind procurate `ncepând cu mijlocul secolului al XIX-lea, `n scopul `mbun\t\]irii `nsu[irilor productive ale raselor [i popula]iilor indigene. ~n ultimul timp, aceste rase sunt utilizate cu succes la ob]inerea de meti[i industriali [i porci hibrizi pentru unit\]ile cu exploatare intensiv\. 5.1.1. Rasa Marele alb (Large White)

Rasa Marele alb s-a format `n Anglia, prin `ncruci[\ri complexe, `n diferite etape, `ntre suinele locale engleze[ti [i rasele Micul alb, Essex, Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\. Primele exemplare au fost prezentate `n expozi]ia din Windsor, `n anul 1851, de c\tre I.Tuley, sub denumirea de Yorkul mare.

Page 83: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

83

Denumirea de Marele alb s-a atribuit `n anul 1868, dup\ stabilirea standardului rasei, fiind considerat\ [i `n prezent ca rasa cea mai bine consolidat\ genetic. Pe lâng\ `ncruci[are, la formarea acestor rase s-au utilizat selec]ia [i chiar consangvinizarea. Datorit\ `nsu[irilor sale, rasa s-a r\spândit foarte repede `n multe ]\ri, având o capacitate mare de aclimatizare. A contribuit la formarea multor rase, din diverse ]\ri, cum ar fi: Landrace `n Danemarca, Edelschwein `n Germania, Chester-White `n America, Alb ucrainian `n Ucraina etc, [i st\ la baza diverselor scheme de `ncruci[are pentru producerea de meti[i industriali sau de hibrizi. ~n ]ara noastr\ a fost importat\ `n mai multe etape; primele exemplare fiind v\zute la o expozi]ie agricol\ din Ia[i, `n anul 1865, sub denumirea de Yorkul mare. ~n prezent, la noi `n ]ar\, are ponderea cea mai mare, de cca. 44% din totalul raselor pure de suine. Rasa Marele alb este de talie mare, cu masa corporal\ de asemenea mare, robust\, de culoare alb\ [i cu conforma]ie corporal\ armonioas\. ~n\l]imea la greb\n, la animalele adulte, variaz\ `ntre 85-90 cm, iar greutatea corporal\ `ntre 200-240 kg. Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt de m\rime mijlocie, purtate `nainte [i u[or lateral. Trunchiul este lung, larg [i adânc, iar spinarea, [alele [i crupa sunt lungi, largi [i bine `mbr\cate `n musculatur\. Linia superioar\ este dreapt\, sau u[or l\sat\ la femele dup\ multe gesta]ii. {uncile posterioare sunt bine dezvoltate, iar membrele sunt puternice [i f\r\ defecte de aplomb. Tipul morfoproductiv este de carne.

Fig. 17 Rasa Marele Alb

Prolificitatea este foarte bun\, fiind de 11 purcei cu greutatea medie la na[tere de 1,250 kg. La noi `n ]ar\ prolificitatea medie la mai multe ferme de selec]ie din cadrul a 12 ISCIP-uri a fost de 10,65 purcei, din care 9,57 viabili. Se `nregistreaz\ [i cazuri cu 15-20 purcei la f\tare, dar mai rare. Fecunditatea este bun\, `ntre 85-90%, iar capacitatea de al\ptare

foarte bun\, `ntre 40-50 kg, cu o medie de 42,5 kg `n unit\]ile cuprinse `n controlul oficial de produc]ie. Scroafele sunt bune mame, ducând pân\ la

Page 84: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

84

`n]\rcare 9,3 purcei, cu o greutate medie de 4,56 kg (vârsta de 35 zile). Precocitatea este de asemenea foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge greutatea corporal\ corespunz\toare pentru reproduc]ie (110-120 kg) la vârsta de 8-9 luni. La aceia[i vârst\, sau mai devreme, animalele se pot valorifica pentru sacrificare (la 105-111 kg) ~n perioada de testare (91-182 zile), tineretul realizeaz\ un spor mediu zilnic cuprins `ntre 620-660 g, cu un consum specific de concentrate situat `ntre 2,9-3,2 kg. Propor]ia de carne `n carcas\, la indivizii sacrifica]i la vârsta de 182 zile, este de 70% (inclusiv oasele), iar suprafa]a ochiului de mu[chi Longissimus dorsi este `ntre 30-32 cm2. Rasa Marele alb se cre[te cu rezultate foarte bune atât `n sistemul intensiv-industrial cât [i `n cel gospod\resc, valorificând bine aproape toate categoriile de furaje, inclusiv masa verde. ~n exploatarea pe p\[uni trebuie avut\ `n vedere sensibilitatea sc\zut\ a animalelor la razele solare [i la frig pentru tineret. ~ncepând cu anul 1958, `n ]ara noatr\, rasa a fost supus\ unor `ncruci[\ri cu rasa Landrace `n scopul `mbun\t\]irii precocit\]ii, ducând `n final la impurificarea rasei, ceea ce a necesitat noi importuri de reproduc\tori din Anglia, `n anul 1963. Rasa Marele alb a fost utilizat\ la ameliorarea efectivelor locale de suine, iar `n ultimul timp este introdus\ `n toate schemele de `ncruci[are `n vederea ob]inerii meti[ilor destina]i `ngr\[\rii. Este `ncadrat\ `n categoria raselor "materne” care prin `ncruci[area cu rasa Landrace (de regul\ masculi), duce la ob]inerea de scrofi]e metise F1. Aceia[i categorie de meti[i se preteaz\ la ob]inerea baconului. 5.1.2. Rasa Landrace

Rasa Landrace s-a format `n Danemarca prin `ncruci[area suinelor locale daneze cu mai multe rase albe, cu predominarea rasei Marele alb. Perioada de formare a fost `ntre anii 1850-1907. La formarea acestei rase, pe lâng\ `ncruci[are [i o selec]ia riguroas\ a exemplarelor, `n direc]ia produc]iilor de carne, s-a ad\ugat [i o cre[tere dirijat\ a reproduc\torilor, utilizându-se o alimenta]ie bazat\ pe lapte ecremat [i furaje concentrate, `n care a predominat orzul. ~n procesul de selec]ie s-a pus accent pe `mbun\t\]irea precocit\]ii [i a calit\]ii carcaselor, urm\rindu-se alungirea corpului, dezvoltarea [uncilor posterioare [i ridicarea propor]iei de carne de calitate superioar\, al\turi de

Page 85: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

85

sporirea prolificit\]ii. ~n aceast\ ac]iune un rol `nsemnat l-a avut controlul dup\ descenden]i privind precocitatea [i calitatea carcasei, Danemarca `nfiin]ând `nc\ din anul 1899 primele sta]iuni de control pentru suine.

Fig. 18 Rasa Landrace

Suinele din rasa Landrace sunt de talie mijlocie spre mare, `ns\ cu lungimea corpului foarte mare, `ntre 160-180 cm. Corpul este zvelt, sub form\ de par\ [i cu constitu]ie fin\. Animalele sunt de culoare alb\, cu `mbr\c\mintea piloas\ nu prea abundent\ [i pielea sub]ire.

Capul este relativ mic, cu profil drept, cu urechile mari [i aplecate (blegi). Gâtul este lung [i u[or turtit lateral. Trunchiul este foarte lung, ca urmare a prezen]ei a 1-2 vertebre [i deci perechi de coaste `n plus. Adâncimea toracelui este relativ redus\. Crupa este lung\, larg\ [i bine `mbr\cate `n musculatur\, iar [uncile posterioare sunt convexe, largi [i descinse. De men]ionat c\, `n\l]imea la nivelul crupei, este mai mare cu 3-4 cm fa]\ de cea de la greb\n. Membrele au osatura fin\, dar suficient de rezistente. Prolificitatea este bun\, de 10 purcei, din care se `n]arc\ 8-9, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor este foarte bun\, `ntre 42-45 kg. ~n unit\]ile controlate oficial din ]ara noastr\, prolificitatea medie a fost de 9,7 purcei, iar capacitatea de al\ptare de 42,5 kg. Precocitatea este foarte bun\; tineretul de pr\sil\ atinge la vârsta de 8 luni `ntre 115-130 kg, putând fi dirijat la reproduc]ie. Sporul mediu zilnic, `n perioada de testare, variaz\ `ntre 635-670 g, cu un consum specific `ntre 2,8-3,1 U.N. Calitatea carcasei este foarte bun\; la vârsta de 182 de zile, grosimea medie a sl\ninei dorsale este de cca. 25 mm, iar propor]ia de carne (macr\) de cca. 70%, cu un raport carne/gr\sime de 2,3:1. De men]ionat c\ la nivelul anului 1978, la rasa Landrace de origine olandez\, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ varia `ntre 19,1 mm la scrofi]e [i 22,6 mm la masculi, iar propor]ia de carne macr\ `n carcas\ de 71,0%. PEDERSEN, O.K. (1979), analizând rezultatele din sta]iunile de testare din Danemarca, arat\ c\, la masculi, sporul de cre[tere era de cca. 885 g, iar

Page 86: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

86

suprafa]a ochiului de mu[chi de 37,2 cm2, valori care demonstreaz\ nivelul superior de ameliorare atins de aceast\ ras\. Rasa Landrace este specializat\ pentru produc]ia de carne [i pretabil\ pentru produc]ia de bacon, `ns\ preten]ioas\ `n privin]a hranei, mai ales la tineret [i chiar la condi]iile de `ntre]inere. ~n general, nivelul proteic al ra]iilor de hran\ trebuie s\ fie cu 2-3% mai ridicat fa]\ de alte rase, iar `n componen]a acestora s\ participe furaje proteice de origine animal\ [i propor]ii mai reduse de porumb. Animalele sunt sensibile la razele solare, la frig [i la schimb\rile brusce de temperatur\. Rasa Landrace se bucur\ de o aten]ie deosebit\ `n ]ara noastr\, necesitând s\ fie crescut\ `n propor]ie de 21% din efectivul total de rase [i utilizat\ `n producerea de scrofi]e metise F1, care constituie efectivul - matc\, din cadrul unit\]ilor de cre[tere [i `ngr\[are a suinelor. De asemenea, este utilizat\ la `ncruci[\ri de infuzie `n scopul amelior\rii precocit\]ii [i a calit\]ii carcaselor la alte rase albe de carne. Liniile specializate pentru produc]ia de carne din cadrul rasei Landrace sunt utilizate `n aproape toate schemele de `ncruci[are pentru ob]inerea de "porci hibrizi", aducându-se contribu]ia la sporirea propor]iei de carne de calitate superioar\ [i la reducerea consumului specific de concentrate, ambele `mbun\t\]ind rentabilitatea cresc\toriei. 5.1.3. Rasa Duroc

Rasa Duroc a fost format\ `n partea de Nord-Est a Statelor Unite ale Americii, având la origine suinele locale de culoare ro[ie (de talie mare) din statul New Jersey [i cele de talie mic\ (de aceia[i culoare) din statul New York. Aceste suine locale au fost `ncruci[ate `ntre ele, apoi produ[ii au fost infuza]i cu rasele Tamworth [i Berkshire. Denumirea rasei s-a atribuit dup\ numele unui arm\sar care apar]inea aceluia[i cresc\tor. ~n prezent este o ras\ specializat\ `n direc]ia produc]iei de carne, excelând prin precocitatea ridicat\ [i calitatea excelent\ a carcasei. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `ncepând cu anul 1968, din Statele Unite ale Americii, mai `ntâi la Sta]iunea de cercet\ri Gorne[ti-Mure[. Suinele din aceast\ ras\ sunt de talie mijlocie spre mare, cu o conforma]ie corporal\ propor]ionat\ [i cu o dezvoltare foarte bun\ a trenului posterior. Sunt de culoare ro[cat\ cu diferite nuan]e, de la ro[u ar\miu [i chiar auriu la ro[u c\r\miziu.

Page 87: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

87

Capul este potrivit de mare, cu profilul u[or concav, iar urechile sunt de m\rime mijlocie [i purtate caracteristic. Gâtul este scurt, gros [i musculos.

Fig. 19 Rasa Duroc

Trunchiul este cilindric, lung, larg [i cu linia superioar\ convex\. La vieri, precum [i la masculuii adul]i castra]i, dimensiunile de l\rgime [i adâncime sunt mai mari fa]\ de femele [i animalele tinere. Regiunile de pe linia superioar\ sunt largi, lungi [i bine `mbr\ cate `n musculatur\.

Convexitatea liniei dorsale a determinat [i `nclinarea crupei, f\r\ a constitui un defect pentru aceast\ ras\. {uncile posterioare sunt foarte bine dezvoltate, convexe, largi [i descinse pân\ la jaret. Membrele sunt puternice, cu chi[i]a relativ scurt\ [i ceva mai vertical\, ca urmare a deschiderii mari a unghiului jaretului, fapt pentru care animalul calc\ `n pens\. Pardoselile dure (de beton) accentueaz\ defectul de aplomb numit "picioare de elefant". Abdomenul este supt, f\r\ a constitui un defect. Constitu]ia este robust\. Prolificitatea rasei, `n ]ara de origine, este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare este bun\, `ntre 43-47 kg. La noi `n ]ar\ prolificitatea a fost de 9,1 purcei, iar capacitatea de al\ptare de numai 39,22 kg (media la mai multe sta]iuni de selec]ie). Precocitatea este foarte bun\, tineretul realizând sporuri mari de cre[tere cu consumuri reduse de furaje. Sporul mediu zilnic, pe perioada test\rii (91-182 zile) la mai multe unit\]i de selec]ie din ]ara noastr\, a fost de 707 g, iar consumul specific de 2,9 UN. Calitatea carcasei, de asemenea, este foarte bun\; grosimea medie a sl\ninei dorsale, la vârsta de 182 zile, este de 22,2 mm, iar propor]ia de carne `n carcas\ de 74,3% (inclusiv oasele). ~n ]ara noastr\ rasa Duroc are o mare importan]\, f\când parte din grupa raselor "paterne" [i utilizat\ cel mai adesea `n schemele de `ncruci[\ri industriale pentru ob]inerea meti[ilor trirasiali [i uneori tetrarasiali. ~n programele de

Page 88: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

88

ameliorare, rasa Duroc se prevede a fi crescut\ `n propor]ie de 4% din efectivul de rase curate. Este o ras\ cu largi posibilit\]i de cre[tere `n gospod\riile popula]iei, datorit\ rezisten]ei la razele solare, a calit\]ii superioare a carcasei [i nu `n ultimul rând, a performan]elor de produc]ie superioare (`n special consumul specific de concentrate redus), toate ridicând rentabilitatea cresc\toriei. 5.1.4. Rasa Hampshire

Rasa Hampshire a fost finalizat\ `n Statele Unite ale Americii, având la origine rasa Hampshire din Anglia ob]inut\ la rândul s\u din rasele Essex [i Wessex. Prin urmare, aceast\ ras\ a fost realizat\ `n Anglia [i perfec]ionat\ `n S.U.A., fiind ini]ial o ras\ de talie mare (cu `n\l]imea la greb\n de 80 cm), iar `n prezent tinde spre talie mijlocie. Conforma]ia corporal\ se caracterizeaz\ printr-o dezvoltare propor]ional\ a regiunilor corporale cu excep]ia capului [i printr-o bun\ dezvoltare a ]esutului muscular pe tot corpul, mai ales `n partea posterioar\. ~n prezent se `ncadreaz\ `n tipul morfoproductiv de carne.

Fig. 20 Rasa Hampshire

Rasa are o culoare neagr\, cu un brâu alb ce cuprinde regiunile greb\nului [i ale membrelor anterioare. Este o ras\ specializat\ `n direc]ia produc]iei de carne, excelând prin calitatea superioar\ a carcasei [i prin precocitate ridicat\. Constitu]ia este robust\. Capul este relativ mare, cu profil drept, iar urechile sunt mici [i purtate `n sus. Gâtul este scurt, gros [i

bine `mbr\cat `n musculatur\. Trunchiul este lung, cu dimensiunile de adâncime [i l\rgime potrivite, concurând la forma de cilindru lung [i cu linia spin\rii convex\. Regiunile de pe linia dorsal\ sunt lungi [i cu musculatur\ bine eviden]iat\. Crupa este oblic\, dar larg\ [i lung\, oferind o baz\ mare de prindere pentru [uncile posterioare, care sunt foarte bine dezvoltate. Membrele posed\ osatura bine dezvoltat\ [i sunt rezistente. Membrele posterioare posed\ unghiurile jaretelor deschise, f\când ca animalul s\ calce `n pens\, defect de aplomb cu implica]ii `n `ntre]inerea pe pardoseli dure.

Page 89: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

89

Standardul rasei, `n ]ara de origine, prevede: cel pu]in 8 purcei la `n]\rcare, capacitatea de al\ptare a scroafelor `ntre 43-47 kg, greutatea de cel pu]in 90,6 kg la vârsta de 175 zile, lungimea carcasei de 73,6 cm, cu suprafa]a ochiului de mu[chi de cel pu]in 35,8 cm2. La noi `n ]ar\ aceast\ ras\ a fost importat\ din S.U.A., `n anul 1968, mai `ntâi la Sta]iunea de selec]ie Gorne[ti-Mure[. ~n prezent, prolificitatea medie, `n mai multe unit\]i de testare, este de 8,2 purcei la o f\tare, din care se `n]arc\ 6,8 [i o capacitate de al\ptare de numai 33,5 kg. Se remarc\ pierderi mari de purcei pe perioada al\pt\rii. Precocitatea este foarte bun\. Purceii la vârsta de 35 de zile cânt\resc `n medie 6,5 kg, iar la tineret pe perioada test\rii (91-182 zile) sporul mediu zilnic este de 666 g, cu un consum specific de numai 2,8 UN. Calitatea carcasei este foarte bun\: randamentul la sacrificare (la 182 zile) este de 76,2%, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ de numai 19,7 mm, iar suprafa]a ochiului mu[chiului de 38,9 cm2. ~n concluzie, calitatea carcasei este superioar\ rasei Duroc, dar nu [i prolificitatea. Rasa Hampshire este utilizat\ `n majoritatea schemelor de `ncruci[are ca ras\ "patern\" pentru ob]inerea de meti[i tri- sau tetrarasiali. Meti[ii se pot `ngr\[a cu succes `n unit\]ile gospod\re[ti fiind rezisten]i la eritemul solar [i valorificând foarte bine concentratele, al\turi de alte furaje suculente. Indivizii sunt suficien]i de rezisten]i la boli [i la condi]iile vitrege de mediu. Rasa se utilizeaz\ [i pentru producerea de masculi meti[i F1, pentru ob]inerea de meti[i tetrarasiali `n unit\]ile industriale, de la care rezult\ carcase de foarte bun\ calitate, f\r\ a imprima culoare `nchis\ carcaselor. Se cre[te `n unit\]ile de selec]ie `ntr-o propor]ie de 4% din efectivul total de suine de ras\ curat\, fiind `ncadrat\ `n grupa raselor "paterne". 5.1.5. Rasa Yorkshire

Rasa Yorkshire are la origine rasa Large White din Anglia, dar a fost perfec]ionat\ `n Statele Unite ale Americii, atât prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasa Leicester, cât [i prin selec]ie riguroas\ `n direc]iile sporirii prolificit\]ii, a precocit\]ii [i a calit\]ii carcasei. ~n America este apreciat\ ca cea mai "economic\ ras\", `mbinând `nsu[irile de ras\ "matern\" cu cele de ras\ "patern\". Animalele sunt de culoare alb\ cu conforma]ia corporal\ specific\ raselor specializate pentru produc]ia de carne (dup\ anul 1930).

Page 90: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

90

Animalele se caracterizeaz\ prin talie mijlocie spre mare, cu corpul lung, de form\ cilindric\ [i cu linia spin\rii u[or convex\. Capul este scurt, dar larg [i cu profilul concav. Urechile sunt mici [i purtate `n sus. Gâtul este scurt, de grosime medie [i bine `mbr\cat `n musculatur\. Membrele sunt potrivit de lungi, solide [i f\r\ defecte de aplomb. Constitu]ia este fin\ spre robust\. ~n ]ara noastr\, rasa Yorkshire a fost importat\ `n anul 1968 din Statele Unite ale Americii [i crescut\ mai `ntâi la Sta]iunea de selec]ie Gorne[ti-Mure[, apoi difuzat\ `n majoritatea sta]iunilor de selec]ie.

Fig. 21 Rasa Yorkshire

Prolificitatea este relativ bun\, de 9,0 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor este satisf\c\toare, de 39 kg, `n]\rcând `n medie 8,3 purcei la vârsta de 35 zile. Precocitatea este foarte bun\, sporul mediu zilnic `n perioada de testare (91-182 zile) fiind de 662 g, iar consumul specific de numai 2,76 UN.

Calitatea carcasei, de asemenea, este bun\; randamentul la sacrificare este de 76,8%, grosimea medie a sl\ninei dorsale de 25,8 mm, suprafa]a ochiului mu[chiului de 34,2 cm2, iar propor]ia de carne + oase `n carcas\ de 72,1% (la vârsta de 182 zile). Rasa este utilizat\, `n special, ca ras\ "matern\", dar posed\ [i `nsu[irile raselor "paterne", `nregistrându-se rezultate bune [i la `ncruci[area industrial\ simpl\ cu rasele Duroc sau Hampshire. ~n programul de ameliorare s-a prev\zut cre[terea rasei Yorkshire `n propor]ie de 23,2% din totalul efectivului de rase curate. 5.1.6. Rasa Piétrain

Rasa Piétrain a fost format\ `n perioada 1920-1950 [i a luat na[tere prin `ncruci[\ri, mai `ntâi nedirijate `ntre suinele locale din Belgia cu rasele Bayeux din Fran]a [i apoi dirijate cu Berkshire din Anglia [i Yorkshire din S.U.A. Este considerat\ totu[i ca rezultatul unei muta]ii genetice pozitive, ap\rut\ `n cadrul popula]iei de suine (din Belgia) fiind izolat\ cu mare aten]ie [i competen]\. Rasa Piétrain exceleaz\ prin randamente foarte mari la sacrificare [i prin calit\]ile superioare ale carcasei, remarcându-se propor]iile ridicate de carne de calitate superioar\.

Page 91: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

91

La unii indivizi se sesizeaz\ o sensibilitate crescut\ la factorii de stres, `ndeosebi cauza]i de transport [i efort prelungit. Aceasta se datore[te faptului c\ dezvoltarea inimii [i a pl\mânilor este u[or dispropor]ionat\ fa]\ de dezvoltarea corporal\ general\. Se `ncadreaz\ prin excelen]\ la constitu]ia fin\. Animalele sunt de talie mijlocie [i au o lungime medie a corpului.

Fig.22 Rasa Piétrain

Rasa are o culoare b\l]at\: pe un fond alb sunt dispuse, neregulat, pete de culoare neagr\ sau negru-ro[cate. Se remarc\ `n special dezvoltarea foarte bun\ a trenului posterior [i chiar a regiunilor spetelor de la trenul anterior. Capul este mic, cu profil u[or concav, iar urechile sunt mici [i purtate `nainte.

Trunchiul este portivit de lung, dar larg [i adânc (cu linia superioar\ dreapt\). Crupa este lung\, larg\ [i dreapt\, iar [uncile posterioare sunt foarte dezvoltate. Membrele sunt scurte, fine, dar rezistente [i f\r\ defecte de aplomb. ~n ]ara de origine prolificitatea este mediocr\, de 8-9 purcei/f\tare, capacitatea de al\ptare a scroafelor este bun\, de 40 kg, iar consumul specific (pe perioada `ngr\[\rii) este de 3,9 UN. La noi `n ]ar\ prolificitatea a fost, `n medie, de 8,2 purcei/f\tare, capacitatea de al\ptare de 35,3 kg, iar num\rul de purcei `n]\rca]i de 7,5 capete. Precocitatea este bun\; `n perioada de testare, sporul mediu zilnic a variat `ntre 500-550 g cu un consum specific de cca. 3,5 UN. Greutatea de 90-100 kg este atins\ la vârsta de cca. 7 luni. Randamentul la sacrificare este foarte mare, de 78,4%, iar raportul carne/gr\sime de 2,8-3,0:1. Calitatea carcasei este foarte bun\: propor]ia de carne este de peste 70%, cu predominarea celei de calitate superioar\ ([unca, cotletul [i antricotul), care reprezint\ 45% din carcas\. Suprafa]a ochiului mu[chiului Longissimus dorsi este foarte mare, de 40-42 cm2, iar propor]ia de oase este foarte redus\. De remarcat c\, dup\ vârsta de 7 luni, ritmul de cre[tere scade concomitent cu capacitatea de valorificare a hranei, impunându-se sacrificarea animalelor `ngr\[ate la greut\]i mai reduse, `ntre 85-90 kg.

Page 92: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

92

Rasa este `ncadrat\ `n categoria raselor "paterne", `ns\ datorit\ sensibilit\]ii [i a preten]iilor ridicate la condi]ile de `ntre]inere, efectivele s-au redus treptat. ~n unit\]ile gospod\re[ti i se prevede o mare extindere. Motivele principale sunt: rezisten]\ sporit\ la eritemul solar, randamente mari la sacrificare, propor]ii ridicate de carne `n jamboane, cotlete, antricoate [i chiar spete, valorificarea tuturor resurselor de furaje concentrate [i suculente [i relativ\ rezistent\ la boli. Rasa mai este utilizat\ pentru ob]inerea de masculi meti[i F1, participând `n multe scheme de `ncruci[are pentru producerea de porci hibrizi. 5.1.7. Rasa Landrace belgian

Rasa Landrace belgian a fost format\ `n Belgia, prin `ncruci[area rasei Piétrain cu rasa Landrace importat\ din Germania, produ[ii ob]inu]i fiind selec]iona]i `n direc]ia `mbun\t\]irii calit\]ii carcasei (a alungirii corpului [i dezvoltarea trenului posterior). Ac]iunea a fost demarat\ `n anul 1930 [i finalizat\ `n 1954, când s-a considerat c\ masivitatea corpului este suficient\, iar carcasa de calitate excelent\. Animalele sunt de talie mijlocie spre mare, cu corpul zvelt, bine `mbr\cat `n musculatur\ [i cu trenul posterior foarte bine dezvoltat, conferindu-i o form\ de par\. Sunt animale de culoare alb\, cu o conforma]ie corporl\ asem\n\toare rasei Landrace, `ns\ se remarc\ dimensiunile de l\rgime mai pronun]ate, mai ales ale regiunilor de pe linia superioar\ [i `n special a crupei [i a [alelor (uneori se sesizeaz\ un silon median).

Fig. 23 Rasa Landrace belgian ~n ]ara de origine, prolificitatea medie este de 10,5 purcei la o f\tare, r\mânând la vârsta de 21 zile 8,9 capete. Sporul mediu zilnic, pe perioada `ngr\[\rii, este de 720 g, cu un consum specific de concentrate de 2,97 kg.

Page 93: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

93

~n ]ara noastr\ a fost importat\ din anul 1972, la Sta]iunile de selec]ie Peri[-Ilfov [i la Foc[ani-Vrancea. ~n aceste unit\]i, prolificitatea medie a fost de 9 purcei la o f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor de numai 35 kg. ~n perioada de testare (91-182 zile) sporul mediu zilnic a fost de 625 g, cu un consum specific de 3,0 UN, iar la sacrificare (182 zile) greutatea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ a fost de 24,5 mm [i o propor]ie mare de carne `n carcas\, de 75%. ~n procesul de aclimatizare, la condi]iile din ]ara noastr\, s-a constatat o sensibilitate m\rit\ la factorii de stres [i fa]\ de con]inutul proteic redus al furajelor. De asemenea, s-au constatat pierderi relativ mari de purcei pe parcursul al\pt\rii (uneori pân\ la 30%). Aceste considerente au f\cut ca multe unit\]i s\ nu prefere aceast\ ras\, deoarece `ntâmpin\ greut\]i majore `n aprovizionarea cu ingrediente furajere bogate `n protein\, `ndeosebi de origine animal\. Rasa se `ncadreaz\ `n grupa raselor "paterne", fiind utilizat\ atât `n `ncruci[\ri industriale cât [i `n crearea de linii sintetice de vieri, al\turi de rasele Duroc [i Hampshire. ~n prezent sunt efective reduse din aceast\ ras\ `n ]ara noastr\, `ns\ se preconizeaz\ utilizarea ei `n producerea de porci hibrizi, `n combina]ie cu rasele Landrace [i Marele alb. 5.1.8. Rasa Edelschwein

Rasa Edelschwein a fost format\ `n Germania prin `ncruci[area suinelor locale de "March" cu rasele Marele alb [i Mijlociul alb, ac]iunea fiind atât `nceput\ din anul 1880 [i finalizat\ `n jurul anului 1900. ~n procesul de formare s-a urm\rit ob]inerea unor animale rezistente la condi]iile de mediu specifice Germaniei [i care s\ valorifice bine atât furajele concentrate cât [i masa verde, precum [i unele furaje suculente (cartofi, sfecl\ etc). S-a mai urm\rit, de asemenea [i dezvoltarea mai accentuat\ a [uncilor anterioare. Este de culoare alb\. ~n ansamblu, animalele au o dezvoltare corporal\ mijlocie spre mare [i o constitu]ie robust\. Fa]\ de rasa Marele alb are talia ceva mai joas\ [i corpul pu]in mai scurt. Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt mijlocii ca m\rime, purtate pu]in lateral [i `n sus. Gâtul este lung, bine `mbr\cat `n ]esut muscular [i corect legat de trunchi. Trunchiul este lung, u[or turtit lateral. Membrele sunt puternice, lungi [i f\r\ defecte de aplomb. De remarcat c\ `mbr\c\mintea piloas\ este relativ abundent\, tinzând s\ formeze chiar o coam\ (la indivizii b\trâni) pe regiunea greb\nului.

Page 94: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

94

Prolificitatea este bun\, de 10 purcei/f\tare, iar capacitatea de al\ptare poate atinge 41 kg. ~n perioada de `ngr\[are, gr\sunii reali- zeaz\ sporuri medii zilnice relativ reduse, `ntre 500-520 g, cu un consum specific de 3,5-4,0 UN, `ns\ cu participarea unor

furaje ieftine [i u[or de procurat, mai ales `n unit\]ile cu efective reduse. Se preteaz\ pentru cre[terea `n gospod\riile popula]iei. Principalele motive care o indic\ pentru a se cre[te `n gospod\riile popula]iei sunt: solicit\ pentru hr\nire furaje diverse [i chiar ieftine, este rezistent\ la boli [i condi]iile vitrege de mediu, scroafele sunt foarte bune mame, nu este preten]ioas\ la `ntre]inere [i ofer\, la sacrificare, sl\nin\ cu straturi intercalate de carne. 5.1.9. Rasa Wessex

Rasa Wessex a fost format\ `n Anglia prin `ncruci[area rasei Leicester cu rasele Napolitan\ [i Chinezesc cu masc\, fiind una din cele mai vechi rase, specializat\ ini]ial pentru produc]ia mixt\ (carne/gr\sime), iar ulterior pentru produc]ia de carne. Animalele sunt de culoare neagr\ cu un brâu alb `n jurul greb\nului [i a membrelor anterioare. Rasa Wessex se caracterizeaz\ prin prolificitate bun\, capacitate de al\ptare ridicat\ [i rezisten]a organic\ mare. Se preteaz\ pentru `ngr\[area timpurie pentru carne. La noi `n ]ar\ a fost utilizat\ la ameliorarea rasei Bazna, prin `ncruci[\ri de infuzie. Animalele sunt de talie mare, cu corpul lung [i osatur\ rezistent\. Capul este potrivit de mare, cu profil u[or concav, iar urechile sunt mari [i blegi. Trunchiul este lung, adânc [i potrivit de larg (u[or aplatizat lateral). Spinarea este dreapt\. Crupa este bine `mbr\cat\ `n mu[chi, `ns\ [uncile posterioare sunt mai pu]in dezvoltate. Se remarc\ `ns\ [uncile anterioare, care au o dezvoltare mai accentuat\, fa]\ de alte rase specializate pentru produc]ia de carne.

Fig.24 Rasa Edelschwein

Page 95: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

95

Membrele posterioare posed\ articula]ii elastice, asigurând animalului o deplasare u[oar\ [i f\r\ defecte de aplomb. Prolificitatea este bun\, de 10 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare foarte mare, de 47 kg. Scroafele sunt bune mame, `n]\rcând u[or cca. 9 purcei. Precocitatea este bun\; sporul mediu zilnic, `n perioada de testare, este `ntre 650-680 g, cu un consum specific de 3,0-3,6 UN. Calitatea carcasei este bun\, `ns\ inferioar\ raselor Landrace [i Marele alb, datorit\ propor]iilor ceva mai sc\zute a c\rnii `n carcas\.

~n urma unor experien]e efectuate timp de 15 ani, BICHARD, M. (1980) ajunge la concluzia c\ rasa Wessex `ncruci[at\ cu Landrace ofer\ cele mai bune rezultate `n exploatarea extensiv\ (la p\[une); fecunditatea [i capacitatea de al\ptare sunt mai mari cu 15-18%, fa]\ de rasele pure.

Se `ncadreaz\ `n grupa raselor materne, find utilizat\ pentru producerea scrofi]elor metise F1, pretabile `n viitor pentru cre[terea `n unit\]i gospod\re[ti, deoarece rezist\ la insola]ii [i permite ra]ii furaje clasice, f\r\ consecin]e asupra calit\]ii carcasei. ~n prezent efectivele sunt relativ sc\zute. 5.1.10. Rasa Chester-White

Rasa Chester-White a fost format\ `n S.U.A., `n statul Pennsylvania, prin `ncruci[area complex\ a rasei engleze[ti Marele alb cu rasele Lincolnshire, Chestshire [i `n final cu Bradfordshire. Este o ras\ care exceleaz\ prin precocitate ridicat\ [i prin calitatea bun\ a carcasei, ambele `nsu[iri situându-se la nivelul raselor paterne prezentate anterior. Ini]ial, tipul morfoproductiv a fost mixt (carne-gr\sime), `ns\ `n prezent rasa este specializat\ pentru produc]ia de carne. Carcasa este mult apreciat\ `n industria mezelurilor, deoarece sl\nina posed\ straturi alterntânde de carne [i cu conservabilitate mare. Sunt animale de talie mijlocie spre mare, cu corpul potrivit de lung, dar adânc [i larg. Indivizii sunt de culoare alb murdar, conferindu-le o rezisten]\ bun\ la insola]ie.

Fig. 25 Rasa Wessex

Page 96: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

96

Capul este mic spre mijlociu ca m\rime, cu profil u[or concav (uneori drept) [i cu urechile asem\n\toare, ca form\, cu cele din rasa Duroc. Trunchiul este bine dezvoltat, cu linia superioar\ convex\. Regiunile de pe partea dorsal\ a corpului sunt lungi [i bine `mbr\cate `n musculatur\. Crupa, de[i este te[it\, este larg\ [i lung\, asigurând o baz\ mare de prindere a [uncilor posterioare, care sunt convexe, largi [i descinse. Abdomenul este uneori supt, f\r\ a constitui un defect.

Membrele sunt scurte, iar cele posterioare cu unghiurile jaretelor deschise, favorizând defectul de aplomb "picioare de elefant", mai ales la `ntre]inerea animalelor pe pardoseli dure. Osatura este fin\, dar puternic\, favorizând un randament mare la sacrificare.

La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n anul 1968, din S.U.A., crescându-se la

Sta]iunile de selec]ie Gorne[ti-Mure[ [i Avrig-Sibiu. Prolificitatea este mediocr\, de 9,4 purcei la o f\tare, din care viabili 8,4. Capacitatea de al\ptare a scroafelor este mediocr\, de 32,5 kg. Scroafele `n]arc\ `n medie 7,1 purcei la vârsta de 35 zile. Precocitatea este bun\: sporul mediu zilnic `n perioada de testare este de 547 g, cu un consum specific redus, de 3,1 UN. Dup\ unii autori, pielea este u[or pigmentat\, ceea ce o recomand\ pentru cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti. Nu este preten]ioas\ la calitatea furajului administrat [i suficient de rezistent\ la condi]iile nefavorabile de mediu, cu excep]ia pardoselei dure. Este `ncadrat\ `n categoria raselor paterne, asigurând la meti[i carcase de calitate [i sporuri de cre[tere acceptabile. 5.1.11. Alte rase de suine importate `n ]ara noastr\

~n aceast\ categorie intr\ rase de suine care s-au crescut [i se mai cresc `n ]ara noastr\, contribuind la ameliorarea raselor sau popula]iilor autohtone. ~n prezent, efectivele din aceast\ categorie sunt mai reduse, `ns\ se prevede sporirea lor pentru cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti.

Fig. 26 Rasa Chester-White

Page 97: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

97

- Rasa Marele negru (Cornwall sau Large-Black)

Rasa Marele negru a fost format\ `n Anglia, prin `ncruci[area suinelor primitive engleze[ti cu rasele Essex [i Chinezesc cu masc\, fiind definitivat\ `n anul 1899. Ini]ial tipul morfoproductiv a fost mixt (carne-gr\sime), `ns\ `n prezent rasa este specializat\ pentru produc]ia de carne. Exceleaz\ prin rezisten]\ organic\ mare [i prolificitate ridicat\. Animalele sunt de talie mare, cu corpul lung [i osatur\ masiv\. Sunt de culoare neagr\, iar exemplarele adulte posed\ `n regiunea fe]ei [i a frun]ii ni[te pliuri ale pielii organizate sub form\ de masc\.

Fig. 27 Rasa Marele negru

Capul este mijlociu ca m\rime, cu profil u[or concav [i cu urechi mari [i blegi. Trunchiul este lung, larg [i u[or aplatizat lateral, iar linia spin\rii este dreapt\ sau u[or convex\. Crupa este u[or oblic\ cu [uncile posterioare bine dezvoltate. Membrele sunt `nalte, puternice [i f\r\ defecte de aplomb.

P\rul este destul de abundent, tinzând s\ formeze, la animalele adulte, o coam\ pe regiunea greb\nului. Prolificitatea este bun\, de 10,5 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor mediocr\, variind `ntre 35-40 kg. Precocitatea se apropie de cea `nregistrat\ la rasa Marele alb, iar la sacrificarea indivizilor de peste 115 kg produc]ia este mixt\. La noi `n ]ar\ a participat la formarea porcului Negru de Strei [i a Pigmentatului negru de Dobrogea. Deoarece valorific\ bine p\[unea [i furajele suculente se preteaz\ la cre[terea `n unit\]ile gospod\re[ti. - Rasa Berkshire (Middle-Black)

Rasa Berkshire a fost format\ `n Anglia, prin `ncruci[\ri complexe `ntre suinele locale engleze[ti cu rasele Chinezesc cu masc\ [i Napolitan\, iar meti[ii rezulta]i cu rasele Sufolk [i Essex. Animalele au culoare neagr\, cu excep]ia extremit\]ilor (râtul, picioarele [i coada) care sunt albe. Exceleaz\ prin rezisten]a organic\ mare [i chiar prin precocitate, `ns\ pân\ la greutatea corporal\ de 90 kg.

Page 98: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

98

Fig.29 Rasa Mijlociul alb

Ini]ial tipul morfoproductiv a fost mixt, `ns\ `n prezent sunt linii specializate pentru produc]ia de carne. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare [i cu capcacitatea de al\ptare a scroafelor redus\, `ntre 30-35 kg.

Fig.28 Rasa Berkshire

Animalele sunt de talie mijlocie [i cu corpul potrivit de lung. Capul este mic, cu profil u[or concav [i cu urechile mici, drepte [i purtate `nainte. Trunchiul este potrivit de lung, dar adânc [i chiar larg. Linia spin\rii este dreapt\, iar crupa este u[or oblic\ [i propor]ionat\. {uncile posterioare sunt destul de bine dezvoltate. Membrele sunt

scurte, sub]iri, dar rezistente [i f\r\ defecte. La noi `n ]ar\, rasa a fost importat\ `n anul 1872, contribuind la formarea rasei Bazna [i a porcului Negru de Strei. Rasa Mijlociul alb (Middle-White) Rasa Mijlociul alb a fost format\ `n Anglia, de c\tre I.TULEY, prin `ncruci[area raselor Yorkul mare cu Micul alb `n jurul anului 1850. Primele exemplare aveau o precocitate foarte bun\ [i randamentul mare la sacrificare –

`nsu[irile mo[tenite de la rasa Micul alb, al\turi de dezvoltarea corporal\ sporit\, prolificitate bun\ [i carcase de calitate - `nsu[iri mo[tenite de la Yorkul mare. La noi `n ]ar\ a fost importat\ `n jurul anului 1900 [i a contribuit la formarea Albului de Banat. Tipul morfoproductiv a fost mixt, când sacrificarea se f\cea la peste 100 kg greutate vie.

Animalele sunt de culoare alb\, cu talie mijlocie [i corpul potrivit de lung, dar adânc. Capul este mic, cu profilul concav, cu prognatism inferior evident [i urechile mici, drepte [i purtate `n sus. Membrele contracteaz\ adesea defecte de aplomb. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare. ~n prezent, efectivele curate din aceast\ ras\ sunt foarte reduse.

Page 99: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

99

* * *

Din prezentarea raselor de suine importate `n ]ara noastr\ se desprinde concluzia c\ `n structura de ras\ ponderea mare o au rasele: Marele alb, Landrace [i Yorkshire, ca rase materne [i rasele Duroc [i Hampshire ca rase paterne - toate specializate pentru produc]ia de carne [i de bacon. Meti[ii ob]inu]i de la aceste rase sunt utiliza]i pentru exploatarea [i cre[terea `n unit\]i de tip industrial, precum [i pentru unit\]ile gospod\re[ti.

5.2. Rasele [i popula]iile de suine indigene

5.2.1. Rasele indigene

Rasele de suine formate pe teritoriul ]\rii noastre provin, fie direct din formele primitive europene, fie c\ au fost formate `n decursul tipului; cele din grupa a doua prezentând un grad de ameliorare mai avansat fa]\ de primele. Din aceast\ categorie fac parte rasele: Palatin\, Stocli, Mangali]a [i Bazna. Rasa Palatin\

Rasa Palatin\ se `ncadreaz\ `n grupa raselor primitive de suine europene cu talie mare, fiind considerat\ ca una dintre cele mai vechi [i care a disp\rut `n jurul anilor 1914. Se caracterizau ca animale rustice, cu produc]ii acceptate pentru secolul XIX [i pentru prima parte a secolului XX, `ns\ foarte rezistente la boli [i condi]ii vitrege de mediu. Au fost animale de talie mare, de culoare blond\, cu prolificitate redus\ (`ntre 7-8 purcei la f\tare), `ns\ scroafele au avut un instinct matern foarte dezvoltat. ~n timp, aceast\ ras\ a fost absorbit\ de rasa Mangali]a, varietatea blond\, iar mai târziu [i de alte rase importate. A fost descris\ de N. FILIP [i Gh. MANOLIU. Rasa Stocli

Rasa Stocli face parte din grupa raselor europene de talie mic\ [i cu urechi scurte, fiind crescut\ `n sud-estul Europei. Este una dintre cele mai vechi rase crescute `n ]ara noastr\, fiind r\spândit\ [i ast\zi `n Oltenia, Muntenia [i sudul Moldovei, dar `n efective reduse.

Page 100: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

100

~n cadrul rasei se disting dou\ variet\]i: Stocli propiru-zis, cu dezvoltarea corporal\ redus\, r\spândit\ `n regiunile submontane [i B\lt\re]ul, cu dezvoltare corporal\ ceva mai mare, r\spândit\ `n b\l]ile [i `n Delta Dun\rii. Este o ras\ primitiv\, cu `nsu[iri productive slabe, dar foarte rezistent\ la boli [i condi]ii vitrige de mediu.

Corpul are o culoare gri-ro[cat\, de diferite nuan]e, `n func]ie de sezon, cu trenul anterior foarte dezvoltat (mai ales la masculi) [i trunchiul aplatizat lateral. Capul este mare, cu profil drept [i cu urechi mici, drepte, purtate `n sus [i mobile. Râtul este foarte puternic [i strâmt.

Spinarea este convex\, suncile sunt slab dezvoltate [i crupa te[it\. Membrele sunt foarte puternice [i `nalte. Pe lâng\ o `mbr\c\minte piloas\ abundent\, format\ din p\r [i subp\r (jar), la animalele adulte este prezent\ coama. Purceii prezint\, pân\ la 3-4 s\pt\mâni, tigruri longitutdinale. Prolificitatea este foarte redus\, `ntre 5-6 purcei la o f\tare, iar precocitatea slab\: tineretul atinge greutatea de 90 kg la vârsta de cca. 1 an. Rasa este crescut\ de diferi]i gospodari [i unele unit\]i de stat din b\l]ile Dun\rii, unde pe lâng\ hrana natural\ i se administreaz\ cantit\]i reduse de porumb sau alte concentrate. A participat la formarea popula]iei de suine Alb de Ru[e]u. Rasa Mangali]a

Rasa Mangali]a provine din suinele primitive europene de talie mare, cu p\rul lung [i cre] (din Balcani), infuzat\ cu unele rase de origine asiatic\ aduse de c\tre romani `n Europa. Este o ras\ specializat\ pentru produc]ia de gr\sime [i are cinci variet\]i: blond\, ro[ie, neagr\, cu abdomen de rândunic\ [i bari[. ~n ]ara noastr\ se cre[te de peste 160 de ani, iar dup\ al]i autori de cca. 200 de ani (din anul 1803). Se cre[te `n efective reduse, `n gospod\riile popula]iei, dar [i `n unit\]i de stat, din vestul [i centrul ]\rii [i mai rar `n sud (Tulcea).

Fig. 30 Rasa Stocli

Page 101: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

101

Sunt animale de talie mare, cu corpul relativ scurt, dar adânc. Corpul este acoperit cu p\r ondulat sau cre] (prev\zut [i cu subp\r). Capul este relativ mic, cu urechi potrivit de mari [i semiblegi. Gâtul este scurt, gros [i musculos.

Trunchiul este masiv, cu aspect de butoi (linia spin\rii u[or convex\, iar cea a abdomenului l\sat\). {uncile posterioare sunt slab dezvoltate. Prolificitatea este redus\, `ntre 5-6 purcei la f\tare, iar scroafele pe lâng\ capacitatea de al\ptare slab\, prezint\ un instinct matern slab conturat.

Este o ras\ semiprecoce, `ns\ carcasele sunt cele mai corespunz\toare pentru prepararea salamului de Sibiu. Nu este preten]ioas\ la hran\, mul]umindu-se cu p\[unea, unele fructe de p\dure dar reac]ionând pozitiv la suplimentarea hranei cu concentrate. Varietatea blond\ posed\ un grad ceva mai ridicat de ameliorare, fa]\ de celelalte variet\]i. A fost mult apreciat\ de localnici pentru calitatea c\rnii [i `n special a sl\ninei. Rasa Bazna

Rasa Bazna s-a format `n România, prin `ncruci[\ri nedirijate [i etapizate `ntre rasa Mangali]a, varietatea blond\ [i rasa Berkshire. ~n prima etap\, `n anul 1872, `n localitatea Bazna din jude]ul Sibiu, s-au efectuat `ncruci[\ri `ntre rasele Mangali]a [i Berkshire, rezultând o popula]ie destul de heterogen\, care a fost din nou `ncruci[at\ (`n anul 1885) cu vieri din rasa Berkshire.

Rasa a fost finalizat\ `n jurul anului 1900, `n urma altor `ncruci[\ri cu vieri din rasa Berkshire; un rol deosebit avându-l {coala de Agricultur\ din Media[. ~n ultima periaod\, rasa a fost mult ameliorat\ [i prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasele Sattelschwein (din Germania) [i Wessex (din Anglia).

Fig. 31 Rasa Mangali]a

Fig. 32 Rasa Bazna

Page 102: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

102

Conforma]ia corproal\ este de tip mezomorf [i tipul morfoproductiv mixt (carne-gr\sime). Este o ras\ mult preferat\ pentru cre[terea `n gospod\riile popula]iei din vestul ]\rii. Culoarea animalelor este neagr\ cu un brâu alb ce cuprinde regiunile greb\nului [i membrele anterioare. Sunt animale de talie mijlocie, cu lungimea corpului medie [i o conforma]ie deosebit de armonioas\. Capul este mic, cu profilul u[or concav, cu urechile mijlocii ca m\rime [i purtate `nainte. Trunchiul este de lungime medie, larg [i bine `mbr\cat `n musculatur\, dar [i `n sl\nin\. Prolificitatea este relativ bun\, de cca. 9 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare mediocr\, `ntre 33-35 kg. Rasa Bazna face parte din categoria raselor semiprecoce; sporul mediu zilnic, pe perioada de `ngr\[are, variaz\ `ntre 500-550 g, cu un consum specific mare, de cca 5,0 UN, `ns\ valorific\ eficient furaje ieftine. Vârsta de reproducere este atins\ abia la 10 luni. Raportul carne/gr\sime este de 1,4:1. Este o ras\ bine adaptat\ la condi]iile de mediu din ]ara noastr\, valorificând eficient p\[unea, cartofii, sfecla, al\turi de porumb [i chiar reziduurile culinare. Este indicat\ a se cre[te `n gospod\riile popula]iei, dar nu [i `n cele de tip industrial. Un nucleu exist\ la Sta]iunea experimental\ Turda. 5.2.2. Popula]ii de suine crescute `n ]ara noastr\

Popula]iile de suine din ]ara noastr\ s-au format, `ntr-o prim\ etap\, prin `ncruci[area nedirijat\ a porcinelor locale cu rasele importate, având o r\spândire zonal\ restrâns\, iar `n etapele urm\toare prin `ncruci[\ri dirijate [i organizate `n cadrul unor unit\]i specializate, având o r\spândire ceva mai extins\. Negru de Strei Porcul Negru de Strei s-a format `n depresiunea Ha]egului, `n localit\]ile de pe malurile râului Strei, prin `ncruci[\ri nesistematice ale rasei locale Stocli cu rasele Cornwall, Mangali]a neagr\ [i Berkshire. A fost [i `nc\ mai este crescut `n gospod\riile individuale, fiind apreciat pentru rezisten]a organic\ mare, calitatea sl\ninei [i c\ este pu]in preten]ios la hran\. Animalele sunt de culoare neagr\. Talia este mijlocie, trunchiul destul de adânc, dar lipsit de l\rgime, deci aplatizat lateral.

Page 103: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

103

Fig. 33 Porcul Negru de Strei

Capul este strâmt, cu râtul lung, iar urechile sunt mari [i blegi. Prolificitatea este medi- ocr\, `ntre 8-9 purcei la f\tare, dar scroafele sunt bune mame. Purceii la 60 zile cânt\resc 13-14 kg. Precocitatea este mediocr\ spre slab\, tineretul atingând 110 kg la vârsta de 1 an. Tipul morfoproductiv este mixt (gr\sime-carne).

Porcinele Negru de Strei utilizeaz\ foarte bine p\[unea [i ofer\ rezultate destul de bune, când sunt hr\nite cu furaje `n care predomin\ uruieli de porumb [i reziduuri culinare. ~n perspectiv\ se prevede ameliorarea `n continuare cu rasa Marele negru, de care se apropie foarte mult prin unele `nsu[iri morfologice. Alb de Banat

Porcul Alb de Banat s-a format `n partea de vest a ]\rii noastre, `ntre cele dou\ r\zboaie mondiale, prin `ncruci[\ri multiple `ntre porcinele locale (cu mult sânge de Mangali]a blond\) [i rasele Berkshire, Micul alb, Mijlociul alb [i `n final cu Edelschwein (ultima ras\ pentru corectarea constitu]iei). Dup\ anul 1949 porcinele Alb de Banat au fost supuse unor `ncruci[\ri nesistematice cu rasa Marele alb, iar apoi cu Landrace, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei, neoferind rezultate scontate. Animalele sunt de culoare alb\,

de talie mijlocie spre mare [i tip morfoproductiv mixt. Capul este mic, cu profil concav, rât scurt [i un u[or prognatism inferior. Trunchiul este potrivit de lung, larg [i adânc, iar [uncile sunt bine dezvoltate [i bogate `n ]esut muscular. Prolificitatea este mediocr\, `ntre 8-9 purcei la o f\tare, iar capacitatea de al\ptare bun\, de cca. 40 kg.

Fig. 34 Porcul Alb de Banat

Page 104: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

104

Precocitatea este mediocr\: sporul mediu zilnic este de 500-550 g, pe perioada `ngr\[\rii, cu un consum specific destul de mare de 4,2-4,5 UN. Porcul Alb de Banat valorific\ foarte bine porumbul. Se cre[te `n gospod\riile popula]iei, unde `ngr\[area pân\ la 140-150 kg dureaz\ pân\ la vârsta de 12 luni. Porcul Alb de Ru[e]u (Românesc de carne)

Porcul Alb de Ru[e]u s-a format `n perioada 1950-1960, la Sta]iunea zootehnic\ cu acela[i nume, prin `ncruci[\ri dirijare ale raselor Stocli (scroafe-varietatea B\lt\re]) [i Marele alb ucrainian (masculi). Produ[ii ob]inu]i au fost sever selec]iona]i `n direc]ia tipului de carne [i din nou `ncruci[a]i cu rasa Marele alb, pentru consolidarea caracterelor. ~n final, s-au practicat [i `ncruci[\ri de infuzie cu rasele Landrace [i Yorkshire, ridicându-se precocitatea [i calitatea carcasei. Animalele sunt oarecum asem\n\toare cu rasa Marele alb, `ns\ culoarea este alb\-cenu[ie [i `mbr\c\mintea piloas\ ceva mai abundent\.

Pielea este u[or pigmentat\, ceea ce determin\ rezisten]\ la insola]ie. Sunt animale de talie relativ mare, de 80-82 cm `n\l]ime [i 180-200 kg la vârsta de adult. Prolificitatea este bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor de asemenea bun\, de cca. 40 kg. Precocitatea este bun\: sporul mediu zilnic `n perioada de testare este

cuprins\ `ntre 550-600 g, `ns\ un consum specific destul de ridicat, de 4,2 UN. Este o popula]ie foarte rezistent\ la verile calde [i iernile friguroase din B\r\gan. Pigmentat de Dobrogea

Porcul Pigmentat de Dobrogea s-a format la Sta]iunea zootehnic\ Palas, prin `ncruci[area rasei Marele alb ucrainian (femele) cu rasa Marele negru (masculi), dup\ aceia[i metod\ de lucru ca la Alb de Ru[e]u. Scopul final a fost crearea unui tip de suine pigmentat, rezistent la condi]iile climatice din Dobrogea [i cu `nsu[irile superioare privind prolificitatea, precocitatea [i calitatea carcasei.

Fig. 35 Porcul Alb de Ru[e]u

Page 105: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

105

Pe parcursul form\rii s-au desprins dou\ variet\]i: una neagr\ `n propor]ie de 85-90% [i alta b\l]at\, `n propor]ie de 10-15%. Varietatea neagr\ a fost infuzat\ `n final cu rasa Piétrain, pentru `mbun\t\]irea calit\]ii carcasei. Sunt animale de culoare neagr\ (rar [i b\l]at\), de talie mijlocie spre mare (cu 75-80 cm la greb\n) [i cu masa corporal\ la starea de adult, de 170-190 kg. Prolificitatea este bun\, de cca. 10 purcei la f\tare, iar capacitatea de al\ptare a scroafelor de asemenea bun\, de cca. 38-40 kg. Suinele din aceast\ popula]ie au o perspectiv\ limitat\. Efectivele sunt foarte reduse `n prezent. Linia Sintetic\ 345 Peri[

Linia Sintetic\ 345 Peri[ este o popula]ie de suine creat\ la Institutul de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor Peri[-Ilfov, prin `ncruci[area complex\ a raselor Landrace belgian, Duroc [i Hampshire, urmat\ de cre[terea "`n sine" [i consolidarea `nsu[irilor prin selec]ie [i izolare reproductiv\ pe parcursul a 5 genera]ii. Modul de lucru a constat din `ncruci[\ri reciproce `ntre cele trei rase (LBxD [i LBxH), urmate de `mperecheri `ntre produ[ii F1 selec]ioan]i scopului propus, concomitent cu `ncruci[\ri de `ntoarcere spre rasele ini]iale pentru consolidarea `nsu[irilor urm\rite. Din genera]ia a 3-a s-a trecut la `mperecheri "`n sine". S-a urm\rit re]inerea celor mai reu[i]i indivizi de culoare alb\. Cotele de participare ale raselor parentale au fost: 56% Landrace belgian; 36,5% Duroc [i 7,5% Hampshire.

Prolificitatea scroafelor este de 10 purcei la f\tare, din care se `n]arc\ 8,5 (deci pierderi destul de mari). Scopul final a fost crearea unui vier cu

Fig. 36 Schema de formare a liniei sintetice 345 Peri[

Page 106: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

106

urm\toarele `nsu[iri: spor de cre[tere ridicat, carcas\ de calitate [i consum specific redus de furaje. La vârsta de 182 zile se atinge greutatea corporal\ de 100 kg, cu un consum specific de 3,18 kg concentrate. Propor]ia de carne + oase `n carcas\ este de 73,5%, iar grosimea medie a sl\ninii dorsale (la spinare [i crup\) este de 15,2 mm. Suinele din aceast\ linie au culoarea alb\, talie mijlocie spre mare [i cu `nsu[iri specifice raselor paterne. Se utilizeaz\ `n `ncruci[\rile trirasiale, ca vieri terminali, `n schema: F1(MAxL)x L.S. 345 Peri[.

5.3. Rase de suine crescute `n alte ]\ri

~n cele ce urmeaz\ vor fi prezentate unele rase de suine din ]\ri cu tradi]ii `n cre[terea acestora, `ntrucât aceste rase se pot importa [i `n ]ara noastr\, atât pentru ameliorarea efectivelor actuale, cât [i pentru producerea de porci hibrizi 5.3.1. Rasele de suine din Anglia

Pe lâng\ rasele care s-au prezentat `n titlurile anterioare, se vor descrie [i alte rase, foarte pe scurt. Rasa Essex este format\ `n perioada 1750-1800, prin `ncruci[area rasei Leicester cu rasele Napolitan\ [i Chinezesc cu masc\. Este de talie mijlocie, neagr\ cu brâu alb [i cu prolificitate mediocr\ (8,5 purcei la o f\tare). A contribuit la formarea raselor Berkshire [i Cornwall. Rasa Tamworth este o ras\ local\ veche, ameliorat\ numai prin selec]ie, de culoare ro[ie-c\r\mizie, de talie mare spre mijlocie, rustic\, rezistent\ [i de produc]ie mixt\. A fost importat\ `n S.U.A. [i a contribuit la formarea multor rase de suine. Rasa Lincoln este asem\n\toare la culoare cu rasa Mangali]a blond\ din România, dar mai prolific\, precoce [i cu carcase de calitate bun\. Este o ras\ veche, ameliorat\ prin selec]ie, dar [i prin `ncruci[\ri de infuzie cu rasa Marele alb. A fost importat\ de multe ]\ri pentru crearea de rase noi. 5.3.2. Rase de suine din S.U.A.

~n Statele Unite ale Americii s-au importat foarte multe rase din Europa `n special din Anglia, care au stat la baza form\rii unor noi rase de suine, apelându-se la cele mai moderne tehnici de formare. La `nceput, orientarea a fost spre rasele mixte, `ns\ mai târziu, ca [i `n prezent, cercet\rile `ndreptându-se spre tipurile morfoproductive de carne [i bacon.

Page 107: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

107

Rasa Poland-China este original\ din Statul Ohio, având la origine foarte multe rase, printre care [i unele din China. Unele animale sunt de culoare neagr\, `ns\ predomin\ exemplarele cu pete albe r\spândite neuniform pe extremit\]i. Ini]ial a fost specializat\ pentru produc]ia mixt\, de carne-gr\sime, `ns\ `n prezent este specializat\ pentru produc]ia de carne. Este foarte bine consolidat\ genetic [i st\ la baza form\rii multor rase de suine, mai mult sau mai pu]in pigmentate sau p\tate, deci exploatabile [i pe p\[une. A fost recunoscut\ ca ras\ `n anul 1872. Rasa Tamworth este originar\ din Anglia, crescându-se `n S.U.A. de peste 110 ani (importat\ din 1881). Este de culoare ro[ie [i a contribuit la formarea rasei Duroc. Este o ras\ robust\, exploatabil\ pe p\[uni. Rasa Spot (p\tat\) are la origine rasa Poland China, `ncruci[at\ cu rasa Glochester ald Spot (din Anglia). Animalele au, pe un fond alb, pete negre. Rasa Hereford a fost format\ prin `ncruci[area raselor Chester-White, Poland-China [i Duroc, fiind recunoscut\ `n anul 1902. Culoarea de baz\ este ro[ie, cu zone albe pe cap, abdomen, picioare [i coad\. Rasa Landrace american are la origine Landrace danez importat `n anul 1934, iar din anul 1954 a fost infuzat cu Landrace norvegian. Animalele au culoarea alb\, sunt precoce [i cu carcase de calitate foarte bune, excelente pentru produc]ia de bacon. De remarcat c\ animalele la `ngr\[at suport\ propor]ii relativ ridicate de porumb `n ra]ie, pân\ la 60% din concentrate, f\r\ a afecta calitatea carcasei. Rasele sintetice din S.U.A. Rasele sintetice posed\ `nsu[irile cele mai valoroase ale raselor paterne, fiind create `n ultimii 40-50 de ani, dup\ cele mai moderne tehnologii, inclusiv utilizarea `ncruci[\rilor liniilor consangvine din cadrul diferitelor rase. ~n general, aceste rase, au spinarea convex\ sau u[or covex\, osatura fin\, corpul lung [i [uncile posterioare foarte dezvoltate. Culorile sunt diferite, mai rar simple. Minnesota -1 a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din cadrul raselor Landrace [i Tomworth, la colegiul agricol din statul Minnesota. Minnesota -2 a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din cadrul raselor Poland-China [i Yorkshire. Are culoare b\l]at\ alb cu negru [i este specializat\ pentru carne. A fost recunoscut\ `n anul 1948. Minnesota -3 provine din `ncruci[area mai multor rase [i linii sintetice (opt) având ca rezultat final o linie sintetic\.

Page 108: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

108

Maryland - 1 este rezultatul `ncruci[\rii `ntre rasele Landrace [i Berkshire, la sta]iunea Blakford. Animalele au culoarea neagr\ cu pete albe, sunt specializate pentru produc]ia de carne. Ac]iunea a fost `ncheiat\ `n 1951. Montana -1 a fost realizat\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din cadrul raselor Landrace [i Hampshire. Animalele sunt de culoare neagr\ [i specializate pentru produc]ia de carne. Beltswille -1 este un produs consangvin dintre rasele Landrace [i Poland China. Animalele au culoarea neagr\ cu zone albe pe cap, extremit\]ile membrelor [i chiar pe trunchi. Corpul este mult alungit, cu spinarea convex\ [i torace adânc. A fost creat\ `n anul 1951. Beltswille -2 a fost creat prin `ncruci[area complex\ dintre Yorkshire, Landrace, Duroc [i Hampshire, fiind recunoscut\ `n anul 1952. Animalele au culoare ro[ie, cu unele zone albe, cu corpul alungit, dar mai masiv ca la Landrace. San Piére a fost creat\ prin `ncruci[area raselor Berkshire [i Chester-White, pentru a fi exploatat\ extensiv (pe p\[une). A fost confirmat\ `n anul 1953. Polouse a fost ob]inut\ prin `ncruci[area liniilor consangvine din cadrul raselor Landrace [i Chester-White. Animalele sunt de culoare alb\ [i apropiate de conforma]ia rasei Landrace. 5.3.3. Rasele de suine din C.S.I.

Rasa Alb\ ucrainian\ a fost ob]inut\ prin `ncruci[area popula]iei locale de suine din Ucraina cu rasa Marele alb, importat\ din Anglia. Se caracterizeaz\ prin robuste]e, rezisten]\ la condi]iile de mediu vitrege [i prin conforma]ie corporal\ ceva mai alungit\. P\rul este mai abundent decât la rasa Marele alb. Este aclimatizat\ pentru condi]iile de step\. Rasa Mirgorod a fost realizat\ `ntre anii 1930-1940, prin `ncruci[area suinelor locale ucrainiene cu rasele Berkshire [i Mijlociul alb, iar finalizarea s-a f\cut prin `ncruci[area cu Tomworth [i Marele alb. Animalele sunt b\l]ate-trinare (alb, ro[u [i negru). Sunt specializate pentru produc]ia mixt\ (carne-gr\sime). 5.3.4. Rasele de suine din Europa central\ [i din Balcani ~n ]\rile din centrul Europei [i din Balcani se cresc rase de suine importate din Anglia [i S.U.A., al\turi de rasele locale formate, `n general, pe baza acestor rase, precum [i unele rase de forma]ie veche [i popula]ii.

Page 109: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

109

~n general, efectivele cele mai mari sunt constituite din rase specializate pentru produc]ia de carne, mai pu]in mixte [i foarte reduse de gr\sime. Germania. ~n aceast\ ]ar\ se cresc rasele Edelschwein, Landschwein, Sattelschwein, `mpreun\ cu cele importate: Marele alb, Berkshire, Landrace, Cornwall etc. Prin folosirea raselor specializate `n dire]ia produc]iei de carne, rasele [i popula]iile locale de suine sunt supuse unui proces continuu de ameliorare. Polonia. ~n aceast\ ]ar\ se cresc acelea[i rase importate ca [i `n Germania, dar [i unele formate pe fondul popula]iilor locale, cum ar fi rasa Polavska, care este pigmentat\ (are la baz\ rasa Berkshire). Cehoslovacia. Se cresc acelea[i rase ca `n Germania [i este `n curs de formare Albul ceh de carne. Ungaria. Pe lâng\ rasele importate, amintite mai sus, s-au format noi tipuri de suine, cum ar fi: Albul de carne unguresc, o varietate de Hampshire alb, precum [i porcul hibrid Ka-Hyb (recunoscut `n 1972). Bulgaria. ~n ultimul timp s-a format Albul bulg\resc de carne, prin `ncruci[area raselor locale cu Marele alb [i Edelschwein. Are o bun\ colaborare cu Anglia [i Ungaria `n producerea unor hibrizi de mare eficien]\ economic\. Rasa Mangali]a este `n continu\ descre[tere. Iugoslavia. ~n aceast\ ]ar\ se mai men]in efective reduse din rasele Mangali]a [i {i[ka. Ponderea din rasele `n exploatare o de]in rasele Marele alb, Landrace, Berkshire etc. Se utilizeaz\ cu succes `ncruci[\ri trirasiale pentru producerea meti[ilor pentru t\iere. S-a creat rasa Negru sloven, prin `ncruci[\rile dintre suinele locale [i rasele Berkshire, infuzat\ cu Poland-China.

Page 110: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

110

CAPITOLUL 6

AMELIORAREA - FACTOR PRIORITAR ~N SPORIREA PRODUC}IILOR LA SUINE

~n cre[terea suinelor, lucr\rile de ameliorare sunt de mare importan]\, deoarece ele vizeaz\ sporirea continu\ a produc]iilor. Aceste lucr\ri presupun preocup\ri atât pentru valorificarea maxim\ a poten]ialului genetic al popula]iilor de suine cât [i pentru cre[terea continu\ a acestui poten]ial `n succesiunea genera]iilor. Procesul de ridicare a poten]ialului genetic `n succesiunea genera]iilor se realizeaz\ prin "modificarea dirijat\ a structurii genetice" a popula]iilor `n sensul dorit de om, apelându-se la un complex de ac]iuni. Acest complex de ac]iuni a fost definit de c\tre I.L. LUSH (1968) drept con]inutul no]iunii de ameliorare. Autorul a elaborat principiile de baz\ ale celor mai importante momente [i ac]iuni privind ameliorarea animalelor, cum ar fi: - modul de transmitere la descenden]\ a caracterelor cantitative [i calitative; - aprecierea valorii de ameliorare; - estimarea efectului selec]iei sau a progresului genetic la popula]ii etc. Folosind progresele remarcabile ale geneticii teoretice popula]ionale s-au pus bazele geneticii aplicative, dându-se posibilitatea elabor\rii programelor de ameliorare, care au ca scop maximizarea `n perspectiv\ a progresului genetic (sau a efectului selec]iei). ~n general, prin ameliorarea suinelor se urm\re[te `mbun\t\]irea `nsu[irilor productive `n succesiunea genera]iilor care se pot realiza prin selec]ie [i prin `ncruci[are ([i consangvinizare).

Page 111: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

111

6.1. Ameliorarea prin selec]ie

No]iuni teoretice Selec]ia la suine, ca no]iune general\, poate fi natural\ [i artificial\. Selec]ia natural\ constituie fondul luptei pentru existen]\ [i a supravie]uirii celui mai apt, manifestându-se la porcinele s\lbatice [i par]ial la popula]iile primitive (`n cazul condi]iilor de mediu vitrege). Selec]ia artificial\ constituie metoda de baz\ `n ameliorarea suinelor, practicându-se `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie [i de testare, unde sunt crescute numai rasele pure, precum [i `n alte unit\]i intrate `n controlul oficial de produc]ie. Ameliorarea suinelor prin selec]ie are la baz\ faptul c\ `nsu[irile morfoproductive sunt condi]ionate de fondul genetic (ce se manifest\ diferit `n func]ie de ras\, linie, sex, vârst\, individ etc.), `n strâns\ corela]ie cu condi]iile de mediu. Prin urmare, indicii biologici, tehnici [i economici pot fi `mbun\t\]i]i prin selec]ie, ]inându-se seama atât de baza ereditar\ cât [i de condi]iile de mediu. ~n unit\]ile de elit\ cu cre[tere `n sistem gospod\resc, precum [i `n complexele de testare, cre[terea suinelor se face `n ras\ pur\, mijlocul principal de ameliorare fiind selec]ia. De men]ionat c\, prin selec]ie nu se creiaz\ gene noi, ci se modific\ structura genetic\ a popula]iilor printr-o "discriminare reproductiv\" ne`ntâmpl\toare. O `nsu[ire se manifest\ cu atât mai pregnant, cu cât la formarea genotipurilor se cumuleaz\ un num\r mai mare de gene aditive favorabile. Dup\ modul de grupare a genelor aditive (`n genotipurile unei popula]ii) vor ap\rea [i indivizi cu produc]ii diferite. Eliminarea de la reproduc]ie a indivizilor cu `nsu[iri nedorite schimb\ frecven]a de gene aditive [i care practicat\ de la o genera]ie la alta, determin\ `mbun\t\]irea valorii medii la `nsu[irea luat\ `n obiectiv. 6.1.1. Progresul genetic [i factorii care `l influen]eaz\

~n selec]ia suinelor, ca principal\ metod\ de ameliorare, cea mai mare importan]\ o are estimarea progresului genetic, a efectului selec]iei, sau a câ[tigului genetic. - Progresul genetic mai este denumit [i "efectul selec]iei" sau "câ[tigul genetic", concretizându-se prin `mbun\t\]irea mediei unei `nsu[iri (sau a unui

caracter) `n succesiunea genera]iilor. Progresul genetic se noteaz\ cu ∆g [i rezult\ din produsul dintre diferen]a de selec]ie (S) [i coeficientul de heritabilitate (h2), dup\ formula:

Page 112: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

112

∆g = S x h2 Progresul genetic se poate calcula pe genera]ie, anual, sau pe perioade mai `ndelungate de timp, `n func]ie de prevederile programului de ameliorare stabilit pentru rasa `n cauz\. - Diferen]a de selec]ie (S) reprezint\ superioritatea performan]ei lotului

de selec]ie fa]\ de media efectivului dintr-o popula]ie ( P ) sau fa]\ de seria de testare pentru `nsu[irea dat\. Diferen]a de selec]ie rezult\ din diferen]a dintre media performan]elor reproduc\torilor selec]iona]i [i media efectivului (total) matc\ pentru `nsu[irea urm\rit\ (`n seria de testare), fiind dat\ de formula:

S = Pt Pm+2

- P , `n care:

Pt - valoarea performan]ei `nsu[irilor tat\lui (din testul performan]elor proprii); Pm - valoarea performan]ei `nsu[irilor mamei (din testul performan]elor proprii);

P - valoarea `nsu[irilor la seria de testare sau la efectivul total matc\. De exemplu, valoarea lui S pentru sporul mediu zilnic, `n cazul `n care

P= 600 g, Pt= 670 g, iar Pm= 630 g este:

S= g506002630670

=−+

- Coeficientul de heritabilitate (h2) este dat de raportul dintre varian]a genetic\ aditiv\ (VG) [i varian]a total\ fenotipic\ (VP), sau:

h2=VGVP

.

Deci, coeficientul de heritabilitate reprezint\ cota parte a abaterii performan]elor `nsu[irii unui individ de la media popula]iei, abatere care se datore[te cauzelor genetice. Coeficientul de heritabilitate se exprim\, de regul\, `n frac]ii zecimale, având valori cuprinse `ntre 0 [i 1. ~n cazul `n care h2=0, atunci `nsu[irea respectiv\ nu este determinat\ de gene aditive, ci numai de factorii de mediu [i gene neaditive. Dac\ h2=1, atunci `nsu[irea este determinat\ exclusiv de factori genetici aditivi. Aceste cazuri extreme se `ntâlnesc foarte rar.

Prin urmare, fenotipul sau nivelul performan]ei unei `nsu[iri este (aproape `ntotdeauna) rezultatul interac]iunii dintre genotip [i condi]iile de mediu. La suine, valorile lui h2 de pân\ la 0,2 indic\ o heritabilitate sc\zut\, cele `ntre 0,2-0,5 medie, iar peste 0,5 ridicat\. Valoarea coeficien]ilor h2 prezint\ diferen]e mari de la o grup\ de `nsu[iri la alta. ~n general, `nsu[irile de

Page 113: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

113

reproduc]ie au coeficien]i de heritabilitate sc\zu]i, cele de cre[tere [i `ngr\[are mediocri, pe când cele legate de calitatea carcasei sunt ridica]i (tabelul 16)

Tabelul 16

Coeficien]ii de heritabilitate pentru principalele `nsu[iri ale porcinelor

~nsu[iri h2

Conforma]ia corporal\ - lungimea corpului - lungimea membrelor - num\rul de vertebre - tipul de conforma]ie corporal\

0,59 0,65 0,74 0,29

Prolificitatea [i cre[terea purceilor - num\rul de purcei la f\tare - num\rul de purcei la `n]\rcare - greutatea lotului de purcei la `n]\rcare

0,15 0,12 0,17

Sporul de greutate [i valorificarea furajelor - greutatea vie la vârsta de 5-6 luni - sporul de greutate de la `n]\rcare pân\ la greutatea de cca. 80-90 kg - valorificarea hranei

0,30 0,29

0,31

Calitatea carcasei - lungimea carcasei - suprafa]a ochiului mu[chiului lungul dorsal - grosimea sl\ninei pe spinare - propor]ia [uncilor din carcas\ - propor]ia de carne din carcas\ - propor]ia de gr\sime din carcas\ - culoare, consisten]\ [i marmorarea c\rnii

0,59 0,48 0,49 0,58 0,31 0,63 0,46

Prin urmare, reluând calculul cu privire la progresul genetic (∆g), `n cazul `n care S= 50 g [i h2= 0,35 va rezulta:

∆g= 50 x 0,35 = 17,5 g

- Indicele de produc]ie scontat la genera]ia filial\ ( F ) se calculeaz\ prin

cumularea progresului genetic la valoarea medie a `nsu[irii popula]iei ( P ) pentru care se desf\[oar\ ac]iunea de selec]ie, deci:

F = P+ ∆g, sau 600 + 17,5 = 617,5 g Progresul genetic este influen]at de o serie de factori, pe care `i vom trata, pe scurt, `n continuare.

Page 114: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

114

- Efectivele de suine prezint\ cea mai mare importan]\, `n sensul c\, cu cât num\rul de animale va fi mai mare cu atât cre[te posibilitatea depist\rii de indivizi cu `nsu[iri dorite. - Variabilitatea crescut\ `n sânul unei popula]ii de suine constituie un element pozitiv. Variabilitatea poate fi ridicat\ prin mai multe mijloace, printre care [i practicarea de `ns\mân]\ri naturale (`n unit\]ile produc\toare de material de pr\sil\). Prin urmare, `n fermele de elit\ cu cre[tere `n sistem gospod\resc [i `n unit\]ile de selec]ie [i testare, se indic\ monta tocmai pentru a spori variabilitatea, urmând ca `ns\mân]\rile artificiale s\ se efectueze doar la reproduc\torii de mare valoare zootehnic\ (creatori de linii [i familii zootehnice). - Intervalul dintre genera]ii Cu cât genera]iile se succed la intervale mai scurte de timp cu atât efectul selec]iei sau progresul genetic se manifest\ mai de timpuriu. La suine, intervalul dintre genera]ii este, `n medie, de 2,5 ani (uneori sub 2 ani). Dac\ procentul de reform\ la vieri este de 50% atunci intervalul este de 2 ani, iar dac\ reforma este de 40% timpul de `nlocuire a efectivului este de 2,5 ani. - Intensitatea de selec]ie (I) este dat\ de procentul de re]inere de animale pentru reproduc]ie, din fiecare genera]ie, `n scopul sporirii produc]iei `n condi]iile men]inerii efectivului matc\. Cu cât num\rul reproduc\torilor re]inu]i este mai mic, dar dintre cei mai valoro[i, cu atât intensitatea de selec]ie va fi mai mare. Intensitatea de selec]ie se calculeaz\ dup\ formula:

I(%) = EF

, `n care:

E - procentul de `nlocuire a efectivului matc\ (%); F - num\rul de produ[i femeli ob]inu]i de la o scroaf\ apt\ de pr\sil\. Procentul de `nlocuire (E) se calculeaz\ dup\ rela]ia:

E = 1002 1V V−

, `n care:

V1 - vârsta la prima f\tare (ani); V2 - vârsta la reform\ (ani). Dac\ de exemplu: V1 = 1 an, V2 = 3 ani, atunci procentul de `nlocuire (E) va fi:

Page 115: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

115

E = 1003 1−

= 50%.

~n cazul `n care num\rul de femele (F) re]inute de la o scroaf\ este 3, iar E este de 50%, atunci:

I% = 503

= 16,6%.

La suine, intensitatea de selec]ie (I) variaz\ `ntre 15-20% pentru scrofi]e [i `ntre 1-2% pentru vieru[i. Prin urmare, `n condi]iile date, din 100 de scrofi]e se pot alege `ntre 15-20 capete pentru a completa efectivul matc\ [i numai 1-2 vieru[i din cei 100 pu[i la dispozi]ie selec]ionerului, deci numai plus-variantele pentru `nsu[irea urm\rit\ dintr-o serie de testare (sau genera]ie). - Corela]ia caracterelor luate `n obiectivul selec]iei (r) Cu cât se urm\re[te ameliorarea prin selec]ie a mai multor caractere cu corela]ie negativ\ `ntre ele, cu atât efectul selec]iei scade pentru un caracter, `n

raport de 1n

. La caracterele corelate pozitiv, efectul selec]iei cre[te dup\

raportul nn

. A[a de exemplu, când se urm\resc 4 caractere corelate `ntre ele

negativ, atunci: efectul selec]iei = 14

= 0,5, iar când acestea sunt corelate

pozitiv efectul selec]iei = 44

= 2.

Astfel, prolificitatea este `n corela]ie pozitiv\ cu masa corporal\ a lotului de purcei la na[tere, la 21 de zile, cu num\rul [i masa corporal\ a purceilor la `n]\rcare, dar `n corela]ie negativ\ cu masa corporal\ individual\ la na[tere. Con]inutul `n gr\sime al mu[chiului lungului dorsal se coreleaz\ pozitiv cu propor]ia de gr\sime din carcas\ [i negativ cu propor]ia de carne din carcas\.

6.1.2. Ameliorarea prin selec]ie a unor `nsu[iri la suine

6.1.2.1. Conforma]ia corporal\

Ameliorarea conforma]iei corporale are mare importan]\ `n cazul suinelor, deoarece acesta este `n strâns\ leg\tur\ cu produc]ia principal\, care este carnea. ~nsu[irile care concur\ la conforma]ia corporal\ posed\ coeficien]i de heritabilitate relativ ridica]i, `ntre 0,29 pentru tipul de conforma]ie [i 0,74 pentru num\rul vertebrelor. Alungirea corpului prin selec]ia indivizilor cu num\rul sporit de vertebre este strâns corelat\ cu alungirea trunchiului deci, cu lungimea carcasei, care condi]ioneaz\ calitatea superioar\ a acesteia (alungirea

Page 116: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

116

mu[chiului Lungul dorsal). Pe aceast\ linie, sunt edificatoare cercet\rile efectuate `n Danemarca, pe rasa Landrace, care s-au finalizat pe crearea unui tip de carne ce posed\ 2 vertebre `n plus, deci cu trunchiul foarte lung, satisf\cându-se atât calitatea carcasei cât [i sporirea num\rului de sfârcuri (pân\ la 16). La unele linii specializate pentru produc]ia de carne alungirea corpului s-a realizat [i prin convexarea liniei superioare a corpului, care se `ntâlne[te la rasele Duroc, Hampshire, Chester-White [i par]ial la Yorkshire. Tot prin selec]ie s-a ajuns la dezvoltarea exagerat\ a trenului posterior, `n special a regiunilor [uncilor posterioare, `nsu[ire caracteristic\ la toate rasele specializate pentru produc]ia de carne [i pentru bacon. De la aceste regiuni rezult\, dup\ sacrificare, propor]ii `nsemnate de carne de calitate superioar\ (jamboane). ~n unele ac]iuni de selec]ie se pune un accent din ce `n ce mai sus]inut pe alegerea indivizilor [i cu [uncile anterioare dezvoltate, deoarece regiunile spetelor [i ale bra]elor ofer\, `n urma sacrific\rii, carne de calitate superioar\, ac]iune reu[it\ la rasele Piétrain, Edelschwein, Hampshire etc. Legat de conforma]ia corporal\, la suine trebuie s\ se evite prezen]a anomaliilor congenitale. Prezen]a anomaliilor congenitale, are mare importan]\ deoarece se transmit la descenden]i, sau duc la cre[terea frecven]ei lor `n popula]ie (lista acestora se prezint\ la lucr\rile practice). Transmiterea culorii la urma[i are importan]\ `n alegerea sistemului de exploatare [i `n prelucrarea carcaselor pentru produc]ia de bacon (legat de aspectul nepl\cut al [oricului), deci constituie o direc]ie de selec]ie important\ la suine. ~n general, se apreciaz\ c\, culoarea alb\ este dominant\ fa]\ de culorile neagr\ [i ro[ie. Aprecierea conforma]iei corporale, la noi `n ]ar\, se face dup\ metoda punctelor, diferen]iat pe grupe de rase (tehnica de lucru - la lucr\rile practice), promovându-se la reproduc]ie numai indivizii cu punctajele cele mai mari. 6.1.2.2. Produc]ia de purcei

~nsu[irile care condi]ioneaz\ produc]ia de purcei sunt: prolificitatea, num\rul de purcei viabili, greutatea purceilor la na[tere, capacitatea de al\ptare a scroafelor, num\rul [i greutatea purceilor `n]\rca]i. Toate aceste `nsu[iri posed\ coeficien]i de heritabilitate sc\zu]i, deci baza trebuie pus\ pe asigurarea condi]iilor de mediu la nivel optim. - Prolificitatea apreciat\ prin num\rul de purcei ob]inu]i la o f\tare, este condi]ionat\ de rata ovula]iei, de fecunditate, de nidarea zigo]ilor, precum [i de mortalitatea embrionar\ [i a fetu[ilor etc. Coeficientul de heritabilitate a acestei `nsu[iri variaz\ `ntre 0,10 [i 0,15, deci genetic se poate ameliora `ntr-o propor]ie mai redus\.

Page 117: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

117

~n Fran]a, caracterizarea valorii genetice a prolificit\]ii scroafelor se face pe baza unui indice, care se calculeaz\ dup\ formula:

Iy= Xt + 217 3nn−

x Xiyn

; `n care:

Iy - indicele dup\ care se apreciaz\ scroafa y (puncte);

Xt - media prolificit\]ii cresc\toriei din care face parte scroafa y, pentru perioada t considerat\; n - num\rul de purcei la f\tare;

Xiyn

- media devia]iilor de la media contemporanilor ale

celor n f\t\ri ale scroafei y.

Exemplu: pentru Xt = 10,5; n=11,0 [i Xiyn

= 0,5

Iy = 10,5 + 2 11 017 3 11 0xx,,−

x 0,5 = 11,09 puncte.

Sporirea produc]iei de purcei are la baz\ mai mult asigurarea unor condi]ii optime, cum ar fi: preg\tirea corespunz\toare a reproduc\torilor, efectuarea `ns\mân]\rilor la momentul optim, stabilirea unor planuri de `mperechere bine judecate (utilizând diferite familii [i linii din cadrul raselor, precum [i evitarea consangviniz\rii. Pentru eficientizarea acestora, rasele de suine s-au `mp\r]it `n 2 grupe de rase: materne [i paterne. ~n tabelul 17 sunt prezentate unele performan]e de reproduc]ie `nregistrate la rasele de suine care se cresc [i se exploateaz\ `n ]ara noastr\, date provenite de la Institutul de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor Peri[ (ICPCP) din jude]ul Ilfov. ~n produc]ie este `ntâlnit\ uneori [i no]iunea de "prolificitate economic\", reprezentat\ prin num\rul de purcei crescu]i, indicator hot\râtor `n rentabilitatea unit\]ii. De men]ionat c\, cele mai bune rezultate s-au ob]inut la f\t\rile a 3-a, a 4-a [i a 5-a, indiferent de ras\, deci `ntre vârstele de 2 ani [i 3 ani, `ns\ f\r\ ca greutatea corporal\ a animalelor s\ dep\[easc\ 160 kg.

Page 118: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

118

Tabelul 17

Performan]ele de reproduc]ie la rasele din S.C.P.C.P. (1991)

Specificare Avrig Fierbin]i Foc[ani Gorne[ti Oarja Peri[

Marele alb Vârsta la prima f\tare (zile) 377 368 364 348 370 369.6 Prolificitate (cap) 9.9 10.0 11.0 12.9 11.3 10.7 Purcei vii (cap) 9.7 9.2 9.8 10.3 9.9 10.1 Purcei crescu]i (cap) 9.0 8.7 9.4 9.9 9.3 8.9 Capacitatea de al\ptare (kg) 42.2 43.9 46.7 53.9 48.3 45.9 Interval `ntre f\t\ri (zile) 173 172 167 167 166 166.7

Landrace Vârsta la prima f\tare (zile) 356 358 360 393 342 368 Prolificitate (cap) 10.4 10.1 11.4 11.8 10.3 10.0 Purcei vii (cap) 9.8 9.2 10.0 9.1 10.1 9.5 Purcei crescu]i (cap) 9.0 8.6 9.6 9.0 9.3 8.9 Capacitatea de al\ptare (kg) 41.9 43.7 50.0 51.3 48.6 46.2 Interval `ntre f\t\ri (zile) 163 179 169 183 164 164.5

Yorshire Hampshire-Gorne[ti Vârsta la prima f\tare (zile) - - 363 387 403 - Prolificitate (cap) - - 10.9 9.8 8.8 - Purcei vii (cap) - - 9.2 9.4 7.3 - Purcei crescu]i (cap) - - 8.9 8.3 6.6 - Capacitatea de al\ptare (kg) - - 41.1 40.4 32.9 - Interval `ntre f\t\ri (zile) - - 166 167 176 -

Duroc Vârsta la prima f\tare (zile) 359 389 - 377 369 365 Prolificitate (cap) 9.6 8.9 - 9.7 9.2 10.1 Purcei vii (cap) 9.3 8.4 - 8.6 8.6 9.7 Purcei crescu]i (cap) 7.9 7.6 - 8.2 8.2 8.4 Capacitatea de al\ptare (kg) 36.4 36.6 - 36.7 37.7 42.3 Interval `ntre f\t\ri (zile) 165 180 - 163 154 167.7

- Capacitatea de al\ptare a scroafelor, apreciat\ prin geutatea lotului de purcei la vârsta de 21de zile, este o `nsu[ire important\, deoarece pe seama produc]iei de lapte a scroafei se asigur\ cre[terea [i dezvoltarea normal\ a purceilor pân\ la `n]\rcare. Coeficientul de heritabilitate pentru aceast\ `nsu[ire se stabile[te indirect, pe baza valorii lui h2 pentru greutatea purceilor la `n]\rcare, care este redus, de numai 0,17. Ameliorarea acestei `nsu[iri se face prin alegerea [i dirijarea la reproduc]ie a scroafelor cu num\r sporit de sfârcuri normal dezvoltate [i simetrice, asigurarea unor condi]ii de confort optim pe timpul al\pt\rii, hr\nirea corespunz\toare a mamelor, prevenirea [i combaterea unor afec]iuni specifice la purcei.

Page 119: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

119

Num\rul de sfârcuri trebuie urm\rit [i la vieri, deoarece `nsu[irea se transmite la viitoarele fiice. Pe lâng\ num\rul sporit de sfârcuri, indiferent de sex, se urm\re[te [i distan]area `ntre rânduri [i perechi, simetria [i integritatea acestora, la prima bonitare (dup\ ie[irea din testare). Capacitatea de al\ptare se determin\ la prima f\tare, dup\ cele 21 de zile de al\ptare. Este o corela]ie strâns pozitiv\ `ntre capacitatea de al\ptare la prima f\tare [i urm\toarele, pân\ la vârsta de 3-3,5 ani. - Num\rul [i geutatea purceilor la `n]\rcare influen]eaz\ toate verigile fluxului tehnologic din unit\]ile industriale [i spore[te rentabilitatea cresc\toriei. Coeficientul de heritabilitate pentru num\rul purceilor `n]\rca]i este redus, de 0,12, iar cel pentru greutatea acestora de 0,17, ceea ce `nseamn\ c\ principalul mijloc de ameliorare este `ncruci[area `ntre linii, al\turi de `mbun\t\]irea condi]iilor de mediu [i `n special alimenta]ia (obi[nuirea purceilor s\ consume furaje `nc\ de la vârsta de 9 zile), exploatarea numai a scroafelor bune mame, asigurarea confortului termic, igienizarea boxelor [i asigurarea unui furaj prestarter de calitate. - Indicele de folosire a scroafelor (I.f.s.) reprezint\ num\rul mediu de f\t\ri realizat la o scroaf\ `n decursul unui an. Cu cât acest indice este mai mare, cu atât produc]ia de purcei este mai ridicat\. Elementele care concur\ la ridicarea indicelui sunt: durata perioadei de al\ptare [i starea de `ntre]inere a scroafelor `n timpul al\pt\rii. Durata perioadei de al\ptare se poate reduce pân\ la 21 de zile, cu condi]ia ca purceilor s\ li se pun\ la dispozi]ie `nlocuitori de lapte [i s\ fie obi[nui]i cu consumarea furajelor suplimentare `nc\ de la vârsta de 8-9 zile. Cu cât durata de al\ptare este mai redus\ cu atât cre[te indicele de folosire a scroafelor (I.f.s.). Scroafele cu stare de `ntre]inere bun\ intr\ la mont\ `n decurs de 6-9 zile dup\ `n]\rcare, `n propor]ie de 70-80%, contribuind la cre[terea indicelui de folosire. Indicatorul sintetic care eviden]iaz\ produc]ia de purcei este fertilitatea anual\ a scroafelor (F) [i care cuprinde indicele de folosire a scroafei, prolificitatea [i pierderile de purcei de la f\tare la `n]\rcare (care este `n strâns\ leg\tur\ cu capacitatea de al\ptare [i cu instinctul de bun\ mam\). F = I.f.s. x P x m; `n care: I.f.s. - indicele de folosire a scroafelor;

P - prolificitate (purcei viabili la o f\tare); m - pierderi de la f\tare la `n]\rcare, care este dat de formula:

m = 100100− p' , `n care:

p' - procentul de pirderi de la f\tare la `n]\rcare (%).

Page 120: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

120

Exemplu: I.f.s. = 2,2; P= 9,5, iar procentul de pierderi, p' = 20%; atunci:

F = 2,2 x 9,5 x 100 20100− = 16,72 purcei/an

6.1.2.3. Precocitatea

Precocitatea suinelor se apreciaz\ prin sporul de cre[tere `n greutate vie [i prin valorificarea hranei, ambele `nsu[iri posedând coeficien]i de heritabilitate mijlocii, de cca. 0,3 (uneori mai mari). ~n cazul hr\nirii individuale, valoarea lui h2 pentru sporul de cre[tere, pe perioada `ngr\[\rii, este de 0,35, iar `n cazul hr\nirii `n grup, de numai 0,21 (intervine competi]ia pentru hran\). Coeficentul de heritabilitate pentru valorificarea hranei este `n medie de 0,31, cu diferen]e `ntre 0,30-0,50 la hr\nirea individual\ [i `ntre 0,18-0,30 la cea `n grup. Datorit\ valorii relativ ridicate ale lui h2, ameliorarea pentru precocitate se poate face cu rezultate bune prin selec]ie, al\turi de `ncruci[are `ntre familii [i linii, beneficiindu-se de efectul heterozisului. Corela]ia fenotipic\ (r) `ntre sporul de cre[tere `n greutate vie [i consumul specific de furaje este strâns negativ\, `ntre -0,69 [i -0,72, iar cea genetic\ `ntre -0,64 [i -0,73. Prin urmare, este sufiecient s\ se determine sporul mediu zilnic pentru a aprecia [i consumul specific. ~n ac]iunea de testare, ambele `nsu[iri trebuie determiante separat, cel pu]in la masculi. 6.1.2.4. Calitatea carcasei

Principalele `nsu[iri care influen]eaz\ calitatea carcasei la suine sunt: lungimea carcasei, grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\, propor]ia de carne (din care de calitate superioar\, care este legat\ de suprafa]\ ochiului mu[chiului Longissimus dorsi), fr\gezimea, culoarea c\rnii, consisten]a, marmorarea etc. Toate aceste `nsu[iri au coeficien]i de heritabilitate ridica]i, ceea ce indic\ faptul c\ `mbun\t\]irea acestora se poate face cu bune rezultate prin selec]ie. Aceasta demonstreaz\ c\ sunt `nsu[iri a c\ror varian]\ `n popula]ie este determinat\, `n mare m\sur\, de gene cu interac]iune aditiv\. Selec]ia practicat\ `n Danemarca, la rasa Landrace, `n direc]ia `mbun\t\]irii calit\]ii carcasei bazat\ pe testarea dup\ descenden]i, a dus la alungirea carcasei cu cca. 10 cm [i la reducerea grosimii stratului de sl\nin\ dorsal\ de la 4,05 cm la 2,40 cm. Cercet\rile relativ recente indic\ (la nivelul anului 1998) la rasa Landrace, grosimea medie a sl\ninei dorsale de 2,26 cm la masculi [i de 1,91 cm la femele,

Page 121: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

121

iar suprafa]a ochiului mu[chiului de 34,7 cm2 la masculi [i de 37,0 cm2 la femele (PEDERSEN, O.K. 1998). Grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ coreleaz\ strâns negativ cu propor]ia de carne `n carcas\. Prin urmare, se vor promova la reproduc]ie indivizi cu grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\ cât mai redus\, deoarece aceast\ `nsu[ire se coreleaz\ strâns negativ cu propor]ia de carne `n carcas\, ac]iune care se intreprinde imediat dup\ terminarea perioadei de testare (dup\ 182 zile). Propor]ia de carne `n carcas\ este o `nsu[ire cu h2 ridicat (0,6-0,7) folosindu-se curent `n selec]ie; sursa de informa]ii pentru reproduc\tori fiind asigurat\ prin rudele colaterale (scrofi]a sau masculul castrat) sacrificate. Determin\rile se efectueaz\ dup\ vârsta de 182±3 zile [i la peste 70 kg greutate vie, rezultatele corectându-se pentru greutatea de 90 kg. Toate determin\rile, la care se mai adaug\ [i alte m\sur\tori (cum ar fi grosimea sl\ninei dorsale - S.O.L., suprafa]a ochiului mu[chiului - S.O.M.) se efectueaz\ pe carcasa unui individ sacrificat (mascul sau femel\, `n func]ie de grupa de rase), iar rezultatele se atribuie ca performan]\ proprie la to]i indivizii din lot. Grosimea medie a sl\ninei dorasale pe animalul sacrificat, este strâns corelat\ cu cea de pe animalul viu (r = 0,8) [i permite estimarea propor]iei de carne `n carcas\. Corela]iile dintre propor]ia de carne [i procentul de sl\nin\+osânz\ este de r = -0,7, iar dintre aceasta din urm\ [i procentul de carne din cotlete [i jamboane [i din carcas\ este de r = -0,5, coeficien]ii de heritabilitate (h2) pentru aceste `nsu[iri fiind de 0,5-0,7. Stabilirea exact\ a propor]iei de carne din carcas\ este foarte dificil\, fapt pentru care, `n Danemarca, se propune calcularea unui indice, pe baza unor corela]ii strânse `ntre diferite m\sur\tori (ce se pot executa cu mijloace simple). S-a ajuns la urm\toarea formul\: Y = 6,8770 - 0,05958 x1 - 0,0833 x2 - 0,04110 x3 + 0,15758 x4 + + 0,50316 x5 + 0,01308 x6, `n care: Y - % de carne din jum\tate de carcas\; x1 - grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm); x2 - grosimea medie a sl\ninei laterale (mm); x3 - grosimea medie a sl\ninei abdominale (mm); x4 - propor]ia de carne+oase din cotlet (%); x5 - propor]ia de carne+oase din jambon (%); x6 - greutatea c\rnii+oaselor din jambon (`n zeci de grame).

Page 122: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

122

* * *

~n concluzie se poate aprecia c\ posibilitatea de ameliorare a unei `nsu[iri, prin selec]ie sau prin `ncruci[are, este condi]ionat\ de modul de interac]iune a genelor care determin\ `nsu[irea rspectiv\ (aditiv\ sau neaditiv\). ~n cazul `nsu[irilor la care interac]iunea aditiv\ a genelor este mare, principalul mijloc de ameliorare este selec]ia, iar `n cazul `nsu[irilor la care predomin\ genele cu interac]iune neaditiv\ (dominan]a, supradominan]a [i epistazia) principalul mijloc este `ncruci[area `ntre linii sau familii (`n urma c\reia se manifest\ fenomenul de heterozis), secondate cu asigurare celor mai bune condi]ii de mediu (`ntre]inere, alimenta]ie etc).

6.1.3. Formele, procedeele [i metodele de selec]ie la suine

6.1.3.1. Formele de selec]ie

Formele de selec]ie aplicate `n ameliorara suinelor se diferen]iaz\ `n func]ie de sensul `n care dorim s\ modific\m media `nsu[irii luate `n studiu. - Selec]ia direc]ional\ progresiv\ const\ `n alegerea pentru reproduc]ie numai a plus variantelor, adic\ a indivizilor cu valorile cele mai mari. Prin urmare, din sânul unei popula]ii se re]in [i se promoveaz\ la reproduc]ie numai indivizi situa]i deasupra mediei pentru `nsu[irea respectiv\. Aceasta, `n ideea c\ `n genera]iile urm\toare, media se va deplasa spre valori din ce `n ce mai mari, pentru `nsu[irea urm\rit\. Se aplic\ pentru sporul mediu zilnic, propor]ia de carne `n carcas\, prolificitate, capacitate de al\ptare etc. - Selec]ia direc]ional\ regresiv\ se aplic\ pentru acele `nsu[iri la care, prin selec]ie, se urm\re[te reducerea valorilor lor. ~n aceast\ categorie de `nsu[iri intr\: consumul specific de hran\ (concentratele), propor]ia de gr\sime din carcas\, grosimea sl\ninei (dorsale, abdominale [i laterale), etc.

Fig.37 Formele selec]iei: a- direc]ional progresiv\; b- direc]ional regresiv\. a)

b)

Page 123: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

123

Prin urmare, se vor re]ine [i promova la reproduc]ie numai indivizii cu valorile situate sub media popula]iei (a seriei de testare etc). - Selec]ia stabilizatoare se utilizeaz\ `n cazul `n care, `ntr-o popula]ie, `nsu[irile urm\rite au atins valori satisf\c\toare [i se pune problema consolid\rii lor, deci reducerea variabilit\]ii . Pentru aceasta, se procedeaz\ `n dou\ moduri: fie la promovarea pentru reproduc]ie a indivizilor situa]i `n jurul mediei pentru `nsu[irea respectiv\, fie prin `mperecherea continu\ a plus (+) variantelor cu a minus (-) variantelor. - Selec]ia disruptiv\ se aplic\ mai rar, cu ocazia definitiv\rii de linii, de familii [i chiar de su[e specializate din cadrul acelora[i rase [i care, prin `nsu[irea urm\rit\, se diferen]iaz\ atât fa]\ de media popula]iei cât [i fa]\ de alte linii. Se porne[te de la premiza c\ popula]iile de porcine, pentru aceea[i `nsu[ire, au valori diferite, fiind apoi utilizate la reproduc]ie grupe de indivizi specializa]i `n func]ie de necesit\]i. Fig.38 Selec]ia stabilizatoare a- `n jurul mediei; b- a plus [i minus variantelor De exemplu, `n cadrul unei rase cu produc]ie mixt\ se pot forma 2 popula]ii diferen]iate `n privin]a grosimii sl\ninei dorsale: una din plus variante (cu valori mai mari) destinate prepar\rii salamurilor uscate [i alta din minus variante pentru ob]inerea de carne pentru consum `n stare proasp\t\. 6.1.3.2. Procedee de selec]ie

~n ac]iunea de selec]ie a suinelor se pot utiliza 3 procedee: succesiv\ (sau `n tandem), concomitent\ [i independent\. - Selec]ia succesiv\ (sau `n tandem) se aplic\ atunci când urm\rim s\ amelior\m `nsu[irile pe rând. Se amelioreaz\ mai `ntâi o `nsu[ire pân\ la nivel satisf\c\tor, apoi se preia alta [.a.m.d. Acest procedeu necesit\ o perioad\ lung\ de timp, `ns\ pentru reducerea duratei de timp se pot prelua `nsu[iri care se

a) b)

Page 124: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

124

coreleaz\, sau se condi]ioneaz\ reciproc, a[a cum ar fi `ntre sporul de cre[tere `n greutate vie [i consumul specific de hran\ (r= -0,6....-0,8). Corela]iile dintre anumite `nsu[iri se stabilesc pe cale experimental\ `n func]ie de ras\, sex, categorie de vârst\ [i greutate corporal\, al\turi de unele condi]ii de mediu (alimenta]ie, sistem de `ntre]inere, microclimat etc). Cu toate acestea consumul specific de hran\ trebuie s\ se determine la reproduc\torii masculi de mare valoare zootehnic\ [i cel pu]in la 10% din cei din seria de testare. - Selec]ia concomitent\ (sau pe baz\ de indici) urm\re[te `mbun\t\]irea `n acela[i timp a mai multor `nsu[iri. Procedeul este eficace atunci când selec]ia animalelor se face pe baz\ de indici. Selec]ia pe baz\ de indici este mai complex\, deoarece se iau `n considerare propor]ia de participare [i valoarea relativ\ a fiec\rei `nsu[iri (`n func]ie de importan]a acesteia din valoarea total\), coroborate cu heritabilitatea acesteia [i cu corela]iile genetice [i fenotipice dintre `nsu[irile urm\rite. A[a de exemplu, indicele de selec]ie (I) pentru aprecierea suinelor de reproduc]ie dup\ produc]ia de purcei [i dup\ ritmul de cre[tere este dat de formula: I= - 0,5 x1 + 7 x2 - 0,02 x3 + 0,5 x4 , `n care: x1 - num\rul de purcei la f\tare; x2 - num\rul de purcei `n lotul de f\tare la vârsta de 154 zile; x3 - greutatea lotului de purcei la vârsta de 154 zile (kg); x4 - greutatea individului selec]ionat la vârsta de 154 zile (kg); La noi `n ]ar\ se apeleaz\ curent la selec]ia concomitent\, când se calculeaz\ indicele la testarea dup\ descenden]i la scroafe [i la vieri, care presupune mai `ntâi testarea performan]elor proprii pentru 4 `nsu[iri, toate cuprinse `n indicele de testare (sporul mediu zilnic, consumul de hran\, grosimea medie a sl\ninei dorsale [i propor]ia de carne `n carcas\). Cu privire la ierarhizarea vierilor `n urma test\rii dup\ descenden]i se calculeaz\ un indice sintetic (I), `n care se iau `n calcul atât performan]ele proprii ale fiilor cât [i ale fiicelor scroafelor partenere, dup\ formula: I= B - 100 D - 20 C, `n care: I- indicele de ierarhizare a vierului din seria de testare; B- sporul mediu zilnic (g) pe via]\ (de la na[tere la 182 zile); D- grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ corectat\ (mm); C- consumul specific de hran\ (kg).

Page 125: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

125

Se impune ca [i la scrofi]e s\ se determine consumul specific de hran\, `n caz contrar se vor lua numai valorile masculilor. Tehnica de lucru se va prezenta la lucr\rile practice. - Selec]ia independent\ (sau pe baz\ de baremuri) presupune stabilirea unor cerin]e minime pentru fiecare `nsu[ire, urmând ca indivizii care nu le `ndeplinesc s\ fie elimina]i de la reproduc]ie, chiar dac\ celelalte `nsu[iri sunt corespunz\toare. Este cazul utiliz\rii criteriilor de calificare sau preselec]ie pentru admiterea animalelor `n controlul oficial de produc]ie (vârsta maxim\ la monta fecund\ a scrofi]elor, num\rul minim de purcei f\ta]i [i de cei `ntra]i la testare etc.), deci pentru introducerea vieru[ilor [i scrofi]elor la testare dup\ performan]ele proprii [i apoi dup\ descenden]i. 6.1.3.3. Metodele selec]iei

~n ameliorarea suinelor, ca [i la alte specii de animale domestic, se aplic\ dou\ metode: individual\ [i masal\ (sau familiar\, sau fenotipic\). - Selec]ia individual\ const\ `n alegerea reproduc\torilor atât dup\ criterii fenotipice cât [i dup\ cele genotipice. ~n categoria criteriilor fenotipice intr\ performan]ele proprii, iar `n categoria criteriilor genotipice intr\ performan]ele ascenden]ilor, ale rudelor colaterale [i ale descenden]ilor. Pentru reu[ita ac]iunii sunt necesare eviden]ele zootehnice, `n care se reg\sesc datele `nregistrate atât la individul `n cauz\ cât [i ale ascenden]ilor [i descenden]ilor, pe parcursul a 3 genera]ii pentru principalele `nsu[iri, al\turi de clasele generale. ~n fi[ele genealogice sau de reproduc]ie-selec]ie (R.S), sunt consemnate performan]ele proprii privind `nsu[irile de exterior, ritmul de dezvoltare [i calitatea c\rnii, completate cu date asupra ascenden]ilor pe parcursul a 2-3 genera]ii, al\turi de performan]ele rudelor colaterale [i cu rezultatul testului dup\ descenden]i. Selec]ia individual\ este mult mai sigur\, datorit\ asigur\rii transmiterii cu certitudine la descenden]i a `nsu[irilor urm\rite. Aceast\ metod\ se execut\ `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie, putându-se depista reproduc\torii cu cel mai bun fond genetic, care dup\ verificare pot deveni fondatori de linii [i de familii zootehnice. - Selec]ia masal\ (fenotipic\) const\ `n alegerea reproduc\torilor dup\ `nsu[irile lor de exterior, constitu]ie [i produc]ie, f\r\ a lua `n considerare baza lor ereditar\. Ea se utilizeaz\ de obicei la alegerea scrofi]elor de pr\sil\ `n unit\]ile f\r\ eviden]e zootehnice, când se impune completarea de urgen]\ a efectivului de pr\sil\.

Page 126: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

126

Aceast\ metod\ d\ rezultate mai bune când se urm\resc `nsu[irile cu coeficient de heritabilitate mai mare, cum ar fi sporul de cre[tere, calitatea carcasei etc. Selec]ia masal\ se practic\ [i `n fermele de hibridare [i uneori `n cele de `nmul]ire unde scrofi]ele sunt cazate [i urm\rite `n grupe de câte 10 animale, a[a `ncât valoarea zootehnic\ este apreciat\ pentru `nsu[irile urm\rite, dup\ valoarile medii ale lotului.

Tabelul 18

Model de descompunere a varia]iei fenotipice

Sursa de varia]ie Suma p\tratelor abaterilor (SPA)

Grad de libertate (GL)

Media p\tratelor abaterilor (MPA)

~ntre ta]i (`ntre factorul A) ∑ ∑−=

i i

iA N

XNx

SPA22

nT - 1 1−T

A

nSPA

~ntre mame de la acela[i tat\ (`ntre nivelele B, `ntre nivelele A)

∑∑ −=i i

i

ji Ji

JiBinA N

xnx

SPA2

, ,

2,

nM – nT TM

BinA

nnSPA

~ntre descenden]i (rest)

∑ ∑−=kJi Ji Ji

JikJi n

xxSPArest

,, , ,

2,2

,, nD - nM MD nn

SPArest−

Total ∑ ∑−=kJi

kJiTOTAL Nx

xSPA,,

22,, N - 1

1−NSPATOTAL

Efectuând o selec]ie fenotipic\, are loc [i una genotipic\, Halm\gen, P. (1984) imaginând un calcul pentru a demonstra corela]ia celor dou\ criterii `n determinarea câ[tigului genetic la descenden]i pentru sporul mediu zilnic.

Tabelul 19

Exemple practice de calcul

Nr.crt. Specificare Vieri Scroafe Calcula]ii 1. Sporul mediu zilnic al p\rin]ilor

selec]iona]i 860 720 -

2. Sporul mediu zilnic al popula]iei 680 630 - 3. Superioritatea fenotipic\ a p\rin]ilor 180 90 860-680=180

720-630=90 4. Heritabilitatea pentru sporul mediu

zilnic 0.30 0.30 -

5. Superioritatea genetic\ a p\rin]ilor 54 27 180 x 0.30=54 90 x 0.30=27

6. Superioritatea transmis\ la descenden]i (genetic\)

27 13,5 fiecare p\rinte cu 50%

7. Ameliorarea (genetic\) a[teptat\ la descende]i

20,25 20,25 27 0 13 52

20 25, , ,+=

Page 127: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

127

Prin urmare, dac\ sporul mediu zilnic al popula]iei a fost de 655 g 680 630

2+

, prin utilizarea vierului cu 860 g [i a scroafei cu 720 g, superioritatea

fenotipic\ a fost `n medie de 135g 180 902+

, din care descenden]a câ[tig\

genetic 20,25 g sau 15% 20 25 100135, x

.

6.1.4. Organizarea [i tehnica selec]iei la suine

Controlul organizat al produc]iei la suine a fost introdus pentru prima dat\ `n Danemarca, `n anul 1890, la rasa Landrace, ac]iune care s-a extins apoi `n Finlanda, Olanda, Suedia, Norvegia, Anglia, S.U.A., Germania, Cehoslovacia etc., iar `n ultimul timp `n majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine. Tehnica de selectare [i capacitatea “Sta]iunilor de testare” au evoluat `n func]ie de cerin]ele unit\]ilor de produc]ie doritoare de reproduc\tori cu valoare de ameliorare ridicat\. Sta]iunile de testare au fost [i sunt organizate dup\ criterii unitare, `ndeosebi `n privin]a hr\nirii [i a `ntre]inerii. Tehnologia de testare, de asemenea trebuie s\ fie unitar\ pentru ca [i rezultatele s\ fie comparabile (criteriile care se urm\resc, condi]iile de admitere, modul de recoltare [i prelucrare a datelor etc.). Dup\ anul 1960, `n Anglia, se ini]iaz\ testarea dup\ performan]ele proprii, metoda fiind mai rapid\, dar cu un grad de certitudine ceva mai redus. ~n ]ara noastr\, controlul produc]iei la suine a fost introdus `n anul 1958, mai `ntâi la Sta]iunea experimental\ zootehnic\ (S.E.Z.) Dulbanu-Cre]u, `ns\ primele Sta]iuni de control zotehnic s-au organizat la S\ftica, `n anul 1964. ~ntr-un timp relativ scurt a intrat `n func]ie [i Sta]iunea de controlul produc]iei la suine din cadrul unit\]ii Ru[e]u. Organizarea cre[terii [i `ngr\[\rii suinelor `n unit\]i mari, de tip industrial, a necesitat [i `nfiin]area de Sta]iuni de selec]ie, având denumirea ini]ial\ de Complexe de selec]ie [i testare a porcinelor, apoi de Sta]iuni de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcilor, iar `n prezent func]ioneaz\ ca firme specializate `n testarea suinelor. ~n prezent func]ioneaz\ 5 sta]iuni r\spândite zonal, `n func]ie de necesit\]ile de reproduc\tori ale unit\]ilor industriale, iar `n viitor vor fi 10 asemenea sta]iuni. Localit\]ile `n care func]ioneaz\ sunt: Gorne[ti-Mure[ (`nfiin]at\ `n 1968), P\dureni-Timi[, Avrig-Sibiu, Foc[ani-Vrancea [i Oarja-Arge[.

Page 128: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

128

Sta]iunile sunt specializate pentru anumite rase, `n ferme separate cu capacit\]i de 400-500 scroafe, fiecare sta]iune având 3-4 ferme. De men]ionat c\, `n controlul oficial al produc]iei la suine sunt intrate [i alte unit\]i, precum sunt cele de hibridare [i altele cu condi]ii bune de hr\nire [i `ntre]inere. ~n ac]iunea de testare a suinelor intr\ obligatoriu [i fermele de elit\ cu cre[tere `n sistem gospod\resc, care primesc reproduc\tori din import, dup\ care `i difuzeaz\ `n unit\]ile de selec]ie [i de testare. Opera]iile de controlul produc]iei la suine sunt certificate de c\tre Oficiile jude]ene de reproduc]ie [i selec]ie, prin controlorii oficiali de stat. Metodele de determinare a valorii de ameliorare au evolat treptat, c\utându-se ca prin procedee simple, s\ se poat\ ierarhiza un num\r cât mai mare de animale. 6.1.4.1. Selec]ia suinelor pe baz\ de test\ri

Aprecierea valorii zootehnice a suinelor are o deosebit\ importan]\ `n stabilirea destina]iei animalelor de reproduc]ie. Scopul selec]iei suinelor `l constituie difuzarea pe treptele inferioare a progresului genetic realizat, care `n final se materializeaz\ prin sporirea cantitativ\ [i calitativ\ de carne, `n condi]ii economice avantajoase. ~n jurul acestui deziderat trebuie s\ se desf\[oare munca de ameliorare [i activit\]ile tehnologice. Selec]ia, ca principal\ metod\ a amelior\rii, trebuie s\ se bazeze pe principii [i ac]iuni unitare, `n urma c\rora reproduc\torii s\ fie ierarhiza]i `n func]ie de valoarea de ameliorare. Aceste ac]iuni au la baz\ principiile teoretice, al\turi de verificarea metodic\, concretizat\ prin testarea performan]elor de reproduc]ie [i de produc]ie la masculi [i femele. Toate m\surile luate `n cadrul muncii de selec]ie vor fi subordonate `mbun\t\]irii `nsu[irilor legate de: - activitata de reproduc]ie (concretizat\ prin sporirea la reproduc\tori a num\rului [i a greut\]ii purceilor la na[tere, la vârsta de 21 zile [i la `n]\rcare), având la baz\ selec]ia independent\; - rezultatele de produc]ie (apreciate dup\ sporul mediu zilnic [i consumul specific de furaje), având la baz\ selec]ia concomitent\; - calitatea carcasei (apreciat\ dup\ produc]ia de carne [i dup\ calit\]ile organoleptice) având la baz\ selec]ia concomitent\ sau pe baz\ de indici. ~n func]ie de specificul unit\]ii de selec]ie, de categoriile de vârst\ [i de folosin]\ a suinelor, testarea performan]elor de produc]ie se desf\[oar\ dup\ o tehnologie diferen]iat\, deosebindu-se:

Page 129: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

129

- testarea dup\ performan]ele proprii; - testarea dup\ descenden]i; - testarea combinat\. Testarea dup\ performan]ele proprii (performance testing) Testarea dup\ performan]ele proprii a fost introdus\ `n lucr\rile de ameliorare pentru prima dat\ `n Anglia, `n anul 1960 [i s-a extins destul de repede `n majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine. Aceast\ ac]iune permite aprecierea mai de timpuriu a valorii de ameliorare a suinelor, eliminându-se cele necorespunz\toare `nainte de a da produ[i. Reproduc\torii testa]i dup\ performan]ele proprii pot fi utiliza]i la mont\, cu o anumit\ garan]ie de ameliorare, cu 9-10 luni mai devreme, fa]\ de cei testa]i dup\ descenden]i. Prin urmare, valoarea de ameliorare se apreciaz\ prin performan]ele proprii, deci prin fenotipul individului, [i nu prin fondul genetic al produ[ilor, respectiv prin calitatea descenden]ei. Inconvenientul principal `l contituie faptul c\ vieru[ii [i chiar scrofi]ele `ntre]inute `n boxele de control o perioad\ relativ mare (de 91 de zile) f\r\ mi[care, afecteaz\ condi]ia de reproduc\tor, necesitând o perioad\ de redresare `n boxe [i padocuri mai mari, cu acces la aer [i soare, al\turi de o hr\nire restrictiv\. ~n ]ara noastr\, testarea dup\ performan]ele proprii se execut\ `n fermele de elit\, `n unit\]ile specializate de tipul complexelor de selec]ie [i par]ial `n fermele de `nmul]ire [i de hibridare (la scrofi]ele F1) de pe lâng\ marile unit\]i de cre[tere [i `ngr\[are a suinelor. Testarea se aplic\ la efectivul de tineret preselec]ionat dup\ criteriile de calificare, conform Decretului nr.43, din 1976. Se men]ioneaz\ c\, vieru[ii [i scrofi]ele se introduc la testare numai dac\ provin din unit\]ile cuprinse `n controlul oficial de produc]ie, dac\ nu prezint\ anomalii congenitale, dac\ pierderile din lotul mamei nu dep\[esc 50% pân\ la introducerea la testare, dac\ `ndeplinesc anumite baremuri minime (atât ei cât [i p\rin]ii), [i dac\ posed\ o conforma]ie corporal\ [i constitu]ie corespunz\toare animalelor de reproduc]ie (dup\ tipul de ras\ [i mai rar de meti[i). Tehnica de lucru se va prezenta pe larg la lucr\rile practice. De asemenea, se mai indic\ eliminarea inidivizilor predispu[i la sindromul de stres P.S.E. prin administrarea, la vârsta de 64 zile, a anestezicului "halotan" (animalele cu H-pozitiv se exclud, atât cele `n cauz\ cât [i fra]ii din lot).

Page 130: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

130

Perioada de testare dup\ performan]ele proprii dureaz\ 91 zile (`ntre vârstele de 91±3 zile [i 182±3 zile) [i se execut\ la to]i purceii, sau la cel pu]in 4-5 indivizi din lot (`n func]ie de grupa de rase). ~nsu[irile care se urm\resc pe parcursul test\rii [i la care se fac calcule `n final sunt: sporul mediu zilnic, consumul specific de hran\ - ca `nsu[ire de produc]ie [i grosimea medie a sl\ninei dorsale [i propor]ia de carne `n carcas\ - ca `nsu[iri de calitate a c\rnii, la care se mai adaug\ [i tipicitatea rasei (apreciat\ prin conforma]ie corporal\ [i constitu]ie). - Sporul mediu zilnic de cre[tere `n geutate vie se exprim\ `n grame [i se calculaz\ pentru fiecare individ `n parte. Se `nregistreaz\ greutatea la `ncheierea test\rii (182±3 zile), precum [i cea de la `nceputul perioadei de testare (de 91 zile). ~n prezent, `n ]ara noastr\ se practic\ o tehnologie aparte pentru calcularea sporului mediu zilnic: prin `mp\r]irea greut\]ii finale la num\rul de zile (`n limitele de 182±3 zile). - Consumul specific de hran\ se calculeaz\ pe baza raportului dintre cosumul total de hran\ `nregistrat\ `n perioada de control (91 zile) [i sporul total `n mas\ corporal\ al individului, sau a indivizilor dintr-o box\. Valoarea ob]inut\ se exprim\ `n kg cu dou\ zecimale. Pe parcursul perioadei de control animalele vor fi `ntre]inute `n boxe speciale: individuale, câte 3 la un loc, sau de maximum 10 animale (testarea scrofi]elor `n grup). ~n boxele individuale furajarea se face separat, a[a `ncât consumul specific se determin\ cu exactitate, `n boxele cu 3 animale se apreciaz\ consumul prin `mp\r]irea cantit\]ii totale de hran\ consumat\ la cele 3 animale cu sporul de greutate al fiec\reia. Valoarea ob]inut\ se transform\ [i se `nscrie ca performan]\ proprie fiec\rui individ. Exist\ [i variante când aprecierea acestei `nsu[iri se face prin cazarea individual\ a animalelor numai `n ultimele 28 de zile din perioada de testare (`ntre vârstele de 154 [i 182 zile). ~n acest caz se aplic\ o corec]ie a valorilor, pentru a fi asimilate la `ntreaga perioad\ de testare (am\nunte la lucr\rile practice). Determinarea consumului specific de furaje este obligatorie la ambele sexe, pentru fermele de elit\, iar `n cele de selec]ie la vieru[i. Re]etele standard de furaje se elaboreaz\ de c\tre I.B.N.A. Balote[ti [i se comunic\ periodic unit\]ilor produc\toare de nutre]uri combinate speciale, prin grija Agen]iei Na]ionale de Ameliorare [i Reproduc]ie `n Zootehnie.

Page 131: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

131

Pe baza sporului mediu zilnic se poate aprecia [i consumul specific de concentrate, avându-se `n vedere coeficientul de corec]ie (r) strâns negativ, `ntre aceste `nsu[iri, de -0,70. Paraschivescu, Galieta (1977) men]ioneaz\ c\ num\rul de indivizi (fra]i) din lotul de testare influen]eaz\ coeficientul de corela]ie, acesta fiind la masculii din rasa Landrace, `n cazul caz\rii individuale, `ntre - 0,51.......--0,64 [i `ntre -0,31....-0,38 la cei din rasa Marele alb, [i `ntre -0,50....-0,70 la cazarea `n grup (`ntre 2-4 fra]i). Prin urmare, `ntre]inerea `n grupe mici (cel mult 3 animale) asigur\ o corela]ie strâns negativ\ `ntre spor [i consum, cu condi]ia respect\rii frontului de furajare. - Grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ se determin\ pe animalul viu `n cel mult o s\pt\mân\ dup\ vârsta de 182±3 zile, utilizându-se curent aparatele ultrasonice [i mai rar metodele penetrometrului, leanmetrului etc. Punctele de exploatare sunt situate la 4-6 cm distan]\ de linia median\ dorsal\ [i anume: - la spinare - `n dreptul ultimei coaste; - la crup\ - perpendiculara dus\ de la "ie" delimiteaz\ jambonul, apoi o orizontal\ [i o vertical\ `mparte `n patru p\r]i aproximativ egale jambonul, din centrul c\ruia se ridic\ o perpendicular\. ~n tehnologia clasic\ se determin\ [i grosimea sl\ninei la nivelul greb\nului. Valorile ob]inute se adun\ [i se `mpart la 2 sau la 3, rezultând valoarea medie determinat\. Valoarea medie determinat\ se transform\ [i se corecteaz\ `n func]ie de masa corporal\ vie, folosindu-se tabele speciale sau cu ajutorul unei formule. Masa corporal\ de referin]\ este de 90 kg. Formula este urm\toarea: Gc= Gd-[( Grt - 90)0,2], `n care :

Gc - grosimea stratului de sl\nin\ dorsal\(mm); Gd - grosimea stratului de sl\nin\ determinat\ (mm); Grt - greutatea animalului la ie[irea din testare (kg) - Propor]ia de carne din carcas\ se determin\ `n urma sacrific\rii unui individ din lotul de f\tare; datele rezultate consituind performan]ele tuturor fra]ilor. Prin urmare, `n cazul sacrific\rii, se apeleaz\ la rudele colaterale, respectiv la fra]ii buni sau semifra]i - indicele ponderal fiind acela[i, indiferent de formul\ (Le Roy sau Robertson).

Page 132: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

132

KFB = [ ]

n x h

2 1 (n 1) x (0,5h )

2

2+ −, `n care:

KFB - coeficientul de fra]i buni; n - num\rul de fra]i buni lua]i `n calcul pentru un caracter; h2 - coeficientul de heritabilitate Dac\ se consider\ un lot de 4 fra]i buni, pentru un caracter cu h2 = 0,5, va rezulta:

KFB = [ ]

4 x 0,5

2 1 (4 1) x (0,5 x 0,5)0,571

+ −= dup\ formula lui Le

Roy, iar dup\ formula lui Roberson:

KFB = n x 0,5 x h

1 (n 1) x 0,5 x h

4 x 0,25

1 (3 x 0,25)0,571

2

2+ −=

+=

Prin urmare indicele ponderal are acelea[i valori. Individul care se sacrific\ la ie[irea din testare trebuie s\ posede greutatea corporal\ apropiat\ de media fra]ilor din lot [i s\ fie un mascul pentru grupa I de rase (materne) [i o scrofi]\ pentru grupa a II-a de rase (paterne). Propor]ia de carne se exprim\ `n procente cu o zecimal\ [i se corecteaz\ `n func]ie de masa corporal\ de referin]\ (de 90 kg),utilizându-se fie tabelele anex\ din “Instruc]iunile privind aprecierea animalelor de reproduc]ie”, fie urm\toarea formul\: CCc=CCd+[(Grt-90)0,2], `n care: CCc - procentul de carne `n carcas\ corectat (%); CCd - procentul de carne `n carcas\ determinat (%); Grt - greutatea animalului la ie[irea din testare (kg). Pe carcasa animalului sacrificat se pot efectua [i alte determin\ri, cum sunt: dimensiunile carcasei, suprafa]a cotletului [i a ochiului mu[chiului Lungul dorsal, S.O.L., propor]ia diferitelor calit\]i de carne (tran[are), respectând o metodologie unitar\ de lucru `n toate unit\]ile de testare. Aprecierea propor]iei de carne pe animalul viu se face prin diferite metode. A[a de exemplu, se utilizeaz\ metoda inject\rii cu antipirin\, care este un lichid ce nu influen]eaz\ caracteristicile fiziologice ale organismului. Metoda are la baz\ raportul invers propor]ional `ntre con]inutul `n ap\ al organismului [i cel `n substan]e grase. Metoda este laborioas\, dar foarte exact\ [i se va prezenta `n cadrul lucr\rilor practice. Alte metode se bazeaz\ pe stabilirea concentra]iei ]esuturilor `n izotop 40K, avându-se `n vedere c\ `n ]esuturile slabe (mu[chi) K se g\se[te `n procentul cel mai mare (99%) fa]\ de cele adipoase (1%). Ca urmare, `nregistrarea de raze gamma ale izotopului 40K permite estimarea cantit\]ii totale de K din organism, respectiv a cantit\]ii de carne slab\.

Page 133: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

133

Alte metode se bazeaz\ pe num\rarea fibrelor musculare (cel mai u[or la mu[chiul Felxor digiti V Brevis), avându-se `n vedere c\ volumul mare al mu[chilor se datore[te cre[terii `n m\rime a fibrelor [i nu a sporirii num\rului acestora. Num\rul de fibre din mu[chi este determinat genetic, deci se poate selec]iona animalul dup\ aceast\ `nsu[ire. ~n ultimul timp se pot determina suprafe]ele mu[chilor prin metoda fotografierii. - Tipicitatea rasei se apreciaz\ dup\ metoda punctelor de la aprecierea exteriorului animalelor, cu condi]ia ca masculii s\ realizeze cel pu]in 65 puncte, iar femelele cel pu]in 55 de puncte, ]inându-se seama de notele minime pentru regiunea ugerului, care sunt eliminatorii. - Calcularea indicelui de testare dup\ performan]elor proprii Determinarea [i aprecierile enumerate mai sus pot servi la calcularea unui indice sintetic de testare dup\ performan]ele proprii, a c\rui valoare rezult\ din `nsumarea punctelor acordate pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\, dup\ ce se aplic\ diferi]i coeficien]i de transformare a valorii absolute. Pentru `nsu[irile la care valorile negative dorim s\ le transform\m `n punctaj pozitiv (consumul specific de hran\ [i grosimea medie corectat\ a stratului de sl\nin\ dorsal\) se apeleaz\ la un artificiu de calcul. Transformarea se face sc\zând valorile `nregistrate dintr-o valoare maxim\ constant\. S-au utilizat diferite metode, `n func]ie de metodologia folosit\ pentru testarea performan]elor proprii. Pentru metodologia clasic\ s-a utilizat modelul din tabelul 20.

Tabelul 20

Calculul indicelui de testare dup\ performan]ele proprii

Specificare Ponderea (%)

UM

Valoarea `nregistat\

sau corectat\

Transform\ri Coeficient

de `nmul]ire

Punctaj rezultat

Sporul mediu zilnic

33 g 630 - 0,5 315

Consum specific de hran\

20 kg 2,80 (5,00-2,80)=2,20 100 220

Grosimea medie a sl\ninei dorsale

15 mm 22,5* (50,0-22,5)=27,5 10 275

Procentul de carne `n carcas\ (cu os)

14 % 71,0* - 2,0 142

Tipicitatea rasei 18 punct 85 - 2,0 170 TOTAL puncte 100 x x x 1.122

Not\: * valori corectare

Page 134: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

134

In prezent, `n unit\]ile care efectueaz\ testarea dup\ performan]ele proprii indicele se calculeaz\ dup\ o metodologie oarecum diferen]iat\, care ]ine seama, pentru fiecare `nsu[ire de calit\]ile prin care exceleaz\ grupa de rase [i chiar fiecare ras\ (tabelul 21). Rezultatele test\rii dup\ performan]ele proprii constituie baza de calcul a test\rii dup\ descenden]i; datele `nregistrate, corectate [i transformate se vor grupa pe reproduc\tori (scroafe [i vieri). De asemenea, datele se valorific\ pentru `ncadrarea `n clasele par]iale [i apoi la stabilirea clasei generale `n bonitarea suinelor, precum [i pentru calcularea pre]ului de livrare a reproduc\torilor.

Tabelul 21

Calcularea punctajului `n testul dup\ performan]ele proprii la suine (varianta actual\)

Specificare UM Valoarea `nregistat\

Valoarea corectat\

Transform\ri Coeficient de calcul

Punctaj rezultat

Sporul mediu zilnic (0-182 zile)

g 550 - - 1,5xs.m.z. la rasele materne [i rasa Duroc; 2,0xs. m.z. la celelalte rase paterne

825

Consum specific de furaje (numai la vieriu[i `n perioada 91-182±3 zile

kg 3,25 - (5,00-3,25)= 1,75, care se `nmul]e[te cu:

200 la rasele materne; 300 la rasa Hampshire; 250 la celelalte rase paterne;

350

Grosimea sl\ninei dorsale

mm 26,7 27,1 (50,0-27,1)= 22,9, care se `nmul]e[te cu:

10 la toate rasele

229

Procentul de carne `n carcas\ (cu os)

% 66,8 64,8 - 2 la toate rasele 129

TOTAL puncte x x x 1.533

Estimarea valorii de amelioarare (A) [i ierarhizarea indivizilor pentru fiecare `nsu[ire se face `n func]ie de performan]ele proprii (P) exprimate ca abatere de la media contemporanilor (Pc), dup\ formula: A = h2 x (P-Pc)

Page 135: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

135

De exemplu, dac\ performan]a medie a seriei de testare pentru sporul mediu zilnic este de 500 g, iar a individului de 585 g [i valoarea lui h2 de 0,3, atunci: A = 0,3(585-500)= 25,5 g, adic\ din superioritatea de 85 g a individului se estimeaz\ c\ 25,5 se transmite `n genera]ii succesive la descenden]i. Deci, pe genera]ie, ne a[tept\m la un spor mediu zilnic de 525,5 g. Cu privire la prioada de testare, unii autori indic\ reducerea acesteia pân\ la 61 de zile, atât `n scopul lu\rii unei decizii mai de timpuriu cât [i a m\ririi num\rului de indivizi testa]i pe acela[i spa]iu. Din punct de vedere fiziologic, aceast\ reducere de timp vine `n favoara instalarii st\rii de reproduc\tor a indivizilor. Testarea dup\ descenden]i (progeny testing) Testarea dup\ descenden]i a fost introdus\ pentru prima dat\ `n Danemarca. ~n jurul anului 1890 s-au elaborat, `n aceast\ ]ar\, primele instruc]iuni pentru controlul descenden]ei la suinele din rasa Landrace, iar `n anul 1898 s-a dat `n exploatare prima sta]ie de testare, urmând ca `n anul 1908 s\ func]ioneze trei asemenea sta]ii. Este metoda cea mai precis\ pentru aprecierea valorii de ameliorare a scroafelor [i vierilor, fiind obligatorie pentru fermele de elit\ `n sistem gospod\resc, precum [i pentru complexele de selec]ie, deci pentru toate unit\]ile din vârful piramidei de ameliorare (sau din treapta I). Sistemul practicat `n Danemarca, potrivit c\ruia, pentru fiecare vier `n testare se utilizeaz\ datele furnizate de c\tre 16 descenden]i proveni]i de la 4 scroafe ne`nrudite, a m\rit considerabil efectul metodei. ~n general, controlul produc]iei se efectua `ntre greut\]ile vii de 30-90 kg; perioada corespunz\toare producerii de carcase pentru produc]ia de bacon. La aceasta au mai contribuit [i alte elemente, cum ar fi: concentrarea efortului pe o singur\ ras\ (Landrace), num\rul limitat de ferme de selec]ie (cca. 260), testarea intensiv\ `n aceste unit\]i, `nsu[irea clar\ a direc]iilor selec]iei, severitatea controlului, existen]a `n re]ea a unui personal competent [i perseverent, precum [i asigurarea cu reproduc\tori buni `n condi]ii economice avantajoase. ~n ]ara noastr\, testarea suinelor a demarat `n anul 1958 la Sta]iunea zoothnic\ experimental\ Dulbanu-Cre]u. Ini]ial lotul de descenden]\ prin care se controla un reproduc\tor era constituit din doi produ[i ai unei f\t\ri (o femel\ [i un mascul castrat) ce se trimiteau de c\tre fermele de selec]ie la sta]iunea de testare [i care se controlau `n grup. Aprecierea se f\cea pe baza mediei rezultatelor acestora privind consumul de furaje pentru realizarea a 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie [i sporul mediu zilnic.

Page 136: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

136

Ulterior, s-au luat `n control 4 indivizi dintr-un lot de f\tare (2 femele [i 2 masculi castra]i), care se urm\reau individual `n boxe separate, fiecare constituind o repeti]ie pentru ceilal]i. ~n prezent, testarea dup\ descenden]i se execut\ la to]i indivizii apar]in\tori scroafei sau vierului intra]i `n controlul oficial de produc]ie, dup\ o tehnic\ apropiat\ de majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine. Pentru testarea dup\ descenden]i a scroafelor [i a vierilor se folosesc datele `nregistate la testarea dup\ performan]ele proprii a produ[ilor din lotul de f\tare ale acestora. Prin urmare, datele descenden]ilor vor fi grupate pe scroafe sau pe vieri, dup\ cum se preconizeaz\ testarea. Testarea dup\ descenden]i la scroafe Rezultatul test\rii dup\ descenden]i la scroafe se exprim\ prin indicele de testare, care rezult\ din diferen]ele de selec]ie `nregistrate `ntre performan]a medie a seriei (lunare) de testare [i scroafa `n studiu, pentru fiecare din `nsu[irile urm\rite `n testul performan]elor proprii. Performan]a medie a lotului scroafei se determin\ calculându-se media aritmetic\ pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\ (spor mediu zilnic, consum specific de furaje, grosimea medie a statului de sl\nin\ dorsal\ corectat [i propor]ia de carne `n carcas\ corectat). Performan]a mediei seriei (lunare) se stabile[te prin calcularea mediei -mediilor tuturor loturilor care au `ncheiat controlul performan]elor proprii `n luna respectiv\, pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\. Prin urmare, se aplic\ o comparare a contemporanilor, diminuându-se astfel influen]a sezonului asupra rezultatelor test\rii. Calculându-se media performan]elor seriei lunare [i media performan]elor lotului scroafei ce urmeaz\ a fi testat\, se stabilesc diferen]ele `n plus sau `n minus pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\, care apoi se `nmul]esc cu un coeficient (`n func]ie de importan]a `nsu[irii), ]inându-se seama de regula semnelor (tabelul 22). Se consider\ scroafe testate dup\ descenden]i acelea care realizeaz\ un indice de testare pozitiv, adic\ se situeaz\ deasupra mediei lunare de testare. Din exemplu de mai sus rezult\ c\, scroafa a fost declarat\ reu[it\ dup\ descenden]i, `nregistrând un indice de testare pozitiv, de +220 puncte. Tehnica de lucru se va prezenta la lucr\rile practice.

Page 137: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

137

Tabelul 22

Calcularea indicelui de testare dup\ descenden]i la scroafe

Valoare medie `nregistrat\ la: lotul de descen- den]i al scroafei seria de testare ~nsu[irile

considerate deter-minat\

corec- tat\

deter- minat\

corec-tat\

Diferen\a fa]\ de media seriei

lunare (S)

Coeficient de calcul

Punctaj realizat

Spor mediu zilnic (g)

479 - 470 - +9 +20 +180

Consum specific (kg)

3,14 - 2,84 - +0,3 -1000 -300

Grosimea sl\ninei (mm)

21,6 22,2 20,4 21,2 +1,0 -100 -100

Propor]ia de carne (%)

74 73,6 69,7 69,2 +4,4 +100 +440

Punctaj realizat

x x x x x x +220

Testarea dup\ descenden]i la vieri Stabilirea valorii de ameliorare dup\ testul descenden]ilor la vieri are un grad de precizie ridicat, `ns\ datele ne parvin relativ târziu. Testarea se caracterizeaz\ prin calcularea indicelui de testare, care se stabile[te pe baza performan]elor produ[ilor proveni]i de la loturile scroafelor partenere. Scroafele partenere sunt considerate cele care au fost `ns\mân]ate `n primele 8 s\pt\mâni de folosire la mont\ a vierilor `n cauz\. Num\rul minim este de 4 scroafe, care trebuie s\ fie ne`nrudite `ntre ele (când sunt 2 scroafe surori se prelucreaz\ datele celei mai bune). Pentru calcularea indicelui de testare la vieri se utilizeaz\ 2 valori medii [i anume: - media seriilor lunare; - media loturilor scroafelor partenere, pentru fiecare `nsu[ire. Media seriilor lunare Deoarece datele provenite de la scroafele partenere se desf\[oar\ pe parcursul a 2-3 luni, corespunz\torare a 2-3 serii lunare, trebuie s\ se calculeze media acestora pentru fiecare `nsu[ire urm\rit\. Aceasta se ob]ine prin `mp\r]irea sumei valorilor medii pentru cele 2-3 serii lunare de testare la un num\r total de loturi participante (din care au f\cut parte [i scroafele partenere). A[a de exemplu, pentru sporul mediu zilnic, se prezint\ `n tabelul 23 un model de calculare.

Page 138: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

138

Tabelul 23

Calcularea mediei seriei lunare pentru sporul mediu zilnic

Luna calendaristic\ Num\rul de loturi

participante Sporul mediu zilnic [i calcula]iile

Iunie 28 519(28x519=14,532) Iulie 26 534(26x534=13,884) August 37 512(37x521=19,277)

Media seriei lunare 91 524(47,693:91=524)

~n mod identic se procedeaz\ [i pentru celelalte `nsu[iri urm\rite (consumul specific de hran\, grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ [i propor]ia de carne `n carcas\) cu specificarea c\ la ultimele dou\ `nsu[iri se iau `n calcul valorile corectate, fa]\ de greutatea de referin]\, de 90 kg. Prin urmare se calculeaz\ media mediilor seriilor lunare pentru fiecare `nsu[ire. Media loturilor scroafelor partenere Aceasta se calculeaz\ f\cându-se media aritmetic\ la fiecare `nsu[ire `n parte pentru scroafele partenere ale vierului. Se calculeaz\ apoi diferen]a de selec]ie (diferen]a dintre media seriilor lunare [i media loturilor scroafelor partenere), iar pentru fiecare `nsu[ire, prin `nmul]irea cu coeficien]i dinainte stabili]i, ]inându-se seama de regula semnelor. Punctajul total rezult\ din `nsumarea punctajelor pentru fiecare `nsu[ire, ]inându-se seama, de asemenea, de regula semnelor. Indicele de testare dup\ descenden]i la vieri se calculeaz\ prin `nmul]irea punctajului total cu valoarea num\rului efectiv de loturi-produ[i (W) ai scroa- felor partenere, dup\ formula:

W= l x p

l p+, `n care:

l - num\rul de loturi ale scroafelor partenere; p - num\rul mediu de produ[i care au `ncheiat testul

performan]elor proprii Cu cât un vier este apreciat dup\ mai multe scroafe partenere [i cu cât `n aceste loturi au fost mai mul]i indivizi (care au `ncheiat testul performan]elor proprii) cu atât cre[te gradul de certitudine a valorii de ameliorare. Valoarea indicelui de testare exprim\ valoarea de ameliorare [i ajut\ la ierarhizarea vieru[ilor testa]i. Se numesc vieri testa]i cei care `nregistreaz\ un indice de testare pozitiv (cu semnul +) ceea ce d\ dreptul la `nscrierea `n registrele genealogice (teritoriale sau republicane). ~n anexa 1 se prezint\ un model de "Fi[\ de testare pentru vieri".

Page 139: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

139

UNITATEA ____________________ Nr.matricol 103-034 FERMA _______________________ Rasa Landrace FI{A DE TSTARE VIERI 1 LOT 09.VI.1989 Data `ncheierii test\rii ultimului lot = 11.VIII.1989

Luna de

Nr.loturi

Nr.matr.

Spor mediu (g)

Consum furaje pentru 1kg spor (kg)

Grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm)

Propor]ia de carne `n carcas\ (%)

Num\r produ[i testa]i

testare scroaf\ X ∑ X ∑

X corectat\

∑ X

corectat\ ∑ Perform.

proprii Sacri- fica]i

VI 28 519 14532 3.05 85.40 23.8 666.40 66.2 1787.4 27 VII 26 534 13884 2.96 76.96 22.3 579.80 70.3 1616.9 23 VIII 37 521 19277 2.98 110.26 21.3 788.10 70.3 2530.8 36

TOTAL {I MEDII 91 524 47693 2.99 272.62 22.3 2034.30 69.0 5935.1 86

VI 101-015 525 2.96 24.1 78.4 7 VI 106-100 485 2.98 20.0 72.3 7 VI 032-080 582 2.91 20.21 68.5 9 VII 106-098 586 2.82 21.7 70.7 8 VII 005-041 522 2.97 22.1 67.6 7 VII 009-025 460 3.41 22.5 71.1 8 VIII 026-011 554 2.80 21.8 75.1 8 VIII 011-538 538 2.92 20.7 71.6 7

61 : 8 = 7.6 Total [i medii 530 4252 2,97 23,77 21,6 173,1 72,0 576,3 p=7,6 Diferen]a de selec]ie +6 -0,02 -0,7 +3,0 Punctaj P +120 +20 + 70 +300 P = 510 Indicele de testare (I)

I = P x W = +510 x 3,89 = + 1983 W l x p

l p+= 8 7 68 7 6x ,,+

= 3,89

Page 140: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

140

Scrofi]ele acceptate la reproduc]ie se apreciaz\ `n continuare dup\ performan]ele de reproduc]ie la prima f\tare (criterii de clasificare), iar vieru[ii re]inu]i se apreciaz\ dup\ capacitatea de reproduc]ie din primele 8-12 s\pt\mâni de activitate. 6.1.5. Selec]ia suinelor prin clasare (bonitare)

Aprecierea prin clasare a tineretului, sau a reproduc\torilor `n activitate, se bazeaz\ pe rezultatele test\rilor [i analizarea ascenden]ilor, având ca scop ierarhizarea lor dup\ valoarea de ameliorare (datele fiind utilizate ulterior [i pentru stabilirea pre]urilor de vânzare-cump\rare). Ac]iunea se face numai la animalele intrate `n controlul oficial de produc]ie, prin grija Oficiilor jude]ene de reproduc]ie [i selec]ie a animalelor. Unit\]ile cuprinse `n controlul oficial sunt obligate s\ respecte m\surile impuse pentru specificul acestei ac]iuni [i care se prezint\ pe larg la lucr\rile practice. Aprecierea se desf\[oar\ `n dou\ etape; `n prima etap\ se ]ine seama de criteriile de calificare sau preselec]ie, iar `n a doua de cele de clasificare. - Criteriile de calificare ~ncadrarea `n cele trei categorii de calificare se refer\ atât la performan]ele indivizilor cât [i ale p\rin]ilor, animalele fiind admise sau eliminate atât din programul de control oficial al produc]iei cât [i din lucr\rile de selec]ie [i testare. ~n primul rând se depisteaz\ indivizii cu anomalii congenitale (12 anomalii mai importante), care constituie motiv de eliminare, atât pentru p\rin]i cât [i pentru `ntregul lot de f\tare. ~n al doilea rând se studiaz\ `ncadrarea scrofi]elor `n cerin]ele minime de admitere, `n func]ie de grupa de rase, cu privire la vârsta primei monte fecunde, iar la prima f\tare se analizeaz\ prolificitatea [i capacitatea de al\ptare. ~n al treilea rând se analizeaz\ performan]ele minime ale indivizilor [i ale lotului destinat test\rii, prin `ncadrarea greut\]ii individuale la vârsta de 91 zile, precum [i prin num\rul de animale din lot la intrarea [i ie[irea din testare. La vârsta de 64 zile se poate aplica [i testul halotan. Ne`ncadrarea `n aceste baremuri sau cerin]e minime, constituie motiv de eliminare din ac]iunea de control oficial de produc]ie [i deci din bonitare. - Criterii de clasificare Servesc la `ncadrarea suinelor `n clase par]iale [i pe baza acestora `n clase generale, care sunt: Record, Elit\, Clasa I [i Clasa a II-a (numai pentru scrofi]e). Vierii [i scroafele declarate reu[ite `n ac]iunea de testare dup\ descenden]i sunt `ncadrate la clasa "Testa]i", f\r\ a se mai lua `n considerare clasele par]iale.

Page 141: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

141

Clasele par]iale sunt dup\: origine, ritmul de dezvoltare , calitatea c\rnii [i dup\ conforma]ia corporal\ [i constitu]ie. De men]ionat c\, la ritmul de dezvoltare se include sporul mediu zilnic (de la na[tere [i pân\ la vârsta de 182 zile) [i consumul specific de furaje pe perioada test\rii, iar la calitatea c\rnii intr\ grosimea medie a sl\ninei dorsale [i propor]ia de carne `n carcas\, care se determin\ la ie[irea din testare. Baremurile pentru `ncadrarea `n clase a sporului mediu zilnic [i pentru grosimea medie corectat\ a sl\ninei dorsale sunt comunicate de c\tre Agen]ia Na]ional\ de Ameliorare [i Reproduc]ie `n Zootehnie sau prin calcularea abaterilor devia]iei standard (s) fa]\ de medie. Tehnicile de `ncadrare [i de calculare se vor prezenta `n detaliu la lucr\rile practice

Tabelul 24

Limitele `n intervale ale devia]iei standard (s) pentru `ncadrarea `n clase

Sexul Record Elit\ Clasa I Clasa aII-a Masculi mai mare de

X +1,30 s

`ntre

X +0,70 s [i

X +1,29 s

`ntre

X +0,15 s [i

X +0,69 s

Femele mai mare de

X +1,20 s

`ntre

X +0,65 s [i

X +1,19 s

`ntre

X +0,10 s [i

X +0,64 s

`ntre

X +0,50 s [i

X +0,09 s

Clasa general\ `n care se `ncadreaz\ animalul se stabile[te `n func]ie de 3 sau 4 clase par]iale, ajutând la ierarhizarea reproduc\torilor `n func]ie de valoarea zootehnic\ [i dând dreptul la `nscrierea `n registrele genealogice `n func]ie de anumite limite. De asemenea ajut\ la calcularea pre]urilor de vânzare-cump\rare. ~n fermele de hibridare de pe lâng\ unit\]ile industriale se practic\ o selec]ie masal\ sau de grup. Scopul func]ion\rii fermelor de hibridare este producerea de scrofi]e metise F1, de obicei `ntre rasele Landrace (tata) [i Marele alb (mama). Avându-se `n vedere c\ `n aceste ferme se execut\ testarea `n grup dup\ performan]ele proprii, clasele par]iale se stabilesc dup\ o tehnologie aparte. Astfel, clasa par]ial\ pentru origine se stabile[te interpolând clasele generale cele mai reduse ale p\rin]ilor. Clasele par]iale pentru sporul mediu zilnic [i conforma]ia corporal\-constitu]ie se stabilesc luând `n calcul mediile celor dou\ `nsu[iri. Clasa general\

Page 142: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

142

se stabile[te prin interpolarea celor trei clase par]iale. Deci valoarea zootehnic\ este clasa general\ a grupului de scrofi]e metise [i constituie baza pentru calcularea pre]ului de decontare `ntre ferme, scrofi]ele livrându-se `n grup. 6.1.6. Cre[terea suinelor `n ras\ curat\

Rolul cre[terii suinelor `n ras\ curat\, sau pur\, este ob]inerea unui num\r sporit de reproduc\tori din aceea[i ras\, al\turi de depistarea [i selec]ia celor cu mare valoare de ameliorare. Aceast\ ac]iune se desf\[oar\ `n fermele de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie, care constituie baze solide pentru difuzarea progresului genetic `n treptele inferioare ale piramidei amelior\rii, cu finalizare `n unit\]ile de produc]ie. ~n fermele de elit\ [i de selec]ie se asigur\ condi]ii de mediu optime punerii `n eviden]\ a poten]ialului genetic ob]inut prin ac]iunile anterioare de ameliorare. Rezultatele amelior\rii prin cre[terea `n ras\ curat\ sunt mai pu]in rapide, decât cele ob]inute prin `ncruci[are, mai ales pentru `nsu[irile cu h2 reduse. ~n cadrul cre[terii `n ras\ curat\ deosebim: - cre[terea ne`nrudit\; - cre[terea `nrudit\; - cre[terea pe baz\ de linii. - Cre[terea ne`nrudit\ are ca scop men]inerea `nsu[irilor valoroase, mai ales când se practic\ `mperecherile omogene. ~mperecherile mai pot fi [i heterogene, `ns\ reproduc\torii trebuie s\ se `ncadreze `n caracterele [i parametrii rasei respective. Ca urmare, gradul de heterozigo]ie `nregistreaz\ o oarecare cre[tere, având ca rezultat ridicarea vigurozit\]ii descenden]ei, cu influen]\ pozitiv\ asupra rentabilit\]ii cre[terii `n ras\ pur\. Metoda se utilizeaz\ `n fermele de elit\ [i `n uni]ile de selec]ie. Pentru men]inerea st\rii de heterozigo]ie, periodic se introduc `n cresc\torie reproduc\tori proveni]i din alte unit\]i (situate `n vârful piramidei amelior\rii), sau din import. - Cre[terea `nrudit\ se practic\ `n unit\]ile speciale, situate `n vârful piramidei amelior\rii, `n scopul consolid\rii unor `nsu[iri dorite, prin men]inerea `nrudirii spre un reproduc\tor excep]ional, care a produs o descenden]\ valoroas\, denumit fondator de linie. Tehnica const\ din `mperecheri `ntre descenden]ii acestui reproduc\tor, metoda folosindu-se [i pentru producerea de indivizi consangvini. Efectul `mperecherilor consangvine este, `n general, foarte pregnant, atât `n sens pozitiv, cât [i `n sens negativ. Efectele negative se datoresc depresiunii

Page 143: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

143

consangvine, afectând o serie de `nsu[iri la suine, cum ar fi: vitalitatea produ[ilor, fecunditatea [i prolificitatea. Manifestarea efectelor negative este `n strâns\ leg\tur\ cu gradul de consangvinizare, cu durata [i momentul de aplicare, precum [i cu prezen]a genelor letale. Se apreciaz\ c\, frecven]a genelor letale la suine consangvinizate este dubl\ fa]\ de cele neconsangvinizate (de 9,4% fa]\ de 4,4% - DONALD, citat de N. FARCA{ -1974). Pentru o cre[tere de 10% a coeficientului de consangvinizare prolificitatea scade cu cca. 0,4 purcei/f\tare. Al]i autori sesizeaz\ la indivizii consangvini existen]a organelor genitale mai pu]in dezvoltate fa]\ de rasa curat\, dar [i o structur\ proteic\ `n sânge mai bun\. ~mperecherile `nrudite se practic\ `n multe ]\ri, dar conform unor programe speciale, constiutind puncte de plecare pentru formarea liniilor consangvinizate, baza producerii de purcei hibrizi. Folosirea eficient\ a liniilor consangvine pentru ob]inerea porcilor hibrizi necesit\ studii [i teste de combinabilitate, a[a `ncât rezultatele de produc]ie s\ asigure o rentabilitate sporit\. - Cre[terea pe baz\ de linii constituie singura metod\ care permite un ritm ceva mai rapid de ameliorare pentru cre[terea `n ras\ curat\. Prin aceast\ metod\, rasa cap\tat o structur\ mai heterogen\, popula]ia fiind diferen]iat\ `n linii distincte, evitându-se `n felul acesta plafonarea `mbun\t\]irii `nsu[irilor, diminuându-se [i din efectele negative ale consangviniz\rii. - Linia zootehnic\ se realizeaz\ prin aplicarea `mperecherilor `ntre animale `nrudite printr-un str\mo[ comun, care este de obicei un mascul foarte valoros. ~n formarea liniei [i desf\[urarea ac]iunii se disting trei etape: - `n prima etap\ se alege fondatorul de linie pe baza performan]elor superioare `nregistrate [i pe capacitatea de a le transmite la urma[i (deci verificat prin test\ri fenotipice [i genotipice; - `n etapa a doua are loc consolidarea `nsu[irilor la descenden]i prin aplicarea de `mperecheri `nrudite (cu grade moderate sau reduse de `nrudire), al\turi de asigurarea de condi]ii ideale de alimenta]ie [i `ntre]inere; - `n a treia etap\ se aplic\ o selec]ie riguroas\, eliminându-se produ[ii care nu corespund, concomitent cu nominalizarea unui nou continuator al liniei. Dac\ `n 3-6 genera]ii nu se depisteaz\ un continuator valoros, linia se stinge. ~n func]ie de ponderea sau coeficientul de consangvinizare, liniile zootehnice pot fi: neconsangvinizate, moderat consangvinizate [i stabile genetic.

Page 144: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

144

- Liniile neconsangvinizate evolueaz\ numai pe baza selec]iei [i a `mperecherilor dirijate pentru a se evita consangvinizarea. Sunt deci popula]ii, din cadrul unor rase, care se cresc izolat reproductiv, dup\ un program bine stabilit. Pentru aceasta se prevede `mp\r]irea efectivului marc\ `n cinci grupe de scroafe [i cinci grupe de vieri, ce sunt dirijate la mont\ succesiv (`n func]ie de genera]ie). Metoda se practic\ `n unit\]ile de elit\ din vârful piramidei amelior\rii. - Liniile moderat consangvinizate au ca scop men]inerea asem\n\rii genetice a unei popula]ii de suine cu un reproduc\tor valoros, utilizându-se un coeficient de consangvinizare de pân\ la 3%, concomitent cu selec]ia sever\ `n genera]ie. - Liniile consangvinizate sunt popula]ii de suine, reduse ca num\r, la care coeficientul de consangvinizare dep\[e[te 6% pe genera]ie. Se apeleaz\ mai des la `mperecherea `ntre semifra]i [i semisurori (4-5 genera]ii) [i mai rar `ntre fra]i (2-3 genera]ii). Importan]a liniilor consangvinizate const\, nu `n produc]iile ca atare, ci `n produc]iile ce se vor realiza prin combinarea ulterior\ a acestor linii. - Liniile stabile genetic sunt popula]ii de suine nesupuse selec]iei [i consangviniz\rii, constituind popula]ii de control necesare pentru compararea progresului genetic. Aceasta constituie “rezerva de gene” diferen]iindu-se din rasele cu mare rezisten]\ la condi]iile de mediu [i la boli. Efectivele sunt reduse, uneori pe cale de dispari]ie.

6.2. Ameliorarea prin `ncruci[are

Ameliorarea prin `ncruci[are constituie mijlocul cel mai rapid [i eficient de `mbun\t\]ire a `nsu[irilor dorite la popula]iile de suine, `n urma c\reia, la meti[i sau la hibrizi, se manifest\ intens fenomenul de heterozis, sau de vigoare hibrid\. ~n cadrul amelior\rii suinelor prin `ncruci[are, deosebim: - `ncruci[\ri `n scopul amelior\rii raselor; - `ncruci[\ri de produc]ie (sau `n scopuri economice imediate). 6.2.1. ~ncruci[\ri `n scopul ameliorarii raselor de suine

~n aceast\ categorie intr\ `ncruci[\rile de infuzie, de absorb]ie [i pentru formarea de rase oi.

Page 145: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

145

- ~ncruci[area de infuzie Prin acest tip de `ncruci[are se urm\re[te `mbun\t\]irea mai rapid\ a unor `nsu[iri dorite, sau corectarea unor defecte [i nu transformarea radical\ a rasei de ameliorat. Const\ `n `mperecherea femelelor dintr-o ras\ de ameliorat (R1) cu masculi dintr-o ras\ amelioratoare (R2), efectuat\ o singur\ dat\, dup\ care

produ[ii meti[i F1 (de regul\ femelele) sunt dirijate la reproduc]ie `n cadrul rasei de ameliorat. ~n fiecare genera]ie trebuie s\ se aplice o selec]ie sever\ `n direc]ia scopului urm\rit, fel `n care se `mbog\]e[te genofondul rasei. La noi `n ]ar\ s-a practicat la ameliorarea rasei Bazna cu masculi din rasele Wessex [i Sattelschwein, iar la suinele Alb de Ru[e]u cu masculi din rasele Landrace [i Yorkshire.

- ~ncruci[area de absorb]ie (sau de transformare) se folose[te pentru transformarea radical\ a unei rase mai pu]in valoroas\, sau primitiv\. Metoda const\ din `mperecherea scroafelor din rasa pu]in valoroas\ (R1) cu vieri din rasa aleas\ pentru ameliorare (R2). ~n genera]iile urm\toare scrofi]ele metise F1 sunt `mperecheate din nou cu vieri din rasa amelioratoare (timp de 4-5 genera]ii), dup\ care meti[ii se `mperecheaz\ `ntre ei. ~n final se ajunge la absorb]ia rasei de ameliorat de c\tre rasa amelioratoare [i la manifestarea pregnant\ a `nsu[irilor rasei amelioratoare, ca urmare a `nlocuirii fondului genetic. - ~ncruci[area pentru formarea de rase noi se aplic\ numai `n unit\]ile speciale, de obicei din vârful piramidei amelior\rii, când rasele existente nu mai satisfac exigen]ele de produc]ie [i economice [i când dup\ aplicarea `ncruci[\rilor descrise anterior nu s-au ob]inut rezultatele scontate.

Fig. 39 Schema `ncruci[\rii de infuzie

Fig. 40. Schema `ncruci[\rii de absorb]ie

Page 146: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

146

Schemele de `ncruci[are se studiaz\ din toate punctele de vedere, punându-se baza pe caracteristicile fenotipice [i genotipice ale raselor parentale, corelându-se cu scopul urm\rit [i cu realit\]ile din teren. Durata cre\rii unui nou tip de suine este relativ scurt\, de 8-10 ani, timp `n care, pe lâng\ `ncruci[\rile stabilite, se face o sever\ selec]ie `n direc]ia dorit\, al\turi de cre[terea dirijat\ a tineretului (folosirea unei alimenta]ii stimulatoare [i utilizarea de sisteme de `ntre]inere ideale). ~n unele situa]ii se folose[te [i consangvinizarea pentru consolidarea `nsu[irilor ob]inute. ~ncruci[area pentru formarea de rase noi, se face `n prezent pe baza unor studii citogenetice am\nun]ite, a cunoa[terii filogeniei raselor etc, luându-se `n considera]ie `nsu[irile prin care rasele parentale exceleaz\, precum [i `n ce condi]ii de mediu se presupune a fi exploatat\ rasa nou\. ~n acest sens, se pot utiliza 2 sau 3 rase, e[alonate pe etape, cu indicarea strict\ a sexului introdus `n schema de `ncruci[are [i uneori a liniei specializate. Din `ncruci[\rile simple, urmate de selec]ie [i sus]inute de cre[terea dirijat\ (condi]ii speciale de alimenta]ie), s-au format rasele Landrace `n Danemarca [i Edellschwein `n Germania, ambele având la baz\ rasa Marele alb din Anglia. Sunt [i cazuri când se utilizeaz\ mai multe rase, uneori chiar 5-8 rase, [i chiar unele linii consangvine din cadrul acestora. 6.2.2. ~ncruci[\rile de produc]ie (`n scopuri economice imediate)

Prin aceste `ncruci[\ri se urm\re[te satisfacerea unor cerin]e economice imediate, produ[ii ob]inu]i fiind valorifica]i, `n final, prin sacrificare. ~nsu[irile productive se `mbun\t\]esc imediat datorit\ manifest\rilor fenomenului de heterozis, mai cu seam\ la `nsu[irile de cre[tere [i de `ngr\[are (cu h2 ridicat). Cele mai utilizate `ncruci[\ri `n scopuri economice imediate sunt: - `ncruci[area industrial\ (simpl\); - `ncruci[area de `ntoarcere; - `ncruci[area alternativ\; - `ncruci[area de rota]ie; - `ncruci[area static\, `ntre 3 sau 4 rase. ~n cele ce urmeaz\ se vor trata numai `ncruci[area industrial\ (simpl\) [i cea static\ `ntre 3 sau 4 rase, care se practic\ cel mai adesea `n unit\]ile din ]ara noastr\. - ~ncruci[area industrial\ simpl\ Acest tip de `ncruci[are se mai nume[te [i de "prim\ genera]ie" [i const\ din `mperecherea unui mascul dintr-o ras\ pur\ cu o femel\ dintr-o alt\ ras\, iar descenden]ii F1 sunt dirija]i `n totalitate la t\iere pentru carne.

Page 147: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

147

Pentru ob]inerea unor rezultate bune, `n urma acestei `ncruci[\ri, se indic\ `mperecherea scroafelor cu `nsu[iri materne foarte bune cu vieri care posed\ `nsu[iri paterne, de asemenea foarte bune (`n privin]a precocit\]ii [i a calit\]ii carcasei). De exemplu, pentru ]ara noastr\ este indicat\ `ncruci[area scroafelor din rasa Marele alb cu vieri din rasa Landrace, sau Duroc. ~n urma aplic\rii acestei `ncruci[\ri, fenomenul de heterozis se manifest\ la maximum, dar numai pentru `nsu[irile legate de cre[terea [i dezvoltarea purceilor meti[i din prima genera]ie. Prolificitatea scroafelor nu este influen]at\ de heterozis, deoarece acestea sunt `n permanen]\ `n "ras\ pur\". ~n cazul `ncruci[\rii raselor Marele alb cu Landrace, la meti[i s-a `nregistrat, la `n]\rcare, fa]\ de rasa Marele alb, o greutate mai mare de cca. 20%, iar pe perioada `ngr\[\rii sporul mediu zilnic a fost mai ridicat cu 8-10%, `n condi]iile `n care [i consumul specific de hran\ s-a redus cu 10-15% (ARI{ANU,I. 1980) ~n experien]ele efectuate `n Republica Moldova, JUSKO, V.G. (1968) arat\ c\ greutatea purceilor la `n]\rcare a fost mai mare la meti[ii Marele alb x Landrace, fa]\ de rasele parentale, cu 13,4-21,9%. La sacrificarea porcilor randamentul a fost mai ridicat cu 2,44-2,86%, lungimea mare a carcasei cu 2,6-2,8%, iar suprafa]a ochiului mu[chiului cu 5,3-11,0%. Propor]ia de carne `n carcas\ a fost mai mare cu 5-7%, dar numai fa]\ de Marele alb. KROES, V. (1969), practicând `mperecheri `ntre scroafele din rasa Landrace cu vieri Marele alb, demonstreaz\ superioritatea rezultatelor la meti[ii de prim\ genera]ie (simpli) fa]\ de rasa pur\ (Landrace), dar numai cu privire la num\rul [i greutatea purceilor la diferite vârste (tabelul 25), deoarece aceste `nsu[iri posed\ h2 medii [i mari.

Tabelul 25

Rezultatele `nregistrate la `ncruci[area scroafelor Landrace cu vieri Marele alb (dup\ Kroes, V. 1969)

Specificare Landrace Meti[i F1 (Landrace x Marele alb)

Greutatea lotului la f\tare (kg) 14,20 15,95 Nr.purcei la 42 zile 8,59 9,71 Greutatea medie la 56 zile (kg) 14,22 14,88 Greutatea lotului la `n]\rcare (56 zile,kg) 122,15 144,50

~n ceea ce prive[te influen]a sexului unei rase asupra rezultatelor `nregistrate la meti[i, se demonstreaz\ c\ vierul influen]eaz\ mai mult calitatatea carcasei (GRUDOV, D. 1967).

Page 148: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

148

ALEXANDROV, B.V. (1966) mai adaug\ la influen]a sexului [i pe cea a greut\]ii corporale (deci [i a vârstei) la care se face sacrificarea meti[ilor. Acesta g\se[te c\, pân\ la 80 kg, calitatea carasei este mai bun\ la meti[ii ob]inu]i din tat\ Landrace cu mam\ Marele alb (tabelul 26), atât fa]\ de rasele paternale, cât [i fa]\ de cei dintre tat\ Marele alb [i mam\ Landrace.

Tabelul 26

Rezultatele `nregistrate la `ncruci[area industrial\ simpl\ (ALEXANDROV, B.V. 1966)

Specificare Marele alb

(MA) MA x L

L x MA Landrace

(L) 1. Valori `nregistrate la 80 kg

- Propor]ia de carne (%) 60,3 63,6 69,1 66,0 - Propor]ia de gr\sime(%) 25,3 21,3 16,5 18,5 - Propor]ia de oase (%) 14,4 15,1 14,4 15,6

2. Valori `nregistrate la 100 kg - Propor]ia de carne (%) 58,1 59,5 63,2 64,2 - Propor]ia de gr\sime (%) 29,5 28,1 24,5 23,1 - Propor]ia de oase (%) 12,4 12,4 12,3 12,7

~ncruci[area industrial\ simpl\ nu folose[te decât par]ial posibilit\]ile create, deoarece manifestarea heterozisului la nivelul `nsu[irilor de reproduc]ie nu sunt exploatate, to]i produc]ii fiind sacrifica]i pentru carne. - ~ncruci[area static\ `ntre trei sau patru rase Acest tip de `ncruci[are mai este denumi [i industrial\ complex\ (`ntre 3 sau 4 rase), prezentând un mare interes pentru fermele de produc]ie din cadrul unit\]ilor industriale [i chiar pentru gospod\riile popula]iei. Rezultatele finale depind de schema de `ncruci[are aplicat\, care trebuie s\ fie `n concordan]\ cu condi]iile concrete din unitate [i de nivelul atins `n ameliorarea `nsu[irilor la rasele utilizate. Combinarea optim\ a `nsu[irilor de reproduc]ie cu cele de produc]ie constituie garan]ia succesului [i se realizeaz\ cu prec\dere prin `ncruci[area raselor din grupa "matern\" cu cele din grupa "patern\". Pentru eficientizarea acestei ac]iuni de ameliorare se apeleaz\ la `ncruci[\ri `n dou\ etape, sau genera]ii. - ~n prima genera]ie trebuie s\ se `ncruci[eze dou\ rase materne, care exceleaz\ prin prolificitate [i capacitatea de al\ptare, `n scopul ob]inerii de scrofi]e metise F1. Cele mai bune rezultate au fost [i sunt oferite de combina]ia Marele alb (scroafe) cu Landrace (vieri), sau Marele alb (scroafe) cu Yorkshire (vieri). Utilizarea scroafelor din rasa Marele alb ca mame, se justific\ prin rezisten]a organic\ mai mare a acestei rase, inclusiv prin specificul alimenta]iei.

Page 149: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

149

~ncruci[\rile se execut\ `n fermele de hibridare de pe lâng\ marile complexe industriale, sau `n unit\]ile zonale, `n func]ie de necesit\]i. Pe aceast\ linie, STEOPAN, E. (1982) a efectuat o experien]\ `n care demonstreaz\ c\ prolificitatea [i greutatea meti[ilor la diferite vârste sunt influen]ate mai mult de tipul metis\rii decât de condi]iile de mediu, care constituie un argument `n plus pentru `ncruci[area dintre rasele Marele alb [i Landrace pentru ob]inerea de scrofi]e metise F1 (tabelul 27).

Tabelul 27

Rezultatele `nregistrate la scroafele metise fa]\ de rasele paternale

Greutatea medie corporal\ (kg) la: Rasa sau metisul Prolificitate na[tere 21 zile 30 zile 60 zile

Marele alb (MA) 10,73 1,361 4,403 6,148 11,980 Landrace (L) 10,37 1,060 4,400 5,950 11,350 F1 (MA x L) 10,83 1,380 4,574 6,488 12,987

Din cercet\rile mai recente efectuate `n ]ara noastr\, pe popula]ii din rasele Marele alb [i Landrace, `n care s-au analizat [i efectele `ncruci[\rii `n func]ie de sexul mamei, s-a constatat c\ unele performan]e (prolificitate [i greutatea lotului la na[tere) sunt superioare când mamele apar]in rasei Landrace [i tat\l rasei Marele alb (s-a utilizat modelul de calcul precizat de WILLHALM, 1963). ~n scopul cre[terii num\rului de produ[i pe scroaf\ au fost ini]iate experiment\ri de valorificare a poten]ialului superior sub aspectul performan]elor de reproduc]ie a unor rase originare din China (BOLEL [I LEGAUTL, 1982), printre care [i varietatea Meishan. Scroafele din aceast\ varietate se caracterizeaz\ prin prolificitatea foarte mare (cca. 18 purcei/f\tare) [i maturitate sexual\ precoce. Prin `ncruci[\rile efectuate `ntre scroafe Meishan [i vierii din rasele Marele alb sau Landrace s-au ob]inut rezultate favorabile (tabelul 28), cu men]iunea c\ acestea au fost mai bune când s-a utilizat rasa Marele alb.

Tabelul 28

Rezultatele activit\]ii de reproduc]ie (dup\ Legault, 1982)

Rasa [i metisul femelei Produ[i total Purcei viabili ~n]\rca]i Marele alb 11,1 10,2 9,2 Landrace 9,4 8,8 8,6 Meishan x Marele alb 13,8 13,2 11,4 Meishan x Landrace 13,5 12,1 11,0

Page 150: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

150

Din analiza datelor din tabelul de mai sus se observ\ o cre[tere a prolificit\]ii la femele F1 cu 2,5-3,0 purcei, fa]\ de Marele alb [i Landrace. ~n viitor, se preconizeaz\ utilizarea acestora `n `ncruci[\ri sistematice [i pentru realizarea de linii sintetice (este cazul liniei sintetice SEGHERS). ARI{ANU, I. (1980) sintetizând rezultatele mai multor experien]e ajunge la concluzia c\ `ncruci[area industrial\ simpl\, `ntre rasele Marele alb [i Landrace, spore[te prolificitatea cu 0,5-1,0 purcei pe f\tare, m\re[te capacitatea de al\ptare a scroafelor metise cu 10-15%, iar greutatea purceilor la `n]\rcare dep\[e[te rasele parentale cu pân\ la 20%. La meti[ii `ngr\[a]i, sporul mediu zilnic a fost mai mare cu 8-10%, iar consumul specific de hran\ mai redus cu 10-15%. JUSKA, V.G. (1968) `ncruci[ând rasele Marele alb cu Landrace constat\, fa]\ de rasa Marele alb, cre[terea prolificit\]ii cu 4,3-6,5%, a greut\]ii purceilor la na[tere cu 9,1-14,4%, a capacit\]ii de al\ptare la scroafele metise cu 13,4-21,9%, etc, rezultate care confirm\ cele sus]inute anterior [i `n condi]iile altor ]\ri. PULKRABEK, M. [i colab. (1978), efectuând `ncruci[\ri `ntre principalele rase care se cresc `n Republicile Ceh\ [i Slovac\, ajung la concluzia c\ fiecare ras\ `[i imprim\ la meti[i `nsu[irile prin care exceleaz\, deci sexul ar avea o influen]\ mai redus\. Autorul demonstreaz\ c\ rasa Landrace imprim\ prolificitate mare, capacitate de al\ptare sporit\ [i calitate a caracasei, fa]\ de rasele care nu exceleaz\ prin aceste `nsu[iri. - ~n genera]ia a doua, scrofi]ele metise F1 se vor `mperechea cu vieri din grupa raselor "paterne", respectiv cu Duroc sau cu Hampshire, proveni]i numai din unit\]ile de selec]ie, care exceleaz\ prin vitez\ mare de cre[tere, consum specific de hran\ redus [i carcase de calitate superioar\. ~ncruci[area se efectueaz\ direct `n fermele de produc]ie din cadrul unit\]ilor industriale, sau `n punctele zonale de producere a purceilor pentru gospod\riile popula]iei. Meti[ii trirasiali ob]inu]i sunt destina]i `n totalitate sacrific\rii. ~n viitor se vor lua `n studiu [i rasele care valorific\ bine [i furajele suculente , pretabile cre[terii gospod\re[ti, cum ar fi Edelschwein, Wessex etc. Rezultatele `nregistrate la meti[ii trirasiali sunt superioare meti[ilor ob]inu]i dintre dou\ rase, ca urmare a cumul\rii efectului heterozis. Pe aceast\ linie, Harington, G. prezint\ abaterile procentuale a performan]elor medii ale meti[ilor bi [i trirasiali, fa]\ de cele ale rasei curate considerat\ cu valoarea de 100% (tabelul 29). La meti[ii trirasiali performan]ele sunt aproape dublate fa]\ de cei birasiali, justificând `n felul acesta eforturile pentru `ncruci[area static\ `ntre 3 rase de suine.

Page 151: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

151

Fig. 41 ~ncruci[area static\ `ntre trei rase

Tabelul 29

Superioritatea performan]elor meti[ilor, `n compara]ie cu rasa curat\ (100%)

Procentul fa]\ de rasa curat\ Specificare dou\ rase trei rase

Purcei f\ta]i 4,04 8,62 Purcei viabili 11,22 20,19 Purcei `n]\rca]i 5,87 36,22 Greutatea lotului la na[tere 13,39 26,65 Greutatea lotului la `n]\rcare 24,84 60,76 Economia de furaje/kg spor 2,99 3,85 Reducerea duratei de `ngr\[are (pân\ la 100 kg) greutate vie

8,67 8,63

~ntr-o ampl\ lucrare de sintez\ SELLER, P. (1970) scoate `n eviden]\ superioritatea rezultatelor `nregistrate la meti[ii dintre trei rase, precum [i la cei dintre dou\ rase, comparativ cu rasele parentale. Se pare c\ cel mai concludent indicator a fost greutatea lotului la vârsta de 6 luni, când meti[ii dintre 2 rase au fost mai grei cu 15-18%, pe când cei dintre 3 rase cu 25-28%, fa]\ de rasele parentale.

RASA LANDRACE RASA MARELE ALB

SCROFI}E METISE F1 VIERI DUROC

Page 152: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

152

NIKITCENKO, I.N. (1984) apreciaz\ c\ cele mai bune rezultate `n cre[terea suinelor pentru carne se ob]in prin `ncruci[area liniilor specializate din cadrul unor rase diferite. Astfel, `n cazul `ncruci[\rilor dintre liniile specializate apar]in\toare la 3 rase, fa]\ de `ncruci[area dintre 3 rase ca atare, prolificitatea a fost mai mare cu 2,0%, capacitatea de al\ptare cu 5,7%, num\rul de purcei `n]\rca]i cu 6,6%, iar greutatea acestora la `n]\rcare cu 7,8%. ~n condi]iile cre[terii cererii pentru carnea de porc cu pu]in\ gr\sime, MARIA STOICEA [i colab. (1975) recomand\ folosirea ca vier terminal a unui metis, ob]inut dintre rasele Hampshire [i Piétrain `n combina]ie cu scroafele Landrace, deci rase care exceleaz\ prin calitatea carcasei (tabelul 30).

Tabelul 30

Rezultatele ob]inute la meti[ii trirasiali specializa]i pentru calitatea carcasei (MARIA STOICEA [i colab. 1975)

Specificare Landrace Meti[ii L x (HxP) Randamentul la sacrificare (la 100 kg-%) 77,70 79,60 Procentul de carne `n carcas\ (%) 63,70 67,20 Grosimea medie a sl\ninei dorsale (mm) 35,2 32,2 Raportul carne/gr\sime 1,78 2,14 Suprafa]a ochiului mu[chiului (cm2) 26,06 28,80 Lungimea carcasei (cm) 98,40 96,40

~n ultimul timp, schemele de `ncruci[are pentru ob]inerea meti[ilor industriali prev\d [i utilizarea de vieru[i meti[i F1 ob]inu]i `ntre dou\ rase paterne. Prin urmare, `n fermele de produc]ie se efectueaz\ `ncruci[area `ntre scroafele metise F1 (Landrace x Marele alb) cu vieri meti[i F1 (Hampshire X Duroc), iar produ[ii tetrarasiali fiind destina]i `n totalitate la t\iere.

Fig. 42 ~ncruci[area static\ `ntre patru rase

Hampshire Duroc Marele alb Landrace

Vieru[i F1 (HxD) Scrofi]e metise F1 (MAxL)

Meti[i tetrarasiali

Page 153: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

153

Dup\ HALM|GEANU, P. [i colab. (1978) prolificitatea , `n cazul acestei scheme, este de 10,22 purcei la o f\tare, capacitatea de al\ptare de 41,66 kg, iar num\rul de purcei `n]\rca]i de 8,92 pe scroaf\. Sporul mediu zilnic, `n perioada 91-182 de zile, a fost de 789 g, iar consumul specific de concentrate de numai 2,70 kg. La vârsta de 182 zile greutatea indivizilor din lotul unei scroafe a fost de 854 kg, din care au rezultat 499 kg carne, ce a con]inut 319 kg carne de calitate superioar\. Randamentul la t\iere a fost de 78,74%, valoarea find dep\[it\ de rasa Hampshire (79,15%). Propor]ia de carne `n carcas\ a fost de 74,36%, fiind dep\[it\ de aceea[i ras\. Lungimea mare a carcasei a fost de 91,95 cm, fiind dep\[it\ de rasa Landrace (97,10 cm). ~n ansamblu, utilizarea acestei scheme de `ncruci[are se justific\ din plin, mai ales din punt de vedere economic. * * * Utilizarea `ncruci[\rilor industriale simple sau complexe pentru ob]inerea meti[ilor destina]i t\ierii sau pentru reproduc]ie, constituie o pârghie important\ `n rentabilizarea unit\]ilor de cre[tere [i exploatare a suinelor. ARIE{ANU, I. (1980) sistematizeaz\ rezultatele `nregistrate de mai mul]i autori, pe perioade relativ mari de timp, pe care le prezent\m `n tabelul 29, ce justific\ eforturile depuse `n direc]ia producerii de meti[i la suine.

Tabelul 31

Performan]ele `nregistrate `n unele scheme de `ncruci[are (dup\ Arie[anu [i colab. 1980)

~cruci[area practicat\

Rasele participante

Performan]ele medii fa]\ de rasele parentale

0,5-1,0 mai mul]i purcei pe scroaf\/an: 10-15% mai mare capacitate de al\ptare;

~ntre dou\ rase materne

MA x L sau L x MA

15-20% mai mare greutatea lotului de purcei la `n]\rcare 8-10 % mai mare sporul mediu zilnic; ~ntre dou\

rase paterne H x D sau H x L

10-15% mai redus consumul specific de hran\; 10-15% mai mare sporul mediu zilnic; 10-15% mai redus consumul specific de hran\;

~ntre trei sau patru rase

F1 (MA x L x H, sau cu meti[i F1 (HxD), sau cu meti[i F1 (HxL.B.) 10-15% mai mult\ carne `n carcas\

De men]ionat c\, `n aproape toate cazurile masculul a apar]inut primei rase din schem\, cu excep]ia situa]iei F1 (MA x L) care se refer\ la femele.

Page 154: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

154

6.2.3. Hibridarea la suine

Hibridarea la suine a fost `ncurajat\ mai mult din considerente economice, deoarece ac]iunea constituie un important mijloc de sporire a produc]iei de carne, `n condi]ii economice deosebit de avantajoase. Prin no]iunea de "hibrizi" se `n]eleg produ[ii rezulta]i `n urma `ncruci[\rii unor linii zootehnice (de obicei cansangvinizate) apar]in\toare unei rase sau la rase diferite. Ac]iunea a fost `ncurajat\ ini]ial de rezultatele ob]inute `n producerea de hibrizi la porumb [i apoi `n cre[terea p\s\rilor pentru carne. Argumentele aduse `n sprijinul hibrid\rii sunt: - sporirea eficien]ei selec]iei (a progresului genetic); - ob]inerea de rezultate bune [i la `nsu[irile cu h2 redus; - asigurarea unei varia]ii genetice reduse la liniile zootehnice, care apoi testate dup\ capacitatea combinativ\ duc la ob]inerea unei heterozigo]ii maxime la hibrizi. Prin urmare, producerea de porci hibrizi este precedat\ de formarea liniilor, pentru care se practic\ diferite tipuri de `mperecheri, de la consangvinizare strâns\ pân\ la evitarea oric\rei `nrudiri. Liniile consangvine reprezint\ grupe de animale relativ homozigote ob]inute prin dezmembrarea unei popula]ii heterozigote, urmate obligatoriu de aplicarea consangviniz\rii. Utilizarea liniilor, `n ac]iunea de hibridare, este precedat\ obligatoriu de testarea capacit\]ii combinative, a[a `ncât efectul heterozis s\ se manifeste cu maximum de intensitate pentru `nsu[irea urm\rit\. Din acest punct de vedere, hibrizii ob]inu]i sunt net superiori, prin performan]ele de produc]ie, fa]\ de rezultatele ce se pot `nregistra `n cre[terea `n ras\ curat\ [i fa]\ de cele `nregistate la `ncruci[area industrial\ simpl\, sau complex\. De[i metodele de formare a hibrizilor sunt uneori foarte complicate, implicând m\suri zootehnice [i organizatorice foarte stricte, se constat\ c\ un num\r din ce `n ce mai mare de ]\ri au trecut la aceast\ metod\ de ameliorare. 6.2.3.1. Formarea liniilor consangvine

Liniile consangvine au fost formate ini]ial `n S.U.A., `nc\ din anul 1920 [i au avut ca scop consolidarea unor `nsu[iri valoroase la urma[i, prin ridicarea gradului de homozigo]ie. Pentru `nceput, planurile de `mperechere au fost foarte rigide, ceea ce a determinat sterilitate, sc\derea prolificit\]ii [i diminuarea considerabil\ a vitalit\]ii produ[ilor. Cauza principal\ a fost efectul negativ al depresiunii consangvine, ce se manifest\ la `mperecherile `nrudite.

Page 155: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

155

~n urma cercet\rilor efectuate de c\tre KING (citat de M. DINU, 1993) s-a ajuns la concluzia c\ efectele depresiunii consangvine la suine, ca urmare a `mperecherilor `nrudite, sunt cele mai pregnante dintre toate animalele de ferm\. Pentru o cre[tere cu 10% a procentului de consangvinizare (Fx) se reduce num\rul de purcei f\ta]i cu 1,5-2 animale, diminuându-se `n continuare [i num\rul purceilor la vârsta de 21 zile, precum [i la `n]\rcare, când pierderile cumulate pot dep\[i 31%. Pentru atenuarea acestor efecte s-a trecut la un sistem mai flexibil de `mperechere, unde gradul de consangvinitate a fost ajustat `n func]ie de reac]ia animalelor. Printre m\surile luate a fost [i `mperecherea, `ntr-o anumit\ etap\, a unui reproduc\tor ne`nrudit, al\turi de o selec]ie riguroas\ `n direc]ia conforma]iei corporale [i a constitu]iei descenden]ilor.

Fig. 43 Schemele de formare a liniilor consangvine "M" (a) [i "Viola" (b) la rasa Poland-China

Page 156: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

156

Folosirea consangviniz\rii la suine a dus la formarea, `n S.U.A., a unor linii consangvine de mare importan]\, cum ar fi: linia consangvin\ "M" [i "Viola" din cadrul rasei Poland-China. Tehnica de formare const\, `n primul rând, din alegerea unor reproduc\tori valoro[i din cadrul popula]iei pentru `nsu[irea sau `nsu[irile urm\rite, dup\ care se trece la `mperecherea `nrudit\ a acestora, `n vederea consolid\rii genetice. Trebuie men]ionat c\, la crearea liniilor consangvine coeficientul admis este de 0,3-0,4 sau mai pu]in (de 0,15-0,25), deci `mperecheri de cel pu]in `ntre semifra]i [i semisurori. Liniile consangvine au fost utilizate cu succes la formarea de rase noi, a[a cum a fost linia "Minnesota I", care a stat la baza form\rii rasei Minnesota I (caz `n care reproduc\torul ne`rudit a fost Tamworth 74-K).

Fig. 44 Schema de formare a liniei Minnesota I

~n general, performan]ele liniilor consangvine sunt inferioare rasei curate neconsangvizate, `ns\ prin `ncruci[area lor, dup\ testarea capacit\]ii combinative, rezultatele sunt excelente, `n special pentru `nsu[irile cu h2 mare. ~n acest context, LASLEY (1972) arat\ c\ la hibrizii ob]inu]i `n urma `ncruci[\rii dintre trei linii consangvine s-au `nregistrat performan]e superioare mediei liniilor consangvine (tabelul 32).

Page 157: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

157

Tabelul 32

Efectul hibrid\rii `ntre trei linii consangvine

Liniile consangvine din rasele: Specificare Duroc Poland-China Landrace

Media liniilor consangvine

Rezultatelela hibrizi

Prolificitate 7,59 7,61 8,67 7,87 9,94 Nr.purcei la 56 zile 5,26 4,57 6,15 5,31 8,39 Nr.purcei la 154 zile 4,77 4,16 5,45 4,79 8,06 Greutata medie la (kg): - na[tere 1,42 1,58 1,39 1,45 1,47 - 56 zile 14,73 16,68 16,54 15,67 17,63 - 154 zile 72,77 75,73 72,43 73,42 86,93

Prin urmare, o linie nu se selec]ioneaz\ pentru performan]ele sale, ci `n scopul de a face s\ intre eficient `n schema de `ncruci[are, la un anumit moment [i la un nivel optim, separat pentru masculi sau femele. Dup\ formarea liniilor cosangvine se impune, `n etapa a doua, selec]ia intraliniar\ [i apoi selec]ia interliniar\, iar `n ultima etap\ se trece la combinarea acestora. - Selec]ia intraliniar\ se refer\ la aplicarea unor m\suri de selec]ie a materialului ini]ial, destinat form\rii unei linii, precum [i pe parcursul derul\rii acestei ac]iuni, pe m\sura cre[terii coeficientului de consangvinizare. Se vor `nl\tura reproduc\torii cu conforma]ie corporal\ necorespunz\toa- re, cu constitu]ie sl\bit\, cu rezultate slabe ale activit\]ii de reproduc]ie, precum [i indivizii cu anomalii congenitale. Pentru diminuarea efectului depresiunii consangvine se mai practic\ [i izolarea ecologic\ a indivizilor `nrudi]i care sunt nominaliza]i a intra `n schema de `mperechere. - Selec]ia interliniar\ se refer\ la promovarea la reproduc]ie numai a indivizilor din cadrul mai multor linii consangvine, care exceleaz\ la `nsu[irile sau la `nsu[irea urm\rit\. ~n acest scop se experimenteaz\ toate combina]iile posibile `ntre linii, folosind ca form\ patern\ o linie, iar ca form\ matern\ celelalte linii sau practicând `mperecheri reciproce. - Combinarea liniilor consangvine este ultima etap\ [i const\ `n `ncruci[area celor mai valoroase linii apreciate prin selec]iile intra [i interliniare, care dau garan]ia manifest\rii heterozisului cu maximum de intensitate la hibrizii ob]inu]i.

Page 158: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

158

6.2.3.2. Realiz\ri `n domeniul hibrid\rii

~n prezent, foarte multe firme din ]\ri cu tradi]ie `n cre[terea suinelor `[i disput\ `ntâietatea `n producerea de porci hibrizi. Aceste firme se ocup\ atât de producerea hibrizilor, cât [i de aplicarea `n teren a programelor, asumându-[i r\spunderea rentabilit\]ii unit\]ilor de produc]ie. ~n general, `n producerea porcilor hibrizi se porne[te de la mai multe rase, precum [i de la mai multe linii consangvine, ce apar]in la diferite rase, `n scopul producerii de scroafe hibride, care apoi se `mperecheaz\ cu vieri dintr-o alt\ ras\, de obicei o "linie sintetic\" (ce concentreaz\ "gene pool"). De men]ionat c\, linia sintetic\ concentreaz\, `n general, `nsu[irile paterne: ritm de dezvoltare accelerat, consum specific de hran\ redus [i calitatea superioar\ a carcasei. Schema clasic\ poate fi considerat\ cea mai indicat\ de c\tre C. GEHAN (1970) `n care, pentru formarea scroafei hibride, se porne[te de la dou\ linii consangvine, apar]in\toare la dou\ rase [i care, `n etapa a doua, se va `mperechea cu vieri dintr-o linie sintetic\. Mascul A x Femel\ B (bunic) (bunic\)

x

Fig. 45 Schema clasic\ de producere a porcilor hibrizi Prezent\m, `n cele ce urmeaz\, principalii hibrizi realiza]i la suine, mai `ntâi pe cei cu importan]\ istoric\, iar apoi pe cei ob]inu]i prin diverse scheme de `ncruci[\ri, pornindu-se de la rase ca atare, apoi de la linii specializate `n direc]ia produc]iei de carne [i chiar `ntre linii consangvinizate din cadrul diferitelor rase.

Rasa sau Linia A (Landrace)

Rasa sau Linia B (Marele alb)

Rasa sau Linia C (sintetic\) ob]inut\ plecând de la rasele

Pietrain, Hampshire, Landrace

Scroaf\ hibrid\ AB (mam\)

Porc hibrid (destinat

`ngr\[\rii)

Page 159: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

159

- Hibridul "HYPOR" a fost format de c\tre firma "Euribrid" din Olanda, cu `ncepere din anul 1958, fiind considerat cel mai vechi din Europa [i poate din lume. Hibridul a rezultat din `ncruci[area a câte 4 linii consangvine specializate pentru producerea de scroafe [i vieri, ob]inute la rândul lor `n urma lucr\rilor de ameliorare la cel pu]in 20 de rase selec]ionate din toat\ Europa. Modul de formare a liniilor [i gradele de consangvinizare constituie secretul firmei. Se cunoa[te c\, `n ultima etap\, pentru ob]inerea mamelor (P) s-au folosit liniile consangvine A,B,C [i D, iar pentru producerea ta]ilor (S), s-au utilizat liniile consangvine E,F,G [i H, conform schemei din fig.46. Hibrizii se caracterizau `n anul 1960, prin sporul mediu zilnic ridicat, `ntre 630-640 g (`ntre greut\]ile de 20-100 kg), consumul specific de hran\ redus, `ntre 2,9-3,3 kg [i carcase de calitate superioar\. La greutatea de 100 kg, grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ se situa `ntre 28-31 mm, iar suprafa]a ochiului de mu[chi Longissimus dorsi cca. 28 cm2.

LINIA MATERN| LINIA PATERN| 4 linii consangvine (A, B, C, D) 4 linii consangvine (E, F, G, H) pentru producerea mamelor (P) pentru producerea ta]ilor (S) Caracterele pentru A, B, C [i D Caractere pentru E, F, G [i H - Fertilitate ridicat\ - Precocitate ridicat\ - Capacitate de al\ptare mare - Consum de hran\ redus - Temperament lini[tit - Carcas\ de calitate

STR|BUNICI A B C D E F G H

BUNICI I K L M

(se re]in numai ♀ ♂ ♀ ♂ ♀ [i ♂

P S

♀ ♂

Fig. 46 Schema de producere a hibridului "Hypor"

Societatea "Euribrid" din Olanda arat\ c\ `n ultimii ani, scroafele posed\ o prolificitate de 20,69 purcei anual (media la 7 f\t\ri considerate economice), iar sporul mediu zilnic la porcii gra[i este de 718 g (`ntre greut\]ile corporale 23-105 kg).

HIBRID

Page 160: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

160

- Hibridul "CAMBOROUGH" a fost produs `n Anglia [i provine din `ncruci[area raselor Marele alb cu Landrace (la care s-a utilizat [i o infuzie cu rasa Welsh). Rezultatele activit\]ii de reproduc]ie sunt: 10,5 purcei la o f\tare, 9,5 purcei `n]\rca]i [i 2,2 f\t\ri pe an. La vârsta de numai 155 zile hibrizii ating greutatea de 90 kg, iar la 180 zile de 120 kg, cu un consum specific de concentrate de 2,9 kg [i, respectiv, 3,5 kg. La acelea[i greut\]i, grosimea medie a stratului de sl\nin\ dorsal\ a fost de 20 mm [i, respectiv, de 30 mm. - Hibridul "COTSWOLD" a rezultat din `ncruci[area a dou\ linii consangvine (B [i C) din cadrul rasei Marele alb cu o linie sintetic\ (A). La formarea liniei sintetice A, au contribuit rasele: Marele alb (55%), Welsh ameliorat (25%), Wessex (10%), plus o infuzie cu rasa Lecombe. Femelele metise au prolificitatea de 10,5 purcei la o f\tare, iar hibrizii ating, la vârsta de numai 180 zile, greutatea de 90 kg, cu un consum specific de numai 2,62 kg concentrate.

Fig.47 Schema de formare a hibridului "COTSWOLD" - Hibridul "SYKES" este produs de o firm\ specializat\ `n cre[terea p\s\rilor din Anglia [i const\ din `ncruci[area masculilor din rasa Landrace cu femelele din rasa Wessex (a), iar scrofi]ele F1 sunt `mperecheate cu masculi din rasa Marele alb. ~n alte scheme mai noi (b), rasa Wessex a fost `nlocuit\ cu rasa Hampshire.

Page 161: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

161

Fig.48 Schema de formare a hibridului "Sykes"

Hibrizii ating, la vârsta de 190 zile, greutatea de 118 kg, cu un consum specific de concentrate de 3,7 kg. Procentul de carne ”slab\” din carcas\ este de 43%. - Hibridul "SEGHERS U.K." este produs de c\tre firma englez\ Seghers hybrid U.K. L.T.D. [i care de fapt este o “linie sintetic\” de vieri ce sunt utiliza]i pentru recoltarea materialului bilogic, cu care apoi se `ns\mân]eaz\ artificial scroafele metise F1 (de regul\ dintre rasele Landrace [i Marele alb), sau rasa Marele alb. Hibrizii ob]inu]i `n final posed\ carcase de foarte bun\ calitate, a[a `ncât la ora actual\ ace[ti vieri sunt folosi]i `n majoritatea ]\rilor cresc\toare de porci (Anglia, Belgia, Olanda, Spania, Fran]a, Germania, Ungaria [i mai recent `n România ,la S.C. "Agricola Interantional" S.A. Bac\u). la noi `n ]ar\ cele mai bune rezultate s-au ob]inut din `ncruci[\rile vierilor Seghers U.K.cu scroafe din rasa Marele alb, când num\rul de purcei `n]\rca]i a fost de 9,6 capete (la f\tarea a III-a), capacitatea de al\ptare de 44,6 kg, consumul specific de concentrate de 3,04 kg (pe perioada de 42 zile - finele `ngr\[\rii), randamentul la sacrificare de 78,4%, iar propor]ia de carne macr\ a fost de 58,1%, valori superioare fa]\ de toate combina]iile (SxL sau SxD etc). Sporul mediu zilnic la porcii hibrizi ob]inu]i din tat\ Seghers [i mam\ Marele alb a fost de 475 g `n perioada de 42-75 zile, de 682 g `n perioada 75-182 zile [i de 883 g de la 6 luni pân\ la greutatea de 100 kg (sacrificare). Se mai consemneaz\ c\ rata rentabilit\]ii a fost cea mai mare (cu 19,7%) la aceast\ schem\ de `ncruci[are (vieri Seghers [i scroafe Marele alb) fa]\ de toate celelalte. - Hibridul "PERHIB" a fost realizat la Institutul de cercetare [i produc]ie pentru cre[terea porcinelor Peri[, `n perioada 1985-1987, rezultând din

Page 162: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

162

`ncruci[area vierilor din Linia sintetic\ 345 Peri[, cu scroafele metise F1 (Marele alb x Landrace). Hibrizii ating la vârsta de 205 zile greutatea de 102 kg, având carcase de calitate excelente. - Hibridul KA-HYB (hibridul de KAPO{VAR) s-a format `n Ungaria, din 5 grupe de rase sau linii câte 5 linii, a fiecare (total 25 de linii), dup\ cum urmeaz\: linia A din rasa Marele alb; linia B din rasa Landrace, tipul pentru bacon; linia C din rasa Landrace, tipul de [unc\; linia D din rasa Landrace, tipul general, cu `nsu[irile multilaterale [i linia E din rasa Hampshire, pentru robuste]e. Hibrizii au urm\toarele performan]e: 9,3 purcei la `n]\rcare, 780 g spor mediu zilnic `n perioada de testare (30-100 kg), 3,0 kg concentrate/kg spor [i 47% propor]ia de carne de calitate superioar\ `n carcas\.

6.3. Principiile [i parametrii programului de ameliorare a suinelor

6.3.1. Principiile programului de ameliorare

Activitatea de ameliorare a suinelor din ]ara noastr\ intr\ `n atribu]ia Ministerului Agriculturii [i Alimenta]iei, prin Agen]ia Na]ional\ de Ameliorare [i Reproduc]ie `n Zootehnie [i este efectuat\ de c\tre unit\]ile de selec]ie [i produc]ie cuprinse `ntr-o structur\ organizatoric\ ra]ional\. ~n principal, se urm\re[te depistarea celor mai valoroase genotipuri [i concentrarea lor `n nuclee de selec]ie, unde sunt `nmul]ite [i apoi difuzate unit\]ilor de produc]ie. Principiile organizatorice ale programului de ameliorare sunt: - structurarea efectivului matc\ din cadrul unit\]ilor componente "piramidei amelior\rii"; - cre[terea `n ras\ curat\ (inclusiv pe baz\ de linii); - utilizarea `ncruci[\rilor `n scopul valorific\rii fenomenului de heterozis [i de complementaritate `ntre rase. Structurarea efectivului matc\ `n unit\]ile din cadrul piramidei amelior\rii Unul din principiile organizatorice de baz\ ale programului de ameliorare este asigurarea unui circuit ra]ional [i eficient, concretizat prin ierarhizarea func]ional\ a unit\]ilor, imaginat prin "piramida amelior\rii". ~n func]ie de valoarea biologic\ a animalelor, de metoda [i de tehnica de ameliorare, unit\]ile sunt grupate [i ierarhizate `n 4 [i mai recent `n 3 trepte. ~n general, efectivul matc\ este format dintr-un num\r redus de rase.

Page 163: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

163

Categoriile de unit\]i din cadrul piramidei sunt: 1. Fermele de elit\ [i de testare; 2. Fermele de hibridare; 3. Unitatea de produc]ie. Stratificarea func]ional\ pe vertical\ a unit\]ilor de cre[tere a suinelor se materializeaz\ prin producerea `n vârful piramidei a unui material biologic de mare valoare zootehnic\ [i difuzarea calit\]ii acestuia `n unit\]ile din treptele inferioare. Treapta I - vârful piramidei, cuprinde fermele de elit\ [i complexele de selec]ie [i testare, concentrând cele mai valoroase popula]ii din rasele materne [i paterne. Rolul lor este de a asigura reproduc\tori testa]i pentru treptele inferioare.

Progresul genetic realizat se difuzeaz\ c\tre unit\]ile de produc]ie direct, prin vierii livra]i din rasele parentale [i indirect prin intermediul fermelor de hibridare simpl\, care au primit scrofi]e din rasele materne. Efectivele de scroafe sunt `ntre 200-500 capete, `n cazul fermelor de elit\ (cu cre[tere `n sistem gospod\resc), [i `ntre 1500-1600 capete `n cazul complexelor de selec]ie [i testare (organizate pe rase [i ferme, fiecare cu 400-500 scroafe). ~n aceste unit\]i se practic\ cre[terea `n ras\ curat\, se aplic\ monta [i se execut\

cercet\ri pentru depistarea [i izolarea celor mai buni genitori, apelându-se la formarea de linii zootehnice. Aceste unit\]i apar]in statului, iar efectivul matc\ reprezint\ 5% din matca total\ a cresc\toriilor de suine `n ras\ pur\. Treapta a II-a cuprinde fermele de hibridare simpl\ [i face leg\tura `ntre vârful [i baza piramidei amelior\rii. Rolul este producerea de scrofi]e metise F1 `ntre rasele materne, `n general, dup\ schema: Marele alb x Landrace ([i mai rar Marele alb x Yorkshire), pentru a fi livrate unit\]ilor din treapta a III-a. Mai recent, unele ferme produc [i livreaz\ vieru[i meti[i F1 `ntre rasele paterne, dup\ diverse scheme (Duroc x Hampshire sau Piétrain x Hampshire

Fig. 49 Structura efectivului de matc\ pe principiu piramidei amelior\rii

Page 164: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

164

etc). ~n aceste unit\]i este obligatorie testarea dup\ performan]ele proprii `n grup a meti[ilor. Fermele apar]in marilor unit\]i industriale, `ns\ se preconizeaz\ [i func]ionarea lor zonal\ pentru a satisface cu reproduc\tori punctele de producere a purceilor `n]\rca]i, necesari gospod\riilor popula]iei pentru `ngr\[are. Efectivul de scroafe din fermele de hibridare simpl\, reprezint\ cca. 15% din efectivul total din cresc\torii. ~nlocuirea m\tcii se face cu reproduc\tori din fermele de elit\, sau din complexele de selec]ie [i testare. Treapta a III-a cuprinde unit\]ile de produc]ie, care au ca sarcin\ producerea "porcului comercial", sau pentru t\iere. Unit\]ile de produc]ie apar]in statului, asocia]iilor de produc]ie [i gospod\riilor individuale. Efectivul matc\ reprezint\ cca. 80% din efectivul total al cresc\toriilor de porcine. Matca este constituit\ din scroafe metise F1, iar vierii numai din ras\ curat\ din grupa celor paterne (Duroc sau Hampshire). Propor]ia de `nlocuire anual\ a femelelor este de 40%, iar a masculilor de cca. 50%. ~n unele ferme [i vierii apar]in meti[ilor F1, sau chiar liniilor sintetice. ~n aceste unit\]i nu se fac test\ri

* * *

Yorksire23,2 %

Landrace21,1 %

Marele alb43,1 %

Alte rase pentru metisari4,6 %

Duroc4%

Hampspire 4%

~n concluzie, aplicarea programului de ameliorare trebuie s\ asigure o structur\ a efectivelor, constând din 92% meti[i de diferite rase [i 8% rase pure. Dintre rasele pure, se prevede o cre[tere a celor de culoare alb\ `n propor]ie de 87,4%, iar a celor pigmentate 12,6%. Dintre rasele de culoare alb\, Marele alb va avea o pondere de 43,1%, urmat\ de Yorkshire cu 23,1% [i apoi de Landrace cu 21,1%. Dintre rasele

pigmentate, rasa Duroc [i Hampshire va de]ine fiecare câte 4,0%, iar celelalte rase diferen]a de pân\ la 4,6%.

Fig. 50 Structura efectivului de ras\ curat\

Page 165: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

165

6.3.2. Parametrii programului de ameliorare

Parametrii programului de ameliorare sunt diferi]i de la o treapt\ la alta [i de la o perioad\ la alta, punându-se un accent deosebit pe intensitatea de selec]ie. ~n cazul fermelor de elit\ [i `n unit\]ile de selec]ie intensitatea de selec]ie va fi de 0,66% pentru vieru[i [i de 25% pentru femele. ~n fermele de hibridare intensitatea de selec]ie la scrofi]e va fi de 70%. ~n general, parametrii programului de ameliorare vizeaz\ obiectivele urm\rite `n cre[terea [i exploatarea suinelor din ]ara noastr\, [i anume: - scurtarea perioadei de la na[tere la livrare la 180-210 zile; - m\rirea cantit\]ii de carne livrat\ anual pe scroaf\ la 1550 kg; - m\rirea propor]iei de carne (cu os) `n carcas\ la 68-70%; - `mbun\t\]irea calit\]ii c\rnii (fr\gezime, capacitatea de re]inere a apei etc); - sc\derea consumului specific de concentrate la 3,6-3,8 kg.

Fig. 51 Indicatorii tehnico-economici ai Programului de ameliorare la suine Obiectivele men]ionate mai sus se vor `mbun\t\]i `n perioadele urm\toare, `n func]ie de nivelul de ameliorare atins [i de condi]iile concrete din teren, mai ales cu privire la aprovizionarea cu furaje combinate produse de unit\]i specializate sau ob]inute cu ajutorul unor concentrate P.M.V., specifice fiec\rei categorii de vârst\ [i stare fiziologic\. Cât prive[te construc]iile specifice cre[terii suinelor, ]ara noastr\ posed\ o baz\ material\ puternic\, al\turi de speciali[ti competen]i.

- Spor mediu zilnic 600 g - 16 purcei `n]\rca]i pe cap scroaf\

M\rirea cantit\]ii de carne livrat\ anual pe scroaf\ la 1550 kg

M\rirea propor]iei de carne `n carcas\ la 68-70%

Scurtatea perioadei de la na[tere la livrare, la 180-210 zile

Calitatea c\rnii (fr\gezimea, perselare, culoare)

Sc\derea consumului de furgie pe kg spor la 3,6 kg

Page 166: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

166

CAPITOLUL 7

ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA REPRODUC}IEI LA SUINE

Ob]inerea de rezultate superioare `n cre[terea suinelor este condi]ionat\ de cunoa[terea [i st\pânirea procesului de reproduc]ie, precum [i de aplicarea corect\ a tehnologiilor de produc]ie `n cre[terea [i `ngr\[area tineretului. Reproduc]ia reprezint\ punctul de plecare a `ntregului flux tehnologic de produc]ie, care contribuie la corelarea efectivelor de suine (pe categorii de vârst\, greutate corporal\, st\ri fiziologice etc.), cu spa]iile de cazare din fiecare sector, concret`nzându-se printr-o activitatea continu\, ritmic\ [i uniform\. ~ntr-un studiu mai amplu efectuat de c\tre WEBB, J. (1985) se precizeaz\ c\ cercet\rile actuale sunt dirijate `n crearea porcului "ideal", care s\ r\spund\, prin calit\]ile sale, la cererile de carne ale consumatorului corelate cu avantajele cresc\torului. Avantajele cresc\torului depind `n mare m\sur\ de activitatea de reproduc]ie care trebuie canalizat\ `n urm\toarele direc]ii: - maturitatea sexual\ a femelelor s\ fie atins\ la vârste cât mai timpurii; - la maturitatea sexual\, reproduc\torii (`n special femelele) s\ posede o dezvoltare corporal\ relativ redus\: - prolificitatea s\ fie cât mai mare; - perioada de exploatare economic\ a reproduc\torilor s\ fie cât mai extins\. Procesul de reproduc]ie este influen]at de cre[terea corespunz\toare a tineretului destinat acestui scop, de momentul introducerii la reproduc]ie, de `ntre]inerea [i exploatarea reproduc\torilor, de tehnica de efectuare a `ns\mân]\rilor [i de `nl\turarea cauzelor care afecteaz\ reproduc]ia.

Page 167: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

167

Cre[terea corespunz\toare a tineretului de reproduc]ie se va trata la capitolul ce vizeaz\ tehnologia de cre[tere a suinelor, pe sectoarele de produc]ie.

7.1. Momentul introducerii la reproduc]ie a tineretului suin

La suine, ca de altfel la toate animalele de ferm\, apare mai `ntâi starea fiziologic\ de pubertate, apoi maturitatea sexual\ [i `n final maturitatea corporal\ sau somatic\. Pubertatea fiziologic\ la scrofi]e apare la vârsta de 5-6 luni, cu unele varia]ii influen]ate de gradul de ameliorare, de manifestarea heterozisului, de alimenta]ie etc. Pubertatea fiziologic\ la vieru[i apare destul de timpuriu, la vârsta de 3,5-4 luni, când sperma este deja prezent\ `n testicule. Dup\ vârsta de 4 luni saltul poate fi `nso]it de erec]ie, `ns\ primele ejacul\ri apar `ntre vârstele de 5-8 luni. - Maturitatea sexual\, sau instinctul genezic, se manifest\ odat\ cu intrarea `n func]ie a gonadelor, deci când organismul este capabil s\ produc\ celule sexuale mature. ~n general, maturitatea sexual\, la actualele rase [i meti[i de suine din ]ara noastr\, se instaleaz\ la vârsta de 6-7 luni, mai de timpuriu la scrofi]e [i ceva mai târziu la vieru[i. ~n mod practic, scrofi]ele [i vieru[ii se vor introduce la reproduc]ie ceva mai târziu fa]\ de momentul apari]iei maturit\]ii sexuale. Practica recomand\ ca scrofi]ele s\ fie dirijate la mont\ `n al 2-lea sau al 3-lea ciclu de c\lduri, dup\ instalarea maturit\]ii sexuale. Momentul normal de folosire la reproduc]ie poate fi asimilat [i cu momentul când animalele au atins 70-75% din dezvoltarea corporal\ a stadiului de adult. Vieru[ii folosi]i prea de timpuriu la mont\ se epuizeaz\ repede, au o perioad\ de exploatare scurt\ [i dau sperm\ de calitate slab\. Scrofi]ele fecundate prea devreme r\mân nedezvoltate, produc purcei slab dezvolta]i [i se reduce perioada de exploatare economic\. Din punctul de vedere al vârstei [i al masei corporale se recomand\ ca vieru[ii din rasele actuale s\ se introduc\ la reproduc]ie la vârsta de 8-9 luni [i la greutatea de 120-130 kg. Scrofi]ele din rasele actuale, se pot dirija la `ns\mân]are la vârsta de 8 luni [i greutatea de 110-120 kg. Vieru[ii [i scrofi]ele din rasele mai pu]in precoce se introduc la reproduc]ie cu 1-3 luni mai târziu [i cu 10-15 kg mai pu]in.

Page 168: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

168

Dep\[irea vârstei [i greut\]ii coporale optime pentru introducerea la reproduc]ie nu se justific\ economic, al\turi de manifestarea `n continuare a c\ldurilor [terse, reducerea fecundit\]ii [i chiar a prolificit\]ii. ~n cazul `n care scrofi]ele se utilizeaz\ pentru o singur\ f\tare, introducerea la mont\ se face mai devreme cu cca. 1 lun\, acestea fiind dirijate apoi la recondi]ionare [i `n final la sacrificare (aspect tehnologic rar `ntâlnit). Factorii care influen]eaz\ momentul introducerii la mont\ sunt factori interni [i externi. Factorii interni sunt reflecta]i de apartenen]a la diferite rase, linii [i gradul de `nrudire, care influen]eaz\ mai `ntâi pubertatea [i apoi maturitatea sexual\. A[a de exemplu, scrofi]ele din rasa Landrace pot atinge maturitatea sexual\ la cca. 175 zile, cele din rasa Marele alb la cca. 210 zile, pe când cele din rasa Duroc la cca. 225 zile. Hibrizii ating maturitatea sexual\ mai devreme decât rasele sau liniile parentale, iar reproduc\torii din liniile consangvine mai târziu. Dintre factorii externi amintim: alimenta]ia, microclimatul, sistemul de `ntre]inere, prezen]a sexului opus etc. Alimenta]ia tineretului destinat reproduc]iei are foarte mare importan]\ prin nivelele optime de substan]e nutritive, precum [i prin tehnica furaj\rii; rezultatele cele mai bune `nregistrându-se la hr\nirea restric]ionat\, dar stimulativ\ `n perioada de preg\tire pentru mont\. Dintre factorii de microclimat cel mai important este temperatura din ad\post, care `n general nu trebuie s\ dep\[easc\ anumite valori, cel pu]in `n perioada de preg\tire pentru mont\. Mi[carea animalelor `n padocuri exterioare [i prezen]a sexului opus `n boxele al\turate stimuleaz\ apari]ia ciclurilor estrale ovulatorii la scrofi]e.

7.2. Activitatea sexual\ la scroaf\

Activitatea sexual\ la scroafe este coordonat\ de sistemul neurohormonal [i se caracterizeaz\ printr-o succesiune ciclic\ a proceselor ce au loc la nivelul organului genital. Ciclurile sexuale se repet\ tot timpul anului, cu o durat\ medie de 21 zile [i varia]ii `ntre 16-25 zile. Varia]ia duratei ciclului sexual este influen]at\ de ras\, temperatura mediului, alimenta]ia practicat\, sistemul de `ntre]inere, individualitatea [i starea de s\n\tate, iar intensitatea manifest\rilor specifice este legat\ mai mult de stadiul de ameliorare [i de sezon.

Page 169: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

169

La scroaf\ se disting 4 faze ale ciclului sexual: - Faza de proestru , `n care au loc proliferarea [i dezvoltarea foliculilor ovarieni, al\turi de involu]ia corpilor galbeni. Faza dureaz\ 2-3 zile, neobservându-se la animale manifest\ri specifice. - Faza de estru (sau de c\lduri), `n care se maturizeaz\ 16-18 foliculi DE GRAAF, cu varia]ii `ntre 3 [i 30. ~n aceast\ faz\, spre final, are loc [i ovula]ia, care este determinat\ de o serie de mecanisme enzimatice, dependente de hormonii gonadotropi. ~n aceast\ faz\ oviductul este hiperemiat [i prezint\ contrac]ii antiperistaltice. Coarnele uterine devin rigide, iar mucoasa devine congestionat\, acoperindu-se cu un mucus transparent. La exterior se observ\ vulva congestionat\ [i tumefiat\, iar uneori la nivelul comisurii inferioare se observ\ un mucus transparent [i filant. Faza dureaz\ 2-2,5 zile [i corespunde cu: manifest\rea intens\ a c\ldurilor, apari]ia dup\ un timp a reflexului de imobilitate [i apoi a dorin]ei de `mperechere cu vierul. Comportamentul scroafelor este caracteristic: emit groh\ituri specifice, refuz\ hrana sau sunt capricioase, se agit\ mereu, sar pe alte scroafe sau se las\ c\l\rite. Dorin]a de `mperechere se instaleaz\ `n a doua parte a c\ldurilor. Cercet\rile au ar\tat importan]a deosebit\ pe care o prezint\ mirosul de vier pentru stimularea precopulatorie cu scroafa. Se arat\ c\ testiculele, glandele prepu]iale [i carpale ale vierului secret\ unele substan]e specifice, numite "feromoni", care sunt recep]ionate de c\tre indivizi ai sexului opus. Acestea determin\ reac]ii caracteristice, care au loc cu contribu]ia sistemului nervos central [i a glandelor cu secre]ie intern\. Feromonii sunt compu[i chimici din seria androsteronilor, produ[i de organismul genital animal [i elimina]i la exterior de indivizi ale aceleia[i specii, `n cantit\]i foarte reduse, condi]ionând desf\[urarea normal\ a proceselor de reproducere [i de comportament. Feromonii sunt sesiza]i de sexul opus, cu ajutorul sim]ului olfactiv, care este dezvoltat la suine [i secundar de gust. ~n timpul c\ldurilor iau na[tere un [ir de reac]ii legate de actul de copula]ie. Feromonii secreta]i [i elimina]i de scroafe sunt sesiza]i de c\tre vieri, oferind informa]ii asupra stadiului, sau st\rii, ciclului sexual al femelei [i atestând stadiul de estru. Recent, pentru diagnosticarea c\ldurilor la scroafe, se folosesc [i hormoni sintetici, cu propriet\]i [i structur\ chimic\ asem\n\toare celor naturali.

Page 170: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

170

Având `n vedere aceste elemente, se recomand\ ca scroafele depistate cu reflexul de imobilitate instalat diminea]\ s\ fie dirijate la `ns\mân]are `n dup\ amiaza aceleia[i zile (deci dup\ cca. 11 ore de la depistare), iar cele depistate dup\ mas\ s\ se `ns\mân]eze a doua zi diminea]\. Cu cât depistarea reflexului de imobilitate pentru vier se face mai repede, (deci contoale la intervale mai scurte) cu atât este mai bine. Repetarea montei se va face dup\ cca. 12 ore de la prima mont\. Aceasta este motivat\ de faptul c\ ovula]ia are loc la cca. 34 ore (30-40 ore) de la apari]ia reflexului de imobilitate pentru vier [i dureaz\ `ntre 1-6 ore. Capacitatea ovulelor de a fi fecundate este de 6-8 ore, timp `n care acestea coboar\ pân\ `n treimea superioar\ a oviductului, unde are loc fecunda]ia. Capacitatea fecundant\ a spermatozoizilor se p\streaz\ `n organul genital al scroafei cca. 24 ore, timp `n care ace[tia trebuie s\ `ntâlneasc\ ovulele [i s\ le fecundeze. Timpul necesar pentru ca spermatozoizii s\ ajung\ `n treimea superioar\ a oviductelor este de cca. 6 ore. Toate aceste elemente sugereaz\ ca `ns\mân]area s\ fie efectuat\ `n dou\ tran[e, distan]ate `ntre ele de o perioad\ de 10-12 ore.

Fig.52 Reprezentarea grafic\ a momentului de executare a montei

la scroafe

Page 171: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

171

De men]ionat c\, `n cazul montei simple `ns\mân]area este indicat\ la 24-36 ore dup\ apari]ia reflexului de imobilitate pentru vier. Unii autori indic\ `ns\mân]area scroafelor imediat dup\ apari]ia reflexului de imobilitate [i repetarea acesteia dup\ 12 [i 24 de ore, deci 3 `ns\mân]\ri. - Faza de metestru dureaz\ circa 7 zile, `n care are loc diminuarea proceselor [i manifest\rilor din faza de estru. Pe ovar apar corpii galbeni, care sunt mai `ntâi de culoare ro[ie-violacee apoi galben-alb\strui. Scroafa nu mai accept\ monta [i este lini[tit\. Dac\ nu s-a produs fecunda]ia, `n ultimile 3-4 zile evolueaz\ noi foliculi ovarieni. - Faza de diestru dureaz\ cca. 9 zile `n care are loc involu]ia corpilor galbeni [i evolu]ia de noi foliculi ovarieni. Animalele sunt lini[tite. Dup\ f\tare, c\ldurile la scroafe apar `n primele zile dup\ `n]\rcarea purceilor. ~n mod normal, c\ldurile nu apar mai repede de 20-21 de zile de la data f\t\rii. Apari]ia c\ldurilor dup\ `n]\rcare este influen]at\ de starea de `ntre]inere a scroafelor [i de durata al\pt\rii. La `n]\rcarea scroafelor, dup\ 5-8 s\pt\mâni, c\ldurile apar `n mod normal `n primele 10 zile, la cca. 80-85% din animale. ~n unit\]ile intensiv-industriale, unde scroafele au fost bine furajate [i `ntre]inute, c\ldurile apar `n cca. 15 zile, iar când aceste condi]ii sunt mediocre chiar dup\ 24 de zile. Zilnic se poate sconta pe un procent mediu de intrare `n c\lduri de cca.

5% din lotul de a[teptare pentru mont\ (100:21≅5).

7.3. Sisteme de reproduc]ie la suine

Reproduc]ia la suine se poate realiza prin practicarea montei [i prin `ns\mân]\ri artificiale. 7.3.1. Sistemele de mont\ [i tehnica efectu\rii acestora

~n cre[terea suinelor se practic\ pe scar\ larg\ monta natural\ datorit\ faptului c\ aplicarea `ns\mân]\rilor artificiale prezint\ unele dificult\]i legate `n special de p\strarea materialului seminal. Sistemele de mont\ ~n practica curent\ sunt aplicate trei sisteme de mont\, `n func]ie de controlul [i exigen]ele sub care se efectueaz\, respectiv: monta liber\, `n harem [i dirijat\. - Monta liber\ se `ntâlne[te mai rar, `n unele gospod\rii ale popula]iei `n cazul `n care scroafele sunt `ntre]inute la p\[une.

Page 172: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

172

~n turma de animale se afl\ [i un vier care monteaz\ scroafele pe m\sur\ ce apar `n c\lduri. Are foarte multe dezavantaje, dar cele mai importante sunt: necunoa[terea datei f\t\rii (nu se pot lua m\suri din timp pentru asigurarea f\t\rii) [i epuizarea timpurie a vierilor. - Monta `n harem, const\ `n formarea de loturi din 12-15 scroafe [i 1 vier, care stau `mpreun\ 3-4 s\pt\mâni, timp `n care scroafele intrate `n c\lduri sunt montate. Dezavantajul principal `l constituie faptul c\ `n aceea[i zi, pot intra `n c\lduri mai multe scroafe, iar un singur vier nu este suficient, deci fecunditatea [i prolificitatea sunt slabe. - Monta dirijat\ mai este denumit\ [i supravegheat\, constituind singurul sistem acceptat de speciali[ti. ~mperecherea animalelor se face dup\ depistarea scroafelor `n c\lduri (la cca. 10 ore de la reflexele de imobilitate) `n boxe special amenajate [i conform unui plan de `mperechere bine `ntocmit. Actul montei este supravegheat de c\tre un tehnician sau muncitor cu `nalt\ calificare. ~n cadrul montei dirijate se disting trei variante: monta simpl\, monta repetat\ [i monta dubl\. - Monta simpl\ d\ rezultate numai atunci când se posed\ aparatur\ pentru stabilirea momentului optim de `ns\mân]are [i când vierii sunt controla]i periodic. Ea se execut\ dup\ 24-30 ore de la apari]ia c\ldurilor. - Monta repetat\ const\ din efectuarea a 2 sau 3 monte `ntr-o perioad\ de c\lduri, fiecare la intervale de cca. 12 ore. Fecunditatea [i prolificitatea sunt superioare montei simple. De men]ionat c\, `n unit\]ile de selec]ie, repetarea se face cu acela[i vier, iar `n cele de produc]ie cu vieri diferi]i (heterospermic\). - Monta dubl\ const\ `n repetarea montei cu un alt vier, imediat sau dup\ 5-10 minute fa]\ de primul vier. Cel de-al doilea vier poate fi din aceea[i ras\ cu primul, sau din alt\ ras\. Monta dubl\ se repet\ dup\ cca. 12 ore. Tehnica montei Pentru reu[ita montei dirijate se impune stabilirea [i respectarea unei tehnologii, `ncepând cu depistarea scroafelor `n c\lduri [i terminând cu dirijarea acestora `n sectorul de gesta]ie Depistarea scroafelor `n c\lduri Aceast\ opera]iune este foarte important\, necesitând un control permanent asupra scroafelor [i scrofi]elor susceptibile de a fi montate. Succesul opera]iunii este condi]ionat de cunoa[terea `n detaliu a manifest\rilor ciclului sexual, `n special cele legate de starea de c\lduri. Manifestarea c\ldurilor difer\ ca intensitate `n func]ie de ras\, vârst\, stare de `ntre]inere [i de s\n\tate, sisteme de cre[tere [i exploatare, anotimp,

Page 173: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

173

particularit\]i individuale etc. ~n general, la scroafele apar]in\toare raselor tardive, c\ldurile se manifest\ mai intens decât la cele din rasele perfec]ionate; la scroafele adulte se manifest\ mai intens decât la cele primipare, sau b\trâne; scroafele prea grase sau prea slabe au c\lduri [terse; `n sezoanele c\lduroase c\ldurile se manifest\ mai slab, fa]\ de cele r\coroase; lipsa de mi[care [i accesul limitat la aer duce la diminuarea manifest\rilor c\ldurilor; exploatarea prea intens\ reduce din intensitatea manifest\rilor c\ldurilor etc. Tehnica depist\rii scroafelor `n c\lduri presupune mai `ntâi preg\tirea unui "vier `ncerc\tor", ales dintre cei cu instinct genezic pronun]at, f\r\ vicii, `n vârst\ de peste 1 an [i cu stare de `ntre]inere bun\. Pentru depistare, vierii se preg\tesc special de c\tre o singur\ persoan\, cu mare aten]ie [i calm. Dirijarea acestuia spre hale, ad\posturi sau boxe, se face cu r\bdare, pe un traseu uniform (ca direc]ie), `n mai multe reprize etc. ~n general, vierii `ncerc\tori se introduc `n boxele scroafelor preg\tite pentru mont\, [i nu invers. Scroafele care sunt `n c\lduri manifest\ interes pentru vier: se apropie de acesta, `l miroas\, `l urm\resc etc. Imediat acestea sunt `nsemnate de c\tre operator. Scroafele la care s-a instalat reflexul de imobilitate pentru vier, adopt\ o pozi]ie caracteristic\, sprijinindu-se pe toate membrele [i stând perioade scurte de timp nemi[cate. Operatorul confirm\ acest reflex prin ap\sarea, cu mâinile, a scroafelor pe regiunea lombar\. ~n cazul `n care acestea stau nemi[cate, reflexul este deja instalat. Depistarea `n c\lduri se mai face [i prin plimbarea vierului `ncerc\tor pe aleea dintre boxe; scroafele `n c\lduri se apropie de porti]a boxei [i caut\ vierul. ~n mod identic, se extrag [i scroafele infecunde din boxele cu animale gestante (`ncepând din ziua a 16-a sau a 36-a zi de la mont\). Animalele depistate `n c\lduri [i cu reflexul de imobilitate instalat, sunt izolate `n boxele destinate scroafelor `n a[teptarea montei, unde se formeaz\ grupele de mont\. Efectuarea montei Monta se efectueaz\ `n boxe special amenajate [i sub stricta supraveghere a unui muncitor calificat pentru aceast\ opera]iune. Boxele trebuie s\ fie suficient de mari, curate, cu pardoseala dreapt\ [i prev\zut\ cu a[ternut pentru a evita alunecarea animalelor. Pere]ii laterali sunt compac]i pentru ca animalele s\ nu fie sustrase de activitatea din boxele al\turate. ~n box\ se introduce o singur\ scroaf\, dup\ care se aduce vierul, iar `ngrijitorul intervine doar dac\ este nevoie [i numai pentru facilitarea intromisiunii, f\r\ a deranja animalele.

Page 174: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

174

Actul sexual dureaz\ `ntre 10-15 minute [i cuprinde reflexele: de apropiere, de explorare, de salt [i de "`mbr\]i[are", de intromisiune [i de ejaculare. Ejacularea durez\ 4-8 minute, timp `n care se elimin\ 200-250 ml sperm\ (cu varia]ii `ntre 100-500 ml), cu densitate normal\ (100 mil. spermatozoizi/ml). Primele frac]iuni de ejaculat sunt dirijate, `n mod natural, `nafar\ ([i care posed\ densitate redus\ de spermatozoizi), iar ultima este bogat\ `n secre]ii ale glandelor bulbouretrale, având rolul de a bloca lumenul cervixului [i de a evita refularea acesteia spre vagin. Dup\ 10-12 ore monta se repet\ cu acela[i vier sau cu altul. ~n cazul `n care sunt suficiente boxe de mont\, scroafa poate r\mâne pe loc pân\ la monta urm\toare; `n caz contrar se scoate [i se dirijeaz\ `n boxa "scroafelor `n mont\", dup\ care se readuc (de preferat `n acea[i box\ de mont\). Dup\ efectuarea montelor, scroafa este trimis\ la sectorul de gesta]ie, urmând ca dup\ 16 zile s\ se depisteze zilnic animalele infecunde (pân\ `n ziua a 25-a), cu ajutorul vierului `ncerc\tor, ac]iune care se repet\ din nou, `ncepând cu ziua a 36-a pân\ la a 42-a zi. ~n sectorul de gesta]ie se completez\ t\bli]ele sau fi[ele de mont\, pe boxe [i se `nregistreaz\ datele `n eviden]ele zootehnice, la nivel de individ sau pe grupe de scroafe. 7.3.2. ~ns\mân]\rile artificiale

~ns\mân]\rile artificiale la suine au fost ini]iate `n perioada anilor 1930, mai `ntâi `n S.U.A. [i `n Japonia, iar apoi [i `n alte ]\ri bune cresc\toare de porcine. ~n Europa au fost introduse din anul 1950, dar pe efective relativ reduse. Factorul limitativ l-a constituit, [i `nc\ `l constituie, perioada relativ scurt\ de conservare a materialului biologic, ca urmare a con]inutului mare `n ap\. ~n perioada actual\, aplicarea `ns\mân]\rilor artificiale constituie o metod\ de intensivizare a reproduc]iei pentru unit\]ile industriale, fiind o ac]iune care condi]ioneaz\ `n mare m\sur\ rentabilitatea cre[terii suinelor. La noi `n ]ar\, metoda se practic\ din anul 1970 cu rezultate bune [i foarte bune, `n marile unit\]i de tip industrial. Extinderea metodei a fost [i este condi]ionat\ de dotarea laboratoarelor pentru analiza [i prepararea materialului biologic, al\turi de specializarea personalului care deserve[te punctele de `ns\mân]\ri artificiale [i organizarea preg\tirii scroafelor.

Page 175: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

175

Dac\ pentru unit\]ile de produc]ie metoda este o condi]ie esen]ial\ pentru cre[terea rentabilit\]ii, pentru unit\]ile de selec]ie problema se pune oarecum diferit: aici trebuie favorizat\ variabilitatea indivizilor care se realizeaz\ prin mont\, utilizându-se doar `n situa]ia `n care dorim s\ ob]inem un num\r sporit de descenden]i de la un vier de mare valoare zootehnic\. Avantajele `ns\mân]\rilor artificiale sunt urm\toarele: - se reduce num\rul de vieri `ntre 5-10 ori, creindu-se posibilitatea utiliz\rii celor mai buni reproduc\tori (deci cre[terea presiunii de selec]ie); - se reduc cheltuielile materiale ocazionate de furajarea, de `ntre]inerea [i chiar pentru procurarea vierilor; - materialul seminal se poate controla cantitativ [i calitativ, luându-se m\suri din timp pentru eliminarea vierilor cu rezultate necorespunz\toare; - efectivului redus de vieri i se poate acorda o `ngrijire corespunz\toare, o exploatare eficient\ [i o alimenta]ie preferen]ial\; - materialul seminal se poate recolta [i de la vierii mai `n vârst\ [i de mare valoare zootehnic\, dar care nu pot efectua saltul montei; - se poate preveni r\spândirea unor boli transmisibile prin actul montei (leptospiroza, bruceloza, trichomonoza etc.). Dezavantajele `ns\mân]\rilor artificiale sunt urm\toarele: - materialul seminal nu se poate conserva perioade `ndelugate de timp, ci doar 48 de ore (`n unele situa]ii 72 ore), iar tehnologia de congelare necesit\ echipamente speciale; - num\rul dozelor, preparate dintr-un ejaculat, este relativ redus (4-5 doze pentru scroafe, sau 6-9 doze pentru scrofi]e), fa]\ de sperma proasp\t\; - necesit\ un personal foarte bine instruit [i o organizare perfect\ a depist\rii scroafelor `n c\lduri, a activit\]ii `n laborator [i de inoculare a materialului biologic la scroafe. Efectuarea `ns\mân]\rilor artificiale Efectuarea `ns\mân]\rilor artificiale este condi]ionat\ de desf\[urarea a trei ac]iuni: recoltarea materialului seminal, controlul [i diluarea materialului seminal [i `ns\mân]area scroafelor. Recoltarea materialului seminal se face cu ajutorul "vaginului artificial", sau manual (metoda cea mai des utilizat\ `n prezent). Ac]iunea este precedat\ de obi[nuirea vierului cu manechinul, care poate fi o scroaf\ `n c\lduri (pentru `nceput) sau un manechin artificial confec]ionat special, imitând formatul corporal al scroafei.

Page 176: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

176

Sperma se colecteaz\ `ntr-un pahar colector izoterm, prev\zut cu filtru din tifon pentru separarea `n final a frac]iunii gelatinoase. Controlul spermei se face prin examinarea macro [i microscopic\, avându-se `n vedere: volumul, culoarea [i mirosul, desimea spermei, mobilitatea, viabilitatea [i rezisten]a spermatozoizilor, pH-ul spermei etc. ~n func]ie de datele ob]inute se trece apoi la prepararea spermei care const\ din diluarea acesteia. Controlul [i apoi diluarea materialului seminal se face `ntr-un laborator care este amplasat `n incinta “Punctului de `ns\mân]\ri artificiale pentru scroafe”, datele consemnându-se `n registrele zootehnice. Când este cazul se procedeaz\ la reformarea vierilor, `ns\ dup\ repetarea controlului. Diluarea spermei se face cu scopul de a asigura viabilitatea spermatozoizilor pân\ `n momentul `ns\mân]\rii scroafelor [i pentru a spori num\rul de animale `ns\mân]ate, prin frac]ionarea ejaculatului `n doze. Pentru diluarea spermei se folosesc diferite re]ete, din care una o prezent\m `n continuare (toate componentele fiind p.a.): - 13 g glucoz\; - 14 g citrat de sodiu; - 0,29 g clorur\ de potasiu; - 1,5 g bicarbinat de sodiu; - 3,0 g strptomicin\; - 3,0 g penicilin\; - 100 ml ap\ distilat\ sau bidisitilat\. Dozele se vor stabili `n func]ie de volumul [i calit\]ile spermei, asigurându-se 4-5 miliarde de spermatozoizi pentru scroafe [i 3-4 miliarde pentru scrofi]e `n cca. 100 ml material seminal. Conservarea se face `n

termostate, la temperaturi de 18-19°C, timp de cel mult 48 ore. ~ns\mân]area scroafelor este precedat\ de stabilirea momentului optim de `ns\mân]are, depinzând `n mare m\sur\ de modul de inoculare a materialului seminal. Dozele sunt preg\tite `n timp util `n recipiente speciale, care `nainte de

`ns\mân]are se aduc la temperatura de 36-37°C. Recipientele sunt confec]ionate din material plastic, sub form\ de par\, cu un volum `ntre 100-150 ml [i care sunt prev\zute cu seminete lungi de 30 cm, cu lumenul de 2 mm [i diametrul exterior de 5 mm, având la cap\t o oliv\ pentru a bloca refularea spermei. Inocularea se face cu ajutorul seminetelor sau a cateterelor din cauciuc spiralate, dup\ o anumit\ tehnic\, a[a `ncât materialul seminal s\ fie depus intrauterin. Opera]iunea se repet\ dup\ 10-12 ore fa]\ de prima `ns\mân]are [i mai rar dup\ alte 10-12 ore. Alte detalii se vor prezenta `n cadrul lucr\rilor practice.

Page 177: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

177

7.3.3. Diagnosticarea gesta]iei Diagnosticarea gesta]iei are drept scop stabilirea st\rii fiziologice a scroafei dup\ `ns\mân]area natural\ sau artificial\, pentru luarea de decizii `n timp util asupra destina]iei animalului. Cu cât aceast\ decizie se poate lua mai de timpuriu [i mai exact cu atât eficien]a exploat\rii scroafelor este mai mare. De men]ionat c\, produsul de concep]ie trece succesiv prin 3 stadii ontogenetice distincte, de la fecundare pân\ la f\tare. Dac\ dup\ cca.48 ore de la `nceperea estrului ovula este fecundat\ (`n 1/3 superioar\ a oviductului) produsul de concep]ie trece `n stadiul de zigot sau de ou. Dup\ cca.8 zile zigotul se fixeaz\ `ntr-un corn uterin [i dup\ `nc\ 2 zile se formeaz\ placenta. ~n aceast\ perioad\ zigotul devine embrion (implantarea sau nidarea `ncepe din a 8-a zi [i se termin\ `n a 25-a zi). Dup\ cca. 30 zile

de la fecundare, embrionul posed\ aproape toate organele de baz\, trecând `n stadiul de fetus, care ]ine pân\ la f\tare. De la fecundare [i pân\ la f\tare se `nregistreaz\ pierderi `nsemnate de ovule fecundate, care `n medie sunt de 18% `n primele 25 de zile de gesta]ie [i de `nc\ 10% pân\ la f\tare, deci `n total 28%. Practic, din cele cca.18 ovule eliberate, cca. 17 sunt fecundate, din care se mai pierd pe perioada gesta]iei `nc\ 6 (`n stadiile de embrioni [i de fetus), deci se sconteaz\ pe o medie de 11 produ[i.

~ntre]inerea [i alimenta]ia necorespunz\toare a scroafelor spore[te mortalitatea embrionar\ [i fetal\, aceasta putând ajunge pân\ la 40%. Diagnosticarea gesta]iei se poate efectua prin trei metode: cu vier `ncerc\tor, cu ajutorul aparatelor ultrasonice [i prin inspec]ie.

Fig.53 Introducerea cataterului `n uterul scroafei: A [i B - corect; C - incorect

Page 178: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

178

Metoda cu vierul `ncerc\tor const\ `n deplasarea unui vier, preg\tit `n acest scop, `n boxa scroafelor, `ncepând din ziua a 16-a de la `ns\mân]area scroafelor, zilnic, pân\ `n ziua a 25-a. Scroafele infecunde, dar care sunt `n c\lduri, manifest\ interes pentru vier, fiind imediat `nsemnate [i apoi supravegheate de personalul de `ngrijire (prin prisma evolu]iei st\rilor de c\lduri). Extragerea animalelor din boxe sau loturi se face atunci când la acestea se constat\ reflexul de imobilitate pentru vier [i accept\ monta, iar la controlul cu ajutorul aparatelor ultrasonice (peste alte 10-15 zile) scroafele sunt confirmate ca negestante. Metoda aparatelor cu ultrasunete, u[oar\ [i exact\, se mai nume[te [i diagnosticarea timpurie a gesta]iei. Principiul metodei se bazeaz\ pe "efectul Doppler" [i const\ `n modificarea frecven]ei undelor ultrasonice care `ntâlnesc pe traseu un corp `n mi[care. ~n acest scop se utilizeaz\ diferite aparate cu solu]ii construcitve variate, `n func]ie de firma produc\toare. Bune rezultate s-au ob]inut prin utilizarea aparatului ILIS PREG-CHEK, care are dubl\ avertizare (sonor\ [i luminoas\) asupra st\rii de gesta]ie, oferind rezultatev certe `ntre 25-35 de zile dup\ `ns\mân]are (deci o perioad\ acceptabil\ pentru a lua o decizie eficient\). Tehnica de utilizare se va prezenta la lucr\rile practice. Metoda inspec]iei const\ `n observarea [i palparea abdomenului scroafelor, dup\ luna a 3-a de gesta]ie, iar când operatorul de]ine o oarecare experien]\ chiar de la a 70-a zi de dup\ `ns\mân]are. Scroafele gestante au abdomenul m\rit, descins, se mi[c\ mai greu [i sunt lini[tite. La palparea peretelui abdominal drept, deasupra ultimelor mameloane, se simt fetu[ii. ~n ultima lun\, glandele mamare `ncep s\ se contureze, iar `n ultima perioad\ sfârcurile devin turgescente [i alungite. ~n ultimile 12 ore sfârcurile se alungesc, iar prin presare u[oar\ se ob]ine o cantitate redus\ de lapte.

7.3.4. Intensivizarea reproduc]iei la suine

Intensivizarea reproduc]iei la suine are ca scop sporirea produc]iei de purcei `n]\rca]i pe scroaf\ mediu furajat\, ac]iune care presupune optimizarea unor indicatori, cum ar fi: fecunditatea, prolificitatea [i num\rul de purcei `n]\rca]i. Finalizarea se concretizeaz\ prin num\rul ridicat de purcei `n]\rca]i pe scroaf\, secondat\ de uniformitatea dezvolt\rii corporale ale acestora, starea de

Page 179: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

179

s\n\tate bun\, care sunt condi]ionate [i de obi[nuirea consum\rii timpurie a furajelor suplimentare. Elementele sau ac]iunile care concur\ la intensivizarea reproduc]iei sunt: - cre[terea adecvat\ a tineretului pentru reproduc]ie; - stabilirea vârstei optime pentru intrarea la reproduc]ie; - depistarea corect\ a scroafelor [i scrofi]elor `n c\lduri; - reformarea animalelor care nu au r\mas gestante dup\ 3 cicluri sexuale; - furajarea stimulativ\ pentru `mbun\t\]irea ratei ovula]iei; - asigurarea de condi]ii adecvate pentru parcurgerea nida]iei; - diagnosticarea timpurie a st\rii de gesta]ie. ~ns\mân]\rile artificiale contribuie `n mare m\sur\ la intensivizarea reproduc]iei, prin st\pânirea [i urm\rirea momentului de aplicare, precum [i prin evitarea sau `nl\turarea factorilor nedori]i. ~n ultimul timp, `n unit\]ile speciale de selec]ie, accelerarea procesului de ameliorare se realizeaz\ [i prin transferul de embrioni, care constituie [i o cale de intensivizare a reproduc]iei. Aceast\ ac]iune se impune mai ales când exist\ scroafe de mare valoare zootehnic\ (donatoare) [i de la care dorim s\ ob]inem un num\r sporit de produ[i cu mare valoare de ameliorare [i `ntr-un timp mai redus. La scroafele receptoare se impun: capacitatea mare de al\ptare [i un temperament lini[tit (bune mame). Toate aceste elemente sau ac]iuni influen]eaz\ pozitiv fertilitatea suinelor, indicator de baz\ cu repercusiuni asupra exploat\rii eficiente a reproduc\torilor, `n general, [i a femelelor, `n special. Fertilitatea la suine Capacitatea de reproduc]ie la suine se apreciaz\ prin fertilitate, care presupune aplicarea [i respectarea unui complex de activit\]i [i de m\suri, unele dependente de animal, iar altele care ]in de asigurarea condi]iilor de mediu, finalizându-se cu num\rul [i calitatea purceilor `n]\rca]i `n decursul unui an de produc]ie. Cu cât num\rul de purcei `n]\rca]i este mai mare [i de calitate bun\ cu atât fertilitatea este mai bun\. Unii autori consider\ ca punct final vârsta purceilor de 21 de zile. Prin urmare, nu este suficient ca scroafa s\ posede fecunditatea [i prolificitatea ridicate, dac\ nu sunt `nso]ite [i de o capacitate mare de al\ptare , de grija mamei fa]\ de purcei [i de `nl\turarea de c\tre om a evenimentelor care s\ cauzeze mortalitatea produ[ilor `n perioadele pre [i postnatale pân\ la `n]\rcare.

Page 180: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

180

Aprecierea fertilit\]ii se face pe baza unui indice sintetic `n care sunt implicate: indicele de utilizare sau de folosire a scroafelor, prolificitatea [i mortalitatea de la na[tere [i pân\ la `n]\rcare (sau de 21 de zile). Aprecierea se poate face dup\ formula:

F = Ius x P x ( 100100−m ), `n care:

F - indicele sintetic de fertilitate; Ius - indicele de utilizare a scroafei; P - prolificitatea la o f\tare; m - propor]ia pierderilor de purcei de la na[tere la `n]\rcare (pe f\tare). De men]ionat c\, indicele de utilizare, sau de folosire a scroafelor este dat de formula:

Ius = 365p g p a p r. . .+ +

, `n care:

365 - num\rul de zile dintr-un an calendaristic; p.g. - perioada de gesta]ie (zile); p.a. - perioada de al\ptare (zile); p.r. - perioada de refacere pentru mont\ (zile). Dintre toate aceste perioade numai perioada de gesta]ie nu se poate reduce, `n rest toate celelalte se pot reduce prin asigurarea unor condi]ii optime (`n special de furajare a scroafelor) [i prin prepararea unor re]ete adecvate de furaje combinate suplimentare pentru purcei. Indicele de folosire a scroafelor variaz\ `ntre 2,0-2,4, cu unele varia]ii legate nai mult de starea de `ntre]inere a scroafelor dup\ perioada de lacta]ie. ~n unit\]ile de selec]ie, unde `n]\rcarea purceilor se face la vârste mai `naintate (42 de zile [i chiar 56 de zile), indicele este ceva mai redus, de sub 2,0. Factorii care influen]eaz\ fertilitatea Factorii care influen]eaz\ fertilitatea la scroafe sunt de natur\ intern\ (factori ereditari [i imunologici, rasa, individualitatea, vârsta etc) [i de natur\ extern\ (preg\tirea animalelor pentru reproduc]ie, modul de `ns\mân]are, alimenta]ia, microclimatul, stresul, s\n\tatea etc.). - Dintre factorii de natur\ intern\ cu cea mai mare influen]\ asupra prolificit\]ii amintim pe cei ereditari [i imunologici. Factorii ereditari se pot evita sau `nl\tura prin profilaxie genetic\. ~n primul rând nu sunt promova]i la reproduc]ie indivizii cu anomalii congenitale, precum [i vierii cu sperm\ de calitate slab\ `n care sunt prezen]i spermatozoizi anormali. De asemenea, se evit\ `mperecherile `nrudite prea strâns, deoarece duc

Page 181: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

181

la ob]inerea de produ[i sterili [i f\r\ viabilitate. ~n cazul `n care `mperecherile sunt necesare, acestea se fac sub supraveghere strict\, al\turi de o selec]ie riguroas\ [i o alimenta]ie ra]ional\. Factorii imunologici pot condi]iona fertilitatea prin existen]a de aglutinine `n secre]iile vaginale [i cele cervicale, deci se creaz\ posibilitatea aglutin\rii spermatozoizilor, producând infecunditate, mortalitate embrionar\ [i avorturi, toate cu substrat imunologic. Rasa (grupa de meti[i), influen]eaz\ fertilitatea prin baza genetic\ a `nsu[irilor de reproduc]ie [i prin fenomenul de heterozis. Sunt rase cu indicatori de reproduc]ie buni, men]ionate ca rase materne [i altele cu indicatori mai pu]in buni, categorisite ca rase paterne. Rasele pu]in ameliorate au ace[ti indicatori sc\zu]i. Indicatorii de reproduc]ie sunt mai buni la meti[i, decât la rasele curate. Vârsta [i individualitatea animalelor pot afecta fertilitatea `n sensul c\ scroafele peste 3,5 ani sau 4,0 ani au indicatori de reproduc]ie `n declin, iar cele prea tinere nu sunt pe deplin preg\tite din punct de vedere fiziologic. Starea de s\n\tate este una din cauzele principale a infertilit\]ii. Agen]ii patogeni pot ac]iona direct asupra aparatului genital, sau indirect asupra st\rii de ansamblu a s\n\t\]ii reproduc\torilor. Bolile care afecteaz\ direct fertilitatea sunt: bruceloza, leptospiroza trichomonaz\ etc. la care se mai adaug\, la purceii sugari, salmoneloza (urmare a lipsei de igien\ `n boxele de f\tare-al\ptare). ~n afar\ de bolile infec]ioase generalizate pot ap\rea [i unele infec]ii localizate la nivelul aparatului genital cum ar fi: vaginite, metrite, cervicite etc. Acestea pot afecta supravie]uirea spermatozoizilor sau provoac\ moartea embrionilor, din care cauz\ animalele se dirijeaz\ la mont\ dup\ vindecarea lor. - Trat\m `n continuare principalii factori externi care influen]eaz\ fertilitatea. Alimenta]ia influen]eaz\ fertilitatea prin cantit\]ile [i calit\]ile furajelor administate, atât `n perioada de cre[tere a reproduc\torilor, cât [i `n perioada de exploatare, când trebuie s\ se asigure satisfacerea optim\ a organismului `n toate substan]ele nutritive. Se va evita cu des\vâr[ire utilizarea la scroafe a furajelor alterate, deoarece toxinele acestora au influen]\ pregnant\ asupra bunei func]ion\ri a aparatului genital. Se evit\ sl\birea scroafelor `n timpul al\pt\rii, precum [i `ngr\[area `n perioada de gesta]ie. ~nainte de mont\ [i dup\ aceasta se practic\ o alimenta]ie stimulativ\, urmat\ `n perioada de gesta]ie de o alimenta]ie restictiv\, [i chiar individual\,

Page 182: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

182

unde sunt posibilit\]i, pentru cel pu]in 21 de zile dup\ `ns\mân]are (`n perioada de nida]ie). Durata al\pt\rii sau vârsta la care se efectueaz\ `n]\rcarea purceilor, influen]eaz\ prolificitatea la f\tarea urm\toare a scroafei, deci fertilitatea, care se apreciaz\ anual. Pe aceast\ linie, COLE, D.J.A. [i colab. (1975) arat\ c\ `n cazul `n]\rc\rii purceilor sub 21 de zile, prolificitatea la f\tarea urm\toare scade cu cca. 3 purcei (de la 12,7 la 9,6 purcei, fig.54).

Fig.54 Varia]ia prolificit\]ii `n func]ie de durata al\pt\rii precedente De asemenea, se mai arat\ c\ la `n]\rcarea purceilor la vârsta de 7 zile sau sub aceasta, prolificitatea se reduce cu cel pu]in 2 indivizi pe lot la f\tarea urm\toare a scroafei. Vârsta de `n]\rcare a purceilor este condi]ionat\ de mul]i factori, `ns\ predomin\ calitatea furajului pre[tarter, capacitatea de al\ptare a mamelor, posibilit\]ile de cre[tere a tineretului `n]\rcat etc. St\pânirea factorilor care influen]eaz\ fertilitatea la scroafe are repercusiuni directe asupra intensiviz\rii reproduc]iei la suine. Microclimatul adecvat, atât pentru purcei cât [i pentru scroafele-mame influen]eaz\ fertilitatea `n sens pozitiv. Datorit\ faptului c\ aceeia[i box\, redus\ ca dimensiune, trebuie s\ asigure condi]ii foarte diferite, mai ales `n ceea ce prive[te temperatura, solu]iile constructive sunt de mare importan]\. ~n primele 2-3 zile de la f\tare temperatura optim\ pentru mame trebuie s\

oscileze `ntre 17-20°C, iar pentru purcei `ntre 30-32°C, deci diferen]e foarte mari; categoriile neacceptând media lor, ci numai valorile separate. Ceilal]i factori se vor trata la tehnologiile de cre[tere [i de exploatare pe categorii de animale [i sectoare de produc]ie. Trebuie consemnat c\, stresul de orice natur\ provoac\ `n organismul scroafei secre]ia unor cantitat\]i mai reduse de hormoni gonadotropi, cu

Page 183: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

183

repercusiuni negative asupra func]iei aparatului genital, finalizate prin: infecunditate, mortalitate embrionar\, avort etc. Avortul, ca finalitate a unei st\ri de stres, este cel mai grav, deoarece este greu suportat de c\tre animal [i implic\ multe cheltuieli, cu atât mai mari cu cât se produce mai târziu, spre actul parturi]iei. Principalele cauze ale avortului la scroafe sunt: administarea de hran\ alterat\, insuficien]a energiei din ra]iile de hran\, temperaturile prea sc\zute

(sub -10°C) sau prea ridicate din ad\post, dezechilibrarea hormonal\ datorit\ prezen]ei excesive a vierilor, iluminatul insuficient pe perioadele de toamn\ [i iarn\, densit\]i prea mari `n boxe [i, nu `n ultimul rând, infec]iile bacteriene [i fungice ale c\ilor genitale, precum [i cele virale (boala Aujesky). Utilizarea furajelor muceg\ite precum [i a celor `nghe]ate de]in ponderea `n provocarea de avorturi `n foarte scurt timp.

Page 184: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

184

CAPITOLUL 8

SISTEME DE EXPLOATA}II ALE SUINELOR

Cererea mereu crescând\ de carne pentru consumul uman a determinat [i o diferen]iere `n timp a sistemelor de exploata]ii `n cre[terea animalelor. ~n cre[terea suinelor, diferen]ierea acestor sisteme de exploata]ii a cunoscut o evolu]ie oarecum asem\n\toare cu cele de la alte specii de animale domestice, fiind condi]ionat\ `n special de posibilitat\]ile de cultivare rentabil\ a furajelor concentrate. Prin urmare, elementul determinant l-a constituit [i `l constituie cererea mereu crescând\ de carne de suine, produs animalier de mare importan]\ pentru echilibrarea proteic\ [i energetic\ a hranei umane. Pentru `nceput a predominat, o lung\ perioad\ de timp, cre[terea extensiv\ a suinelor, `ndeletnicire care a contribuit oarecum la `mbun\t\]irea alimenta]iei umane, precum [i la limitarea migra]iilor popula]iilor umane - elemente precursoare de civiliza]ie. ~n aceste exploata]ii condi]iile de `ntre]inere au fost mai mult improvizare, iar popula]iile de animale primitive Ulterior, s-a trecut la mica produc]iei; cresc\torii apelând la unele practici de selec]ie, al\turi de amenajarea unor spa]ii oarecum specializate pentru categoriile tinere de suine, asigurându-se [i o furajare ceva mai ra]ional\, cel pu]in pentru purceii sugari, scroafele lactante [i vieri. ~n prezent, asist\m la extinderea cre[terii semiintensive [i intensive a suinelor `n unit\]ile specializate, de diferite capacit\]i, toate având la baz\ exploatarea rentabil\ a acestei specii. Având `n vedere cele de mai sus, exploatarea suinelor trebuie s\ fie intensiv\, indiferent de sistemul de exploata]ie adoptat, dependent `n general de forma de proprietate, deoarece nim\nui nu-i este permis s\ creasc\ nerentabil aceast\ specie.

Page 185: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

185

Indiferent de gradul de instruire a unui cresc\tor, acesta `[i propune s\ ob]in\ produc]ii din ce `n ce mai mari de la animale, `ntr-un timp cât mai scurt [i cu cheltuieli cât mai reduse. Exploatarea neintensiv\ a suinelor constituie o risip\ de timp [i de mijloace materiale, indentificându-se cu cunoa[terea biologiei speciei [i cu lipsa de interes a crestorului. ~n cre[terea suinelor s-au diferen]iat mai multe sisteme de exploata]ie, condi]ionate de calitatea materialului biologic, de tehnologiile elaborate [i aplicate la o anumit\ etap\ etc, [i anume: - exploata]ii extensive; - exploata]ii semiintensive; - exploata]ii intensiv-industriale.

8.1. Sistemul de exploata]ie extensiv

Sistemul de exploata]ie extensiv a suinelor s-a aplicat imediat dup\ domesticirea acestei specii, practicându-se printr-o exploatare ineficient\, cauzat\ `n principal de cre[terea unor popula]ii pu]in ameliorare [i de lipsa unor investi]ii minime. Acesta se mai practic\ `n unele gospod\rii personale [i chiar `n unele ferme mici `n care nu se pune problema rentabilit\]ii. Materialul biologic const\ din rase [i popula]ii de suine pu]in ameliorate, care se preteaz\ la exploatarea pe p\[uni, pe lâng\ b\l]i [i chiar `n p\duri. Pentru `ntre]inere se folosesc construc]ii simple, ieftine [i f\r\ amenaj]ri interioare specifice categoriilor de vârst\, sau st\rilor fiziologice. ~n gospod\riile personale, sau `n sectoarele anexe ale unor institu]ii, se pot amenaja una sau mai multe spa]ii cu boxe pentru f\tarea scroafelor, `ns\ bazate numai pe c\ldura biologic\. Boxele [i padocurile sunt confec]ionate din materiale ieftine, locale [i mai rar cu pardoseala din beton. Furajarea animalelor se bazeaz\ pe reziduuri culinare [i pu]ine concentrate, la care se adaug\, pe timp de var\, resurse furajere locale ca: masa verde, colete de sfecl\, iar pe timp de toamn\-iarn\: dovleci, gulii, cartofi declasa]i de la consumul uman [i ocazional ghind\, jir etc. Materialul biologic const\ din rase oarecum ameliorate `ns\ rezistente la condi]iile de mediu vitrege, precum [i unii meti[i care au la baz\ rasele autohtone. Poten]ialul productiv al animalelor este utilizat doar par]ial; bune rezultate sunt `nregistrate atunci când scroafele sunt date la mont\ `n toamn\, urmând ca

Page 186: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

186

f\t\rile s\ aib\ loc prim\vara, a[a `ncât tineretul s\ beneficieze de condi]iile de mediu relativ prielnice din sezoanele c\lduroase. Sacrificarea se face la `nceputul sau `n cursul iernii, când animalele au masa corporal\ de cca. 130 kg sau mai mult, deci dup\ 10-12 luni de la na[tere. ~n cazul raselor tardive vârsta de sacrificare se poate prelungi la 15-16 luni.

8.2. Sistemul de exploata]ie semiintensiv

Sistemul de exploata]ie semiintensiv este adoptat de c\tre majoritatea gospod\riilor popula]iei, de unele sectoare anex\ ale unit\]ilor agricole de produc]ie [i de alte intreprinderi economice (de stat [i particulare). ~n aceste categorii de exploata]ii se fac unele investi]ii, mai ales pentru exploatarea normal\ a scroafelor [i `ntre]inerea adectat\ a tineretului `n]\rcat, constând din boxe de f\tare-al\ptare, boxe pentru purcei `n]\rca]i [i spa]ii pentru `ngr\[are (ad\posturi reamenajate). Materialul biologic const\ din scroafe metise procurate de la unit\]i specializate cu poten]ial productiv destul de ridicat. Se pot utiliza [i suinele din rasele: Bazna, Marele alb, Alb românesc de carne, precum [i meti[i dintre rasele Marele alb [i Landrace etc. Ad\posturile se construiesc din materiale locale sau se pot utiliza construc]iile de tip gospod\resc `n care s-au crescut [i exploatat alte specii de animale, urmate de unele amenaj\ri interioare specifice suinelor. Boxele sunt prev\zute cu alimentare cu ap\ [i chiar cu canaliz\ri pentru eliminarea dejec]iilor. Microclimatul se poate regla par]ial, bazându-se mai mult pe c\ldura biologic\ pe timp de iarn\, iar ventila]ia este pasiv\ (prin co[uri de aerisire, prin u[i sau geamuri). A[ternutul, care const\ din paie sau alte materiale, nu trebuie s\ lipseasc\ de la maternitate [i sectorul de cre[\; prin schimbarea acestuia se asigur\ atât igienizarea boxelor cât [i atenuarea oscila]iilor termice. ~n aceste exploata]ii scroafele sunt utilizate ceva mai ra]ional, find dirijate la mont\ de 2 ori pe an (toamna târziu [i la `nceputul verii) a[a `ncât f\t\rile s\ aib\ loc prim\vara [i la `nceputul toamnei, deci cel mult 2 cicluri de produc]ie pe an. ~n prezent, acest sistem de cre[tere se extinde `n gospod\riile popula]iei cu efective reduse, la nivelul for]ei de munc\ a unei familii [i ceva mai mari `n cadrul asocia]iilor ]\r\ne[ti. Scroafele metise, destinate reproduc]iei, se pot procura din unit\]ile de hibridare, iar masculii numai din unit\]ile de selec]ie (ras\ curat\), prin intermediul “Asocia]iilor de cre[tere a animalelor” constituite la nivel de jude]

Page 187: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

187

sau zonal. ~n teritoriu, se pot `nfiin]a ferme specializate pentru producerea purceilor `n]\rca]i (cu greutatea de 12-15 kg) sau a gr\sunilor (pân\ la 20-30 kg) urmând ca alte unit\]i s\ asigure cre[terea [i `ngr\[area suinelor. Fermele specializate pentru producerea purceilor `n]\rca]i pot exploata 30-100 scroafe [i 2-4 vieri de reproduc]ie, deci for]a de munc\ a 1-2 familii. Raza de activitate a acestor ferme (care livreaz\ purcei la 12-15 kg), se poate limita la o comun\, sau la 1-2 sate din zonele bune cultivatoare de cereale. ~ngr\[area suinelor se mai poate face `n efective reduse, la nivel de gospod\rie particular\ (10-15 capete), ca o activitate anex\, dar cu unele amenaj\ri ale ad\posturilor (boxe, padocuri, alimentare cu ap\ [i canalizare). ~n cazul `n care condi]iile permit condi]ii care ]in de evacuarea dejec]iilor [i de procurarea u[oar\ a hranei, efectivele pot fi mai mari, de 150-300 porci. Furajele, specifice categoriei de vârst\, se procur\ prin asocia]ii ale cresc\torilor individuali sau de la stat. Acestea constau din nutre]uri combinate, completate cu furaje suculente pe timp de iarn\ (cartofi, dovleci, sfecl\) [i mas\ verde pe timp de var\-toamn\ (lucern\ verde). Pentru eficientizarea cre[terii, unit\]ile gospod\re[ti pot procura premixuri de la unit\]ile specializate, urmând ca cerealele s\ se produc\ sau s\ se procure pe plan local. Prelucrarea furajelor se poate face cu ajutorul unor mori cu cioc\nele de mic\ capacitate [i omogenizatoare adecvate. Foarte bune rezultate se `nregistreaz\ prin introducerea `nc\lzirii electrice `n pardoseala boxelor de f\tare-al\ptare [i `n boxele de cre[tere a purceilor `n]\rca]i, care sporesc indicii de produc]ie [i reduc pierderile. Indicatorii de produc]ie se limiteaz\ `ntre 200-250 grame spor mediu zilnic la tineret [i `ntre 350-450g la porcii gra[i, a[a `ncât masa corporal\ de 100-110 kg se realizeaz\ la vârsta de 280-290 zile (8,5-9,0 luni). Prin acest sistem de cre[tere nu se asigur\ o ritmicitate constant\ pe tot parcursul anului `n ceea ce prive[te livrarea porcilor pentru t\iere, dar constituie o activitate anex\ important\ la nivelul unei gospod\rii particulare sau asocia]ii familiale.

8.3. Sistemul de exploata]ie intensiv-industrial

Cre[terea [i `ngr\[area suinelor `n sistem intensiv-industrial constituie metoda cea mai modern\ de organizare [i de desf\[urare a activit\]ii de produc]ie `n vederea ob]inerii unor cantit\]i sporite de carne `n condi]iile de rentabilitate.

Page 188: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

188

Elementul principal, care d\ caracterul industrial al produc]iei, este fluxul tehnologic ce asigur\ ritmicitate, constan]\ [i sincronizare, indiferent de sector [i sezon. No]iunea de flux tehnologic `nglobeaz\ un ansamblu de metode, procedee [i opera]iuni care sunt `nl\n]uite `ntr-o anumit\ ordine, respectând cerin]ele organismului animal, pentru care se folosesc o gam\ larg\ de ad\posturi, utilaje [i instala]ii. ~n general, se urm\re[te valorificarea `ntregului poten]ial biologic al suinelor, precum [i utilizarea cât mai ra]ional\ a mijloacelor materiale [i a for]ei de munc\. 8.3.1. Principiile organizatorice ale sistemului intensiv-industrial

Principiile organizatorice care au stat la baza adopt\rii sau accept\rii sistemului intensiv-industrial au fost: concentrarea, specializarea, intensivi-zarea, industrializarea [i integrarea produc]iei. Concentrarea produc]iei a avut [i are ca scop cre[terea suinelor `n unit\]ile cu efective relativ mari, `n care s\ se permit\ folosirea mai ra]ional\ a utilajelor, a instala]iilor [i a for]ei de munc\. Totodat\ se reduc suprafe]ele de teren agricol pentru construc]ii [i scad investi]iile specifice. Pentru ]ara noastr\, cele mai bune rezultate se `nregistreaz\ `n unit\]ile cu capacitate anual\ de produc]ie `ntre 30-60 mii porci gra[i livrabili. ~n cazul `n care `n apropiere sunt unit\]i service pentru `ntre]inerea [i repara]ia mijloacelor de transport [i a instala]iilor [i f\r\ a necesita construirea de c\i separate de acces, efectivele optime pot fi [i de 5000 porci livrabili anual (deci cu 250-260 scroafe de reproduc]ie). Principalele dezavantaje ale unit\]ilor cu efective mari sunt legate de eliminarea [i prelucrarea dejec]iilor, care nu de pu]ine ori s-au dovedit a fi costisitoare, precum [i evitarea sau limitarea unor epizootii. Specializarea produc]iei a ap\rut ca o necesitate `n exploatarea suinelor, concentrând eforturile `ntr-o anumit\ direc]ie, principal\. Sunt unit\]i care au ca sarcin\ producerea de reproduc\tori `n ras\ curat\ (scrofi]e sau vieru[i), altele `[i aduc contribu]ia la `nmul]irea acestora, pe când altele produc hibrizi, dup\ schemele de `ncruci[are care au `ntrunit cele mai bune rezultate pentru zona respectiv\. Aceste unit\]i au o r\spândire mai mult zonal\, fiind `n concordan]\ cu cerin]ele pentru procurarea de reproduc\tori. Majoritatea unit\]ilor cresc [i `ngra[\ suine pentru t\eire; acestea sunt amplasate cu prec\dere `n zonele cerealiere ale ]\rii, fiind organizate ca “Societ\]i comerciale” cu capital majoritar de stat.

Page 189: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

189

~n condi]iile privatiz\rii, `n viitor se preconizeaz\ `nfiin]area de unit\]i zonale pentru producera tineretului porcin `n]\rcat (pân\ la 15 kg), urmând ca `ngr\[area s\ se efectueze `n ferme separate sau `n asocia]ii ale cresc\torilor de animale, deci unit\]i cu circuit deschis de produc]ie. Tot pe linia specializ\rii trebuie men]ionat c\ din totalul efectivelor de suine, circa 8% `l reprezint\ rasele curate (cu predominan]\ Marele alb), iar cca 92% sunt meti[i de diferite grade. Intensivizarea produc]iei este un pricipiu foarte important [i care se apreciaz\ prin mai mul]i indicatori sintetici, cum ar fi: purcei ob]inu]i pe scroaf\/an, purcei `n]\rca]i pe scroaf\/an, porci livra]i pe scroaf\/an, carne `n viu livrat\ pe m2 construc]ie util\, consumul de furaje (kg sau U.N.) pe tona de carne livrat\ `n viu, consumul de furaj pe reproduc\tor (scroaf\ mediu furajat\ sau vier)/an, carne livrat\ pe or\-muncitor, carne livrat\ pe 1.000.000 lei investit etc. Pentru toate acestea, trebuie s\ de]inem principalele date asupra poten]ialului productiv ale categoriilor de suine, `n condi]iile ideale de `ntre]inere [i de alimenta]ie, peste care orice efort nu se mai justific\, deci limitele relative ale intensiviz\rii. Limitele biologice prev\zute de c\tre CARMAN,G. (1969) ne arat\ c\ `n aceast\ direc]ie mai este `nc\ mult de f\cut: o scroaf\ poate s\ creasc\ pân\ la 20 purcei la o singur\ f\tare; la porcii gra[i se pot `nregistra sporuri medii zilnice de cca. 1263 g, cu un consum de numai 2,0 kg concentrate; propor]ia de carne macr\ poate atinge 70% din greutatea carcasei etc. Indicatorii minimi prev\zu]i pentru unit\]ile de produc]ie din ]ara noastr\ sunt de 18 purcei `n]\rca]i pe an [i scroaf\, cel pu]in 1600 kg carne `n viu livrate pe scroaf\ [i an, cel mult 3,8 kg concentrate pentru 1 kg spor de cre[tere `n greutate vie (`ntre 1-100kg) [i cca. 70% carne `n carcas\ (+oase). Industrializarea produc]iei este acceptat\ foarte u[or la specia suine, putându-se institui un flux tehnologic pe principii industriale, favorizat\ [i de activitatea de reproduc]ie relativ constant\ pe tot parcursul anului. Industrializarea produc]iei la suine permite: ob]inerea de produc]ii de carne ridicate, constante [i ritmice; mecanizarea [i automatizarea principalelor procese de produc]ie care solicit\ efort fizic sporit; cre[terea eficien]ei economice prin sporirea productivit\]ii muncii [i prin exploatarea ra]ional\ a reproduc\torilor (inclusiv folosirea `ns\mân]\rilor artificiale). Principalele caracteristici ale fluxului tehnologic sunt prezentate `n continuare.

Page 190: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

190

1. Unitatea func]ional\ este compartimentul, care din punct de vedere al m\rimii (ca spa]iu), a num\rului de boxe, a organiz\rii interioare, a dot\rii tehnice etc, difer\ de la un sector la altul, respectiv de la o categorie de suine la alta. Numai `n sectorul de mont\-gesta]ie unitatea func]ional\ este grupa de mont\, care poate fi cazat\ `n una sau mai multe boxe din acela[i compartiment. ~n general, se are `n vedere desf\[urarea normal\ a procesului de produc]ie, `n concordan]\ cu cerin]ele biologice ale tuturor categoriilor [i st\rilor fiziologice ale animalelor. 2. Popularea [i depopularea compartimentelor se face pe principiul "totul plin-totul gol", dându-se posibilitatea efectu\rii unor dezinfec]ii riguroase [i eficace. Prin urmare, grupa de mont\ va fi cazat\ `ntr-un num\r de boxe apropiate (pe cât posibil `ntr-un compartiment), care dup\ o perioad\ de folosire va fi eliberat, urmând a se face dezinfec]ia `n 3-5 zile. ~n mod identic se procedeaz\ [i cu compartimentul de f\tare, cu cel de cre[\ [i cu cel de `ngr\[are. 3. Gruparea (lotizarea) animalelor se face pe st\ri fiziologice, pe categorii de vârst\ [i greutate corporal\, pe sexe [i chiar pe tipuri de comportament [i destina]ie. Gruparea animalelor are ca scop reducerea st\rilor conflictuale, posibilitatea instituirii de solu]ii tehnologice relativ uniforme pentru furajarea [i asigurarea condi]iilor de via]\ la nivelul cerin]elor optime medii (deci care nu ]in seama de individualitate). 4. Furajarea animalelor se face cu nutre]uri combinate, elaborate pe baza unor re]ete sau recepturi [i care ]in seama cerin]ele specifice categoriei de suine, coroborate cu asigurarea de celorlalte condi]ii de mediu. 5. Ac]iunile zootehnice, precum [i opera]iunile sanitar-veterinare, se efectueaz\ `n ordinea cronologic\, dup\ programe [i grafice precise, cu un consum minim de for]\ de munc\ [i `n siguran]\ deplin\ (`n "covor"). 6. Excluderea `ntâlnirilor, a suprapunerilor sau a `ncruci[\rilor, pe fluxul tehnologic, a diferitelor categorii sau grupe de animale. 7. Evitarea efectu\rii diferitelor ac]iuni sau opera]iuni tehnice (mont\, f\tare, `n]\rcare, cre[tere, `ngr\[are etc) `n alte verigi, sau spa]ii, decât `n cele prev\zute prin tehnologia de produc]ie. 8. Exploatarea ra]ional\ a reproduc\torilor, pentru sporirea fertilit\]ii [i pentru folosirea spa]iului construit la `ntreaga capacitate [i utilizarea la parametri optimi a instala]iilor [i utilajelor. ~n urma aplic\rii fluxului tehnologic `n unit\]ile intensiv-industriale se pot `nregistra rezultate superioare fa]\ de alte sisteme de exploat\re a suinelor, concretizate prin 1600-1800 kg carne `n viu anual/scroaf\, cu un consum de cca.

Page 191: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

191

5800 kg furaje combinate pe tona de carne livrat\ (consumul tuturor categoriilor de suine). Produc]ia de carne (`n viu) realizat\ pe fiecare m2 construit poate dep\[i 180 kg, justificând caracterul industrial. Integrarea produc]iei constituie principiul cel mai nou [i cu cea mai mare influen]\ asupra activit\]ii economice, sau a rentabilit\]ii unit\]ilor cresc\toare de suine. ~n concep]ia integr\rii produc]iei la suine, se evit\ orice intermediar, `ntre produc\tor [i consumator, a[a `ncât beneficiul realizat s\ se reg\seasc\ `n produsul finit, excluzându-se pulverizarea acestuia la diferi]i intermediari. Aceasta presupune parcurgerea perfect sincronizat\ a tutror verigilor fluxului tehnologic, `ncepând de la producerea purceilor sugari [i pân\ la prelucrarea [i valorificarea produselor proaspete sau a preparatelor solicitate de consumatorul uman. Pe lâng\ acestea, marile unit\]i intensiv-industriale trebuie s\ posede suprafe]e de teren pentru cultivarea cerealelor necesare fabric\rii nutre]urilor combinate, abatoare proprii [i chiar magazine pentru desfacerea produselor finite. Integrarea `n cadrul unit\]ilor cresc\toare a unor ferme pentru cultivarea cerealelor [i oleaginoaselor (maz\re, soia, etc.) constituie o ac]iune de prim ordin, deoarece ponderea cheltuielilor cu furajarea reprezint\ `ntre 60-80% din totalul cheltuielilor directe. ~n cazul `n care unitatea cresc\toare posed\ suprafe]e proprii de teren, sau se poate asocia cu unele ferme vegetale, necesarul de concentrate se stabile[te anual, `n func]ie de efectivul mediu furajat, pe categorii de greutate [i pe st\ri fiziologice. ~n unit\]ile intensiv-industriale cu efective mari, nutre]urile combinate se pot produce [i `n sta]ii proprii, având sub control calitatea materiilor prime [i competen]a personalului. Tot pentru evitarea pulveriz\rii beneficiarului realizat la diferi]i intermediari, se recomand\ existen]a [i func]ionarea de ateliere proprii pentru producerea de preparate pe baz\ de carne de porc, inclusiv a punctelor de sacrificare a animalelor, toate autorizate legal. Desfacerea de carne proasp\t\ de porc, sau de preparate, prin magazinele proprii din centrele urbane sporesc considerabil rentabilitatea unit\]ilor cresc\toare, dându-se posibilitatea st\pânirii eficiente a mecanismului cerere-ofert\, caracteristic pie]ei libere. Pentru unit\]ile cu circuit `nchis se estimeaz\ consumarea unei cantit\]i anuale `ntre 7000-8000 kg concentrate pentru fiecare scroaf\ mediu furajat\, de la care se sconteaz\ livrarea a cca. 17 porci gra[i anual (la 105 kg fiecare). ~n

Page 192: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

192

aceast\ cantitate intr\ cca. 1200 kg concentrate pentru o scroaf\, cca. 6500 kg pentru porcii gra[i respectivi (380 kg x 17 porci) [i cantit\]i mai reduse pentru celelalte categorii aferente. Pentru unit\]ile cu circuit deschis calculele se fac separat, stabilindu-se cca. 310 kg nutre]uri combinate pentru `ngr\[area unui gr\sun de la 25-30 kg la 101-105 kg (cca. 4,5 kg consum specific), iar cca. 70 kg reprezint\ consumurile pentru perioadele de sugar [i de `n]\rcat. ~n cazul unit\]ilor gospod\re[ti, unde se poate institui o alimenta]ie de tip suculent, cantitatea de concentrate se poate diminua cu cca. 20% din total. Structura plantelor cultivate se stabile[te `n func]ie de cantit\]ile sau propor]iile componentelor din ra]ie sau re]et\, pe fiecare categorie de animale `n parte, r\mânând s\ se procure doar suplimentele P.V.M. specifice. ~n aceast\ variant\ se realizeaz\ economii foarte mari la transportul furajelor, la prelucrarea acestora [i se evit\ unele divergen]e `n stabilirea procentelor de transformare ale materiilor prime, precum [i `nsu[irea unor cote de beneficii mai pu]in meritate, de c\tre intermediari. Aceast\ variant\ de cre[tere [i `ngr\[are este mai rentabil\, chiar dac\ unitatea trebuie s\ fac\ unele investi]ii pentru utilaje [i cheltuieli `n plus de energie [i cu for]a de munc\ proprie. 8.3.2. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii de produc]ie `n exploata]iile intensiv-industriale

Sistemul intensiv-industrial de cre[tere [i `ngr\[area suinelor la noi `n ]ar\ a fost organizat `nc\ din anul 1963 `n sectorul de stat [i din anul 1970 `n cel cooperatist. ~n prezent, `n ]ara noastr\, func]ioneaz\ sau sunt `n conservare peste 148 unit\]i intensiv-industriale cu o capacitate anual\ total\ de `ngr\[are de cca. 8,3 milioane animale, din care 2,1 milioane au apar]inut asocia]iilor intercooperatiste. Capacitatea anual\ de `ngr\[are pe unitate productiv\ este mai redus\ `n fostele asocia]ii intercooperatiste (`ntre 15-30 mii porci) [i mai mare `n fostele intreprinderi de stat (`ntre 60-150 mii porci gra[i), cu unele excep]ii `n cazul marilor Combinate pentru producerea [i industrializarea c\rnii de porc (C.P.I.C.P. Timi[ [i Ialomi]a), toate organizate `n prezent ca societ\]i comerciale. Capacitatea de cre[tere [i `ngr\[are a unei unit\]i intensiv-industriale este determinat\ de spa]iile de cazare a animalelor (prin construc]iile sale), de ma[inile [i instala]iile din dotare [i de num\rul de reproduc\tori, care constituie baza investi]iilor.

Page 193: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

193

~n func]ie de modul de utilizare [i scopul activit\]ii, construc]iile dintr-o unitate de tip industrial se `mpart `n dou\ categorii: - construc]ii productive; - construc]ii anexe. Construc]iile productive sunt spa]ii care ad\postesc animalele [i unde au loc principalele procese de produc]ie ca: reproduc]ia, cre[terea [i `ngr\[area. Aceste construc]ii sunt sistematizate `n 4 grupe, adaptate din punct de vedere constuctiv [i func]ional la cele 4 sectoare de produc]ie: - grupa construc]iilor (sau ad\posturilor) pentru activitatea de mont\-gesta]ie, `n care sunt ad\posti]i vierii [i vieru[ii de reproduc]ie, scroafele [i scrofi]ele `n preg\tire pentru `ns\mân]\ri, scroafele [i scrofi]ele gestante; - grupa construc]iilor pentru activitatea din maternitate, `n care sunt ad\postite scroafele `n timpul f\t\rii [i `n perioada de al\ptare a purceilor pân\ la `n]\rcare; - grupa construc]iilor destinate activit\]ii de cre[tere a tineretului suin `n]\rcat, pân\ la greutatea de 25-30 kg; - grupa construc]iilor pentru activitatea de `ngr\[are-finisare, `n care sunt ad\posti]i porcii supu[i `ngr\[\rii, pân\ la greutatea de 105-110 kg, precum [i vierii [i scroafele reformate. Categoria construc]iilor anexe reprezint\ spa]ii construite pentru ma[ini, utilaje, instala]ii etc, toate necesare servirii sectoarelor de produc]ie, precum [i cl\dirile social-administrative, ateliere pentru preparate din carne etc. Activitatea de produc]ie `n unit\]ile industriale de cre[tere [i `ngr\[are a porcilor, precum [i `n cele de producerea materialului de pr\sil\ se desf\[oar\ `n 4 sectoare, dup\ cum urmeaz\: - I - sectorul de mont\-gesta]ie; - II - sectorul de maternitate; - III - sectorul de cre[\; - IV - sectorul de `ngr\[are-finisare (sau de testare). Fiec\rui sector de produc]ie `i este caracteristic\ o anumit\ tehnologie de cre[tere [i exploatare, care reprezint\ un ansamblu de procedee [i opera]iuni pe faze [i care `nl\n]uite compun fluxul tehnologic general (fig.55). ~n general, sectoarele de produc]ie sunt organizate ca ferme separate, diferen]iate unele de altele, mai ales `n cazul sectorului de `ngr\[are. Construc]iile productive au denumirea de hale, care sunt `mp\r]ite `n compartimente, iar acestea `n boxe cu diferite capacit\]i de cazare.

Page 194: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

194

Scroafe

gestante Purcei

`n]\rca]i Scroafe apte

Exterior

I II III IV Fig.55 Schema fluxului tehnologic `ntr-o unitate de tip industrial

Solu]iile constructive [i organizarea interioar\ a compartimentelor precum [i a boxelor difer\ de la o unitate la alta, imperativul general fiind asigurarea condi]iilor de mediu adecvate, `mbinând cerin]ele biologice ale organismului animal cu indicatorii economici sconta]i. A[a de exemplu, pentru o unitate de tip industrial cu sarcina de livrare de 60.000 porci gra[i sunt necesare 4280 scroafe [i 128 vieri de reproduc]ie, la care se mai adaug\ 710 scrofi]e (`ntre 30-110kg) [i 32 vieru[i necesari pentru `nlocuirea reproduc\torilor reforma]i. Fluxul tehnologic se desf\[oar\ `n 25 construc]ii (hale) productive, care asigur\ f\tarea (din 2 `n 2 zile) a 42 de scroafe, fiind necesare `ns\mân]\rile, `n medie, a 62 de scroafe [i scrofi]e (tot din 2 `n 2 zile, tab.33).

Tabelul 33

Principalele ac]iuni tehnice ale fluxului tehnologic pentru o unitate de 60 mii porci anual

Nr.de scroafe montate din 2

`n 2 zile*

Nr.de f\t\ri, din 2 `n 2 zile

Nr.purcei f\ta]i, din 2 `n 2 zile

**

Nr.de purcei `n]\rca]i la

fiecare 4 zile ***

Nr.de gr\suni la fiecare 4 zile

Nr.de porci livra]i la

fiecare 4 zile

62 R=60 C=70

42 400 705 675 660

Not\: * - procentul mediu de fecunditate este de 68%; (R = sezon r\coros, C = sezon c\lduros); ** - prolificitatea este de 9,5 purcei/f\tare; *** - procentul de pierderi este de 17,7% de la na[tere la livrare.

105 - 110 kg 240 - 250 zile

110 - 120 kg

20 -25 kg 90 zile

25-30 kg (95-105 zile)

5-7 kg (35 -42 zile)

Cre[tere tineret pr\sil\

[i testare

Mont\, gesta]ie

F\tare, al\ptare, `n]\rcare

Cre[tere tineret

~ngr\[are

de reproducere

Tineret

gr\suni

Livrare

Page 195: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

195

- Sectorul de mont\-gesta]ie, care este organizat ca ferm\, asigur\ desf\[urarea activit\]ii de produc]ie de produc]ie `n 6 hale, din care 4 sunt destinate `ntre]inerii scroafelor gestante, 1 hal\ pentru `ntre]inerea vierilor, efectuarea `ns\mân]\rilor [i formarea grupelor de mont\, iar 1 hal\ pentru cre[terea scrofi]elor [i vieru[ilor de `nlocuire. - ~n sectorul de maternitate, unde are loc f\tarea scroafelor, al\ptarea [i `n]\rcarea purceilor, sunt `n exploatare 3 hale, fiecare cu câte 8 compartimente. Compartimentele sunt `mp\r]ite `n 32-40 de boxe. ~n total sunt 24 de compartimente cu 840 boxe. ~n condi]iile `n]\rc\rii purceilor la vârsta de 35 de zile, indicele de utilizare a boxelor este de 8,3 pe an. ~n permanen]\ sunt pentru igienizare [i dezinfec]ie un num\r de 4 compartimente, celelalte asigurând cazarea a 700 scroafe cu purceii respectivi. - ~n sectorul cre[\, sunt `n exploatare 4 hale, fiecare cu câte 6 compartimente. Num\rul de boxe variaz\ `n func]ie de num\rul de animale din box\, care trebuie s\ fie de cel mult 20 de suine, revenind `n prima etap\ (`ntre vârstele de 35-75 zile) cca 7 animale pe m2, iar `n etapa a doua (`ntre vârstele de 75-105 zile) cca 4 animale/m2. ~n condi]iile `n care durata de sta]ionare este de 55 zile (`ntre vârstele de 35 [i 90 zile) indicele de utilizare a boxelor este de 6,3 serii/an. ~n permanen]\ sunt 2 compartimente pentru igienizare [i dezinfec]ie; celelalte compatimente asigurând cazarea a circa 9800 cap. tineret `n]\rcat. - ~n sectorul de `ngr\[are-finisare sunt 12 hale, fiecare cu câte 4 compartimente. ~n condi]iile `n care durata `ngr\[\rii este de 140 zile (`ntre vârstele de 90 [i 230 zile), indicele de utilizare a boxelor este de 2,5 serii/an. ~n permanen]\ sunt pentru igienizare [i dezinfec]ie 2 compartimente, celelalte asigurând cazarea a circa 23300 porci. A[a cum s-a mai specificat, grupa de mont\ se formeaz\ din 2 `n 2 zile [i este cazat\ `n mai multe boxe. ~n unit\]ile mai mari grupa de mont\ se formeaz\ zilnic, iar `n cele cu efective mai reduse la perioade mai mari: din 3 `n 3 zile, din 5 `n 5 zile [i chiar s\pt\mânal, dar montele s\ se efectueze, pe cât posibil, grupat. Grupele de f\tare corespund cu grupele de mont\, luându-se `n considerare varia]iile individuale ale manifest\rii c\ldurilor, fecundit\]ii [i prolificit\]ii diferite, mai ales `n func]ie de sezonul montei. F\t\rile grupate ale scroafelor, urmare a unor monte tot grupate, constituie un element pozitiv `n exploatarea femelelor, dându-se posibilitatea redistribuirii purceilor la scroafele bune mame, urmând ca cele cu f\t\ri nereu[ite s\ fie dirijate din nou la mont\, iar cele necorespunz\toare s\ fie reformate [i apoi recondi]ionate prin `ngr\[are.

Page 196: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

196

8.3.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive `n exploata]iile gospod\re[ti

~n condi]iile privatiz\rii agriculturii `n ]ara noastr\ se impune o redimensionare a fermelor de cre[tere a suinelor, ce vizeaz\ promovarea unor exploata]ii de tip gospod\resc, f\r\ a se diminua nivelul de intensivizare a produc]iei, `n scopul sporirii rentabiliz\rii unit\]ilor `n cauz\. De asemenea, se va ]ine cont [i de dimensionarea optim\ a exploata]iilor pentru utilizarea eficient\ a cerealelor cultivate (sau procurate din zon\) [i folosirea ra]ional\ a for]ei de munc\ (la nivelul unei familii) etc. Avându-se `n vedere aceste aspecte principale se consider\ c\ o exploata]ie gospod\resc\, pentru cre[terea a 50 de scroafe sau `ngr\[area anual\ de cca. 800 de porci, nu atinge pragul de risc, atât din punct de vedere ecologic, cât [i sanitar-veterinar, dac\ sunt respectate tehnologiile de produc]ie. ~n cele ce urmeaz\ se vor prezenta tehnologiile de produc]ie pentru exploatarea a 20 de scroafe-matc\ cu activitate de reproduc]ie sezonier\, al\turi de o unitate cu 50 de scroafe-matc\ cu activitate `n flux continuu de produc]ie. ~n prima categorie intr\ exploata]iile din zonele cu posibilit\]i mai modeste de cultivare [i procurare a furajelor cerealiere, iar `n a doua intr\ cele din zonele recunoscute ca bune cultivatoare de cereale, dar apropiate de unii emisari naturali [i cu pante u[oare de teren, inclusiv amenajarea ad\posturilor deja existente `n care s-au crescut alte animale de ferm\. 8.3.3.1. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive `n exploata]iile gospod\re[ti sezoniere cu 20 de scroafe-matc\

Pentru aceste exploata]ii se propune o activitate de reproduc]ie sezonier\, `n sensul c\ montele se vor executa `n perioada 15 noiembrie-15 decembrie pentru ciclul I de produc]ie [i `ntre 15 mai-15 iunie pentru ciclul II, a[a `ncât f\t\rile se vor desf\[ura `ntre 10 martie-10 aprilie, respectiv `ntre 8 septembrie-8 octombrie. E[alonarea f\t\rilor pentru ciclul I s-a f\cut `n ideea c\ produ[ii respectivi s\ se poat\ sacrifica `n perioadele decembrie-februarie, când cererea de carne de porc este sporit\, iar pentru ciclul II `n sezonul estival. Avându-se `n vedere c\ f\t\rile sunt grupate la cel pu]in 16 scroafe [i scrofi]e pe sezon, s-a pus problema utiliz\rii [i a altor boxe pentru f\tare-al\ptare, apelându-se la unele amenaj\ri interioare a celorlalte tipuri de boxe pentru satisfacerea unui confort minim (prin amplasarea de bare de protec]ie, instalarea de microeleveuze `n primele 5-6 zile de la f\tare, amenajarea temporar\ a unui spa]iu de refugiu pentru purcei etc.).

Page 197: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

197

Pentru acest tip de exploata]ie se indic\ posibilitatea colect\rii purinului prin rigole [i canale spre bazinul de decantare, iar partea solid\ s\ fie `ncorporat\ `n a[ternutul din paie [i transportat\ zilnic la platformele de gunoi de grajd (`n straturi alternânde cu b\legarul de la rumeg\toare). Este indicat ca, la boxele din `ngr\[\torie, pardoseala s\ fie compact\ pe 60% din suprafa]\, iar 40% alc\tuit\ din gr\tar de beton armat, sau bare din fier brut cu diametrul de 8-10 mm [i fantele de 15 mm (boxele s\ se poat\ utiliza [i pentru tineretul porcin de peste 25 kg). Pentru exploatarea eficient\ a animalelor se indic\ un ad\post pentru scroafele lactante [i cre[terea purceilor pân\ la greutatea acestora de 25 kg [i altul pentru vieri, scroafe gestante, scrofi]e [i porci gra[i; toate având montate prize electrice (instalate pentru fiecare box\). La fiecare 10 m2 ad\post se prevede un co[ de ventila]ie de 0,5/0,5 m, confec]ionat din tabl\ zincat\ (de 0,6-0,8 mm) [i protejate cu panouri din bare de o]el (`n boxele de `ngr\[are [i de gesta]ie). Toate hr\nitorile se vor amplasa `n zonele compacte ale boxelor, spre aleea de serviciu, fiind confec]ionate din pl\ci de beton armat (troci), pentru scroafele lactante, vieri [i cele gestante, iar pentru tineret `n]\rcat [i porci gra[i din dulapi de beton armat (ca jgheaburi). Ad\parea categoriilor adulte se va face prin compartimentarea trocului (1/3 din lungimea acestuia), iar pentru tineret [i porci gra[i cu ad\p\tori tip pip\, amplasate `n col]urile boxei [i deasupra gr\tarului. Igienizarea boxelor se va face prin extragerea zilnic\ a a[ternutului umed [i murdar pentru scroafe [i vieri, iar la tineret [i porcii gra[i prin utilizarea razului cu foarte pu]in\ ap\. Pentru o mai bun\ sistematizare a ac]iunilor din acest tip de exploata]ie, prezent\m, `n sintez\, efectivele de animale care se vor exploata, principalii indicatori tehnici de reproduc]ie [i de produc]ie posibili de realizat [i spa]iile de cazare pentru animale din stoc. A. Efectivele care se vor exploata: - scroafe-matc\ - 20 cap.; - scrofi]e de `nlocuire - 8 cap.; - vieri de reproduc]ie - 2 cap. B. Indicii de reproduc]ie preconiza]i: - 2 f\t\ri pe scroaf\ pe an; - fecunditatea - 80%; - prolificitatea - 9 purcei/f\tare; - `nlocuirea scroafelor - 35%; - `nlocuirea vierilor - 50%.

Page 198: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

198

C. Indicii tehnici [i de produc]ie: - pierderi de la f\tare la `n]\rcare - 15%; - pierderi de la `n]\rcare la livrare - 5%; - perioada de al\ptare - 42 zile; - perioada de cre[\ - 63 zile; - perioada de `ngr\[are - 140 zile; - perioada de refacere a scroafelor dup\ `n]\rcarea lor - 15 zile; - durata dezinfec]iei dup\ `n]\rcarea purceilor - 5 zile; - greutatea medie a purceilor la `n]\rcare - 7 kg; - greutatea medie a gr\sunilor - 25 kg; - greutatea medie la livrare - 105 kg. D. Produc]ii preconizate: - purcei ob]inu]i pe serie (16 scroafe+6 scrofi]e) - 200 cap.; - purcei `n]\rca]i, pe serie - 170 cap.; - gr\suni pentru `ngr\[are, pe serie - 160 cap.; - porci gra[i livra]i, pe serie - 155 cap.; - carne livrat\ pe serie (155x105 kg/cap) - 16,2 tone; - carne livrat\ pe an (310 porci [i 6 reproduc\tori adul]i reforma]i) - 33,0 tone. E. Spa]ii de cazare pentru animalele din stoc: - num\rul de boxe pentru vieri (2,5x2,0 m) - 2; - num\rul de boxe pentru mont\ (2,5x3,0 m) - 2; - num\rul de boxe pentru scroafe lactante, gestante [i `n a[teptare (2,5x3,0 m, a câte 4 animale `n box\, dar care se pot amenaja individual pentru f\tare) - 6; - num\rul de boxe pentru vieru[i - 1; - num\rul de boxe pentru purceii `n]\rca]i (2,5x3,0 m, a câte 17 purcei/box\, cu 0,35 m2/purcel, care se pot amenaja [i pentru f\tarea scroafelor) - 4; - num\rul de boxe pentru `ntre]inerea diferen]ei de porci gra[i (2,5x3,0m, a câte 8 animale/box\, cu 0,8 m2/porc) - 10. Cu privire la utilizarea ra]ional\ a spa]iului construit, consemn\m faptul c\ numai boxele pentru cazarea vierilor [i a porcilor gra[i sunt destinate special acestor categorii (2+10 boxe), celelalte asigur\ parcurgerea perioadelor de a[teptare pentru mont\, a gesta]iei [i a lacta]iei scroafelor, precum [i `ntre]inerea tineretului `n]\rcat pân\ la greutatea aceastora de 25 kg [i par]ial a porcilor gra[i.

Page 199: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

199

De asemenea, dimensionarea oarecum uniform\ a boxelor, de 2,5 x 3,0 m, s-a f\cut `n ideea compartiment\rii mai u[oare a unui ad\post “standard”, cu l\]imea de 12 m (3 linii de boxe a 3 m fiecare [i a 3 alei de serviciu de 1 m). Mai men]ion\m c\, reforma scroafelor adulte se va efectua odat\ pe an, dup\ `n]\rcarea purceilor rezulta]i din f\t\rile de prim\var\ (`n luna august) [i `nlocuirea acestora cu cele 6 scroafi]e. 8.3.3.2. Activitatea de produc]ie pentru exploata]iile gospod\re[ti cu flux continuu [i un efectiv de 50 de scroafe-matc\

Activitatea de produc]ie se va desf\[ura `n mod relativ constant, pe tot parcursul anului, apelându-se la formarea grupelor de mont\, (care cuprind un num\r variabil de scroafe) din care vor rezulta grupele de f\tare, (care cuprind un num\r constant de animale, a[a `ncât transfer\rile s\ se fac\ ritmic [i `n num\r aproximativ egal de tineret spre sectoarele de cre[\ [i apoi de `ngr\[\torie. Perioada de formare a grupelor de mont\, respectiv de f\tare, este de 10 zile, deci 37 grupe pe an. ~n aceast\ situa]ie, exploata]ia va trebuie s\-[i construiasc\ sau s\-[i amenajeze urm\toarele sectoare de produc]ie: mont\-gesta]ie, maternitate, cre[\ [i de `ngr\[\torie, cu compartimentele [i boxele necesare unei bune desf\[ur\ri a fluxului tehnologic. Pentru o bun\ protec]ie sanitar-veterinar\ se indic\ un ad\post pentru sectoarele de maternitate [i cre[\ (care solicit\ instala]ii de `nc\lzire generale [i locale) [i un alt ad\post pentru mont\-gesta]ie [i `ngr\[\torie, sau separarea acestora printr-o camer\ (culoar) de leg\tur\. Pentru protejarea mediului `nconjur\tor se indic\ [i colectarea purinului `n bazine centrale, iar dejec]iile solide s\ fie colectate manual [i dirijate spre platforma de gunoi, `mpreun\ cu cele provenite de la rumeg\toare, deci utilizabile (dup\ fermentare) ca `ngr\[\minte naturale, mai ales pentru terenurile calcaroase. Deoarece efectivele sunt ceva mai mari decât `n varianta anterioar\, se indic\ specializarea [i chiar separarea activit\]ii de produc]ie: pentru producerea purceilor `n]\rca]i [i cre[terea acestora pân\ la greutatea corporal\ de cca. 15 kg [i separat, pentru cre[terea [i `ngr\[area porcilor gra[i (`ntre 15-105 kg). Unit\]ile specializate `n producerea de purcei `n]\rca]i sunt preferate `n zonele colinare [i uneori submontane, ele deservind mai multe sate [i comune, urmând ca, continuare, cre[terea `n [i `ngr\[area s\ se fac\ `n gospod\riile popula]iei, cu efective `ntre 5-15 porci gra[i. ~n zonele bune cultivatoare de cereale, unde sunt organizate [i asocia]ii agricole vegetale, se indic\ organizarea de `ngr\[\torii cu efective `ntre 500-800

Page 200: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

200

porci livrabili pe an, care `[i pot procura premixuri [i alte concentrate de la unit\]ile cu profil evitându-se transporturile de la mare distan]\. ~n aceast\ situa]ie hr\nirea animalelor trebuie s\ se fac\ cu nutre]uri combinate, sau amestecuri furajere, pentru fiecare categorie de animale `n parte. Datorit\ activit\]ii de produc]ie permanente, `n aceste exploata]ii, for]a de munc\ este utilizat\ mai ra]ional, beneficiindu-se din plin de intensivizarea produc]iei, toate asigurând o rentabilitate crescut\. Pentru planificarea cheltuielilor materiale pe fiecare sector de produc]ie se vor `ntocmi fi[e tehnologice pentru scroafe [i vieri [i separat pentru tineretul `n]\rcat, porci gra[i [i tineret de reproduc]ie (animale procurate de la firme produc\toare de material de pr\sil\), constând din scrofi]e metise F1 (LxMA) [i vieru[i din rasele paterne. Prin `nsumarea tuturor cheltuielilor din aceste fi[e, a cotelor sau a ratelor de beneficii pe fiecate sector, se pot estima costurile de produc]ie [i apoi pre]urile de cost pentru un purcel `n]\rcat (sau a 1 kg greutate vie), a unui gr\sun (de cca. 25 kg) [i a unui porc gras (sau a 1 kg greutate vie). ~n continuare, prezent\m un model de `ntocmire a unei tehnologii de produc]ie pentru o exploata]ie care posed\ un efectiv matc\ de 50 scroafe, 15 scrofi]e de `nlocuire [i categoriile aferente sau rezultate din activitatea de reproduc]ie, care u[ureaz\ foarte mult urm\rirea realiz\rii indicilor tehnici [i de produc]ie, inclusiv compartimentarea ad\posturilor [i exloatarea eficient\ a unor rase sau grupe de meti[i. Efectivele de pornire sunt: 50 cap. scroafe de reproduc]ie, 2 vieri, 15 scrofi]e de `nlocuire [i 1 vieru[, cu specificarea c\ reforma este de 30,0% la scroafe [i 50% la vieri, procentul de fecunditate este de 80% `n sezonul r\coros [i 70% `n cel c\lduros, iar ceilal]i indici de reproduc]ie se men]in ca la varianta anterioar\. Mai men]in\m c\, din cele 15 scrofi]e de `nlocuire, 8 posed\ greutatea corporal\ `ntre 70-90 kg, deci se pot dirija la mont\ `n urm\toarele 2 luni, a[a `ncât efectivul matc\ poten]ial este de 58 de femele.

Cu privire la evolu]ia st\rii fiziologice la scroafe [i scrofi]e, se constat\ c\, `n condi]iile `n care grupele de f\tare se succed decadal (din 10 `n 10 zile), m\rimea acestora este de 3 scroafe (sau 9 scroafe/lun\), iar m\rimea grupei de mont\ variaz\ ca num\r `ntre 4 femele `n sezonul r\coros [i 5 `n cel c\lduros (influen]eaz\ procentul de fecunditate din perioada respectiv\). Pe total an, trebuie s\ se efectueze un num\r de 316 monte pentru a asigura gesta]ia la 158 femele, deci se pot asigura de c\tre 2 vieri de reproduc]ie (poten]ial 366 de monte). Num\rul de f\t\ri anuale este de 111 cu 999 purcei f\ta]i [i 851 purcei `n]\rca]i.

Page 201: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

201

Cu privire la asigurarea spa]iilor de cazare, `n sectorul de mont\-gesta]ie se indic\ amenajarea a 6 boxe comune, cu 9-12 animale `n fiecare box\ [i cu dimensiunile de 3x5 m (deci 4 boxe de femele gestante, 1 box\ de refacerea scroafelor [i 1 de a[teptare a montei), sau 8 boxe pentru 6-12 animale de 3x4 m. ~n acest sector mai sunt necesare 3 boxe pentru vieri [i vieru[i [i 2 boxe pentru efectuarea montelor. Este de preferat ca boxele pentru vieri [i cele cu scroafe `n a[teptarea montei s\ fie prev\zute cu padocuri exterioare. ~n sectorul de maternitate sunt prev\zute 12 boxe de f\tare-al\ptare, cu dimensiunile de 1,5x2,0, când solu]ia constructiv\ este adaptat\ din unit\]ile industriale, sau de 3,0x2,5 m pentru cele gospod\re[ti. Se mai men]ioneaz\ c\, montele trebuie s\ fie grupat, `n cel mult 2-3 zile, din decada respectiv\, a[a `ncât [i f\t\rile s\ se desf\[oare `n bloc, permi]ând regruparea purceilor pe scroafe, dup\ perioada colostral\. Se va avea `n vedere ca num\rul de femele (scroafe [i scrofi]e) din boxele de a[teptare s\ nu scad\ sub efectivul optim `n a[teptare (Ef.o.a.), deci s\ dirij\m (decadal) num\rul de monte prev\zute pentru afluirea corespunz\toare `n sectorul de maternitate, toate `n vedera ob]inerii unui num\r de purcei constant, a exploat\rii ra]ionale a 1-2 muncitori, a utiliz\rii judicioase a spa]iilor construite [i a aprovizion\rii ritmice cu furaje combinate. ~n exemplul dat, efectivul optim `n a[teptare nu trebuie s\ fie mai redus de 9 femele `n sezonul r\coros (r) [i 11 `n cel c\lduros (c), dup\ formula:

Ef.o.a. = 21 Mg mP f g.

. . ., `n care: M.g.m. (r) = 9 [i M.g.m. (c) = 11.

Toate aceste date vor fi introduse `n "Fi[a tehnologic\ pentru scroafe [i vieri", pe luni [i categorii de animale, al\turi de necesarul de furaje, de for]a de munc\, de alte servicii pentru transport, prelucrare, tratamente [i valoarea produc]iei nedeteminate, din a c\ror prelucrare rezult\ pre]ul de cost al unui purcel `n]\rcat, sau a 1 kg greutate vie. Cu privire la tehnologia de produc]ie pentru tineretul porcin `n]\rcat se consemneaz\ c\ decadal intr\ `n sectorul de cre[\ un num\r de 23 de animale (69 pe lun\), totalizându-se pe an 828 capete. Pentru `ntre]inerea acestor animale sunt necesare 7 boxe, `n care s\ fie cazate `ntre 21 [i 23 de capete, cu dimensiunile de 2,5x3,0 m. Sporul mediu zilnic preconizat pentru tineretul `n]\rcat `ntre 6 [i 25 kg, este de 310 g. Pentru extragerea purceilor insuficient dezvolta]i corporal se mai rezerv\ 1 box\ cu acelea[i dimensiuni. Solu]ia constructiv\ pentru boxele din cre[\ este cea indicat\ `n unit\]ile industriale, deci cu o zon\ `nc\lzit\ electric `n pardoseal\ (cca. 1m2), sau cu pardoseala din c\r\mid\ dublu presat\ [i a[ezat\ pe cant. Hr\nitorile se vor confec]iona din

Page 202: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

202

pl\ci de beton armat, sau din tabl\ zincat\ cu grosimea de 2 mm [i compartimentarea jgheabului cu bare din o]el. Pentru porcii gra[i se indic\ amenajarea a 15 boxe [i 1 rezerv\ cu dimensiunile de 4,0/4,0 sau 3,0/5,0 m, cu 60% zon\ compact\ a pardoselei (din beton) [i 40% din gr\tar, (cu l\]imea barelor de 7,0 cm [i fantele de 2,0 cm). Pentru tineretul de reproduc]ie se indic\ amenajarea a 2 boxe cu dimensiunile de 2,5x3,0 m [i acelea[i caracteristici pentru pardoseal\.Atât pentru porcii gra[i, cât [i pentru tineretul de reproduc]ie (scrofi]e de `nlocuire), este indicat ca hr\nitorile s\ fie confec]ionate din pl\ci de beton armat, cu marginea superioar\ a jgheabului prev\zut\ cu cornier (pentru rezisten]\ [i sudarea barelor de o]el necesare compartiment\rii jgheabului). Rezult\ c\, `n cazul `n care unitatea este specializat\ pentru producerea purceilor `n]\rca]i, se sconteaz\, (de la 50 de scroafe [i 8 scrofi]e), pe 850 purcei, iar dac\ se continu\ cre[terea [i `ngr\[area acestora, pe 800 de porci la 105 kg/animal. Produc]ia total\ de carne se estimeaz\ la 86,5 tone (800x105 kg [i 16x160 kg). Prezent\m `n sintez\ num\rul de boxe necesare [i justificarea spa]iului construit sau amenajat pentru cele 2 variante din exploata]iile gospod\re[ti, remarcând c\, `n cazul activit\]ii sezoniere de reproduc]ie, sunt necesare mai multe boxe (raportate la efectivul-matc\ exploatat), [i care trebuie s\ fie amenajate, `n sezonul de f\tare, `n boxe de f\tare-al\ptare.

Tabelul 34

Spa]iile de cazare necesare pentru exploata]iile gospod\re[ti

Num\rul de boxe [i suprafa]a acestora la varianta: Categoria de animale cu 20

scroafe suprafa]a

boxei cu 50

scroafe suprafa]a

boxei Vieri 2 7,5 2 7,5 Vieru[i 1 7,5 1 7,5 Boxe pentru mont\ 2 7,5 2 7,5 Scroafe lactante 6 7,5 12 3,0 Scroafe gestante 6 7,5 4 15,0 Scroafe `n a[teptare - - 2 15,0 Scrofi]e de `nlocuire 1 7,5 2 7,5 Tineret `n]\rcat 4 7,5 8 7,5 Porci gra[i 10 7,5 16 15,0 TOTAL 32 255,0 48 478,0 Carne livrat\ (t) 33,0 x 86,5 x Carne livrat\/scroaf\ (kg) 1650 x 1730 x Carne livrat\/m2 construc]ie (kg) x 129 x 180

Page 203: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

203

Analizând datele din tabelul 34 se poate constata c\, `n varianta `n care se practic\ un flux continuu de produc]ie, produc]ia de carne livrat\ pe o scroaf\ mediu furajat\ este mai mare cu 6,0%, iar investi]ia specific\ pentru 1m2 construit (sau amenajat) este mai redus\ cu 39%, ceea ce justificat\ exploatarea animalelor `n varianta cu 50 de scroafe.

Page 204: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

204

CAPITOLUL 9

FURAJELE {I INFLUEN}A LOR ASUPRA PRODUC}IILOR LA SUINE

9.1. Furajele utilizate `n hrana suinelor [i influen]a lor asupra produc]iilor

Problematica alimenta]iei suinelor este foarte complex\, constituind unul dintre factorii externi cu cea mai mare influen]\ asupra performan]elor de reproduc]ie [i produc]ie, a calit\]ii carcaselor [i a s\n\t\]ii animalelor. ~n acest context, consider\m util\ prezentarea furajelor sau a componentelor care se utilizeaz\ `n ra]iile de hran\ la aceast\ specie, al\turi de factorii interni [i externi care influen]eaz\ indicatorii men]iona]i mai sus, punându-se un accent deosebit pe categoria de porci gra[i, care solicit\, cele mai mari cantit\]i de furaje, iar prin modul de `ngr\[are se hot\re[te calitatea c\rnii [i gr\simii [i care utilizate judicios asigur\ rentabilitatea cresc\toriei. Aparatul digestiv la suine prezint\ o serie de particularit\]i morfologice [i fiziologice care determin\ o digestie specific\, `ncadrând aceast\ specie `n categoria animalelor omnivore. Aparatul digestiv al suinelor este mai adaptat pentru utilizarea nutre]urilor concentrate, de[i cantit\]i limitate [i de alte furaje pot fi incluse `n ra]iile de hran\. Prin urmare, utilizarea diferitelor furaje este determinat\, `n primul rând, de particularit\]ile de ordin morfo-fiziologic [i, `n al doilea rând, de o serie de condi]ii tehnice [i economice.

~n acest context, se au `n vedere urm\toarele aspecte:

• furajele (al\turi de posibilit\]ile de asigurare cu nutre]uri) trebuie s\ fie de bun\ calitate [i `n cantit\]i suficiente;

• costurile de produc]ie ale furajelor trebuie s\ fie `n corela]ie cu rentabilitatea unit\]ii cresc\toare;

Page 205: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

205

• tehnologia de preparare trebuie s\ concorde cu utilizarea eficient\ a furajului de c\tre animal [i cu posibilit\]ile reale din unitate (m\cinare, granulare, fermentare, tocare etc.);

• tehnologiile de administrare [i de distribuire trebuie s\ ]in\ seama de sistemul de cre[tere [i de exploatare, condi]ionate la rândul lor de posibilitatea de mecanizare [i de automatizare;

• tehnica furaj\rii trebuie s\ concorde cu scopul produc]iei, adic\ cu destina]ia final\ (sacrificare, reproduc]ie, prelucrarea carcaselor `n preparate speciale etc.).

~n cele ce urmeaz\ se vor trata, pe scurt, principalele categorii de furaje care se utilizeaz\, sau se pot utiliza `n alimenta]ia suinelor, punându-se accent pe influen]a acestora asupra cre[terii unei categorii sau alta, al\turi de modul cum aceste furaje influen]eaz\ calit\]ile c\rnii [i gr\simii animalelor sacrificate. De asemenea, se va ]ine cont [i de unele aspectele pozitive ce se pot aduce activit\]ii de reproduc]ie (prin utilizarea f\inii de lucern\, a ov\zului etc.) [i chiar asupra s\n\t\]ii (prin administrarea suplimentar\ de orz [i ov\z pr\jite). Alte am\nunte cu privire la cantit\]ile [i propor]iile optime ale diferitelor furaje sau componente, din ra]ii [i re]ete precum [i tehnica de administrare [i de distribuire a lor se vor prezenta (la categoriile respective) `n partea a doua a cursului.

9.1.1. Furajele concentrate

~n aceast\ categorie intr\ furajele care `nglobeaz\ `ntr-un volum redus o valoare nutritiv\ ridicat\ [i care corespund cel mai bine cerin]elor specifice ale suinelor. Cerealele [i leguminoasele cultivate de]in ponderea, mai ales pentru condi]iile pedoclimatice din ]ara noastr\. Porumbul are ponderea cea mai mare dintre cereale `n alimenta]ia acestei specii. Porumbul se utilizeaz\ `n hrana suinelor sub form\ m\cinat\, granula]ia trebuind s\ fie medie, cu excep]ia purceilor sugari unde trebuie s\ fie fin\ spre medie. F\ina de porumb este consumat\ cu pl\cere de c\tre toate categoriile de porcine, dar `n anumite propor]ii. Are o valoare energetic\ ridicat\, de circa 3360 Kcal EM/kg [i `ntre 1,1-1,3 UN. Posed\ `ns\ un con]inut redus de substan]e proteice (`ntre 7,0-10,0% P.B.) cu valoarea biologic\ sc\zut\, ca urmate a propor]iilor reduse de lizin\ (0,2%) [i de triptofan (0,07%). F\ina de porumb este componentul principal energetic pentru fabricarea nutre]urilor combinate la porcine; valoarea biologic\ a proteinei putându-se

Page 206: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

206

echilibra prin utilizarea `n amestecuri a concentratelor proteice [i chiar a aminoacizilor sintetici. La categoriile adulte se pot utiliza [i [tiule]i de porumb dep\nu[a]i [i m\cina]i, `n anumite propor]ii. Utilizarea f\inei de porumb `n exces, la finisarea `ngr\[\rii, determin\ la porcii gra[i ob]inerea unor carcase mai grase, cu sl\nin\ “moale” sau lipsit\ de consisten]\, pe lâng\ valorificarea mai slab\ a hranei. Consisten]a redus\ a sl\ninei se datore[te fix\rii, `n propro]ii mai mari a acizilor gra[i nesatura]i. Cultivarea rentabil\ a porumbului, `n cantit\]i suficiente, condi]ioneaz\ eficien]a economic\ a cre[terii suinelor. Orzul este considerat, pentru multe ]\ri europene, ca furajul cel mai adecvat pentru furajarea porcilor. ~n hran\ se administreaz\ numai sub form\ m\cinat\, cu granula]ia medie, având cca. 2980 Kcal ED/kg, cca. 2910 Kcal EM/kg, cca. 1,12 UN [i cca. 7,8 % P.B.D. (0,4% lizin\). Porcii hr\ni]i cu orz produc carne [i gr\sime de calit\]i foarte bune [i cu conservabilitate ridicat\. Orzul este preferat [i bine tolerat de purceii `n]\rca]i, precum [i de celelalte categorii de suine, cu condi]ia ca acesta s\ fie omogenizat cu alte componente mai bogate `n substan]e proteice. Utilizarea de ra]ii pe baz\ de orz [i lapte ecremat produce o carne de calitate superioar\, o sl\nin\ alb\ [i consistent\, specifice pentru produc]ia de bacon. F\ina de orz `n combina]ie cu cartofii fier]i [i terciui]i produce, de asemenea, carne [i gr\sime de calitate. Orzul nu se introduce `n ra]ie `n primele 2-3 s\pt\mâni de la recoltare, datorit\ con]inutului ridicat `n hordein\. Hr\nirea suinelor care includ nutre]uri combinate cu propor]ii ridicate de orz pot produce ulcere gastrice, mai ales când granula]ia este mare. Ov\zul este un furaj bogat `n substan]e nutritive u[or digestibile, având circa 2720 Kcal EM/kg [i cca. 8,6% P.B.D. (0,4% lizin\). ~n re]etele destinate tineretului porcin, ov\zul se macin\ [i apoi se separ\ paleele, deoarece acestea au un con]inut ridicat `n celuloz\. Ov\zul se recomand\ pentru hrana reproduc\torilor masculi, deoarece stimuleaz\ spermatogeneza [i spore[te apetitul sexual. La femele, stimuleaz\ apari]ia c\ldurilor [i cre[terea produc]iei de lapte.Aceste efecte sunt atribuite con]inutului s\u mai ridicat `n colin\. La categoriile de suine adulte nu este necesar\ separarea paleelor. Nu se recomand\ `n finisarea `ngr\[\rii, deoarece reduce din calit\]ile gr\simii [i chiar ale c\rnii. Grâul se administreaz\ `n hrana suinelor când cantit\]ile `ntrec cererea pentru consumul uman. Valoarea energetic\ este de cca. 3280 Kcal EM/kg [i 1,23 UN, iar con]inutul `n protein\ de cca. 9,8% P.B.D.

Page 207: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

207

Se administreaz\ numai sub form\ m\cinat\, cu granula]ie medie spre mare, `n combina]ie cu alte cereale din componen]a nutre]urilor combinate. Soiul triticale (`ncruci[area dintre grâu [i secar\) corespunde mai mult hr\nirii suinelor, putând substitui par]ial porumbul din ra]ie. ~ngr\[area suinelor cu ra]ii pe baz\ de grâu determin\ carcase de calitate bun\. ~n multe ]\ri se cultiv\ grâu cu destina]ie special\ pentru furajare, care posed\ o calitate medie a glutenului [i la un cost mai sc\zut. Secara se utilizeaz\ `n hrana porcilor, mai ales `n zonele pretabile acestei culturi (`n general nordice). F\ina de secar\ cu granula]ia medie con]ine cca. 3190 Kcal EM/kg, 1,20 UN [i 7,70% P.B.D. Ra]iile de hran\ pe baza acestei cereale determin\ carne [i gr\simi de bun\ calitate. Propor]iile de secar\ din re]ete nu trebuie s\ dep\[easc\ 25-30%, deoarece poate provoca accidente, cum sunt: deranjamente respiratorii [i nervoase, st\ri de diaree [i unele eczeme. Sorgul este o cereal\ cultivat\ pe suprafe]e relativ reduse `n ]ara noastr\, `ns\ are tendin]a de extindere, mai ales `n zonele secetoase, `nlocuind par]ial porumbul din ra]iile de hran\, `ns\ numai pentru suinele adulte [i cele la `ngr\[are. F\ina de sorg con]ine cca. 3290 Kcal EM/kg, 1,16 UN [i 7,6% P.B.D. (0,2% lizin\). Boabele de sorg trebuie s\ fie bine maturate `n momentul prelu\rii lor [i numai dup\ aceeia s\ fie introduse `n re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor combinate. Soia este o leguminoas\ ce se cultiv\ pe suprafe]e din ce `n ce mai mari la noi `n ]ar\, oferind cantit\]i crescute de protein\/ha. Boabele de soia se indic\ a fi tratate termic `nainte de introducerea `n ra]iile de hran\. Cea mai bun\ utilizare este sub form\ de soia toastat\, care con]ine cca. 4300 Kcal ED/kg, cca. 4030 Kcal EM/kg [i cca. 34,5% P.B.D. (2,4% lizin\). De men]ionat c\, digestibilitatea proteinei brute din soia atinge 90%, fa]\ de maz\re, cu 87% [i de grâu, cu 86%. Ra]iile de hran\ pe baz\ de soia determin\ carcase de calitate medie, `ns\ completez\ necesarul de substan]e proteice la categoriile de suine `n cre[tere ([i care sunt furajate cu cereale, `n special porumb). Soia sub form\ de boabe m\cinate ca atare, nu trebuie s\ dep\[easc\ procentul de 4% din ra]ie, deoarece duce la sc\derea sporului `n cre[tere, iar la scroafe produce vomismente. Este indicat ca `n procesul de m\cinare soia s\ se amestece cu boabe de porumb, ambele bine uscate. ~n S.U.A. se prev\d, pentru fiecare 1000 kg carne de porc, cca. 66 kg soia (necesar\ pentru completarea proteinei [i a vitaminelor din ra]ii).

Page 208: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

208

Tabelul 35

Valoarea nutritiv\ medie a furajelor ce se folosesc `n hrana suinelor

Denumirea furajului S.U. g/kg

UN/kgprodus

P.B. g/kg

Lizin\ g/kg

Calciu g/kg

Fosfor g/kg

Nute]uri verzi [i suculente Lucern\ `n `mbobocire 152 0,13 40 2,0 3,5 0,5 Trifoi `n `mbobocire 160 0,18 31 1,4 3,4 0,6 Cartofi 231 0,28 16 - 1,2 0,6 Sfecl\ furajer\ 130 0,12 11 - 0,3 0,3 Morcovi 130 0,15 12 - 0,6 0,4 Dovlecei 100 0,11 13 - - - Concentrate cultivate [i industriale Porumb f\r\ p\nu[i (8%CB)

620 0,77 62 - 1,8 0,9

Porumb hibrid 860 1,20 82 2,0 0,2 2,3 Orz 860 1,10 100 3,0 1,3 3,0 Ov\z 870 1,00 112 4,0 1,7 4,4 Grâu 870 1,23 120 3,0 0,5 3,5 Sorg 870 1,16 100 2,0 0,4 3,0 T\râ]e grâu 860 0,77 140 5,4 1,4 10,0 {rot soia calitatea a III-a 880 1,10 405 24 2,6 7,2 {rot soia calitatea a I-a 880 1,15 480 20 2,2 7,0 {rot soia calitatea a II-a 880 1,10 430 27 2,5 7,2 {rot fl.soarelui tip A 910 0,79 390 11,7 4,0 10,0 {rot fl.soarelui tip B 910 0,79 360 12,9 3,0 10,0 F\in\ carne tip 50 900 1,16 500 26 100 45 F\in\ subproduse p\s\ri 900 1,16 500 27 30 17 F\in\ carne-oase 900 1,05 250 14 150 100 F\in\ pe[te 900 1,09 650 44 60 33 Lapte praf degresat 920 1,42 334 26 13 10 Zar\ praf 920 1,30 325 22,4 13 9,6 F\in\ sânge 900 1,30 800 24,0 2,8 2,2 Zer proasp\t 70 0,09 9,0 - - - Zar\ proasp\t\ 90 0,14 34 - - - Drojdie furajer\ Torulla 900 1,08 420 32 5 16 Drojdie din parafine 940 1,08 505 33 5 16 Subproduse proaspete T\i]ei sfecl\ 74 0,08 8 - 0,7 - Borhot bere 250 0,39 59 - 0,2 0,3 Borhot cartofi 150 0,16 8 - 0,1 0,3 Borhot porumb 80 0,09 19 - 0,2 0,3 Melas\ 785 0,81 60 - 1 0,2 Gr\simi furajere 995 2,40 - - - - Carbonat de calciu 980 - - - 380 - Fosfat dicalcic 940 - - - 240 185

Page 209: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

209

Maz\rea furajer\ se administreaz\ `n hrana suinelor sub form\ de uruial\, producând carne gustoas\, dar de culoare `nchis\, iar gr\simea este foarte tare. Maz\rea este considerat\ pentru suine ca un furaj concentrat proteic, care con]ine o valoare de 1,28 UN, 3400 Kcal ED.kg [i cca. 23% P.B. (cu 1,6% lizin\). Maz\rea este indicat\ pentru re]etele de nutre]uri combinate destinate hr\nirii purceilor sugari [i `n]\rca]i, deoarece este indemn\ la micotoxine [i mai complet\ `n vitamine decât [roturile de soia. Cele mai bune rezultate se `nregistreaz\ când se administreaz\ tratat\ termic sau barotermic, `n propor]ie de cel mult 13% din amestec (cea netratat\ con]ine factori antinutritivi). Maz\rea netratat\ termic nu se indic\ `n hrana tineretului pân\ la vârsta de 60 zile. Pentru tineretul porcin cantit\]ile zilnice maxime, dar tratate pot fi de 500 g, iar la `ngr\[are pân\ la 20% din ra]ie. F\ina de lucern\ deshidratat\ se folose[te `n propor]ii destul de mari (de pân\ la 10%) dar numai `n industria de nutre]uri combinate, ca surs\ de caroten, xantofil\ [i de vitamine, pe lâng\ aportul de substan]e proteice cu mare valoare biologic\, precum [i ca stimulator de cre[tere. F\ina de lucern\ deshidratat\ con]ine `ntre 17-22% P.B. [i are un procent destul de redus `n celuloz\ (lignificat\). F\ina de lucern\ de bun\ calitate con]ine peste 17% P.B. [i sub 25% celuloz\ brut\. ~n hrana scroafelor gestante nu trebuie s\ dep\[easc\ 10% din amestec, la cele lactante pân\ la 5%, iar la porcii gra[i pân\ la 2,5% (la finisare). Se poate utiliza la scroafele gestante pân\ la 25% din amestec, `ns\ `n re]et\ trebuie s\ intre [i cca. 10% f\in\ de soia [i 50-60% f\in\ de porumb (plus alte ingrdiente). Are influen]\ pozitiv\ asupra calit\]ii c\rnii [i gr\simii la porcii gra[i, iar la scroafele de reproduc]ie stimuleaz\ activitatea sexual\ [i rezultatele acesteia. 9.1.2. Subprodusele industriale

Subprodusele industriale rezultate, `n general de la industria alimentar\, sunt utilizate pentru echilibrarea proteic\ a ra]iilor de hran\, al\turi de sporirea palatabilit\]ii [i uneori pentru u[urarea procesului tehnologic de fabricare a nutre]urilor combinate. Utilizarea lor `n hrana suinelor contribuie la rentabilizarea cresc\toriilor, ca urmare a costurilor reduse. T\râ]ele de grâu sunt utilizate fie ca atare, fie `n componen]a nutre]urilor combinate, la toate categoriile de suine. Ele au un con]inut ridicat `n proteine, peste 15,8% P.B., sunt bogate `n fosfor, care al\turi de alte substan]e nutritive favorizeaz\ produc]ia de lapte a scroafelor, iar faptul c\ posed\ propriet\]i emoliente permite evitarea constipa]iilor.

Page 210: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

210

T\râ]ele de grâu au capacitatea de a absorbi u[or lichidele (de cca. 3-4 ori fa]\ de greutatea lor), iar prin fermentare se ob]in cantit\]i `nsemnate de vitamine din complexul B, `n special vitamina B12 (foarte necesar\ `n cre[terea tineretului). {roturile de floarea soarelui reprezint\ un furaj bogat `n protein\ (cu con]inut ridicat `n lizin\) [i `n vitaminele din complexul B. Con]inutul `n ED este de 3050 Kcal/kg, valoarea nutritiv\ de 0,80 UN, iar con]inutul `n protein\ de 31,6% P.B.D. (cu 1,6 % lizin\ [i 0,5% triptofan). ~n alimenta]ia tineretului porcin se indic\ `ndep\rtarea, prin cernere, a p\r]ilor cu con]inut ridicat `n celuloz\. {roturile de floarea soarelui completeaz\ ra]iile pe baz\ de cereale `n privin]a substan]elor proteice, `ns\ la `ngr\[are determin\ carne [i gr\sime de calitate slab\. {roturile de soia livrate unit\]ilor zootehnice sunt tratate prin toastare [i reprezint\ componenta de baz\ `n echilibrarea proteic\ a ra]iilor de hran\. Con]inutul `n P.B. variaz\ `ntre 44,0-48,0%, fiind foarte bogate `n lizin\ (2,7 % ) `n triptofan (0,5%), [i `n vitaminele din complexul B. ~n hrana porcilor gra[i, la finisare, propor]ia de participare a nutre]urilor combinate se reduce, deoarece afecteaz\ calit\]ile c\rnii [i gr\simii. 9.1.3. Nutre]urile proteice

F\ina de carne provine din prelucrarea integral\ a animalelor, sau por]iuni din carcasele acestora improprii pentru consumul uman. Acestea con]in `ntre 52-60% P.B., 3180 Kcal E.D./kg [i 1,16 UN. Condi]iile principale pentru un produs de calitate sunt legate de propor]ia de ap\ (ce nu trebuie s\ dep\[easc\ 13%) [i con]inutul redus `n gr\sime.

Consumarea trebuie s\ se fac\ `n stare proasp\t\. Substan]ele proteice au o mare valoare biologic\, iar cele minerale sunt bine echilibrate; f\ina de carne constituind un component de baz\ `n corijarea caren]elor de aminoacizi esen]iali `n cazul utiliz\rii furajelor de origine vegetal\. ~n re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor combinate nu trebuie s\ dep\[easc\ 5% din amestec, iar `n finisarea `ngr\[\rii se reduce la minim, deoarece imprim\ gust nepl\cut c\rnii. F\ina de sânge se utilizeaz\ `n prepararea nutre]urilor combinate pentru categoriile tinere de suine, `ns\ consumarea acestora trebuie s\ se fac\ numai `n stare proasp\t\ [i `ntr-un timp scurt. Valoarea nutritiv\ este de 1,3 UN, cu cca. 4150 Kcal. ED/kg [i cca. 54,4% P.B. Substan]ele nutritive din f\ina de sânge au coeficien]i mari de digestibilitate (de 84% pentru P.B. [i 91% pentru G.B.)

Page 211: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

211

F\ina de pe[te se prepar\ din pe[te de calitate inferioar\, sau din unele specii capturate special, dar improprii pentru consumul uman. Aceasta con]ine `ntre 60-70% P.B., cca. 4300 Kcal E.D./kg [i 1,09 UN. Digestibilitatea substan]elor nutritive este foarte mare, peste 93% la P.B. [i peste 97% la G.B. F\ina de pe[te se folose[te numai `n prepararea nutre]urilor combinate, `n propor]ie de cel mult 7% din amestec, fiind un component excelent pentru echilibrarea proteic\ a ra]iilor de hran\, mai ales pentru tineretul `n cre[tere. La finisarea porcilor gra[i se scoate sau se reduce drastic din re]et\ deoarece imprim\ gust nepl\cut c\rnii [i gr\simii. Drojdiile furajere sunt produse pe baz\ de microorganisme unicelulare care s-au dezvoltat pe diferite suporturi nutritive [i care, `n urma unor tratamente [i prelucr\ri constituie componente valoroase pentru nutre]urile combinate, având con]inuturi ridicate `n substan]e proteice [i minerale. Microorganismele utilizate sunt de tip Torulla [i Monilia, iar materiile prime, care formeaz\ suportul nutritiv, sunt: cocenii [i cioc\l\ii de porumb, paiele, stuful, de[euri de la fabricile de cherestea, toate m\cinate [i tratate special, al\turi de amidon, sfecl\ de zah\r etc. Sunt unele tehnologii la care substratul nutritiv are la baz\ produse petroliere. Proteina drojdiilor furajere este bogat\ `n aminoacizi esen]iali, `n special `n lizin\ [i metionin\. Drojdiile sunt bogate `n vitaminele complexului B, `n macro [i microelemente (Ca, P, Fe). Valoarea nutritiv\ este de 1,08 UN, `ntre 3290-3720 Kcal E.D/kg [i `ntre 33,30-42,5% P.B.D. Nu imprim\ gust nepl\cut c\rnii, a[a `ncât se poate utiliza cu succes [i `n finisarea `ngr\[\rii. Laptele praf ecremat provine din laptele ecremat [i se caracterizeaz\ printr-o valoarea nutritiv\ ridicat\ (1,4 UN [i 33,5 % P.B.), indispensabil pentru re]etele de fabrica]ie a nutre]urilor combinate destinate purceilor sugari [i tineretului `n]\rcat. ~ncorporarea `n nutre]urile combinate se face `n propor]ie de 10-20% din amestec pentru sugari [i 3-5% pentru cei `n]\rca]i. Proteina are mare valoare biologic\, adecvat\ aparatului digestiv al purceilor. Determin\ o carne de calitate superioar\ [i o cre[tere armonioas\ a corpului, la toate categoriile de suine. ~n hrana suinelor se mai utilizeaz\ [i alte nutre]uri energizante cum ar fi: gr\simile animale, al c\ror procent de participare `n re]etele de nutre]uri combinate nu trebuie s\ dep\[easc\ 10%; melasa, `n procent de 5-10% (cu suplimentarea calciului `n ra]ie); zah\rul, `n propor]ie de 3-5% (numai pentru purceii sugari); lecitina, `n propor]ie de 1-2%, precum [i unele uleiuri vegetale, `n propor]ie de 1%.

Page 212: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

212

9.1.4. Furajele de volum

~n aceast\ categorie intr\ nutre]urile suculente, cele fibroase [i cele verzi, care se pot utiliza `n diferite propor]ii `n hrana suinelor - scopul principal fiind reducerea costului de produc]ie al c\rnii de porc. Aceste furaje au valoare energetic\ sc\zut\, volum mare, con]inut redus `n protein\, a[a `ncât ele nu pot substitui decât par]ial concentratele din alimenta]ia suinelor. Cartoful are con]inuturi ridicate `n ap\ (70-80%) [i `n amidon (80% din SU) [i reduse `n substan]e proteice (2,2% P.B. din SU) [i vitamine. Valoarea nutritiv\ la produsul ca atare este de cca. 0,2 UN, cca. 840 Kcal E.D./kg, cu men]iunea c\ digestibilitatea Ef.N. dep\[e[te 94%. Suinele hr\nite cu ra]ii pe baz\ de cartofi produc o carne mai deschis\ la culoare [i o sl\nin\ consistent\. Hr\nirea cu cartofi este destul de rentabil\ `n zonele cu condi]ii de cultur\ favorabile, `ns\ numai `n unit\]ile cu efective reduse [i unde sunt posibilit\]i de tratare termic\. La porcii gra[i, crescu]i `n unit\]ile gospod\re[ti, cartofii fier]i pot participa `n propor]ie de 30-40% din SU a ra]iilor de hran\. ~n hrana gr\sunilor (25-45 kg) cantit\]ile zilnice variaz\ `ntre 2,0-3,0 kg, iar a porcilor gra[i `ntre 5,0-7,0 kg. Se indic\ ca, `nainte de fierbere cartofii s\ fie u[or sp\la]i de p\mânt, iar `n lunile de iarn\ [i prim\var\ apa de fierbere s\ fie `nl\turat\. Cartofii fier]i se omogenizeaz\ cu f\inuri sau uruieli de cereale, când se realizeaz\ [i terciuirea lor, iar odat\ cu acestea cre[te digestibilitatea tuturor substan]elor nutritive. Carcasele ob]inute de la porcii `ngr\[a]i pe baz\ de cartofi sunt preferate `n industria mezelurilor, sl\nina fiind consistent\ [i alb\. Sfecla semizaharat\ [i de zah\r se utilizeaz\ `n hrana suinelor `n zonele de cultur\ favorabil\ [i `n unit\]ile cu efective reduse. Sfecla se poate folosi `n hrana suinelor `n amestec cu uruial\ de cereale, fân de lucern\ m\cinat [i chiar cartofi, sub form\ tocat\ [i uneori op\rit\. La tineretul de peste 20 kg se administreaz\ zilnic 1,5 kg sfecl\, la porcii gra[i `ntre 4-5 kg, iar la scroafele gestante câte 4 kg de fiecare 100 kg mas\ corporal\. De men]ionat c\, sfecla gr\be[te tranzitul intestinal, ducând la reducerea valorific\rii hranei [i uneori la apari]ia st\rilor de diaree care se pot atenua prin amestecarea cu f\inuri de cereale. Morcovul furajer se folose[te `n alimenta]ia reproduc\torilor masculi, a tineretului [i chiar a scroafelor lactante pe timp de iarn\. ~n general, morcovul se administreaz\ ca supliment, sub form\ crud\, `n cantit\]i variabile [i `n func]ie de posibilit\]i. De men]ionat c\, `n finisarea porcilor gra[i, morcovul se scoate din aleimenta]ie cu (4-6 s\pt\mâni) `nainte de sacrificare, deoarece imprim\ o

Page 213: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

213

culoare galben\ gr\simii. Orientativ, se calculeaz\ zilnic, `n lunile de iarn\ 0,5 kg pentru tineret [i 1,0 kg pentru reproduc\tori. Porumbul past\ se ob]ine din porumb [tiule]i dep\nu[a]i, toca]i, m\cina]i, iar apoi amestecul este murat `n silozuri speciale. Acest furaj de volum se poate utiliza `n hrana suinelor, mai ales `n zonele favorabile cultiv\rii porumbului, când este pericolului ca boabele s\ nu ating\ faza de maturitate deplin\. {tiule]ii de porumb cu boabe [i dep\nu[a]i se prelucreaz\ la umiditatea medie de 32-40%, se depoziteaz\ [i se preseaz\ energic pentru fermentare `n celulele silozurilor (de tip tunel). Se ob]in rezultate economice bune la porcii gra[i `n finisare [i la scroafele `n prima parte a gesta]iei, cu condi]ia ca ra]iile de hran\ s\ fie completate cu furaje combinate de completare, deci cu con]inuturi mai mari `n protein\. D\ rezultate `n unit\]ile cu efective medii [i cu posibilit\]i de distribuire mecanizate.

Tabelul 36

Valoarea nutritiv\ [i compozi]ia chimic\ a variantelor de porumb murat

Boabe `nsilozate {tiule]i `nsiloza]i Specificare (% din S.U.) (% din S.U.)

Propor]ia din plant\ (%) 40-50 45-55 Cantitatea de SU (%) 55-70 40-60 Energia digestibil\ (Kcal/kg SU) 3850-4100 3250-3550 E.f.N. (% din SU) 80-82 75-85 Celuloz\ brut\ (%) 1,8-2,5 6,0-11,0 Gr\sime brut\ (%) 4,0-5,0 3,5-5,0 Protein\ brut\ (%) d.c. : 9-11 9-12 - lizin\ 0,9-0,32 0,25 - metionin\+cistin\ 0,45-0,47 0,35 - triptofan 0,06-0,10 - - treonin\ 0,30-0,39 0,36 - leucin\ 1,25-1,34 1,89 - izoleucin\ 0,39-0,41 0,35 - valin\ 0,49-0,53 0,50 - histidin\ 0,28-0,29 0,32 - arginin\ 0,46-0,49 0,41 - fenilalanin\+tirozin\ 0,93-1,00 0,76 Cenu[\ brut\ 1,4-2,0 1,5-2,0 - calciu 0,01-0,03 0,02 - fosfor 0,31-0,35 0,34 - sodiu 0,007-0,008 0,01 - potasiu 0,3-0,4 0,5 - magneziu 0,11-0,12 0,15

Page 214: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

214

Tehnologia de producere a pastei de porumb este relativ recent\ (din anul 1960) [i se practic\ `n ]\rile din nordul [i centrul Europei, care cultiv\ hibrizi târzii. Pentru o bun\ fermentare se indic\ tratarea pastei cu acid propionic `n doz\ de 2,0 kg/ton\ [i tasarea foarte energic\. Valoarea nutritiv\ variaz\ `ntre 0,6-0,8 UN, con]inutul `n protein\ `ntre 4-6% P.B., iar `n celuloz\ brut\ `ntre 4-7%. FEVRIER, G. (1981) indic\ la pasta de porumb (ob]inut\ din boabe [i cioc\l\i) valori 3500 Kcal E.M./kg SU, men]ionând c\ digestibilitatea proteinelor este mai mare cu 4-7% fa]\ de boabele uscate. ~n hrana porcilor gra[i (`ntre 30-110 kg) se poate administra zilnic, `n medie 1,7 kg past\ de porumb [i 1,0 kg furaj combinat de completare cu 23-25% P.B. Al]i autori sugereaz\ cantit\]i diferen]iate pe zi, de 1,3 kg la tineretul porcin, de 2,2 kg la cel `ntre 30-60kg [i de 3,5 kg la porcii gra[i `ntre 60-100 kg iar la scroafele `n prima parte a gestan]ei `ntre 5-6 kg. Pentru `ncurajarea producerii pastei de porumb, PELZER, PH. (1981) consemneaz\ unele rezultate comparative ob]inute `n `ngr\[area porcilor cu ra]ii pe baza de: orz, porumb boabe (uscat) [i past\ de porumb, din care rezult\ interesul [i necesitatea pentru ultima variant\. Autorul pledeaz\ pentru aceast\ tehnic\ de recoltare a hibrizilor târzii [i de p\strarea economic\ a boabelor de porumb, mai ales `n zonele cu clim\ umed\, sau când se `ntrev\d perioade ploioase `n timpul recolt\rii (tab.37).

Tabelul 37

Rezultatele `nregistrate la porcii gra[i furaja]i diferen]iat (dup\ PELZER, PH. -1981)

Specificare Orz Porumb uscat

(boabe) Past\ de porumb

Greutatea (kg) - ini]ial\ 34,7 34,6 35,6 - final\ 101,4 101,6 101,4 Durata `ngr\[\rii (zile) 103 104 103 Sporul mediu zilnic (g) 644 642 635 Consum specific de SU/kg spor (kg) 2,93 2,71 2,73 Randamentul la sacrificare (%) 76,0 77,8 77,5 Propor]ia de jambon+cotlet (%) 43,7 46,4 46,3

~n urma hr\nirii porcilor gra[i cu ra]ii pe baz\ de past\ de porumb se constat\ o calitate superioar\ a carcasei, `n timp ce indicii tehnologici au fost foarte apropia]i, f\r\ a mai lua `n calcul pierderile [i cheltuielile ocazionate cu uscarea boabelor. ~n aceast\ variant\ se utilizeaz\ mai judicios mijloacele de transport, iar perioada de recoltare avanseaz\ `n var\ cu cca. 20-25 zile.

Page 215: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

215

AUMAITRE, A. (1980) arat\ c\ la uscarea for]at\ a boabelor de porumb, con]inutul `n azot solubil scade de la 18,2% la 11,6% `n timp ce prin `nsilozarea sub form\ de past\ aceasta cre[te de la 14,5% la 39,8% din S.U. Dup\ acest autor, `n hrana porcilor gra[i, porumbul past\ se poate utiliza `n amestec cu 16,4-22,0% [roturi de soia. WOOD, M. (1982) men]ioneaz\ c\ `n cazul utiliz\rii `n hrana tineretului suin sub 30 kg, sporul mediu zilnic nu se manifest\ la nivelul poten]ialului productiv, `ns\ se justific\ prin costul redus [i sc\derea din importan]\ a unor afec]iuni digestive. Al]i autori recomand\, pentru porcii gra[i, `ntre 0,5-1,0 kg/zi, al\turi de un nutre] combinat de completare care s\ con]in\ 22% P.B. asigurându-se zilnic 12 g lizin\, 15 g Ca, 6g P [i substan\ele vitaminice necesare (BURGSTALLER, G. 1980). Lucerna verde (Medicago sativa) se utilizeaz\ `n hrana tuturor categoriilor de suine, mai pu]in a sugarilor `n prima perioad\ de al\ptare (`n primele 15 zile de via]\). Lucerna se administreaz\ fie cosit\, fie prin p\[unare, când `n\l]imea plantelor dep\se[te 15-20 cm. Con]inutul cel mai ridicat `n proteine este `n faza de vegeta]ie “`nceputul `nfloririi” (cca. 30% din plante sunt `nflorite), faz\ `n care celuloza este par]ial lignificat\. ~n aceast\ faz\ masa verde con]ine, raportat\ la S.U., cca. 4,5% protein\ brut\ [i 6,2% celuloz\ brut\. Valoarea nutritiv\ este de 0,15-0,18 UN [i cca. 470 Kcal E.M./kg mas\ verde. Lucerna constituie o surs\ sigur\ de mas\ verde pe tot parcursul verii, fiind foarte rezistent\ la secet\. ~n hrana porcilor gra[i determin\ carne [i gr\sime de foarte bun\ calitate, iar la scroafe regleaz\ [i stimuleaz\ activitatea de reproduc]ie. Se poate p\[una mai ales `n anul al treilea de exploatare, completând la animale necesarul de azot din ra]ii. Cantit\]ile zilnice variaz\ `ntre 10-20% din SU a ra]iilor de hran\. Se utilizeaz\ cu succes `n unit\]ile gospod\e[ti sub form\ tocat\ [i u[or p\lit\ pentru scroafele lactante, tineretul porcin (300-600 g/zi) [i la scroafe `n prima fa]\ de gesta]ie (1-2 kg/zi). ~n unit\]ile cu cre[tere industrial\, unde eliminarea dejec]iilor se face hidraulic, lucerna verde, ca atare, nu se introduce `n hran\, `ns\ se poate administra sub form\ de suc (R la extragere = cca.40%), sau sub forma unor preparate proteice de tip COLUROM (concentrat de lucern\ românesc). Aceste preparate concentrate aduc un aport `nsemnat de vitamine, de substan]e minerale [i chiar proteice `n ra]iile de hran\ `n care s-a introdus.

Page 216: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

216

Concentratul proteic ob]inut din lucerna verde con]ine peste 33,5% P.B., cantit\]i sporite de β-caroten, xantofil\, vitamine, substan]e minerale, factori necunoscu]i de cre[tere, toate cu influen]\ pozitiv\ asupra indicatorilor de cre[tere la tineretul porcin [i asupra calit\]ii carcasei la porcii `n finisare. Se remarc\ durata mare de conservabilitate (cca. 6 luni) [i u[urin]a de `nglobare `n re]etele de furaje combinate. Reziduurile culinare se pot utiliza `n hrana porcinelor mai ales pentru `ngr\[are, `n unit\]ile cu efective reduse [i apropiate de cantine [i restaurante. Din reziduuri se separ\, pe cât posibil, p\r]ile acide (mur\turi [i chiar bor[urile) [i se `nl\tur\ fragmentele de sticl\, faian]\, precum [i oasele de pe[te, deoarece produc accidente [i deranjamente ale aparatului digestiv. Reziduurile culinare m\resc considerabil palatabilitatea hranei [i contribuie la ob]inerea de carcase cu calit\]i organoleptice superioare. Se indic\ utilizarea lor `n hrana tineretului porcin de peste 20 kg [i `n amestec cu uruieli de porumb [i de orz, `n raport de 1/2-1/3. Acestea trebuie s\ fie administrate dup\ fierbere `n vase cu pere]i dubli, p\strate `n containere speciale [i depozitate `n camere r\coroase. 9.1.5. Nutre]urile combinate

Nutre]urile combinate, sau furajele combinate, reprezint\ amestecuri de furaje (componente) de diferite provenien]e (cereale, leguminoase, reziduuri industriale, concentrate proteice de origine animal\ etc.), la care se adaug\ s\ruri minerale, vitamine [i chiar antibiotice - toate bine propor]ionate, m\cinate [i perfect omogenizate pentru a satisface la animale cerin]ele specifice `n substan]e nutritive. Nutre]urile combinate se prepar\ `n unit\]i specializate, dup\ diferite recepturi [i pentru toate categoriile de suine, a[a `ncât animalul consumând o anumit\ cantitate (corelat\ cu specificul digestiei) s\-[i asigure necesarul de substan]e nutritive pentru `ntre]inere [i produc]ie. Avantajele utiliz\rii nutre]urile combinate `n hrana suinelor justific\ producerea lor, [i se reg\sesc `n urm\toarele:

• cre[terea valorii nutritive a amestecului, ca urmare a complementarit\]ii substan]elor nutritive din componente;

• utilizarea mai ra]ional\ a resurselor furajere;

• `nlesne[te hr\nirea diferen]iat\ a diferitelor categorii de suine, `n func]ie de cerine]ele fiziologice [i scopul produc]iei;

• asigur\ `mbun\t\]irea unor indicatori tehnici [i economici, prin cre[terea sporului `n greutate [i eficien]a utiliz\rii hranei;

Page 217: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

217

• u[ureaz\ `ncorporarea unor aditivi furajeri (ingrediente care completeaz\, corecteaz\ [i echilibreaz\ ra]iile de hran\);

• asigur\ rentabilizarea cresc\toriilor, prin reducerea costului prelucr\rii hranei animalelor;

• permite aplicarea ultimelor nout\]i `n alimenta]ia suinelor. Toate acestea explic\ `n bun\ m\sur\ de ce majoritatea ]\rilor bune cresc\toare de suine posed\ tehnologii adecvate de producere a nutre]urile combinate pentru hr\nirea acestei specii, `n condi]ii de rentabilitate. Nutre]urile combinate pentru suine pot fi clasificate dup\ mai multe criterii, a[a cum rezult\ din fig. 56 [i pe care le prezent\m `n continuare.

Fig.56 Clasificarea nutre]urilor combinate

NUTRE}URI COMBINATE

DUP| CON}INUTUL ~N SUBSTAN}E NUTRITIVE

DUP| FORMA DE PREZENTARE

Nutre]uri combinate complete

Pot constitui singure ra]iile de hran\

Nutre] combinat de completare

Nutre]uri combinate suplimentare

Completeaz\ ra]ia `n subst. nutritive

Suplimente vitamino-minerale. Se adaug\ 0,2-0,5%

Suplimente proteino-vitamino-minerale. Se adaug\ 5-30%

Nutre]uri combinate speciale

Substituen]i de lapte

Preamestecuri curative sau profilactice

F\inuri Majoritatea nutre]urilor combinate

Granule

Past\ sau lichide Substituien]i

DUP| CATEGORIA DE PORCINE

N.C. 0-1 Prestarter

N.C. 0-2 Starter

N.C. 0-3 Grower

N.C. 0-4 Finischer

N.C. 0-5; 0-6

Utilizat pân\ la vârsta de 40-50 zile [i 10-12 kg

Utilizat pân\ la vârsta de 80-100 zile [i 20-30 kg

Pân\ la 50-60 kg

Pentru ultima perioad\ de `ngr\[are

Pentru animalele de reproduc]ie

Page 218: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

218

- Dup\ con]inutul `n substan]e nutritive, nutre]urile combinate se clasific\ `n: 1. Nutre]urile combinate complete care pot constitui singure ra]iile de hran\ pentru suine. Acestea se consum\ curent `n exploata]iile de tip industrial, preparându-se `n unit\]i specializate, dar [i `n sectoarele anex\ ale cresc\toriilor, dup\ re]ete stabilite prin recepturi. Re]etele se prepar\ `n func]ie de categoriile de porci, de posibilit\]ile de procurare a componentelor [i de destina]ia final\ a animalelor. De men]ionat c\, prin consumarea unei anumite cantit\]i de nutre] combinat, specificat prin tehnologie, se asigur\ toate substan]ele nutritive necesare organismului atât pentru `ntre]inerea func]iilor vitale cât [i pentru produc]iile planificate. 2. Nutre]urile combinate de completare se utilizeaz\ `n alimenta]ia unor categorii de suine pentru echilibrarea con]inutului ra]iei `n unele substan]e nutritive. Categoriile de porcine pentru care se utilizeaz\ aceste nutre]uri trebuie s\ permit\ tipul de alimenta]ie suculent, cum ar fi porcii gra[i, scroafele gestante [i `ntr-o m\sur\ mai mic\ vierii de reproduc]ie. Se bazeaz\ pe utilizarea nutre]urilor verzi pe timp de var\, iar pe timp de iarn\ a pastei de porumb, a cartofilor, precum [i a dovlecilor [i a sfeclei, sau a guliilor. Componentele care intr\ `n re]et\, propor]iile acestora [i caracteristicile amestecului difer\ de la o categorie de suine la alta, `nglobându-se `n general propor]ii mai ridicate `n proteine. 3. Nutre]urile combinate suplimentare denumite [i "concentrate de substan]e active" se adaug\ `n ra]iile pe baz\ de concetrate, subdivizându-se `n:

• suplimente vitamino-minerale, ca: vamixuri, supernuclee, zooforturi, premixuri vitami- no-minerale etc., ad\ugate `n propor]ii reduse, `ntre 0,2-2%, vizând comple- tarea necesarului de vitamine [i de substan]e minerale;

• suplimente proteino-vitamino-minerale, sau P.V.M., denumite [i "nuclee de ra]ii" se adaug\ `n propor]ii de 5-30%, asigurând pe lâng\ vitamine [i substan]e minerale [i o parte din proteine, `n special de origine animal\ sau mixt\. Aceste suplimente de tip P.V.M. sunt utilizate mai mult `n cresc\toriile de suine cu efective reduse, ele procurându-se din unit\]ile specializate, pentru fiecare categorie de vârst\ sau stare fiziologic\ `n parte.

~n componen]a acestor P.V.M.-uri se pot introduce [i concentrate proteice din lucern\ verde, de tip COLUROM, mai ales la tineretul `n]\rcat, insuficient dezvoltat corporal, care reprezint\ cca. 15% din efectivul `n]\rcat. Recuperarea dezvolt\rii corporale a purceilor `n]\rca]i prin utilizarea preparatelor de tip COLUROM, reprezint\ o practic\ eficient\ `n unit\]ile de tip industrial.

Page 219: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

219

Sporul mediu zilnic se poate m\ri cu 8-10% la cei purceii dezvolta]i corporal normal [i cu 10-15% la cei insuficient dezvolta]i, al\turi de evitarea pierderilor prin morbiditate [i mortalitate. 4. Nutre]urile combinate speciale se folosesc numai `n cazuri speciale, cum ar fi:

• substituien]i de lapte, care se utilizeaz\ pentru `nlocuirea laptelui matern `n primele perioade de al\ptare a purceilor, a celor orfani sau ca supliment `n perioada de lacta]ie;

• preamestecuri curative [i profilactice, care se introduc `n re]etele pentru combaterea sau prevenirea unor maladii [i a st\rii de stres.

- Dup\ forma de prezentare, exist\ urm\toarele categorii de nutre]urile combinate: 1. Nutre]urile combinate sub form\ de f\inuri, cum sunt majoritatea acestor amestecuri utilizate `n hrana suinelor la toate tipurile de exploata]ii; 2. Nutre]urile combinate granulate, care sunt `n general complete [i se administreaz\ pentru evitarea risipei, asigurând conservarea de durat\ a componentelor. Lian]ii utiliza]i pentru granulare sunt aburii supra`nc\lzi]i sau ad\ugarea (prin `nc\lzire [i pulverizare) de gr\simi de origine animal\. Brizura reprezint\ granulele sf\râmate [i utilizate `n special `n hrana purceilor sugari [i `n]\rca]i. - Dup\ forma de administrare, nutre]urile combinate sunt: umectate, umede [i lichide, când propor]iile de ap\ (sau alte lichide) variaz\ de la 1/1 la 1/3. - Dup\ categoria de suine pentru care sunt destinate, nutre]urile combinate (complete) se clasific\ `n: 1. Nutre]ul combinat 0-1 (N.C.Ro-1) denumit [i "Prestarter" se folose[te `n hrana purceilor sugari [i `n prima parte a `n]\rc\rii. ~n re]et\ se introduc componente de foarte bun\ calitate, u[or digerabile [i cu conservabilitate ridicat\, cum ar fi: cerealele, furajele proteice de origine animal\ [i vegetal\ (lapte praf, [roturi de soia, de drojdii, etc.), energizante (zah\r), precum [i corectori de gust [i de miros. Se caracterizeaz\ printr-un nivel proteic ridicat, `ntre 20-22% P.B., `ntre 1,1-1,3% lizin\, un nivel energetic mare `ntre 3200-3300 Kcal E.M./kg, cel mult 3,5% celuloz\ brut\ [i cel pu]in 4,1% gr\sime brut\. 2. Nutre]ul combinat 0-2 (N.C.Ro-2), denumit [i "Starter" se folose[te `n hrana tineretului porcin `n]\rcat, `nlocuindu-l progresiv pe cel "Prestarter" pân\ la vârsta de 45-55 de zile, dup\ care se utilizeaz\ exlusiv pân\ la 90-105 zile, când greutatea animalelor variaz\ `ntre 25-30 kg.

Page 220: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

220

Se caracterizeaz\ printr-un nivel proteic destul de ridicat, `ntre 17-19% P.B., `ntre 0,9-1,0% lizin\, un nivel energetic mare, `ntre 3000-3100 Kcal E.M./kg, cel mult 4,0% celuloz\ brut\ [i cel pu]in 3,1% gr\sime brut\. ~n aceast\ re]et\ porumbul poate participa cu cel mult 30%, iar orzul [i ov\zul vor avea paleele `ndep\rtate (prin cernere sau pr\jire). 3. Nutre]ul combinat 0-3 (N.C.Ro-3), denumit [i "Grower" se folose[te `n hrana porcinelor, `ncepând cu masa corporal\ `ntre 25-30 kg pân\ la 50-60 kg. Nivelul proteic este de 16% P.B., cu 0,65-0,75% lizin\ [i un nivel energetic mare, de cca. 3000 Kcal E.M./kg. Cu aceast\ re]et\ este hr\nit [i tineretul de reproduc]ie, `ns\ se utilizeaz\ zooforturi pentru reproduc]ie. 4. Nutre]ul combinat 0-4 (N.C.Ro-4), denumit [i "Finisher" se folose[te `n hrana porcinelor la `ngr\[at, peste greutatea de 50-60 kg. Nivelul proteic este de cca. 14% P.B. (cu 0,55-0,65% lizin\) [i cca. 3000 Kcal E.M./kg 5. Nutre]ul combinat 0-5 (N.C.Ro-5) este destinat hr\nirii scroafelor lactante [i a vierilor de reproduc]ie. Nivelul proteic este de 14-16% P.B. (cu 0,55% lizin\) [i cca. 3170 Kcal E.M./kg. Substan]ele minerale: Ca 0,6-0,7% din ra]ie, iar P `ntre 0,4-0,5%. 6. Nutre]ul combinat 0-6 (N.C.Ro-6) se folose[te `n hrana scroafelor gestante, cu cca. 14,5% P.B. - Dup\ destina]ia final\ a animalelor, nutre]urile se clasific\ `n: • furaje combinate pentru cre[terea [i `ngr\[area suinelor destinate sacrific\rii

pentru carne de consum (re]etele de fabrica]ie sunt codificate, `ncepând cu cifra "0");

• furaje combinate pentru cre[terea suinelor destinate reproduc]iei (a c\ror re]ete sunt codificate cu cifra "1").

• furaje combinate destinate hr\nirii porcilor pentru produc]ia de bacon (Ro-7 [i Ro-8)

9.2. Factorii care influen]eaz\ valorificarea hranei la suine

Rentabilitatea cre[terii suinelor, `n exploata]iile intensiv-industriale, precum [i `n cele gospod\re[ti, este determinat\ `n primul rând de nivelul cheltuielilor cu furajarea, care reprezint\ `ntre 60-80% din totalul chletuielilor directe de produc]ie. Suinele, `n func]ie de vârst\, sex, stare fiziologic\ etc. au nevoie de energie sub o form\ asimilabil\, de un anumit nivel proteic, de vitamine, de substan]e minerale etc.-toate `n a[a fel propor]ionate `ncât prin ingerarea lor de c\tre animal s\ se ob]in\ o valorificare eficient\, la nivelul poten]ialului lor genetic.

Page 221: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

221

Valorificarea hranei, sau eficien]a utiliz\rii substan]elor nutritive din ra]ie, variaz\ `n func]ie de o serie de factori; unii sunt dependen]i de animal, iar al]ii de condi]ile de mediu ( `n primul rând alimenta]ia). ~n acest context, problemele trebuie tratate prin prisma valorific\rii cu maximum de eficien]\ a furajelor, axându-se mai mult pe categoria de porci gra[i, deoarece aceasta de]ine propor]ia cea mai mare din efectivul total (cca. 53%), fiind `n acela[i timp [i cea mai mare consumatoare de furaje. Totodat\, analizând valorificarea hranei, se pot `ntrevedea [i unele date cu privire la intensitatea de cre[tere, deoarece `ntre consumul specific de hran\ (exprimat `n kg sau UN) [i sporul mediu zilnic exist\ o corela]ie strâns\ negativ\ (r = -0,82); deci factorii care influen]eaz\ un indicator au influen]\ indirect\ [i asupra celuilalt. 9.2.1. Factorii dependen]i de animal

Particularit\]ile aparatului digestiv Aparatul digestiv la suine este mai bine adaptat pentru consumarea nutre]urilor concentrate, de[i cantit\]i limitate [i de alte furaje pot fi incluse `n ra]ie. Tractusul digestiv al acestui animal monogastric are o capacitate digestiv\ propor]ional\ cu greutatea corporal\ ([i vârst\), fiind mai mare decât la câine[i p\s\ri, dar mai mic\ `n compara]ie cu ierbivorele (ovine, bovine). Volumul stomacului la tineretul suin (sugar) variaz\ `ntre 250-620 ml, iar la adul]i `ntre 6-8 l. Acesta este prev\zut cu multe pliuri [i celule glandulare ce determin\ o mare capacitate de digestie a substan]elor nutritive. Lungimea intestinelor variaz\, la adul]i, `ntre 22-25 m, reprezentând de 14 ori lungimea corpului, `n timp ce la bovine [i ovine raportul dep\[e[te de 20 de ori. Domesticirea a avut ca efect [i alungirea intestinelor, `n compara]ie cu stomacul, de la 1/9 la porcii s\lbatici la 1/14 la rasele perfec]ionate, deci s-a m\rit capacitatea de asimilare a substan]elor nutritive. Durata tranzitului intestinal variaz\ `ntre 24-30 de ore la purcei [i `ntre 80-90 de ore la celelalte categorii, `n func]ie de vârst\ [i specificul alimenta]iei. Factorii interni sau dependen]i de animal, care influen]eaz\ valorificarea hranei, se vor trata pe scurt `n continuare. Rasa influen]eaz\ valorificarea hranei `n sensul c\ rasele perfec]ionate posed\ indici buni [i foarte buni de conversie a hranei, cum ar fi: Marele alb, Landrace, Hampshire, Duroc, Yorkshire, Landrace belgian etc., `ns\ mai exist\ [i efective reduse din unele rase [i popula]ii cu ace[ti indici slabi (Bazna, Mangali]a, Stocli etc).

Page 222: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

222

~n general, valorificarea hranei coreleaz\ strâns pozitiv cu intensitatea de cre[tere, sau strâns negativ când se exprim\ `n consumul specific. Rasele paterne se remarc\ prin consumuri specifice reduse de concentrate (valorificare bun\) [i sporuri medii zilnice mari (Hampshire, Duroc [i chiar Yorkshire). Rezultate foarte bune, cu privire la valorificarea hranei, se `nregistreaz\ la hibrizii de suine, unde intervine fenomenul de heterozis sau vigoare hibrid\. De men]ionat c\, valorificarea hranei este o `nsu[ire cu un coeficient de heritabilitate relativ ridicat, deci este un câmp larg de ac]iune prin selec]ie. Vârsta influen]eaz\ valorificarea hranei `n sensul c\ la animalele mai tinere conversia este mai bun\. La tineretul suin `n]\rcat, `n condi]iile actuale, consumul specific de concentrate este de cca. 2,5 kg, pe când la porcii gra[i de cca. 4,0 kg [i chiar mai mult. Aceast\ `nsu[ire este `n corela]ie cu compozi]ia chimic\ a sporului de cre[tere; când predomin\ depunerile de gr\sime se impune un consum mai mare de energie, respectiv o cantitate mai mare de furaje. Furajele sunt cu atât mai economic convertite cu cât `n depunerile din carcas\ predomin\ ]esutul muscular. De men]ionat c\, ponderea masei musculare cre[te continuu pân\ la greutatea de 40-50 kg, se echilibreaz\ `ntre 60-80 kg, dup\ care scade lent, pe când propor]ia de gr\simi cre[te continuu. Aceste considerente justific\ `ngr\[area suinelor pân\ la vârsta de 200-240 zile [i greutatea de 95-115 kg, când pe lâng\ o bun\ valorificare a hranei se `nregistreaz\ [i carcase de bun\ calitate. Gr\simea din carcas\ este componenta cea mai variabil\ `n func]ie de vârst\: aceasta cre[te de la 10% la vârsta de 50-60 zile la 40-60% la 300-400 de zile. La suinele perfec]ionate, reten]ia de protein\ este ridicat\ chiar la greut\]i vii de 100 kg. La tineret, valorificarea eficient\ a furajelor este legat\ de dezvoltarea echipamentului enzimatic, care cre[te continuu pân\ la vârsta de 30-40 zile, deci pân\ la aceast\ vârst\ se impune folosirea de furaje u[or digestibile. Fondul genetic influen]eaz\ `n mod hot\râtor metabolismul lipidelor la porcine, sus]inut de tipul de alimenta]ie: rasele perfec]ionate, hr\nite cu ra]ii bogate `n lizin\, determin\ cre[teri mai rapide fa]\ de cele neameliorate. Individualitatea are influen]\ asupra valorific\rii hranei, `n sensul c\ sunt indivizi, din cadrul aceleia[i rase sau popula]ii, la care se `nregistreaz\ conversii superioare, constituind fondul muncii de ameliorare (suportul selec]iei).

Page 223: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

223

Sexul influen]eaz\ valorificarea hranei: `n general, vieru[ii (necastra]i) convertesc (pân\ la vârsta de 6 luni) cel mai economic furajele, fiind urma]i de scrofi]e [i apoi de masculii castra]i (tab.38), dup\ care ordinea se schimb\ `n favoarea masculilor castra]i.

Tabelul 38

Influen]a sexului asupra indicelui de consum

Specificare Vieri tineri Masculi castra]i

Scrofi]e tinere

Durata `ngr\[\rii pân\ la 90 kg (zile) 112,5 119,7 122,7 Indicele de consum (kg) 3,06 3,45 3,24

De men]ionat c\, la suine, capacitatea digestiv\ nu este corelat\ cu nevoile organismului, necesitând la unele categorii ra]ii de hran\ cu densit\]i nutritive m\rite, `n special la purcei [i la scroafele lactante, impunându-se administrarea tainurilor la intervale scurte de timp sau chiar la discre]ie. Forma de produc]ie influen]eaz\ utilizarea substan]elor nutritive din ra]ie. Principalele forme de produc]ie la porcine sunt: `ngr\[area pentru carne [i cre[terea pentru reproduc]ie. La suine, procesul de `ngr\[are se suprapune cu cel de cre[tere; subiec]ii fiind animale tinere `n cre[tere, cu excep]ia reproduc\torilor reforma]i. Valorificarea cea mai convenabil\ se `nregistreaz\ la tipurile de `ngr\[are pentru carne [i bacon (când sacrificarea se face la 90-110 kg), mai redus\ la tipul de `ngr\[are pentru gr\sime [i intermediar\ la cel mixt. Variantele de cre[tere-`ngr\[are se deosebesc, `n esen]\, `ntre ele, prin greutatea vie la care se opre[te acest proces, al\turi de greutatea corporal\ de pornire a cre[terii gr\sunilor [i prin anumite procedee de corectare a calit\]ii carcasei (pentru limitarea depunerii de gr\sime). Tineretul de reproduc]ie trebuie hr\nit astfel `ncât s\ se ob]in\ starea de `ntre]inere de reproduc\tor, mai ales dup\ greutatea de 20-30 kg, când `n ra]ie se vor introduce [i unele furaje de "volum", deci cu nivele energetice reduse. Starea fiziologic\, (`n special la scroafe), influen]eaz\ valorificarea hranei, impunându-se ca `nc\ din perioada de gesta]ie, acestea s\ fie hr\nite restrictiv; `n ra]ii introducându-se [i furaje de volum, pe când `n perioada de al\ptare se impune folosirea numai de furaje cu densit\]i nutritive ridicare (concentrate). ~n perioada de lacta]ie, capacitatea digestiv\ nu este corelat\ cu cerin]ele de substan]e nutritive necesare producerii laptelui. ~n acest sens, este mai economic s\ obi[nuim purceii cu consumarea nutre]urilor combinate decât s\ sporim consumul cu furaje al scroafei. Starea de s\n\tate. Animalele tarate, bolnave, `n covalescen]\ etc, valorific\ mai slab hrana fa]\ de cele s\n\toase.

Page 224: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

224

Starea de `ntre]inere. Purceii subponderali sunt neeconomici pentru cre[tere [i `ngr\[are, dup\ cum [i minus-variantele, mai ales din unit\]ile de tip industrial. ~n aceste unit\]i, propor]ia de purcei insuficien]i dezvolta]i corporal este de cca. 15%, care pentru recuperare trebuiesc caza]i `n boxele cele mai bune [i apropiate de personalul de supraveghere [i `ngrijire. Pentru ace[tia se vor prepara re]ete speciale de nutre]uri combinate etc. ~n multe situa]ii aceste animale nu asigur\ imunitatea, contracteaz\ u[or diferite maladii, deci constituie pericole sanitar-veterinare pentru cele s\n\toase. 9.2.2. Factorii dependen]i de mediu

Performan]ele suinelor constituie rezultanta dintre baza ereditar\ [i condi]iile de mediu `n care cresc [i se dezvolt\. Dintre factorii de mediu, alimenta]ia este cea mai important\, cu men]iunea c\ aceasta nu ac]ioneaz\ izolat, ci `n complex cu al]i factori de mediu. O alimenta]ie eficient\ determin\ produc]ii superioare, a[a `ncât numai o mic\ parte din hran\ s\ fie folosit\ pentru atenuarea efectelor nocive ale condi]iilor de mediu. 9.2.2.1. Alimenta]ia

Alimenta]ia are mare influen]\ asupra valorific\rii hranei, pentru care trebuie s\ se ]in\ seama de nivelul substan]elor nutritive din ra]ie, de raportuirle dintre acestea, de modul de prelucrare, de administrare [i de distribuire a furajelor, toate depinzând `n mare m\sur\ de calitatea componentelor (indicându-se [i `nl\turarea celor alterate). Nivelul substan]elor nutritive are importan]\ deoarece conversia bun\ a hranei se realizeaz\ numai atunci când toate aceste substan]e sunt puse la dispozi]ia animalului la un nivel optim. Nivelul optim este specific fiec\rei categorii de vârst\, stare fiziologic\, nivel de ameliorare etc, [i nu depinde de condi]iile de exploatare (atât `n unit\]ile gospod\re[ti cât [i `n cele industriale cerin]ele sunt acelea[i). Astfel, animalului trebuie s\ i se asigure substan]ele energetice, care se ob]in, `n principal, pe seama hidra]ilor de carbon ([i `n special a amidonului), a gr\similor [i mai pu]in pe cea a substan]elor proteice din ra]ie. Substan]ele proteice care asigur\ structura de baz\ a organismului, trebuie s\ fie administrate la nivelul cerut de fiecare categorie [i form\ de produc]ie `n parte. Acest lucru este cu atât mai important cu cât se cunoa[te c\ nici o alt\ grup\ de substan]e nutritive nu poate fi transformat\ de c\tre organismul animal `n proteine.

Page 225: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

225

Pe aceast\ linie, MADSEN, A. [i colab. (1979), sintetizeaz\ cercet\rile mai multor autori, demonstrând c\ la porcii gra[i din rasa Landrace, hr\ni]i cu nivele sc\zute de substan]e proteice, se `nregistreaz\ rezultate foarte slabe `n privin]a indicilor tehnico-economici [i de calitate a carcasei, fa]\ de cei hr\ni]i normal, `n special cu privire la propor]ia de carne `n carcas\ (tab.39).

Tabelul 39

Influen]a diferitelor nivele proteice asupra `ngr\[\rii porcinelor

Specificare Nivel normal Nivel sc\zut 1. Cantit\]i pe animal/zi - Protein\ digestibil\ (g) 231 120 - lizin\ (g) 15,1 5,0 - treonin\ (g) 9,7 4,2 2. Performan]ele cre[terii [i dezvolt\rii musculare - Sporul mediu zilnic (g) 722 284 - Suprafa]a ochiului mu[chiului L.dorsi (cm2) 32,3 24,1 - Propor]ia de carne slab\ (%) 60,0 45,6 3. Compozi]ia chimic\ a c\rnii - Ap\ (%) 29,8 31,6 - Proteine (%) 19,7 17,7 - Gr\simi (%) 9,4 12,8

Nivelurile proteice apropiate de cerin]ele specifice determin\ ritmuri de cre[tere superioare [i, `n consecin]\, valorificarea bun\ a hranei. Trebuie s\ se ]in\ seama [i de calitatea proteinei, prin asigurarea fiec\rui aminoacid indispensabil, `n special a lizinei [i a triptofanului - aminoacizi cu importan]\ `n dezvoltarea corporal\, care `n majoritatea cazurilor sunt deficitari `n furajele clasice. Un rol plastic `nsemnat `l au [i unele substan]e minerale (`n special Ca [i P), care particip\ la structura scheletului. Pe lâng\ acestea se vor asigura [i vitaminele, precum [i alte categorii de substan]e (de cre[tere, stimulatoare etc). La asigurarea substan]elor nutritive se ]ine seama de ac]iunea "legii minimului", adic\ ra]ia se valorific\ `n func]ie de substan]a nutritiv\ care este la nivelul cel mai sc\zut; substan]a deficitar\ constituindu-se factor limitant. Este necesar ca toate substan]ele nutritive s\ posede valori biologice ridicate, condi]ionate de cantit\]ile [i rapoartele dintre elementele de baz\. Valorile biologice ale substan]elor nutritive sunt specifice pentru fiecare categorie de suine sau stare fiziologic\. De multe ori, factorii limitan]i sunt

Page 226: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

226

necesari `n cantit\]i mici (pentru corectare), asigurarea facându-se cu cheltuieli minime, `ns\ efectele `n valorificarea ra]iei (`n `ntregime) sunt `nsemnate. Raporturile `ntre substan]ele nutritive trebuie s\ fie optime unele fa]\ de altele, deoarece ele nu ac]ioneaz\ independent, ci `n strâns\ corela]ie. Nivelul crescut sau sc\zut al unei substan]e nutritive atrage dup\ sine un necesar crescut, sau sc\zut, din alte substan]e nutritive. Asigurarea unor raporturi optime determin\ o bun\ valorificare a ra]iei. Trebuie men]ionat c\, `ntre substan]ele nutritive din cadrul unei ra]ii, au loc rela]ii de sinergism, rela]ii de antagonism, iar valoarea nutritiv\ a ra]iei este condi]ionat\ de aceste rela]ii. Mergând la elementele de baz\, trebuie specificat c\, `n cazul proteinelor, aminoacizii trebuie s\ se g\seasc\ `n raporturi reciproc determinate, acestea condi]ionând valaorea biologic\ ridicat\. Se va evita pe cât posibil utilizarea furajelor proteice `n scopuri energetice, acestea traducându-se `n necunoa[tere [i risip\, ceea ce este foarte grav pentru zootehni[ti. Calit\]ile organoleptice ale furajelor condi]ioneaz\ consumarea cu pl\cere a ra]iei, atât prin calit\]ile componentelor cât [i prin introducerea de preparate speciale. La purceii sugari se folosesc o serie de aditivi furajeri, pentru sporirea palatabilit\]ii, care determin\ consumarea precoce a furajelor suplimentare [i reducerea perioadei de obi[nuire. Nu trebuie speculat faptul c\ porcinele posed\ sim]ul gustului ceva mai atenuat, fa]\ de celelalte animale de ferm\, [i s\ nu introducem `n hran\ componente alterate sau de slab\ calitate. Furajele alterate introduse `n hran\, diminueaz\ valorificarea acesteia, iar uneori pot produce intoxica]ii grave. Corectorii de gust [i de miros se vor utiliza cu mult\ precau]ie [i se vor elimina `n finisarea `ngr\[\rii. Unele mucegaiuri ce se dezvolt\ pe furaje elaboreaz\ toxine, care ac]ioneaz\ ca antivitamine, prin degradarea substan]elor nutritive. Metodele de furajare (sau de hr\nire) au influen]\ considerabil\ asupra valorific\rii hranei, precum [i asupra sporului de cre[tere [i a calit\]ii carcasei; alegerea acestora depinzând de condi]iile concrete din unitate [i de destina]ia animalelor. a. Furajarea la discre]ie -"ad libitum"- este metoda cea mai des `ntâlnit\ `n unit\]ile industriale, fiind indicat\ la categorile: purcei sugari, tineret `n]\rcat, porci la `ngr\[at (`n prima perioad\) [i la scroafele lactante. Avantajele oferite de aceast\ metod\ sunt:

• ob]inerea de sporuri medii zilnice mari;

• sporirea randamentului la sacrificare;

Page 227: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

227

• ridicarea productivit\]ii muncii (permite mecanizarea distribuirii hranei). Cu toate acestea valorificarea hranei este mai slab\, iar calitatea carcasei inferioar\ (stratul de sl\nin\ este mare). ~n experien]ele efectuate de c\tre CHIRIL|, C. [i colab. (1978), se confirm\ valorificarea mai slab\ a furajelor `n cazul hr\nirii la discre]ie, `ns\ sporurile zilnice sunt superioare, fa]\ de cea normat\, sau restric]ionat\ (tab.40).

Tabelul 40

Influen]a metodelor de furajare asupra rezultatelor de produc]ie la porcii gra[i (CHIRIL|, C. 1978)

Faza de Hr\nire la Hr\nirea `n: `ngr\[are

Specificare discre]ie 2 tainuri 4 tainuri 6 tainuri

I Spor mediu zilnic (g) 403 359 339 369 (27-50 kg) Consum specific de

concentrate, (kg) 4,25 3,94 4,00 3,66

II Spor mediu zilnic (g) 507 483 454 404 (50-105kg) Consum specific de

concetrate (kg) 4,56 4,41 4,35 3,90

~n sistem gospod\resc aceast\ metod\ d\ rezultate mai slabe la porcii gra[i, deoarece animalele prefer\ s\ consume concentratele `n detrimentul suculentelor sau a p\[unilor. b. Furajarea normat\ sau restric]ionat\ este aplicat\ cu prec\dere la animalele de reproduc]ie [i la porcii gra[i `n finisare (cu destina]ie special\). Avantajele oferite de aceast\ metod\ sunt:

• `mbun\t\]e[te valorificarea hranei (cu condi]ia ca restric]ia s\ nu fie prea sever\);

spore[te calitatea carcasei;

• asigur\ men]inerea st\rii de reproduc\tor. Dezavantajele constau `n:

• sc\derea sporului mediu zilnic [i, `n consecin]\, prelungirea duratei de finisare (cu 10-30 zile);

• reducerea productivit\]ii muncii (necesit\ for]\ de munc\ [i echipament specializat `n plus pentru dozare [i administrare);

• m\rirea cheltuielilor pentru `ntre]inerea animalelor. La scrofi]e, furajarea la discre]ie, de la pubertate pân\ la mont\, spore[te rata ovula]iei. Pe timpul gesta]iei, aceasta trebuie s\ fie restrictiv\, pentru a se evita `ngr\[area animalelor. La vieri este necesar\ furajarea normat\ sau restric]ionat\ pe toat\ durata exploat\rii.

Page 228: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

228

Furajarea normat\ d\ rezultate bune [i `n perioada de nida]ie la scroafe, contribuind la sporirea fecundit\]ii [i prolificit\]ii, pe lâng\ refacerea rapid\ a st\rii de `ntre]inere. Cazarea femelelor `n boxele individuale faciliteaz\ furajarea normat\, `ntre]inerea extinzându-se pe o perioad\ de cel mult 21 zile dup\ `ns\mân]are. ~n sistem gospod\resc [i `n unit\]ile cu efective reduse folosirea metodei de furajare restric]ionat\ a reproduc\torilor conduce la ob]inerea celor mai avantajoase rezultate tehnico-economice, inclusiv de conversie a hranei. Cu privire la num\rul de tainuri administrate zilnic, la furajarea normat\, majoritatea autorilor sunt de p\rere c\ cele mai bune rezultate, cu privire la valorificarea hranei, se `nregistreaz\ la variantele cu mai multe tainuri; dar dac\ se pune `n balan]\ [i munca prestat\, atunci varianta optim\, pentru porcii gra[i [i scroafele gestante, r\mâne cea de 2 tainuri pe zi. Formele de prezentare a hranei influen]eaz\ valorificarea acesteia, `n sensul c\ furajele sub form\ de gr\un]e `ntregi sau zdrobite duc la pierderi importante de substan]e nutritive. Concentratele m\cinate cu fine]e medie, contribuie la o mai bun\ utilizare a hranei fa]\ de granula]ia fin\ (când se formeaz\ boluri, `ngreunând digestia).

Tabelul 41

Influen]a fine]ei m\cini[ului asupra indicilor de produc]ie la porcine

Greutatea Boabele au fost: animalelor

Specificare sparte mediu m\cinate fin m\cinate

18 kg Spor mediu zilnic (g) 526 599 - Consum specific concetrate (kg) 2,78 2,82 -

27 kg Spor mediu zilnic (g) - 730 621 Consum specific concetrate (kg) - 3,11 3,03

57 kg Spor mediu zilnic (g) 798 925 - Consum specific concetrate (kg) 3,57 3,38 -

~n cazul utiliz\rii furajelor combinate s-a constatat superioaritatea granulelor `n compara]ie cu f\inurile, cu condi]ia ca pentru tineret acestea s\ fie u[or friabile. ~n cazul utiliz\rii masei verzi [i a suculentelor s-a constatat superioritatea lucernei tocate u[or p\lit\, a cartofilor fier]i [i sfeclei tocate etc. fa]\ de formele de prezentare ca atare. Cu privire la formele de administrare s-a constatat superioritatea nutre]urilor combinate umectate, [i `n special cu zer sau zar\, cel pu]in la tineretul `n]\rcat, scroafe lactante [i chiar la `ngr\[at , cu condi]ia ca lichidele s\ fie proaspete [i u[or `nc\lzite pe timp de iarn\.

Page 229: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

229

Pe aceast\ linie, ISAR, O. [i colab. (1982) consemneaz\ superioritatea utiliz\rii hranei umectate (`n concentra]ii de 1 parte furaj la 1,5 p\r]i ap\), fa]\ de furajele uscate, atât `n ceea ce prive[te sporul mediu zilnic cât [i valorificarea hranei (tab.42). Administrarea nutre]urilor combinate `n stare "lichid\" (1 parte nutre] [i 3 p\r]i ap\), impus\ de func]ionarea instala]iilor automate, nu ofer\ rezultate pe m\sura celor umectate [i chiar uscate. ~n cazul folosirii hranei lichide se ob]in sporuri medii zilnice mai mari, `ns\ pierderile de furaje sunt mai ridicate, iar randamentul la sacrificare este redus. ~n cre[terea gospod\reasc\ se recomand\ hr\nirea umed\, `ns\ aceasta s\ fie secondat\ de furajarea restrictiv\. Rezultate bune se ob]in când raportul dintre concentrate [i lichide este de 1/1 sau 1/1,5, umectarea f\cându-se cu 1-2 ore `nainte `n jgheab, timp `n care are loc o fermentare par]ial\ a f\inurilor de cereale, urmând ca animalele s\ efectueze amestecul `n timpul consumului.

Tabelul 42

Influen]a gradului de dilu]ie a hranei asupra indicilor de produc]ie la porcii gra[i

Gradul de dilu]ie (conc./ap\) Specificare hran\ uscat\ 1/1 1/2 1/3 1/4

1. Sporul mediu zilnic (g) - Greutatea (kg) - 30-50 641 690 682 552 691 - 50-70 711 702 772 704 667 - 70-115 702 795 865 752 709 2. Consumul specific de concentrate (kg) - Greutatea (kg) - 30-50 2,89 2,81 2,90 3,05 3,12 - 50-70 3,65 3,60 3,15 3,59 3,82 - 70-115 4,17 3,97 3,74 4,27 4,40

Programul de furajare are influen]\ asupra valorific\rii hranei, [tiindu-se c\ suinele sunt animale lacome, care consum\ hrana `n cca. 20 minute, intrând `n panic\ atunci când nu se respect\ ora stabilit\ de administrare, soldându-se cu consumuri nejustificate (datorate necorel\rii ingestiei cu capacitatea de digestie). Având `n vedere aceste aspecte s-a constatat c\ porcii gra[i trebuie s\ se furajeze de 2 ori pe zi; diminea]a [i dup\ amiaza. ~n vederea reducerii for]ei de munc\ [i, `n special, pentru acordarea unei jum\t\]i de zi repaus pentru muncitori, la aceast\ categorie , se poate institui o jum\tate de zi de post (duminic\) f\r\ pierderi semnificative. La scroafele lactante, la purceii sugari [i la tineretul `n]\rcat, cele mai bune rezultate se ob]in când se instituie 4-5 tainuri zilnic, sau re`mprosp\tarea la

Page 230: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

230

nevoie cu furaje a bunc\relor de alimentare [i a jgheaburilor (hr\nirea la discre]ie). Furajele neconsumate sunt colectate periodic [i dirijate la porcii gra[i sau la alte categorii cu preten]ii mai sc\zute `n privin]a substan]elor nutritive. ~n unit\]ile gospod\re[ti [i cu efective reduse, la porcii gra[i se pot institui 3 tainuri zilnice, mai ales pe timp de var\. ~n alte unit\]i se pot administra 2 tainuri umectate, iar `ntre acestea se pun la dispozi]ie nutre]uri combinate uscate. 9.2.2.2. Implica]iile utiliz\rii furajelor muceg\ite `n hrana suinelor

Cre[terile produc]iilor de cereale [i de leguminoase pe unitatea de suprafa]\, sunt o consecin]\ direct\ a perfec]ion\rii tehnologiilor de produc]ie [i a utiliz\rii unor hibrizi de mare productivitate. ~n acela[i timp, con]inutul relativ ridicat de ap\ din boabe, al\turi de func]ionarea par]ial necorespunz\toare a instala]iilor de uscare [i depozitare, favorizeaz\ posibilitatea apari]iei [i dezvolt\rii diferitelor mucegaiuri. Consumarea de c\tre animale a furajelor muceg\ite poate duce la apari]ia unui sindrom subclinic de micotoxicoz\, indus de prezen]a micotoxinelor. Micotoxinele sunt metaboli]i produ[i de mucegaiuri care se g\sesc fie `n interiorul sporului, fie `n talul mucegaiului, sau sunt secretate de substratul nutritiv, provocând deterior\ri biologice `n organismul animalelor consumatoare. Se cunosc aproape 100 de mucegaiuri care se dezvolt\ pe culturile de cereale sau alte furaje, `ns\ cele mai frecvente apar]in genurilor: ASPERGILLUS, FUSSARIUM, PENICILLIUM, TRICHODERMA, STACHYBOTRYS, etc. Micotoxinele au efecte diferite, unele grave, altele mai pu]in grave asupra st\rii de s\n\tate, `ns\ toate reduc produc]iile la animale, prin sc\derea sporului `n greutate [i prin cre[terea consumului specific de hran\, deci valorificarea slab\ a acesteia. Condi]iile optime de elaborare a toxinelor de c\tre mucegaiuri sunt cu

totul variabile, `ncepând de la 0°C pân\ la 25°C [i nu pot fi distruse prin granulare, sau alte opera]iuni de conservare [i de preparare a furajelor (fierbere, pr\jire etc). Printre micotoxinele cele mai importante [i mai cunoscute, care se produc la cerealele depozitate sunt: aflatoxina, rubratoxina, ochratoxina, toxina T2 [i F2 (zearalenona). Aflatoxina este produs\ de tulpinile toxigene ale mucegaiurilor Aspergillus flavus [i Aspergillus parasiticus, dezvoltate pe cereale [i cauzeaz\ la suine hepatite, necroze ale celulelor ficatului, prelunge[te timpul de cuagulare a

Page 231: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

231

sângelui etc. Se pot `ntâlni intoxica]ii acute [i cronice chiar la doze mici, de 1 p.p.m., aducând pierderi economice. La suine, dozele reduse determin\ descre[terea ratei ovula]iei, inapeten]\ [i sl\bire general\. La doze mai mari se sesizeaz\ icterul (pe ficat apar focare mici de sânge). Practica folosirii unor cantit\]i mici de porumb atacat de mucegaiuri `n amestec cu porumbul normal sau alte cereale, `n speran]a c\ `n acest fel se anihileaz\ toxicitatea, este foarte d\un\toare. Rubitoxina este produs\ de tulpinile toxigene ale speciei Penicillium rubrum, care produce hemoragii, `n special `n jurul ochilor [i nasului, necroze hepatice etc. - toate ducând la sc\derea performan]elor de produc]ie, inclusiv la valorificarea slab\ a hranei. Ochratoxina este produs\ de tulpinile toxigene ale speciei Aspergillus ochraceus [i cauzeaz\ leziuni hepatice [i renale. Toxina afecteaz\ capacitatea reproductiv\ la femele prin fecunditate slab\, resorb]ia fetu[ilor [i avorturi la femelele gestante. Afecteaz\ foarte mult conversia hranei. Toxina T2 este produs\ de unele tulpini ale speciei Fussarium tricinctum, cauzând necrozarea pielii, a mucoaselor gurii [i intestinelor, a celulelor ficatului. Produce hemoragii interne, mai ales `n cazul `ntre]inerii porcinelor la temperaturi joase. Toxina F2 (sau zearalenona) este o substan]\ extrogen\ produs\ de Fussarium graminearum [i induce dezvoltarea sexual\ precoce la tineretul femel, interferând cu activitatea anormal\ de reproduc]ie. Prevenirea form\rii micotoxinelor implic\ m\suri foarte diferite: recoltarea boabelor la umiditate normal\, depozitarea `n spa]ii corespunz\toare, selec]ia de soiuri rezistente la invazia mucegaiurilor etc. Combaterea micotoxinelor este foarte greoaie [i uneori incert\, fapt pentru care se impune `nl\turarea din hran\ a furajelor muceg\ite, deoarece aduc mari prejudicii economice. Se consider\ c\ tratarea cu acid propionic [i amonificarea ar rezolva par]ial aceast\ problem\, `ns\ numai atunci când stadiul de infestare este incipient. 9.2.2.3. Condi]iile de `ntre]inere

Condi]iile de `ntre]inere au influen]\ asupra valorific\rii hranei, atât prin organizarea interioar\ a boxelor sau padocurilor (inclusiv solu]iile constructive), cât [i prin num\rul de animale din grup\. Organizarea interioar\ a boxelor respectiv dispunerea hr\nitoarelor, a ad\p\torilor, suprafa]a cu gr\tar [i partea compact\, solu]iile constructive ale

Page 232: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

232

pardoselilor [i pere]ilor desp\r]itori au influen]\ asupra valorific\rii hranei atât direct cât [i indirect. Inconstan]a dispunerii inventarului din box\, pardoselile cu gr\tare prea dure etc. sunt factori care diminueaz\ valorificarea hranei. Izolarea termic\ necorespunz\toare a pere]ilor construc]iilor este d\un\toare, atât pe timp de iarn\, cât [i pe timp de var\. Cazarea animalelor trebuie s\ se fac\ `n condi]ii optime a[a `ncât animalul s\ utilizeze cea mai mare parte din furaj pentru produc]ie. Trebuie s\ se evite pierderile de c\ldur\ prin radia]ii. Cele mai bune rezultate au fost ob]inute la suinele `ntre]inute pe pardoseli bine izolate termic, moi, u[or `nclinate [i prev\zute cu a[ternut. Pardoselile dure, confec]ionate din beton, reci [i cu denivel\ri afecteaz\ indicii de produc]ie, inclusiv valorificarea hranei, aspecte care se vor trata pe larg `n cadrul tehnologiilor de cre[tere [i de exploatare, pe categorii de produc]ie [i st\ri fiziologice. Cu privire la densitatea animalelor se apreciaz\ c\ num\rul prea mare de indivizi pe unitate de suprafa]\, ca [i cel prea mic, afecteaz\ valorificarea hranei; `n primul caz animalele se incomodeaz\ unele pe altele, iar `n al doilea caz consum\ prea mult\ energie pentru mi[care. Num\rul de animale trebuie s\ fie corelat cu frontul de furajare, cel pu]in la hr\nirea restric]ionat\. Cu privire la num\rul de animale din grup\, cele mai bune rezultate se ob]in la `ntre]inerea individual\, `ns\ `mbinarea acesteia cu aspctele economice duce la num\rul optim de 16-20 de animale. De altfel, num\rul maxim de animale re]inute eficient de c\tre un porc este de 20 de indivizi. ~n experien]ele efectuate de c\tre HANKE, H.E. [i colab. (1972), pe porci gra[i `n finisare, se ajunge la concluzia c\ num\rul redus de animale din box\ ofer\ cele mai bune rezultate ale `ngr\[\rii, f\r\ `ns\ a se reduce prea mult suprafa]a atribuit\ fiec\rui individ (tab.43).

Tabelul 43

Rezultatele productive `n func]ie de num\rul de porci gra[i [i suprafa]a atribuit\

Num\rul de animale: Specificare Sexul 8 11 14

masculi 789 762 658 Sporul mediu zilnic (g) femele 689 640 540

Consumul specific de masculi 3,55 3,45 3,41 concentrate (kg) femele 3,47 3,56 3,75

Page 233: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

233

Autorii arat\ c\, pentru porcii gra[i, suprafa]a de 0,5 m2/animal este cu totul insuficient\, iar cea de 0,9 m2 constituie o risip\ de spa]iu construit. De men]ionat c\, `n cazul caz\rii a 2-3 porci `ntr-o box\, cresc cantitatea consumat\ de furaje [i sporul mediu zilnic, `ns\ se diminueaz\ preten]iile pentru temperatur\, fa]\ de cazarea individual\ (a[ezarea animalelor unul lâng\ altul, pentru odihn\, reduce suprafa]a de iradiere a c\ldurii corporale). Valorificarea cea mai bun\ a hranei la porcii gra[i se `nregistreaz\ la

temperatura ad\postului de 19-20°C. Se consider\ c\ pentru fiecare grad Celsius `n plus sau `n minus, fa]\ de aceast\ temperatur\, sporul mediu zilnic scade cu 15 g/zi.

Page 234: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

234

BIBLIOGRAFIE 1. ARI{ANU, I. - Ridicarea eficien]ei `n cre[terea porcinelor prin `mbun\t\]irea unor

solu]ii tehnologice `n complexele industriale. Revista de cre[tere a animalelor, nr.9, Bucure[ti, 1979.

2. ARI{ANU, I. - Unele probleme actuale privind ridicarea eficien]ei complexelor de cre[tere a porcinelor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.1, Bucure[ti, 1980.

3. ARI{ANU, I. - Noi aspecte privind tehnologia de utilizare a silozului de [tiule]i `n `ngr\[area porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.

4. AUMAITRE, A. - Utilization of maize in animal feeding. Ref. J. korma i kormlenie, nr.7, 1981.

5. BACIU, V. - Finisarea porcilor pentru sacrificare. Revista de Zootehnie [i Medicin\ Veterinar\, nr.11, Bucure[ti, 1996.

6. BEST, P. - Metode noi de cre[tere a porcinelor din Anglia. Farmer's Digest, 45, 2, USA, 1981.

7. BICHARD, M. - Over thirty pigs per sow a year. Pig Farming, nr.28, 9, England, 1980.

8. BOGDAN, ALEX. [i colab. - Reproduc]ia animalelor de ferm\. Scrisul românesc, Craiova, 1981.

9. BOYD, I. - The nutitional route to more pigs reared. Improv. sow productivity, 3-5, England, 1985.

10. BULIGA, J. - Solu]ii tehnologice pentru ferme cu 20 de scroafe matc\. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr.5, Bucure[ti, 1996.

11. BURSTALLER, G. - Maiskolbensilagen als Schweinemastfutter Fastschr. Landwirt, 58, 20, Austria, 1980.

12. BURLACU, GH. - Valoarea nutritiv\ a nutre]urilor, normele de hran\ [i `ntocmirea ra]iilor. Vol.I [i II, Edit. CERES, Bucure[ti, 1983.

13. CHIRIL|, C. [i colab. - Efectul unor tehnologii de hr\nire `n `ngr\[area intensiv\ a porcilor. Revista de cre[tere a animalelor, nr.9, Bucure[ti, 1978.

14. CING MARS [i colab. - Response of piglets to suboptimal protein diets suplemented with lysine, metionine and tryptophan. Canad, J. anim, Sc. nr.68 (p.311-313), Canada, 1988.

15. CLAUSEN, N. [.a. - Testarea descenden]ei la porci `n Danemarca. Tierzucht, 23, 5, D.D.R., 1969

16. COLE, D.J.A., VARLEX, M.A. end HUGHES, P.P. - Studies in sow reproduction, 2. The effect of lactation lenght on the subseguent reproductive performance of the sow. Anim.Prod. 20, 401, 1975.

17. CUC, AURELIA [i colab. - Contribu]ii la elaborarea unui sistem de ierarhizare a reproduc\torilor dup\ `nsu[irile de cre[tere [i de calitate a carcasei la porcine. Revista de zoot. [i de med. veterinar\, nr.4, Bucure[ti, 1992.

18. CURTI{, S.E., JENSEN, A.A. - Environmental influence on yong pig performance. Illinois Pork Industry Day, Urbana-Champaign, 1971.

19. CUTUHAN, M. [i colab. - Eficien]a economic\ a cre[terii animalelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1980.

20. DEXAMIR, A. - Substituirea nutre]urilor proteice de origine animal\. Edit. CERES, Bucure[ti, 1976.

21. DINESCU, S. - Concepte moderne `n zootehnie. Edit. CERES, Bucure[ti, 1996.

Page 235: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

235

22. DINU, M. - Cre[terea suinelor. Edit.did. [i pedag. Bucure[ti, 1973. 23. DINU, M. [i colab. - Urm\rile consangviniz\rii asupra unor indici de reproduc]ie

la suine. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, anul XLIII, nr.4-5, Bucure[ti, 1993.

24. DINU, I., STAN, Tr. [i colab. - Probleme speciale de ameliorare [i exploatare a suinelor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1981.

25. DINU, I. [i colab. - Cartea fermierului - cre[terea porcinelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1987.

26. DINU, I. - Tendin]e [i perspective `n zootehnia mondial\. Edit. CERES, Bucure[ti, 1989.

27. DINU, I., T|R|BOAN}|, GH. [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit. did. [i pedag., Bucure[ti, 1990.

28. DR|GHICI, C. - Influen]a factorilor atmosferici asupra animalelor domestice. Edit. CERES, Bucure[ti, 1982.

29. DUMITRESCU, D. [i colab. - Folosirea reziduurilor zootehnice `n agricultur\. Bult. inf. agr., nr.8, Bucure[ti, 1985.

30. DUMITESCU, I. [i colab. - ~ns\mân]\rile artificiale la animale. Edit. CERES, Bucure[ti, 1978.

31. DVINSKAIA, L.A., PETUHOVA, E.A. - O vitaminnom pitanii j`votn`h jivot, nr.6 (18-20), SSSR, 1984.

32. EWABANK, R., MEESE, G.B. - Agressive behaviour of domesicated pigs on removal and return of individuale. Animal Production, 13, part.4, 1971.

33. FEVRIER, G. - Le mais humide grain, épi an planté. INRA, France, D.C. `n cre[t. anim., nr.5, Bucure[ti, 1981.

34. FRANCIS, URBAN and all - Warld Agriculture. Outlook and Situation Report, USA, juni, 1984.

35. FRASER, D. - The effect of straw an the behaviour of saws in tetherstalls. Anim. Prod., 21, 1975.

36. FRAYSSE, JEAN-LOUIS et DARRÉ AAFKE - Produire des viandes. Vol.1, ech. et., Docum., Lavoisier, Paris, 1990.

37. GRAU, A. [i colab. - Nota sobre la composicion guimica y posibilidades de utilizacion de las desperdicios de comedores familiares en la alimentacion porcine. Cinecia tecnica en Agr. Gonodo porcino, vol 4, nr. 3, Cuba, 1983.

38. HANZHONG, CHEN - Inside China - a view of the Chinese pig industry today. Pig international - july, p.15, 1984.

39. HALMAGEAN, P. - Tehnologia cre[terii porcinelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1984.

40. HANSSEN, L.L. [.a. - A general survey of environmental influnce on the social hierarchy function in pigs. Arta Agric. Scandinavica, 30. 1980.

41. HANS, WERNER, KRUTSH - Clasificarea carcaselor de porcine [i bovine `n R.F.Germania. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 3-4, (p-64), Bucure[ti, 1990.

42. HOLE, O.M. [.a. - Effects of farced exercise during gestation on forrowing and weaning performance of swine. J.Anim.Sci, 52, 6, USA, 1981.

43. IAROV, I.I. - Traveanaia muka i kukuruzn`i siloz o lormlenii svinei. Sel. hoz. za rubezom, 12, SSSR, 1977.

44. ISAR, MARIANA [i colab. - Extrudatele de maz\re [i de orz `n alimenta]ia purceilor. Revista de zootehnie [i med.veterinar\, nr. 9, Bucure[ti, 1996.

45. IVANOVICI, V.G. - Fiziologhiceskie i biochimiceskie asnov` karmlenia poroseat pri otiome ih ot svinomatok v raznom vazraste. Sel. hoz. za rubezom, nr.1 (36-40), SSSR, 1980.

Page 236: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

236

46. JENSEN, A.H. and all - Effects of space restriction and management on prea past - puberat response of female swine. J.Anim.Sci., 31, 4, 1970.

47. LAWRENCE, T. - Ulcers - a problem with the feed. Pig Farming, nr.11, England, 1985.

48. LOUVARD, G. - Méllange grainrafles de mais: les porcs allemands apprécient. L'elevage porcin, France, 1982.

49. MADSEN, A., KELLER-NIELSEN, E. - Housing systems and muscle developement and quality in pigs. Acta Agic. Scand. Supp., 21 Stockholm, 1979.

50. MILOS, M. [i colab. - Probleme speciale de preparare [i controlul calit\]ii nutre]urilor. Edit. did. [i pedag. Bucure[ti, 1983.

51. MODELLI, A. - Etiologia suina e structture di allevamento. Rev. Suinicoltura, 17, 5, Roma, 1976.

52. MOSKUTELO, L. [i colab. - Goroh v sostave kombikorov dlea sosunov i otiom`sei. Svinovodstva, nr.5, (31, 32), SSSR, 1984.

53. NEDELCIUC, V. [i colab. - Aspecte privind calitatea carcasei [i a c\rnii de porcine, la principalele rase ameliorate din ]ara noastr\. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.5, Bucure[ti, 1982.

54. NICULESCU-MIZIL, Eugenia - Implica]ii tehnice, tehnologice [i sociale ale bioingineriei. Edit. [tiin]. [i enciclopedic\, Bucure[ti, 1982.

55. NIKITCENKO, I.N. - Selektia svinei v usloniiah prom`sliennogo svinovodstvo. Jivotnonodsva, nr.3, SSSR, 1984.

56. OLSSON, O. - Methods of reducing the slaugheter period of fattening pigs and the developement of a new individual feeding sistem based upon eating behaviour. The Agr.Univ. of Narway, 1, 1977.

57. OVERCIUK, L.A. - Intensifica]ia svinovodstva v SSA. Jivotnonodsva, nr.8, (63), SSSR, 1986.

58. PARAIPAN, V. - Diagnosticul infecundit\]ii suinelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1977.

59. PARASCHIVESCU, GALIETA - Influen]a num\rului de fra]i din lotul de testare dup\ performan]ele proprii asupra coefientului de corela]ie dintre spor [i consum. Luc.[t. ale SCCP-Peri[. Vol.II, Bucure[ti, 1977.

60. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Contribu]ii la stabilirea unor particularit\]i de calitate a carnei de suine `n func]ie de reac]ia acestora la testul halotan. Lucr.[t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.

61. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a vârstei la monta fecund\ asupra activit\]ii de reproduc]ie la scroafe. Lucr. [t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.

62. P|S|RIN, B., STAN, TR. [i colab. - Cercet\ri privind influen]a genelor Hal+ [i Hal- asupra unor indici de produc]ie [i reproduc]ie la scroafe. Lucr.[t., seria Zoot. Vol 37 [i 38, U.A.M.V.Ia[i, 1994/1995.

63. PFEIFFER, H. - Tierprodcuktion Schweinezucht. Veb Deutscher Landwirtschaftsverlag, Berlin, 1984.

64. PEDERSON, O.K. - Entwicklungenperbewertung biem Schwein in der Leistungsprüfung. Tierzüchter, DBR, nr.11 (480), 1978.

65. PREDERSON, O.K. - Testing of breeding animals for meat production and meat guality in Denmark. Acta agr. Scandinavica, Supp, 21, Stockhelm, 1979.

66. PELZER, P.H. - Du grain humide pour les porcs. Agromais, nr.1. 67. PIMENTEL, D. and all - Food and Energy Resources. Academic Press, Inc.,

(p.1-24), USA, 1984.

Page 237: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

237

68. POPOVICI, FELICIA [i colab. - Date comparative privind testarea individual\ [i `n grup a masculilor la porcine. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.3, Bucure[ti, 1980.

69. POPOVICI, FELICIA [i colab - Stadiul de ameliorare a raselor de porcine din unit\]ile de elit\. Rev. de cre[tere a animalelor, nr.11, Bucure[ti, 1982.

70. POSEA, GH. [i colab. - Nutri]ia `n sisteme moderne de exploatare a animalelor. Edit. CERES, Bucure[ti, 1972.

71. RO{U, E. - Alimenta]ia animalelor domestice. Edit. did. [i pedag., Bucure[ti, 1966.

72. RO{U, E. [i colab. - Proteinele din furaje. Edit. CERES, Bucure[ti, 1972. 73. RUSSETT, J.C. [.a. - Choline reguirement of young swine. J.Anim.Sci., vol.48,

nr.6, USA, 1979. 74. SADOVNICOVA, M.T. - Acroprom`[lennce proizvodstvo op`t problem` i tendent`i

razvitio. Nr.1, (p. 42-48), SSSR, 1988. 75. SALAUN, C., SAVLNIER, J. - Le pois,une opportunite. L'elevage porcin, nr.154,

(p.35-36), France, 1985. 76. SERCKOVIC, A. [.a. - Breed vareties slaughter weight and protein level as

related to porcine meat quality. Acta agric. Scandinavico, supp.21, Stockholm, 1979.

77. STAN, TR. - Sucul de lucern\ verde `n hrana tineretului porcin la `ngr\[at. Cercet. agr. `n Moldova, iulie-august, Ia[i, 1974.

78. STAN, TR. [i colab. - Observa]ii asupra hr\nirii porcilor cu rziduuri culinare. Cercet. agr. `n Moldova, Ia[i, sept., 1975.

79. STAN, TR. [i colab. - Efectul `nlocuirii concentatului proteic cu lizin\ din hrana tineretului porcin cu alte concentrate proteice. Cercet. agr. `n Moldova, vol.2, Ia[i, 1979.

80. STAN, TR.[i colab. - Influen]a preparatului COLUROM ZO1 `n hrana tineretului porcin insuficient dezvoltat. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1, Ia[i, 1980.

81. STAN, TR. [i colab. - Preparate vitamino-proteice din lucerna verde `n nutri]ia animalelor. Cercet. agr. `n Moldova, vol.1 (53), Ia[i, 1981.

82. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Lucr.practice, Inst. Agronom. Ia[i, xerox, Ia[i, 1990.

83. STAN, TR. - Tehnologia cre[terii suinelor. Curs, lito, Univ.Agr.[i de Med.Vet.Ia[i, 1992.

84. STEOPAN, E. - Influen]a condi]iilor de mediu asupra dimensiunilor corporale la rasele Marele alb, Landrace [i meti[ii acestora [i evolu]ia principalilor indici zooeconomici `n condi]ii de cre[tere intensiv\. Rev.de cre[tere a animalelor, nr.1, Bucure[ti, 1982.

85. {TEF|NESCU, GH. - Hr\nirea scroafelor `n perioada de al\ptare [i a purceilor sugari. Rev.de zoot. [i med.veterinar\, nr.9, Bucure[ti, 1996.

86. SULMAN, I.M. - Nespe]ificeskaia profilaktika smertnosti poroseat. Sel.hoz. za rubejom, nr.2, USSR, 1980.

87. SULMAN, I.M. - V`rascivanie poroseat atstainscih v roste. Jivotnonodsva, nr.3, (p.59-60), SSSR, 1986.

88. T|R|BOAN}|, GH., PL|M|DEAL|, STAN, TR. [i colab. - Influen]a greut\]ii corporale la mont\ [i a modului de `ntre]inere `n perioada de gesta]ie asupra principalilor indici de reproduc]ie la scrofi]e `n condi]ii industriale. Lucr.[tiin].ale I.A.Ia[i, vol.23. seria Zoot.med.vet.,Ia[i, 1979.

89. T|R|BOAN}|, GH [i colab. - Tehnologia cre[terii suinelor. Edit.did. [i pedag. Bucure[ti, 1983.

Page 238: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

238

90. T|R|BOAN}|, GH., STAN, TR., LAZ|R {T. - Tehnologia cre[terii suinelor. Lucr. practice, ed. a III-a, xerox, Inst. Agr. Ia[i, 1990.

91. VEBB, I. - Genetic opportunities, Pig. farming, nr.12, (p.46-51), ENGLAND, 1985. 92. VERSTEGEN, N.W. - Growing and fattening of pigs in relation to temperature of

hausing and feeding level. Can. J.Anim.Sci., vol.58, nr.1. Canada, 1978. 93. ZENECI, N., BERIS, L. [i colab. - Efectele materne, surs\ de variabilitate

genetic\ [i implica]iile `n producerea femelelor F1, la porcine. Rev. de zoot. [i med. vet., anul XLIII, nr. 4-5, Bucure[ti, 1983.

94. YSCHEIDT, M. - CCM atetese Hogyeszen. Magyar mezogozdasag, 36, 31, Hungary, 1981.

95. WERNER KRUTSH, HANS - Clasificarea carcaselor la porcine [i bovine `n R.F.Germania. Rev. de zoot. [i med.vet., nr.3-4 (p.59-64), Bucure[ti, 1990.

96. WOOD, M. - Conveniente il mais umido nell'alimentazone del suine. Informatore Agrario, 38, 23,, Itali, 1982.

97. *** - Production yearbook. FAO, vol.32-46, Roma, 1978-1995. 98. *** - Le second Salen des Fourrages a fait une plae a la production porcine.

L'Elevage porcin, 111, France, 1981. 99. *** - Anuarul statistic al României, anul 1996. 100. *** - Prospecte ale firmelor BIG DUTCHMAN [i HUWECA, 1995-1997.

Page 239: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

239

CUPRINS

INTRODUCERE PARTEA I – BAZELE BIOLOGICE {I PRODUCTIVE ALE SUINELOR ............. 5 CAPITOLUL 1 - IMPORTAN}A, AVANTAJELE, TENDIN}ELE {I SITUA}IA CRE{TERII SUINELOR .................................................................. 5

1.1. Importan]a cre[terii suinelor................................................................ 5 1.2. Avantajele cre[terii suinelor ................................................................ 7 1.3. Situa]ia cre[terii suinelor pe plan mondial........................................... 10 1.4. Situa]ia cre[terii suinelor `n ]ara noastr\............................................. 12 1.5. Tendin]ele `n cre[terea suinelor.......................................................... 14

CAPITOLUL 2 - ORIGINEA {I EVOLU}IA SUINELOR.......................................17 2.1. Originea [i clasificarea zoologic\ a suinelor ....................................... 17 2.2. Caracterizarea speciilor s\lbatice ....................................................... 20 2.3. Modific\ri survenite `n urma domesticirii [i perfec]ion\rii .................... 22 2.4. Formarea [i specializarea raselor de suine......................................... 24

2.4.1. Factorii care au contribuit la formarea raselor de suine ........ 24 2.4.2. Caracterizarea suinelor primitive........................................... 25 2.4.3. Rasele de suine de forma]ie veche ....................................... 28 2.4.4. Rasele de suine de forma]ie nou\......................................... 29 2.4.5. Rasele de suine perfec]ionate (amelioratoare)...................... 31

CAPITOLUL 3 - ~NSU{IRILE MORFOLOGICE {I FIZIOLOGICE ALE SUINELOR .....................................................................................................33

3.1. Insu[irile morfologice generale ........................................................... 33 3.1.1. Dezvoltarea corporal\ ........................................................... 33 3.1.2. Conforma]ia corporal\........................................................... 35 3.1.3. Constitu]ia suinelor................................................................ 38 3.1.4. Tipurile morfo-productive la suine ......................................... 40 3.1.5. Particularit\]i de culoare........................................................ 42

3.2. ~nsu[irile fiziologice [i productive ........................................................ 43 3.2.1. Temperamentul suinelor........................................................ 45 3.2.2. Comportamentul suinelor ...................................................... 47 3.2.3. Ierarhia de grup..................................................................... 51 3.2.4. Stresul la suine...................................................................... 53

CAPITOLUL 4 - PRODUC}IILE SUINELOR {I EVALUAREA LOR ...................56 4.1. Factorii care influen]eaz\ produc]iile suinelor ..................................... 57

4.1.1. Factorii endogeni (sau interni)............................................... 57 4.1.2. Factorii exogeni (sau externi) ................................................ 61

4.2. Aprecierea produc]iei de carne ........................................................... 63 4.2.1. Aprecierea produc]iei de carne pe animalul viu..................... 64 4.2.2. Aprecierea produc]iei de carne dup\ sacrificare ................... 65 4.2.3. Calit\]ile c\rnii la suine.......................................................... 71 4.2.4. Calit\]ile gr\simii de porc ...................................................... 77 4.2.5. Subprodusele ob]inute de la suine ........................................ 79

Page 240: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

240

CAPITOLUL 5 - RASELE DE SUINE ....................................................................81 5.1. Rasele de suine importate .................................................................. 82

5.1.1. Rasa Marele alb (Large White) ............................................. 82 5.1.2. Rasa Landrace...................................................................... 84 5.1.3. Rasa Duroc ........................................................................... 86 5.1.4. Rasa Hampshire ................................................................... 88 5.1.5. Rasa Yorkshire...................................................................... 89 5.1.6. Rasa Piétrain......................................................................... 90 5.1.7. Rasa Landrace belgian ......................................................... 92 5.1.8. Rasa Edelschwein................................................................. 93 5.1.9. Rasa Wessex ........................................................................ 94 5.1.10. Rasa Chester-White............................................................ 95 5.1.11. Alte rase de suine importate `n ]ara noastr\........................ 96

5.2. Rasele [i popula]iile de suine indigene ............................................... 99 5.2.1. Rasele indigene .................................................................... 99 5.2.2. Popula]ii de suine crescute `n ]ara noastr\ ........................... 102

5.3. Rase de suine crescute `n alte ]\ri...................................................... 106 5.3.1. Rasele de suine din Anglia.................................................... 106 5.3.2. Rase de suine din S.U.A. ...................................................... 106 5.3.3. Rasele de suine din C.S.I...................................................... 108 5.3.4. Rasele de suine din Europa central\ [i din Balcani............... 108

CAPITOLUL 6 - AMELIORAREA - FACTOR PRIORITAR ~N SPORIREA PRODUC}IILOR LA SUINE.........................................................110

6.1. Ameliorarea prin selec]ie .................................................................... 111 6.1.1. Progresul genetic [i factorii care `l influen]eaz\ .................... 111 6.1.2. Ameliorarea prin selec]ie a unor `nsu[iri la suine .................. 115

6.1.2.1. Conforma]ia corporal\ ............................................. 115 6.1.2.2. Produc]ia de purcei.................................................. 116 6.1.2.3. Precocitatea ............................................................ 120 6.1.2.4. Calitatea carcasei .................................................... 120

6.1.3. Formele, procedeele [i metodele de selec]ie la suine........... 122 6.1.3.1. Formele de selec]ie ................................................. 122 6.1.3.2. Procedee de selec]ie ............................................... 124 6.1.3.3. Metodele selec]iei.................................................... 125

6.1.4. Organizarea [i tehnica selec]iei la suine ............................... 127 6.1.4.1. Selec]ia suinelor pe baz\ de test\ri ......................... 128

6.1.5. Selec]ia suinelor prin clasare (bonitare) ................................ 140 6.1.6. Cre[terea suinelor `n ras\ curat\ .......................................... 142

6.2. Ameliorarea prin `ncruci[are ............................................................... 144 6.2.1. ~ncruci[\ri `n scopul ameliorarii raselor de suine................... 144 6.2.2. ~ncruci[\rile de produc]ie (`n scopuri economice imediate)... 146 6.2.3. Hibridarea la suine ................................................................ 154

6.2.3.1. Formarea liniilor consangvine.................................. 154 6.2.3.2. Realiz\ri `n domeniul hibrid\rii................................. 158

6.3. Principiile [i parametrii programului de ameliorare a suinelor ............. 162 6.3.1. Principiile programului de ameliorare .................................... 162 6.3.2. Parametrii programului de ameliorare ................................... 165

CAPITOLUL 7 - ORGANIZAREA {I DESF|{URAREA REPRODUC}IEI LA SUINE ..................................................................................166

7.1. Momentul introducerii la reproduc]ie a tineretului suin ........................ 167 7.2. Activitatea sexual\ la scroaf\.............................................................. 168 7.3. Sisteme de reproduc]ie la suine.......................................................... 171

7.3.1. Sistemele de mont\ [i tehnica efectu\rii montelor ................ 171

Page 241: Tehnologia Cresterii Suinelor Partea 1

STAN TRAIAN, BENONE P|S|RIN TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

241

7.3.2. ~ns\mân]\rile artificiale.......................................................... 174 7.3.3. Diagnosticarea gesta]iei ........................................................ 177 7.3.4. Intensivizarea reproduc]iei la suine ....................................... 178

CAPITOLUL 8 - SISTEME DE EXPLOATA}II A SUINELOR ..............................184 8.1. Sistemul de exploata]ie extensiv......................................................... 185 8.2. Sistemul de exploata]ie semiintensiv .................................................. 186 8.3. Sistemul de exploata]ie intensiv-industrial .......................................... 187

8.3.1. Principiile organizatorice ale sistemului intensiv-industrial ............................................................................ 188 8.3.2. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii de produc]ie `n exploata]iile intensiv-industriale................................................... 192 8.3.3. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive `n exploata]iile gospod\re[ti............................................................ 196

8.3.3.1. Organizarea [i desf\[urarea activit\]ii productive `n exploata]iile gospod\re[ti sezoniere cu 20 de scroafe-matc\........................................ 196 8.3.3.2. Activitatea de produc]ie pentru exploata]iile gospod\re[ti cu flux continuu [i un efectiv de 50 de scroafe-matc\........................................................ 199

CAPITOLUL 9 - FURAJELE {I INFLUEN}A LOR ASUPRA PRODUC}IILOR LA SUINE ..................................................................................204

9.1. Furajele utilizate `n hrana suinelor [i influen]a lor asupra produc]iilor. 204 9.1.1.Furajele concentrate .............................................................. 205 9.1.2.Subprodusele industriale........................................................ 209 9.1.3.Nutre]urile proteice................................................................. 210 9.1.4.Furajele de volum................................................................... 212 9.1.5. Nutre]urile combinate ............................................................ 216

9.2. Factorii care influen]eaz\ valorificarea hranei la suine ....................... 220 9.2.1. Factorii dependen]i de animal ............................................... 221 9.2.2. Factorii dependen]i de mediu ................................................ 224

9.2.2.1. Alimenta]ia............................................................... 224 9.2.2.2. Implica]iile utiliz\rii furajelor muceg\ite `n hrana suinelor................................................................................. 230 9.2.2.3. Condi]iile de `ntre]inere............................................ 231