Pensiunea Ursul Brun este situata in judetul Brasov

Proiect Tehnici culinareOrganizarea pensiunii Ursul Brun din judetul BrasovPensiunea Ursul Brun este situata in judetul Brasov.Aceasta este recunoscuta in zona ca fiind una dintre cele mai rustice din acea zona Aceasta pensiune dispune de un spatiu de cazare de 20 de camere duble, un salon de mese o bucatarie modern mobilata care confera bucatarilor posibilitatea de a prepara mancaruri de cea mai buna calitate.

Totodata pensiunea dispune de o curte interioara prevazuta cu o minipiscina pentru ca turistii sa se poat relaxa pe durata sejurului.

Copii se pot bucura de zona creata special pentru ei in care putem regasi tobogane, leagane , balansoare si altele.

Seara turistii se pot relaxa in foisorul din spatele pensiunii.

Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodresti, sunt n stare foarte bun si se ncadreaza n stilul arhitectural cu specific local.

Cile de acces proprii si spatiile nconjurtoare ale pensiunii sunt bine ntretinute.

pensiunea are:

curte proprie, cu spatii verzi;

mprejmuiri estetice si eficiente;

curte cu amenajri florale;

suprafete de joac pentru copii;

-amenajri n aer liber pentru odihn si relaxare (chioscuri, pavilioane, terase acoperite etc.);

garaj sau adpost acoperit, precum si parcare proprie

Organizarea spatiilor: Accesul n camerele de dormit si n grupurile sanitare se face, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit.

Holul de primire, n suprafat minim de 12 metri ptrati, mobilat si decorat.

Sufrageria dotat cu echipament adecvat, de calitate superioar si cu inventar de servire de calitate.

Suprafata minim a salonului este de 20 m2.

Dotarea camerelor:

Pardoseli acoperite cu covoare sau mochet de bun calitate (pardoselile din parchet, marmur si alte materiale similare pot fi partial acoperite).

Mobilier uniform ca stil si de calitate superioar.

Pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa.

Saltea din ln cu o grosime de 5 cm.

Plapum, pled sau pturi (cte dou bucti de persoan).

Perne mari.

Cearsaf pentru pat si cearsaf-plic pentru pled, ptur sau plapum

Cuverturi de pat.

Mas si scaune.

Dulap sau spatii amenajate pentru haine, cu umerase.

Cuier.

Oglind sau toalet la dispozitia turistilor.

Veioz sau aplic la capul patului.

Prosoape pentru fat.

Prosoape plusate pentru baie (1 bucat/ persoan).

Halat de baie.

Perii pentru haine sau pantofi.

Scrumiere (optional).

Perdele transparente.

Perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii.

Pahare (2 bucti de persoan).

Vaze cu flori.

Televizor si aparat de radio n camer. Televizor si aparat de radio n spatii comune.

Deoarece cerintele turistilor care nu se pot desparti de serviciu nici in vacanta a fost sa le putem oferi si internet acest lucru este posibil acum datorita imbunatatirilor recent aduse.

Fiecare camera dispune de grup sanitar propriu.

Echipare sanitar

Grup sanitar compus din:

1 cabin WC

1 spltor cu un lavoar cu ap curent

cald si rece

1 cabin de dus cu ap cald si rece

Instalatii: nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai putin la unittile sezoniere estivale.

Surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte echipamente admise). Instalatie de ap curent cald/rece la buctrie.

Racord la reteaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare.

Cldirea racordat la reteaua electric

Alte criterii: Telefon la dispozitia turistilor.

Dotarea camerelor:

Izolarea fonic ntre camere i spaiile comune

Salon de primire living cu spaiu amenajat pentru deconectare, lectur, conversaie

Draperii sau jaluzele pentru obturarea luminii

emineu

Bibliotec (cri, reviste, ziare, albume)

Dotare cu jocuri de societate (ah, table, rummy, cri de joc)

Biliard

Aer condiionat

Telefon n fiecare camer

Dotarea buctriilor: Vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperecheate, n numr corespunztor capacitii de cazare Adaptarea suprafeei i a dotrilor la numrul de camere

Robot-mixer Cafetier

Cuptor cu microunde

Hot

Main de splat vase

plit electric sau cu gaze; masin de gtit sau resou electric cu minim dou ochiuri;

echipamente pentru pstrarea prin frig a alimentelor; prajitor de paine.Depozitarea alimentelor in bucatarie:

Conditiile in care alegem sa pastram alimentele sunt de o importanta vitala atat pentru sanatatea noastra si a turistilor cat si pentru buzunarele noastre, pentru ca de multe ori se arunca mancarea gatita recent sau chiar produsele nefolosite doar pentru ca nu au fost depozitate in conditii optime.

Depozitarea alimentelor trebuie fcut n ldie, vase sau pe rafturi curate pe categorii (paine, produse uscate, lapte, carne, legume) ferite de accesul mutelor i al roztoarelor (desmutizare i deratizare), iar cele uor alterabile (carne, lapte etc.) trebuie pstrate n frigidere sau rcitoare ferite de contactul direct cu gheaa natural '.

Frigiderul are un rol important in mentinerea pe termen lung a alimentelor, blocand aparitia bacteriilor si pastrand un aspect proaspat al acestora. Totusi nu intotdeauna se reuseste acest lucru, dar aceasta se datoreaza mai degraba erorilor umane decat performantei aparatului eletrocasnic. Recipientele inalte sunt destinate alimentelor gatite care, in mod normal, sunt sterile, in timp ce carnea sau pestele crud trebuie depozitate in partea de jos a frigiderului. In felul acesta, in eventualitatea lichidului ce s-ar scurge, acesta s-ar opri la baza frigiderului, fara a atinge alte alimente. Important este sa se depoziteze departe unele de altele alimentele ce absorb mirosul de cele cu miros penetrant. Pentru legume, verdeturi si fructe se vor utiliza recipientele speciale aflate in partea de jos a frigiderului. Temperatura potrivita a frigiderului este in jur de 4 grade C, temperatura care opreste multiplicarea microorgansimelor. Se va evita introducerea in frigider a alimentelor calde, care ar creste teperatura din interior. In spatiul rezervat congelarii alimentelor, temperatura este in jur a -18 grade C, temperatura la care bacteriile nu se reproduc, iar alimentul se pastreaza la frig pe o perioada mult mai lunga.

Etichetele alimentare cer ca un produs sa fie tinut la o anumita temperatura scazuta sau, dimpotriva, nu recomanda congelarea sa ci doar pastrarea intr-un loc racoros, dar nu si rece. Mancarea gatita nu trebuie tinuta mai mult de 2 ore pe aragaz si e bine ca dupa trecerea acestei perioade sa o introducem in frigider. In general e recomandat sa se puna la rece cam toate alimentele pe care nu dorim sa le mai mancam si nu sa fie lasate neglijent intr-un loc expus din bucatarie.

Zarzavaturile, fructele si legumele nu se tin de obicei la frigider si cu atat mai putin in congelator pentru ca isi pot pierde usor proprietatile lor nutritive. Daca nu reusim sa le gatim in timp util atunci ele pot fi depozitate intr-un loc bine aerisit si racoros urmand sa fie fie folosite in zilele urmatoare. Zarzavaturile conservate pentru anotimpul rece sunt si acestea de tinut in camari bine aerisite, dar nicidecum la frigider. Faina, pastele, zaharul, uleiurile si alte produse neperisabile trebuie si acestea depozitate intr-un loc curat, usor accesibil si intunecos.

Sticlele si ambalajele din plastic nu se folosesc de obicei la depozitarea alimentelor si a lichidelor intrucat plasticul este destinat unicei folosinte si isi poate altera compozitia daca i se prelungeste termenul de utilizare. Alimentele nu se depoziteaza direct pe podea ci se recomanda montarea unor rafturi special destinate acestui scop. Daca se descopera ca temperatura spatiului de depozitare este prea ridicata se recomanda schimbarea acestuia sau gasirea unei modalitati utile de aerisire a locului respectiv.

Sala de mese va fi corespunzator utilat si mobilat conform restului pensiunii. Mesele si sacaunele vor fi in acelasi numr ca si numrul de persoane ce poate fi gzduit in pensiune.

Meniul pentru turisti:Pentru weekendul 11-12.06 2011 la Pensiunea Ursul Brun vor fi gzduite 10 persoane. Acestea au varste cuprinse intre 27 si 30 ani si srbtoresc 10 ani de terminarea liceului.

Pentru seara cinei se vor pregati:

Antreu:

Platou rece (1150g)(frigaruie cascaval cu masline, mozzarella, muschi file afumat, salam de Sibiu, bacon, pastrama de porc afumata, rosie umpluta cu salata de vinete, masline, cruditati, branza picanta pe felie de castravete, tartine cu icre, rulou de sunca cu salata de cruditati, salata de pui cu telina)Salate aperitiv: Salata Bulgareasca (400g)(salata verde, rosie, castravete, ardei gras, sunca presata, ou, masline, telemea) Salata de pui cu mere (400g)(salata verde, rosii, castraveti, ardei gras, mere, piept de pui)Ciorbe/Supe:

Supa crema de legume (400ml)

Ciorba de vacuta (400ml) Supa de pui cu taitei (400ml)

Preparate de baza:

Snitel de pui crocant (150g)

Pulpe de pui la ceaun (100g)

Sarmalute cu mamaliguta (250/300g)

Pastrama de oaie la tigaie cu mamaliguta (250/300g)

Julien de vita picant (150g)Garnituri:

Cartofi nature (300g)

Cartofi prajiti (300g)

Orez cu legume (300g)

Legume la gratar (300g)Desert: Clatite cu dulceata (150g)

Crema de zahar ars (150g)

Papanas cu dulceata si smantana (250g)

Prajitura casei cu mere (150g)

Bauturi:Ceai /cafea

Irish Coffe

NessCafe Frape

Ciocolata calda

Ceai- diverse arome

Digestive si lichioruri

Bitter Campari 25% vol

Unicum 40% vol

Fernet Branca 40% vol

Amaretto Disarono 28% vol

Bailey's 17% vol

Sheridan's 15,5% vol

Bere:

Ursus 5% vol

Ursus negru 6% vol

Beck's 5% vol

Perroni 5% vol

Tuborg 5% vol

Carlsberg 5,4% vol

Racoritoare:

Pepsi/Mirinda/7Up 500 ml

Lipton Ice Tea

Prigat nectar 330 ml

Santal 250 ml

Santal 1000ml

Apa minerala Borsec/Roua 500 ml

Apa plataBorsec/ Roua 500 ml

Vinuri albe:

Riesling Jidvei

Grasa de Cotnari

Vinuri rosii:

Merlot de Murfatlar

Cabernet Sauvignon de Murfatlar

Aranjarea meselor:

Se aseaza o farfurie ntins, peste care se pune o farfurie adnc.n dreapta farfuriilor se aaz cuitele de mas, perpendiculare pe latura mesei, cu captul mnerului la o distan de 1-2 cm., de marginea mesei, taisul fiind ndreptat spre farfurie, iar marginea farfuriei acoperind mijlocul cuitului. n dreapta cuitului de mas se aaz lingura, cu partea concav n sus.n stnga farfuriilor se aaz furculiele de mas perpendicular pe latura mesei, cu captul mnerelor la o distan de 1-2 cm de marginea mesei i cu dinii in sus, bordura farfuriei trebuie s cad pe mijlocul furculiei. Servetul de pnz se aaz n stnga furculiei.n faa farfuriei se aaz furculia i cuitul de fructe, i anume furculia cu coada spre stnga, iar cuitul cu manerul spre dreapta, lama fiind ndreptat spre farfurie.n faa tacmului pentru fructe se aaz linguria cu coada spre dreapta i partea concav spre stnga.Paharele se aaz pe masa ncepnd de la vrful lamei cuitului de mas n urmtoarea ordine, de la dreapta spre stnga: paharul de uic, paharul de vin rou, paharul de ap mineral i cupa de ampanie (pentru c la mas nu se servefe ampanie, cupa de ampanie nu se va pune)n stnga farculiei se aaz farfurioara cu pine.n mijlocul mesei se pune solnia, vaza cu flori i eventual o scrumier. (decorul floral al mesei se face numai cu flori naturale)Sistemul de servire:Sistemul de servire la farfurie const n ridicarea de la secii a preparatelor porionate, montate pe farfurii. Acestea se aeaz pe mna stng peste care a fost aezat ancrul, mpturit n mai multe sau mai puine pliuri n funcie de temperatura preparatului servit. n cazul in care se servesc preparatele lichide calde, se folosesc suporturi (farfurii mari ntinse). Chelnerii se prezint la secie cu ancrul desfurat pe antebraul i palma stng, pentru a prelua preparatele montate pe farfurii. Prima farfurie o prinde ntre degetul mare aezat pe marginea de deasupra a farfuriei i degetul arttor dedesubt. A doua farfurie o introduce puin sub prima farfurie i sprijin pe celelalte degete (mijlociu, inelar i cel mic), a treia farfurie o aeaz pe antebra i marginea celei de a doua farfurii. A patra farfurie o prinde ntre degetul mare aezat pe marginea de deasupra farfuriei i celelalte de la mna dreapt, rsfirate dedesubt. n cazul transportului preparatelor lichide calde, farfuriile adnci sunt aezate pe cte o farfurie ntins mare drept suport n felul urmtor: prima farfurie se prinde cu suport, a doua fr suport, a treia va avea dou farfurii suport, iar a patra va fi prins cu suport n mna dreapt. Transportarea unui nunr mai mare de farfurii creeaz riscul ca acestea s se dezechilibreze i s alunece, s schimbe aspectul de prezentare a preparatului sau s se murdreasc farfuriile i feele de mas. Farfuriile cu preparate se transport cu mult atenie pn la masa respectiv, aezndu-se pe blatul acesteia pe partea dreapt a clienilor n ordinea invers prelurii lor de la secie, respectndu-se normele de protocol.Farfuriile se aeaz pe rnd, inndu-se mna sting cu farfuriile ct mai departe posibil n spatele celui servit. nainte de a ncepe servirea se face atent fiecare client cu formula "mi permitei s v servesc". Aceast servire se practic in unitile mai modeste (bodegi, restaurante pensiune, bufete, birturi etc.) sau la mese festive. organizate pentru un numar mai mare de persoane i timpul destinat consumrii preparatelor este limitat.Avantajele acestui sistem constau n faptul c servirea se face intr-un timp mai scurt, eliminndu-se timpul necesar porionrii i montrii n farfurii, deoarece acestea se fac la seciile de producie.Dezavantajul const n faptul c exist riscul permanent de a pta mbrcmintea clienilor sau feele de mas, att din neatenia sau nendemnarea personalului, ct i din neatenia clienilor.Debarasarea meselor:Prin debarasarea meselor se neleg operaiile prin care obiectele de servire i resturile de mncare se strng de pe mese i se transport la oficiile de menaj ale unitii. Aceste operaii se efectueaz de ctre chelner n urmtoarele situaii:- cnd pe mas au fost aezate n cadrul mise-en-place-ului mai multe obiecte de servire fa de preparatele sau buturile comandate (exemplu: pentru dejun au fost aezate pe mas farfurii, tacmuri i pahare, iar clienii nu vor s serveasc dect buturi, n aceast situaie se debaraseaz masa de farfurii i tacmuri. lsndu-se numai paharele);- cnd clienii au terminat de consumat preparatele sau buturile servite. De obicei, persoana care nu mai consum din preparatul servit aeaz tacmurile paralel, cu mnerele sprijinite pe marginea din dreapta farfuriei. Dac mai sunt preparate pe farfurii, nainte de a se ncepe debarasarea, este indicat s se ntrebe dac mai servesc, folosind formula Mai consumai? Pot s debarasez?" ;- cnd clienii s-au ridicat de la mas pentru a prsi salonul;- la terminarea programului de funcionare a unitii. Strngerea de pe mese a obiectelor de servire i a resturilor de mncare i transportarea lor, la oficiile de menaj, se efectueaz eu mult atenie, cu calm, cu pricepere i ndemnare, respectndu-se anumite reguli.Debarasarea farfuriilor se face pe partea dreapt a clientului, prinzndu-se cu mna dreapt marginea farfuriei respective. Apoi se aeaz pe mna stng. care va fi acoperit cu ancrul desfurat, n funcie de numrul farfuriilor, al cantitii resturilor de mncare i a felului preparatului, debarasarea farfuriilor se execut n trei feluri:- cu o singur farfurie, cnd de pe mas se ridic o singur farfurie. Aceasta se prinde de margine cu mna dreapt, se ridica i se trece n mna stng ntre degetul mare, aezat deasupra, pe marginea farfuriei i sprijinit pe celelalte degete rsfirate sub farfurie;- cu dou farfurii, cnd se ridic dou sau mai multe farfurii, iar tacmurile i resturile de preparate sunt n cantiti mai mici. n aceast situaie, prima farfurie se trece n mna stng, ntre degetul mare, aezat pe marginea de deasupra farfuriei, i degetul arttor i cel mijlociu, aezate sub farfurie. Cea de a doua farfurie se aeaz pe antebraul stng, sprijinindu-se de ncheietura palmei, degetul inelar i degetul mic, vor fi ridicate. Cu mna dreapt, se trec tacmurile i resturile de preparate din farfuria a doua n prima farfurie, urmnd ca a treia i apoi rnd pe rnd, i celelalte farfurii s fie aezate pe farfuria a doua. Pe msur ce sunt aezate pe mna stng, acestea se elibereaz de tacmuri i resturi de preparate ce se depoziteaz pe prima farfurie, trecerea resturilor de preparate n prima farfurie se face numai cu furculia; - cu trei farfurii, cnd la mas se ridic dou sau mai multe farfurii iar tacmurile i resturile de preparate sunt n cantiti mai mari. Prima farfurie se aeaz n aceleai condiii artate mai sus, numai c degetul mijlociu se retrage i se aeaz mpreun cu desetul inelar i cel mic, rsfirate, sub cea de a doua farfurie. Marginea celei de a doua farfurii se aeaz sub prima farfurie. Tacmurile de pe farfuria a doua se aeaz pe prima farfurie, rmnnd pe aceasta numai eventualele resturi de preparate. Cea de a treia farfurie se aeaz pe antebra, sprijinindu-se de ncheietura minii i pe marginea celei de a doua farfurii. Tacmurile de pe cea de a treia farfurie se ridic cu mna dreapt. Furculia se folosete la trecerea resturilor de preparate pe farfuria a doua. iar apoi se aeaz lng celelalte tacmuri pe prima farfurie. Cu celelalte farfurii se procedeaz la fel rmnnd pe antebra una peste alta. Dup ce au fost ridicate de la mas, toate farfuriile (dar nu mai mult de 8- 10) i tacmurile se transport la consol sau direct la oficiul de menaj, pentru splarea veselei i a tacmurilor. Debarasarea mesei de farfuria pentru produsele de panificaie, de salatiere, farfurioare pentru sare i de serviciul pentru unt i gem se efectueaz pe partea stng a clienilor, folosindu-se tava de serviciu, prins ntre degetele minii stngi sau pe antebraul i palma stng, acoperite cu ancrul desfurat. Debarasarea tacmurilor se face, de regul, o dat cu farfuriile. Operaiile ce se efectueaz pentru strngerea i transportul tacmurilor difer n funcie de situaiile n care acestea sunt aezate de clieni dup ce consuma preparatele servite, de felul i numrul lor. n situaia n care tacmurile au fost aezate de o parte i de alta a marginii farfuriei, chelnerulva trece mai nti pe partea stng a clientului, fr s ridice de pe mas tacmul din partea stng l va aeza in farfurie, apoi va trece prin spatele clientului n partea dreapt a acestuia i va aeza tacmul din partea dreapt, pe farfurie, ridicndu-le mpreun. In situaia n care tacmurile sunt lsate pe faa de mas n partea stng a farfuriei, acestea se vor aeza pe farfurie pe partea stng a clientului i apoi se ridic toate o dat pe partea dreapt. Farfuria ridicat de pe mas cu mna dreapt se trece pe mna stng, potrivit regulilor de debarasare a farfuriilor. Apoi cu mna dreapt se ridic cuitul i se aeaz pe farfuria fixat ntre degetul mare i degetul arttor i mijlociu (prima farfurie descris la debarasarea farfuriilor) cu lama spre centrul farfuriei i cu minerul spre margine. Furculia cu dinii n sus sau lingura se aeaz perpendicular peste lama cuitului. Mnerul unei furculie (de regul prima) se prinde ntre degetul mare i marginea farfuriei, asigurndu-se astfel o mai mare stabilitate a tacmurilor n timpul transportului. Lamele cuitelor se introduc sub mnerul furculielor . n cazul n care linguria folosit la consumarea ceaiului sau a altei buturi nealcoolice calde. este aezati pe marginea farfuriei suport cu mnerul pe blatul mesei sau lng farfurie, chelnerul o ridic i o aeaz pe farfuria-suport. Se ridic apoi mpreun. Linguriele, dup ce au fost ridicate de pe mas odat cu farfuria-suport i cu ceaca in care s-a servit butura comandat, se aeaz pe tava cu ajutorul creia se efectueaz debarasarea, alturi de ceaca respectiv. Debarasarea paharelor se face cu ajutorul unei farfurii, n cazul n care se debaraseaz un singur pahar, sau cu ajutorul tvii de serviciu, cnd se debaraseaz mai multe pahare. Paharele sunt prinse cu mna dreapt de baz sau de picior, pe partea dreapt a clientului i se aeaz pe tava de serviciu care este prins ntre degetul mare i celelalte degete de la mna stng. Aezarea se face ncepnd de la antebra spre vrful degetelor, evitndu-se astfel dezechilibrarea tvii sau ciocnirea paharelor. Debarasarea celorlalte obiecte de servire se face pe msur ce acestea nu mai sunt necesare consumrii meniului comandat. Solniele, couleele pentru pine, suporturile pentru erveele, se ridic cu mna dreapt i se aeaz pe tava de serviciu, care se gsete n mna stng, pentru a fi transportate la consol sau oficiul de menaj. Se va urmri ca acestea s se ridice de la o distan ct mai apropiat, evitndu-se ntinderea minii prin faa clienilor. Debarasarea scrumierelor se face prin ridicarea scrumierelor de la mas dup fiecare igar consumat, n felul urmtor: se vine la mas cu tava inut in mna stng pe care se gsesc dou scrumiere curate. Se ia cu mna dreapt o scrumier curat, se aeaz peste scrumiera care urmeaz s fie debarasat i se ridic amndou, evitndu-se mprtierea scrumului de igar. Se aeaz pe tav, se ridic apoi a doua scrumier curat i se aeaz pe blatul mesei la o distan accesibil clienilor care fumeaz. Debarasarea resturilor de mncare se face odat cu debarasarea farfuriilor. folosindu-se cletele. Ulterior numai firimiturile produselor de panificaie se strng cu ajutorul periei i fraului special. n lipsa acestora se poate folosi ancrul i o farfurie curat. Se va evita ca firimiturile s cad pe mbrcmintea clienilor, pe pardoseal sau pe scaunele rmase libere. Debarasarea feei de mas in timpul cnd clienii sunt la mas se efectueaz astfel: se debaraseaz toate obiectele de servire de pe masa, se aduce o faa de mas curat, care se desface prinzndu-se de colurile 1 i 4 sau 2 i 3, cu ambele mini, se ridic faa de mas existent pe blatul mesei, apucndu-se mai nti de coluri cu minile in care se gsesc colurile feei de mas curate. Treptat, se ridic faa de mas murdar, nlocuindu-se cu faa de masa curat, in aa fel nct s nu se vad moltonul aezat pe blatul mesei. Dup ce a fost acoperit ntregul blat, se aranjeaz faa de mas respectndu-se aceleai reguli descrise la aranjarea meselor. n cazul in care faa de mas a fost ptat parial, se poate folosi un napron aezat peste pata respectiv. Strngerea feelor de mas, dup terminarea programului de funcionare a unitii, in cazul cnd acestea sunt curate i mai pot fi folosite in continuare, se realizeaz astfel: chelnerul va prinde cu trei degete (cel mare, arttorul i mijlociul) de la mna dreapt cutele care se ntretaie la mijlocul feei de mas i o ridic circa 5-10 cm, cu degetul arttor i cel mare de la mna stng prinde marginea feei de mas din partea stng, n dreptul cutei proeminente format pe toat lungimea acesteia, ridicnd-o pn la nivelul minii drepte, rotete 180 mna stng spre cuta adncit, prinde marginea feei de mas opus i apoi ridic i scutura uor ntreaga fa de mas, dup care se continu mpturirea pe blatul mesei, urmrindu-se respectarea cutelor fcute iniial la clcat.La debarasarea meselor se va ine seama de urmtoarele reguli:- operaiile vor fi efectuate cu mult atenie, calm i n linite;- se va evita incomodarea clienilor prin ntinderea minilor prin faa acestora sau solicitarea permisiunii efecturii debarasrii n timpul cnd acetia s-au apropiat pentru a purta o discuie;- numrul de obiecte ridicate de pe mas s nu depeasc posibilitile persoanei care efectueaz operaiile de debarasare, n caz contrar s-ar putea crea situaii neplcute, fie prin dezechilibrarea obiectelor i spargerea lor, fie prin cderea resturilor de mncare care ar pta mbrcmintea clienilor i a personalului unitii sau pardoseala slii (parchetul, mocheta, covoarele etc.);- timpul de debarasare s fie ct mai scurt

Aprovizionarea:Legume:

1. Rosii- 5 kg

2. Vinete- 2 kg

3. Ceapa-2 kg

4. Castraveti- 4 kg

5. Telina- 1 kg

6. Salata verde- 20 bucati

7. Ardei gras- 3 kg

8. Morcov- 2 kg

9. Cartofi- 10 kg

10. Masline- 500 g

Branzeturi:

1. Cascaval- 5 rotite2. Mozarella- 500 g3. Telemea- 2 kg4. Branza picanta 1 kg

5. Smantana- 500 gMezeluri:

1. Muschi file afumat-800 g

2. Salam sibiu- 800 g

3. Bacon-600 g

4. Pastrama porc afumata-1 kg

5. Sunca- 1 kg

Carne:

1. Piept pui- 3 kg

2. Carne vita-5 kg

3. Pulpe pui- 3 kg

4. Carne porc- 2 kg

5. Pastrama oaie- 2 kg

Altele:

1. Icre- 500g

2. Dulceata- 800 g

3. Faina- 5 kg

4. Malai- 4 kg

5. Ulei- 5 kg6. Otet- 2 kg

7. Sare- 1 kg

8. Piper- 300 g

9. Pasta tomate- 2 kg

10. Lapte- 5 kg

11. Orez- 5 kg

12. Vegeta- 1 kg

13. Oua- 30 bucati

14. Zahar- 4 kg

15. Lamaie- 1 kg

16. Pesmet- 1 kg

17. Vanilie- 100 ml

18. Rom- 100 ml

19. Mere- 5 kg

Bauturi:

1. Irish Coffe

2. NessCafe Frape

3. Ciocolata calda

4. Ceai- diverse arome

5. Bitter Campari 25% vol 3 sticle

6. Unicum 40% vol -3 sticle

7. Fernet Branca 40% vol -3 sticle

8. Amaretto Disarono 28% vol -3 sticle

9. Bailey's 17% vol -3 sticle

10. Sheridan's 15,5% vol -3 sticle

11. Ursus 5% vol -2 lazi

12. Ursus negru 6% vol 2 lazi

13. Beck's 5% vol 2 lazi

14. Perroni 5% vol 2 lazi

15. Tuborg 5% vol 2 lazi

16. Carlsberg 5,4% vol- 2 lazi

17. Pepsi/Mirinda/7Up 500 ml -20 sticle

18. Lipton Ice Tea -20 sticle

19. Prigat nectar 330 ml -20 sticle

20. Santal 250 ml -20 sticle

21. Santal 1000ml -20 sticle

22. Apa minerala Borsec/Roua 500 ml- 50 sticle

23. Apa plataBorsec/ Roua 500 ml 50 sticle

24. Riesling Jidvei- 10 sticle

25. Grasa de Cotnari -10 sticle

26. Merlot de Murfatlar -10 sticle

27. Cabernet Sauvignon de Murfatlar-10 sticle

Bibliografie: http://cartiere.ro

http://www.yes.org.ro

www.e-referate.ro www.foodandbar.ro www.coolinaria.ro http://articole.famouswhy.ro