Tehnici de Depoluare a Solului in Situ Portret

download Tehnici de Depoluare a Solului in Situ Portret

of 26

description

JHJ

Transcript of Tehnici de Depoluare a Solului in Situ Portret

Tehnici de Depoluare a Solului in Situ

Tehnici de depoluare si bioremediere a solului-in situ

Introducere

n prezent, i n Romnia, gospodrirea i asigurarea unor condiii de calitate bune a solurilor, a devenit o problem major n contextul alinierii trii noastre la standardele i cerinele impuse pe plan mondial n ceea ce privete protecia mediului i a resurselor naturale. Asigurarea proteciei calitii solurilor, ca mijloc de cretere a resurselor de sol, ct i pentru protecia mediului nconjurtor, prevede printre altele utilizarea unor procedee i tehnologii de depoluare menite s neutralizeze sau s blocheze fluxul de poluani i care s asigure eficiena dorit i aplicarea legislaiei privind protecia calitii solului.

Metodele convenionale de depoluare a solurilor contaminate cu produse petroliere se aplic cu succes la scar internaional, ns majoritatea acestora prezint urmtoarele inconveniente: generarea unor eflueni lichizi sau gazoi ce necesit o tratare/depozitare suplimentar, perioade mari de operare, dificulti de monitorizare i control, costuri ridicate de capital i operare. Dezavantajele menionate, corespunztoare tehnologiilor respective, conduc la limitarea sau chiar imposibilitatea aplicrii acestor tehnici de depoluare la nivel naional, n condiiile economice actuale ale Romniei.

Pe plan mondial se observ tendina de dezvoltare a unor metode simple, rapide, ieftine i eficiente, care s asigure prin aplicarea lor in-situ blocarea migrrii poluanilor din zona deversrii de produs petrolier n subteran sau alte zone nvecinate, distrugerea poluanilor i refacerea cadrului natural.

I. MECANISMUL BIOREMEDIERIIPornind de la activitile degradative ale microorganismelor au fost elaborate numeroase tehnologii de depoluare, care sunt cuprinse generic n termenul de bioremediere [1].

Orice compus chimic a crui acumulare n natur devine periculoas pentru mediu poate fi considerat drept POLUANT, iar nlturarea lui cu ajutorul microorganismelor poate fi considerat BIOREMEDIERE.

Adoptarea unei decizii privind alegerea unei anume metode de remediere trebuie s in seama de urmtoarele etape: identificarea tuturor poluanilor prezeni n zon;

evaluarea riscului pentru mediu i populaie lund n considerare toi poluanii; investigarea spectrului hidrodinamic al curgerii subterane;

estimarea volumului poluanilor din zon;

analiza proceselor fizice, chimice sau biochimice de degradare sau atenuare

calcularea duratei proceselor de remediere pentru toate metodele propuse;

analiza cost-eficien pentru toate metodele propuse;

investigarea reaciei sociale pentru metodele propuse;

alegerea i aplicarea metodei de remediere potrivita

Microorganismele capabile s degradezesubstanele xenobiotice sunt prezente, n general, n respectivele medii poluate, ns biodegradarea natural are loc cu rate foarte sczute. De aceea, s-au elaborat diverse tehnologii de bioremediere care presupun: cunoaterea cilor de optimizare a condiiilor biodegradrii, cunoaterea comportrii i efectelor substanelor chimice introduse n sol asupra ecosistemului selectarea unor microorganisme cu abiliti degradative superioare.

S-au identificat principalele bacterii ce contribuie la degradarea petrolului (Pseudomonas, Flavobacterium, Corynebacterium etc), bacterii care se ntlnesc i n zcmintele de iei. De asemenea, s-au stabilit unele condiii n care aceste bacterii prolifereaz sau dispar i modul cum pot fi stimulate. S-au efectuat i studii asupra plantelor pionier ce se instaleaz pe terenurile poluate i asupra speciilor cultivate ce pot fi folosite n cursul ameliorrii. S-a efectuat un studiu amplu de caracterizare a distribuiei cantitative i calitative a bacteriilor heterotrofe i fungilor filamentoi n solurile afectate de poluare din teritorii aparinnd schelelor de extracie a ieiului de pe ntreg teritoriul Romniei.

n sol, dei reprezint o fraciune minuscul din greutatea total (0,35%), microorganismele au o importan esenial, fiind motorul funciilor de fertilitate a solului .

Activitatea microorganismelor din sol este influenat de prezena mic nutrieni i de factorii de mediu ,ai habitatelor, de tipul de sol, de structura i textura acestuia, de asigurarea cu substane organice i nutrieni i de factorii de mediu.

n funcie de multitudinea de factori care acioneaz, activitate microorganismelor este variabil, att din punct de vedere biologic (alternana fazelor vegetative cu fazele de latent), ct i din punct de vedere al activitii metabolice i de nutriie.

Numeroase microorganisme din sol au capacitatea de a utiliza hidrocarburile gazoase, solide i lichide din seria alifatic i aromaticdrept unic surs de carbon i energie, descompunndu-le la compui cu greutate molecular mai mic, sau chiar la dioxid de carbon i ap.

Rspndite larg n mediile naturale, i uneori semnificative numeric, microorganismele active atac diferii compui, ca: ieiul, fraciile uoare albe, uleiurile minerale, parafina, gazele de sond, cauciucul natural i sintetic, uleiurile de rcire, suprafeele asfaltate, conductele subterane i cablurile electrice protejate de coroziune cu ajutorul materialelor impregnate cu parafin, elastomeri sau alte produse petrochimice.

Capacitatea de a utiliza hidrocarburile este larg rspndit n lumea microorganismelor, fiind ntlnit la bacterii (inclusiv actinomicete), la levuri, la fungii filamentoi, dar i la alge.

Prezente n sol, n apele dulci i marine i n unele sedimente,ntr-o gam larg de condiii de mediu, aceste microorganisme au capacitatea de a sintetiza un spectru larg de enzime care asigur degradarea hidrocarburilor individuale i potenialului de ndeprtare, sau de conversie a ieiului din mediu.

Deversarea de iei brut n sol are drept rezultat o cretere numeric a populaiilor de bacterii, cu o reducere concomitent a diversitii lor, respectiv cu predominanta speciilor care degradeaz hidrocarburile la compui mai simpli, determinnd dispariia lor treptat.

Numrul microorganismelor care degradeaz hidrocarburile crete foarte mult dup poluare, cu cteva ordine de mrime i se menine ca atare, uneori chiar mai mult de un an.

n sol, dup contaminare, microfungii care degradeaz hidrocarburile, reprezinta 60-82% din totalul acestui grup, iar bacteriile 50% din micropopulaia respectiv.

n ultimele trei decenii s-au identificat peste 200 de specii de microorganisme capabile s metabolizeze hidrocarburile.

n urma analizrii microbiologice a probelor de soluri poluate cu iei unele n concentraii excesive (>30%), au fost izolate tulpini bacteriene cu o nalt rat de supravieuire n aceste condiii severe de poluare.

Majoritatea speciilor izolate aparin genurilor bacteriene cunoscute pentru specii capabile s biodegradeze hidrocarburi din iei.

Ulterior unele dintre tulpinile izolate au fost testate n laborator pentru evidenierea capacitii de degradare a hidrocarburilor petroliere de ctre microorganisme:

S-a realizat prin nsmnarea acestora pe medii minerale la care s-a adugat iei, drept unic surs de carbon i energie.

Microorganismele au fost izolate din solul poluat cu iei, prin tehnica inoculrii .

Inoculul creat i aplicat ulterior n cadrul unor experimente a fost alctuit din tulpini deja testate n laborator pentru abilitatea de a degrada hidrocarburi i aparin genurilor:

- Pseudomonas,

- Arthrobacter,

- Mycobacterium,

- Flavobacterium

- Actinomycet

II.TEHNICI DE DEPOLUARE A SOLURILOR IN SITU 1. Biodegradare

2.Venting si procedee asociate

3.Sparging si procedee asociate

4.Spalare in situ sau spalarea solului (soil flushing)

5.Pompare si tratare (pump and treat)

6.Bariera permeabila reactiva

7.Oxidare chimica in situ

8 Electroremediere 9.Fitoremediere 10. Atenuare naturala

11.Solidificare si stabilizare in situ 1. BiodegradareaSchimbarea conditiilor de oxido-reducere este influentata de injectarea de compusi care elibereaza oxigen (conditii aerobe) sau care stimuleaza activitatea microbiana care antreneaza diminuarea concentratiilor de oxigen (conditii anaerobe).

Astfel conditiile aerobe sau anaerobe sunt create in functie de nevoi

Doua procese sunt implicate in biodegradarea compusilor organici:

Utilizarea moleculei ca sursa de energie pentru cresterea bacteriana : -Oxidarea compusilor organici care joaca un rol de donator de electron(degradare aeroba); Reducerea compusilor organici care joaca rolul de acceptor de electron (degradare anaeroba); -Fermentarea compusilor organici; molecula organica care este degradata este si donator si acceptor de electroni -co-metabolism: molecula nu este utilizata pentru cresterea bacteriana dar este degradata datorita activitatii metabolice; micoorganismul nu beneficiaza de aceasta degradare.

-bio-crestere si biostimulare Variantele biodegradariiVariante datorate modului de injectare :La nivelul solului de sub suprafata sau in adancimeCu ajutorul drenajelor verticale sau orizontaleSub forma de pudra sau namoluriVariante datorate aditivilor sau remanentelor acestora :Crearea de conditii aerobe prin eliberare de oxigen:Peroxid de calciuPeroxid de magneziu cu fosfat (din care ORC)Crearea de conditii anaerobe prin provocarea unei cresteri a activitatii bacteriene(consumatoare de oxigen):Melasa, zahar, namol de la statiile de epurare, acid lacticHRC - ester de polilactat

Combinarea conditiilor anaerobe si apoi a conditiilor aerobe (pentru moleculele recalcitrante) Degradarea aeroba si anaeroba a solventilor cloratifig1.

Punerea in miscare a moleculelor poluante, care favorizeaza volatilizarea acestora

Vapori poluati recuperati la punctele de extractie sub vid, apoi tratati la suprafata

2.Venting

Venting si procedee asociate

Variante ale venting-uluiExtractie de vapori (Soil Vapor Extraction - SVE) : doar depresurizarea zonei nesaturate (absenta injectiei de aer)

Bioventing : sunt adaugate oxigen si nutrienti in zona nesaturata pentru a creste procesul de biodegradare

Extractia dubla faza (Dual Phase Extraction - DVE) : o depresurizare mai importanta decat pentru venting este pusa in joc; gazul, apele subterane si faza separata sunt aspirate simultan

Soil vapor extraction (SVE) cu injectie termica : injectie de aer cald sau vapori pentru cresterea randamentului de epurare

Venting pasiv : instalatie de puturi fara injectie sau aspirare de aer

fig.2

Venting :extractia compusilor organici volatili din zona solului 3. Sparging si procedee asociate Aer sparging sau stripping in situ : varianta venting-ului care isi largeste aplicarea in zona saturata cu apa din sol si zona capilara

Accenutuarea vaporizarii poluantilor in mocroemulsie in apa, fenomen intarit prin depresurizarea provocata la nivelul puturilor aspirante

Aerul injectat ajunge in puturile de extractie antrenand poluanti volatili din zona nesaturata si favorizeaza, in drumul sau, volatilizarea poluantilor adsorbiti in zona capilara.

Puturi de aspiratie identica cu cea de la venting

Dupa separarea fazelor lichida si gazoasa, tratarea aerului viciat identic cu cel de la venting

Variante la spargingSe adauga oxigen si nutrienti in zona saturata pentru a creste procesele de biodegradare

Uneori se adauga CH4 pentru a reduce solventii cloratiSparging cu transee orizontale : pentru solurile mai putin permeabile, sunt instalate transee perpendiculare pe sensul de scurgere a apei subterane. Aerul este injectat la baza transeelor.

Daca se adauga nutrienti, posibilitate de biodegradarePosibilitate de a injecta vapori

Fracturare pneumatica : injectare de aer sub presiune

Vaporizare-aspirare pe put : stripping in situ

Vaporizare-aspirare pe putfig.4

4. Spalare in situ sau spalarea solului (soil flushingInjectare de apa (cu aditivi sau fara) in partea de amonte a masei poluate, apoi pompare a poluantului antrenat de flux, in aval de zona poluata

Apa poate fi injectata la presiuni si temperaturi diferite si poate fi injectata in matricea solului sau stropita pe suprafata poluata

Cum sunt adesea generate importante cantitati de efluenti contaminati, din motive economice este necesara reciclarea solventului utilizat in timpul extractiei

Variantele spalarii in situ sau a spalarii soluluiVariante care au la baza aditivi :

Schimbare de pH

Surfactanti

Solventi

Tratare biologica (biolevigare)

Spalare in situ sau spalarea solului

fig5.

5. Pompare si tratare (pump and treat) Pompare a apelor subterane, tratare si apoi reinjectare in apele subterane, in reteaua de asanare sau in apele de suprafata

Posibilitate de izolare hidraulica

Posibilitate de recuperare a materiilor flotante

Schema de principiu a pump and treatfig6.

Variante pentru pompare si tratare Pozitia pompei in functie de tipul de poluare de recuperat Posibilitatea de a avea mai multe tipuri de tratare a apei (idem STEP)

Reactor batch sau CFSTR

Curatare de noroi / Dezuleizare

Stripping

Oxidare catalitica

U.V.

Tratare biologica (namoluri activate, biolevigare, biofilme, lagunare)

Carbune activ

Echilibrare pH Fracturare hidraulica : injectare de aer sub presiune

Recuperarea materiilor plutitoare :

pompe flotante cu membrana

Banda rulanta oleofila

Ejectori pneumaticifig7.

Drenaj pasiv + curatare de noroi/ulei

fig8.

Modificarea scurgerilor prin amplasarea unui put

fig9.

Pompare-tratare : drenare activa + curatare de noroi/uleifig10.

6. Bariera permeabila reactiva Bariera formata dintr-o zona permeabila de materiale reactive (metale re ductoare, acceptori donatori de electroni HRC sau ORC,adsorbanti, paturi bacteriene) situate in apa subterana poluata. Prin scurgere advectiva naturala prin bariera, poluantii prezenti in apele subterane sunt degradati in elemente nenocive (organice) sau adsorbite/complexe (organice, metale si metaloide)

Variante la bariera permeabila reactiva Bariera de sorbtie :

ex. utilizarea carbunelui activ sau a zeolitilor Bariera de precipitatie : reactie poluant / matrice si cadere a poluantului: ex.

Utilizarea varului pentru precipitarea apei cu plumb (baterii);

Transformarea CrIV in CrIII Bariera de degradare : degradarea poluantilor in subproduse mai putin toxice :

ex.

Utilizare de Fe pentru degradarea solventilor clorati Adaugare de nutrienti, ORC si HRC pentru dezvoltarea activitatii bacteriene BPR in funnel and gatefig11.

7. Oxidarea chimica in situ Injectarea in sol a unui oxidant care poate fi sub forma lichida sau gazoasa. Astfel intra in contact direct cu poluantii de tratat.

Sunt generate astfel reactii chimice in masa poluata, care degradeaza contaminantii in compusi mai usor biodegradabili si/sau mai putin toxici.

In anumite cazuri, atunci cand oxidarea este totala, poluantul poate fi degradat in totalitate: este fenomenul de mineralizare, adica transformarea poluantului in apa, gaz carbonic si saruri.

Variante la oxidarea chimica in situ Variante datorate utilizarii reactivilor mai mult sau mai putin oxidanti : Peroxid de hidrogen (Fentons)

Ozon

Permanganat Variante datorate modului de injectare :Injectie prin puturi si injectie prin malaxare

Schema principiului oxidarii chimice in situ (injectie clasica)

fig12.

8. Fitoremedierea

Fitoremedierea se refera la bioremedierea botanica si implica utilizarea plantelor verzi pentru decontaminarea solurilor, apelor si aerului. Este o tehnologie care poate fi aplicata atat poluantilor organici cat si poluantilor anorganici (metale mai ales) prezenti in sol, apa sau aer.Tehnicile de fitoremediere pot oferi singura cale eficienta de refacere a sutelor de mii de km2 de sol si ape poluate in urma activitatilor umane, constituind o alternativa ieftina si ecologica a metodelor fizice de remediere, distructive pentru mediu, folosite curent.Ideea utilizarii plantelor ce acumuleaza metale, pentru inlaturarea selectiva si reciclarea metalelor aflate in exces in mediu, a fost introdusa in 1983, a castigat interes deosebit in anii 90 si a fost examinata tot mai mult ca o tehnologie practica, putin costisitoare comparativ cu metodele clasice de inlocuire sau spalare a solurilor poluate.Scenariul ideal pentru fitoremedierea poluantilor elementali implica extractie, translocarea cationilor toxici sau oxianionilor in tesuturile supra terane si recoltarea acestora, conversia elementelor in radacini pentru pevenirea percolarii din zona poluata Unii autori propun utilizarea concomitenta a amendamentelor chimice(carbonat de calciu, fosfati, oxizi de fier si de mangan, zeloiti) si plantelor pentru transformarea contaminantilor in forme inaccesibile si stabile.

Poluantii pot fi absorbiti in plante prin cateva procese naturale biofizice si biochimice, si anume prin: absorbtie, transport, translocare, hiperacumulare si transformare.

Insa fitoremedierea solului poate fi limitat de:-Adancimea zonei de tratare este determinat de plantele folosite in fitoremediere. In majoritatea cazurilor, acest procedeu poate fi folosit pe solurile de mic adancime.- Concentratiile mari de substante periculoase pot fi toxice pentru plante.- Comport aceleai limite de transfer in mas ca alte biotratamente- Uneori se poate face doar in anumite sezoane, in functie de locatii.- Poate transfera poluantii intre medii, cum ar fi de exemplu din sol in aer.- Nu este eficient pentru poluantii puternic absorbiti (cum ar fi PCB) i cei absorbiti slab.- Toxicitatea i biodisponibilitatea produilor de degradare nu sunt intotdeauna cunoscute.- Produii pot fi mobilizati in apele subterane sau bioacumulati in animale.

Diferite procedee de fitoremediere :

Fito-extractia : extractia metalelor disponibile in biomasa; incinerarea plantelor

Fito-izolarea : utilizarea plantelor pentru crearea unui nou orizont (cuvertura vegetala pentru reducerea dispersiei contaminantilor)

Fito-stabilizarea : utilizarea plantelor pentru stabilizarea poluarii pe si in jurul radacinilor acestora

Fito-degradarea : degradarea poluarii cu ajutorul plantelor (in si in jurul plantelor)

Fito-stimularea : stimularea degradarii microbiene pe radacini (suport), prin cresterea infiltrarii apei pluviale si prin aerarea solului

Fito-volatilizarea : utilizarea plantelor pentru a extrage si a volatiliza anumiti compusi anorganici (Hg..) sau organici (TCE) prin partile lor aeriene

Avantaje si deAvantajeDezavantaje

In situSe limiteaza la apele cu adancime mica, stratulile superficiale ale solurilor;

Este un proces pasivCantitati mari de substante poluate pot fi toxice plantelor si/sau animalelor si oamenilor care le consuma;

Foloseste energia solaraEste limitata de conditiile climarice sezoniere, iar cresterea plantelor este un proces relativ lent;

Costurile se ridica la 10-20% din cele necesare proceselor mecanice de tratareTimpul necesar fitoremedierii este mult mai indelungat decat cel necesar remedierii prin procese mecanice;

Conserva resursele naturalPresupune gasirea unor solutiieficiente de procesare a materilalului vegetal recoltat;

Este larg acceptat de catre publicToxicitatea si biodisponibilitatea produsilor rezultati in urma biodegradarii nu se cunoaste inca;

Implica un risc foarte mic de poluare a aerului si a apelorExista riscul contaminarii panzei freatice de adancime;

Tabel 2.

FitoremediereValori de msurare la transferul de poluani sol-plant pe suprafeele arabile, cu privire la influenele de cretere la plantele de cultur

SubstanValoare de verificare (mg/kg TS)

Arsen0,4

Cupru1

Nichel1,5

Zinc2

Tabel 2

FITOREMEDIEREA

fig.13

8. Atenuarea naturala Proces care se prduce natural in sol si in apele subterane, fara interventia umana, care vizeaza reducerea masei, a toxicitatii, mobilitatii, volumului sau concentratiei de contaminanti in aceste medii.

Procesele luate in considerare sunt: dispersia, dilutia, volatilizarea, adsorbtia, mecanismele de stabilizare sau distrugere a poluantilor, fie ca sunt fizice, chimice sau biologice.

Atenuarea naturala trebuie sa includa macar: - un proces distructiv, -un proces de sechestrare.fig 14 Atenuarea natural monitorizataPresupune o serie de procese ce se desfoar in situi au drept rezultat reducerea masei, toxicitii, mobilitii, volumului sau concentraiei poluantului. Cel mai adesea aceste procese sunt reprezentate de: biodegradare, dispersie, diluie, sorbie, volatilizare, stabilizare chimic sau biologic, transformarea sau distrugerea poluantului. Iniial (1995) ANM a fost folosit ca soluie de remediere pentru poluarea cu benzen, toluen, etilbenzen, xilen.

Mai recent (2000) ANM a fost propus pentru solveni clorurai, metale grele, radionuclizi i ali contaminani pentru care experiena i gradul de cunoatere este mult mai redus.

Succesul ANM depinde att de natura poluantului ct i de condiiile zonei studiate. Se recomand ca nivelul de investigare n vederea adoptrii ANM s fie adaptat complexitii pedologice, hidrogeologice i naturii contaminantului. Mediile mai complexe necesit un grad mai ridicat de cunoatere, necesar i n situaia n care atenuarea natural se desfoar doar n condiii specifice.

n principiu, procesul de atenuare natural poate fi aplicat i poluanilor anorganici (ex. metale grele) cu toate c ei, spre deosebire de poluanii organici, nu pot fi descompui chimic sau biologic. n anumite condiii metalele grele pot fi imobilizate i n consecin, disponibilitatea lor pentru procesele de transport n subteran este foarte redus. Procesele geochimice majore ce contribuie la fixarea i localizarea poluanilor sunt: sorbia i precipitarea. Procesele de imobilizare a metalelor grele n sol/sedimente pot fi mediate de activitatea microbian. Reaciile de sorbie ale unor metale dizolvate (Cu, Co, Ni, Zn, etc.) depind de condiiile de pH. Aceste reacii sunt reversive, rezultnd o remobilizare a metalelor n momentul scderii pH. Creterea pH determin precipitarea Al la suprafaa fragmentelor mediului ce formeaz acviferul.

9. Solidificare si stabilizareSolidificare si stabilizare : procedee fizice si chimice care nu trateaza poluarea ci o imobilizeaza intr-o matrice stabila

Solidificarea : amestecarea unui liant si a apei cu sol poluat in scopul de a obtine un material dur, foarte putin permeabil si stabil in timp

Stabilizarea : amestecul poluantului cu adjuvanti in scopul de a imobiliza poluantul (pierderea solubilitatii sau absorbtie pe o matrice, de exemplu) fiind supus unei reactii chimice

Contaminant care nu poate fi mobilizat prin levigare

Adjuvanti inserati in matricea solului fie prin injectie, fie prin malaxare

Solidificare si stabilizare

Amestec mecanic in situ

Injectie fortata

Lac Cernica

NH (8,15m -

Modelul conceptual al sistemul n care de produce poluarea cu metale grele n zona Pantelimon n practic este necesar, n cele mai multe cazuri, o combinaie a celor mai diverse proceduri i msuri, pentru a atinge scopul decontaminrii.

III.Concluzii

Procesele biologice se bazeaza pe actiunea microorganismelor care au capacitatea de a transforma poluantii organici in principal in CO2,apa si biomasa,sau de a imobiliza poluantii prin legare in fractiunea humica a solului.Degradarea se realizeaza,de regula ,in conditii anaerobe.

n practic este necesar, n cele mai multe cazuri, o combinaie a celor mai diverse proceduri i msuri, pentru a atinge scopul decontaminrii.Procedura cea mai potrivit se determin n decursul cercetrilor etapizate n vederea decontaminrii.O decontaminare este cea mai eficient atunci cnd sursa de poluani

este complet ndeprtat sau cnd dispersia poluanilor este, pecaposibil,ndeprtat la surs. Dimpotriv, deosebit de anevoioas i complicat poate fi decontaminarea surselor de poluani suprapuse sau a coloanelor extinse.

Am prezentat aici tehnicile cele mai recente de decontaminare a solului in situ.Aceste procedee imbina Inceputul cu Viitorul ,utilizand unele procedee ce dateaza de mii de ani cu tehnologii foarte noi ce ne ajuta sa remediem problemele in cel mai scurt timp,dar acest fapt are si un dezavantaj major:presupune un cost ridicat .Asadar ,cea mai buna alternative ar fi sa incercam sa nu provocam aceste accidente in mod voit.

Bibliografie

www.erpisa.roMazareanu, C. Microbiologie general, Ed. Alma Terra, Bacau, 1999 Zarnea G. Tratat de microbiologie general, vol 5, Ed. Acad. Rom. Buc., 1994

www.ecogtevi.evolink.roBerca M.-Ecologie generala si protectia mediului 294-299,Editura Ceres Bucuresti ,2000.

Irina Trutescu-Revista Lumea satului nr.4,16-28 Februarie 2009

Anca Rovena Voiculescu, s.a. Metodologia de remediere a solurilor poluate cu iei cu ajutorul microorganismelor specifice selecionate din microflora autohton, Editura GNP MINISCHOOL, Bucureti, 2003Alexander M., Biodegradation and Bioremediation, Academic Press, San Diego New York Boston London Tokyo Toronto, 1994.-articol alaturat.Cuprins

I.Mecanismul bioremedierii

II.Tehnici de depoluare a solurilor in situ

1.Biodegradare

2.Venting si procedee asociate

3.Sparging si procedee asociate

4.Spalare in situ sau spalarea solului (soil flushing)

5.Pompare si tratare (pump and treat)

6.Bariera permeabila reactiva

7.Oxidare chimica in situ

8.Electroremediere 9.Fitoremediere 10. Atenuare naturala

11. Solidificare si stabilizare in situIII.Concluzii