Metode de predare creativă a unor episoade biblice –învăţarea prin experienţă

(30’ teorie, 90’ practică)

I. Cuprinsul secvenţeiPrimii pași1. Midrașul și valori� carea sa în predarea creativă a conținuturilor biblice2. Metode de predare creativă inspirate din tehnica midrașului: A. Completarea elementelor neprecizate de textul biblic B. Interpretarea unor versete separat de context C. Interpretarea pozitivă a textelor biblice cu încărcătură negativă D. Justi� carea faptelor reprobabile ale personajelor pozitivePunctul pe i

II. La sfârșitul acestei secvenţe de învăţare:• Veți cunoaște tehnica midrașului și modalitățile de adaptare a acesteia în predarea conținuturilor biblice• Veți putea crea exerciții cu subiect biblic bazate pe metode de predare creativă inspirate din tehnica midrașului• Veți facilita un proces de învățare prin experiență a conținuturilor biblice

III. Cuvinte-cheiemidraș, interpretare, predare creativă, învățare prin experiență

P5

U2 S2

T3

2

Dacă vom face o scurtă incursiune în istorie, vom constata cu ușurință că textul S� ntei Scripturi nu a fost vreodată anacronic. Chiar dacă a fost incomod sau greu de acceptat, acesta a oferit de � ecare dată oamenilor răspuns la preocupările, căutările și întrebările lor. Acest fapt s-a datorat în mare măsură exegeților care au adaptat și accesibilizat mesajul textului sfânt la nevoile și cerințele � ecărei generații în parte. Realizarea acestui demers,

care nu a fost întotdeauna lipsit de di� cultate, a suscitat mult ingeniozitatea și creativitatea interpreților. Ca ata-re, aceștia au fost nevoiți uneori să forțeze limitele și semni� cațiile textului scripturistic, pentru a-și atinge sco-pul. Totuși, cu excepțiile de rigoare, exegeții au rămas în cadrele învățăturilor și normelor impuse de credință.

Un exemplu elocvent, care poate servi drept argument celor a� rmate, îl constituie metoda rabinică de alcătuire a midrașelor. Această manieră inedită a rabinilor de raportare creativă la textul sfânt poate � utilizată, considerăm, în cadrul demersului didactic pentru a oferi posibilitatea învățării prin experiență a conținuturilor biblice.

Diferitele tehnici de alcătuire a midrașelor pot � considerate, � ecare în parte, o metodă pozitiv-creativă de abordare a textului biblic, prin faptul că solicită imaginația și înlesnesc o raportare personală la conținu-turile studiate. În secvența de față, � ecare dintre aceste tehnici va � tratată ca metodă de predare distinctă.

Midrașele, ca manieră de interpretare a textului sfânt, au luat naștere în cadrul omiliilor pe care rabinii le rosteau în sinagogi. Aceștia au considerat că învățăturile de credință pot � mult mai ușor asumate de credin-cioși prin intermediul unor povestiri ce re� ectă adeseori modul lor cotidian de viețuire. Ca atare, regăsindu-se în faptele și acțiunile personajelor biblice care deveneau eroii unor povestiri, ascultătorii nu mai priveau textul biblic ca pe ceva străin lor, ci mai degrabă ca pe o istorie sfântă la care ei înșiși puteau � părtași. Mai mult, aceste expuneri � ctive au înlesnit înțelegerea mesajului revelat și au trezit interesul pentru cunoașterea tainelor credinței.

Tehnica utilizată de rabini în alcătuirea midrașelor poate � adoptată și adaptată de profesorul de Religie. Acest mod de abordare a textului sfânt va avea efecte bene� ce în demersul educativ: prin stimularea creativi-tății, profesorul poate să trezească un interes aparte din partea elevilor și, implicit, să determine o experiere personală a S� ntei Scripturi de către aceștia.

5’

Primii pași

„Înțelepții vedeau în Biblie nu doar o relatare a Revelației divine din trecut, ci și un text ce se adresează oamenilor din prezent, cu întrebările și preocupările lor. Această interpretare a tex-telor biblice în lumina prezentului se realizează prin metoda midrașică de a descoperi și deduce

semni� cații studiind succesiunea unor evenimente și porunci în Scriptură.” (Geo� rey Wigoder, Enciclopedia Iudaismului, p. 440)

1. Midrașul și valorifi carea sa în predarea creativă a conţinuturilor biblice

De� nițieMidrașul este un comentariu rabinic al unui text din Sfânta Scriptură, expus sub forma unor povestiri, parabole sau legende în care autorul urmărește să extragă și să transmită învățături morale pornind de la episoade și personaje biblice.

4’

Teorie

3

În cele urmează, vom expune elementele ce stau la baza alcătuirii midrașelor și vă vom oferi posibilitatea de a vă impropria această abordare exegetică a textului scripturistic printr-o serie de exempli� cări.

A. Completarea elementelor neprecizate de textul biblic Se întâmplă, de multe ori, ca textul sfânt să nu redea întotdeauna într-o formă detaliată motivele care

au determinat o anumită acțiune. De asemenea, multe din evenimentele relatate în Sfânta Scriptură sunt expuse fără a se prezenta minuțios contextul care le-a generat. Uneori, nici frământările și stările su� etești ale unor per-sonaje biblice nu sunt surprinse în detaliu. În fapt, aceste aspecte, care pot � deduse din text la o analiză atentă, pot lipsi � indcă nu lezează cu nimic mesajul textului. Însă completarea acestor lacune prin tehnica midrașică poate oferi o perspectivă mai bogată asupra evenimentelor, chiar dacă avem de-a face cu o creație � ctivă.

În profeția lui Isaia se a� rmă, la un moment dat, că Dumnezeu l-a răscumpărat cândva pe Avraam (Is 22,29). Despre un asemenea eveniment, textul biblic nu menționează nimic, așa că rabinii au alcătuit un midraș prin care au indicat posibilul eveniment la care Dumnezeu a făcut referire.

2. Metode de predare creativă inspirate din tehnica midrașului

Răscumpărarea lui AvraamSe spune că Terah, tatăl lui Avraam, era unul din generalii lui Nimrod, vestitul vânător de care amintește Scriptura în Fc 10,8-9. Când i s-a născut băiatul, Terah a invitat pe trei din prietenii săi la un ospăț în cinstea noului născut. După ce s-au ospătat și s-au veselit, cei trei au dorit să plece înainte de revărsatul zorilor. Când au ridicat ochii spre cer au văzut o stea minunată și și-au dat seama că aceasta are legătură cu destinul copilului. Așa că au hotărât să-i spună regelui Nimrod despre ceea ce văzuseră. Când a a� at regele acestea, a cerut numaidecât copi-lul de la Terah promițându-i o sumă fabuloasă în schimb. Știind că regele dorește să-i ia viața lui Avraam, Terah a trimis în locul copilului său, pe � ul unei slujnice născut în aceiași zi. În acest mod, spun rabinii, Dumnezeu a răscumpărat viața lui Avraam.

Sefer ha-Yashar1

5’

Teorie

Exempli� care

1 A se vedea Geza Vermes, Scripture and Tradition in Judaism (Leiden E.J.: Brill, 1973), 68.

Model

La clasă, elevilor li se poate cere să aplice această tehnică de completare a elementelor neprecizate în cazul unui episod biblic cunoscut. Profesorul poate să-i îndrume cu destul de mare ușurință spre segmentele de text care pot � detaliate creativ pe baza experienței și a cunoștințelor per-sonale. Pentru a evita exagerările, profesorul va lectura înaintea elevilor textul ce urmează a � dezvoltat creativ, cerându-le să nu facă a� rmații care să contrazică sau să afecteze în vreun fel � rul narativ al episodului biblic.

Prin ce modalitate a reușit Samson să prindă cele 300 de vulpi pe care ulterior le-a eliberat în holdele � listene? Răspundeți în aproximativ 10 rânduri.

“Apoi Samson s-a dus şi a prins trei sute de vulpi, a luat făclii, a legat câte două vulpi de coadă şi între ele câte o făclie; după aceea a aprins făcliile şi a dat drumul vulpi-lor prin grânele Filistenilor şi a aprins şi clăile şi grâul nesecerat, viile şi livezile de măslini”. (Judecători 15,4-5)

4

Ascultați, în fragmentul 1, un model de răspuns pentru a vedea în ce direcție puteți dirija realizarea sarcinii de lucru de către elevi.

Încurajați și sprijiniți elevii să dezvolte, în maniera exempli� cată mai sus, anumite episoade biblice. Această metodă de abordare va genera o atmosferă pozitivă la ora de Religie, va susține dezvoltarea creativității elevilor și va asigura o apropiere a elevilor de realitățile textului biblic, într-un mod plăcut.

Ce a făcut profetul Iona în cele trei zile și trei nopți petrecute în pântecele chitului? Răspundeți, în aproximativ 10 rânduri, prin completarea lacunelor textului cu utilizarea tehnicii midrașice.

b. Exercițiu pe grupe (20’)Având ca reper modelul prezentat în secțiunea de Teorie (Samson și prinderea vulpilor) concepeți un

exercițiu pentru elevi pentru a experia această tehnică.

c. Exercițiu pe grupe (20’)Ce credeți că au vorbit pe cale cei trei magi, după ce îngerul Domnului li s-a arătat în vis și i-a îndemnat

să meargă pe alt drum? Imaginați un dialog de minim 10 replici.

60’

Practică

„Dumnezeu i-a poruncit unui chit mare să-l înghită pe Iona. Și a fost Iona în pântecele chitului trei zile și trei nopți.

Iar Iona, din pântecele chitului, i s-a rugat Domnului Dumnezeului său…” (Iona 2,1-2)

a. Exercițiu pe grupe (20’)

5

Chiar dacă rezultatul acestui tip de interpretare este unul pozitiv, este recomandat ca el să � e utilizat cu precauție la ora de Religie din cauza riscului de denaturare a mesajului biblic pe care îl implică. Interpretarea scripturistică trebuie să țină cont de principiile hermeneutice care au fost formulate de către exegeți pentru a descoperi și proteja adevărul revelat. Dacă un verset este extras din contextul din care face parte, ideea desprin-să din conținutul acestuia poate � greșită sau chiar viciată în mod intenționat. Astfel că raportarea versetului la contextul din care provine este o regulă ce nu poate � ignorată de către niciun interpret al S� ntei Scripturi.

Dacă profesorul consideră, totuși, că ar � util pentru elevi să facă un astfel de exercițiu creativ pe baza unui singur verset, atunci este indicat să selecteze cu mare atenție textele. În acest sens sunt recomandate textele din literatura sapiențială (cu precădere cele din Pilde, Înțelepciunea lui Solomon și Înțelepciunea lui Isus Sirah) care de cele mai multe ori sunt expuse sub forma unor axiome.

Prin această abordare midrașică, până și amenințările cele mai cumplite păstrează în ele semnele milos-tivirii divine. Cu alte cuvinte, rabinii s-au raportat întotdeauna la Dumnezeu ca la un părinte milostiv și iubitor care, de � ecare dată când își pedepsește copiii, are în vedere îndreptarea lor.

B. Interpretarea unor versete separat de context Interpretarea versetelor scripturistice în contextul imediat și apoi în cel extins este un prin-cipiu hermeneutic esențial2. Versetele nu pot � explicate fără a se ține cont de contextul din care fac parte. Cu toate acestea, tehnica midrașică permitea interpretarea separată a verse-telor, deoarece rabinii considerau că orice cuvânt sau verset poate � analizat independent

de contextul în care este utilizat, în virtutea caracterului revelat al textului biblic.

C. Interpretarea pozitivă a textelor biblice cu încărcătură negativă Din dorința de a menține optimismul ascultătorilor, rabinii au ales să interpreteze într-o perspectivă pozitivă chiar și textele al căror mesaj este îndreptat împotriva poporului ales.

8’

Teorie

„Așa precum viermele este creatura cea mai disprețuită, tot astfel Israel este cel mai disprețuit dintre neamuri. Dar tot așa cum gura viermelui este singurul organ [vizibil], tot așa prin gura lui [prin ru-găciune], Israel poate anula decretele funeste pe care neamurile le-au dictat împotriva sa”

(Midrașul la Psalmi 22,18)

„Dar v-a ieșit înainte poporul amoreu care locuia pe muntele acela și a tăbărât asupra voastră ca albinele și v-a zdrobit de la Seir până la Horma.” (Deut 1,44)

„Nu este de ajuns să zicem că este scris în Scriptură, nici să scoatem cuvintele și să despărţim mem-brele corpului Scripturilor inspirate, înţelegându-le în mod separat și lipsite de înlănţuirea lor pro-prie... Astfel se introduc în viaţa noastră multe învăţături rele, deoarece diavolul îndeamnă pe cei lipsiţi de sârguinţă să pronunţe în mod defectuos cele cuprinse în Scripturi, � e adăugând, � e omiţând ceva, întunecându-se adevărul. Nu este de ajuns, așadar, să zicem că este scris în Scriptură, dar tre-buie să citim tot șirul ideilor, căci, dacă vom întrerupe continuitatea și legătura dintre ele, vor lua naștere multe învăţături greșite.”

(Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Ieremia, 156).

Exempli� care

Exempli� care

1 Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Ieremia (X, 23), PG. 56, 156-157.

„Nu moare oare albina după ce a înțepat pe cineva? La fel va � și cu dușmanul care va cădea de îndată ce o să vă lovească.”

(Geo� rey Wigoder, Enciclopedia Iudaismului, p. 441)

6

Acest tip de abordare este indicat pentru clasă, deoarece îi deprinde pe elevi să perceapă partea pozitivă a unei mustrări și să se raporteze corect la Dumnezeu care îi iubește.

Variantă de răspuns pe care o puteți aprecia pozitiv:De multe ori se întâmplă să nu conștientizăm gravitatea faptelor pe care le săvârșim, decât atunci când

simțim că efectele acestora se răsfrâng asupra noastră. Nu știm cât de tare doare o palmă peste obraz decât atunci când cineva ne lovește. Așa și aici! Chinuitorii îl vor conștientiza pe datornicul nemilostiv ce înseamnă să te rogi, să � i iertat și să nu � i ascultat, ci, dimpotrivă, strâns de gât… O astfel de experiență determină, de multe ori, îndreptarea. Și istoria poporului ales din vremea judecătorilor o con� rmă pe deplin. Când israeliții nu mai puteau suferi jugul asupritorilor care era, în fapt, o formă de pedeapsă divină, atunci își veneau în sine și se întorceau la Domnul, care le-a răspuns de � ecare dată.

Exercițiu pe grupe Alcătuiți un text de aproximativ 100 de cuvinte prin care să evidențiați latura pozitivă a textului următor, în stil midrașic:

Model

Lecturați și explicați succint semni� cația teologică/spirituală a textului propus în cadrul exer-cițiului. Apoi organizați elevii pe grupe și, pe parcursul desfășurării exercițiului, îndrumați-i înspre decantarea mesajului pozitiv care nu reiese la o primă lectură. Reprezentantul � ecărei grupe va prezenta în fața clasei opinia colegilor.

„Atunci, chemându-l stăpânul său îi zise: Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, � indcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca şi tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine,

precum şi eu am avut milă de tine? Şi mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată datoria. (Mt 18,32-34)

În ce măsură poate fi interpretată ultima parte a cuvintelor stăpânului într-o perspectivă pozitivă?

20’

Practică„Soarta omului şi soarta dobitocului este aceeaşi:

precum moare unul, moare şi celălalt şi toţi au un singur duh de viață, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul.” (Ecc 3, 19).

D. Justi� carea faptelor reprobabile ale personajelor pozitivePrin midrașe, rabinii obișnuiau să pună într-o lumină favorabilă personajele pozitive chiar și atunci când acestea săvârșiseră păcate grave. Această tendință justi� cativă avea menirea de a păstra intactă imaginea unui personaj care era considerat a � reper pentru urmași.

5’

Teorie

Rabinii au încercat să motiveze păcatul lui David invocând obiceiul soldaților de a da soțiilor carte de despărțire înainte ca aceștia să plece la război. În condițiile în care aceștia nu se mai întor-ceau (chiar dacă nu li se găsea trupul neînsu� ețit), ele erau libere să se căsătorească (Ketubot 9b). Însă în cazul Batșebei, actul respectiv nu era în vigoare, � indcă David săvârșise adulter cu ea înainte de moartea soțului ei. Alții au încercat să susțină că David, în calitate de profet, știa că Batșeba îi va � soție și, ca atare, păcatul lui a constat în faptul că s-a unit cu ea înainte de a sosi timpul potrivit.

(Sanhedrin 107b)

Exempli� care

7

Copiii suferă mult când eroii care îi inspiră sunt acuzați de anumite fapte care ar afecta în vreun fel ima-ginea pe care și-au creat-o despre persoanele respective. Lor le este greu să accepte că persoanele pe care încear-că să le imite pot să greșească. Ca atare, nu este indicat să provocăm distrugerea aurei pe care unele personaje biblice au dobândit-o în su� etele elevilor. Cu timpul, aceștia vor înțelege cu mai multă detașare că o singură greșeală nu schimbă într-atât pe om încât să nu mai aibă posibilitatea de recâștigare a stării din care a căzut. Prin urmare, David rămâne unul din cei mai duhovnicești oameni din Sfânta Scriptură, chiar dacă a săvârșit adulter și omucidere. De aceea, nu este nevoie să îi motivăm păcatul ci, mai degrabă, să punem accent pe pocă-ința sa. Însă copiii nu înțeleg astfel lucrurile și, din acest motiv, este necesar să găsim o modalitate mai apropiată de logica lor prin care să justi� căm în mod credibil anumite fapte reprobabile ale unor personaje biblice.

Temă de re� ecție Cum justi� cați îndoiala lui Moise care, în loc să lovească stânca o singură dată pentru a curge apă, a lovit-o de două ori (Num 20,11)? Această greșeală l-a costat intrarea în Canaan!

Punctul pe iCu toate că rabinii, prin intermediul midrașelor, interpretau într-o anumită măsură textul Scripturii,

aceștia atrăgeau atenția că, din conținutul acestora, nu pot � extrase învățături dogmatice! Aceeași ati-tudine au avut-o și Părinții Bisericii față de interpretările care forțau limitele textului biblic. Chiar dacă unii dintre aceștia și-au permis uneori să speculeze, dezvoltările lor nu au fost preluate de Biserică decât

dacă consonau cu interpretările consacrate.