Tehnici de Ghid

60
Curs 1 Notiunea de ghid turistic si importanta economica a turismului Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activ lucrativa oarecare. Turismul este in esenta o ramura a economiei nationale cu functii complexe ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activ renumerate in interiorul locului vizitat. Atat volumul cat si complexitatea ofertei de servicii turistice au determinat de-a lungul timpului dezvoltarea industriei turismului ceea ce justifica tratarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale, respectiv ca o componenta esentiala a sectorului tertiar. Turismul intern este activitatea turistica practicata in interiorul unei tari. El se refera tata la asa zisul turism intern realizat de rezidentii unei tari care viziteaza propria lor tara dra i la asa zisul turism receptor care include vzitele nonrezidentilor in tara respectiva. Turismul national grupeaza turismul intern al unei tari dar si turismul emitator ce se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari. Turismul international este format din turismul receptor si turismul emitator in ansamblul lor. In cadrul oricarei forme de turism filonul de baza care sta la baza activitatii turistice in sine este vizitatorul. Vizitatorul este orice persoana care calatoreste spre un loc, altul decat mediul sau obisnuit pt mai putin de 12 luni, scopul sau fiind altul decat exercitarea unei activitati renumerate. In general vizitatorii se impart in doua mari grupe: turistii si excursionistii. Turistii sunt vizitatori al caror sejur include cel putin o innoptare intr-o alta localitate decat cea de resedinta fara a presta o activ lucrativa la destinatie.

description

word

Transcript of Tehnici de Ghid

Curs 1

Notiunea de ghid turistic si importanta economica a turismului

Turismul este ansamblul de relatii si fenomene care rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara domiciliului lor atata timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanenta si o activ lucrativa oarecare.

Turismul este in esenta o ramura a economiei nationale cu functii complexe ce reuneste un ansamblu de bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activ renumerate in interiorul locului vizitat.

Atat volumul cat si complexitatea ofertei de servicii turistice au determinat de-a lungul timpului dezvoltarea industriei turismului ceea ce justifica tratarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale, respectiv ca o componenta esentiala a sectorului tertiar.

Turismul intern este activitatea turistica practicata in interiorul unei tari. El se refera tata la asa zisul turism intern realizat de rezidentii unei tari care viziteaza propria lor tara dra i la asa zisul turism receptor care include vzitele nonrezidentilor in tara respectiva.

Turismul national grupeaza turismul intern al unei tari dar si turismul emitator ce se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari.

Turismul international este format din turismul receptor si turismul emitator in ansamblul lor.

In cadrul oricarei forme de turism filonul de baza care sta la baza activitatii turistice in sine este vizitatorul. Vizitatorul este orice persoana care calatoreste spre un loc, altul decat mediul sau obisnuit pt mai putin de 12 luni, scopul sau fiind altul decat exercitarea unei activitati renumerate.

In general vizitatorii se impart in doua mari grupe: turistii si excursionistii.

Turistii sunt vizitatori al caror sejur include cel putin o innoptare intr-o alta localitate decat cea de resedinta fara a presta o activ lucrativa la destinatie.

Excursionistii sunt vizitatori care se deplaseaza in scopuri turistice pt mai putin de 24 de ore fara a include o innoptare.

Indiferent de forma de turism si de tipologia vizitatorilor motivatia in turism este exprimata prin scopul principal al vizitelor.

Scopul este de mai multe tipuri: destindere si vacante (recreere, divertisment, dif activ sportive sau evenimente culturale), afaceri si intalniri profesionale (dif congrese, conferinte tematce, seminarii sau work shopuri) si alte scopuri (studii, documentare, tranzit sau dif tratamente balneoclimaterice).

Produsul turistic. Rezulttul activ de turism il repr produsul turistic ce poate fi definit ca un complex de bunuri si servicii concentrate intr-o activ specifica si oferite consumului turistic sub forma unui pachet:

1. atractii turistice: naturale, antorpice, modul de viata al localnicilor, evenimente si dif manifestari.

2. accesibilitatea la locul de vacanta

3. dotarile de infrastructura generala: infrastructura comunicationala dar si infrastructura turistica.

Pt ca un produs turistic sa fie viabil pe piata el trebuie sa intruneasca urmat conditii:

1. sa fie competitiv

2. sa ofere posibilitati de deiversificare

3. sa denote o strategie sortimentala

4. sa poat fi adaptat in orice moment cererii manifestate de turisti

5. sa fie motivat.

Activitatea de turism se materializeaza astfel in servicii care ofera spre consum comoditati si produse pt care s-a manifestat o cerere activa.

Volumul si complexitatea ofertei turistice au det dezvoltarea industriei turismului ceea ce justifica considerarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale si ca o componenta de baza a sectorului tertiar.

Serviciile turstice dupa motivatia calatoriei pot fi grupate in doua mari categorii:

1. servicii de baza ceea ce implica transport, cazare si sau alimentatie

2. servicii suplimentare ceea ce implica asistenta turistica, informare sau diferite inchirieri.

Pachetul de servicii tur este o combinatie prestabilita a cel putin doua dintre urmat servicii cu conditia ca durata neintrerupta a acestorasa depaseasca 24 de ore sau sa cuprinda cel putin o innoptare. Este vb despre transport, cazare si alte servicii de alim, tratament sau agrement.

Aranjamentul turistic repr amsamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii unei persoane sau a unui grup de persoane in scopuri tur pe baza unui program prestabilit oferit de o firma specializata sau cerut de catre client.

Dpdv al modului de alc al pretului aranjamentele turistice pot fi forfetare adica oferite si vandute la un pret global.

In activ curenta turistica se cunoaste o mare varietate de aranjamente turistice in functie de formele de turism la care se refera respectiv sejururi i statiuni tur, exursii in circuit sau pe diferite itinerarii organizate fie in tara fie in strainatate.

In sens strict turistic, termenul forfetar este o clauza intr-un contract prin care pretul unui prod tur este fixat intr-un interval de tip invariabil.

Aranjamentele tur forfetare sunt de mai multe tipuri cele mai frecvente fiind:

1. aranjament de tip charter: este o combinatie dintre un zbor dus-intors cu avionul pe o cursa charter si serviciul de cazare. Aceste doua servicii se comercializeaza sub forma unui pachet de servicii la un pret global.

2. aranjamentul de tip IT (inclusiv tour): este un pachet complet de serv tur care include cazare, masa, transport si agrement, pachet care este pus in vanzare la un pret forfetar.

3. aranjament de tip fly and drive: este o combinatie intre un zbor cu avionul si continuarea calatoriei cu un mijloc rutier de transport.

4. aranjamentul forfetar de tip fly and cruise: este un zbor programat sau inchiriat chiar si in regim de charter si o croaziera. Astfel de aranjamente sunt comercializate tot mai des in prezent de agentiile de turism din europa centrala dsi de n inclusiv din romania pt dif croaziere organizate in marea mediterana sau in marea caraibelor.

5. aranjamentul de tip rail and rute: este o combinatie specifica tur semiorganizat care consta intr-o calatorie cu trenul si un mijloc de transportrutier inchiriat.

6. croaziera: este un aranjament tur care pp transportul cu vaporul pe mare, ocean sau chiar pe fluviu, dotat cu spatii de cazare si restauratie dar si dif facilitati pt agrement sau alte servicii inclusiv culturale.

7. aranjament la sol: include serviciile oferite turistilor pe plan strict local (transferuri, inchirieri de masini, tur de oras, excursii la locuri de interes turistic dar si rezervarea si procurarea biletelor de tren, de avion sau biletelor de acces in salile de spectacle. pt turautomobilisti se ofera 3 tipuri de prod sau servicii: cazare la tarife confidentiale fara o rezervare prealabila; pacage tour se refera la pachete de servicii de cazare, de masa si de agrement; rent a car turistul putant opta pt un traseu cu limita de km atunci cand isi petrece vacanta la o destinatie fixa sau fara limita de km atunci cand calatoreste in cadrul unui circuit prestabilit.

Pe plan international turismul este considerat ca fiind unul dintre cele mai imp si dinamice sectoare economice ce o evolutie continuu ascendenta.

1. reprezinta una dintre primele industrii mondiale cu o cifra totala de afaceri de peste 4 mii de mld de dolari aflandu-se astfel in topul veniturilor.

2. volumul incasarilor din turism insumeaza o parte imp din veniturile populatiei in medie de aprox 12% insa in cazul anumitor state (europe de s sau unele state montane) ponderea poate depasi chiar 50%. EX: grecia cu o pondere de 60%, italia, elvetia sau austria peste 50%.

In cadrul aceluiasi stat pot fi si regiuni sau localitati in care ponderea este de aproape 100%: statiunile montane, litorale dar si localitatile care prezinta vestigii istorice importante.

Agrementul. Forma de petrecerea a timpului liber.

Componenta importanta a unei oferte turistice atractive, agrementul se constituie ca un elem fundamental in staistfacerea nevoilor turistilor indiferent de motivatia principala de vacanta sau de forma de turism practicata (odihna, de cura balneara sau circuit turistic). Indiferent de varsta sau profilul socio-profesional al turistilor, cererea pt agrement in perioada vacantei a devenit atat de mare incat aceasta a capatat statut de motvatie turistica de sine statatoare.

Ca urmare diversitatea si originalitatea ofertei de agrement pot constitui elem hotaratoare in atragerea fluxurilor turistice si o baza de apreciere a unei statiuni de odihna sau statiuni balneoclimaterice a unei cabane turistice sau a unui anumit circuit cultural.

Etimologic, cuv agrement preluat din limba franceza are semnificatia de placere si distractie. Asadar distractia si divertismentul pot fi considerate intr-un sens mai larg drept sinonime cu agrementul. Deasemenea cuv recreere folosit in lb engleza are tot sensul de distractie.

Recreerea este definita intr-un studiu al organizatiei mondiale a turismului ca acea parte a timpului liber din cadrul unei vacante destinata sa distreze pe turist.

Se constata astfel ca principala dimensiune a conceptului de agrement este distractia si placerea iar orice activ tur sau preocupare capabila sa-l distreze pe individ se incadreaza in sfera larga a activitatilor de agrement.

Pt o intelegere mai ampla a conceptului este necesar ca agrementul sa fie considerat in relatie cu 2 factori de care este indisolubil legat (timpul liber si turismul).

Agrementul capata astefl ul rol imp in cadrul activ de timp liber pe masura ce simpla odihna pasiva nu mai este capabila sa asigure individului recuperarea necesara dupa oboseala muncii depuse.

Noile forme de odihna activa care se impun sa fie oferite in statiuni ca urmare a mutatiilor intervenite in structura profesiilor si a locurilor de munca, conduc la o marire a ponderii activ de agrement in totalul preocuparilor din timpul liber.

Aceasta complementaritate a timpului liber cu munca det o anumite rel intre activ de agrement practicate de un anumit individ si cat sa socio-profesionala, varsta si secificul locului de munca.

Asadar munca impreuna cu alti factori demografici (varsta si sexul) repr aspecte de mare importanta care trebuie avute in vedere atunci cand se stabileste implementarea de noi forme de agrement sau extinderea celor existente.

O activ de agrement ce constituie o mare atractivitate pt unele categorii de turisti pate fi total indiferenta sau chiar respinsa de altii mai ales cand acestia provin din alta tara acolo unde traditiile sunt diferite.

Legatura tur cu agrementul este in concluzie indisolubila, acest lucru este pus in principal pe seama faptului ca agrementul poate sta la baza asigurarii satisfactiei turistice.

In conditiile concurentei dintre statiunile turistice exigentele tur se indreapta in primul rand catre vacantele active oferite de statiunile in care formele activitatii agremnetului corespund varstei, sexului si cat socio-profesionala ale indivizilor iar pt turistii straini ele corespund profilului lor psihologic, obiceiurilor si traditiilor popoarelor din care provin cei care efectueaza vizita.

Astfel o statiune frecventata de familii cu copii va trebui la randul ei sa fie echipata pt a corespunde necesitatilor de agrement specifice copiilor iar o statiune de cura balneara va ridca alte probleme privind agrementul.

In afara de rol important pe care il joaca agrementul in creserea calitatii unui produs tuistic, o integrare perfecta a unor servicii de agrement in cadrul unei oferte turistice poate duce la atenuarea principalului neajuns al turismului (sezonalitatea).

Specialistii din domeniul turismului considera ca una din caile eficiente de reducere a perioadelor de minima solicitare in turism este tocmai agrementul. Pt distractie, destindere si amuzament nu exista nici notiunea de sezon si nici cea de extrasezon. Dispozitia turistului pt agrement nu este in functie de sezon pe cand plaja la mare se face doar in anotimpul cald iar turismul pt schii munai in anotimpul rece.

Se cunosc astfel in lume statiuni care functioneaza non stop totcmai dat agrementului fara a beneficia de alte atractii tur.

Agrementul turistic reprezinta asadar un complex eteroge de activ care vizeaza domeniile cultural-sportive, de distractii si recreere si care sunt menite sa asigure conditii pt odihna, refacere fizica dupa efort, practicarea unor sporturi, a unor hobiuri sau destindere in general.

Formele de agrement care se pot practica in turism.

Aciv de agrement tur in romania, se realizeaza prin sistemul turismului al consiliilor judetene si al primariilor, al asociatilor sportive si a institutiilor cultural artistice.

Intre dotarile de agrmenet, o imp deosebita pt asigurarea unei activ corespunzatoare in statiunile de munte il are transportul pe cablu, prin telecabine, telegondole, telescaune si teleschiuri.

In acest sens marile statiuni montae din romania (poiana brasov, predeal, busteni sau sinaia) dispun de o dotare similara statiunilor montane din europa.

In statiunile litorale se desfasoara activ de agremnet nautic in cadrul carora se practica iahtingul, schiul nautic, primbari cu hidrobicicleta fie pe lacul mamaia, pe mare sau pe canalul dunare marea neagra.

De o mare popularitate se bucura in randul copiilor si tineretului parcurile de distractii localizate in statiunile de pe litoral, in statiunile de munte si de tratament dar si in alte centre tur ale tarii.

O mare parte a statiunilor noastre dar si alte centre tur sunt dotate cu Sali de jocuri mecanice mai ales in cadrul hotelurilor acolo unde functioneaza si activ de tip cazino.

Principalele grupe din care sunt alc activ de agrement sunt:

1. activ in care intra toate formee de practicare a sporturilor (jogging, sporturi de iarna, sporturi nautice, dif jocuri cu mingea sau jocuri diverse).

2. participarile in calitate de spectatori, la dif activ cultural artistice sau sportive. In acest sens teatrul, cinematograful, opera, sala de concert, stadionul, piscina sau sala de sport devin locuri in care turistul vine sa se relaxeze sau sa se distreze pur s simplu eliberandu-se de prob cotidiene in timpul unui sejur turistic sau intr-o excursie. Tot in aceasta cat sunt cuprinse si festivalurile de muzica usoara, serbarile folclorice, serbarile zapezii cu spectacole specifice, concursurile artistice, spectacolele de circ, concurcuri de dansuri moderne sau clasice, vizitarea expozitiilor de pictura sau sculptura a muzeelor sau vizionarea unor competitii.

3. alte forme specifice de distractie: programul barurilor si a restaurantelor, cluburilor, salilor de jocuri mecanice sau cafe barurilor.

Asig agrementului si divertismentului in cadrul unit hoteliere si de restauratie trebuie sa reprezinte o preocupare majora a managerilor acestor unitati. Acest lucru, deoarece satisfactia turistilor devine o asa zisa carte de vizita pt atragerea de noi turisti.

Aceste preocupari pot fi dintre cele mai diverse diferentiate insa de la un hotel la altul sau de la restaurant la restaurant i functie de specific, de locul unde este amplasat de sezon, de varsta, de nationalitatea turistilor sau de obiceiurile acestora.

O prob importanta careia trebuie sa i se acorde o mare importanta o constituie calitatea prog mzical distractive realizate de orchestra cu solisti vocali sau instrumentali cu actori de comedie precum si calitatea programelor realizate de formatiile de dansuri moderne sau populare.

Ghidul in stransa colaborare cu managerii trebuie sa acorde o atentie deosebita turistilor in perioada cand timpul nu este favorabil pt plaja schii sau drumetii, in aceste situatii se pot organiza dif activ (mese rotunde cu div personalitati de cultura si arta, cursuri de invatarae a dansurilor moderne, participari la expozitii, degustari de vinuri sau produse de patiserie cofetarie, prezentari de moda s.a.m.d.

Toae aceste activ de pot realiza in tot cursul sejurului sau excursiei la munte, la mare sau in locatiile turistice vizitate. Acestor actiuni de agrement de interiror li se pot adauga in anumite zile mese cu specific intr-un cadru natural adecvat, la stana la cules de vie, foc de tabara, mese cu specific vanatoresc sau pescaresc.

Pt realizarea acestor actiuni de agrement si divertisment este in primul rand nevoie de dragoste pt meseria aleasa, de pasiune, de un inalt simt de ospitalitate care sa det tur sa-si aduca aminte cu placere de vacantele petrecute in romania si sa revina impreuna cu prietenii lor.

O alta cat de agrement o repr activ manuale care nu urmaresc un scop utilitar sau in orice caz nu in primul rand utilitar. In acest sens sunt activ care imbina utilul cu placutul, elem esentiale fiind caracterul benevol si placerea executiei.

O alte cat de activ de agrement poate fi reprezentata de anumite forme de cumparaturi in care lipseste caracterul utilitar de stricta necesitate motivatia shoppingului fiind dominata de placere si distractie.

Acesta este o forma de agrement care se practica in timpul excursiilor in afara localitatilor de rezidenta sau in timpul calatoriilor in strainatate. In mod special a fost lasata in afara clasificarii lectura si invatarea limbilor straine care desi au un caracter de agrement totusi in categoria mai larga a activ legate de dezvolratea prsonalitatii umane, mentinerea lor in domeniul activ de agrement fiind dictata de faptul ca se constituie in activitati practicate in timpul sejurului turistic.

Sejuruile lingvistice au devenit una din formele acitve din ce in ce mai raspandite in strainatate si tot mai mult agreate de parintii care doresc ca in timpul unei vacante copii lor sa invete o lb starina intr-un mod cat mai placut si cat mai confortabil.

Curs 2 lipsa

Curs 3

Ghidul de turism. Notiuni conceptuale

Practicantii unei astfel de ocupatii insotesc indivizii sau grupurile de persoane in excursii, trasee turistice sau alte locuri interesante dpdv turistic (muzee, galerii de arta, cladiri publice sau industriale), ghidul de trism monitorizeaza activitatile turistilor pe parcursul calatoriei oferindu-le dif informatii ca caracter economic, istoric, geografic sau religios privind localitatile si punctele de atractie vizitate.

Expresia ghid are sendul de a indruma sau a calaluzi fiind la origine un termen frantuzesc. Toti cei care calatoresc in alte destinatii din diferite motive au nevoie de o persoana pusa la dispozitie de catre agentia de turism care sa-i insoteasca in locurile necunoscute si sa le furnizeze informatii atat cu privire la regiunea vizitata cat si cu privire la punctele de atractie turistica.

Aceatsa persoana este cunoscuts sub denumirea de ghid sau ghid de turism. In prezent denumirea de ghid este folosita in mod uzual pt a desemna o persoana care intampina si insoteste turistii veniti dintr-o alta zona geografica sau dintr-o tara straina si care le ofera obiectivele de interes general si particular in functie de categoria sociala si interesele acestora.

In esenta ghidul de turism este persoana calificata care in urma obtinerii atestatului de ghid de turism este angajata in relatiile dintre turisti prestatorii de servicii si agentiile de turism pt a asigura derularea in cele mai bune conditii a tuturor programelor turistice.

In acest sens ghidul trebuie sa asigure turistilor toate serviciile solicitate atat la niv cantitativ si calitativ si prevazute in contract. Intru-cat ghidul este singura persoaa cunoscutade turisti trebuie sa fie un factor mediator intre cerere si oferta si sa faca in asa fel incat la finalul programului turistic sa poata observa nemijlocit satisfactia turistilor de a fi petrecuta o vacanta de neuitat si de a fi vazut lucruri si locuri noi si interesante.

Ghidul de turism prezinta urmat sarcini:

1. insoteste indivizii sau grupurile de persoane in excursii

2. asigura transportul, cazarea, servitul mesei si asistenta medicala pt turistii pe care ii conduce3. asigura respectarea programului turistic si incadrarea in termenele stabilite

4. monitorizeaza activ vizitatorilor pt a se asigura faptul ca acestia respecta regulile locului sau turului respectiv dar si masurile de siguranta impuse

5. se documenteaza permanent

6. distribuie brosuri, prezinta materiale audio-vizuale si explica operatiile si procesele care au loc in punctele vizitate

7. ofera informatii despre animalele salbatice si despre regulamentele relevante (info referitoare la sezonul de vanatoare si pescuit)

8. rezolva problemele care apar in timpul excursiei (furturi, imbolnaviri, pierderea documentelor de calatoriei)

9. se ocupa de siguranta fizica a grupului prin activ de oferirea primului ajutor si directia indivizilor spre iesirile de urgenta

10. verifica conditiile de mediu, abilitatile si capacitatile clientilor pt planificarea excursiilor dar si instructajul si comentariile necesare

11. stabileste rute si locuri de vizitat pe baza cunostintelor despre diferite zone geografice

12. vorbeste cel putin o limba straina de preferat lb engleza pt a putea comunica cu vizitatorii straini

13. identifica si mediaza eventualele conflicte ce pot aparea in cadrul grupului de turisti sau intre acestia si alte persoane

14. periodic participa la cursuri de specializare sau perfectionare

contextul muncii

pp urmat medii:

mediul fizic: activ se desfasoara atat in aer liber cat si in spatii deschise.

Mediul socio-organizational: munca organizata se desfasoara in cadrul unui program flexibil in functie de sezon si in functie de oportunitatile care se ivesc; consecintele erorilor in cadrul muncii pot fi grave in cazul in care nu sunt respectate conditiile de siguranta; munca pp interactiuni intrapersonale foarte frecvente atat in interiorul grupului de turisti cat si intre grupul de turisti si terte persoane din exterior.

Riscurile si alte notificari speciale din contractul ghidului: riscul de expunere la virusi si riscul de ranire.

Caile de acces

Ghidu national de tur trebuie sa fie cel putin posesor al diplomei de bacalaureat si absolven al unui curs de ghid de turism de nivel 3:

intocmeste schita primara a activ tur

coordoneaza derularea actiunii tur

ofera informatii de interes tur

intocmeste programe suplimentare

asigura un climat favorabil tur

deruleaza activ administrative

gestioneaza fondurile alocate activitatii

elaboreaza un raport al programului tur

ghidul nat de tur nu trebuie sa aiba antecedente penale. Trebuie sa aiba conditie fizica si stare excelenta de sanatate, trebuie sa reziste la stres si la efort sustinut.

Ghidul nat de tur sa aiba abilitati de comunicare in limba materna si cel putin o limba straina, precum si cunostinte solide de geografie, istorie, literatura etnografie, informatica si legislatie specifica.

Reglementarile legislative.

Ordonanta nu 58 din 1998 care prevede organizarea si desfasurarea activ de tuism in romania aprobata prin legea nr 755 din 2001.

Hotararea guvernului ro nr 305 din 2001 privind organizarea atestarea si utilizarea ghizilor de turism.

Ordonanta ministerului turismului nr 637 din 2004 pt aprobarea normelor metodologice privind conditiile si criteriile pt selectionarea, scolarizarea atestarea utilizarea si atributiile ghizilor de turism precum si atributiile tuturor lucratorilor in turism.

Categoriile de ghizi utilizate in activ de tur din ro sunt:

1. ghidul local

2. ghidul national

3. ghidul specializat pt anuite segmente ale serviciilor tur

ghidul local este ghidul care acorda asistenta turistica pe plan local in cadrul unei statiuni turistice, hotel, obiectiv turistic sau transfer turistic.

Ghidul national este ghidul care asigura asistenta tur pt tur romani si straini in actiunile tur organizate in tara si strainatate.

Ghidul specializat este ghidul care asigura asistenta turistica doar pt anumite segmente ale serviciilor tur. In acest sens se poate vorbi de un ghid montan sau un ghid specializat in activ ecvestre.

Clasificarea ghizilor de tur.

Calificarea in meseria de ghid de tur se realizeaza potrivit normelor legale in vigoare prin:

1. clase specializate in cadrul liceelor, scolilot postliceale de tur din reteua ministerelor educatiei in stransa concordanta cu propriile reglementari.

2. institutii de stat sau private inclusiv institutii de invatamant superior autorizate si acreditate conform legii.

Organizarea cursurilor de calificare profesionala se face pe baza metodologiei organizarii si desfasurarii cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activ hoteliere si de turism, metodologie care a fost aprobata prin ordinul ministrului si avizata de ministerul muncii si solidaritatii sociale dar si de consiliul national de formare profesionala a adultilor.

Profesia de ghid de tur poate fi exercitata doar de persoane fizice detinatoare ale atestatului de ghid de turism eliberat de ministerul transporturilor, constructiilor si turismului respectiv de catre autoritatea nationala de turism prin care se confirma capacitatea profesioanla a pers fizice calificate in profesia de ghid de turism, de a exercita aceasta activitate intr-una din domeniile specifice ale turismului.

In vederea perfectionarii ghizilor de tur si a ridicarii calitatii prestatiei tur, atestatul de ghid de tur va fi vizat o data la 2 ani de catre autoritatea de resort. Pt obtinerea vizei posesorul atstatului trebuie sa faca dovada practicarii meseriei de ghid de turism pe durata ultimilor 2 ani sau a absolvirii unui curs de perfectionare de scurta durata in domeniu.

In ceea ce prveste utilizarea ghizilor de tur trebuie mentionat faptul ca activ desfasurate de catre ghizii de tur pot fi desfasurate sau exercitate fie ca si activ de baza fie ca si activ complementare desfasurate in timpul liber numai de ctare ghizii de tur. Agentii economici cu o activ de tur pot utiliza ghizi de tur pe baza unui contract individual de munca sau a unui contract civil incheiat potrivit legii.

Profesia de ghid de tur poate fi practicata si pe cont propriu de catre pers fizice autorizate potrivit legii.

Aspectele negative constatate, abaterile ghizilor de tur privind comportamentul cu turistii sunt evidentiate pt fiecare ghid de tur in parte in banca de date a ministerului trasportului, constructiilor si turismului repectiv de carte directia generala de autoritate.

Ghizii de tur care pe parcursul activ au inregistrat mai mult de 5 reclamatii confirmate ca fiind reale sunt sanctionati de ministerul responsabil sau in ultima instanta li se retrage temporar sau definitiv atestatul si ecusonul.

Ghidul de tur are obligatia ca in timpul desfasurarii activ sa poarte ecusoul de ghid de tur si sa aiba asupra sa atestatul de ghid de tur pe care sa-l prezinte persoanelor imputernicite sa-i controleze activ din partea autoritatii nationale pt tur.

Principalele calitati ale ghidului de tur sunt:

1. calitatile morale: inainte de toate ghidul de tur trebuie sa fie cinstit, aceasta nu inseamna numai sa aiba o idee corecta cu privire la relatiia intre el si tur dar mai ales sa nu incerce nici o data sa modifice evenimentele i favoarea sa. Astfel el trebuie sa aiba o atitudine onesta si cinstita fata de meseria aleasa si implicit fata de tur. Ghidul de tur trebuie sa stie sa isi evalueze corect pozitia si sa nu isi supraestimeze sau din contra sa nu isi subestimeze munca. El trebuie sa isi recunoasca greselile si sa incerce sa le indrepte pe cat posibil. Toate acestea vor duce in final la crearea unui climat favorabil de incredere intre tur si ghid. Ghidul trebuie sa fie drept in sensul corectitudinii, daca tur realizeaza faptul ca o excursie a fost modificata pt a servi intereselor ghidului sau agentiei acestia vor ramane cu o impresie foarte proasta deoarece tur platesc si au dreptul de a obtine un profit max de pe urma unei calatorii si in orice caz sa obtina serviciile solicitate si stipulate in contractul de intermediere. Ghidul trebuie sa fie loial, intr-un prg tur de colaborare atunci cand un ghid a acceptat deja oferta facuta de firma el trebuie sa o respecte chiar daca se intampla ca apoi sa i se ofere ceva mai avantajos. Un ghid de tur trebuie sa evite scuzele facile si neintemeiate doar de a scapa de primul angajament intru-cat acest lucru va slabi considerabil atat reputatia dar si sansele viitoare de angajare. Ghidul trebuie sa fie constiincios si sa faca fata la toata complexitatea obligatiilor sale atat fata de superiori cat si fata de turisti intru-cat munca sa ii solicita toata atentia fara a-i permte derptul de a comite neglijente.

2. calitatile intelectuale: ghidul trebuie sa fie inteligent intru-cat munca sa ii solicita l max capacitatea intelectuala. In acest sens ghidul trebuie sa aiba o cultura generala solida. Activ sa necesita cunostinte solide, studiu individual, sistematic dar si o memeorie f buna. Cunostintele teoretice trebuie trecute prin filtrul gandirii drept pt care ele trebuiesc spuse la locul si timpul potrivit cu maiestrie profesionala astfel incat sa satisfaca interesul turistilor. Folosirea unui limbaj adecvat, coerentsi expresiv atat in limba materna cat si o lb de circulatie internationala este conditia esentiala pt comunicarea optima a ghidului cu turistii, el trebuind sa raspunda la toate intrebarile tur si sa le dea info detaliate, astfel incat sa se descurce si in situatii neprevazute. Ghidul trebuie sa aiba o buna memorie atat a faptelor cat si a fizionomiilor iar tur vor fi deosebit de incantati atunci cand ghidul dupa o anumita per de timp le va cunoaste numele si preferintele. Din aceasta cauza ghidul va trebui sa consulte cu mare atentie tabelul centralizator care include numele si preferintele tur si sa faca tot posibilul de a retine preferintele acestora. In privinta numelui tur este de preferat sa utilizeze in comunicare prenumele plecand de la premisa ca o persoana este deosebit de incantata atunci cand isi aude propriul prenume mai ales in cazul in care interlocutorul nu il cunoaste in mod direct de f mult timp.

Curs 4

Obligatiile ghidului de turism privind tinuta si comportamentul in relatiile cu turistii

Tinuta vestimentara si tinuta generala

Ghidul trebuie sa aiba un aspect ingrijit si agreabil pastrand permanent o igiena desavarsita. Intotdeauna acesta isi va alege imbracaminte cu gust, croita decent si obligatoriu f bine ingrijita, proaspat spalata si calcata. Tinta oficiala a ghizilor respectiv a barbatilor pe timpul efectuarii activ de ghid va fi in costum clasic. In zilele calduroase de vara insa dar si in excursiile efectuate in afara oraselor ghidul de tur poate purta si imbracaminte mai sport. In cazul unor actiuni deosebite (mese festive, receptii, primiri oficiale sau spectacole) tinuta vestimentara a ghizilor fie ca este vb despre femei sau barbati va fi intotdeaua in concordanta cu caracterul acestor actiuni. Ghizii specializati, sportivi sau ghizii montani vor avea tinuta si echipamentul corespunzator activitatii pe care o desfasoara.

Primirea turistilor si prezentarea

Ghidul de tur va saluta politicos oaspetii intotdeauna cu zambetul pe buze aratandu-se incantat ca poate fi de folos turistilor in asigurarea unui sejur cat mai agreabil. De regula ghidul se va prezenta tur cu prenumele deoarece acesta poate fi retinut cu usurinta. Este recomandat ca ghidul sa se prezinte la scurt timp dupa sosirea tur atunci cand grupul este complet (in cazul in care deplasarea se face cu autocarul prezentarea se va face dupa ce au urcat toti turistii si au luat loc pe scaune). Pe toata durata per de sejur a tur ghidul va purta ecusonul de ghid de tur. Ghidul se va stradui sa cunoasca si sa retina cat mai repede cu putinta numele tur flosindu-se in acest caz de diagramele de la hotel, de tichetele de bagaje sau de tabelul centralizator primit de la agentie. Acest aspect este deosebit de imp deoarece prin folosirea numelui prin adresare se creeaza in interiorul grupului o atm mai destinsa, mai placuta. Este de preferat sa se foloseasca prenumele tur plecandu-se de la premisa ca prenumele propriu este cel mai frumos cuv auzit de o pers. Urarile de bun venit vor fi adresate cu jovialitate, naturalete si cordialitate iar acestea vor fi adresate imediat dupa prezentare.

Ghidul ii va asigura pe tur de faptul ca atat el cat si celelalte pers care contribuie la organizarea xcursiei se va stradui pe cat posibil ca ei sa se simta bine in timpul programului.

Conversatia

In acest sens ghidul de tur va depune eforturi pt a intretine mereu treaza conversatia. In acest sens este stiut faptul ca turistii doresc sa cunoasca pe cat posibil cat mai multe despre tara sau regiunea vizitata din acest motiv este indicat ca ei sa fie antrenati cu mult tact in conversatii agreabile. Ghidul de tur va cauta sa antreneze in conversatie pe toti turistii evitand monopolizarea conversatiei de catre unele persoane. Deoarece in cele mai multe cazuri tur din acelasi grup nu se cunosc intre ei este recomandabil ca ghidul sa creeze o atm propice stimularii cunoasterii reciproce. In acest sens el va acorda o imp deosebita conversatiei cu pers timide precum si cu cele invarsta care trebuie tratate cu atentie deosebita.

Deasemenea ghidul de va interesa de starea de sanatate a tur, de impresiile ce le-au fost produse de catre obiectivele sau regiunile vizitate. Dar si de modul de derulare a programului tur in general. Pt a creea o ambianta generala placuta este recomandabil ca disutiile sa fie presarate cu glume de bun gust. Un ghid f bun va avea intotdeuna la indemana cateva glume bune usor de inteles de catre turisti.

Ghidului de tur ii este interzis sa raspunda la insulte sau provocari, el va cauta intotdeauna modalitatile de a evita atat prin comportament cat si prin atitudine indeplinirea sarcinilor profesionale dar si cauzele care pot genera insulte sau atitudini provocatoare.

In cazul in care cu toate eforturile depuse turistul continua sa adreseze insulte sau sa treaca la provocari ghidul va informa organizatorul prog tur pt ca acesta sa ia masutrile care se impun.

Atitudinea fata de sesizarile sau nemultumirile tur

Ghidul de tur trebuie sa asculte cu f mare atentie orice sesizare si sa nu manifeste irascibilitate nici chiar in cazul in care nemultumirea este neindreptatita si nici in cazul in care aceasta nemultumire se refera la propria persoana. Ghidul va urmari in mod obligatoriu felul in care sunt solutionate sesizarile tur, informand tot odata pe tur asupra masurilor intreprinse pt rezolvarea acestora.

In toate cazurile turistilor li se va multumi pt cele sesizate, li se vor cere scuzele de rigoare si deasemenea li se vor da asigurari ca lucrurile li se vor indrept si bineinteles nu se vor mai repeta.

In cazul in care tur reclamant nu are dreptate sau este rau intentionat ghidul va adopta o atitudine demna si politicoasa evitand bineinteles provocarile si mai ales angajarea in discutii contradictorii.

Manifestari de atentie si amabilitate fata de tur

Ghidul de tur va prezenta tur dupa caz pe conducatorul auto si pe ajutorul acestuia dar si pe colaboratorii sai la intampinarea turistilor in momentul sosirii. In functie de particularitatile grupului pe care il insoteste (varsta, preocuparile sau temepramentul acestora) ghidul va gasi formele cele mai adecvate pt crearea unei atm de destindere si de buna dispozitie.

O satisfactie reala o produce tur marcarea prin mijloace variate a dif sarbatori nationale sau personale care coincid cu per prog tur. Astfel de atentii constituie dovada unei amabilitati deosebite in masura sa creeze o buna dispozitie si sa evite sau sa atenueze eventualele nemultumiri ale tur. Pt marcarea sarbatorilor respective ghizii vor colabora cu directorii struct de primire tur pt ca lucratorii acestora sa poata actiona in confomitate si in limitele posibilitatilor pe care le au. Ghidul va adresa felicitari intregului grup de tur cu ocazia sarbatorilor nationale si traditionale iar felicitarile individuale cu ocazia aniversarii sau sarbatorilor ci caracater legal, personal. Datele aniversarilor pot fi cunoscute prin consultarea fiselor aflate la receptia hotelului precum si prin consultarea delegatului, partenerului extern in momentul sosirii tur.

In cazul in care tur straini vor oferi ghidului anumite atentii sau cadouri acesta are obligatia de a le refuza politicos explicand tur ca tot ceea ce a intreprins a avut ca scop reusita sejurului si multumirea tur. In eventualitatea in care tur insista ghidul va primi cadoul oferid cu demnitate.

Fisa generala a postului unui ghid de tur

O astfel de fisa are in vedere urmat aspecte:

1. obiectivul principal al activitatii: se va stipula faptul ca pers calificata sa intreprinda o astfel de activ a obtinut acest statut in urma obtinerii atestatului de ghid de tur si poate astfel acorda asistenta pt a asigura delurarea in bune conditii a programului tur.

Principalele activ desfasurate: in primul rand preia tur si ii insoteste pe parcursul calatoriei, ofera si asigura asistenta tur pe toata per sejurului, pregateste materiale informative pt tur se asigura de eficacitatea serviciilor de cazare sau masa, ofera tur informatii cu caractereconomic, geografic, istoric sau etnografic. Organizeaza la cererea tur excursi cu caracter obtional, organizeaza activ de agrement, face rezervari la spectacole, intocmeste un raport asupra desfasurarii prog si intocmeste decontul pt justificarea avansului si a tuturor cheltuielilor din timpul excursiei.2.Principalele competente

In primul rand raspunde de securitatea tur, raspunde de oferirea serv tur la niv contractat de tur la agentie, incaseaza contravaloarea excursiilor vandute suplimentar, rezolva reclamatiile provenite de la tur daca acestea sunt fondate, se adapteaza la orice situatie aparuta actionand in consecnta, raspunde de protejarea mediului, respecta regelementarile specifice privind protectia muncii dar si pe cele privind protectia consumatorului, actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul situatiilor de criza, rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul excursiei, coduce grupul pe tot parcursul excursiei, informeaza turistii asupra delurarii programului zilnic, stabileste regulile de calatorie cu mijlocul de transport, stabileste regulile de participare la dif actiuni obtionale, organizeaza de comunacord cu tur activ recreative, ofera info suplimentare tur in functie de cerintele acestora, sfatuieste turistii asupra modalitatilor de petrecere a timpului liber, foloseste corect microfonul, identifica din timp locul de intalnire cu turistii, inventariaza bagajele pe fiecare persoana, verifica starea camerelor si a inventarului existent la plecarea turistilor din hotel, verifica daca toate documentele tur au fost preluate de la receptia hotelului si daca cheie au fost predate, mentine legatura cu agentia de tur organizatoare in vederea rezolvarii prob sau a situatiilor neprevazute, prezinta turs celelalte pers prezente la actiune, are obligatia de a avea un comportament adecvat fata de tur.

3. Fisa postului specifica si cerintele minime de pregatire: ghidul va avea cel putin studii liceale cu bacalaureat, va cunoaste cel putin o limba de circulatie internationala, va avea cunostinte generale solide si o calificare profesionala.

4. cerinte speciale: fara cazier judiciar, aptitudini de comunicare aptitdini de a lucra cu oamenii, disponibilitate, flexibilitate dar si rezistenta la oboseala sau rezistenta la stress.5. conditiile locului de munca: acestea pot fi generale respectiv durata normala a muncii va fi atata tmp cat este nevoie, durata perioadei de proba de la cateva zile la maxim 3 luni iar in ceea ce priveste salarizarea va fi atat un salariu fix, o diurna stabilita de agentie dar si o serie de prime ocazionale.

6. conditiile speciale: in acest sens se vor specifica informatii confidentiale, confidentialitatea fiind principalul punct in contractul incheiat cu agentia. Se va stipula deasemenea o clauza de mobilitate dar si o clauza de neconcurenta drept pt care ghidul nu poate lucra pe aceeasi pozitie la o alta agentie concurenta pe durata delurarii contractului.

Aptitudinile profesionale sunt stipulate urmat tipuri de cerinte:

1. cerinte medicale: sanatate buna, aspect general agreabil, acuritate auditiva si vizuala, rezistenta la efort, la stress sau rutina, rezistenta la mers pe jos si vorbire clara si coerenta.

2. cerinte intelectuale: capacitate de intelegere, memorie vizuala, capacitate de analiza si sinteza, imaginatie si intuitie.

3. cerinte psihice: atentie distributiva, vointa, calm, concentrare, consecventa, capacitate de decizie rapida si rabdare.

4. cerinte morale: corectitudine, discretie, solicitudine, punctualitate.

Trasaturi de personalitate: capacitate de munca in program prelungit inclusiv in zile nelucratoare, responsabilitate, sociabilitate, tact si maleabilitate.

Cerinte profesionale: cunostinte solide de geografie, istorie, economie, etnografie si chiar arhitectura dar si cunoasterea unei limbi de circulatie internationala.

Riscul specific al meseriei de ghid stipulat in fisa postului este oboseala si stresul.

Principalele cauze generatoare de reclamatii pt ghid sunt: profesionalism partial nesatisfacator al lucratorului de turism respectiv lipsa zambetului, a amabilitatii, gestica, bagajul de cunostinte insuficient, aspecte ce pot genera reclamatii atat ghidlui cat si lucratorilor din turism; neconcordanta intre oferta, pret si calitate conform clasificarii struct de primire tur sau de alimentatie dupa nr de stele sau dezacordul fata de informatiile primite inainte de prestarea serviciilor propriu-zise (dotarea necorespunzatoare a camerelor de hotel sau neasigurarea minimului de confort necesar); lipsa materialelor publicitare din statiuni (harti, lpiante sau brosuri); lipsa divertismentului prin neorganizarea de excursii sau lipsa bazei de tratament; dotarea necorespunzatoare a bazelor de tratament respectiv aparatura medicala uzata fizic si moral, diversificarea gamei de proceduri sau lipsa tratamentelor profilactice in cazul in care deplasarea se face intr-o statiune balneara.

Acolo unde este posibil, este de preferat ca ghidul sa intervina pt a remedia situatia utilizand mijloacele pe care el le considera potrivite situatiei respective.

Princilalele defecte pe care ghidul trebuie sa le corecteze sunt:

1. timiditatea: ghidul trebuie sa conduca un grup, sa se impuna in anumite situatii iar in astfel de cazuri timiditatea il impiedica pe chid sa ia o decizie corecta si in final sa o puna in aplicare.

2. nesiguranta: ghidul de tur trebuie sa fie sigur pe el atat in ceea ce spune cat si in ceea ce face. Nesiguranta se datoreaza lipsei de cunostinte sau informatii dar si greseli de exprimare in limba romana sau intr-o limba de circulatie internationala.

3. lipsa de flexibilitate sau mobiliate: in timpul unui circuit tur este necesar ca ghidul sa opereze schimbari si sa se adapteze unor situatii neprevazute. El este primul care trebuie sa dea dovada de putere in primul rand de putere de adaptare pt a da grupului un exemplu pozitv.

4. partialitatea: acest lucru este deosebit de imp plecand de la premisa ca toti turistii trebuie tratati in mod egal. Toleranta fata de anumite atitudini sau manifestari ale tur, fie si neconvenabile dpdv al ghidului, este una dintre exigentele profesionale ale acestei meserii.

5. lipsa de respect: ghidul de tur trebuie sa fie respectuos si chiar trebuie sa mentina o anmita distanta in relatiile cu turistii. In general teme de religie sau de politica trebuie sa fie evitate pe cat posibil intru-cat ele pot afecta sensibilitatea anumitor persoane cu anumite convingeri politice sau confesionale. In cazul in care totusi in interiorul grupului sunt abordate de catre tur astfel de subiecte ghidul trebuie sa adopte o atitudine moderatoare si neutra pt a nu da nastere si mai mult pt a nu intretine anumite situatii conflictuale.

Ghidul de tur specializat

Ghdul specializat este ghidul care asigura asistenta tur pt anumite segmente ale serviciilor tur deobicei cele oferite pe plan local si care necesita o foarte buna specializare in domeniul respectiv. Acesta este domeniul in care ghidul ofera asistenta unor pers f bine informate sau documentate sau unor persoane cu o conditie fizica f buna.

Specializarile turistice pot fi dintre cele mai diverse in functie de solicitarile tur da si in functie de posibilitatile pe care le ofera zona tur si anume:

1. ghidul de tur montan: ese specializat in drumetii si excursii in zona montana

2. ghidul de tur sportiv: pt organizarea cursuilor de initiere si perfectionare in practicarea dif discipline sportive pe timpul sejurului, fie ca este vb de schi, tenis, innot, calarie, alpinism, canotaj sau iahting.

3. ghidul de tur supraveghetor: pt supravegherea copiilor in varsta de pana la 7 ani aflati in statiuni tur.

4. ghid de tur animator: pt organizarea activ de agrement a programelor sau actiunilor tur pt tur in perioada sejurului.

5. ghid de tur habitata natural: flora, fauna in special in zona montana. Pt prezentarea peisajului si a speciilor respective respectiv a elem floristice si faunistice.6. ghidul de tur religios: pt organizarea unor itinerarii sau pelerinaje si prezentarea obiectivelor religioase si lacasurilor de cult.

7. ghidul de tur ecvestru: pt insotirea si asigurarea asistentei de specialitate in programele de echitatie.

8. ghid de tur acompaniator respectiv monitor de tur ecvestru: pt insotirea tur in drumetiile in aer liber.

9. ghid de tur interpret la congrese si manifestari internationale: acesta organizeaza manifestarile stiintifice intertionale ocupandu-se de serviciile de cazare, de masa, pauzele de cafea dar si prezentarile propriu-zise

10. ghid de alte specializari in functie de cererea pietei tur cel mai raspandit fiind ghidul de tur de arta pt organizarea si prezentarea unor opere de arta clasice, moderne sau contemporane.

Curs 5

Ghidul de tur specializat

Prima cat este repr de ghidul de tur montan: este persoana calificata si specializata, angajata pt drumetii si excursii la munte. Principalele activ desfasurate de ghidul de tur montan sunt, in primul rand preia tur si ii insoteste pe parcursul excursiilor, ofera asistenta tur pe toata per derularii excursiilor si drumetiilor, pregateste materialele informative pt turisti, gestioneaza mijloacele de plata incredintate, solutioneaza prompt toate sesizarile tur, intocmeste un raport asupra desfasurarii programului tur, intocmeste decontul pt justificarea avansului primit spre decontare si solutioneaza prompt toate sesizarile tur.

Principalele competente pe care le are ghidul de tur montan sunt: raspunde de securitatea turistilor in timpul excursiilor si drumetiilor, se adapteaza la orice situatie aparuta si actioneaza in consecinta, actioneaza cu stapanire de sine si calm in situatiile de criza aparute in excursii si drumetii, avertizeaza turistii cu privire la respectarea normelor cu privire la respectarea mediului dar si a florei si faunei in cazul in care excursiile si drumetiile vizeaza ariile protejate de lege, furnizeaza informatii referitoare la vreme si evolutia acesteia, protejeaza turistii de contactul cu pers straine, respecta si aplica reglementarile specifice activ de asigurare a securitatii clientului, aplica in caz de nevoie regulile de prim ajutor, foloseste mijloace de alertare a formatiunilor de salvare specifice zonei, efectueaza periodic deplasari in zona de activitate pt a fi permanent informat cu privire la evolutia fenomenelor si proceselor naturale dar si cu evolutia infrastructurii tur, are un comportament respectuos fata de tur, evita atitudinea preferentiala fata de anumiti tur indiferent de comportamentul sau atitudinea acestora, ofera posibilitati egale de comunicare cu toti membrii grupului participanti la excursie sau drumetie.

Principalele cerinte minime de pregatire pt ghidul de tur montan sunt: liceul cu bacalaureat, atestat de salvamontist, cunoasterea unei limbi de circulatie internationala, detinerea unui certificat de caificare profesionala dar si detinerea unei diplome de specializare in domeniu.

Principalele cerinte speciale prevazute in fisa postului ghidului de tur montan: sa nu aiba cazier judiciar, sa aiba o sanatate excelenta dar si o forma fizica f buna.

Atributiile principale plecand de la aceste considerente prevazute in fisa postului sunt: insotirea turistilor pe parcursul drumetiilor si excursiilor, informarea turistilor cu privire la starea traseului si starea vremii si aplica regulile de prim ajutor.

Integrarea postului in struct organizatorica: sunt reglementate urmat aspecte: pozitia postului in cadrul struct organizatorice, relatiile stabilite in cadrul firmei de tur (rel ierarhice subordonandu-se directorului de agentie, relatii de colaborare fie cu ati ghizi de tur fie dupa caz cu alte ag de tur, rel functionale cu personalul agentiei indiferent de niv ierarhic, rel de reprezentare cu toti clientii).

Conditiile postului de munca: conditii generale si conditii speciale.

Conditii generale: pp o durata a per de proba de 3 luni, durata normala a muncii atat cat este nevoie pe per excursiilor si drumetiilor, caracterul muncii intelectual sau fizic, salarizarea in functie de negocierea contractului la inceputul activ sau in functie de eventualele comisioane primite in cazul unui nr mai mare de tur sau de excursii si drumetii. De regula la salariul fix se adauga o diurna stabilita de ag angajatoare sau prime obtionale.Condiile speciale: informatii confidentiale la care are acces ghidul de tur conform contractului de confidentialitate, clauza de mobilitate stipulata inclusiv in contractul individual de munca dar si clauza de neconcurenta numai daca es este stipulata in contractul individual de munca.

Formarea profesionala care poate fi de baza (liceu cu bac) sau de specialitate (calificare si specializare profesionala) la care se adauga si cunoasterea unei limbi de circulatie internationala.

Aptitudini profesionale si personale: cerinte medicale (sanatate f buna, aspect general agreabil, rezistenta la efort si la stress, rezistenta la ortostatism prelungit, rezistenta la mers pe jos, vorbire clara si neagitata), cerintele intelectuale (capacitatea de intelegere, capacitatea de analiza, memoria vizuala, intuitie, imaginatie), cerinte psihice (atentie distributiva, vointa, calm, concentrare, consecventa, curaj, rabdare si capacitatea de decizie rapida).

La acestea se adauga cerintele morale (profesionalism, politete, corectitudine, punctualitate si solicitudine), cerintele profeionale ( cunostinte de geo, de bio, de istorie, ecologie sau o lb de circulatie internationala) si cerintele speciale (lipsa cazierului judiciar, atestatul de instructor sportiv si atenstatul de monitor de schi).

Principalele riscuri ale meseriei stipulate in fisa postului sunt oboseala si riscul de accidentare.

Sistemul de evaluare a performantei postului: se face pe baza a 5 niv de performanta cuantificabile intre 1,5 si 5 puncte vizand urmat criterii: calitatea lcrarilor exprimata in gradul de satisfactie a tur, randamentul in munca exprimat prin starea de sanatate si forma fizica a ghidului de tur, cunostintele si aptitudinile, adaptarea profesionala, masurata prin integrarea in echipa, autoperfectionarea cuantificabila prin interesul si deschiderea spre noutate, spiritul de initiativa masurat prin rezolv cazurilor particulare si a reclamatiilor, disciplima ghidului de tur expimata prin lipsa absentelor, a intarzierilor si a reclamatiilor, comportamentul etic cuantificabil prin tact, bun simt si tinuta ghidului de tur.

Ghidul de tur sportiv

Este persoana calificata si specializata, angajata pt organizarea cursurilor de initiere si perfectionare in practicarea diferitelor discipline sportive de catre tur in timpul sejurului putand fi astfel instruvtori de schii, de alpinism, instructor de bob, de rafting, de zbor cu parapanta, instuctor de mowntain bike.

Principalele activ desfasurate sunt: instruieste turistii in practicarea unei discipline sportive, raspunde de securitatea tur, rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul cursurilor, informeaza turistii cu privire asupra delurarii zilnice a prog tur, ofera informatii suplimentare turistilor in functie de cerintele acestora, rezolva prompt reclamatiile tur, acorda primul ajutor in caz de accidentare usoara iar la sf cursului intocmeste decontul pe baza documentelor dar si un raport final cu privire speciala asupra tututror activ desfasurate in cadrul cursului pt care a fost desemnat. Acest raport este depus impreuna cu decontul la finalul activ, la secretariatul si contabilitatea agentiei de tur organizatoare.

Competentele ghidului de tur sportiv: pregateste si organizeaza cursuri de initir=ere si perfectionare in practicarea diferitelor discipline sportive, raspunde de calitatea serviciilor si ia masuri pe linia protectiei cnsumatorului si a mediului inconjurator, raspunde de aplicarea normelor de protectie a muncii si securitatii de catre personalul angajat si clienti, lucreaza in echipa, se adapteaza la schimbari ce pot aparea in indeplinirea sarcinilor de munca, se ocupa de continuarea procesului de dezvoltare a competentelor profesionale in concordanta cu cerintele pietei si efectueaza permanent cercetari de teren.

Cerintele minime de pregatire a unui asemenea post sunt detinerea certificatului de instructor sportiv, a certificatului de calificareprofesionala, de specializare profesionala, cunoasterea unei limbi de circulatie internationala dar si cunostinte solide de cultura generala.

Cerinte speciale: lipsa cazierului judiciar, varsta minima de 21 de ani, sanatte buna, rezistenta la efort, aptitudini de comunicare, echilibrul emotional, capacitatea de a lua decizii rapide.

Fisa postului:

In fisa postului sunt prevazute in principal activ care pp competentele de baza ale ghidului de tur sportiv, integrarea postului in structura profesionala si organizationala aici se stipuleaza atat pozitia postului in cadrul struct operationale dar si relatiile ierarhice de colaborare, functionale si de reprezentare, relatii care sunt similare cu cele dn fisa postului ghidului de tur montan.

Conditiile postului de munca: acestea sunt generale si speciale ele fiind similare cu cele din fisa postului ghidului de tur montan.

Formarea profesionala: implica o serie de conditii de baza, detinerea diplomei de bac la care se adauga o serie de conditii speciale respectiv detinerea certificatului de specializare profesionala.

Aptitudinile profesionale si personale: cerintele medicale respectiv sanatate excelenta, aspect agreabil, acuritate vizuala si auditiva, rezistenta la efort, la stres, la rutina, vorbire clara, coerenta, rezistenta la ortostatism prelungit. Cerinte intelectuale respectiv intuitie, capcitatea de autoperfectionare, capacitateade intlegere, memorie f buna, capacitatea de organizare si analiza de sinteza. Cerinte pshihice respectiv atentia distributiva, vointa, calm, concentrare, echilibru, consecventa, cpacitate de munca in echipa, capacitatea de adaptare dar si capacitatea de dezvoltare a relatiilor interpersonale. Cerintele morale: corectitudine, discretie, politete, solicitudine si punctualitate. Trasaturile de personalitate: capacitatea de munca in program prelungit inclusiv in zilele nelucratoare, responsabilitate si constinciozitate. Cerinte profesionale: cunostinte generale bogate, cunoasterea aprofundata a unei libi de circulatie internationala. Cerinte speciale: fara antecedente penale si detinerea atestatului de instructor sportiv.

Riscurile specifice meseriei: oboseala, si riscul de accidentare

Sistemul de evaluare a performantelor postului, acesta se bazeaza pe 5 nivele principale de performanta masurabile de la 1,5 la un max de 5 puncte, sistem care are in vedere in principal calitatea lucrarilor, randamentul in munca, cunostintele si aptitudinile, adaptarea profesionala, autoperfectionarea, spiritul de initiativa, disciplina, integrarea i echipa si comporamentul etic.

Ghidul de tur supraveghetor

Este pers calificata si specializata, angajata pt supravegherea copiilor in varsta de pana la 7 ani, aflati in statiunile turstice.

Principalele activ desfasurate sunt: supravegherea copiilor sub 7 ani, organizarea unor activ recreative, pregatirea unor materiale informative, se ocupa de activ de cazare, de masa si de transport, intocmeste un raport asupra desfasurarii programului si intocmeste decontul actiunii.

Principalele competente ale ghidului de tu sunt: raspunde de securitatea tur, rezolva prompt reclamatiile, se adapteaza la orice situatie aparuta si actioneaza in consecinta, actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul unor situatii deosebite, aplica regulile de prim ajutor copiilor in cazul unor accidentari usoare, are un comportament respectuos fata de copii, evita atitudinea preferentiala fata de anumiti copii indiferent de comportamentul acestora.

Cerintele minime de pregatire ale unui asemenea post sunt minimum liceul, bac si de preferint profesie de educator sau invatator, detinerea certificatului de calificare profesionala, a diplomei de specializare profesionala, cunoasterea unei limbi de circulatie internationala dar si cunostinte de cultura generala.

Alte cerinte al postului: lipsa cazierului judiciar, aptitudini solide de comunicare, caacitate de intelegere si calm, comportament respectuos fata de toate persoanele implicate in activ programului turistic.

Principala posibilitate de dezvotare in cariera este ghidul national de tur.

Fisa postului:

Atributiile postului care inglobeaza activitatile si competentele postului.

Integrarea postului in structura organizationala in care este stipulata pozitia operativa in cadrul structurii organizatorice dar si relatiile ierarhice suordonandu-se directorului de agentie, de colaborare cu alte agentii organizatoare de evenimente similare, de functionalitate cu toti lucratorii agentiei sau cu toate persoanele implicate in delurarea programului tur dar si relatii de reprezentare cu copii.

Conditiile postului de munca: acestea sunt generale (durata perioadei de proba intre 1 si 3 luni, durata normala a muncii atat cat este nevoie inclusiv in per sarbatorilor legale, caracterul muncii doar intelectual iar salarizarea poate fi stabilita printr-un salariu fix la care se poate adauga diurna in cazul in care programul de lucru este de min 8 ore sau anumite prime ocazionale in functie de nr de evenimente sau de copii intr-o anumita perioada d timp.

Formarea profesionala: poate fi de baza (liceu, bac) dar si de specialitate (calificare si specializare profesionala), cunoasterea unei limbi de circulatie internationala.

Aptitudinile profesionale si personale: sunt similare cu cele de la fisa postului ghidului de tur spotiv, riscurile meserie (oboseala) si din aceasta cauza la salariul fix se adauga un asa-zis spor de stres de aprox 2 %.

Sistemul de evaluare al performantelor postului: implica 5 nivele de performanta care au in vedere pt cuantificare calitatea activ, gradul de satisfactie a copiilor, randamentul in munca, experienta acumulata, integrarea in echipa, spiritul de initiativa, disciplina si comportamentul etic adica bunul simt, tactul si tinuta pe parcursul delurarii prog tur.Curs 6

Ghidul de turism de habitat natural

Este acea pers specializata in indrumarea studentilor, elevlor, specialistilor sau altor cat de pers, in cadrul ariilor protejate fie parcuri naturale, fie parcuri nationale sau dif tipuri de rezervatii tematice.

Ghidul de tur de habitat natural, flora fauna in zona montana, conduce astfei grupuri de tur interpretand elem de habitat nat inclusiv specificul socio-traditional al zonei.

Principalele activ desfasurate sunt:

Preia turistii si ii insoteste pe parcursul calatoriei.

Ofera asistenta tur pe toata durata derularii prog tur.

Pregateste materiale informative pt tur.

Se ocupa de asig serviciilor de cazare si masa pt tur.

Intocmeste un raport asupra desfasurarii programului.

Intocmeste decontul pt justificarea avansului primit spre decontare.

Competentele ghidului de tur de habitat nat sunt de doua tipuri: competente generale si specifice.

Competentele generale: cele mai impr sunt:

Raspunde de securitatea turistilor.

Rezolva reclamatiile venite de la turisti.

Se adapteaza la orice situatie aparuta actionand in consecinta.

Actioneaza cu stapanire de sine si calm in cazul unor situatii de criza.

Avertizeaza turistii cu privire la respectarea normelor de protectie a mediului.

Furnizeaza informatii cu privire atat la starea vremii cat si la evolutia acesteia.

Protejeaza turistii de contactul cu persoanele straine sau de un posibil atac al animalelor salbatice.

Respecta si aplica regelementarile specifice activ de asigurare a securitatii clientului.

Competentele specifice:

Interpreteaza pt turisti hartile sau elem de habitat natural in special de flora sau de fauna.

Are cunostinte amanuntite de biologie, geografie, ecologie, de comportament al pricipalelor specii de animale salbatice din zona montana.

Este capabil sa recunoasca urmele si semnele lasate de animalele salbatice.

Cunoaste si recunoaste speciile de pasari specifice zonei montane.

Cunoaste si recunoaste pe teren o gama larga din flora specifica zonei montane.

Intelege ecosistemul ca un top unitar format din elem nat si umane ce interactioneaza.

Cunoaste modul de management al habitatului nat dar si impactul activ traditionale asupra habitatului, are notiuni de baza despre conservarea naturii, cunoscand sistemul de arii protejate din romania.

Cunoaste si poate exemplifica pe teren modul si tipurile de gospodarire a padurii cat si imp acestora dpdv al mentinerii unui bun forestier la niv national.

Cunoaste modul de administrare a fondului cinegetic.

Cunoaste si intelege relatia dintre elem traditionale (pasunatul sau pescuitul) si elem cadrului natural.

Are cunostinte privind calendarul obiceiurilor si traditiilor populare fie locale fie zonale.

Foloseste in mod eficient infrastructura ecoturistica specifica zonei.

Foloseste in procesul de interpretare o serie de termeni consacrati specifici habitatelor naturale si conservarii naturii.

Respecta legislatia, reglementarile dar si regulile de comportament specifice zonei in care activeaza dpdv al conservarii naturii si al respectarii traditiilor locale.

Ia masuri necesare pt evitarea pe teren a conflictelor.

Foloseste daca este cazul adaposturile si refugiile din zona montana.

Aplica regulile de prim ajutor.

Foloseste mij de alertare a formatiunilor de salvare specifice zonei.

Efectueaza periodic deplasari pe teren in zona circuitelor turistice astfel incat sa fie informat cu privire l toate modificarile survenite la niv cadrului nat sau la niv infrastructurii.

Ghidul de tur religios.

Este ghidul de tur specializat in organizarea si delirarea pelerinajelor fiind capabil sa conduca grupuri de tur pe dif itinerarii, cu o tematica prestabilita, avand atributii de prezentare a inf referitoare la toate obiectivele vizitate, la lacasuri de cult, manastiri, biserici, icoane factoare de minuni, folosind in acest sens date istorice, arheologice si chiar arhitectonice.

Principalele activ desfasurate sunt: preia turistii si ofera asistenta turistica pe tot parcursul pelerinajului, ofera inf turistice respectiv inf locale cu privire la obiectivele tur, preia de la agentie materialele publicitare punandu-le la dispozitia tur, rezolva prompt reclamatiile vinite de la tur, se ocupa de finalizarea actiunii tur intocmind raportul si decontul.

Principalele competente sunt: raspunde de securittea delegatiei si se adapteaza la orice situatie aparuta actionand in consecinta.

Ghidul de tur ecvestru

Este un ghid de tur specializat cu atributii de coordonator in tur ecvestru capabil sa organizeze si sa conduca grupurile de tur pe itinerarii variate in cele mai bune conditii de securitate si de satisfacere a exigentelor tur si culturale.

El este capabil sa conduca o baza ecvestra de agrement si sa constituie un grup de cai adecvati calaretilor si destinatiei specifice.

Posesorul certificatului de ghid de tur ecvestru poate promova functii superioare in unitatile de profil ca si ghid de tur interpret sau ghid de tur tipic ecvestru.

Principalele activ desfasurate sunt: conduce grupul pe tot parcursul excursiei, pregateste, organizeaza si parcurge itinerarii calare pe teren variat, raspunde de securitatea turistilor, rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul activ desfasurate cu turistii, informeaza tur asupra desfasurarii prog zilnic, ofera informatii suplimentare turistilor in functie de cerintele acestora, rezolva reclamatiile venite de la tur si acorda primul ajutor in cazul unor accidentari usoare.

In indeplinirea activ, atributiilor si sarcinilor ghidului de tur ecvestru, acesta are relatii de munca cu urmat cat de prestatori: cu ghizii locali din alte regiuni atat pt extinderea cat si pt ameliorarea ofertei tur. Cu personalul de conducere al unit de cazare si de alimentatie in vederea respectarii si delurarii normale a serviciilor tur contractate, cu prestatorii de tur cultural si cu asociatiile profesionale de profil si organismele interne si internationale de profil.

Competentele generale: raspunde de calitatea serviciilor si actioneaza pe linia protectiei consumatorului si a protectiei mediului inconjurator, raspunde de aplicarea normelor de protectie a muncii si securitatii de personalul din structura proprie, are capacitatea de a se adapta la schimbari ce pot aparea in indeplinirea sarcinilor de munca, are capacitatea de a dezvolta relatii interpersonale, se ocupa de continua dezvoltare a competentelor profesionale in concordanta cu cerintele pietei.

In ceea ce priveste competentele specifice cele mai imp sunt: rasunde admnistrativ, disciplinar, material sau penal pt neindeplinirea sau indeplinirea necorspunzatoare a obligatiilor profesionale in conformitate cu contractul incheiat, raspunde de rezolvarea operativa a propunerilor si reclamatiilor turistilor, raspunde de intocmirea formalitatilor si asig serviciilor tur, raspunde de pastrarea si recuperarea valorilor pe care le are in primire, raspunde de recuperarea contravalorii, prejudiciilor aduse de atre membrii grupului in timpul derulari programului turistic, participa la elaborarea programului de activ si la apolicarea deciziilor, aplica in mod corect legislatia specifica activ, participa la actiunea de formare si perfectionare a stagiarilor si a noilor angajati, respecta disciplina contractuala si alege categoriile de contracte adecvate, participa la activitatea de cercetare a pietein interne si internationale si aplica eficient rezultatele cercetarii, organizeaza si efectueaza permanent cercetari de teren, analizeaza, interpreteaza si comunica datele obtinute in urma cercetarilor, participa la elaborarea programelor de investitii, modernizare si retehnologizare a dotarilor, cunoaste trasee tur si calculeaza analizele de pret pt fiecare traseu, urmareste incasarea anticipata a contravalorii serivciilor, verifica identitatea participantilor si efectueaza eventuaele modif intervenite, informeaza turistii despre prog exact de desfasurare a circuitului tur sau obiectivele vizitate, manifesta loialitate fata de interesele unitatii reprezentate dar si fata de turisti respectiv clienti.

Ghidul de tur acompaniator (monitor de tur ecvestru)

Acesta conduce un grup calare pe itinerarii identificate si la locuri de popas verificate garantand securitatea si deplina satisfactie a participantilor precum si folosirea rationala a cailor.

In cadrul activ de club si agrement el indeplineste functia de acompaniator sau monitor fiind insarcinat cu executarea si supervizarea activ la grajd si a programului teoretic si practic de calarie.

Principalele aciv desfasurate sunt: conduce un grup calare pe itinerarii identificate, rezolva situatiile neprevazute care pot aparea pe parcursul excursiei, raspunde prompt la solicitarile tur, asista la selectionarea cailor, participa la antrenarea cailor si la initierea tur si acorda ajutor in pregatirea prog de itendenta. Deasemenea acorda prim ajutor in cazul in care au loc accidentari usoare pe parcursul itinerariilor tur.

Comportamentul turistilor

Dinamica grupului: atat psihologia cat si dinamica grupului prezinta o imp deosebita atat pt ghidul de tur cat si pt reusita demersului tur. Oamenii dintr-un grup dupa o anumita perioada in care sunt impreuna formeaza caract propriu al grupului dar si un mod propriu de comportament.

De multe ori ei actioneaza ca un grup placut, agreabil sau dimpotriva iar o parte din munca ghidului de tur consta in a creea senzatia de unitate si armonie necesare bunei delurari a actiunilor. Este de asemenea deosebit de imp sa se observe cum se inteleg intre ei membrii grupului, in acest sens ghidul trebuie sa acorde o mare atentie deoarece daca apar neintelegeri in grup este de datoria lui sa intrepte lucrurile.

De cele mai multe ori oamenii se inscriu la acetse excursii pt a gasi companie si a scapa de viata singuratica de acasa. Pe de alta parte sunt oamnei care nu vor sa stea in preajama altora sau sa imparta camera cu altii.

Unii tur incearca sa actioneze in asa fe incat sa dea impresia ca sunt mai buni, mai cultivati sau mai experimentati decat altii. Unele grupuri ii vor accepta ca si indrumatoriinsa alte grupuri ii vor respinge.

Sunt oamni care par in permanenta nemultumiti si care pot provoca aceleasi reactii in cadrul grupului. In acest caz ghidul trebuie sa fie mai dur dar mai politicos si deosebit de atent mai cu seama in cazul in care nemultumirile sunt nejustificate sau nerezonabile.

Psihologia gruului: una dintre calitatile ghidului este aceea de a fi un bun psiholog pt a intampina dificultatile care pot aparea in relatia cu turistii. De aceea stabilirea relatiei cu grupul se va face inca de la bun inceput. In acest sens ghidul de tur va cauta sa respecte urmat lucruri: sa nu isi aleaga favoritii pt a nu-i nedreptati pe ceilalti astfel incat atitudinea sa fie egala fata de toata lumea, sa fie respectuos dar nu servil indiferent de situatie, sa fie sensibil la stariel fiecaruia, sa corecteze dificultatile inainte ca acestea sa scape de sub control, sa fie atent la neintelegerile din grup pt a nu lasa sa excaladeze conflictele, sa admita faptul ca nu cunoaste absolut totul in cazul in care apare o anumita intrebare din partea turistilor intr-o astfel de situatie va trebui sa promita tur faptul ca se va informa si ca ii va da raspunsul cat mai curan, sa lase tur sa aiba personalitate, sa invete sa foloseasca microfonul si celorlalte echipamente, sa fie atent cu tur mai batrani sau cu cei bolnavi, sa stie in permanenta unde sunt turistii, sa nu discute problemele personale in fata grupului, sa nu discute prob ale grupului in fata tur, sa isi pastreze calmul cahiar si in situatii de criza, sa fie pregatit intotdeauna cu cateva surprize, sa se comporte in fiecare moment ca o gazda indiferent de locul desfasurarii excursiei.

Psihologia turistului: aceasta se descrie si analizeaza caracteristicile care sunt speciale pt anumite grupuri de tur sau tur individuali. Cunoscandu-le psihologia ghdul va fi in stare sa anticieze si sa inteleaga modul de comportanre dar si reactiile oamenilor pe care ii intalneste. In acest sens comunicarea este deosebit de imp. Oamneii pot veni din dif zone geografice, pot lucra in dif domenii sau pot fi chiar persoane oficiale. Succesul muncii ghidului depinde in mare masura de capacitatea de a reusii sa isi rezvolve sarcinile in mod satisfacator atat pt el cat si pt parteneri. In acest sens el trebuie sa cunoasca notiuni elementare de psihologir.

Un ghid trebuie sa aiba tot timpul mintea limpede dar si cunostinte necesare pt intelegerea tipului de caracter, de atitudine sau de comportament.

Caracteristicile genrle: o buna parte a mentalitatii si a comportamentului anumitor pers este det de mediul in care traieste, de structura psihica de geografia si climatul tarii din care provine. Astfel locuitorii din zonele mai reci de munte vor avea o preferinta pt locuintele confortabile ei vor fi in general mai introvertiti decat oamneii din s insorit a caror viata se petrece in cea mai mare parte in afara locuintelor.

Au preferinte pt culorile vii calde si insorite si o tendinta de a traii intr-o relatie mai stransa cu vecinii. In schimb locuitorii din v sau chiar din n prefera micile lor gradini imprejmuite cu gard care sa ii izoleze intr-un fel de restul lumii.

Caracteristicile materiale: o mare parte a vietii unei persoane si comportamentul acesteia este det de munca sa si de mediul in care traieste. Turistii din tarile industrializate isi petrec aproape 11 luni pe an intr-o lume inchisa care este dominata de presiunea timpului aflat mereu in miscare. Orasele aglomerate, traficul intens si statiunile aglomerate sunt tipice pt aceasta regiune de aceea ii vor atrage locurile larg deschise si plajele singuratice.

Oamenii din reg indepartate sau din tarile in curs de dezvoltare vor cauta distractii care in tarile lor nu exista dar de care ei au auzit mereu. Astfel orasele mari aglomerate, cinematografele, teatrele se vor numara printre preferintele lor.

Gastonomia este un factor care va avea o infl puternica asupra comportamentului tur. Fara indoiala ca multi tur straini vor incerca sa se adapteze bucatariei locale dar vor fi f fericiti sa gaseasca meniuri cu care s-au obisnuit acasa. Din aceatsa cauza trebuie acordata o atentiedeosebita acestui aspect.

Caracteristicile sociale: suportul social si educational, niv cultural si artistic precum si alte inclinatii formeaxza intr-o mare masura conceptia asupra vietii, mentalitaile si interesele oamenilor. In afara de faptul ca scapa de rutina zilnica, ca se relaxeaza si isi refac fortele pt restul anului, oamneilor le place sa isi continue interesele pana si in timpul vacantelor.

Un ghid trebuie sa incerce sa evalueze preferintele clientilor si trebuie sa adapteze desfasurarea actiunii la cerintele deosebite ale turistilor. El trebuie sa evidentieze aspectele localitatilor si atractiile care sunt conforme cu interesele personale drept pt care va trebui sa gaseasca inf suplimentre peste comentariile tip pt a le da turistilor cea mai buna posibilitate de avaluare.

Caracteristicile religioase si morale: f multe minuuri si plusuri din tur sunt cauzate de catre conceptiile religioase si morale ale tur. Daca unele tari sunt predominant sub impresia unei religii, tur din acele tari vor fi mai mult sau mai putin influentati de principiile religioase si morale care predomina.

Aceasta va avea un efect asupra a ceea ce ei vor sa auda sau asupra a ceea ce vor sa manance.

Unele religii interzic carnea de porc in ziua de vineri altele cer practicantilor sa fie vegetarieni. Toate aceste aspecte trebuiesc luate in considerare de carte ghid care trebuie sa faca toate eforturile pt ca serviciile asigurate sa fie adaptate acestor cerinte.

Caract politice si istorice: multe natiuni au avut o istorie lunga, unica si particulara. Multe tari traiesc sub sisteme politice diferite care au o mare infl asupra locuitorilor, farmandu-le mentalitatea, atitudinile si comportamentul de care ghidul trebuie sa tina cont.

Psihologia individuala joaca un rol deosebit de imp intrucat in functie de aceasta se poate stabili modalitatea de abordare a grupului. Oamneii cu proportii mai rotunjoare care pasesc cu oarecare nesuguranta sunt in general iubitori de confort, sunt hurmanzi, iubitori de mese bogate, de liniste si in multe cazuri au nevoie de o cordialitate care sa se indrepte in mod special asupra lor.

Oamenilor cu un corp bine dezvoltat si proportionat care sunt rapizi si plini de energie, le place sa-si asume riscuri, sa fie populari si sa iasa in evidenta. Pe de alta parte oamenii spalbi cu o expresie serioasa a fetei sunt in general firi retrase, sunt mai putini sociabili si le place singuratatea. Trebuie sa se acorde atentie felului in care psihicul are actiuni asupra corpului.

O alta diferentiere este aceea care priveste aspectul psihologic astfel tipul intrevertit are o energie a spiritului f apropiata de cea a corpului ceea ce il face ezitant si neincrezator in pofida gandirii sale adanci.

Tipul extrovertit este deschis tuturor stilurilor veniti din afara si de aceea este inclinat spre a-si face cu usurinta noi relatii insa de multe ori isi asuma si riscuri. Tipului introvertit ii se castiga f greu increderea, el va vorbi numai de lucruri care il intereseaza doar pe el si se va exprima intotdeauna cu dificultate. El are hobiuri precise nu ii place sa fie contrazis in timp ce tipul extrovertit este in principal influentat de mediul in care traieste, este interesat de activ oamneilor din jur, nu ii place singuratatea, se ambaleaza repede dar nu persista la acelasi niv de entuziasm o per indelungata de timp.

Orice elem de noutate ii poate modifica parerile si convingerile drept pt care ste f usor de influentat.Curs 7

Tipurile de turisti stabilite de lit europeana de specialitate

Metodicul: acest tip de tur vrea sa patrunda in esenta lucrurilor clarificandu-si fiecare aspect in parte. Acestuia ii plac explicatiile detaliate si de ordin tehnic. Metodicul prefera analiza si mai putin sintetizarea lucrurilor. El este un client de incredere al unui hotel insa daca va decide sa il schimbe nu va mai reveni niciodata. Acestui tip de turist trebuie sa ii se scorde o atentie deosebita iar raspunsurile la intrebarile acestuia trebuie sa fie scurte, clare si la obiect.

Tacutul (linistitul): acestuia ii displace vorbaria fara sens deoarece el insusi nu este prea vorbaret. Isi exprima dorintele in termeni scurti si categorici. Daca i se cere parerea el si-o va exprima insa nu accepta sa fie contrazis. Din aceasta cauza in situatia in care nu are dreptate ghidul trebuie sa actioneze cu maxima diplomatie. Astfel raspunsurile in cazul in care nu are dreptate nu trebuie sa fie neaparat scurte si la obiect.

Timidul: acesta trebuie tratat cordial si asistat atunci cand are neplaceri sau da de un obstacol. El nu se va certa niciodata chiar si in situatia in care are indoieli intr-o anumita privinta. Sentimentele sale sunt ranite atunci cand nu este multumit sau cand discutia in general nu este asa cum si le doreste. Cu un astfel de turist trebuie sa fie ...

Neincrezatorul:acesta traieste totdeauna sub impresia ca cineva vrea sa il pacaleasca sau sa-l dezamageasca. Din aceasta cauza el suspecteaza toate persoanele din grup inclusiv pe ghidul de turism. Daca lucrurile ii sunt prezentate cu toata seriozitatea si cineva va reusi sa il convinga va avea in el un client excelent deoarece dpdv psihologic el defapt cauta pe cineva in care sa isi puna toata increderea.

Pesimistul: acesta vede lucrurile intotdeauna in mod negativ. Din aceasta cauza ii place sa se planga chiar si din cauza unor probleme ireale deoarece se teme ca acestea sa nu se adevereasca in viitor. Acestui tip de turist trebuie sa i se acorde o atentie deosebita in sensul ca trebuie sa ii se insufle mult optimism si sa fie determinat in a-si da seama ca pana si in micile inconveniente viata poate capata o turnura placuta.

Prudentul: acestuia ii plac faptele. Astfel nu ii place sa fie prea mult sfatuit in luarea unei decizii. Cu toate acestea el actioneaza cu prudenta in urma cantririi indelungate, a tuturor actiunilor pe care va trebui sa le intreprinda. Din aceasta cauza un astfel de turist va ramane intotdeauna in spatele grupului.

Nehotaratul: acesta are ceva in comun cu turistul timid. El sta intotdeauna la indoiala atunci cand trebuie sa ia o decizie asupra unui lucru insa se implica in numeroase dificultati care sunt in afara propriei initiative. Un astfel de turist trebuie asistat oferindui-se f putine posibilitati de ales altfel va fi f zapacit.

Gentilul: acesta nu-si impune niciodata opinia el aproba opiniile celorlalti dar isi pastreaza in continuare propria opinie. Un astfe de tur poate fi influentat cu argumente f precise, solide si substantiale.

Lunaticul: acesta isi schimba atitudinea de la un moment la altul. Cateodata el actineaza fara nici o logica iar cel mai mic incident ii poate schimba toate sentimentele. Considera propriile idei corecte si vrea ca ele sa fie duse la indeplinire asa cum doreste el. Un astfel de turist trebuie f multa rabdare si adaptabilitate pt a se putea obisnui cu notiunea de grup. Ghidul va trebui sa incerce sa ii satisfaca doleantele in limite rezonabile fara insa a cadea in derizoriu fata de ceilalti tur considerati normali.

Grabitul: este tot tipmul pe fuga. Mananca pe fuga si vorbeste sacadat si cu nervozitate. Cateodata aceasta stare de spirit este cauzata de diversele preocupari pe care le are in minte dar si pt ca nu stie sa isi foloseasca rational timpul. Un astfel de tur trebuie servit cu promptitudine si daca este necesar trebuie sa ii se accepte pornirile in limite rezonabile.

Impulsivul: acesta se grabeste in luarea deciziilor iar atunci cand greseste recunoaste greseala dar da vina pe altcineva aproape intotdeauna. Ghidul trebuie sa isi impuna sfaturile cu tact si discretie.

Agresivul: este mereu pus pe recamatii, mereu in ofensiva dar de cele mai multe ori are lacune in educatie. Ii place sa se ia la harta cu toata lumea chiar si pt lucruri neimportante sau mici neintelegeri. Ghidul trebuie sa ii asculte plangerile cu calm si politete si trebuie sa il faca sa inteleaga faptul ca proasta sa dispozitie il poate face nepopular printre ceilalti turisti.

Atotstiutorul: acesta nu admite ca ar mai avea ceva de invatat, el crede ca stie totul in privinta conducerii unui hotel drept pt care este absolut in zadar sa incerce cineva sa ii schimbe parerea daca cere explicatii ghidul va trebui sa ofere informatii de maxima precizie. Acestuia nu ii place sa isi exprime opinia in schimb prefera serviciile prompte si opiniile cordiale.

Competentul este contrar tipului atotstiutor el este in general un bun observator si cateodata chiar expert in probleme de turism.

Vorbaretul: vorbeste incontinuu. El trece in mod fericit de la un argument la altul fara nici un fel de coordonare. Ii place sa se asculte pe sine si de multe ori se autofeicita pt ceea ce a spus. El nu este un client dificil trebuie ascultat fara a se ridica f multe probleme, altfel ghidul nu va mai scapa de el.

Importantul: acest tur se simte f important cateodata peste clasa sociala din care face parte. In general este f conservator si din aceasta cauza asteapta acelasi lucru si de la ceilalti acestuia ii plac bunele maniere dar niciodata complimentele

Ingamfatul: acesta se vrea mereu remarcat si vrea sa fie mereu lume in jurul lui. Unui astfel de tur trebuie sa ii se satisfaca vanitatea in limite rezonabile.

Increzatorul: acesta este clientul sau turistul ideal. El crede in ceea ce ii se spune deoarece prin natura sa increzatoare asteapta aceeasi incredere. Un astfel de tur, ghidul trebie sa fie cinstit si precis deoarece nu se mai intoarce in situatia in care afla ca a fost pacalit.

Comerciantul: acesta din principiu si obisnuinta doreste mereu sa plateasca mai putin decat ar trebui. Acestuia ii place sa spuna povesti despre cum a primit aceleasi servicii in alta parte la un pret mult mai mic.

Fandositul (afectatul): acesa este genul caruia ii place sa iasa in evidenta si sa atraga atentia. Cu un astfel de tur ghidul va trebui sa evite aratarea iritatiei.

Impacientatul: acesta este nelinistit, nerabdator dar si pretentios. Ii place sa primeasca un servicu eficient si la obiect iar conversatia sa se mentina la un anumit nivel. Acestui tur ghidul nu va trebui sa ii arate faptul ca este intimidat.

Nemultumitul: acesta din obisnuinta se va plange de orice. In acest caz ghidul va trebui sa evalueze reclamatia si sa ia o decizie. Daca reclamatia se va dovedi neintemeiata ghidul va trebui sa ii explice acest lucru sugerandu-i totusi sa scrie o reclamatie la intoarcere. Intr-o astfel de situatie ghidul trebuie sa fie ferm in atitudine dar in acelasi timp politicos. Daca totusi insiste cu reclamatiile va trebui sa ii se spuna ca nu are nici un rost sa continue deoarece ghidul nu are nicio putere in acest sens in plus va trebui sa aiba grija si de alti turisti din cadrul grupului.

Comportamentul ghidului fata de turistii dificili:

In comert in general este buna regula trateaza clientii asa cum ei vor sa fie tratati insa in acest domeniu nu trebuie mers pana la a spune turistul are intotdeauna dreptate deoarece aceasta ii va aduce pe cei care efectueaza servicii de proasta calitate sa le sublime moralul.

A trata pe cineva asa cum vrea sa fie tratat inseamna ai analiza virtutile si viciile, ai utiliza cunoastintele si a le directiona in etapa dorita, dandu-i impresia ca totul se desfasoara asa cum si-a dorit. Aceasta abordare cere insa f multa experienta in felul de a trata oamenii, f multa politete dar si bineinteles mult farmec si tact. Din aceasta cauza, ghidul de tur trebuie sa fie un f bun cunoscator al psihologiei umane.

Organizarea excursiilor interne

Etapa de pregatire

Pregatirea profesionala a excursiei trebuie sa inceapa cu analiza in ansamblu in cadrul agentiei de turism si impreuna cu referentul sau agentul care se ocupa de relatia respectiva pt a cunoaste caracteristicile voiajului, caract grupului sau posibila sa problematica.

Daca ghidul merge pt prima data in excursia respectiva el trebuie sa ceara agentului de turism toate informatiile pe care le considera necesare si chiar sa consulte alti ghizi care au realizat acelasi tarseu.

Urmeaza apoi pregatirea propriu-zisa a traseului prin consultarea bibliografiei pe care ghidul o considera necesara tinand cont si de mijlocul de transport folosit fie ca este avion, ten sau autocar.

Daca excursia se desfasoara in autocar de regula in circuit ghidul trebuie sa aiba in vedere urmat aspecta deosebit de imp: constituirea etapelor de parcurs pe zile cu opririle necesare in functie de starea drumurilor, alegerea drumurilor si a deviatiilor din orase respectiv a variantelor de rezerva pt situatii care pot aparea in ultimul moment iar opririle trebuie facute in functie de durata calatoriei din ziua respectiva cel putin una dimineata s alta dupamiaza, trebuie cunoscute deasemenea f bine locurile in care se vor face opriri de obicei parcari amenajate pt a fi alese cele care se prezinta in conditii corespunzatoare de igiena, culeregrea informatiilor generale in legatura cu orarele muzeelor, magazinelor sau principalele atractii din zona precum si posibilitatea de a efectua excursii optionale in imprejurimi, informatii concrete despre localitatile vizitate, despre monumente, peisaje, sau alte curiozitati naturale.

O prima etapa deosebit de imp este pregatirea bagajului personal

Preg bagajului pers al ghidului va include pe langa garderoba si o mica garderoba dar si o mica biblioteca ambulanta formata din bibliografia pe care ghidul considera necesar sa o aiba asupra sa.

In ceea ce priveste garderoba aceasta trebuie sa fie aleasa in functie de anotimp, in functie de locul in care se desfasoara excursia, de mijlocul de transport folosit, de durata circuitului sau de evenimentele la care participa astfel incat ghidul sa aiba pe tot parcursul excursiei o tinuta ireprosabila.

Preluarea documentelor de la agentie

Aceata preluare se face o data cu prmirea dosarului actiunii de la agentie. Inainte de plecare ghidul va trebui sa verifice daca toate comenzile catre prestatorii de servicii au fost lansate, au fost confirmate dar si de asemenea sa verifice daca au fost facute anlari. In acest sens documentele care trebuie preluate de catre ghid in dosarul actiunii sunt: 1. lista pasagerilor care va contine si numerele de telefon prin care acestia pot fi contactati in acest sens voucherul poate fi unul singur pt tot grupul sau pot fi si vouchere individuale. 2. programul actiunii cu desfasurarea pe zile. 3. lista de rooming respectiv repartizarea turistilor pe camere. 4. schema autocarului respectiv asezarea turistilor pe locuri si acest lucru doar in situata in care repartizarea a fost stabilita chiar de catre agentie. 5. delegatia sau ordinul de deplasare a ghidului. 6. avansul spre decont