Tehnium 12 1980

8/2/2019 Tehnium 12 1980

http://slidepdf.com/reader/full/tehnium-12-1980 1/24

R E V I S T Ă L U N A R Ă EDITATA DE C.C. AL

DNSTR

SUMAR

TEHNIUM LA 10 ANI DE LAAPARITIE . . . . . . . . .RADIOTEHNICA PENTRUELEVI. .. . . . . . .

Tranzistorul blpolarRad io receptorVerificarea tiristoarelor

.pag. 2-3

. pag. 4-5

CQ·YO . . . . . . . . . .pag. 6-7Echivalentul paralel al unei

i m p e d a n ţ e CITITORii R E C O M A N D Ă .pag. 8-9

Alimentator pentru minicalculatoareCalibratorDemaror cu arcTemporizator fotoTermometruT E H N I C Ă M O D E R N Ă . . . . . . ag. 10-11

Capacimetru 100 pF-10 I'-FDeschiderea a u t o m a t ă a u ş i l o r Aprindere e l e c t r o n i c ă Autostop pentru casetofon

TEHNIUM PENTRU CERCURILETEHNICO-APLICATIVE .pag. 12--13

Caic brÎncovenescAUTO-MOTO. . . . . . .pag. 14

Instalatia e l e c t r i c ă la «Skoda»model 1980

A t e n ţ i e la lumini!PENTRU TINERII DINA G R I C U L T U R Ă . . . . . .pag.15

incubator de capacitate r e d u s ă FOTOTEHNICA. . . . . . . . . . ag. 16-17

Pozitive de cQ1ntroiDefecte in procesul pozitiv color

DESIGN. .. . . . . . . . . .pag. 18Interior '80

LOCUINTEI . . . ag. 19

ZK 140 T stereofonic. pag. 20PUBLICITATE .pag. 21

REVISTA REVISTELOR. . . . . pag. 22C ă u t ă t o r de metale

Releu de 24 la 12Voltmetru

. pag. 23Amuzament

eT i l P T

NULXLNR.11

UA ATDR I

CI

8/2/2019 Tehnium 12 1980


În a c e a s t ă l u n ă se împlinesc zeceani de e x i s t e n ţ ă a revistei «Tehnium» a p ă r u t ă i n i ţ i a l ca suplimental revistei « S t i i n ţ ă t e h n i c ă » , Mise pare simbolic c ă a c e a s t ă l u n ă incheie un cincinal, pe b u n ă dreptate numit al « r e v o l u ţ i e i ş t i i n ţ i f i c e

tehnice», deschide calea «deceniului ş t i i n ţ e i , tehnologiei, calit ă ţ i i ş i e f i c i e n ţ e i » definit astfel nunumai prin denumire, ci prinobiectivele a m ă n u n ţ i t e concretestipulate În p r o g r a m e l e - d i r e c t i v ă privind cercetarea ş t i i n ţ i f i c ă dezvoltarea t e h n o l o g i c ă , precum decercetare dezvoltare În domeniulenergiei.

Deceniul parcurs e v i d e n ţ i a z ă Înmod elocvent pentru revista «Tehnium» o sporire c o n t i n u ă a popu

precum un efort permacuprindere a probiematicii

a creatiei tehniceamatori. Pro

dea ti -

pentru nimenI ca noi, acum perspect i v ă , e x i s t ă o m i g r a ţ i e a f o r ţ e i dem u n c ă Înspre u z i n ă , cincinalul viitor creÎnd circa un milion de noilocuri de m u n c ă În industrie si Înramurile neagricole, Acest IU'crui m p l i c ă o c o m p l e x ă modelare a Înv ă ţ ă m î n t u l u i În f u n c ţ i e de dezvoltarea economiei n a ţ i o n a l e , procesÎncheiat În linii mari, cît un procesde e d u c a ţ i e p e r f e c ţ i o n a r e perm a n e n t ă , ş t i u t fiind faptul dinamica r e v o l u ţ i e i t e h n i c o - ş t i i n ţ i f i c e d e t e r m i n ă o a c u t ă nevoie de inform a ţ i e aducere la zi a c u n o ş t i n telor În cele mai variate domenii.Or, În perspectiva viitorului deceniueste foarte greu de presupus inactuala s i t u a ţ i e p u b l i c i s t i c ă vor fiacoperite toate domeniile de interes, toate p r i o r i t ă ţ i l e existente Îneducatia t e h n i c o - s t i i n t i f i c ă a tine-retului'. "

În acest context, cred se impune o mai a t e n t ă preocupare pentru diversificarea propagandei ş t i i n tifice si tehnice În acord cu necesit ă ţ i l e de e d u c a ţ i e i n s t r u c ţ i e existente acum în p e r s p e c t i v ă , maiconcret spus, atît tirajul, citm ă r u l p u b l i c a ţ i i l o r de ş t i i n ţ ă n i c ă trebuie s p o r e a s c ă pentru aaduce o contributie laformarea viitoarelor

la care revista «Tehnium» î ş i vainscrie c o n t r i b u ţ i a sa s p e c i f i c ă , arcrea atmosfera c o n d i ţ i i l e absolutnecesare pentru realizarea saltuluicalitativ preconizat de documentele adoptate de cel de-al XII-leaCongres al partidului În domeniulş t i i n ţ e i tehnologiei.

Aflat permanent sub atenta Îndrumare a Comitetului Central alUniunii Tineretului Comunist, colectivul r e d a c ţ i o n a l al revistei «Tehnium» este c o n ş t i e n t de sporireasarcinilor privind o c o n t r i b u ţ i e maie f i c i e n t ă la formarea p e r f e c ţ i o narea p r o f e s i o n a l ă , la stimulareac r e a t i v i t ă ţ i i tehnice, la indrumarea

orientarea pasiunilor tinerei gen e r a ţ i i înspre domenii de mareinteres pentru dezvoltarea econom i c o - s o c i a l ă a t ă r i i nn l ' l c f l 'Q

În acest sens 'am

a materialelor

b o r d e a z ă atît descoperirea, citconservarea surselor de energieprin rubrici dedicate c o n s t r u c ţ i i l o r de microhid rocentral e electrice, eoHene, i n s t a l a ţ i i de utilizare a energiei biogazului etc. Prin diversificarea rubricilor t r a d i ţ i o n a l e , binecunoscute de cititorii n o ş t r i , vomÎncerca a b o r d ă m specificul constructiei de amatori in domenii cafizica; chim a, matematica, mecanica, f ă r ă a uita utilitatea materialelorreferitoare la aparatailll de uz casnic (depanare m i c r o c o n s t r u c ţ i i ) , la instalatii sanitare, t î m p l ă r i e , acv a r i s t i c ă , precum teme de larginteres pentru diverse categorii de

cititori cum ar fi tinerii din agricult u r ă , tinerele gospodine.

Din h . u : r ă r i l e premiate la Concursul de creat e h n i c ă VO: 1) «Cronometru minicalcula

pentru c o m p e t i ţ i i sportive», realizat deGheorghe S a m o i l ă ing. R ă z v a n Cucu,care au o b ţ i n u t Premiul special al juriului;2) « T r a n s m i ţ ă t o r automat in co d Morse», realizat de ing. Vlad Predean, care a o b ţ i n u t Marelepremiu al concursu

revista n o a s t r ă se cere,u'G'v;::,eul pentru zonele ce

materialelor

mai alesa fost

vru",.,."",on'!',,,I""'- ce a-

tinerilor s p e C i a l i ş t i , care vor g ă s i Încoloanele paginilor din «Tehnium»i n f o r m a ţ i i , propuneri de c o n s t r u c ţ i i referitoare la teme de a u t o m a t i c ă , t e h n i c ă m o d e r n ă , c i b e r n e t i c ă etc.D a c ă , r ă s f o i n d paginile c o l e c ţ i i

lor acestor zece ani de a p a r i ţ i e airevistei «Tehnium», ne putem considera m u l ţ u m i ţ i de faptul diversitatea articolelor si domeniilorabordate a constituit un atributpermanent, ne vom s t r ă d u i ca Încontinuare acest angajament programatic fie respectat, cu noic o e f i c i e n ţ i de calitate e f i c i e n ţ ă În selectionarea materialelor ce vorl u ş drumul tiparului.

In pragul unui nou deceniu deactivitate, sub semnul unor exig e n ţ e sporite, m u l ţ u m i m tuturor ci-

TEHNUJM 12/00

8/2/2019 Tehnium 12 1980


p r o i e c ţ i e pentru dia.pozitive);

12 ( U t i l i z a ţ i , filtrele); 2/1911, p. 12.

de expunere hidropneumatic);p. 14 (Aparatul foto «Zenib);p. 16 (Macrofotografia); 4/1911,(Intersubstituirea s u b s t a n ţ e l o r ) ;

14 foto p r i v e ş t e prin14 (Dispozitiv pentru

pierea color); 5/1971, p. 15reofotografia); 6/1971, p. 18 (Dispozitivde încadrare pentru macrofotografie);6/1971, p. 20 (Prelucrarea filmelor colorreversibile); 6/1971, p. 20 (Containerpentru developare color); 6/1971, p. 22

(Fotografia pe lemn); 7/1971, p. 14

(Stereodiascopul); 7/1971, p. 15 ( T e h ~ nologia diacolor); 8/1971, p. 14 (Corectarea efectelor de p e r s p e c t i v ă ) ; 8/1971,p. 14 (Fotografia pe mase plastice);9/1971, p. 15 (Diaproiector); 9/1971, p. 17(Diapozitive sub l u p ă ) ; 10/1971, p. 14(Releu electronic de timp); 11/1971, p. 14(Fotografia pe c e a ţ ă ) ; 11/1971, p. 15

(Dispozitiv pentru expunerea prin su-.praimpresiune); 1/1972, p. 14 (Procedeepentru fotografia color); 1/1972, p. 15(Releu de timp); 2/1972, p. 14 (Consult a ţ i e foto); 2/1972, p. 16 (Diaproiectorsemiautomat); 3/1972, p. 14 (Efecte spe-

8/1971, p. 4 (TV, trarlzis·tor):p. 3 (TV, tub); 7/1972,9/1972, p. 6 ( B a n d ă (TV); 3/1973, p. 8(Radio); 8/1974, p.p. 19 (Radio-auto,

~ t , ~ 1 ,:'"

ti2/1971, p. 5 (Rachetomodelul

mos»); 4/1971, p. 9 (Aeromodelul822); 10/1974, p. 14 (Pentru aero navom o d e f i ş t i ) ; 11/1974, p. 10 (pentru aero

n a v o m o d e l i ş t i ) ; 3/1975, p. 15 (Aeromodelul «Acrobah»; 5/1975. p. 12 (Aeromodelul planor «Icam); 8/1975, p. 12(Navomodelul velier «Navigator»); 7/1975, p. 12 (Rachetomodelele «Astral»

«Delta}}); 8/1975, p. 12 (AeromodelulLA.R.-80); 9/1975, p. 12 (AeromodelulI.A.R.-80); 10/1975, p. 12 (AeromodelulI.A.R.-80); 11/1975, p. 12 (AeromodeluiI.A.R.-80); 12/1975, p. 12 (AeromodelulI.A.R.-80); 1/1976, p. 12 (AeromodeleleI.A.R.-80 I.A.R.-81); 2/1976, p. 12 (Pescadorul « P o r t i ţ a » ) ; 3/1976, p. 12 (Pescadorul « P o r t i ţ a » ) ; 4/1976, p. 12 (Aeromodel captiv m a c h e t ă «IS-24)); 5/1976, p. 12(Automodelul de v i t e z ă «SprinÎ»); 6/1976, 12 radiocoman-dat 12 (Aeromode-

\' ..... aI l I IJ l t l I I S

TEHNUJM 12/00

stereoscopice);e c h i d e n s i t ă t i ! o r p. 15 (Fotografia În noaptea);9/1972, p. 14 ( P ă s t r a r e a negativelor);9/1972, p. 14 (Telemetru de coinci-d e n ţ ă ) ; 10/1972, 16 (Controlul tonuri-ior); 11/1972, p. (Filtre de c o r e c ţ i e ) ; 12/1972, p. 15 (Developarea in d o u ă sol u ţ i i ) ; 12/1972, p. 15 (Verificarea aparatelor monoreflex); 1/1973, p. 15 (Obiective fotografice); '2/1973, p. 14 (Punereala punct profunzimea); 3/1973, p. 9(Luxmetru); 4/1973, p. 14 ( M i ş c a r e a În

fotografie); 5/1973, p. 12 (Obiective universale); 6/1973, p. 14 (Electronica Întehnica foto); 6/1973, p. 14 (Obiectiveuniversale), 7/1973, p. 14 (Universal portobiectiv); &/1973, p. 15 (Genuri de fotografii); 9/1973 (Determinarea d i l u ă r i i sol u ţ i i l o r ) ; 10/1973, p. 14 ( F o t o c e r a m i c ă ) ; 11/1973, p. 14 ( F o t o c e r a m i c ă ) ; 12/1973,p. 15 (Fulger electronic EV-5); 1/1974,p. 16 (Primele procedee de fotografiecolor); 1/1974, p. ( M a s ă rit); 2/1974, p. 14 În alb-negru); 3/1974, p. moderne

p. 16; 6/1976, p. 9 (Radio3/1977, p. 22 (144 MHz); 7/1977. p.

. (Radio, 144 MHz); 10/1977, p. 20 ( B a n d ă l a r g ă ) ; 3/1978, p. 20 (TV, tranzistoare);5/1978, p. 22 (Radio, 70 cm); 6/1978, 22(TV, tranzistor); 11/1978, p. 22 (10035 MHz, tranzistoare); 2/1979. p. 22 (Ban

l a r g ă ) ; 5/1979, p. 22 (Radio, 144 MHz);7/1979, p. 22 (TV, 5-12); 10/1979, p. 22(100 kHz-10 MHz); 11/1979, p.9 (500 kHz-500 MHz); 5/1980, p. 22 (40-800 MHz);10/1980, p. 7 (TV); 10/1980, p. 7 (Radio).

p. 12 (Aeromodel planor tip A-1); 2/

1977, p. 12 (Aeromodeful de curse «Rechinul»); 9/1977, p. 12 (Aeromodel propulsor cu motor de cauciuc); 4/1977,p. 12 ( Ş a l u p a torpiloare «Rîndunica»);5/1977, p. 12 (Planorul RC «Albatros»);6/1977, p. 12 (În a t e n ţ i a constructoriloramatori de aeronave); 7/1977, p. 12 (Navomodelul « G a l a ţ i » ) ; 8/1977, p. 12 (Aeromodelul planor «Icar»); 9/1977, p. 12(Navomodelul « M i o r i ţ a » ) ; 10/1977, p. 12(Aeromodelul planor «Zefir»); 11/1977,p. 12 (Navomodelul «Caston»; 12/1977,p. 12 (Aeromodelul tip B-2);1/1978, p. 12 «Vivat Delta»);2/1978, 12 3/1978,

12 12

un util instrument hi!-, I in., . . ,r , . t i r menit s ă - i ajuteschemele. care

nrrnrln.::l l la domeniile: electromOIClellsrn, c o n s t r u c ţ i i practice, foto

a u i t o d o t ~ i r i pentru laboratoare cercuri

ste'rec)scopic pen-fofografic:e}; p. 16

( M ă s u r a r e a electronic);7/1976, p. (Fulger auxiliar); &/1976,p. 15 (Aparatul fotografie); 9/1976, p. 10( N o ţ i u n i de sensiîometrie); 10/1976, p. 8(Filtre pentru camera o b s c u r ă ) ; 12/1976,p. 10 (Prepararea s o l u ţ i i l o r foto); 12/1976, p. 11 (CîntaI' pentru laboratorulfoto); 1/1977, p. 10 ( D e v e l o p ă r i speciale); 2/1977, p. 16 (Laboratorul fotoamatorului); 3/1977. p. 10 (Accesorii); 4/1977,p. 10 (Expunerea n e a u t o m a t ă a materialelor senSibile); 5/1977, p. 20 (Expun,e-

1/1971, p. 4 (L C) ; 4/1971, p. 2 (Punte

RC); 4/1971, p. 3 (Voltmetru electronic);5/1971, p. 5 ( M ă s u r a r e a condensatoarelor eledrolitice); 6/1971, p. 2 (AVO-metru); 7/1971, 8 (AVO-metru, M ă r i - 'rea i m p e d a n ţ e i intrare); 7/1971, p. 9(Capacimetru); 11/1971. p. 8 (Voltmetru electronic); 1/1971, p. 5 (VoltmetruelectroniC); 2/1972, p. 7 (Milivoltmetru);4/1972. p. 7 (Punte RC); 4/1972, p. 9(Voltmetru electronic dc); 5/1972, p. 6(Adaptor pentru m ă s u r ă t o r i LC); 4/1973,p. 6 (AVO-universal); 4/1973, p. 7 (Voltmetru electronic cu tuburi); 6/1973, p. 6(AVO-metru);· 9/1973, p. 9 ( P r o t e c ţ i a instrumentelor); 10/1973, p. () (Punte RC);11/1973, p. 6 (Ohmmetru); 11/1973, p. 7(A VO-metru); 12/1973, p. 6 (Milivoltmetru); 1/1974, p. 8 (Voltmetru electro-nic); 2/1974, 8 ( M ă s u r a r e a d i n a m i c ă a r e z i s t e n ţ e i contact); 2/1974, p. 13( M ă s u r a r e a condensatoarelor); 4/1974,p. 7 (Punte RLC); 4/1974, p. 14 (Puntepentru sortarea diode or); 4/1974, p. 15

(Milivoltmetru, tuburi); 6/1974, p.10 (Multimetru); 5/1974, p. 16 (Ohmmetru); 7/1974, p. 7 ( M ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e l o r condensatoarelor); 8/1974, p. 8 (Universal); 8/1974, p. 22 (Voltmetru cu tub cuneon); 10/1974, p. 4 (Aparat politest);11/1974, p. 12 (Picofaradmetru); 12/1974,p. 7 (Punte C); 1/1975, p. 4 (Volt-ohmmetru); 3/1975, p. 5 (Punte R); 3/1975,p. 5 ( P u n ţ i C); 3/1975, p. 7 ( M ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e l o r ) ; 5/1975, p. 16 ( M ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e i galvanometrelor); 5/1975, p. 17

condensatoarelor); 7/1975,R-salinometru); 8/1975, p. 16·mag netoelectronlc); 8/1975,

17 (Volîmetru electronic, punte du-10/1975, p. 18 (Capacimetru); 12/p. (Voltmetru electronic); 2/

3 (Voltmetru electronic cu me-3/1976, p. 15 (Picofaradmetru);

s p a ţ i u l u i disponibil.

6/1976, p. 17 (Voltmetru electronic); 8/1976, p. 18 (Ohmmetru); 9/1976, p. 7(Punte RC); 10/1976, p. 16 (Capacimetru-ohmmetru); 10/1976, p. 18 (Punte RC);11/1976, p. 5 ( M ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e i prizelor de p ă m î n t ) ; 1/1977, p. 9 (Microam

permetru electronic); 2/1977, p. 10 (AVOmetru); 2/1977, p. 10 (Adaptor de ohmmetru); 2/1977, p. 22 (Voltmetru electronic); 6/1977, p. 4 ( M ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e lor); 7/1977, p. 5 (Punte R); 8/1977, p. 4(Punte R); 8/1977, p. 10 (Voltmetru numeric); 9/1977, p. 8 (A VO-capacimetru); 10/1977, p. 5 ( M ă s u r a r e a condensatoarelor); 10/1977, p. 20 (Wattmetru);11/1977, p. 4 ( M ă s u r a r e a condensatoarelor ); 12/1977, p. 9 (Voltmetru cu extensie de s c a l ă ) ; 1/1978, p. 17 (Voltmetreelectronice cu EFT); 2/1978, p. 8 (Galvanometru electronic cu CI): 5/1978,p. 7 (Voltohmmetru cu A 741); 6/1978, p. 6(Ohmmetru-punte); 7/1978, p. 19 (Ohmmetru); 8/1978, p.4 (Ohmmetru cu A 741,indicatie l i n i a r ă ) ; 9/1978, p. 4 (Adaptoarede m ă s u r ă ) ; 12/1978, p. 4 (Voltmetru cui n d i c a ţ i e l i n i a r ă ) ; 12/1978, p. 11 (Capacimetru cu CI); 12/1978, p. 11 (Ohmmetru cu A709); 3/1979, p. 5 (Umiditatea solului, C a p a c i t ă ţ i ) ; 3/1979, p. 9

(S-metru); 5/1979, p. 20 (MultimetreI.A.E.M.-T i m i ş o a r a ) ; 5/1979, p. 20 (S-metru); 6/1979, p. 8 (Punte RLC): 6/1979,p. 8 (Voltmetru numeric 11-15 V); 101

1979. p. 16 (Ohmmetru cu s c a l ă l i n i a r ă ) ; 11/1979, p. 22 (VU-metru); 1/1980, p. 22(Voltmetru); 1/1980, p. 22 (Ohmmetru);2/1980, p. 11 (Capacimetru Cu Ci); 2/1980, p. 19 (Luxmetre); 3/1980, p.8 (Voltmetru d i f e r e n ţ i a l ) ; 3/1980, p. 22 (Ohmmetru); 4/1980, p. 5 (Experiment-Deplasarea zeroului la ampermetre); 4/1980,p. 8 (Indicator de nul); 4/1980. p. 22(S-metru); 5/1980, p. 8 (AVO-metru):5/1980, p. 22 (Punte RLC); 6/1980, p. 2( F r e c v e n ţ m e t r u , Capacimetru, Generato r etalon); 9/1980, p. 11 (Ohmmetruelectronic); 9/1980, p. 22 (VU-metru);10/1980, p. 5 ( M ă s u r a r e a r e z i s t e n ţ e i interne a instrumentelor).

3

8/2/2019 Tehnium 12 1980


ELEMENTE

DE CIRCUIT

TRANZISTDRUI IIPDlAB

Referindu-ne în continuare la montajul cu emitorul comun (EC1 vom s c h i ţ a analizarea regimului alternativ de func-

ţ i o n a r e pe baza modelului în cuadripolsimplificat, anume prin suprimarea ge-neratorului de tensiune electromotoareh 12 . ~ U 2 (fig. 54). Acest model reprez i n t ă corect f u n c ţ i o n a r e a tranzistoruluipentru semnale mici de intrare, dar lasemnale mari are dezavantajul de a neglija i n f l u e n ţ a circuitului de i e ş i r e asupracelui de intrare ( r e a c ţ i a ) .

Circuitul de intrare este a l c ă t u i t dintr-or e z i s t e n ţ ă h ll E ( r e z i s t e n ţ a d i n a m i c ă deintrare1 c ă r e i a i se a p l i c ă o tensiune alt e r n a t i v ă U BE' rezultînd astfel un curentde intrare IB .

Circuitul de i e ş i r e cuprinde generat0-rul de curent constant fJ' IB' care debit e a z ă pe o r e z i s t e n ţ ă i n t e r n ă de i e ş i r e 1/h22 E = p, în paralel cu aceasta fiindconectat circuitul extern de i e ş i r e , a d i c ă sarcina tranzistorului.

Rs

+

s

Pentru semnale mici de intrare. m ă r i fi consipunctu

Î n s ă

Fiz. A. M Ă R C U L E S C U

Cu c r e ş t e r e a curentului de b a z ă var i a z ă de asemenea (scade) p, dar

a c e a s t ă d e p e n d e n ţ ă d e r a n j e a z ă mai p u ţ i n calitatea semnalului de iesire.

În analizarea regimului' alternativ nui n t e r e s e a z ă c u r e n ţ i i tensiunile de re-paus, ci numai v a r i a ţ i i l e de curent detensiune. De aceea, schema de principiu acircuitului studiat se t r a n s f o r m ă , inlo-cuind prin scurtcircuit toate tensiunilefixe (sursa de alimentare, tensiunile dela bornele condensatoarelor de cuplajde decuplaj etc.). De asemenea, tranzis-toarele se inlocuiesc prin schema echiva-l e n t ă din figura 54.

Rezistenta e c h i v a l e n t ă a circuituluiextern afla't în paralel cu p r e p r e z i n t ă sarcina tranzistorului În regim alternativ,R SA ' Aceasta nu trebuie c o n f u n d a t ă cur e z i s t e n ţ a (sau componenta de a l t ă nat u r ă , a s i m i l a t ă cu o r e z i s t e n ţ ă ) care culege puterea u t i l ă la i e ş i r e a montajului,n o t a t ă de obicei Rs.

Pentru a ilustra transformarea de caream vorbit, în tabelul nr. 1 sînt prezentate

cîteva circuite de s a r c i n ă simple,. Îm-p r e u n ă cu r e z i s t e n ţ e l e lor echivalente încurent continuu în curent alternativ.

Aplicînd transformar ea m e : n ţ l o n a t a cuitului din figura 55,e c h i v a l e n t ă în regim dlll;;l1iallV

ra 56. Prin

TABELUL NR. 1

CIRCUITULSARCINA E C H I V A L E N T Ă

'IN CURENT CONTINW

~ ] ( ~ I - - f f ]l R2 ~ R I ~ ~ f Q

Rl l ~ R 3 . ~ ~ J ~ ~ r n

2

~ ' ~ ,Te~ R I

R2

I ~ } Ia

V]R Ia

[}"'IIIE]JR

6n

Ia

[}

Rs

În cazul montajelor cu mai multeetaje, este necesar se ţ i n ă cont, pentrufiecare tranzistor, de circuitul conectatla i e ş i r e , ca de natura cuplajului cuacesta. î n t r - a d e v ă r , inductive

cele , - .o . ,o , -" t" ,o ",·rr";C{v,,r"

IN CURENT AlJERNATIV

Ia

~ ; 9 R 2 ~ R I } ]

~ R I

?R•

~ W " '

Tip

OC 26OC 27OC 28OC 29

OC 30OC 33

OC 34OC 35

OC 36OC 37OC 38OC 41

OC 42ac 43OC 44CC 45OC 46OC 47ac 65OC 66OC 70OC 71

OC 72DC 74

CC 75CC

OC 77CC 78

O B S E R V A Ţ I I

PENTRU

Xc -- 0,1R

PENTRU

Xc -, 0,1-R2

PENTRU

X C 1 ~ 0,1'R3X c z ~ 0,1-R2

PENTRU

Xc 0,1 R2

PENTRU

Xl ~ 1 0 Rrezistenta dlmi a

bobinei foartem i c ă

PENTRU

XL ~ 1 0 R Xc o,m

rezistenta ohmic abobinei foarte mica

PENTRU

XL ~ 1 0 R Xc ~ O , l R r=rezistenta o h m i c ă

a bobinei

PENTRU

rezistente ohmice aleÎ n f ă ş u r ă r i l o r foarte mici

n=raportul de transformare(n =n2/nj)

PENTRU

frecventa de rezonanta

a circuituluir = ezistenta o h m i c ă

a bobinei

Tip I.P.R.S.

AD 149AD 149ASZ 15ASZ 16

AD 149EFT 333EFT 333ASZ 17ASZ 18EFT 343EFT 333EFT 333EFT 333EFT 308EFT 308EFT 308AC 180EFT 308AC 180EFT 343EFT 333EFT 333EFT 333AC 180

EFT 333EFT 343EFT 343AC 180EFT 333AC 180

TEHNIUM 12/80

8/2/2019 Tehnium 12 1980


dinMontajul se com-

dintr-un circuit acord, d o u ă amtplific.:ttoare de r a d i o f r e c v e n ţ ă

un de d e t e c ţ i e cu dublare de ten-

siune., plus, alimen tarea i e ş i r e a sîntp r e v ă z u t e cu celule RC de

Circuitul de acord se compune dintr-un condensator variabil C v de laradioreceptoarele «Albatros», «Neptun», «Mamaia» etc. (de la care se folos e ş t e o s i n g u r ă s e c ţ i u n e sau ambele sec-

conectate în paralel) o b o b i n ă de

începutulm a s ă .

ANDRES

Cele d o u ă tranzistoare, TI sîntcu siliciu, npn, de m i c ă putere. potutiliza cu bune rezultate tranzistoare dej o a s ă de exemplu BC 107,BC 108, BC ABC 109, Ee 171,

lllflCAIErlll,rllA fi I

M . ALEXANDRU - B e i u ş

la solicitarea mai multor consb'udori i n c e p ă t o r i . p r e z e n . t ă m in materialul de f a t ă o m e t o d ă s i m p l ă de identificarer a p i d ă a terminalelor la 'tiristoarele cu un curent max.im dep Î n ă la 10 A. Schema permite de asemenea verificarea tiris

toarelor la care se c u n o a ş t e dispunerea terminalelor, ea

putind fi r e a l i z a t ă sub forma unui tester de buzunar.

Simbolul tiristorului este cel dinfigura 1. EI s e a m ă n ă cu cel al diodeisemiconductoare, cu deosebireade la catod mai p l e a c ă o linie o b l i c ă , aceasta corespunzînd terminalului dec o m a n d ă , numit p o a r t ă (de fapt, ti

ristoarele se mai Întîlnesc uneorisub denumirea de diode comandate).

tinuu Între terminalele catod si p o a r t ă in ambele sensuri. În plus, nici o a l t ă

SCele se

se

cu r e z i s t e n ţ a

aju.stealli întrea u d i ţ i a

asemeneavaloarea

se face de lad o u ă baterii de

consumul de curentcu a u d i ţ i e in c ă ş t i de

2 fiind de mA. D a c ă receptorul este folosit pentru testarea amplifi-

combinatie de d o u ă din cele trei terminale conduce curentul continuu

unul din sensuri. Pe baza acestei p r o p r i e t ă ţ i putem identifica rapid terminalul anod, d u p ă cum urm e a z ă :

- între bornele A si C' se conec-

t e a z ă rind, În ambeie sensuri, toateposibile de cîte d o u ă din

terminale ale tiristorului

in patru dintre

r ă m î n e ... ",I''''';:OtltA d o u ă lED-ul se

-,- terminalul. care nu conduce

aprinderea LED-ului În nici o combi

natie cu celelalte d o u ă si În nici uns e ~ s este anodul .A c e a s t ă verificare se face numai

intre bornele A C' (nu Între A el)

pentru a avea a s i g u r a t ă limitarea curentului la valori nepericuloase ( c ă derea de tensiune pe un LED de20 mA este de cea 1,5-1,6 V, c ă d e r e a pe tiristor de 0,4-0,8 V, deci curentul

este limitat sub 10 mA).

bara de f e r i t ă . , r e l ă c l n d variabil, p î n ă

optime. De aseme-nea se va avea ori.entarea

tului i'n raport cud i r e c ţ . i a

interiorul apartamentelor cudin beton armat se poate facenevoia unei antene exterioare sauc a m e r ă (eventual un fir conectat laantena c o l e c t i v ă radio adusbobin! sau î n f ă ş u r a t 2-3 spire pe

IDENTIFICAREA CA TODULUI

(IMPliCIT A PORTII)

Se trece în prealabil p o t e n ţ i o m e t r u l R3 kO) pe valoarea m a x i m ă a

Înseriate. se conec-

t e a z ă anodul la bornaiar celelalte pe

ambele sensuri, la P C.

din acested o u ă s i t u a ţ i i

becul B r ă m î n e stins, iar în c e a l a l t ă becul se aprinde r ă m î n e aprins

deconectarea terminalului legatP Acest caz din

u r m ă idemtltlc:alui conectat ladul - terminalul ro ..vnO/'Y",y

terminaeate-

D a c ă becul se aprinde În niciunul din cazuri, se treptatvaloarea 1 n s e r i a t ă a se reiauv e r i f i c ă r i le.

Este posibil ca becul nu sea p r i n d ă nici pentru R3 complet scurtcircuitat, ceea ce î n s e a m n ă fie tiristorul este defect (întrerupt), fieel are un curent de amorsare de p o a r t ă mai mare (deCÎt cel limitat de valoareaa l e a s ă pentru R2 ). În fine, mai ment i o n ă m o a treia posibilitate (deocam

d a t ă Î n s ă p u ţ i n p r o b a b i l ă ) , anumeaceea ca tirîstorul fie cu amorsareprin impuls negativ pe p o a r t ă . rima p r o b l e m ă pe care ş i - o pune

constructorul amator este aceea de aidentifica terminalele tiristorului, evident În cazul În care nu este marcatpe c a p s u l ă simbolul. Verificarea prip i t ă , d u p ă scheme improvizate maiales cu tensiuni mari de lucru estedeosebit de r i s c a n t ă ; curentul de poar-

PC

( 1 ' O ' R 1 Ă l . ~ ) ~ - - < J C I

al tiristorului are de valoril i m i t ă destul de s c ă z u t e ordinul

sau ai de mili-d e p ă ş i r e a c ă r o r a dispo

fi distrus în f r a c ţ i u n i de( s t r ă p u n g e r e a unei j o n c ţ i -

cont de acest lucru, schema2) a iost cula o de l a n t e r n ă

V,c u r e n ţ i i

de verificare fiind licu ajutorul unor r e z i s t e n ţ e adi-

IDENTmFICAREA ANODUlW

Prin c o n s t r u c ţ i e , tiristoarele au proprietatea de a conduce curentul con-

TEHNIUM 12/00

CANon)

FIG.1

FIG.2 FIG.3

FIG.4

LED=u\r ă m î n e stln-o

Anului nou re-«Tehnium» u r e a z ă tutu

no i succese

s ă n ă t a t e !

5

8/2/2019 Tehnium 12 1980


în practica de radioamatorism se Întîlnesc adesea situatii în care sela analiza unui circuit sau la oi n d i r e c t ă de m ă s u r ă , din cauza unorcalcule prea laborioase pe care le neces i t ă . Recurgînd la o serie de artificii -din care unul este prezentat în articolulde -, se o b ţ i n importante simpli-

calcul f ă r ă pierderi înprincipiu, o impe

oarecare., Z = R ± jX, ne sugereatotdeauna un circuit în care un re

care compunsau pe cel

ferile,este

Spre aponentele dll:lolt!lUl

R este conectata c ă r u i r e a c t a n ţ ă

c ă r u i

fi marcate cu s sau nu vor purta

indice, iar cele ale ·dipolului echivalentparalel vor purta indicele p.

în articolul de f a ţ ă , cînd ne vom referila r e a c t a n ţ ă în modul general f ă r ă precizarea semnului s ă u ( i n d u c t i v ă sau cap a c i t i v ă ) , vom folosi semnele ± sauO d a t ă cu precizarea semnului r e a c t a n ţ e i , cititorul are o b l i g a ţ i a f o l o s e a s c ă numai semnele de sus sau numai pe celede jos, d u p ă caz. Cînd în calcule nu

r - - - - ....

I I

.,8ng. O. BLUJOESCU .

aparer e a c t a n ţ e i seIlli'1ulferim la modululfie

pasivo r e a . c t a n t ă

lentul sau inversne u ş u r e a z ă calculele saunomenelor. Prin aceasta

Z H = Rs ± X s =

Y 0 3A L

u r m ă r i r e a fe-se s c h i m b ă

+ ±Egalînd între ele p ă r ţ i l e reale cele

imaginare, o b ţ i n e m r e l a ţ i a : R X2

• X R2

R s = - ~ Ş I X s = ' - ~ (1)p P P [J

care l e a g ă într e ele perechil e· de valoric o r e s p u n z ă t o a r e celor doi dipoli echiva

l e n ţ i . Utilizarea lor în a c e a s t ă f o r m ă nu

aduce nici un fel de s i m p l i f i c ă r i în calcule de aceea, pentru a o b ţ i n e o for

mai a v a n t a j o a s ă , trebuie introdu

cem n o ţ i u n e a de factor de calitate Q aldipolului, ca fiind raportul între puterea

r e a c t i v ă puterea a c t i v ă la bornele dipolului.

Q = Puterea reactivâ Ia borne

Puterea a c t i v ă la borne

N o ţ i u n e a nu este cu totul n o u ă pentru cititor are, de fapt, a c e l a ş i sensfizic cu cea c u n o s c u t ă de la teoria circuitelor oscilante.

1IIl+jXf>

III

Pentru ca lucrurile fie mai clare,I presupunem dipolii e c h i v a l e n ţ i din:R figura 1 r e p r e z i n t ă , de fapt. schema echiI • P v a l e n t ă a unui reactor real (cu pierderi).I în acest caz, Rs sau Rp r e p r e z i n t ă re-

I : z i s t e n ţ a de pierderi în cazul circuitului

a..

IR5JI' - - - 4 ~ - o - - l I

I IL- __

6

. I echivalent serie sau paralel, Xs Xp re-

b-jXp ----- p r e z i n t ă r e a c t a n ţ e l e echivalente respec-. tive, iar Q este factorul de calitate alFier. 2 reactorului.

Circuitele oscilante reale sînt compuse din reactoare cu pierderi, deci factorul lor de calitate depinde de factoriide calitate reactoarelor din care secompun. L e g ă t u r a între factori decalitate o stabili singur

continutului acestui ar-

Revenind la f ' l l "( ' \hIF 'mll

c u l ă . n l expresia tac:tOl:ulILUcelor doi

cazul ell}:)OlilIUJ

mun celecuit este curentul,d o u ă puteri inbornele dipolului, o b ţ i n e m : Q =

RsLa dipolul echivalent paralel,

comun celor d o u ă co]rnp1onen1etensiunea la borned o u ă puteri în aceasta,

nem: Q =

C . dXp

d' l' ,m cel 01 lpO 1 sint eCflivstlerltifactorul de calitate este a c e l a ş i , putem scrie:

Q=Rs

aceasta, înlocuind relatiiled u p ă mici t r a n s f o r m ă r i a l g e b r i c ~ , nem:

(2)

(3-1) (3-2)

b

c

d

D e ş i mai s i m p l ă . pentru scopurilenoastre, a c e a s t ă f o r m ă nu este î n c ă destulde a v a n t a j o a s ă . Matematic se poate dC$

monstra în locul r e l a ţ i e i (3-2) se poate

folosi r e l a ţ i a (2) f ă r ă a se introduce niciun feL de erori.

Cu aceasta r e l a ţ i i l e pe care le recom a n d ă m pentru calculul elementelor dipolului echivalent serie cînd se cunosccele ale dîpolului echivalent paralel -invers - s în t:

Q = ~ = X s ...Xp Rs

R p = (1+Q2) Rs '"

(2)

(4)

[ R e l a ţ i a (4) provine din r e l a ţ i a (3-1)s c r i s ă în a l t ă f o r m ă . ]

Pentru ca cititorul se familiarizezecu utilizarea lor d e d u c ă singuravantajele de calcul pe care le aduc,vom prezenta în continuare CÎteva exem

ple de aplicare, comentate pe larg.Exemplul 1. O a n t e n ă cu i m p e d a n ţ a de intrare ZA = (25 + j 35) el trebuiec o n e c t a t ă la un fider de 75 el. Antena,prezentînd o i m p e d a n ţ ă cu caracter inductiv, poate fi a c o r d a t ă cu ajutorulunui condensator variabil conectat fie

în paralel cu bornele sale (acora elenv a ţ i e ) , fie intre fider a n t e n ă (acordserie). se compare cele d o u ă s i t u a ţ i i din punctul de vedere al a d a p t ă r i i realizate se calculeze r e a c t a n ţ a care

oriabil defiecare caz.

a) CAZUL ACORDULUI SERIEElementele echivalent serie

sint date direct componentele impe-d a n ţ e i de intrare ale

= 25 n

fiderului

care nu

b) CAZUL ACORDULUI

Pentru calcule vom înlocui în circuitdipolul s ă u echi

vom obtine o

e C l l i v ' 3 . 1 e l C 1 t ă a circuitului de'acord2.al antenei este:

= 35 = 14Rs 25 '

c a l c u l ă m acum compodlp,ohllUl echivalent

nea la bornele sale?Evident vom înlocui antena nnntr-un

clipoi anume prin acela lacare tensiunea borne este elementcomun celor d o u ă componente ale sale,deci prin echivalentul

Deci Rs = 10 Q Xs = 400 Q în care:

400= - = 40 (valoarea esteRs 10

u z u a l ă în cazul unor antene verticalescurte de acest tip).

R p Rs(1+Q2) = 10(1+402)== 16010 n.

Puterea d e b i t a t ă de e m i ţ ă t o r este o

putere a c t i v ă , deci va fi re g ă s i t ă la bor

nele componentei rezistive a dipoluluiechivalent al RP'

Cum P = R ' r e z u l t ă tensiunea

la borneie antenei fi:

= JiOx 16010=V, eficace, a d i c ă amplitudi-

nea sa va fi j"2x400,125=564,176 V.Valoarea c a l c u l a t ă nu este prea de

parte de cazurile antenelor uzuale deacest tip. Cînd antena este a c o r d a t ă , labornele sale se poate aprinde un bec cuneon (care se aprinde uzual numai latensiuni mai mari de aproximativ 80 V).O b s e r v a ţ i e . La aplicarea r e l a ţ i e i (4)

pentru calculul lui Rp, se o b s e r v ă d a c ă factorul de calitate Q este destulde mare, se poate neglija 1 pe l î n g ă valoarea lui Q2 atunci se poate utiliza

în locul acesteia or e l a ţ i e a p r o x i m a t i v ă ,

dar de f o r m ă mult mai s i m p l ă : R p :::Q2R$ .. (4') (numai pentru Qmare!)Erorile relative ce se introduc prin

a c e a s t ă aproximare sînt mai mici de 4%

d a c ă Q ~ 5 sau mai mici de 1% d a c ă Q ~ 1 0 .

TEHNIUM 12/80

8/2/2019 Tehnium 12 1980


CONCURSUL DE CREATIE T E H N i C Ă .

PENTRU TINERET YO,

E D I Ţ I A 1980Recent s-a incheiat Concursul de

c r e a ţ i e t e h n i c ă pentru tineret - YO,e d i ţ i a 1980, organizat de revista «Tehnium» În colaborare cu F e d e r a ţ i a rom â n ă de radioamatorism, Juriul -format din ing, Ilie M i h ă e s c u , secretar responsabil de r e d a c ţ i e la revista«Tehnium» ( p r e ş e d i n t e ) , ş i Iosif Pau·Mazzo, secretar al F e d e r a ţ i e i românede radioamatorism, ing, GheorgheD r ă g u l e s c u , ing, Dumitru BEujdes.cu, ing. Nicolae Andl'ian (membri) -a stabilit clasamentul concursului, acordînd u r m ă t o a r e l e premii:

MARELE PREMIU Al CON··CURSULUI in valoare de 3000 de lei:- Ing, Vlad Predean, din B u c u r e ş t i , pentru « T r a n s m i ţ ă t o r automat in codMorse»

PREMIUL SPECiAL A l JURIULUI În valoare de 2 500 de lei:- Ing, Gheorghe S a m o n ă , din Bucur e ş t i , ş i ing, R ă z v a n Cucu,din B r a ş o v , pentru «Cronometru, minicalculator

pentruc o m p e t i ţ i i

sportive»,SENIORI

PREMIUL I În valoare de 2000 de lei:- Ing. George Pintilie, din Bucur e ş t i , pentru « R a d i o b a l i z ă 144/432 M H z > ~ «Retranslator 144/28 MHz», « F r e c v e n ţ metru numeric 0-30 MHz»,

Premiul II in valoare de 1 500 de lei:- Dumitru Dumitru, din RllrnrQc: : t i

pentru « E m i ţ ă t o r - r e c e p t o r UUS146 MHz)}

Premiul m n valoare de 1 000 de iei:

În f u n c ţ i e de e x i g e n ţ e l e impuse, d u p ă calcularea valorii lui Q se poate decided a c ă se va utiliza r e l a ţ i a a p r o x i m a t i v ă (4') sau r e l a ţ i a e x a c t ă (4).

ECHIVALENTUL PARALEL ALUNEI I M P E D A N Ţ E Exemple de utilizare

în exemplele precedente circuitele fiindsimple, înlocuirea unui dipol serie rez i s t e n ţ ă r e a c t a n ţ ă prin echivalentul s ă u paralel (sau invers), schimbînd configur a ţ i a c i r c u i t u l u ~ simplifica r e l a ţ i i l e decalcul. Sistemul acesta de o b ţ i n e r e aunui circuit echivalent mai simplu saumai comod pentru calcule se poate aplica de mai multe ori intercalat cu simp l i f i c ă r i o b ţ i n u t e prin compuneri de react a n ţ e conectate în paralel sau în serie.în felul acesta se poate o b ţ i n e o suc

cesiune de circuite echivalente (de transf o r m ă r i echivalente ale circuitului) careo f e r ă posibilitatea de a rezolva problemedestul de complicate. Pentru edificareoferim d o u ă exemple.

Exemplul 3. O a n t e n ă cu n n l , e d . a n 1 ţ a ZA = RA-j XA=(6- j 60) Q adapt a t ă la fiderul F cu un circuit de tip «r »ca în figura 3a, în care Xl = 78 Q, iarX2 =2 0 n.

Ce i m p e d a n ţ ă de s a r c i n ă are fiderulde alimentare?

Examinînd circuitul, se o b s e r v ă peramura spre a n t e n ă avem conectate înserie d o u ă r e a c t a n ţ e de semn contrar+ jX 1 = + j78 Q - j XA = - j60 Q,d e c ~ din punct de vedere al c o m p o r t ă r i i circuitului la bornele fiderului, le putemînlocui cu o s i n g u r ă r e a c t a n ţ ă cu valoarea e g a l ă cu suma lor a l g e b r i c ă : + j Xl -- jXA = + j 78 - j 60 = + j 18 o. == + jX 3 •

Se obtine astfel circuitul echivalent dinfigura 3b, în care se o b s e r v ă este avant a j o a s ă înlocuirea dipolului RA + X3

prin echivalentul s ă u paralel. D u p ă a-

TEHNIUM 12/8)

- N i c o a r ă Paulian, Dan Voicules·cu, Ş t e f a n Bordeianu, din B u c u r e ş t i , pentru «Convertor SSTV-FSTV».

M e n ţ i u n i :

- Radioclubul «Tehnium» V0 3KWH pentru «Receptor 2 m» (instrument de m ă s u r ă MF-35 oferit deI.A.E.M.- T i m i ş o a r a , tranzistoare diferite oferite de I . C . C , E , - B u c u r e ş t i , 4 difuzoare oferite de Întreprinderea «Elect r o n i c a » - B u c u r e ş t i ) ; - Ioan SiIIi, din Arad, pentru «Transceiver 2' m» (radioreceptor oferit de« T e h n o t o n » - I a ş i 2 difuzoare oferitede Întreprinderea «Electronica»-Bucur e ş t i ) ; - Ion C u z n e ţ o v , Vasile Decean,din B u c u r e ş t i , pentru «Reflectometru»(2 transformatoare oferite de «Elect r o t e h n i c a » - B u c u r e ş t i 4 difuzoareoferite de « E l e c t r o n i c a » - B u c u r e ş t i ) ;

- Trifu Dumiirescu, dinB u c u r e ş t i ,

pentru «Receptor control 144 MHz»(turometru oferit de I.A.E.M.-Timiş o a r a 2 difuzoare oferite de «Elect r o n i c a » - B u c u r e ş t i ) ; - Mihail Ciocu, lucian Dordea,din Sibiu, pentru «Cronometru electronic» (6 difuzoare oferite de «Elect r o n i c a » - B u c u r e ş t i ) ; - Ion Chiorean, din S î n g e o r z - B ă i , pentru «Manipulator electronic automat» (aparat de radio oferit de «Tehn o t o n » - ! a ş i 2 difuzoare oferite de« E l e c t r o n i c a » - B u c u r e ş t i ) ,

c e a s t ă transformare se o b ţ i n e circuitulfoarte simplu din figura 3c, în care RA p

X40

sînt r e z i s t e n ţ a , respectiv, r e a c t a n ţ a echivalente paralel ale dipolului serieRA + jX3 se c a l c u l e a z ă cu r e l a ţ i i l e (2)

(4) din capitolul precedent:

Factorul de calitate Q = X s =Rs

= ~ = 18 =3RA 6

R e z i s t e n ţ a e c h i v a l e n t ă paralel R p == RA p = (1 + Q2) Rs = (1 + Q2) RA== (1 + 32)6 =60 n.R e a c t a n ţ a e c h i v a l e n t ă paralel Xp =

= X = Rp = RA p = 60 = 20 Q4 Q Q 3 .

Cu valorile calculate o b s e r v ă m circuitul echivalent (fig. 3c) c o n ţ i n e treicomponente în paralel, din care d o u ă reactant.e ( - j X2 = - j20 Q + jX4 =

= j 20 O) egale de semn contrar, careformeazi1. î m p r e u n ă un circuit acordatderiva ţ i e ideal ( f ă r ă pierderi), a c ă r u i i m p e d a n ţ ă la borne este i n f i n i t ă - decipoate din circuit f ă r ă a afecta va-loarea sarcinii r e s i m t i t ă de fider.

În acest fel se o b ţ i ~ e circuitul echivalent din figura 3d, din care r e z u l t ă

"" ~ X L

a

b

Re

c

JUNIORI

Premiul I nu se a c o r d ă Premiul II În valoare de 1 500 de lei:

- Cristinel P i s i c ă , lulian R o ş u , dinB u c u r e ş t i , pentru « S u r s ă de tensiuner e g l a b i l ă »

Premiul III in valoare de 1 000 de lei:- Teodor Paraschiv, din G a l a ţ i , pentru «Convertizor 12/220 V»M e n ţ h . m i (cîte un transformator ofe

rit de Întreprinderea «Electrotehnica»B u c u r e ş t i cîte 2 difuzoare oferite deintreprinderea «Electronica» - Bucur e ş t i ) : - Gabriela Popa, din jud. I a ş i , pentru«Alimentator»;- Dan Petrescu, din B u c u r e ş t i , pentru « C ă ţ e i electronic»;- Romeo Tudor, din P l o i e ş t i , pentru«Ceas cu buzer»; ,- Bogdan' Mire l R ă z v a n , din Bucur e ş t i , pentru « S i r e n ă e l e c t r o n i c ă » ,

CLASAMENTULCampionatului republican de c r e a ţ i e

t e h n i c ă YOCategoria JUNIORIA, Unde scurte:1. Cristinel P i s i c ă , hdian R o ş u -

B u c u r e ş t i , « S u r s ă de tensiune cu re-glaj stabilizare».CAMPiONI R.S.R.

2, Teodor Paraschiv - G a l a ţ i , «Convertizor 12/220 V»;

FA&.4sarcina fiderului esteU r m ă r i n d ş i r u l de t r a n s t ' D m l ă n

valente din figura 3, sefoarte u ş o r rolul f i e c ă r e i a cele d o u ă componente (Xl X2) ale circuitului deadaptare se pot trage concluzii legatede metoda cea mai e x p e d i t i v ă pentrur e ~ l a j u l s ă u .

In exemplul de f a ţ ă , nici una din celed o u ă metode de acord al antenei prezentate în exemplul 1 nu ne-ar fi apropiat de adaptare la fiderul cu i m p e d a n ţ a c a r a c t e r i s t i c ă de 60 Q. (La acordul series-ar fi o b ţ i n u t o s a r c i n ă de 6

n,iar la

cel paralel 606 n.) Aceasta pentru c ă , pe de o parte, componenta r e z i s t i v ă ai m p e d a n ţ e i antenei este prea m i c ă pentru acordul serie, iar factorul de calitateal antenei este prea mare (QA = 10)pentru un acord paralel.

3. C ă t ă l i n Calu - B r ă i l a , «Generato r AF/RF»;

4. Gabriela Popa - l a ş i , «Alimen-tator tranzistorizah>.

Categoria SENIORIA. Unde scurte:1. N i c o a r ă Paulian, Dan Voicu.

lescu, Ş t e f a n Bordeianu - Bucur e ş t i , «Convertor SSTV-FSTV»,

CAMPIONI R.S.R.

2. George Pintilie - B u c u r e ş t i , «Retranslator 144/28 MHz»;3, Trifu Dumitrescu - B u c u r e ş t i ,

«Convertor 144/28 MHz»;4. Ion C u z n e ţ o v , Vasile Decean

B u c u r e ş t i , «Reflectometru»,B, Unde ultrascurte-:1. Dumitru Dumitru - B u c u r e ş t i ,

«Transceiver 144 MHz».

CAMPION R.S.R.

2, Ioan BUIi - Arad «Transceiver144 MHz»; ,

3, George Pintilie - B u c u r e ş t i « R a d i o b a l i z ă 144/432 MHz»; ,

4. Petre Endrejevschi, Trifu Du"mitrescu - B u c u r e ş t i , «Convertor432/144 MHz».C, Radiotelegrafie s a l ă : 1. V l a ~ Predean - B u c u r e ş t i ,

« T r a n s m I ţ ă t o r automat in cod Morse»,CAMPION R.S.R.

2, Ion Chiorean - Cluj-Napoca,«Manipulator electronic automat».

D. Radiogoniometrie de amator:1, Trifu Dumitrescu - B u c u r e ş t i ,

«Receptor control 144 MHz»,CAMPION R.S.R.

com-

3, Ciocu, lucian DOl'dea -Sibiu, «Cronometru electronic»,

Pentru ca la acordul paralel seo b ţ i n ă adaptarea, ar fi fost necesar caîn echivalentul paralel al i m p e d a n ţ e i antenei componenta rezisti fie de60 Q (vezi exemplul 1).

La o c o m p o n e n t ă r e z i s t i v ă serie a antenei RA = 6 Q pentru a o b ţ i n e o comp o n e n t ă r e z i s t i v ă în echivalentul s ă u paralel de RA p = 60 Q, este necesar cafactorul de calitate al antenei Q a i b ă o valoare ce se poate deduce din rel a ţ i a (4):

= 1 + Q2 = 60 = 10, de undeRA 6

Q = JlO-l =3 f a ţ ă de QA = 10, cîteste în realitate. Aceasta s-ar fi pututo b ţ i n e d a c ă i m p e d a n ţ a a n t e n e ~ pentrua c e e a ş i valoare a componentei rezistive(RA = 6 Q), ar fi avut o c o m p o n e n t ă r e a c t i v ă de QRA = 3 x 6= 18 Q indiferent ce semn ar fi avut a c e a s t ă react a n ţ ă . R e z u l t ă c ă e x i s t ă d o u ă s o l u ţ i i pentru circuitul care realizeze a c e a s t ă adaptare.

Din considerente care n u - ş i au loculaici, proiectantul circuitului a ales soluţ i a de a realiza pe ramura antenei or e a c t a n ţ ă i n d u c t i v ă . Pentru aceasta aconectat în serie o r e a c t a n t . ă i n d u c t i v ă X1 cu modulul mai mare d ~ c î t componenta r e a c t i v ă a antenei, astfel încîtrealizeze factorul de calitate necesar(Q = 3) pentru ca echivalentul paralelal i m p e d a n ţ e i totale pe b r a ţ u l antenei

a i b ă componenta r e z i s t i v ă e g a l ă cuvaloarea n e c e s a r ă a d a p t ă r i i fiderului(60 Q). Componenta r e a c t i v ă a echivalentului paralel este apoi « a c o r d a t ă » cuo r e a c t a n ţ ă paralel e g a l ă de semn contrar X2 (acordul d e r i v a ţ i e ) .

Prin urmare se poate afirma rolullui Xl ( r e a c t a n ţ a dinspre s a r c i n ă ) este

de a reali7.a «cuplajul» necesar cu fide-ruI, iar rolul r e a c t a n ţ e i dinspre generator (fider) este acela de a compensacomponenta r e a c t i v ă care r e z u l t ă , decide a «acorda» sarcina.

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

7

8/2/2019 Tehnium 12 1980


ALIMBNTATORPIITIU

MIRIC&LCULAT04RI,spre

de mlCl

realizare o s u r s ă tensiunea de

lucru de 9 V a c a j l c u . l a t ~ ) r u l l U 1 . Schema de principiu

ra 1. COlnpunetransformatorredresor întor de

În figura 1 este prezentat un calibrator si mplu pentru verificarea e t a l o n ă -rii radioreceptoarelor. Montajul folo-

s e ş t e ce pot fi o b ţ i n u t e prin Circuitul integratCDB404E, de f a b r i c a ţ i e r o m â n e a s c ă , este utilizat la maximumul posibilit ă t i l o r sale.b u p ă cum se o b s e r v ă din f i g u r ă , circuitul integrat î n d e p l i n e ş t e trei func

ţ i i distincte: primele d o u ă p o r ţ i constituie un osci!ator asimetric cu frec-

de 1-2 Hz; cele d o u ă p o r ţ i dinconstituie oscilatorul cu cristal,

a f r e c v e n ţ ă se poate regla cu trimerul C,. Valoarea condensatoruluiCI se alege in f u n c ţ i e de cristalul folo

sit, conform datelor din tabelul a l ă t u -rat. U Itime ie d o u ă p o r ţ i constituie unmultivibrator monostabil a c ă r u i cons t a n t ă de timp se poate modifica din

8

Ing . EKART B M RE J Tur-da

BNDICATU CONSTRUCTIVE

de 2,5 kQ.perioada monostabiluiui se re

g l e a z ă mai mare ca perioada oscilato-rului cu la i e ş i r e se va

1J3/; f r e c v e n ţ a In acest caz, monostabilul Înde

p l i n e ş t e rolul de divizor de f r e c v e n ţ ă . Pentru r e c u n o a ş t e r e a r a p i d ă a sem

nalului calibratorului, i e ş i r e a acestuiaeste î n t r e r u p t ă În ritmul de 1-2 Hz( s e m n a l a t ă de LED). Astfel, calibratorul poate fi montat intr-un Rx

Cristal C1 (pF)

1 MHz 10-40

500 kHz 20-50

200 kHz 20-100

100 kHz 20-110

20,15 mm· euEm Transformatorul se

m o n t e a z ă în cutie in p o z i ţ i a «culcat» cuajutorul a d o u ă ş u r u b u r i M3, in care

coloanele laterale vor fi s t r ă p u n s e de 0 mm.

construit, semnalele calibratoru-distinct de alte sem-

nale gameleSe r e c o m a n d ă utilizarea unei surse

stabilizate de 5 V pentru f u n c ţ i o -narea monostabiiului divizor este puternic i n f l u e n ţ a t ă de v a r i a ţ i i l e tensiunii

de alimentare.În figura 2 este a r ă t a t ă placa de

circuit imprimat cu amplasarea pie-selor. .

Divizare Cz (nF)

2 2,22 4,72 1.02 22

3

se r e a l i z e a z ă cutia cu lac

formade torsiune,

care este de fapt demarorul. Acestase e x e c u t ă din s î r m ă de arc, calitatea R1, R2, R3, Î n d o i t ă ia rece. Pentru,realizarea formei circulare se confect i o n e a z ă un ax cu diametrul de 25 mm

lungimea de 80 ..120 mm. Fixîndacest ax Într-o m e n g h i n ă , sîrma dearc se poate Î n f ă ş u r a manual la num ă r u l de spire indicat în figura 1 A.Înaintea inceperii i n f ă ş u r ă r i i se vaavea g r i j ă se lase un c a p ă t de cca50 mm din s î r m ă , iar d u p ă i n f ă ş u r a r e se taie sîrma la o lungime de cca100 mm de la ultima s p i r ă . Din aceste

capete se f o r m e a z ă , to t prin indoirela rece, ochiurile extreme ale resortului (1, II). Sensul de i n f ă ş u r a r e a arcului va fi invers sensului de rotire am o t o r a ş u l u i . În figura 2 p r e z e n t ă m modul de fixare a demarorului pe unm o t o r a ş de 2,5 cm3

• C a p ă t u l I al re-

TEHNIUM 12,/80

8/2/2019 Tehnium 12 1980


~ l M 1-- 200 J. 24-0- - - -- ' 1 i --------,

II Ssortului de torsiune se f i x e a z ă de

t o r a ş prin ş u r u b u l de strîngere a j ~ ~ i ~ - L 1rului (fig. 2 A). C a p ă t u l II al resortu- -- 2lui r ă m î n e liber. 3----../

Pentru a efectua pornirea motora-

ş u l u i (rezervorul este alimentat, iarjiclorul deschis d o u ă - t r e i ture) se prinde c a p ă t u l II al resortului (cu dege

tele) se a g a ţ ă de muchia elicei(bordul de f u g ă ) . Se r ă s u c e ş t e elicea

(cu a t e n ţ i e nu scape din resort) insens invers rotatiei motorului, cca

d o u ă - t r e i ture, d u ' p ă care se dru

mul elicei. Energia a c u m u l a t ă de resortul de torsiune va Învîrti puternic

elicea, m o t o r a ş u l pornind. D u p ă d o u ă -trei astfel de a c ţ i o n ă r i , chiar motor a ş e l e sumar reglate sau p u ţ i n uzate

Pentru o b ţ i n e r e a unor tensiuni der e f e r i n ţ ă practic constante, semonta «în c a s c a d ă » d o u ă celulebilizatoare,

vede

TEHNIUM 12/80

pornesc.

Pentru a elimina posibilitatea unor

a c c i d e n t ă r i produse de o e v e n t u a l ă s c ă p a r e (alunecare) a elicei in timpul

t e n s i o n ă r i i , am utilizat o m a n i v e l ă (fig. 1 B) constind dintr-un ax metalic

,c u diametrul de 10 mm, pe" care se

trage un tub de cauciuc cu grosimea

peretelui de ce a 2 mm. Rotire a eli ceicu a c e a s t ă m a n i v e l ă se face extrem

de u ş o r comod, orice accidentare

În timpul pornirii fiind astfel e x c l u s ă .

de s a r c i n ă între zero si cea 20 mA.Pentru calculul schemei se vor utiliza prezentate in serialul

(vezi «Tehnium» nr.11 12/1979).

RS0 - - - ~ - - - - _ _ - - - - ~ +

9

Descriem în continuare c o n s t r u c ţ i a unui termometru electronic care poate

servi la contr olul te mpera t urii apei din

tr-un acvariu, în tehnica la m ă s u r a -rea ICJ,UIJI=H1lUIH

scald în intervalulSchema c o n ţ i n e o punte

de m ă s u r ă format dintr-uno p e r a ţ i o n a l un

m i l i a n 1 P e r m ( ~ t r u de 0-1

r i d i c a t ă r e z u l t ă din folosirea p u n ţ i Wheatstone m o d i f i c a t ă astfel încît fie sesizated i f e r e n ţ e mici de t e m p e r a t u r ă . Într-ade-v ă r , r e z i s t e n ţ a s e m i r e g l a b i J ă re-

Ro f o r m e a z ă cele laturi~ " v , ~ r 1 " " , ~ " , , ' a l e p u n ţ i i , care sînt echilibratede cele d o u ă b r a ţ e inferioare reprezentateprin termistorul Th r e z i s t e n ţ a R?: .

Tensiunea de alimentare a p u n ţ l l , aplIc a t ă prin intermediul r e z i s t e n ţ e l o r R6Rs, este s t a b i l i z a t ă de dioda Zener DI '

Condensatorul CI f i l t r e a z ă a c e a s t ă tensiune e l i m i n ă eventualele semnale parazite care ar putea i n f l u e n ţ a . puntea.

Fiind d a t ă de v a r i a ţ i a de t e m p e r a t u r ă , valoarea o h m i c ă a r e z i s t e n ţ e i termistorului v a r i a z ă p r o p o r ţ i o n a l , rezultînd od i f e r e n ţ ă de p o t e n ţ i a l între cele d o u ă i n t r ă r i ale amplificatorului o p e r a ţ i o n a l . Amplificarea etajului este de 2000. A-

€e:On.

Ing- N ICOLAE ANDR IAN

c e a s t ă valoare poate fi r e d u s ă cu scopulde a obtine o liniaritate c r e s c u t ă .

R e z i ; t e n ţ a s e m i r e g l a b i l ă R 1 s e r v e ş t e la fixarea punctului de origine a scalei,a d i c ă temperatura m i n i m ă m ă s u r a t a Dinr e z i s t e n ţ a s e m i r e g l a b i l ă R7 se s t a b i l e ş t e domeniul' maxim de m ă s u r a Printr-oreglare c o r e s p u n z ă t o a r e a r e z i s t e n ţ . e l o r R 1 atinge un domeniucuprins + 180"C.I e ş i r e a amplificatorului o p e r a ţ i o n a l

este c o n e c t a t ă la un miliamperme trude 1 mA, prin intermediul r e z i s t e n ţ e i fixe R10 al r e z i s t e n ţ e i semireglabile R! l'

Dioda Dz p r o t e j e a z ă instrumentul încazul în care se m ă s o a r ă o t e m p e r a t u r ă mai j o a s ă decît cea s t a b i l i t ă .

Alimentarea montajului se face de la os u r s ă d u b l ă . Trecerea a l i m e n t ă r i i de lar e ţ e a la baterii se face cu ajutorul comutatorului K. Alimentatorul de la reteac o n ţ i n e un transformator .Eare f u r n i z e ~ z ă o tensiune de 22 V "' . I n f ă ş u r a r e a sec u n d a r ă are p r i z ă mediana D u p ă redresare filtrare se o b ţ i n e o tensiuned u b l ă de aproximativ ±15 V f a ţ ă dem a s ă . D u p ă stabilizare se o b ţ i n celed o u ă tensiuni de + 12 V.

Transforrruitorul- trebuie suporteun curent minim de 100 mA.

9

8/2/2019 Tehnium 12 1980


Un instrument deosebit de util radio-amatorilor este capadmetrul. Aparatuldescris în continuare pen:nite citireavalorilor între100

m ă s u r a r e a donaeniul 100 pF -1 nF.

U LIH,;,d,c,d lm de patru divizoare dcea .

dic;e. La i e ş i r e a primului divizor f r e c v e n ţ a are valoarea de 100 kHz a doua acomutatorului). În sem ă s o a r ă c a l D a < ; J t ă l U 10 nF. Al

Deschiderea a u t o m a t ă a u ş i l o r estedeosebit de u t i l ă În intreprinderi, dinmai multe motive:

- se e v i t ă r ă m î n e r e a u ş i l o r deschisela trecerea electrocarelor sau c ă r u cioarelor de transport;

- se e c o n o m i s e ş t e timp, deoarecec o n d u c ă t o r u l nu mai trebuie sedeplaseze s ă d e s c h i d ă , iar apoiÎ n c h i d ă u ş a ;

- se· e c o n o m i s e ş t e energia calor i c ă din s p a ţ i i l e de lucru În timpuliernii.

Principiul de f u n c ţ i o n a r e se b a z e a z ă pe r e c e p ţ i o n a r e a unui semnal de lavehiculul În m i ş c a r e . Acest semnala c ţ i o n e a z ă un dispozitiv ce pune inm i ş c a r e motorul pentru a c ţ i o n a r e a u ş i lor.E m i ţ ă t o r u l (fig. 1), plasat pe vehicul,

se a l i m e n t e a z ă de la bateria acestuia.EI se compune dintr-un oscilator si

metric echipat cu tranzistoare de tipBD 135 CBD 137, BD 139, BF 258).F r e c v e n ţ a de o s c i l a ţ i e se alege Între5 20 kHz. Se va avea g r i j ă ca f r e c v e n ţ a de r e z o n a n ţ ă a circuitului de emisie

c o i n c i d ă cu cea de la r e c e p ţ i e . Miezul bobinei e m i ţ ă t o a r e este format

10

TER leAODE

N. ANDRiAN

A. NICOLAE

d i n t r ~ u n pachet de tole I 6,8. Diametru!mediu al bobinajului este de 20 mini

iar lungimea de 18 mrn.T n f ă ş u r a r e a

de colector are 75+25+25+75 spire,iar cea de b a z ă are 2x5 spire.

Sirma f o l o s i t ă este CuEm </i 0,4 mm.La r e c e p ţ i e se c o n s t a t ă e x i s t e n ţ a

unei bucle cu trei spire jucînd rolulde a n t e n ă . Ea se r e a l i z e a z ă dintr-uncablu cu trei conductoare. Diametrulbuclei va fi de aproximativ 1 m. Pentruo b ţ i n e r e a celor trei spire necesare sel e a g ă În serie cele trei fire.

Primul etaj amplificator are ca sarc i n ă un transformator acordat pe frecv e n ţ a de c o m a n d ă . EI se r e a l i z e a z ă pe un miez similar celui de la emisie.Tn primar vor fi 500 de spire CuEml/I 0,2 mm, iar În secundar 50 de spiredin a c e l a ş i conductor. AI doilea etaja m p l i f i c ă semnalul filtrat îl transmiteetajului detector (cu T3). Pentru a c ţ i o narea unui releu sau contactor s-ap r e v ă z u t un etaj de putere (T+ ).

Bucla de r e c e p ţ i e se Î n g r o a p ă subcalea de acces. Reglarea puterii emiţ ă t o r u l u i se face astfel Încît a c ţ i o n a r e a releu ui se realizeze cînd vehicululse apropie la 1,5-2 m de u ş ă .

frecven ţ - l de 103 a comutatoruJuit ă t i i = max. 100f r ~ c v e n ţ a este de SI

rea c a l J a c : i t ă t H ( ) r p î n ă }.lEdivizor f u r n i z e a z ă un semnal

100 Hz ce la m ă s u r a r e a c a p a c i t ă ţ i -lor

este p r o p o r ţ i o n a l necunoscute, C,. La

basculant monostabilcircuit de

s c h i m b ă prin intermediul a d o u ă sec·ale comutatorului Kl' Din poten-

tlome:tre:le semireglabile se r e g l e a z ă c a p ă tul de s c a l ă al f i e c ă r u i domeniu de m ă s u rare. R e z i s t e n ţ a de 3 kQ, n o t a t ă cu aste-risc, poate f u n c ţ i e de tipul deinstrument

Etalonarea. D u p ă ce s-a constatatoscîlatorul h U l c ţ ! l O n e a ; m la, s e c ţ i u n e a comutatorului sosesc cele cinci frec-

b a z ă de trece la etalonareac o m u t ă Kl

se r e p e t ă pem ă s u r a r e .

S'Eledronique»;Catalog de circuite integrate,I . P , R . S . - S ă n e a s a ; Revista «Telmium» $Iu.ns ş ' i

IU'. 9/1979

. - - - - - - - - - - - I l I ~ - " +6V

E M I T Ă T O R ,

RECEPTOR

2

tJ )

5 0 0 ~ V ~ 1 6 V

TEHNIUM 1f1BO

8/2/2019 Tehnium 12 1980


Constructori lor amatori care p o s e d ă un tranzistor de putere cusil iciu, cu tensiune Î n a l t ă de lucru (V CB O = 500 V Ic = 6 A), le

propunem spre experimentare o v a r i a n t ă s i m p l i f i c a t ă de aprinderee l e c t r o n i c ă , a c ă r e i s c h e m ă a tost p r e l u a t ă d u p ă revista «Le HautParleur», nI'. 1 641. Montajul a tost conceput pentru autoturismele cu

acumulator de 12 V, avind minusul conectat la m a s ă .

În afara avantajelor binecunoscute pecare le o f e r ă sistemele de elec-t r o n i c ă (diminuarea contactelorr u p t o r u l u ~ u ş u r a r e a demarajului la rece,f u n c ţ i o n a r e a r e g u l a t ă a m o t o r u l u ~ eliminarea rateurilor etc.1 schema a l ă t u r a t ă reduce s i m ţ i t o r nivelul p a r a z i ţ i l o r cuf r e c v e n ţ a î n a l t ă din i n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă aautoturismului. De asemenea, timpul dec r e ş t e r e pentru impulsurile de tensiunedin primarul bobinei de i n d u c ţ i e este încazul de f a ţ ă scurtat (se c o m p e n s e a z ă astfel efectul de limitare în amplitudine,produs de diodele Zener); aceasta conduce la c r e ş t e r e a energiei scînteilor dela bujii, deoarece, d u p ă cum se ş t i e , tensiunea s e c u n d a r ă este p r o p o r ţ i o n a l ă cu factorul dI/dt din primar.Montaiul nu n e c e s i t ă bobine sau rup-

Oprirea a u t o m a t ă a motorului decasetofon la terminarea benzii previnemersul Îndelungat În gol d a t o r i t ă nea t e n ţ i e i toate c o n s e c i n ţ e l e sale nep l ă c u t e : f o r ţ a r e a motorului, uzura per!!lor, lustruirea prin alunecare a unorp ă r ţ i ale mecanismului, scurgerea deelectrolit din bateriile ce se e p u i z e a z ă ş . a .

Sistemul pe care îl propunem sesiz e a z ă pe cale o p t i c ă rotirea mosorului cu b a n d ă ş i , cînd acesta se blocheaz ă , o p r e ş t e În cîteva secunde motorul.Principala c a r a c t e r i s t i c ă c o n s t ă În lipsa o r i c ă r u i contact mecanic cu mecanismul deseori fragil al casetofonuluLTraductorul optoelectronic de m i ş c a r e , piesa p r i n c i p a l ă a automatului, estereprezentat În figura 1. EI cuprinde unbec cu gabarit redus un fototranzistor, montate intr-un suport de plastic. Lumina becului poate ajunge la

%'

P f t : Z C l l t a t ă schema da-aOlrinlder'e. 2 schema

p r o p u s ă . c ă bornaruptoT a bobinei de i n d u c ţ i e contactulruptorului care nu este la m a s ă aintercal.at circuitul emitor-colector al tranzistorului T. Între colectorul tranzistorului m a s ă este p l a s a t ă o d i o d ă cu tensiunea n o m i n a l ă Vz = 300 Vs c h e m ă d o u ă diode Zener, ZIcu tensiunea n o m i n a l ă de 150în s e r i e ~ Ea are rolul de a limita tensiuneap o z i t i v ă a colectorului valoaresensul invers) in a c e l a ş i preîntîmpina inversarea p o l a r i 1 t ă ţ n colector (pe sensul

Fiz. GH. B Ă l . U T A fototranzistor numai d a c ă În apropierese a f l ă o s u p r a f a ţ ă r e f l e c t a n t ă ( a i b ă ) , O s u p r a f a ţ ă a b s o r b a n t ă ( n e a g r ă ) nutrimite practic deloc lumina, prin reflexie, spre fotodetector. Traductorulse f i x e a z ă la 3- 4 mm d i s t a n ţ ă de roia

care a n t r e n e a z ă direct mosorul debitor de b a n d ă , ca În figura 2. P o z i ţ i a e x a c t ă o va stabili constructorul, inf u n c ţ i e de s p a ţ i u l existent În aparat.Pe r o l ă se l i p e ş t e un disc de hirtie,j u m ă t a t e alb, j u m ă t a t e negru mat, cain desen, Cînd roIa se r o t e ş t e , d a t o r i t ă a l t e r n a n ţ e i celor d o u ă sectoare cureflectivitate d i f e r i t ă , iluminarea fototranzistorului v a r i a z ă periodic (fig. 3 a)

curentul prin el se m o d i f i c ă , dîndn a ş t e r e la impulsuri dreptunghiularede tensiune la borne (fig. 3 b).

Schema circuitului electronic, carem e n ţ i n e curentul nominal prin motoratit timp cit e x i s t ă aceste impulsuri,

PRINCIPIU

I

TRADUCTOR

(scara 1: 1)

I.' I i i '

I

zistorului e.ste p o l a r i z a t ă de la borna plusa bateriei prin intermediul r e z i s t e n ţ e i Rl'

FUNCTIONARE,La închiderea contactelor r u p t o r u l u ~

Între boma plus a bateriei m a s ă ses t a b i l e ş t e un curent prin primarul bobinei ş i , tranzistor. Acest curent este relativ mare, dar nu a n t r e n e a z ă o d i s i p a ţ i e t e r m i c ă p e r i c u l o a s ă , tranzistorul fiindsaturat. La deschiderea contactelor ruptorului, curentul prin primarul bobineieste brusc întrerupt, antrenind efectulbinecunoscut de i n d u c ţ i e . Tensiunea prim a r ă c r e ş t e brusc E , î n ă la valoarea V z,

apoi revine la zero. In acest timpnea la bornele contactelor ruptorului

2r-------- ' I t ' : ,

c r e ş t e peste 12 V, a c e a s t ă valoare corespunzind tensiunii maxime de b a z ă . Tranzistorul « i z o l e a z ă » astfel contactele ruptorului de î n a l t ă tensiune dea u t o i n d u c ţ i e din primar prin urmare lacontacte nu vor mai a p ă r e a scîntei Înfigura 3 sînt date formele semnalelor dinprimar (Vp) în cazul sistemului clasic

al schemei propuse.

(CONTINUARE iN PAG. 11)

.1

Cheia contact./

cii IT r ~ . } 1--------.--··,---

1 Ruptor BDY28C (BUI04,BU126, BU204, BU326,

2N6306,2N630B,2N6543 etc.)Z1,Z2 =1N30Lj·88 sau echivalente (150V)

este d a t ă în figura 4, 2 TI a l c ă t u i e s c un circuit monostabiL EI f u n c t i o n e a z ă ca formator de impulsuri cu amplitudine d u r a t ă constante (7,5 V -1 s).Starea sa f u n d a m e n t a l ă este cea În

care T2 conduce, iar T,l este blocatCind iluminarea lui T l scade brusc(se trece de la sectorul alb la cel ne .

gru), un impuls pozitiv este transmisCI la baza lui T2' C!rcuitul bascu··

T3 conduce timp de aproxima··tiv 1 s. Prin 01 o r e z i s t e n ţ ă de limi·tare a curentului, e2 se i n c a r c ă la 7 VÎn acest interval. O e s c ă r c a r e a se facelent, in cea 10 s, prin D2' asigurindcu rentu I de b a z ă pentru TII" Acestelconduce î m p r e u n ă cu Ts motoru!este alimentat normal. Impulsurile luminoase sosesc la intervale de timpvariabile (in f u n c ţ i e de cantitatea deb a n d ă de pe mosor), dar nu mai maride 4 s, C2 a s i g u r ă cu p r i s o s i n ţ ă cond u c ţ i a tranzistoarelor finale În acesttimp. Cînd roia s-a oprit, nu se maiproduc impulsuri; monostabilul nu maiÎ n c a r c ă periodic pe C2 ş i , d u p ă 5-10 s(depinzind de curentul absorbit demotor), T+ T5 se b l o c h e a z ă , beculse stinge - pentru reducerea consumului din baterie -, iar motorul seo p r e ş t e ,

Pentrur u p ă t o r t i l s c u r t ă pef u n c ţ i o n a r e a primelor. Becul (12t r e n u l e ţ e electrice), ",li,mo,nt,.t

c o n s u m ă cca 35 mA

f i c i e n t ă pentru automatului. Se poate utiliza orice alt bec detensiune c o r e s p u n z ă t o a r e consumredus, d a c ă e x i s t ă s p a ţ i u suficient;c o n s t r u c ţ i a traductorului se va adaptala forma acestuia,

În cazul in care casetofonul are stab!lizator electronic pentru motor, acestbloc se c o n e c t e a z ă ca s a r c i n ă pentruT" , în locul lui M. Alimentarea motorului se face din blocu! stabilizator, conform schemei originale.

Verificarea c o n s t r u c ţ i e i se face înd o u ă etape: mai Întii traductorul, folosind un ohmmetru cu care se aprec i a z ă deschiderea blocarea c o r e c t ă a fototranzistorului CÎnd În f a ţ a luise a f l ă sectorul alb, respectiv negru;de-abia d u p ă aceea se trece la verificarea circuitului, u r m ă r i n d o b ţ i n e r e e unor forme ale semnalului, in punctelee s e n ţ i a l e , ca acelea din figura 3.

I ' o.x.4. s••

al Jl' C1 .! I ~ ~ f f i ... . b ":IJ O f .-- timp

~ ~ - = = - = - ~ ~ ~ - - - - ~ - - - - - - - = - - = - - - ~ - - - - ~ - - - - - - - - ~ c : l ~ __~ ~ ~ _______

Bec

d7·:tl.- .....O ~ ~ p - - . . l 7,5f . ; ! ~ . . 5-10 1. e:

:ro.g ........ " ... ,.,., ................O •

f 7 . 5 1 , _ ~ \ . 0-

TEHNIUM 12180 11

8/2/2019 Tehnium 12 1980


"TIHNIUM" PINTRU CIRCURlll TIHNICD-APUCATIII

12

8/2/2019 Tehnium 12 1980


12/80

Constantin 8rîncovean u, domnulŢ ă r i i R o m â n e ş t i În perioada 1688-1714,

ne-a l ă s a t o foarte e x a c t ă c o n d i c ă devenituri cheltuieli În care g ă s i m m e n ţ i o n a t e u r m ă t o a r e l e : «1487- 1/2 taI.s-a dat ia f ă c u t u l caicelor celor ces-au f ă c u t cu p o r u n c ă î m p ă r ă t e a s c ă , cu cherestea, cu m e ş t e r i , cu ferul, cupinzele, cu funiile cu toate altecheltuieli p î n ă s-au i s p r ă v i t » .

Din pravila m ă n ă s t i r i i Govora (1640)

mai a f l ă m aceste nave erau caiced o m n e ş t i , c ă purtau pavilion albastru

cu stema ţ ă r i i : vultur cu crucea inplisc, cu c o r o a n ă deasupra capului,la dreapta soarele cu trei stele, lastînga luna cu trei stele.Tot de la BrÎncoveanu, din a c e e a ş i

s u r s ă , a f l ă m echipajul unui asemeneacaic: un comandant, 28 de chiurecgi(marinari), unul sau doi topdgi (tunari), un dumengi (timonier), În total31 de oameni.

•

Caicele erau nave u ş o a r e cu 14 perechi de rame, ce patrulauzona Rahova-Cerneti, urcau D u n ă r e a la Cazane, intrau În ape mici, asigurînd securitatea c o m e r ţ u l u i pe D u n ă -re. Este posibil ca aceste nave fifost construite ia ş a n t i e r u l din Giurgiu, unde se pare au mai fost realizate alte vase.

Celor d o u ă caice existente le-aufost c ă p i t a n i NECULAI i IA Ţ C O laRahova PETCO ODA-BASA laC e r n e ţ i .

Flotila de D u n ă r e a lui BrÎncoveanua luat parte la r ă z b o i u l turco-austriacîncheiat În 1699. prin pacea de laKarlowitz.

Nu ş t i m exact cum a r ă t a o asemenea n a v ă , dar o putem estima dimensional, ţ i n î n d seama de n u m ă r u l perechilor de rame ş i , mai ales, dintr-odescriere u l t e r i o a r ă (1779) a unei navede a c e l ' 3 ş i tip, f ă c u t ă de c ă p i t a n u l austriac lauterer. D a c ă a d ă u g ă m În cei 100 de ani ce despart a c e a s t ă descriere de ce ne i n t e r e s e a z ă penoi, a evoluat mai mult artileria decîts o l u ţ i i l e constructive aplicate calcelor, atunci am putea folosi cele v ă z u t e de Lauterer: « Ş a i c a sau vasul de Du-n ă r e este c o n s t r u i t ă din lemn de stejar, d u p ă felul galerei, cu deosebireÎ n s ă cu o p l a n ă . Circa 14 klaf-teri austrieci)

3 klaTteri I ă t i m e 4 'picioare

z ă t u r i lungi de 4 klafteri (7,584 Lao treime, începînd de la prova, uncatarg înalt, Î n t ă r i t cu d o u ă sprijinltori ş i , de obicei, p r e v ă z u t cu velelatine. Înaintea În spatele v j s l a ş i , l o r ele sînt p r e v ă z u t e cu sarturÎ». In esenţ ă , d i f e r e n ţ a f a ţ ă de ş a i c a din 1700

consta În armament: 4 tunuri f a ţ ă deunul singur.

Este interesant de ş t i u t uniforma marinarilor se numea « ş a i a g » era c o n f e c ţ i C ' n a t ă sJe ei î n ş i ş i din postav b r a ş o v e n e s c . In timpul iernii efli

cele nu navigau, ele fiind trase peuscat p ă z i t e de echipaje.

Reconstituirea p r e z e n t a t ă ia În considerare toate datele descrise anterior. S o l u ţ i a p r o p u s ă are u r m ă t o a r e l e caracteristici:

Lungimea, . . 24 mL ă ţ i m e a . . . mPescajul . . . mDeplasamentul . ::::20Armamentul tun.120 mmBibliografie:C. Giurescu - «Contr ibuti i la istoria

ş t i i n ţ e i tehnicii r o m â n e ş t i secolulal XV-lea - începutul secoluluÎ alXIX-lea», 1973

C. Ciuchi - «istoria marineÎ române În curs de 18 secole», 1903

B. Langstrom - «Sai lingN.Y., 1978

Chapman H. - - «Arhitectura Navalis Mercatoria» (1688), 1977.

Ing- CRIST IAN C R Ă C I U N O I U

13

8/2/2019 Tehnium 12 1980


!UTOIOTD

HOUL ÎN INSTALATI" ..

E I C Ă

I n s t a l a ţ i a e l e c t r i c ă a autoturismului«Skoda» tip 105/120 model 1980 ester e a l i z a t ă În sistem unifilar, a d i c ă mînusul bateriei este legat la caroseriaautoturismului, iar plusul bateriei estedistribuit la consumatorii electrici princablaj c o n v e n ţ i o n a l . Tensiunea de lucru a i n s t a l a ţ i e i electrice are valoareade 12 V, fiind f u r n i z a t ă de ansamblul

alternator-redresor-acumulator (fig. 1).Bateria e l e c t r i c ă a autoturismuluieste m e n ţ i n u t ă în stare de Î n c ă r c a r e

prin in termediul releu lui regude c ă t r e alternator, care are În

corporat un redresor cu semiconductoare.

Caracteristicile de b a z ă ale componentelor ce f o r m e a z ă sursa e l e c t r i c ă a autoturismuiui sînt:

_.- bateria e l e c t r i c ă se u t i l i z e a z ă un i"''''" "" .....

de tipul 6 N 37;- - alternatorul tip Pal Magnetou

443.113-516.121 pentru 105 S, 105 l ,

120 l 443. Î 13-516:181 pe ntru 120 LS,120 GlS;

- curentul maxim este de 42 Apentru 105 S, 105 l, 120 l de 55 Apentru 120 LS, 120 GLS;

- " regulatorul de tensiune este unPal Magnetou 443.116-417.020 pentru105 S, 105 L, 120 L 443.116-459.071

l1§1' 2:91 8

8

r--- - - - ~ - t . : ! , I 1tJ. , 'I I~ - - - : t . .

,r l ' - - - - 8I ril. ~ - . : : . 1, , ~ ~ ,

7

cu semiconductoare pentru 120 LS,120 GlS.

Schema de montaj a alternatoruluicu regulatorul de tensiune pentru«Skoda» 105 S, 105 l 120 L este d a t ă În figura 2, iar pentru «Skoda» 120 lS ,120 GLS in figura 3.

Releul regulator de tensiune a j u t ă la furnizarea unei tensiuni conectatesistemului electric la t u r a ţ i i de lucruc o r e s p u n z ă t o a r e . Pentru buna funcţ i o n a r e este necesar un contact dem a s ă foarte bun.

Pentru alimentarea e l e c t r i c ă a bujiilor cu Î n a l t ă tensiune c o r e s p u n z ă toare (pentru producerea scînteii electrice în cilindrii motorului) pe autoturism sînt montate bobina de inducţ i e distribuitorul cu avans vacuumatic centrifugal. D i s t a n ţ a Între contactele ruptorului (platinele) se recom a n d ă a i b ă valoarea 0,4±0,08 mm,iar valoarea condensatorului este de0,2-0,25 fi F.

14

I-7

:', "..--------IJ>:*}-------------J r-=::±±±:::J;:tL.'!

--::.. .

l11T111

1 IIC a l o n e l V I C T O R S E C A

D a c ă În timpul lunilor de v a r ă ş o f e -rii amatori puteau evite u ş o r circu-'l a ţ i a pe timp de noapte (Ia ale c ă r e i capcane ne-am referit În n u m ă r u l trecut), ajungind la d e s t i n a ţ i e inainte deorele 20,00-21,00, În sezonul actualacest lucru este imposibil de realizat,ţ i n î n d seama se Î n t u n e c ă foartedevreme (în decembrie, la ora 16,00este aproape intuneric).

Un n u m ă r mare de ş o f e r i amatorisînt n e v o i ţ i deci circule pe Întuneric, d i m i n e a ţ a cel p u ţ i n o o r ă (intre6,00 7,00) seara minimum 3 ore(între orele 16,00 19,(0). Cînd de..,p l a s ă r i l e se e f e c t u e a z ă În o r a ş e , piloţ i i nu i n t î m p i n ă g r e u t ă ţ i prea mari.Atunci Î n s ă CÎnd c ă l ă t o r i i l e au loc Înafara l o c a l i t ă ţ i l o r , lucrurile se comp l i c ă , drumurile putind ascunde nenum ă r a t e capcane. I a t ă de ce În acesteluni trebuie a c o r d a t ă o mare a t e n ţ i e sistemului de iluminare.

Trebuie remarcat faptul c ă , începîndcu luna august 1980, autoturismele«Sko.da» sînt echipa te cu un nou tip deb o b i n ă de i n d u c ţ i e cu parametri funcţ i o n a l i mai r i d i c a ţ i , i m b u n ă t ă ţ i n d u - s e pornirile la rece. Circuitul electric delucru al noului tip de b o b i n ă este figurat În schema (fig. 1) cu linie Înt r e r u p t ă .

La tipurile 120 LS 120 GLS menţ i o n ă m s-au montat o p ţ i o n a l Înc ă l z i t o a r e de parbriz, iar În cazul

K

nu au montat acest dispozitiv, sete monta foarte u ş o r , fiind pin s c h e m ă circuitele resplinie Î n t r e r u p t ă circuitul Î n ( ~ ă l j ' i t o r u · lui 153).

De asemenea s e m n a l ă m noile tide relee 146 155 pentru f a z ă

pentru f a z ă s c u r t ă . În figura 4 sînt date schema

dur În care se m o n t e a z ă farurilec e a ţ ă .

... __ J - - - - - - - - - - - - - - - - - ; - - - - - - ~ - - ~ - [ - ~ ; ~ - - - - - - - - - - - - - - . - - - - , F r F ~ ~ ~ = = = = f : ţ ~ b - _ _ .

Alteori, fasciculul luminos al farurilor se « p l i m b ă » În timpul mersuluiprin .. copaci; nu prin pomi de 1,5-2 mî n ă l ţ i m e , ci prin arbori Î n a l ţ i de 10-15 m.Nu numai În asemenea cazuri porţ i u n e a din f a ţ a m a ş i n i i pilotate nu el u m i n a t ă În mod corect, dar farurile -transformate În proiectoare de sta

dion - Î ş i m a n i f e s t ă «agresivitatea»f a ţ ă de p i l o ţ i i care r u l e a z ă din sensopus, orbindu-i, chiar CÎnd se utiliz e a z ă faza de intilnire.

Sistemul de a folosi În conditii dec e a ţ ă un singur proiector este nu numai nelegal, dar extrem de periculos, autovehiculul respectiv putind ficonfundat cu u ş u r i n ţ ă , mai ales Înc o n d i ţ i i de vizibilitate s c ă z u t ă , cu om o t o c i c l e t ă . Dorind d / s p u n ă desurse mai puternice de l u m i n ă , uniiamatori f o l o s ~ s c nu d o u ă , ci trei faruride c e a ţ ă , sistem care are, de asemenea, darul de a s e m ă n a confuzie a«orbi)}. Unii merg cu fantezia mai departe. PEOlntru a fi « p r o t e j a ţ i » , ei instal e a z ă În spatele autoturismului faruri

·cu l u m i n ă a i b ă , avînd darul de a constitui permanente surse de pericol prin

efectul de «orbire» pe care Îl p r o v o a c ă pentru cei care r u l e a z ă În u r m ă . Totla capitolul «inventivitate» trebuiea m i n t i t ă i n i ţ i a t i v a unor posesori deautoturisme care î ş i i n s t a l e a z ă În partea din f a ţ ă a autovehiculelor lumini

----------,III,III,I,II

1I

\i

\I ,

: . - ~ - ; C ' I 1...1"-<!;Ijill!!\"".. _ .r f l - ~ -

ir--t:' -_" ,1

; a \ ~ : ~ i 1,-.11

L ~ ' " --!-

de culoare r o ş i e , verde, a l b a s t r ă , « a ş a ca m a ş i n a arate mai frumos», ne-realizînd sau nedori nd î n ţ e l e a g ă confuzia ( ş i În c i r c u l a ţ i e confuzia Îns e a m n ă pericol) pe care o p r o v o a c ă În trafic m a ş i n i l e respective, împodobite ca n i ş t e pomi de i a r n ă .

Instalarea unor lumini albe În spate

(Ia m a ş i n i l e nedotate din f a b r i c ă cuasemenea lumini care functionezela mersul Înapoi) nu poate fi decit sal u t a r ă , a f i r m a ţ i e pe care nu .0 putemÎ n s ă face atunci CÎnd e vorba de l ă m p i «stop», care se rotesc În cnip de mor i ş c ă , instalate suplimentar, undevaÎn zona lunetei. Asemenea j u c ă r i i nua j u t ă , b i n e i n ţ e l e s , la nimic.

Singurul «serviciu» pe care îl potface posesorii autoturismului respectiv îl poate constitui o e v e n t u a l ă lovit u r ă din spate, din partea vreunuicurios care se apropie v a d ă desprece este vorba.

Presupunem la m a ş i n a dv. totule În r e g u l ă : farurile sînt bine reglate,curate; semnalizatoarele, l ă m p i l e stop

de p o z i ţ i e la fel. R ă m î n e corecta lorfolosire. A t e n ţ i e pentru a nu «orbi»

partenerii (nici dv. nu face p l ă c e r e p r i m i ţ i În ochi un «snop» de lu-.

m i n ă ) cînd c i r c u l a ţ i În afara l o c a l i t ă -ţ i l o r , iar În o r a ş e , n e a p ă r a t : d u p ă l ă s a -rea intunericului, f o l o s i ţ i numai luminile de întîlnire.

TEHNIUM 12/80

8/2/2019 Tehnium 12 1980


I

Se stie incubatorul trebuiea c e l e a ş i c o n d i ţ i i de i n c u b a ţ i e o u ă ca g ă i n a ; acestea sesumar la:

- crearea unei temperaturi cit maicu posibilitatea de re

în diverse stadii de i n c u b a ţ i e ; - crearea variabile func-

de stadiul- activarea aerului din

- rotirea o u ă l o r .

REZT5TEN19(1)W I !J!2(N

Incubatorul din figura 1 se confecdin sCÎnduri de e s e n ţ ă moale

cu p r o p r i e t ă ţ i termo(PAL, PFL), care la rîndui

i z o l e a z ă cu v a t ă m i n e r a l ă . Esteca acesta fie p r e v ă z u t cu pe

dubli. Inainte de a trece la monp r o p r i u - z i s ă a incubatorului, prep ă r ţ i l e componente ale aces

e x e c u t ă orificiu (15) dreptunghiular de 1SOx

mm, peste care se m o n t e a z ă o clasau o p l a c ă g l i s a n t ă n e c e s a r ă rev e n t i l a ţ i e i interioare d o u ă ori

de 14-15 mm (6)In peretele inferior se e x e c u t ă orificii (12) cu diametrul de 14-

mm, dispuse simetric, pe d o u ă se

m o n t e a z ă tuburi decare vor trece prin stratul ter

p e r e ţ i i late a i Înse p r a c t i c ă , de ase

se inchide cu o u ş ă p r e v ă z u t ă geam, pentru a se putea verifica

12/_

§ng. R A D U I S T R A T E

interiorul f ă r ă se d e s c h i d ă . Deciaerului rece

i n j j m ~ > n t : , " r se prevede osub forma unui

cu geamul, cîtunu! din p e r e ţ i i

unor balamale

secu

D u p ă

RETUR ~ . 4 t l

necesare contrecem la mon

inferiorperetele din

2spate, peste care se a ş a , . z ă se fixea

peretele superior. In continuarem o n t ă m cele d o u ă u ş i . Îmbinarea p ă r ţ i l o r componente se face prin incleiere, iar pentru o r e z i s t e n ţ ă mai b u n ă din loc În loc se bat cuie sau holzş u r u b u r i .

Incubatorui se s p r i j i n ă pe picioarec o n f e c ţ i o n a t e din lemn sau din fiercornier fixate de cele patru c o l ţ u r i alecutiei prin intermediul unor cuie sauş u r u b u r i .

D u p ă ce am c o n f e c ţ i o n a t cutia incubatorului, trecem la dotarea acesteia, cît la descrierea modului def u n c ţ i o n a r e .

In orificiul (6) se m o n t e a z ă un term o m e t ~ u cu o i n d i c a ţ i e m a x i m ă deSO-60oe care m ă s o a r ă temperatura lanivelul o u ă l o r . Termometrul de contact care c o m a n d ă cuplarea decuplarea r e z i s t e n ţ e i de î n c ă l z i r e a apeise m o n t e a z ă in orificiul (7). Se poatefolosi unul utilizat la acvarii cu indic a ţ i a m a x i m ă

de 45°e cu contactmobil.Ca element de Î n c ă l z i r e s-a ales o

r e z i s t e n ţ ă de 1 900 W/22lJ V, de genulcelor folosite la m a ş i n i l e de s p ă l a t rufe. V e n t i l a ţ i a n a t u r a l ă n e c e s a r ă Îninteriorul incubatorului se c r e e a z ă prin

intrarea aerului În orificiilei e ş i r e a acestuia prin partea

în bazinul (3),ajunge ia un radiator (8),

din ţ e v i de Se va aveaca ţ e v i l e de cele aletoruluÎ (8) montate cu

c ă t r e vasul de expansiunepermite eliminareadineste de a n l ' O ) ( l m , ~ t l v

de ap#Î.Pentru a se putea interveni În cazulcare se Întrerupe curentul de la re

un tubcare trece

Prin el vor circulala o l a m p ă cu pe-

pentru s u s ţ i n e r e a o u ă l o r 3, se r e a l i z e a z ă din 13 tuburi

de 0,4 mma ş e z a t e la

nu trea-

o u ă l e printre ele. Tuburile sînt astfel montate incît, cu ajutorul unor r o ţ i d i n ţ a t e al unui l a n ţ de b i c i c l e t ă , r o t e a s c ă o u ă l e În timpul i n c u b a ţ i e i . M i ş c a r e a se c o m a n d ă manual. Acest

dispozitiv se m o n t e a z ă În incubator,pe d o u ă 9 hidaje laterale. S-a alesacest sistem deoarece cu ajutorulunei manivele, m o n t a t ă in exterior, sem i ş c ă simultan toate o u ă l e .

Sub aceste tuburi, la o d i s t a n ţ ă de4-5 cm, se m o n t e a z ă un g r ă t a r (10)realizat din p l a s ă de s î r m ă s u b ţ i r e cuochiuri p ă t r a t e ! . pe care vor sta puiipentru uscare. In continuare, sub g r ă tarul (10), figura 1, pe peretele inferior al incubatorului se a ş a z ă d o u ă t ă v i cu a p ă (11), care servesc la crearea u m i d i t ă ţ i i necesare. La tava dinspate apa se poate turna printr-un tubcu pilnie din exterior.

Pentru a permite crearea unei atmosfere cit mai omogene În interiorulincubatorului, atît din punct de vedere al u m i d i t ă ţ i i al temperaturii,pe peretele superior (În interior) sem o n t e a z ă un ventilator electric (13) ce

estea c ţ i o n a t 1n

perioada de decuplarea r e z i s t e n ţ e i de 1 900 W. Aceastapoate fi r e a l i z a t ă În mai multe variante,d u p ă p o s i b i l i t ă ţ i l e ingeniozitatea fiec ă r u i a . Se vor prevedea s i g u r a n ţ e de p r o t e c ţ i e e l e c t r i c ă . De asemenease poate utiliza Si un termostat de

celor folosite la radiatoarele elec-cu Î n s ă precizia este

r e d u s ă . Este necesar sepriza de

dei n d i c a t ă care se a f l ă montat la circa 1-2 cmpartea a o u ă l o r este:

- ziua temperaturaumiditate 65% (ambele t ă v i a p ă ) , ciapeta s u p e r i o a r ă nu se intorc; se V8 avearespecte a c e ş t i parametriceasta este perioada c r i t i c ă formarea embrionului;

- ziua 3-19: temperatura scade dela 39,5°e la 38°e, iar umiditatea la 500/0

(o t a v ă p l i n ă cu a p ă ) , clapetar i o a r ă se deschide la maximum,se Întorc la 2-21/2 ore;

- ziua 20-21: temperatura se men-

TERMOMEJ"RU CU

CONTACT I"'OBiL

RElEU

iERt-'lIC(2)

ţ i n e În jur de 3Soe, umiditatea c r e ş t e la 65%, clapeta s u p e r i o a r ă d e s c h i s ă la maximum, o u ă l e nu se Întorc.

Puii cad pe g r ă t a r unde se I a s ă circa 3-4 ore pentru uscare (se vaevita lumina i n t e r i o a r ă , deoarece ei seî n g r ă m ă d e s c spre aceasta, sufocîndu-se), de aici se scot se a ş a z ă subo e l e v e i o z ă Î n c ă l z i t ă cu curent electric.

Eleveioza (fig. 5), de f o r m ă prismat i c ă , se r e a l i z e a z ă din PFL cu grosimea 4-5 mm, avÎnd in partea superioa

d o u ă b u c ă ţ i p l ă c i de ş a m o t ă der e ş o u (1) cu r e z i s t e n ţ e legate în serie.Intre ele se m o n t e a z ă un releu termicde c o m a n d ă (de la fierul de C ă l c a t ) cu ajutorul

c ă r u i a se

r e g l e a z ă temperatura. Se vor lega toate p ă r ţ i l e me

talice la priza de p ă m î n t de p r o t e c ţ i e .

15

8/2/2019 Tehnium 12 1980


desprescara prin

pe der ă s p î n d i t

color estese f a c ă astfel

pozitive control, dar ulterior,m ă r i r e , apar d i f e r e n ţ e de culoare.

o p r i m ă «zero» poatefi o b ţ i n e r e a t ă d n d l l ~ s e pea c e l a ş i dispozitiv ca acela pentru alb-

cadrul acestui articol este descrisun dispozitiv detru o b ţ i n e r e a dede pe film de 35 sau 00 mm,gime de 800 mm. d i s P o 2 ~ i t i -vul permite contro!ul

(de acestefi folosit la s e l e c ţ i a dlellJOlzltlveiora n a l i z ă m c o n s t r u c ţ i a cu ajutorul1. Caseta 1, care are sistem

de iluminare, este p r e v ă z u t ă la partea s u p e d o a r ă cu unsau mat, 2, pe care se a f l ă 3

placa. m o b i l ă 4. Placa m o b i l ă estep r i n s ă pe c o l ţ a r u l 5 cu cinci ş u r u b u r i speciale 6, ea avînd posibilitatea se

deplaseze g r a ţ i e canelurilor cu careeste p r e v ă z u t ă . În s p a ţ i u l delimitat decele d o u ă p l ă c i se a ş a z ă pelicula neg a t i v ă cu gelatina in sus (prin u ş o a r ă arcuire), peste ea f i ş i a de hirtie cugelatina În jos, ansamblul astfel realizat se p r e s e a z ă manual cu presorul 7.Practic sînt necesare d o u ă presoare.cîte unul pentru fiecare l ă ţ i m e de film.In ceea ce p r i v e ş t e a ş e z a r e a hîrtiei,

40

16

deo p l a c ă ma-

plastic sau cu grosimea de2-5 mm. Placa 7.2 seadeziv potrivit (aracet,dedind u r ă sau din s t i c l ă 6-3 mm) sau mase plastice H:JrOSlme6-10 mm). Presorul trebuie a i b ă fata de lucru perfect p l a n ă ; eventualse l i p e ş t e pe ea o f î ş i e de cauciuc de1-2 mm grosime.

Vom continua analiza c o n s t r u c t i v ă pe baza figurii 4. Caseta 1 se face dinlemn ( s c î n d u r ă sau placaj de 10 mmgrosime). Modul de îmbinare a pereţ i l o r casetei r ă m î n e la latitudinea con-

3

2

nr, : :" H " ' T ~ " " c o n s t r u c ţ i e i 6 se fac din

conform s c h i ţ e i din

16

lungimea e x a c t ă a reperelor 8, 13, 14,15 se d e t e r m i n ă practic d u p ă executarea casetei. Dimensiunea s e c ţ i u n i i reperului 8 r ă m î n e la latitudinea constructorului.

În figura 7 se un detaliu privindprofilarea suportului central 15. Sistemul de iluminare este a l c ă t u i t din

18 becuri (reper 10),a ş e z a t e

conectate conform s c h i ţ e i din figura 8. Se

o b s e r v ă e x i s t ă d o u ă circuite, unula l c ă t u i t din d o u ă ş i r u r i de cîte 7 becuri(de o parte de alta a suportului cen-tral) unul din 4 becuri a ş e z a t e 2x2.Cele 14 becuri sînt de tipul celor folosite la frigidere, mate avînd putereade 15 W, ele asigurind iluminarea princ i p a l ă . Celelalte 4 becuri sînt colorate(verde sau r o ş u ) , au 15-25 W servesc unei i l u m i n ă r i inactinice de con·trol care u ş u r e a z ă a ş e z a r e a hîrtieipeste film. Circuitele sînt comandatede la comutatorul 16.

S-ar Întrebarea: de ceun tub cu neon? D e ş i

o iluminare suficientpe t o a t ă lungimea nece-

s a r ă , el are dezavantajul unei aprin

deri necontrolabile. Becurile cu inc a n d e s c e n ţ ă pot fi conectate intr·uncircuit de modificare a i n t e n s i t ă ţ i i luminoase pot fi comandate de un re-leu temporizator.

Prinderea duliilor 11 se face cu n i ş t e

TEHNiUM 12/-

8/2/2019 Tehnium 12 1980


120 120 120

Particule de pe pla-c r o m a t ă a

Remedii

14.1. Se va filtra apa cu un filtrurobinet. Mai simplu se l e a g ă o c î r p ă gura robinetului.

14.2. Se c u r ă ţ ă bine placa croprin s p ă l a r e .

15. Zone albe de diferite m ă r i m i . ca urmare a n e r e v e l ă r i i În zonele

hirtiilor intre ele.Remedii: Introducerea succe

a hîrtiilor În revelator agitarea

16: Modificarea n e p r e v ă z u t ă i lCauza p r o b a b i l ă o consti

n e a t e n ţ i e a altorc o r e c ţ i e .

Remedii: Utilizarea filtrel or pre

17. Puncte clare

17.1. Puncte negre p'e negativ.17.2. Particule de chimicale pe

12/80

120 120

Remedii

vapori ai produselorsite la fabricarea mobilei)de produse cosmetice,

19.2.este cazul "V.H,n,,,,,. .

la lumina arilor fluorescente.

120

19.3. Tratarea b ă i de stabilizare epuizate,19.4. fotograflilor Întreele În baia stabilizare,

19.5. S p ă l a r e a fotografiilor d u p ă baia de stabilizare,

Remedii19.1. Pentru lipirea fotografiilor

nu se folosesc adezivi acizi. Fotografiile nu se p ă s t r e a z ă În medii cu emanatii ale unor produse chimice.

, 19.2. Fotografiile color se ţ i n înalbume, casete sau expuse În zone cul u m i n ă r e d u s ă in orice caz d i f u z ă .

19.3. Se folosesc b ă i de stabilizare proaspete.

19.4. Se a g i t ă fotografiile În tim-

pul m e n ţ i n e r i i lor În baie.19.5. Fotografiile nu se s p a l ă

d u p ă baia de stabilizare. Se o b i ş n u -i e ş t e o trecere foarte r a p i d ă sub jet

de a p ă a fotografiilor pentru Î n l ă t u r a rea particulelor solide aderente Încursul tratamentului. Este de dorit

se r e n u n ţ e la acest obIcei pe cîtposIbIl. 3

11

mici coitare dinpractic in f u n c ţ i e dedesen s-a figurat ope filet (M 10x

Elementul 5 12 15 seprind cu

C a - f i n i s ă r i se r e c o m a n d ă b ă i ţ u i r e a I ă c u i r e a casetei, brunarea sau cro

marea elementelor metalice.

O b ţ i n e r e a unor pozitive de controlcu dispozitivul descris este s i m p l ă r a p i d ă . In zece minute se poateun film lat sau o j u m ă t a t e detorat.

SISTEMUL PROPUS

Deschidere lnchider'e

17

8/2/2019 Tehnium 12 1980


În numerele trecute am f ă c u t os c u r t ă prezentare a dulapului-biblio

t e c ă am indicat cîteva s o l u ţ i i deproiectare c o n s t r u c ţ i e pentru acesttip de m o b i l ă cu f u n c ţ i u n i multiple.Pentru camerele de zi a c e a s t ă p i e s ă are anumite dimensiuni caracteristici specifice, dar nu numai camerele

de zi vor fi mobilate astfel.Camera copiilor, de exemplu, vaavea nevoie de a c e l e a ş i rafturi dula

în care se vor a ş e z a j u c ă r i i l e , c ă r hainele sau a ş t e r n u t u r i l e .

de la sine î n ţ e l e s la proiec-tare trebuie totul de la «nive-lul» aici nu refer atitla beneficiar, cîtla sale. Nu vom pu-tea mobila camera copil cu piesede mobilier p r e ţ i o a s e sau u ş o r dedeteriorat.

Vom avea În vedere ca întreg mobilierul fie a ş e z a t la perete, pentru cacentrul camerei r ă m î n ă liber pentruj o a c ă . Dimensiunile pe v e r t i c a l ă alepieselor se vor alege În f u n c ţ i e devirsta copilului, dar de c r e ş t e r e a î n ă l ţ i m i i lui în anii u r m ă t o r i . Insist asu

pra acestui punct deoarece . c r e ş t w e r e a 1n î n ă l ţ i m e nu este p r o p o r ţ l o n a l a cun u m ă r u l anilor, ci e x i s t ă perioade cu

Cm.

90

80

10

bO

!so

40

30

2.0

ta

18 20

DBSlDN

E. V A R G H E Ş , dee igner

c r e ş t e r i mai lente altele cu e v o l u ţ i i rapide ale l n ă ! ţ i m i i . v • •

In f i g u ~ a 1 se poate urmari e v o l u ţ i a c r e ş t e r i i În Î n ă l ţ i m e intre 1 20 de ani.

Mobilierul va fi proiectat pentru od u r a t ă mai m i c ă , deoarece copiii îlu z e a z ă repede ş i , mai mult, el devinen e f u n c ţ i o n a b i l o d a t ă cu c r e ş t e r e a co

piilor cu e v o l u ţ i a p r e o c u p ă r i l o r lor.Cînd p r o i e c t ă m mobilierul pentrucamera unui p r e ş c o l a r , vom cont

de anii CÎnd va deveni elev aveanevoie de un loc de lucru, ca des p a ţ i i pentru depozitarea nu aj u c ă r i i l o r , ci a c ă r ţ i l o r de ş c o a l ă sau

l i t e r a t u r ă . D a c ă problema mesei delucru este u ş o r de rezolvat cu o planş e t ă d o u ă capre, nu se mai poatevorbi la fel despre dulapurile rafturile din c a m e r ă . A c e e a ş i p r o b l e m ă o r i d i c ă patul, care, d u p ă ce copilulva fi implinit 6-7 ani, va trebui schimbat cu unul mare, pentru a d u l ţ i .

Tn acest n u m ă r ne vom ocupa dedulapuri rafturi În camera ş c o l a r u lui mic, urmind ca in numerele viitoare

a p a r ă idei de mobilare pentrucamerele de tineret.

În figura 2 p u t e ţ i vedea o s c h i ţ ă o r i e n t a t i v ă de mobilare a unei camere

pentru doi copii.Au fost p r e v ă z u t e d o u ă p l a n ş e t e

orientate corect f a ţ ă de f e r e a s t r ă , d o u ă paturi a ş e z a t e În unghi drept un perete întreg ocupat de un dulap-bibliot e c ă , ce va fi proiectat În a ş a fel caf i e c ă r u i a dintre copii s ă - i r e v i n ă undulap pentru haine, cîte o m i c ă i n c i n t ă Î n c h i s ă pentru depozitarea peste zi aa ş t e r n u t u r i l o r un anume n u m ă r derafturi «Ia l u m i n ă » , unde se vor a ş e z a c ă r ţ i , j u c ă r i i cîteva obiecte decorative specifice vîrstei. Vom evita, pe cîtposibil, vazele cu flori, ghivecele, Îngeneral orice obiect casant sau u ş o r de degradat.

De asemenea vom avea în vedere laproiectare ca toate c o l ţ u r i l e a s c u ţ i t e ale mobilei se afle la o î n ă l ţ i m e maimare decît aceea a copiilor. Este indicat o c u p ă m integral peretele pentrua crea un spatiu mare de depozitare.

- - - ~ - ~ e : : : l

o

3

2

1

7

}

C o n s t r u c ţ i a d u l a p u l u i - b i b l i o t e c ă se va;face modulat pentru a putea deplasa li

u ş o r piesele componente În vedereac u r ă ţ e n i e i . \

Materialul va fi panelul· de tei s a ~ . ~ brad, iar anumite repere, cum ar fI

u ş i l e unele rafturi, vor trebuiu ş o r demontabile.S o l u ţ i a c o n s t r u c t i v ă este s i m i l a r ă

cu cea s u g e r a t ă În nr. 9/1980 al revisteinoastre, modulele n e d e p ă ş i n d l ă ţ i m e a de 80-100 cm. Elementul de r e z i s t e n ţ ă al f i e c ă r u i modul este foaia de placajdin spate, cu o grosime de 3-5 mm,pe care o l ă s ă m se usuce pe os u p r a f a ţ ă p l a n ă Înainte de a fi f o l o s i t ă . Pentru ca În timpul u s c ă r i i p1acaiul

nu se onduleze, se vor pune dinloc În loc obiecte grele. Uscarea nuse va face la soare sau la c ă l d u r ă e x c e s i v ă . A c h i z i ţ i o n a r e a materialelorlemnoase pentru diferitele noastre con-s t r u c ţ i i trebuie se f a c ă spre s f î r ş i -tul verii, CÎnd vom avea certitudinea

au fost cOJect uscate În depozitelefabricii p r o d u c ă t o a r e sau În cele aleu n i t ă ţ i i de desfacere. A c e a s t ă recomandare este v a l a b i l ă nu numai pentruplacâje paneluri, dar pentru ş i p c i , scînduri, foi de PAL etc. In atmosferau s c a t ă a apartamentelor din blocuri,materialul umed s-ar usca f o r ţ a t , de-formînd sau chiar degradind obiectelec o n f e c ţ i o n a t e din el.Î m b i n ă r i l e

Între laturile modulelor

*e fac cu cuie ingropate aracet gros

de t î m p l ă r i e , locuri le cuielor îngropateÎn lemn cu domul vor fi c h i t u i t e ş i ş l e f u i t e . U ş i l e se vor c o n f e c ţ i o n a dinpanel sau PAL de 10-15 mm vor fi

prinse de laturile dulapurilor cu bala-male « a r u n c ă t o r » (descrise in" nr. 1CV

1980 al revistei noastre).Incintele pentru a ş t e r n u t u r i se vor

plasa in partea i n f e r i o a r ă a modulului,iar u ş i l e se vor deschide ca În figura 3.Rafturile dulapului se vor c o n f e c ţ i o n a din placaj 3 mm pe r a m ă , iar rafturile«Ia vedere», destinate c ă r ţ i l o r j u c ă riilor, se vor c o n f e c ţ i o n a din PALsau, mai bine, din panel de 15-18 mm

se vor sprijini pe dopuri de plasticprinse pe partea i n t e r i o a r ă a modulului cu cîte un h o l z ş u r u b .

S-ar putea c a , d a t o r i t ă g r e u t ă ţ i i c ă r ţ i l o r , rafturile (mai ales cele confecţ i o n a t e din PAL) se curbeze u ş o r d u p ă un anumit timp. Intorcind raftulcu partea c u r b a t ă În sus, se r e m e d i a z ă

acest unic neajuns.Finisajul se face prin vopsire' În

culori deschise saturate.

8/2/2019 Tehnium 12 1980


o b ţ i n e r i i unor suprafetenetede pentru z u g r ă v e l i de calitate sup e r i o a r ă , pe s u p r a f a ţ a suport se pract i c ă ş p ă c : l u i r e a . C o m p o z i ţ i a (reteta 2)se a p l i c ă manual cu b ~ d i n e a u a , cuelul de lemn sau de cauciucca de cauciuc (fig. 5). La ",,,,ii .. I,,;,r,,,,,,,

bidineaua chitu! de c o n s i s t e n l t ă Într-un strat pe

n e t e z e ş t e cusau La apli-

c o m p o z i ţ i a va fi maic ( ) ' n s i s t E m t ă . i\!LV,"""",r",,,, face dîndu-se

vor fitivitated r i ş c a .

doua o a r ă

D u p ă o p e r a ţ i a de chituire ( ş p ă c i u i r e ) d u p ă ce s-a uscat chitul, u r m e a z ă

ş l e f u i r e a . Pentru aceasta se Întrebuine a z ă piatra ponce, c ă r ă m i d a de frecat

sau hirtia s t i c ! a t ă ( a b r a z i v ă ) . Locurilechituite, ş p ă c l u i t e ş l e f u i t e se grunduiesc din nou.Z u g r ă v i rea se e x e c u t ă d u p ă uscarea

c o m p l e t ă a ultimului strat de grund.în cazul În care u t i l i z ă m procedeul

manual, z u g r ă v i r e a se e x e c u t ă prin apliarea a d o u ă sau trei straturi de compo

astfel încît se o b ţ i n ă o culoareu n i f o r m ă pe t o a t ă suprafata.

Înainte de a se aplica, c o m p o z i ţ i i l e e a g i t ă apoi se s t r e c o a r ă prin site

de control cu 225 de ochiurjfcm2• Se

astfel eventualele depuneri dede var, h u m ă , pig

sau alte i m p u r i t ă ţ i . Aplicarea sebidinelele se face ca la grun

uire, f n s ă r e t u ş a r e a stratului aplicat

e face la p e r e ţ i prin m i ş c ă r i verticaleiar pe tavane prin m i ş c ă r i d i r e c ţ i a ferestrelor. Se a c o p e r ă În

primul rind tavanele, folosindu-se s c ă r i sau schele montate pe capre,

se a c o p e r ă p e r e ţ i i . Z u g r ă v i r e a se r e c o m a n d ă a se executa

pe Întreaga î n ă l ţ i m e (depersoane aflate la diferite Î n ă l ţ i m i ) ,

astfel formarea unor dungi (usn e u n i f o r m ă ) .

Z u g r ă v i r e a m e c a n i z a t ă se e x e c u t ă cufo

o c o m p o z i ţ i e s u b ţ i a t ă . Inaintea incepe lucrul, se v e r i f i c ă aparatul,l e a g ă furtunul, se m o n t e a z ă tubul În

se introduce c o m p o z i ţ i a În rese p o m p e a z ă p ' f n ă se o b ţ i n e n e c e s a r ă p u l v e r i z ă r i i (apara

ţ i n u t sub contro.1tot timpul e x e c u t ă r i i z u g r ă v e l i i ) .

Pulverizarea se e x e c u t ă p î n ă ce sucare se a c o p e r ă pierde aspectul

incepe capete luciu, d u p ă trece imediat mai departe. D a c ă

e p e r s i s t ă pe a c e l a ş i loc cu pulverizac o m p o z i ţ i e se î n g r o a ş ă

trebuie imediat luat cu bidineaua saupentru a se evita formarea dîre

12/00

(URMARE DiN NR. TRECUT)

De r e g U l ă , cUloarea tavanului d i f e r ă de cea a p e r e ţ i l o r . Pentru a le delimita,Înainte de a Începe z u g r ă v i r e a Î n c ă p e r i i , t r a s ă m linii a j u t ă t o a r e de demarcatie.Acestea se fac În felul u r m ă t o r : În colţ u r i l e î n c ă p e r i i m ă s u r ă m de la tavan

În jos, pep e r e ţ i ,

loculvittoarei

CIungi,însemnîndu-I cu creionul. In continuarese ia o s f o a r ă l u n g ă cît peretele oÎ m b i b ă m bine În prafui pigmentului (vopsea). F i x ă m capetele sforii pe punctulînsemnat pe perete, o întindem bine,d u p ă care, f ă r ă a o s l ă b i din capete, oî n d e p ă r t ă m de pe perete îi d ă m drumul astfel Încît praful r ă m î n ă imprimat pe perete (fig. 6) . în felu! acestap r o c e d ă m pe toti perelH. D u p ă a c e a s t ă operatifl Începem z u g r ă v e a l a , a d i c ă grundU/rea. Tavanul, de r e g u l ă , r ă m î n e alb,deci In c o m p O Z i ţ i e se introduce pigment

de zinc).terminarea acoperirii peretilor,

se trece tragerea liniei definitive dede culoarea peretilor, î n s ă

de mai Î n c h i s ă (fig. 7) . Pentruaceasta se folosesc o r i g l ă o p e n s u l ă

care se r e a z e m ă pe r i g l ă . încheierea lucrului, uneltele

sculele utilizate se c u r ă ţ ă , se s p a l ă cua p ă c a l d ă ,

seş t e r g

seu s u c ă .

Vopsetele r ă m a s e se a r u n c ă , dar nu inaintede a lua din fiecare n u a n t ă f o l o s i t ă ocantitate r e d u s ă , pentru a f i , d e p o z i t a t ă În borcane. In cazul În care În timpulm o b i l ă r i i Î n c ă p e r i i se zgîrie sau se lovesc c o l ţ u r i l e , se pot r e t u ş a folosindvopseaua de r e z e r v ă .

3. COLORAREA IN LUCRARILEDE ZUGRAVEALA

Pentru realizarea unor pelicule colorate în nuanta si tonul alese, se folosescp i g m e n ţ i c o r e s p u n z ă t o r i , sub f o r m ă depulbere, a m e s t e c a ţ i in c o m p o z i ţ i a resp e c t i v ă in c a n t i t ă ţ i bine precizate prinr e ţ e t e . C o m p O Z i ţ i a astfel a p l i c a t ă pe os u p r a f a ţ ă suport, Într-un strat s u b ţ i r e , d u p ă uscare se t r a n s f o r m ă Într-o pelic u l ă s o l i d ă . In a f a r ă de culorile de b a z ă , ce se pot procura din magazinele specializate, putem c o m b i n ă m culorileprincipale o b ţ i n e m alte culori, astfel:

portocaliu ( r o ş u + g a l b e n ) , verde (galben+albastru inchis), violet (albastruÎ n c h l s + r o ş u ) etc. D a c ă facem in continuare un amestec din diferite culori,atît principale cit combinate, În anumite p r o p o r ţ i i , se o b ţ i n e un mare num ă r de n u a n ţ e . De obicei, la l u c r ă r i l e de z u g r ă v e l i se f o l o s e ş t e un modelorcu un total de 200 de n u a n ţ e tonuri,care sînt suficiente pentru cele maip r ~ t e n t i o a s e l u c r ă r i .

In alegerea culorii pentru l o c u i n ţ ă trebuie se ţ i n ă seama de rolul Î n c ă -perii, de orientarea f a ţ ă de soare, cit

de armonizarea cu coloritul mobilei... Z u g r ă v i r e a î n c ă p e r i l o r aplicind diferite

desene florale culori (cu ajutorulrolelor ş a b l o a n e l o r ) aparent Înfrum u s e ţ e a z ă interiorul, dar 1n realitateare un efect obositor. Din a c e a s t ă c a u z ă , În ultimul timp, se f o l o s e ş t e cit mai desun colorit uni, peste care stropim, to tcu ajutorul vermorelului (dar cu d u z ă mai mare) praf de m i c ă (praf de m ă t a s e ) . Praful de m ă t a s e se introduce În comp O Z i ţ i a p r e g ă t i t ă anterior.

Alegerea gamelor de culori pentrufiecare c a m e r ă nu se face oricum. I a t ă citeva exemple: î n c ă p e r i l e orientate sprenord se c o l o r e a z ă În 'culori calde, apro-

0,125 kgI<g

kg

kgkg

treptat a p ă rece h u m ă p i n ă obtinemun volum de 10 1. Deoarece huma estes p u m a n î ă , se f o l o s e ş t e un vas maimare de 10 1.

2. Chitul cu clei pentru ş p ă c l u i e l i - clei ( s o l u ţ i e 15%) 1 I- ulei de in fiert 0,025 kg- t e r e b e n t i n ă 0,025 kg- s ă p u n de rufe 0,025 kg- praf de c r e t ă sau ~ u m ă 2 , 2 kg

Modul de preparare. In s o l u ţ i a declei se mtroduc întîi uleIlJ!. terebAntina.s ă p u n u l de rufe pe urma creta sauhuma, se o m o g e n i z e a z ă bine.

Praful de c r e t ă sau huma se treceÎn prealabil printr-o s i t ă cu 400 deochiuri/cm2

• Chitul astfel o b ţ i n u t sea p l i c ă pe perete cu ajutorul unui ş p a c l u

se g l e î u i e ş t e to t cu ş p a c l u l sau cud r i ş c a .

::t C o m p O Z i ţ i i l e - h u m ă - c le i

- pigment

de z u g r ă v i t

- a p ă p i n ă la o consis-

10 kg0,6 kg

1,2 kg

t e n ţ ă de lucru circa 141Modul de preparare. Huma, cleiul

p i g m e n ţ i l se inmoaie separat in a p ă (cea 40% din greutatea materialuluiuscat), p l n ă se o b ţ i n e o p a s t ă de consistenta smintinii. D a c ă o culoare urm e a z ă ' rezulte prin combinarea maimultor pigmenti, atunci a c e ş t i a se in moaie fiecare separat. Se a m e s t e c ă bine se c o m b i n ă p i n ă se o b ţ i n e n u a n ţ a d o r i t ă . D u p ă aceea se p r e p a r ă compoz i ţ i a , luîndu-se ca b a z ă huma, 1n carese a d a u g ă s o l u ţ i i l e cu p i g m e n ţ i . Nuantaculorii se p o t r i v e ş t e prin probe pe f î ş i i de hirtie. Este interzis se adauge

p i g m e n ţ ! in stare de pulbere. În compozitia de h u m ă cu pigment se introduces o l u ţ i a de clei de 20%. Cantitatea declei se s t a b i l e ş t e În raport cu gradul'de incleiere ce se cere z u g r ă v e l i i -a d i c ă , atunci cînd se t r e a c ă peliculau s c a t ă cu mina, nu m u r d ă r e ş t e palma.C o m p o z i ţ i i l e cu de i se Î n ~

la curgere dese a p l i c ă (\se a ş < i z ă în

se intrope perete.u s c a t ă se

sau praful detase, Ş a b l o a n e pentru aplicare de desene pe s u p r a f e ţ e l e z u g r ă v i t e seprocura, ca celelalte materiale,

scule utilizate, din u n i t ă ţ i l e specializate sali din depOZite pentru materialede c o n s t r u c ţ i i . , . . . .---------_ .-

6

19

8/2/2019 Tehnium 12 1980


parteanuiui seschimbaread e ş u r u b a t

transforma magnetofo-T i n T ' _ Hn . . 1 ~ t o , r o " t ~ n , ~

toarele de l e g ă t u r i l e , apoi sevor face noile l e g ă t u r i conform schemei date.

În blocul capurilor se g ă s e ş t e ocu doi trlmeri care servesc la

~ t a b i ! i r e a curentului de premagnetizare. Pentru ca în timpul î n r e g i s t r ă r i i

o b ţ i n e m un curent de premagnetlpentru ambele canale,

d e s p ă r ţ i ţ i unul de altul.d e m o n t ă m placa În-

. curent peîn figura 2. Apoi

c e a l a l t ă p l a c ă

2?<.220k

in cutiarele maipective de pe conformConductoarele respectivefie scoase la s u p e r i o a r ă anetofonului la comutatorultelor, care in prealabil a fostin mod c o r e s p u n z ă t o r .

Toate ! e g ă t u r i i e pentru ambele ca-nale sînt identice, de aceea ne l i m i t ă m la ~ a r ă t a r e a m o n t ă r i i unei singure p l ă c i .

In spatele magnetofonuluisesc trei mufe de ia care trebuielipite toate conductoarele, iar una dinmufele diodei se, d e m o n t e a z ă În

locul acesteia se m o n t e a z ă p ă r a t ă pentru difuzor. La

laAici se Întrerupeconductorul placat

p e r e ţ i i se a c o p e r ă cu a c e l a ş i

comutatorulI Ap3P

FIG.1

la c e a l a l t ă p l a c ă

3

riie. Schema de l e g ă t u r ă a becurilorcu indicatorul de reproducere estea r ă t a t ă in figura

A doua p l a c ă de montaj nu n e c e s i t ă fixare, f i i n d c ă stringerea p ă r ţ i i desus se f i x e a z ă foartebine. de a monta a c e a s t ă p l a c ă , ea trebuie bine i z o l a t ă f a ţ ă de scheletulmetalic a! magnetofonului.

Pirghia care s e r v e ş t e la deplasareacomutatorului înregistrare-redare, dincauza m o n t ă r i i unei p l ă c i suplimen

tare, va avea or e z i s t e n ţ ă

mai mare,ş i , prin urmare, arcul care s e r v e ş t e la Întoarcere trebuie fixat În alt orificiu, pentru a-i da o tensiune maimare.P o t e n ţ i o m e t r e l e care servesc pen

tru amplificarea sunetului se pot monta conform d o r i n ţ e i , dar locul cel maibun este pe placa s u p e r i o a r ă a magnetofonului, imediat l i n g ă butonul deînregistrare. Montajul mecanic al pot e n ţ i o m e t r e l o r pentru t ă r i a tonalitatea sunetului r ă m î n e la latitudineacititorilor.

Indicatorul dublu de c o m a n d ă trebuie fie iluminat de un bec de 6,3 V.

Ultimele o p e r a ţ i i sînt reglareapornirea magnetofonului. Pentru reglajul magnetofonului se f o l o s e ş t e pot e n ţ i o m e t r u l montat de f a b r i c ă no

tat În s c h e m ă cu RS3 ' Cu acest potenţ i o m e t r u se s t a . b i l e ş t e a c e e a ş i tensiune de anulare pentru ambele canale.A c e a s t ă tensiune trebuie fie citmai m i c ă , a d i c ă aceea care poate anulasemnalul înregistrat anterior (8-10 V).Apoi, cu o a l t ă r e z i s t e n ţ ă de reglaj,R41' stabilim a c e e a ş i tensiune la curentul de premagneiizare. A c e a s t ă tensiune trebuie m ă s u r a t ă d u p ă trimeriicare se g ă s e s c la blocul capului.Punctele de m ă s u r a r e a tensiunii curentului de b a . z ă sînt Însemnate culitera A în 2. m ă s u r a r e a se face

universale sub s a r c i n ă . m ă s u r ă t o r i se fac cu magne-

tofonul pus la D a c ă aceste tensiuni, la p o z i ţ i i alepofenHometrelor. vor avea a c e e a ş i

atund reglajul se face cu

trimerllor.Pentru mdicatorilor de co-m a n d ă , de reglaj, R37' peambele trebuie p u s ă la maxi-mum.

( C U P Ă " M L O O Y TECHNIKu )

l----_---------------....e--IO .16 al .celeilalte p l ă c I

20 TEHNIUM 12/80

8/2/2019 Tehnium 12 1980


• M a ş i n i l e de cusut cu a c ţ i o n a r e e l e c t r i c ă A tip «Veronica»«Sanda» sÎnt r e a l i z ă r i recente ale cunoscutei Intreprinderi meca·nice Cugir. Produse de calitate, c o n ţ i n Î n d numeroase o p t i m i z ă r i f a ţ ă de tipurile anterioare, aceste m a ş i n i de cusut au un randament sporit, care poate satisface toate e x i g e n ţ e l e c u m p ă r ă t o r i l o r .

M a ş i n a de cusut «Veronica» cu a c ţ i o n a r e e l e c t r i c ă se l i v r e a z ă În d o u ă variante:

1. Tip A - m a ş i n a cu placa de b a z ă a ş e z a t ă pe o m a s ă dinlemn. Capul m a ş i n i i este escamotabil.

2. Ti p C - m a ş i n a cu placa de b a z ă f i x a t ă pe soclu de lemn(varianta p o r t a b i l ă ) . Capul m a ş i n i i de cusut c o n ţ i n e toate acce·soriile necesare echipamentul electric de a c ţ i o n a r e .

Mosorul cu a t ă ( A ) ce a l i m e n t e a z ă acul (fig. 2)

se a ş a z ă pe axul portmosor. Se r i d i c ă pîrghia debitoare În punctul maxim prin Învîrti rea volantului.De la mosor, firul este condus! prin reglajul de con-ducere al atei, printre discurile de tensionare aleregulatorului de. tensiune (12), prin c o n d u c ă t o r u l inferior al atei, prin orificiul pîrghiei debitoare, dinnou prin c o n d u c ă t o r u l inferior, prin ochiul de conducere de pe tija acului prin urechile acului, dela stînga la dreapta, l ă s î n d u - s e a f a r ă un c a p ă t de10 cm.

Magazinele raioanele specializate ale c o m e r ţ u l u i destat pun la d i s p o z i ţ i e m a ş i n a de cusut «Veronica» În

mai multe variante de e x e c u ţ i e : tip m a s ă , costul ei fiindde 2020 de lei, ti p m o b i l ă , cu p r e ţ u l de 2270 de le i - ambele a c ţ i o n a t e manual - «Veronica» cu a c ţ i o n a r e elect r i c ă de ti p A, m a ş i n ă pe m a s ă n o r m a l ă , de tip C, maş i n ă pe soclu, cu p r e ţ u l de 2155 de lei.M a ş i n a de cusut În zigzag «Sanda» cu a c ţ i o n a r e elect r i c ă c o s t ă 3 270 de lei.M a ş i n i l e de cusut «Veronica» «Sanda» po t fi cum .

p ă r a t e cu plata in 12 rate lunare, cu un avans minimde 20%.

TEHNUJM 12/00

Cu mîna d r e a p t ă se s l ă b e ş t e rubul A (fig. 1). Cu mîna s t î n g ă se ia acul, cu t e ş i t u r a însprerubul de strîngere A se introduce de jos in sus, atît cît i n t r ă 1nl ă c a ş u l din tija m a ş i n i i . Se strîngeapoi ş u r u b u l A.

Randamentul maxim alcusutului

Pasul c u s ă t u r i i Dimensiunile p l ă c i i deb a z ă (soclul)

Puterea a b s o r b i t ă a mo -torului electric

T e n s i u n e a / f r e c v e n ţ a R e z i s t e n ţ a e l e c t r i c ă a

reostatu uClasa de p r o t e c ţ i e Greutatea

UlM «Veronica» «Sanda»

Î m p u n s ă t u r ă pe minut 1200 1200

mm max.4 4

mm 420 x 178 420 x 178

W 80 100V/Hz 220/50 220/50

.n 0- mi n 800 0- mi n 800II II

kg ti p A 30 14,6ti p C 10,8

8/2/2019 Tehnium 12 1980


M{)fll:11UI d e b i t e a z ă oW într-oîntre 16

s a r c i n ă de 4- n. NeUniilol'mltatleaeste mai midl de 2 ri ie t" , ." 'nnil" ,

nu 0,5

dintr-un

J<TJI2 ffT2DJ K173DJ

01 li QJu

22

J<TJI5 MI7J7, Mf741

M 0K

Of( 3

8/1980

XT90J

0( :1

Din s c h e m ă reiese un condensator

C în de se î n c a r c ă cu12 V. a acestui conden-sator a j u t ă la a n d a n ş a r e a releului, d u p ă care m e n ţ i n e r e a se face cu 12 V. Conden-

satoml are 15 ţ i P este nepolarizat.

«RADIO COMMUNICATION»,

2/1977

m ă s u r a r e a pe trei-5 V) a tensiunilor conti

rLlO"'L" deosebite constau în im-

mare de intrare tensiunealiJmell1ta:re r e d u s ă - d o u ă baterii

V,Ca indicator se

ment cu sensibilitatea

un instrumA.

«FUNKAMATEUR», 9/1980

Montajul este util amatorilor ceu r m ă r e s c r e c e p ţ i o n a r e a unui post Înd e p ă r t a t ce l u c r e a z ă În UUS.

La intrare apare un circuit acordat,iar sarcina etajului este o b o b i n ă . Bobina de intrare se c u p l e a z ă direct

la dipoi ( a n t e n ă ) printr-un cabluIar. De la i e ş i r e se c u p l e a z ă cablucoaxial. Tranzistorul poate fi BF 215-BF 200 sau chiar 2 N 918. Amplifica-

rea se r e g l e a z ă din p o t e n ţ i o m e t r u . Bobina L1 are 3 spire, Lz are 7 spire

din CuEm 0,4, bobinate f ă r ă c a r c a s ă

I

la r

c r e e a z ă SSB.

4/1977

(diametrul 8 mm). La i e ş i r e , bobinaare 9 spire cu a c e e a ş i s î r m ă aceI a ş i diametru ca L2 •

- 20/1980

8/2/2019 Tehnium 12 1980


Un amuzant joc mecanic, al carUide

constructor amator, este preÎn s c h i ţ a a l ă t u r a t ă . D u p ă cum

o b s e r v ă , acesta este format dintr-ode lemn (PAL, PFL, placaj etc.)

fundul c ă r e i a este d i s t r i b u i t ă o rede cuie. În partea s u p e r i o a r ă , cu

p r e v ă z u t un orificiu (1/> 40 mm)

se poate introduce o b i l ă 30 mm).

Modul de amplasare a cuielor estepe f i g u r ă . Capacul cutiei

poate face din plexiglas sau dino b i ş n u i t ă . D u p ă cum se obser-

În c ă d e r e a ei, bila se poate opri Înş a p t e c ă s u ţ e notate cu

2, 3 sau 10. La joc pot participa maij u c ă t o r i , c î ş t i g ă cel care, În urma

de 3, 5, 7 sau 10 lovituri,punctajul maxim.

O

o

o

o

o o

O

O O

o o

c O

o O

O o

o O

De m e n ţ i o n a t c ă , În timpul deplaunei bile, j u c ă t o r u l poate deplasa

m i ş c a r e de osci-

... cel mai mare

artificialeca acesteia.

al viitoarelor m a ş i n i

Patru elemente dinI \ l l onn, :> lo. ""

3)Pot fi

4) cartel - la tempe-presiuni Înalte. 5) P l a n t ă erba

cu fru nze ovale fructe r o ş i i s e m i n ţ e - E m a n a ţ i a p l ă c u t ă

s u b s t a n ţ e . 6) Grigore pe scurtNete! - La u r m ă izomeri. 7) O r a ş a lez - Chimia ca obiect de stu8) Înfumurare - P o s e d ă . 9) 1n-

hîrtia de turnesol - Insti tutuldocumentare t e h n i c ă (abr.). 10)

chimic metalic foarte maleal - Sînt mici atomii, dar Î n c ă r c a ţ i m u l t ă electricitate. 11) Element chi

foarte bun c o n d u c ă t o r de

••toare c î n t ă r e ş t e 2,5 kg .

...cel mai rapid ordinator din lume-

«Cyber» 205- va putea efectua 800 mi-lioane de o p e r a ţ i i s e c u n d ă , 3 orimai mult decît mai rapid n F r " n ' ~ T r " aflat la ora

oameni aunoastre.

s u b s t a n ţ e prinÎn care carbonul secu doi atomi de hidrogen - G i n g a ş i . 5) Preparat din fructe - Metal moale

argintiu. 6) Nume arhaic - Sistemde norme de securitate În industrie(abr.). 7) F o l o s i t ă În industria cernelurilor. 8) La mijloc cu c e a r ă - Metalce i n t r ă În structura tranzistoarelor.9) Arbore cu lemnul tare - Un pachet de hirtie sau loc În m u z i c ă . 10)

Exploziv - N u m ă r . 11) Fier tratat cumult carbon - De culoarea aurului.

o

O

o o

o o

Cu ajutorul a numaitrei linii drepte î m p ă r ţ i ţ i s u p r a f a ţ a astfel ca fiecare punct negru seafle a l ă t u r i de un singurpunct alb.

oO

• O

E D I E r l l ~ j rEIA rICII

o

•O•

C o m p l e t a ţ i c ă s u ţ e l e libere ale careului, cu numere dela 1 la 20 astfel ca pe o r i z o n t a l ă , v e r t i c a l ă d i a g o n a l ă suma lor fie 42.

Pe fiecarel a t u r ă

a triunghiului echilateralî n s c r i e ţ i

cifrelede la 1 la 9 astfel ca pe fiecare l a t u r ă suma r e z u l t a t ă fie 17 .

8/2/2019 Tehnium 12 1980


COSMA OCTAVIAN - P l o i e ş t i . Montajul a fost construit experimentat cu triacuri, a ş a nu putemş t i cum se va comporta cu tiristoare.

O eficacitate mare În separarea ca-nalelor luminoase impune filtre adecvate, compuse din bobine condensatoare. Noi r e c o m a n d ă m cons u l t a ţ i c o l e c ţ i a «Tehnium» v e ţ i g ă s i diverse montaje de « M u z i c ă culoare» (multe vor satisface d o r i n ţ e l e d u m n e a v o a s t r ă ) . GAVAZDEA ADRIAN - jud. Mu-r e ş . Vom mai reveni În paginile re-vistei noastre cu montaje pentru efecteacustice. D a c ă intr-un montaj de circuit basculant m i c ş o r a ţ i valoarea condensatoarelor, timpul de bascularescade."NASTASE GEORGE - G a l a ţ i . In general, Într-o s c h e m ă e l e c t r o n i c ă , inlocuind tranzistoarele pnp cu tranzistoare npn, trebuie s c h i m b a t ă polaritatea sursei de alimentare a condensatoarelor electrolitice.V ANCEA FLORIN - O radea. Montind condensatoare de cuplaj de ordinul a 4,7 p.F, spectrul transmis se vaî m b o g ă ţ i În domeniul f r e c v e n ţ e l o r joase.

Zgomotul produs de amplificator laputeri mari se d a t o r e a z ă filtrajului insuficient din redresor; m ă r i ţ i valoareacondensatoarelor de filtraj.NICOLESCU GABRIEL - jud. Ol tNe b u c u r ă faptul revista «Tehnium»

este un p r e ţ i o s ghid în practicae l e c t r o n i c ă . Difuzorul suplimentar vatrebui a i b ă a c e e a ş i i m p e d a n ţ ă cacel din caseta aparatului.AVRAMESCU GEORGE - Plo-i e ş t i . Ne vom interesa de ce, nu a ţ i primit revista conform abonamentului.

Unui aparat de i e ş i r e trebuie i sea t a ş e z e o s a r c i n ă cu o a n u m i t ă valoare. Modificarea acestei valori poatedeteriora etajul final. Deci grupul dedifuzoare cuplat trebuie prezintei m p e d a n ţ a c e r u t ă de aparat ş i , În plus,

reziste puterii pe care aparatul opoate debita.

Schema unor jocuri electronice or e v i s t ă sau în Almanahul

t e h n i c ă » 1981,C. - R .. .,." ' .....~ ' f i ' i

f e r e n ţ a de t u r a ţ i e la motorul IJ ' ' - 'UIJI . ' 'UI

din f r e c v e n ţ a r e ţ e l e i în

de 60 C o n s t r u i ţ i un generatorde 60 Hz, din care ali-

S T Ă v A R O I U MARIAN Bucu-r e ş t i . V e r i f i c a ţ i Întîi starea iuburilorelectronice, apoi s u p l i m e n t a ţ i condensatoare de filtraj o s c i l a ţ i i l e vor disp ă r e a . În p i c u ~ ; nu î n l o c u i ţ i tot b r a ţ u l , ci numai doza. Pentru a u d i ţ i i stereof o l o s i ţ i amplificatorul din aparatmai c o n s t r u i ţ i un amplificator identiccu primul.H A P Ă U DUMITRU - Mangalia.I n t e r c a l a ţ i intre aparat casetofonun amplificator corector de ton cu a m ~ plificare p r o n u n ţ a t ă a f r e c v e n ţ e l o r Înalte.RAC6vIT ILARION - Bucu-r e ş t i . Se pot folosi boxele de 8 .a. Iaradiocasetofon. Difuzoarele «Electronica» la care r e f e r i ţ i sînt de b a n d ă l a r g ă n e c e s i t ă boxe o b i ş n u i t e . TONEA FLOREA - B r a ş o v . Cons t r u i ţ i , pentru alimentarea motorului,un redresor simplu, deci un transformator o punte redresoare, plus condensatoare de filtraj. Reglajul tensiunii din secundar se poate face prinprize pe î n f ă ş u r a r e a r e s p e c t i v ă .

Pe un casetofon o b i ş n u i t nu se potface î n r e g i s t r ă r i video.BLAJ IONEL- G a l a ţ i . În orice montaj d a c ă se o b ţ i n e o r e a c ţ i e p o z i t i v ă , acesta i n t r ă În o s c i l a ţ i e . CIONCA MIHAI - B a c ă u . Nu cun o a ş t e m caracteristicile difuzoarelorla care r e f e r i ţ i . R Ă D U L E S C U ADRIAN - P i t e ş t i ; GEORGESCU VALENTIN - Bucu-r e ş t i ; V ASILIU ROMEO - Ş i m l e u . Jocul poate fi construit numai cuAY -3-8500, el echipînd televizoarele«Electronica» (care au joc de fotbal).ANDRIEVICI A. - Sibiu. V e r i f i c a ţ i Întîi cu ce tensiune se a l i m e n t e a z ă calculatorul apoi f o l o s i ţ i un alimentator. Cele 4 baterii pot fi cuplate În seriesau paralel.ST AN i l iE - jud. Ilfov. l u a ţ i l e g ă tura cu autorul c ă r ţ i i ; numai el poate

- Slobozia;BUCEANG C. - jud. mov. Defecţ i u n e a fiindm a n d ă m atelier de ra . , , ,r ,"TII

SAV.Ntul r e c e p ţ i o n a t fiind î ... rl l " ' ... , .rt" 'tla locul degramulfisîit dat de "nn,..I.+."..,,,. .....,

priuiui receptor.

PLUGARU NICOLAE - Rm.ra l P a r a z i ţ i i provin din slaba decuplare a firelor ce a l i m e n t e a z ă motoraş u l . C u p l a ţ i În paralel pe m o t o r a ş diferite condensatoare (sau Între fire ş i , m a s ă ) zgomotul va d i s p ă r e a . T I N T Ă C. - jud. l a l o m i ţ a . I n v e r s a ţ i Între ele terminalele unei i n f ă ş u r ă r i de la b o b i n ă , etajul va începe oscileze tranzistorul nu se va mai sup r a î n c ă l z î . NEDELEA N. - jud. B u z ă u . DiodaF 407 admite o tensiune i n v e r s ă de

800 V. Alimentatoare stabilizate ampublicat În . anul 1978, la paginile 4-5.

LAUER CRISTIAN - C a r a n s e b e ş . C u p l a ţ ; carcasa cu un fir la p ă m î n t . NEMECSEK AN.TON - R e ş i ţ a . Amr e ţ i n u t sugestia dv.STAN VIOREL - l a ş i . Dungile ceapar pe imagine sînt din cauza filtrajului slab sau a d e f e c t ă r i i unui tubelectronic.PETRE J. - jud. D i m b o v i ţ a . Înlocuirea tranzistoarelor nu presupunem ă r i r e a puterii. La un receptor cu ant e n ă de f e r i t ă se poate adapta antena e x t e r i o a r ă . C R Ă C I U N LIVIU - B o t o ş a n i . Inprincipiu, amplificatorul f u n c ţ i o n e a z ă , dar puterea este m i c ă . SCARlAT MIHAI - B r ă i l a . TubuiPL 500 nu are negativare CÎnd nu pri

m e ş t e semnal pe g riia de c o m a n d ă . V e r i f i c a ţ i oscilatorul de linii.ANTON MIRCEA - B i s t r i ţ a - N ă s ă u d . V e r i f i c a ţ i etajul final linii, în special varistorul.lAURiCZ AlEX. - jud. B r a ş o v . Montat; transformatoare (defazorfinal) de la aparatele r o m â n e ş t i am- •plificatorul va f u n c ţ i o n a normal.

P4 VE SAU ASZ15

T i R A L Ă N I T Ă - jud. Teleorman.Semnalele video pot fi înregistrate nu

mai pe magnetofoane speciale (videocasetofoane).TRICULESCU MIRCEA - Bucu-r e ş t i . la paginile 4-5 ale revistei «Tehnium» din anul 1978 v e ţ i g ă s i datelece i n t e r e s e a z ă despre alimentatoare.C o n s t r u c ţ i a filtrelor pentru difuzoa

re a mai fost p r e z e n t a t ă . VLAD V ASaLE - G a l a ţ i . Pentru inregistrare c u p l a ţ i la mufa MIC (microfon) sau LINE IN.POPESCU D. - R e ş i ţ a . Constructia unui ionizator nu se face În felulconceput de dv. V ă r e c o m a n d ă m f i ţ i precaut cu Înalta tensiune.BOBOCEA DANIE l - G a l a ţ i . Vompublica un convertor 50 Hz/60 Hz Înanul viitor.PÎRJOL C. - Craiova. Nu se poate

Înlocui un difuzor cu un cap magnetic de înregistrare.BUCZI TIBERIU - Oradea. Radioreceptoarele «Cronos» f u n c ţ i o n e a z ă la 50 Hz.PARfENE VICTOR - Tulcea. Caindicator În aparatele de m ă s u r ă ser e c o m a n d ă un instrument cu s c a l ă mare (citirea se face mai exact).

+eooflF/300V

,2220V~ ~ - - - - - . o A

~ H ~ · - ' l I J - · 2X3R12

NICOLAESCU DAN - C ă I ă r a ş i D u p ă cum v e d e ţ i , elementele de b a z ă

ale blitzului «Ceaika» (prezentate a l ă turat) sînt d o u ă tranzistoare pnp deputere.

Am primit, recent, o a d r e s ă din partea catedrei de m a t e m a t i c ă a liceuluiindustrial nr, 1 din Craiova, care ne 80 -

I i c i t ă colaborarea intr-un obiectiv demare i m p o r t a n ţ ă d i d a c t i c ă : realizarea

laborator modern de m a t e m a t i c ă . acest s t i m a ţ i

propunem, la nostru, c o l a b o r < ~ -rea - ne a d r e s ă m mai ales s p e c i a l i ş -

Transformatorul are În i n f ă ş u r a r e a colectoarelor 2 x 29 spire, iar În i n f ă ş u r a r e a bazelor 2 x 16 spire. În secundar sînt bobinate 970 de spire CuEm o, t

NI

Tehnium 12 1980

Documents

Transcript of Tehnium 12 1980