Tehn Manag de Gest Risc

Tehnici manageriale de gestionare a riscurilor prin audit financiar

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE CONTABILITATE I FINANE, CMPULUNG MUSCEL MASTERAT: Contabilitate armonizat i managementul afacerilor Disciplina: Managementul riscurilor financiar contabile Cursuri de zi

RAPORT DE CERCETARE CU TEMA: Tehnici manageriale de gestionare a riscurilor prin audit financiar

Conductor tiinific: Conf. univ. dr. Constantinescu Liliana Aurora

Masterand: Forminte(Litu) Loredana Locul de munc: SC L QUALITY SRL Funcia: director Mail: [email protected] Telefon:0726270274

1. Gf-Deac, Maria Management. Baze generale i legislative, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003 2. Gf-Deac, Maria Teoria deciziei, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004 3. CAFR , 2004


CUPRINS Capitol 1 Introducere Motivatia si importanta alegerii temei....3 Obiectivele cercetarii temei Tehnici manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar..........................................................................................................................4 Ipoteze de lucru...4 Metodologia aplicata...5 Capitol 2 Aspecte teoretice si practice privind tehnicile manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar Notiuni generale legate de gestiunea riscurilor...................................................................6 Tipologia riscurilor financiar contabile...................................................6 Evaluarea riscului prin audit financiar contabil.Metode cantitative si metode calitative...11 Analiza riscurilor in audit...................................................................................................11 Modelul Standardelor Internationale de Audit pentru evaluarea riscului...........................12 Modelul bayesian de evaluare a riscurilor in audit.............................................................13 Modelul functiilor increderii pentru evaluarea riscului in audit.........................................14 Capitolul 3 Studiu de caz Tehnici manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar, la SC CAVYSERVTOP SA ..................................................................................................16 Analiza activitatii societatii comerciale..............................................................................16 Activitati corporale ale societatii comerciale......................................................................32 Piata valorilor mobiliare emisa de societatea comerciala....................................................32 Situatia financiar contabila..................................................................................................35 Capitolul 4 Concluzii si propuneri...38 Capitolul 5 Bibliografie.....39



Capitol 1 INTRODUCERE

1.1. Motivatia si importanta alegerii temei Am optat n alegerea temei Tehnici manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar cu scopul de a ma perfectiona n domeniul teoriei si metodologiei de aplicare a deciziilor manageriale pe baza tehnicilor manageriale de gestionare a riscurilor. Importana temei de studiu este considerabil amplificat de evoluia crizei economice ce se dezvolt alarmant, proces iniiat prin declanarea crizei creditelor subprime, n Statele Unite ale Americii, n august 2007, i propagat n mod inevitabil i tot mai greu controlabil n toate sferele vieii economice internaionale, afectnd, ca o consecin evident a globalizrii, tot mai vaste i mai diverse zone ale afacerilor Date fiind aceste condiii, actualitatea i importana tematicii alese devin evidente. Impactul cercetrii desfurate n vederea elaborrii tezei devine major nu att prin oferirea soluiilor concrete, imediate i universal valabile, o atare finalitate ateptat fiind nu doar exagerat de ambiioas, ci chiar nerealist, ct prin analizarea situaiei actuale sub aspectul deficienelor majore ale capacitii de implementare a strategiilor i tehnicilor specifice de managementul riscului n economia romneasc, identificarea zonelor de necesar i imediat intervenie i urmrirea unor direcii considerate iniial prioritare pentru dezvoltarea managementului riscului, cu identificarea modalitilor de gestionare. Dat fiind complexitatea tematicii i insuficienta abordare a acesteia de ctre literatura de specialitate, cercetarea nu ii poate propune rezolvarea ansamblului problematicii managementului riscului n afaceri n noul context de evoluie macroecoomic ci clarificarea unor anumite probleme, precis identificate i formulate, intenionnd n acelai timp definirea unor noi puncte de plecare, ct mai stabile i ferm conturate, pentru dezvoltarea unor cercetri ulterioare n domeniu. Capitolul introductiv al prezentului raport de cercetare, respectiv capitolul 1, cristalizeaza aspectele fundamentale ale tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor. In cadrul capitolului 2, sunt conturate aspectele teoretice si practice ale tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor si modul de aplicare. In cadrul capitolului 3, sunt conturate aspectele practice ale tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor si modul de aplicare, precum si demonstrarea cresterii competitivitatii unei societati prin analize economice efectuate in timpul desfasurarii activitatilor. In cadrul capitolului 4, sunt conturate concluziile care pot fi desprinse din analiza lucrarii practice expusa in cadrul capitolului 3. In urma aplicarii tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor, se va putea observa ca managerii primesc informatii pertinente si concrete, tehnica le permite mai multa independenta si libertate de actiune. De asemenea, n timpul desfasurarii procesului de utilizare a tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor, se stabilesc relatii ntre manageri si executanti, instaurandu-se un climat favorabil conlucrarii fructuoase ntre oameni n vederea rezolvarii cu succes a sarcinilor trasate, crearea unei tonalitati afective pozitive de ntelegere si exigenta n respectarea regulilor si stimularea dorintei1. Gf-Deac, Maria Management. Baze generale i legislative, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003 2. Gf-Deac, Maria Teoria deciziei, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004 3. CAFR , 2004


participantilor de a-si aduce propria contributie. Consider ca procesul de utilizare a tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor, este mijlocul potrivit ales n vederea obtinerii unor date cat mai concrete si reale, din prezent sau arhiva, date care concura la luarea unor decizii manageriale cat mai precise, conducand in final la cresterea competitivitatii societatilor care administreaza astfel de tehnici.

1.2. Obiectivele cercetarii temei Tehnici manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar Obiectivul general al proiectului se afl n strns corelare cu obiectivul general al cursului semestrialManagementul riscurilor financiar contabile respectiv insusirea procesului de utilizare si exploatare corecta a unor tehnici manageriale de gestiune a riscurilor, care conduc la cresterea competitivitatii societatilor care le aplica, asa subliniaza autorii 1,2. Obiectivele specifice urmarite sunt: 1. Dezvoltarea orizontului de cunoatere prin utilizarea tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar, date ca o activitate necesar n domeniul contabilitii i managementului afacerii ; 2. Insusirea elementelor teoretice, legislative, organizatorice i metodologice privind activitatea de utilizare a tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor prin audit financiar; 3. Formarea deprinderilor aplicative privind metodele i procedurile de urmat n efectuarea actiunilor in cadrul tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor; 4.Utilizarea cantitativ-interpretativ a informaiilor obinute n domeniul managerial de luare a deciziilor. Obiectivele specifice propuse urmresc crearea i consolidarea unui flux rational de utilizare a tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor, n msur s asigure un proces managerial modern, bazat pe rezultate, care s implice factorii de decizie i personalul cu funcii de execuie, astfel nct s se asigure coerena i eficiena n activitatea procesului de desfasurare a activitatilor societatii, ca o performanta manageriala. n acelai timp, prin furnizarea cunotinelor i abilitilor necesare n desfasurarea procesului de utilizare a tehnicilor manageriale de gestiune a riscurilor, se urmrete dezvoltarea capacitii managerilor de a formula politici economice moderne i implicit de a mbunti procesul de planificare economica, strategic i de reglementare. Nu n ultimul rnd, se are n vedere dezvoltarea funcional a colaborrilor i a consultrilor cu factorii interesai, n procesul de utilizare a tehnicilor manageriale a riscurilor. Metoda auditului financiar este o metoda independenta de evaluare a riscurilor financiare, metoda foarte eficienta deoarece furnizeaza date pertinente si obiective. 1.3.Ipoteze de lucru Pe baza literaturii de specialitate i a unor date concrete obtinute de societati care au implementat astfel de tehnici formulate urmtoarele ipoteze de cercetare: Unele prevederi ale legilor contabile n desfasurarea procesului de utilizare tehnici manageriale de gestiune a riscurilor aplicate pentru c nu sunt cunoscute de ctre persoanele de decizie.1. Gf-Deac, Maria Management. Baze generale i legislative, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003 2. Gf-Deac, Maria Teoria deciziei, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004 3. CAFR , 2004


Unele prevederi ale legilor contabile n desfasurarea procesului de utilizare tehnici manageriale de gestiune a riscurilor aplicate pentru c persoanele de decizie nu au resursele/mijloacele necesare. Unele prevederi ale legilor contabile n desfasurarea procesului de utilizare tehnici de gestiune a riscurilor nu sunt aplicate pentru c la nivelul organizatiei(societatii) exist alte mecanisme care funcioneaz pentru atingerea aceluiai obiectiv. n etapa de analiz a datelor empirice aceste ipoteze iniiale de cercetare au fost reformulate. Ipotezele reformulate se regsesc n seciunea de prezentare i interpretare a rezultatelor.

1.4. Metodologia aplicata Pentru testarea ipotezelor propuse s-a folosit pe de-o parte cercetarea tiinific selectiv urmrind omologarea conceptelor, opiniilor i soluiilor, prin analizarea opiniilor specialitilor avizai din domeniul managementului,iar pe de alt parte cercetarea tiinific de caz privind stadiul i cerinele managementului riscului prin audit financiar la compania SC CAVYSERVTOP SA, prin analizarea situaiei concrete a unei organizaii ce activeaz n condiii specifice de risc datorate extinderii i specificului proceselor productive derulate.


Capitolul 2 ASPECTE TEORETICE PRIVIND TEHNICILE MANAGERIALE DE GESTIUNE A RISCURILOR

2.1. Notiuni generale legate de gestiunea riscurilor Riscul n managementul afacerilor este privit, n acest context, ca risc decizional, manifestat n momentul adoptrii i implementrii unei decizii i cauzat de utilizarea unor informaii incomplete, perimate sau greite sau de raionamentele eronate ale factorilor decideni. n funcie de acest risc, autorul menionat propune urmtoarea delimitare a deciziilor manageriale: _ decizii luate n condiii de certitudine, n care obiectivele stabilite au o probabilitate maxim de ndeplinire, iar condiiile de realizare a acestora nu ridic probleme (n condiiile actuale, certitudinea, ca i cadru al fundamentrii deciziilor, se manifest extrem de rar); _ decizii luate n condiii de incertitudine, n care obiectivele au o probabilitate mare de realizare, dar exist probleme serioase n legtur cu modalitile de realizare a acestora, dat fiind faptul c variabilele care intervin sunt mai greu controlabile; _ decizii luate n condiii de risc, n care exist posibilitatea realizrii obiectivelor propuse, dar gradul mare de nesiguran n legtur cu modalitile de realizare poate frna ndeplinirea acestora. Riscul n managementul afacerilor, la fel ca i succesul, este o noiune multidimensional i greu de cuantificat. De regul, rezultatele obinute sunt proporionale cu riscurile asumate, ctigurilor mari fiindu-le asociate i riscuri pe msur. Cu ct mai mari vor f riscurile pe care un manager i le asum, cu att mai extinse vor f i ateptrile sale fa de ctigul preconizat. Din studiile experimentale de psihologie managerial rezult foarte clar existena unei interinfluene ntre nivelul riscului asumat i probabilitatea de a obine succes. 2.2 Tipologia riscurilor financiar-contabile Amplificarea dimensiunii volatile a mediului de afaceri face ca riscurile cu care se confrunt firmele moderne s fie tot mai numeroase i mai diversificate. Din acest motiv, cunoaterea detaliat a tipurilor de risc, care afecteaz dezvoltarea unei afaceri, are o importan semnificativ n nelegerea modului n care acestea pot fi gestionate eficient. Tipologia riscurilor n afaceri este deosebit de complex i nc insuficient structurat. n literatura de specialitate, una dintre cele mai apreciate clasificri aparine lui K.D. Miller, (1992, p. 311), care propune delimitarea riscurilor n funcie de nivelul la care acestea se manifest. Sunt semnalate trei tipuri de risc la care firmele sunt expuse simultan n practica de afaceri, i anume: y riscul generat de mediu - se refer la impactul forelor externe asupra activitii firmelor, fore care acioneaz n toate sectoarele de activitate i care pot determina falimentul unei afaceri (politica fiscal, legislaie, evoluia inflaiei, progresul tehnic, dinamica preului la materii prime, cursul de schimb, factori politici, tulburri sociale, dezastre naturale etc.); V* riscul specific sectorului de activitate - este asociat impactului unor fore sectoriale (industriale) asupra activitii firmelor care opereaz n acel domeniu. Aceste fore se refer la calitatea i disponibilitatea materiilor prime sau a resursei de munc din acel sector, la modificarea preferinei consumatorilor, la capacitatea firmei de a previziona corect cantitatea i

tipurile de bunuri disponibile pe pia sau la intrarea unor noi competitori pe pia; > riscurile specifice firmei - apar sub impactul unor fore interne care pot afecta sensibil realizarea obiectivelor vizate (relaiile cu clienii, furnizorii, concurena, tehnologia folosit, procesele manageriale, motivarea angajailor, probleme legate de responsabilitatea privind produsul, comportamentul angajailor i al clienilor, aciuni judiciare n care este implicat firma etc). Se pot include n categoria riscurilor asociate firmei riscul de performan, determinat de probabilitatea ca produsele create de firm s nu rspund performanelor de calitate solicitate de clieni, precum i riscul de cercetare-dezvoltare, care se manifest atunci cnd firma nu ine pasul cu tendinele de evoluie ale cercetri-inovrii i nu dispune de mijloace tehnologice modeme, la nivelul celor existente pe plan naional sau internaional. n managementul afacerilor, practicienii restrng clasificarea riscurilor, lund n considerare, n special, urmtoarele categorii: Riscul economic este privit ca o consecin a lipsei de adaptare a firmei la variaiile mediului de afaceri (accentuarea concurenei, turbulena pieei, variaia costurilor, calitatea produselor etc). Cadrul complex n care apare riscul economic face ca formele sale de manifestare s fie foarte variate: riscurile n sfera produciei, riscul investiional, riscul informaional, riscul legat de dezvoltarea i aplicarea strategiei firmei, riscurile cauzate de nivelul insuficient de cunotine ale managerului i ale echipei sale, riscurile de neexecutare, riscul de pre etc. Anumii specialiti (Eaker, Fabozzi, Grant, citai de A. Horobe, 2005, p. 56) fac distincie ntre riscul economic naional, specific firmelor care opereaz numai pe piaa autohton, i riscul economic strin, Ia care sunt expuse firmele internaionale, pe care le afecteaz direct. Se apreciaz, ns, c i firmele naionale sunt afectate, indirect, de riscul economic strin, acestea fiind i ele sensibile la influena variaiilor factorilor economici internaionali; Riscul financiar este apreciat n funcie de capitalul deinut i de evoluiile imprevizibile ale pieei financiare. La nivelul economiei naionale, riscul financiar este generat de nesigurana valorificrii capitalului investit pe pieele financiare. Are n vedere expunerea depunerilor n sistemul bancar i a investiiilor pe piaa de capital i pe cea a asigurrilor. Diminuarea riscului financiar solicit adoptarea unor msuri care s mreasc gradul de protecie a sumelor implicate pe piaa financiar, prin dezvoltarea formelor de garantare a capitalului investit, ntrirea funciei de supraveghere a pieei financiare, respectarea procedurilor stabilite n situaii de risc i de reducere a efectelor negative rezultate din producerea acestora. La nivelul firmei, riscul financiar se refer la incapacitatea acesteia de a-i achita datoriile la scaden. El este mai mare pe msur ce crete gradul de ndatorare a firmei. Cele mai frecvente riscuri financiare sunt riscul de insolvabilitate i riscul lipsei de lichiditate. Riscul de faliment, denumit de unii analiti i riscul de afaceri (Sullivan, J., 1999), reprezint probabilitatea ca firma s ias din afaceri, ca o consecin a acumulrii efectelor riscului economic i a celui financiar, sub presiunea factorilor de mediu. Cauzele generatoare sunt numeroase i se refer, ndeosebi la: creterea competiiei pe piaa intern i extern, pierderea unor clieni importani sau falimentul unor furnizori, managementul defectuos, lipsa de adaptare la noile solicitri ale clienilor, reaua-credin (deturnri de fonduri, sabotaj), insuficiena resurselor financiare, informaionale, umane, calamiti naturale etc. Studiile concrete realizate asupra mai multor companii reflect faptul c modul n care sunt percepute i apreciate categoriile de riscuri difer n funcie de numeroi factori, firmele concentrndu-se, ndeosebi, asupra acelor categorii de riscuri la care sunt expuse cu preponderen. Cele care opereaz pe pieele internaionale sunt preocupate, n mare msur, de evaluarea i monitorizarea riscului valutar, a riscului politic i de mediu, n timp ce firmele naionale se concentreaz, cu preponderen, asupra riscului economic naional, riscului de faliment, riscului comercial etc. Riscul comercial este asociat operaiunilor de vnzarecumprare

i se refer la probabilitatea neonorrii obligaiilor de plat contractuale. Riscurile comerciale sunt legate, fie de activitatea economic (de afacerea propriu-zis), fie de mediul n care se deruleaz afacerea (riscuri de conjunctur, riscuri politice, riscul valutar, riscul monetar etc.) Ele pot s apar n perioade diferite ale derulrii afacerii (contractului): riscuri aprute naintea comenzii (generate de schimbarea preurilor de catalog); riscuri ntre comand i expediie (cele mai frecvente sunt riscurile de pre, de fabricaie, de transport, de vnzare etc.) i riscurile aprute n perioada post expediie (riscul de neplat, riscul valutar, riscul de rambursare a creditelor, riscuri de rea-credin). O form cunoscut a riscului comercial este riscul de neexecutare, care se manifest n cazul n care clientul nu mai vrea sau nu mai poate s-i onoreze comanda deja contractat. Dezvoltarea afacerilor pe pieele internaionale amplific aciunea i consecinele tuturor tipurilor de risc la care firma este expus, din perspectiva diversitii formelor sub care apar i a magnitudinii efectelor pe care le genereaz. Acionnd n medii i culturi diferite, care, prin natura lor, accentueaz ameninrile i constrngerile, companiile internaionale sunt puternic afectate de variaiile factorilor economici i politici internaionali (instabilitatea cursurilor de schimb, evenimente i aciuni politice etc). Sub presiunea acestor fore, operaiunile de afaceri sunt expuse unor noi tipuri de riscuri, a cror evaluare i monitorizare este, de cele mai multe ori, dificil de realizat. Din perspectiva diversitii lor i a anvergurii efectelor pe care le genereaz, riscurile la care sunt expuse afacerile internaionale au un grad de complexitate mai ridicat dect cele care afecteaz operaiunile unei firme naionale. Aceast situaie poate fi explicat prin condiiile specifice n care se deruleaz operaiunile de afaceri n mediul internaional, i anume: v' anumite riscuri provin exclusiv din prelucrarea unei piee externe, care, la un moment dat, poate genera turbulene financiare periculoase (riscul valutar, riscul de transfer ele); S exist riscuri specifice intrrii pe o anumit pia extern dat, ce se manifest cu o probabilitate superioar fa de penetrarea pieei autohtone (riscuri determinate de bariere culturale, religioase etc); S sigurana n materie de prognoz i de evaluare a anselor de reuit este mai mic pe pieele internaionale ntruct se bazeaz pe un suport informaional, de regul, mai puin sigur dect cel oferit pe pia autohton (de exemplu, informaii referitoare la bonitatea clienilor); S metodele i tehnicile de gestionare a expunerii la factorii internaionali de risc sunt mai complexe i mai costisitoare. Analiznd riscurile la care sunt expuse, cu preponderen, afacerile economice internaionale, specialitii au propus diferite criterii de delimitare a acestora. n literatura romneasc, una dintre cele mai complexe clasificri aparine profesorului Alexandru Puiu (1997, p. 304-305), care delimiteaz categoriile de risc n funcie de urmtoarele criterii: dup natura i coninutul lor, riscurile de divid n: riscuri cu un coninut neeconomic, care apar i se dezvolt n timp de rzboi, blocad economic, embargou, schimbri ale regimului politic, calamiti naturale .a.; riscuri cu un coninut economic, care reflect posibilitatea de apariie a unor evenimente mai puin controlabile sau necontrolabile, cu aciuni aleatoare, care pot avea influene negative asupra operaiunilor de afaceri. Riscurile economice pot fi: - riscuri la nivel macroeconomic, care se manifest Ia nivel regional sau global, dar pot fi specifice i fiecrei ri. Ele se refer la riscurile valutare i la riscurile conjuncturale (dezastre, rzboaie etc); riscuri la nivel microeconomic. n funcie de cauzele care le-au generat, riscurile pot fi: riscuri naturale; riscuri politice; riscuri de management n domeniul produciei, aprute sub incidena unor disfuncionaliti existente n activitatea de producie;

riscuri contractuale sau de neexecutare a obligaiilor contractuale; riscuri de pre, datorate instabilitii preurilor; riscuri financiar-monetare. dup localizare, riscurile se clasific n: riscuri interne, localizate n cadrul firmei; riscuri externe, cele care apar pe parcursul derulrii operaiunilor de afaceri i provin din mediul extern; > dup raportarea lor la procesul decizional, riscurile pot fi delimitate n: riscuri pure, consecin a unor evenimente accidentale sau fortuite: riscuri fizice (distrugeri datorate calam-nitilor naturale, accidente); riscuri legate de pierderile de date din sistemul electronic, distrugerea arhivelor; riscuri criminale i frauduloase (infraciuni, falsuri, deturnri de fonduri etc); riscuri speculative legate de deciziile ce se iau ntr-o firm n legtur cu ncercarea de a obine un profit mai mare (probabilitate de apariie este cu att mai mare cu ct procesul de extindere a afacerii pe pieele externe este mai amplu). Aceste riscuri pot fi generate de cauze numeroase, care in de: strategii manageriale greit concepute, organizare defectuoas, personal nespecializat, informaii limitate, modificarea nevoilor consumatorilor, atacul concurenei etc. n ciuda faptului c modul de abordare a tipologiei riscurilor variaz foarte mult n lucrrile de specialitate, majoritatea teoreticienilor rmn Ia aprecierea c riscurile care afecteaz cel mai frecvent afacerile internaionale pot fi ncadrate n dou mari categorii: riscul valutar i riscul politic. Celelalte tipuri de risc (riscurile accesului Ia resurse, riscurile de natur competitiv, riscurile de natur cultural), dei prezente, nu au o relevan la fel de semnificativ i pot fi regsite i n contextul strict naional al derulrii afacerilor (riscul economic, riscul comercial, riscul instituional, riscul de faliment etc.). Adoptnd clasificarea de mai sus ca operaional pentru descrierea principalelor categorii de riscuri asociate afacerilor economice internaionale, vom analiza succint cele dou tipuri de riscuri la care sunt expuse, cu preponderen, firmele care opereaz pe pieele internaionale: riscul valutar i riscul politic. Riscul valutar, considerat riscul major cu care se confrunt firmele care opereaz pe pieele internaionale, este generat de efectele negative pe care modificrile cursului de schimb le poate avea asupra afacerilor. Analiza dinamicii cursurilor valutare indic oscilaia lor substanial i de durat, ceea ce poate conduce la pierderi mari n condiiile termenelor lungi de executare a comenzilor contractuale. n ultimele decenii, frecvena i magnitudinea riscului valutar s-a amplificat, ca urmare a fluctuaiilor semnificative, uneori violente, a cursurilor de schimb. Riscul valutar este ncadrat n categoria riscurilor bilaterale, deoarece manifestarea sa poate avea, att o dimensiune pozitiv, ct i una negativ. Companiile se pot confrunta cu pierderi substaniale ca urmare a evoluiei oscilante a cursului de schimb, dar, aceleai variaii de curs, pot determina i ctiguri (n funcie de deprecierea sau aprecierea monedei de pe piaa pe care firma i deruleaz afacerile fa de moneda din ara de origine). Una dintre cauzele majore care determin apariia riscului valutar este inflaia scpat de sub control. O form specific de manifestare a riscului valutar este riscul de transfer valutar, generat de condiiile cu caracter economic, financiar, valutar sau politic care pot mpiedica transferul valutei din ara n care firma i-a derulat afacerile. Aceste riscuri se manifest concret atunci cnd ara gazd introduce o serie de restricii pentru efectuarea transferului valutar sau cnd taxele de transfer sunt majorate excesiv. Asigurarea, pe termen lung, mpotriva riscurilor valutare are o structur destul de complicat deoarece conjunctura pieei internaionale se modific permanent, iar aceast modificare este dificil de previzionat. Strategiile de acoperire a expunerii afacerilor la riscul valutar se bazeaz, ndeosebi, pe utilizarea contractelor la termen, a contractelor futures i a contractelor cu opiuni pe valute

(contracte bursiere sau extrabursiere ncheiate ntre un vnztor i un cumprtor, n care primul vinde celui de-al doilea dreptul, dar nu obligaia, de a cumpra sau vinde un activ Ia un anumit pre). Apreciat ca risc specific mediului internaional al afacerilor, riscul valutar are impact i asupra firmelor a cror afaceri, derulate exclusiv pe piaa naional, nu implic tranzacii n monede strine, dar ai cror furnizori, clieni sau concureni sunt afectai de modificrile cursului de schimb. Riscul politic apare ca urmare a modificrilor produse n mediul politic din ara gazd n care firma i deruleaz afacerile. Riscul politic este generat de incertitudinea legat de anumite evenimente politice care produc instabilitate (rzboi civil, revolte sociale), precum i de modificrile care pot interveni n politicile economice promovate de guvernelor rilor gazd i care pot avea un caracter profund restrictiv pentru afacerile companiilor strine. Numit de unii teoreticieni riscul de politic economic, riscul politic poate s apar sub diferite forme, i anume: > riscul restrngerii importurilor i /sau exporturilor; > riscul de transfer n situaia n care guvernul rii gazd ngrdete repatrierea capitalului investitorilor strini sau a profitului obinut de acetia; > riscul confiscrii activelor, fr acordarea de compensaii; > riscul exproprierii activelor; y riscul naionalizrii activelor; > riscul operaional generat de anumite constrngeri impuse de instituiile politice ale statului gazd asupra managementul firmei; > riscul fiscal - consecin a unei anumite politici monetare i fiscale din ara gazd, generat de nrutirea raportului dintre subveniile publice i impozite (de exemplu, anularea facilitilor fiscale sau scutiri de impozite pentru investitorii strini).

2.3. Evaluarea riscului prin auditul financiar contabil.Metode cantitative si metode calitative. Obiectivul auditului a evoluat de la detectarea fraudelor i erorilor, proces care presupunea o verificare detaliat a tuturor operaiunilor patrimoniale i a nregistrrii lor contabile, la exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de ctre societate. Se urmrete, n acest sens, msura n care informaiile nregistrate n contabilitate reflect evenimentele economice care au avut loc ntr-o anumit perioad, iar eforturile auditorului sunt intensificate pentru identificarea eventualelor manipulri ale informaiilor furnizate de sistemul financiar, pentru prevenirea cazurilor de contabilitate creativ sau fraud. Informaiile furnizate de specialitii n acest domeniu sunt necesare tuturor categoriilor de utilizatori: manageri, acionari i asociai, organe fiscale, bancheri, organizaii sindicale care au uneori interese contradictorii. Din acest motiv rezultatele lucrrilor de audit trebuie s fie corecte i ntocmite pe baza documentelor legale n vigoare. Ele trebuie s asigure calitatea i coerena sistemului contabil i sunt menite s asigure reflectarea corect, sincer i complet n bilan i n contul de profit i pierdere a patrimoniului, situaiei financiare i rezultatelor exerciiului. auditul situaiilor financiare este efectuat pentru a se determina dac situaiile financiare n ansamblu (informaiile verificate) sunt prezentate n acord cu anumite criterii care se refer n special la principiile contabile general acceptate; auditul operaional reprezint analiza oricrei poriuni a procedurilor i metodelor operaionale ale unei organizaii, n scopul evalurii eficienei i eficacitii lor; auditul conformitii trebuie s determine dac entitatea examinat respect anumite proceduri, reguli sau reglementri definite de o autoritate supraordonat. Indiferent de tipul de audit este necesar analiza riscului. n continuare sunt prezentate diferite modaliti n care este abordat aceast activitate. 2.3.1. Analiza riscurilor n audit Orice misiune de audit implic riscuri, iar identificarea lor, nc din etapa de planificare a lucrrilor, este unul din obiectivele principale ale auditorului. Trebuie precizat c este o activitate dificil i nu ofer siguran deplin. Pentru a furniza un rezultat privind nivelul riscurilor este necesar, mai nti, identificare lor. Standardele Internaionale de Audit au n vedere trei categorii principale de riscuri: riscul inerent, riscul de control i riscul de nedetectare. Riscul inerent reprezint susceptibilitatea ca soldul unui cont sau a unei categorii de tranzacii s conin informaii eronate ce ar putea fi semnificative individual sau atunci cnd sunt cumulate cu informaii eronate din alte solduri sau tranzacii, presupunnd c nu au existat controale interne adiacente [CAFR, 2000, 123]. La acest nivel se face abstracie de activitatea de control i de capacitatea acesteia de a detecta neregulile. Sunt riscuri la care este supus ntreprinderea prin activitatea i demersurile sale. Riscul de control reprezint riscul de declarare eronat, ce ar putea aprea n soldul unui cont sau ntr-o categorie de tranzacii i care ar putea fi semnificativ n mod individual sau cumulat cu alte informaii, s nu poat fi prevenit sau detectat i corectat n timp util de sistemele contabile i de control intern [CAFR, 2000, 124]. Riscurile de control reprezint neregulile i erorile care nu sunt descoperite cu ocazia controlului. Evaluarea riscurilor de control se face n funcie de sistemul informatic utilizat, modul de organizare i de inere a contabilitii, modul de organizare a sistemului de control, modul de organizare i aplicare a procedurilor etc. Riscul de control nu poate fi egal cu zero deoarece controlul intern nu poate oferi siguran deplin privind prevenirea sau detectarea erorilor. Auditorul nu poate schimba nivelul controlului, el l poate doar influena prin recomandri privind

ameliorarea, dar aceast influen se va manifesta doar n perioadele ulterioare auditului i numai n condiiile n care conducerea va ine cont de sugestiile fcute [Gf-Deac, autor2 135]. Riscul inerent i riscul de control exist independent de activitatea de audit i nu pot fi controlate de auditor, dar pot fi evaluate i determin proiectarea procedurilor de fond care vor menine riscul de nedetectare la un nivel acceptabil. Riscul de nedetectare reprezint riscul ca o procedur de fond a auditorului s nu detecteze o informaie eronat ce exist n soldul unui cont sau categorie de tranzacii, care ar putea fi semnificativ n mod individual, sau cnd este cumulat cu informaii eronate din alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este legat direct de procedurile de fond ale auditorului. Spre deosebire de riscul inerent i riscul de control, riscul de nedetectare poate fi controlat de auditor prin: planificarea adecvat a auditului; stabilirea corespunztoare a naturii, duratei i ntinderii lucrrilor; identificarea i evaluarea performanelor procedurilor de audit. Evaluarea riscurilor n auditul financiar-contabil: metode calitative i metode cantitative Unele riscuri de nedetectare vor fi ntotdeauna prezente chiar dac un auditor a examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzacii, datorit faptului c, de exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degrab persuasive dect conclusive. 2.3.2.Modelul Standardelor Internaionale de Audit pentru evaluarea riscului Pentru a determina relaia dintre cele trei componente principale ale riscului de audit AICPA (Accounting Principles and Auditing Standars) a propus n 1988 urmtorul model matematic, care s-a meninut pn n prezent: RA = RI x RC x RND, unde: RA riscul de audit; RI riscul inerent; RC riscul de control; RND riscul de nedetectare. Pentru a exprima nivelul riscului de audit se pot utiliza termeni cantitativi (procente) sau calitativi (sczut, mediu, ridicat). Pentru a exemplifica evaluarea cantitativ a riscurilor s presupunem c auditorul a estimat riscul inerent i riscul de control la 40%, iar riscul de audit la 5%. Riscul de nedetectare va fi determinat pe baza formulei prezentate anterior, ca raport ntre riscul de audit i riscul inerent nmulit cu riscul de control la o valoare de 31%. n cazul n care auditorul stabilete c riscul inerent nu poate fi estimat sau c efortul pentru a face aceasta este prea mare comparativ cu avantajele determinrii lui exacte, poate stabili valoarea acestuia ca fiind 100%. n acest caz riscul de nedetectare va fi 10%. Dac ns hotrte s atribuie i riscului de control 100% riscul de nedetectare va fi 50%. Modelul din standarde pornete de la premisa c cele trei componente ale riscului de audit sunt independente ceea ce nu corespunde realitii deoarece conducerea va stabili un nivel al controlului astfel nct s poat fi determinate erorile generate de riscul inerent. n aceste condiii, evaluarea separat a riscului inerent i a celui de control nu va avea ca rezultat un nivel real al riscului. O alt modalitate de evaluare a riscului este cea calitativ, prin estimri de genul sczut, mediu, ridicat, ca n figura urmtoare:

Tabel nr. 1 Estimare riscului de nedetectare - exprimat calitativ Riscul de control Ridicat Mediu Scazut Ridicat Foarte scazut Scazut Mediu Riscul inerent Mediu Scazut Mediu Ridicat Scazut Mediu Ridicat Foarte ridicat Sursa: [Cosserat, 2005, 138] 2.4.Modelul bayesian de evaluare a riscului n audit Modelul bayesian de evaluare a riscului exprim posibilitatea de a utiliza estimri cu probabiliti personale i obiective modificabile pe msur ce apar date noi, deoarece elementele de incertitudine sunt numeroase, subiective i pot fi revizuite ca urmare a achiziiei de informaii. n audit acest model a fost introdus prima dat de Institutul Canadian al Contabililor Autorizai, n 1980 i a fost preluat i dezvoltat de un numr mare de cercettori. n audit toate modelele denumite bayesiene au la baz teoria lui Thomas Bayes care a elaborat procedee de revizuire a probabilitilor prin schimbarea probabilitilor iniiale pe baza unor rezultate obinute experimental. Astfel, probabilitatea de producere a unui eveniment este condiionat de un alt eveniment necunoscut sau nesigur. Formula general a teoremei lui Bayes, aplicabil i n audit, pentru calculul probabilitilor posterioare care aduc informaii suplimentare personalului decident este urmtoare: P(A ) P(A | E )P(E ) P(E | A ) j jii ij= unde: P(Ei) probabilitatea necondiionat sau anterioar a erorilor; P(Ei|Aj) probabilitatea posterioar (condiionat), respectiv probabilitatea de manifestare a strii E n ipoteza rezultatelor A aferente experimentului. n audit aceasta reprezint probabilitatea acceptrii situaiilor financiare pe baza probelor chiar dac ele conin erori (riscul auditorului de acceptare incorect); P(Aj) probabilitatea marginal, total sau simultan a evidenei care implic acceptare. P(Aj|Ei) probabilitatea condiionat a erorilor, dat de declaraiile financiare pe baza probelor (riscul utilizatorului de acceptare nejustificat a situaiilor financiare). Cel mai important avantaj al acestei abordri este dat de posibilitatea ca toate probele s poat fi integrate i de posibilitatea ca riscul s poat fi controlat i determinat la diverse niveluri de descompunere i s poat fi agregat pentru a obine riscul situaiilor financiare pe ansamblu. Cel mai important dezavantaj este dificultatea obinerii datelor de intrare.

2.5. Modelul funciilor ncrederii pentru evaluarea riscului n audit Deoarece o probabilitate egal cu 1 nseamn certitudine, s-ar prea c exist erori materiale n conturi. Dar acesta nu este ceea ce dorete auditorul cnd decide s nu ia n considerare factorii

inereni. Intenia auditorului este reprezentat mai bine prin funciile ncrederii care reflect c o valoare egal cu 1 nseamn doar c duce lips de probe n ceea ce privete factorii inereni. ntr-o situaie extrem auditorul poate crede, pe baza factorilor inereni, c un cont este corect i totui s nu fie dispus s atribuie factori de certitudine. n acest caz, conform standardului SAS 70, auditorul poate s atribuie o valoare mai mic dect maximul, respectiv 70%, riscului inerent. Aceasta sugereaz c probele sunt nefavorabile indiferent de intuiia auditorului. Interpretarea probabilistic devine i mai confuz dac auditorul stabilete nivelul riscului Evaluarea riscurilor n auditul financiar-contabil: metode calitative i metode cantitative inerent la 50%. Ce nseamn asta: c auditorul este complet ignorant cu privire la starea contului sau c exist mai multe dovezi privind corectitudinea conturilor ca n cazul anterior cnd factorul de certitudine era 30%? Funciile ncrederii utilizeaz incertitudinea motiv pentru care permit o mai corect interpretare a alegerilor auditorului. Cnd auditorul stabilete riscul de audit la 70%, rezult ca 30% din factorii inereni sunt identificai i repartizai, iar restul de 70% reprezint incertitudine. n acest caz posibilitatea s existe erori este de 70%, dar posibilitatea s fie absente asemenea erori este de 100%. Cnd riscul este stabilit la 50%, posibilitatea existenei erorilor se reduce la 50%, dar posibilitatea s lipseasc orice fel de erori este tot 100%.

Capitolul 3 Studiu de caz Tehnici manageriale de gestionare a riscurilor prin audit financiar la SC CAVYSERVTOP SA Denumirea entitatii emitente: S.C.CAVYSERVTOP SA . Sediul social: Bucuresti, B-dul I.C.Bratianu nr.29-33, sector 3 Telefon 021/313.14.03, fax 021/313.98.48 Cod unic de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: 327763, atribut fiscal RO Numar de ordine in Registrul Comertului: J40/8281/1991 Capital social subscris si varsat: 12.067.640 lei Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea comerciala sunt: Nr.actiuni: 301.691 buc; Valoare nominala: 40 lei; Valoarea de piata, in 2010 a fost de min. 207 max. 390 lei pe actiune ; Societatea este cotata pe piata de capital din 22.02.1997 sub simbolul COCR Actiunile sunt admise la tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti, Piata Electronica Rasdaq, sub simbolul COCR. Starea actiunilor: tranzactionabile. Nu exista restrictii. Societatea nu are cunostinta despre existenta unor acorduri intre actionari, care ar putea avea ca rezultat restrictionarea tranzactionarii valorilor mobiliare. Societatea nu a emis obligatiuni de la infiintare. 3.1.ANALIZA ACTIVITII SOCIETII COMERCIALE Descrierea activitii de baz a societii comerciale Activitatea de baza a societatii este : inchirierea si subanchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate - cod CAEN 6820; Data de nfiinare a societii comerciale este 1991 prin H.G. 1040/25.09.1990, in conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990;

Fuziuni sau reorganizri semnificative ale societii comerciale, ale filialelor sale sau ale societilor controlate, n timpul exerciiului financiar; In semestrul I 2010 a fost infiintata SC CAVYSERVTOP SP SA , avand ca actionar unic SC CAVYSERVTOP SA . Capitalul social este de 1000 lei care se divide in 100 parti sociale. Obiectul de activitate al societatii nou infiintate il constituie prestarea activitatilor de intretinere corporala. Societatea a inceput efectiv derularea activitatii in luna iunie. c) nu au avut loc schimbari in controlul asupra societatii; d) achiziii i nstrinri substantiale de active; In data de 04.08.2010 s-a incheiat contractul privind vanzarea spatiului comercial din Bucuresti, str. Badea Cartan nr. 67, bl. 37A , sector 2, la pretul de 340.000 euro fara TVA , catre Banica Mircea si Banica Gheorghe. e) alte evenimente: Precizarea potenialelor probleme legate de dreptul de proprietate asupra activelor corporale ale societii comerciale. In ceea ce priveste dreptul de proprietate a existat un singur dosar pe rolul instantelor judecatoresti, privind proprietatea asupra unei camere in suprafata de circa 16 mp situate la parterul bl. 16 din B-dul Unirii nr.27, care a fost inchiriata de catre PMB unei societati comerciale. Aceasta camera a facut parte integranta din magazinul Confortul, fiind revendicata de CAVYSERVTOP SA in instanta. Cererea CAVYSERVTOP SA a fost admisa prin sentinta Tribunalului Bucuresti (in contradictoriul cu Primaria Bucuresti), dispunandu-se totodata si evacuarea societatii ocupante. Apelurile declarate de Primaria si chrias, precum si recursul declarat de Primarie au fost respinse, sentinta Tribunalului Bucuresti fiind definitiva si irevocabila.La data de 14.07.2010 prin intermediul executorului judecatoresc societatea CAVYSERVTOP SA a fost pusa in posesia spatiului revendicat.

Alte Litigii: A) Situaia litigioas dintre CAVYSERVTOP SA - SIF TRANSILVANIA si CNVM i. Prin Ordonanta 759/19.09.2007, societatea a fost amendata de CNVM cu suma de 1.013.330 ron, reprezentand jumatate din valoarea tranzactiilor de cumparare efectuate in perioada 24

31.05.2007 cu actiuni SIF Transilvania. Considerand abuziva si nelegala Ordonanta 759/19.09.2007, SC CAVYSERVTOP SA a contestat sanctiunea in contencios administrativ, intrucat respectivele tranzactii au fost legitime si nu au incalcat prevederile Legii 297/2004, neavand nicidecum la baza informatii privilegiate. In prezent dosarul se afla pe rolul Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII-a Contencios Administrativ si Fiscal (Dosar nr. 2303/2/2008), cu termen de judecata la data de 08.09.2010. Executarea amenzii dispusa prin ordonanta CNVM mentionata, a fost suspendata pana la solutionarea Dosarului nr. 2303/2/2008, prin sentinta civila nr. 2162/03.09.2008, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti.

B) Situatia litigioasa dintre SC CAVYSERVTOP SA - SIF MUNTENIA SIF Muntenia, acionar semnificativ, a solicitat anularea punctelor 6 i 7 ale hotrrii AGOA SC CAVYSERVTOP SA S.A. din 29.04.2008 precum i a hotrrii AGEA SC CAVYSERVTOP SA din aceeai dat, litigiul facand obiectul Dosarului nr. 21962/3/2008, solutionat de Tribunalul Bucuresti, fiind respinsa cererea SIF IV prin sentinta Tribunalului Bucuresti din 23.01.2009. Menionm c hotrrile atacate au fcut obiectul rapoartelor curente publicate pe www.bvb.ro la data de 05.05.2008, au fost menionate la ORCTB i publicate n M.Of. Partea a IV-a nr. 2780/21.V.2008. In prezent cauza se afla in apel pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, dosarul nr. 21962/3/2008 cu termen de judecata la data de 27.04.2011. C) Situatia litigioasa dintre SC CAVYSERVTOP SA SC Turnover ABC SA si Tudor Dumitru In luna iunie 2010 actionarii SC Turnover ABC SA si Tudor Dumitru au formulat o cerere de chemare in judecata avand ca obiect anulare a hotararii AGA nr. 3 din 30.04.2010 prin care a fost aprobata actiunea in raspundere impotriva dlui Besliu Aurel. Cererea a facut obiectul dosarului nr. 29077/3/2010 fiind solutionat de Tribunalul Bucuresti sectia a VI-a Comerciala in sensul respingerii cerererii ca neintemeiata. D) Situatia litigioasa dintre SC CAVYSERVTOP SA Bursa de Creante In luna septembrie 2010 SC Bursa de Creante SMC SA, in calitate de cesionar in baza contractului de cesiune de creante si drepturi litigioase incheiat cu dna Marin Georgeta Florentina, fost administrator al SC CAVYSERVTOP SA , a chemat in judecata SC CAVYSERVTOP SA (pe procedura ordonantei de plata) pentru plata sumei de 280.000 lei, reprezentand contravaloare servicii prestate in baza contractului de administrare. Cererea a facut obiectul dosarului nr. 44067/3/2010 fiind

solutionat de Tribunalul Bucuresti sectia a VI-a Comerciala in sensul respingerii cerererii ca neintemeiata. Hotararea este irevocabila. La 31 decembrie 2010 societatea detine actiuni, cumparate cu scopul de detinere pe termen scurt, la urmatoarele societati comerciale (cont 5082): Investitii financiare pe termen scurt in portofoliu la 31.12.2010: DENUMIREA Nr.actiuni Pret mediu Valoare la SOCIETATII SCDM UNIREA BUCUR OBOR SEMROM OLTENIA TOTAL 380 201 159,382 159.963 de detinere 11.5000 0.2699 1.0884 pret de detinere 4,370 54 173,473 177.897 33.060 462 213.572 247.094 lei Depreciere la 31.12.2010

Valoare la pret de piata

In anul 2010 societatea nu a efectuat plasamente pe piata de capital. Elemente de evaluare general: rezultat net ( 4.170.479 ) lei; cifra de afaceri 15.654.766 lei; export zero; cheltuieli 26.070.007 lei; procent din pia deinut 3,5% din totatul de 285.000 mp suprafata inchiriabila existenta in shopping-mall-urile din Bucuresti ( 25% din suprafata inchiriabila a centrelor comerciale la nivel national de 2,82 mil mp din care numai in Bucuresti 1,15 mil mp , conform raportului de piata realizat de compania Regatta, remis Agerpres ). Mediafatada CAVYSERVTOP SA Media Channel a detinut o cota de piata de 7,5% din piata de outdoor pe Bucuresti si 3% din cea la nivel national conform cifrelor oficiale comunicate in piata pentru anul 2010. In anul 2010 societatea a obtinut venituri din vanzarea spatiului publicitar pe mediafatada CAVYSERVTOP SA Media Chanel in suma 6.561.519 lei, mai mari cu cu 13% decat in in 2010 in timp ce piata bucuresteana de outdoor a scazut cu peste 20%. Contractele incheiate in 2010 au depasit cu 30% valoarea contractelor incheiate in 2009, insa aceste venituri sunt repartizate din punct de vedere contabil , partial si in exercitiul fiscal 2011. Indicatori de lichiditate:

Lichiditate curenta = Active curente/Datorii curente = (8.919.040/17.362.901) = 0,51 cu cat indicatorul este mai mare ca 1 cu atat lichiditatea societatii este mai buna; Indicatorul lichiditatii imediate (Active curente stocuri)/Datorii curente =

(8.667.635/17.362.901) = 0,50 cu cat indicatorul este mai mare ca 1 cu atat lichiditatea societatii este mai buna. Evaluarea nivelului tehnic al societii comerciale Societatea inchiriereaza spatii comerciale proprii sau inchiriate avand un nivel mediu de dotare.cu exceptia magazinului CAVYSERVTOP SA . Magazinul CAVYSERVTOP SA s-a inchis la 01 mai 2008 pentru inceperea lucrarilor de demolare, extindere, consolidare si modernizare si a fost redeschis la inceputul lunii octombrie 2010. Pe langa consolidarea seismica, lucrarile de modernizare au vizat si marirea suprafetei construite de la 10.000 de metri patrati la 25.000 de metri patrati, in timp ce suprafata inchiriabila a crescut de la 6.000 metri patrati la 10.000 metri patrati. La data deschiderii suprafata inchiriata reprezenta 85% din totalul suprafetei inchiriabile , la o chirie medie de 47 eur/mp + TVA corespunzatoare unei chirii lunare de 387.265 eur + TVA , chirie care va creste treptat pana la 52,23 eur/mp plus TVA corespunzatoare unei chirii lunare de 432.305 eur + TVA in anul 2012. Pentru perioada viitoare avem in vedere gestionarea optima a spatiilor disponibile astfel incat dupa inchirierea totala a spatiilor comerciale sa realizam o cifra de afaceri lunara de circa 460.000 eur + TVA. Ultimele contracte semnate s-au incheiat cu o chirie variabila la turnover rent de 15-25% din vanzarile lunare. Deasemenea , avem in vedere inlocuirea chiriasilor rauplatnici , proces facilitat de faptul ca spatiile vacante sunt amenajate in proportie de 90%, amenajari care conform contractului de inchiriere raman in custodia societatii reprezentand daune interese, fara vreo alta plata ulterioara. Un efect negativ asupra activitatii comerciale prin diminuarea semnificativa a incasarilor chiriasilor si asupra traficului scazut de clienti care a scazut de la 10.000/zi in primele zile de la deschidere la 5.000/zi in magazinul CAVYSERVTOP SA , se datoreaza restrictiilor excesive ale Primariei Municipiului Bucuresti care desi a avizat constructia parcarii CAVYSERVTOP SA , a intarziat nejustificat reglementarea traficului auto pe strazile adiacente parcarii si montarea semnelor de circulatie in scopul facilitarii accesului auto in zona. La data prezentului raport aceasta problema este solutionata ca urmare a insistentelor reprezentantilor societatii pentru rezolvarea acestui aspect si numai dupa ce acestia au facut public ca urmeaz s convocm Primria Bucureti la o conciliere n

vederea soluionrii problemelor semnalate, in caz contrar urmand a ne adresa adresa instanei de judecat pentru soluionarea diferendului. In vederea sustinerii si imbunatatirii activitatii comerciale desfasurate in magazinul CAVYSERVTOP SA , societatea noastra are in vedere transpunerea in practica a unui plan complex de masuri care are in vedere urmatoarele directii de actiune in anul 2011: 1. Efectuarea unor cercetari de marketing care au rolul de a pozitiona magazinul CAVYSERVTOP SA in raport cu concurenta, de a exemplifica brandurile actuale de interes pentru clienti dar si cele potentiale susceptibile de a veni in CAVYSERVTOP SA si totodata categoriile de clienti actuali si potentiali. 2. Activitati de BTL ce-si propun cresterea traficului si cresterea vizibilitatii magazinului CAVYSERVTOP SA in randul publicului. In acest sens a fost demarat deja proiectul Aleea Celebritatilor din Piata Timpului prin care sunt omagiate personalitati culturale nationale pe modelul Walk of Fame iar alte proiecte sunt in curs de derulare. 3. Incurarajarea vanzarilor prin promotii punctuale in magazinul CAVYSERVTOP SA in raport cu evenimentele calendaristice majore: St Valentine, Dragobete, etc. 4. Reconstruirea integrala a sitelui internet www.CAVYSERVTOP SA .ro avand ca element de noutate incurajarea brandurilor din magazinul CAVYSERVTOP SA de a-si expune produsele online in scopul atragerii clientilor si a cresterii vanzarilor. 5. Intensificarea programelor de marketing direct prin cresterea bazei de clienti fideli si informarea acestora periodica prin newslettere online, flyere, doorhangere, SMS-uri, etc. 6. Introducerea unui card de fidelitate cobranded cu o banca ce are ca scop fidelizarea clientilor si impulsionarea vanzarilor in magazinul CAVYSERVTOP SA . 7. Ameliorarea portofoliului de parteneri chiriasi prin discutarea aspectelor particulare cu care se confrunta fiecare si pastrarea acelora viabili si buni platnici 8. Dezvoltarea parteneriatelor media ce vor asigura o maxima vizibilitatea pe toate suporturile media (presa scrisa, radio, tv, online) a magazinului CAVYSERVTOP SA . In acest sens, in bugetul pe anul 2011 s-a alocat o suma minima de 600.000 euro, similara celei din anul 2010 , negociat cu partenerii pentru promovarea brandurilor din portofoliul nostru: CAVYSERVTOP SA Store, CAVYSERVTOP SA Spa, CAVYSERVTOP SA Spa Hotel, CAVYSERVTOP SA MediaChannel, Vision Club, Galeria Designerilor Romani, Comturist 9. Imbunatatirea mixului de branduri existent in acest moment.

10. Dezvoltarea si promovarea Galeriei Designerilor Romani prin incurajarea intalnirilor dintre designeri si presa, organizarea de fashion show-uri, construirea unui trend romanesc prin promovarea unor colectii pret-a-porter si nu numai. 11. Monitorizarea permanenta a concurentei si atragerea unor branduri de succes din alte shopping centere care sunt interesate de extindere sau de relocare. Evaluarea nivelului tehnic al societatii comerciale presupune analiza segmentului de piata si produselor oferite de societate: Principala piaa la care se adreseaza societatea este piata imobiliara pentru spatii comerciale tip shopping mall (shopping center) la nivelul municipiului Bucuresti, care insumeaza o suprafata totala de 285.000 mp. Ponderea fiecrei categorii de produse sau servicii oferite de societate n veniturile totale realizate i n totalul cifrei de afaceri ale societii comerciale pentru ultimii patru ani:

Venituri Anul 0 2007 2008 2009 2010 din inchirieri lei 1 16.023.363 10.341.413 5.614.880 7.549.211

Total venituri lei 2 43.917.404 13.065.931 25.744.979 21.916.028

Cifra de Afaceri 3 16.693.621 11.017.842 11.714.777 15.654.766

Ponderea venit.din inchirieri in Cifra de Afaceri 4=1/3*100 95,98 93,86 47,93 48,22

Ponderea venit.din inchirieri in total venituri 5=1/2*100 36,49 79,15 21,81 34,45

Produsele noi avute n vedere pentru care se va afecta un volum substanial de active n viitorul exerciiu financiar precum i stadiul de dezvoltare al acestor produse. In sedinta Consiliului de Administratie din 11.02.2008 s-a aprobat planul de marketing, business planul pentru consolidarea si modernizarea magazinului CAVYSERVTOP SA si graficul de lucrari pentru perioada 01.05.200831.10.2009 pentru realizarea proiectului noului magazin, proiect de investitii aprobat in A.G.E.A din 11.12.2006 impreuna cu aprobarea contractarii unui credit de maximum 25 mil euro pe o perioada de max 12 ani cu pana la 2 ani de gratie. In sedinta Consiliului de Administratie din 11.02.2008 a fost aprobat business planul pentru consolidarea si modernizarea magazinului CAVYSERVTOP SA , plan care avea in vedere o chirie tinta de 60 eur/mp. In AGEA din

07.08.2008 s-a aprobat suplimentarea valorii investitiei la 28.849.000 eur + TVA si contractarea pachetului de credite de la BCR in valoare totala de 22.325.000 eur. Pentru accesarea surselor imprumutate necesare finantarii proiectului s-au contactat primele 30 de banci din Romania, carora li s-a prezentat proiectul si le-a fost solicitata o oferta indicativa. La solicitarea formala, oferta Piraeus a fost incompleta si nu a mai fost imbunatatita pana in momentul convocarii AGA. Finantatorul a fost ales dintr-un numar final de 6 banci ( ( BCR, Raiffeisen, Leumi, Piraeus, Credit Europe, Alpha Bank ), oferta BCR fiind in ansamblu cea mai completa si mai avantajoasa pentru societate. Finantatorul a fost aprobat in AGEA din 07 august 2008. Ca urmare a decalarii termenului de deschidere, a fost necesara contractarea unui credit de 3.000.000 lei cu rambursare in 36 de rate lunare care includ 6 luni de gratie, la o dobanda variabila ROBOR la 6 luni, cu Transilvania Leasing IFN. In anul 2010 s-a achitat numai dobanda, urmand ca rambursarea efectiva a creditului sa se efectueze incepand cu data de 01.03.2011. Creditul a fost aprobat in sedinta Consiliului de Administratie din data de 14. 07.2010. Pana la data prezentului raport s-a rambursat prima rata in valoare de 116.835,48 lei. Incepand cu data de 01 octombrie 2009 societatea a extins modalitatile de contractare a spatiilor comerciale prin angajarea unui director comercial. Pentru inchirierea spatiilor comerciale s-a avut in vedere contractul cadru care a fost adaptat in functie de negocierile desfasurate cu fiecare chirias in parte, urmarindu-se in principal inchirierea spatiilor comerciale pe orizontala si pe verticala avand la baza conceptul de department store si inchirierera spatiilor la un tarif maxim posibil in conditiile gravei crize economice actuale dar care sa asigure totodata veniturile si disponibilitatile societatii la un nivel comparabil cu cel avut in vedere la aprobarea proiectului in contextul economic actual. Contractele de inchiriere au in totalitate acordul Comitetului Director al societatii. In A.G.E.A. din 03.08.2009 s-a aprobat ca data deschiderii sa fie 14.02.2010 iar in A.G.E.A din 29.01.2010 s-a aprobat ca deschiderea CAVYSERVTOP SA Department Store sa se faca in luna mai 2010 in situatia in care gradul de inchiriere depaseste 85% din total suprafata inchiriabila sau in luna septembrie 2010 daca in luna mai 2010 gradul de inchiriere este sub 85%. Conform hotararii AGA, magazinul a fost deschis oficial in data de 30 septembrie iar pentru public incepand cu 2 octombrie 2010. Termenul de executie prevazut initial a fost depasit ca urmare a mai multor factori dintre care semnificativi sunt urmatorii: - modificarea proiectului initial fiind necesara construirea unui bypass in canalizarea publica a municipalitatii care sa permita demolarea canalului colector ce strabatea subsolul actualei parcari multietajate. Fara asumarea si executarea acestui bypass, ApaNova nu aproba constructia parcarii,

ceea ce facea imposibila modernizarea magazinului CAVYSERVTOP SA . Din aceasta cauza, societatea a investit 0,6 mil euro in modernizarea domeniului public. - finalizarea cu mare dificultate a contractului cu Distrigaz in luna ianuarie 2010 a decalat inceperea gleturilor si a montarii gresiei; - BCR a exercitat permanent o presiune majora asupra societatii, neefectuand platile in timp util si impunand renegocierea dobanzii; - chiriasii nu au gasit finantarea necesara amenajarii spatiilor comerciale; Aspectele pozitive ale decalarii termenului de finalizare cuprind: - micsorarea costurilor de realizare a proiectului si obtinerea unei economii de 4.349.000 euro plus TVA, fara afectarea nivelului calitativ, valoarea finala a proiectului fiind de 24.500.00 euro plus TVA fata de 28.849.000 euro plus TVA aprobata initial; - realizarea in bune conditii foarte bune a lucrarilor de finisaje interioare. In aceasi ordine de idei chiriasii au intrat in spatii dupa finalizarea lucrarilor de catre beneficiar, un factor relevant fiind eliminarea totala a riscului ca finisajele spatiilor comune, circulatiilor, etc sa sufere deteriorari pe parcursul amenajarilor de spatii comerciale inchiriate. De asemenea, delimitarea lucrarilor efectuate de beneficiar si chiriasi este semnificativa si pentru o foarte buna coordonare cu chiriasii pe partea de amenajari si instalatii pentru zona de delimitare dintre beneficiar si chiriasi; Se mentine nealterata unicitatea si noutatea proiectului prin evitarea confuziilor cauzate de eventuala deschidere simultana cu mall-urile Cotroceni Park, Sun Plaza sau altele similare.

Proiectul CAVYSERVTOP SA Department Store se doreste a fi complet diferit de actualul model de shopping center/ shopping mall, intentionand sa polarizeze piata produselor de calitate premium nu neaparat de lux prin ofertarea spre inchiriere a spatiilor comerciale in sistem Department Store direct catre detinatorii de brand-uri tip high end market sau catre detinatorii de francize pentru asemenea produse. Ideea este de a concentra in acest centru nu numai marcile de tip high end market si fashion designers precum Truzzi, Mastai Feretti, Rodrigo, Cesare Paciotti D&G, Pierre Cardin, GUARA, Cocoa, Triumph, Whitard of Chelsea, 60% din targetul proiectului. O enumerare a atuurilor de succes ale acestui concept de pionierat in Romania ar trebui inceputa cu locatia excelenta la kilometrul 0 al capitalei - beneficiind de o mare vizibilitate, o expunere de top din punct de vedere al traficului de persoane si vehicule precum si de facila accesibilitate, toate cu impact deosebit de favorabil asupra numarului de vizitatori. Enumerarea, fara a fi exhaustiva, ar ci si branduri ale designerilor romani catre asteapta oportunitati de intrare pe piata romaneasca adecvate standing-ului lor, marci care reprezinta circa

putea continua cu facilitatile de parcare moderna la standarde europene de capacitate si conceptie, cu facilitatile de promovare si reclama avangardista in sistem complex si multifunctional de media fatada - inaugurat la 01 decembrie 2008 (cea mai mare mediafatada outdoor din Europa de Est si a doua din Europa), cu spatiile comerciale - in suprafata totala de 9.675 m2 - cu finisari deosebite care, punand in valoare calitatea marfurilor, sunt menite a crea o ambianta luxoasa, placuta, relaxanta si moderna care sa incite la shopping, cu facilitati de petrecere a timpului liber ( cafenele, loc de joaca pentru copii). In dezvoltarea conceptului un rol esential l-a avut si studierea clientilor tinta respectiv populatia cu venituri de peste 2.500 euro/persoana/luna, respectiv 2,59% ( procent in continua crestere) din populatia Romaniei din care peste 50% locuieste in Bucuresti. Luand in considerare profilul publicului tinta, obiceiurile lui de shopping in materie de produse de calitate ridicata si mai putin de lux, concurenta din domeniu si amplasarea proiectului s-a conturat necesitatea crearii unui centru comercial cu un puternic segment de moda selectiva si de aici crearea unui portofoliu de chiriasi care sa asigure o oferta asemanatoare cu cea din strainatate atat din punct de vedere al marcilor, al noutatii colectiilor prezentate cat si al preturilor de vanzare. Spatiile comerciale au fost, astfel, predefinite pe nivel, in cadrul unui concept personalizat pe verticala, incepand cu subsolul dedicat design-ului de interior si articolelor pentru casa si continuand cu parterul pentru accesorii, bijuterii, parfumerie si cosmetica selectiva, etajele 1,2 si 3 dedicate accesoriilor si vestimentatiei de dama inclusiv prin includerea de boutique-uri insula menite a prezenta colectia unitara a brand-ului respectiv, etajul 4 dedicat accesoriilor si vestimentatiei masculine cu includerea unui spatiu de cafenea si etajul 5 care continua ideea de spatii leisure cu o alta locatie de cafenea si de loc de joaca pentru copii, incadrate in profilul dedicat articolelor de incaltaminte si imbracaminte pentru copii si tineret.\ Evaluarea activitii de aprovizionare tehnico-material (surse indigene,surse import) - pentru activitatea curenta sursele de aprovizionare sunt cele indigene, pentru activitatea de investitii se utilizeaza si surse din import.

Evaluarea activitii de vnzare Descrierea evoluiei vnzarilor secvenial pe piaa intern i/sau extern i a perspectivelor vnzarilor pe termen mediu si lung piata imobiliara in zona centrala a Bucurestiului pe segmentul de piata corespunzator a atins un nivel de saturatie in ceea ce priveste oferta;

Descrierea situaiei concureniale n domeniul de activitate al societii comerciale, a ponderii pe pia a produselor sau serviciilor societii comerciale i a principalilor competitori - se constata existenta unui numar tot mai mare de competitori pe piata imobiliara de tip shopping mall care investesc mult in facilitati pentru parcare, spatii recreative, spatii alocate centrelor de infrumusetare si tip spa, spatii pentru alimentatie publica si hipermarketuri, concentrate in centre comerciale complexe. Prin facilitatile oferite si nivelul finisarilor interioare si exterioare, aceste centre comerciale reprezinta o concurenta serioasa ce nu trebuie ignorata. Descrierea oricrei dependene semnificative a societii comerciale fa de un singur client sau fa de un grup de clieni a crui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societii. Nu este cazul. Evaluarea aspectelor legate de personalul societii comerciale Precizarea numrului i a nivelului de pregtire a angajailor societii comerciale precum i a gradului de sindicalizare a forei de munc; Societatea a avut in 2010 un nr. mediu de 32 salariati, din care: 14 cu studii superioare si 18 cu studii medii. Situatia pe varste se prezinta astfel : intre 20 30 ani, 11 salariati ; intre 31 - 40 ani, 8 salariati ; intre 41- 50 ani, 4 salariati ; peste 50 60 ani, 9 salariati. Nu sunt organizati in sindicate. Negocierea salariilor se face de catre Consiliul de Administratie. In situatia desfacerii contractului de munca din motive neimputabile salariatului, se va acorda acestuia o compensatie de 1 salariu tarifar in afara drepturilor salariale cuvenite la zi. Descrierea raporturilor dintre manager i angajai precum i a oricror elemente conflictuale ce caracterizeaz aceste raporturi. Relatiile intre patronat, conducerea societatii si salariati au fost armonioase si nu s-au inregistrat conflicte de munca sau alte incidente de aceasta natura si nici accidente de munca.

Evaluarea aspectelor legate de impactul activitii de baz a emitentului asupra mediului nconjurtor. Descrierea sintetic a impactului activitilor de baz ale emitentului asupra mediului nconjurtor precum i a oricror litigii existente sau preconizate cu privire la nclcarea legislaiei privind protecia mediului nconjurtor. In cursul anului 2010 societatea nu a avut probleme de mediu. Evaluarea activitii de cercetare i dezvoltare Precizarea cheltuielilor n exerciiul financiar precum i a celor ce se anticipeaz n exerciiul financiar urmtor pentru activitatea de cercetare dezvoltare. In anul 2010 nu s-au alocat fonduri in BVC pentru cercetare dezvoltare. Investitiile de cercetare-dezvoltare au fost sustinute din bugetul de marketing prin pozitionarea in zona de high tech a magazinului CAVYSERVTOP SA si prin dezvoltarea Galeriei Avatar, a Cabinei de proba virtuala, a oglindei virtuale si a retelei de ecrane indoor.

Evaluarea activitii societii comerciale privind managementul riscului Descrierea expunerii societii comerciale fa de riscul de pre, de credit, de lichiditate i de cash flow. Descrierea politicilor i a obiectivelor societii comerciale privind managementul riscului. In cursul anului 2010 societatea si-a asigurat lichiditatea din surse proprii , generate de activitatea curenta si din surse atrase. Societatea are angajat un pachet de credite in valoare totala de 22.136.430 euro pe care l-a garantat cu un mix de creante - ipoteca pe magazinul CAVYSERVTOP SA constructia actuala si cea viitoare, cesiunea incasarilor din proiect, cesionarea drepturilor ce decurg din Autorizatia de construire. Pana la finalizarea proiectului s-a utilizat suma de 21.093.466,67 euro , rezultand o economie de 1.042.963,33 eur neutilizati din creditul aprobat, pana la 31.decembrie 2010 rambursandu-se 2.824.124,79 euro, soldul creditului la aceeasi data fiind de 18.269.341,88 euro. Riscul de credit este riscul ca societatea sa nu poata executa obligatia asumata prin contract. Indicatorii economici specifici au valori necomparabile cu perioadele precedente datorita situatiei de exceptie cauzata de inchiderea magazinului CAVYSERVTOP SA care nu functionat in 2009 datorita continuarii lucrarilor de consolidare, extindere si modernizare care au continuat pe tot parcursul anului 2009. In 2009 si 2010 riscul de nerambursare a creditelor este scazut, societatea avand de rambursat creditul de 636.430 eur in rate lunare de 37.437 eur si numai incepand cu luna octombrie intrand in perioada de rambursare a creditului ipotecar. In luna martie 2010 creditul de 636.430 eur a

fost rambursat in totalitate. In luna octombrie 2009 societatea a rambursat in avans suma de 1.875.000 euro din creditul de 2.500.000 euro pentru sustinerea activitatii de investitie si a celei curente, iar in 2010 a mai rambursat inca 1.611,31 eur. In anul 2011 au mai fost rambursati 80.000 eur, astfel incat soldul creditului la data prezentului raport este de 543.388,69 euro. In luna noiembrie 2010 societatea a solicitat bancii finantatoare restructurarea pachetului de credite, solicitand micsorarea ratelor pentru 12 luni la nivelul de 50.000 eur lunar plus dobanda aferenta creditului nerambursat. BCR a acceptat plata unei rate lunare de 90.000 eur pana in luna mai 2011 inclusiv, pentru a putea analiza capacitatea de rambursare pe baza rezultatelor obtinute in primele 6 luni de functionare ale magazinului de dupa redeschidere si a lua o decizie in acest sens. Din creditul ipotecar utilizat in valoare totala de 17.957.036,95 eur s-au rambursat 399.283,94 eur pana la data prezentului raport, soldul actual fiind de 17.557.753,03 eur. Analiza indicatorilor economici previzionati prin BVC si Cash-flow pentru perioada 2010 - 2011, arata ca societatea nu se va confrunta cu un risc major de nerambursare a creditelor contractate, putand sa-si respecte obligatiile contractuale chiar in cazul in care situatii cu caracter exceptional pot antrena o reducere a cifrei de afaceri cu pana la 20%. Pentru aceasta este necesar sa urmarim permanent mentinerea la un nivel ridicat a gradului de incasare a creantelor curente. Contractarea spatiilor comerciale in euro confera o stabilitate a veniturilor in raport cu evolutia ratei inflatiei si previzibila devalorizare a monedei nationale. Riscul ratei dobanzii la fluxul de trezorerie este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare sa fluctueze din cauza variatiilor ratelor de piata ale dobanzii. Creditele contractate au o dobanda variabila de EURIBOR la 6 luni plus o marja de 4.25 puncte procentuale pe an. Gradul de indatorare al societatii dupa deschiderea magazinului si gradul de acoperire al dobanzilor vor conferi stabilitate si siguranta in realizarea obiectului sau de activitate si asigurarea lichiditatilor pentru serviciul datoriei. Contractele sau incheiat in euro, astfel incat societatea nu se va confrunta cu un risc major al influentei ratei dobanzii asupra capacitatii de rambursare. Pentru diminuarea acestui risc , societatea mai are in vedere si transformarea creditului deja contractat la BCR cu dobanda variabila intr-unul cu dobanda fixa prin incheierea cu banca a unui contract aditional de tip swap pe rata dobanzii. Riscul de lichiditate este riscul ca societatea sa intalneasca dificultati in procurarea fondurilor necesare pentru indeplinirea angajamentelor asumate. In 2010 societatea nu s-a confruntat cu riscuri de lichiditate. Creditele obtinute, incasarile din activitatea curenta si sumele recuperate din rambursarea de TVA au asigurat derularea in continuare si finalizarea cu succes a proiectului. La 31.12.2010 societatea inregistreaza creante si datorii restante care sunt monitorizate permanent, luandu-se masurile necesare pentru diminuarea lor pana la anulare. Acestea au fost analizate sistematic

in functie de perioada ramasa pana la scadentele contractuale. Societatea se preocupa permanent de rezolvarea litigiilor pe rol si urmarirea clientilor restanti. In derularea contractelor societatea incaseaza o garantie de buna executare care reprezinta echivalentul a doua chirii lunare plus TVA. Inainte de incheierea contractelor societatea verifica la registrul comertului si ministerul de finante administratorii societatilor si depunerea situatiilor financiare anuale. Riscul valutar este riscul fluctuarii incasarilor datorita fluctuatiei cursului valutar. In 2010, societatea nu a fost supusa unui risc major. Ca urmare a agravarii conditiilor de piata si a instabilitatii economice societatea incheie contractele pentru magazinul CAVYSERVTOP SA cat si pentru celelalte spatii comerciale in euro. Datorita acestui fapt, societatea se va confrunta cu un risc valutar minim, existand totusi posibilitatea ca profiturile viitoare ale societatii sa fie afectate de deprecierea monedei nationale ca urmare a reevaluarii lunare a pachetului de credite cat si la sfarsitul fiecarui an si recunoasterea pe cheltuielile exercitiului curent a diferentelor nefavorabile de curs. Riscul fluxului de numerar reprezinta riscul ca fluxurile viitoare sa aiba o marime fluctuanta. In 2010 societatea nu a fost supusa unui risc major de modificare a fluxurilor de numerar prognozate. Contractarea spatiilor comerciale in euro reduce la minim riscul unei fluctuatii majore a incasarilor.

1 2

Indicatori de risc: Gradul de indatorare = Capitalul imprumutat/capitaluri proprii = (69.442.109/152.170.174) = 45,63 %. Cu cat indicatorul este mai mic decat 1 cu atat indatorarea societatii este mai buna;

3

Indicatorul de acoperire a dobanzilor = (profitul inaintea platii impozitului pe profit si a dobanzilor/cheltuiala cu dobanzile anuale) = (493.340/4.647.319) = 0,11 Cu cat indicatorul este mai mare ca 1, cu atat pozitia societatii este mai putin riscanta;

4

Rata solvabilitatii generale = Active totale/datorii curente = (242.114.126/17.362.901) = 13,94, indicatorul arata o solvabilitate buna a societatii.

Elemente de perspectiv privind activitatea societii comerciale

Prezentarea i analizarea tendinelor, elementelor, evenimentelor sau factorilor de incertitudine ce afecteaz sau ar putea afecta lichiditatea societii comerciale, comparativ cu aceeai perioad a anului anterior. Inchiderea magazinului CAVYSERVTOP SA la 01.05.2008 a afectat major veniturile din inchirieri. Evolutia suprafetelor inchiriate si a tarifului mediu in magazinul CAVYSERVTOP SA pentru ultimii patru ani sunt prezentate in tabelul de mai jos, dar trebuie tinut cont de faptul ca datele pentru 2010, 2009 si 2008 nu sunt comparabile cu precedentele, ca urmare a faptului ca magazinul CAVYSERVTOP SA a functionat doar in primele 4 luni ale anului 2008 si ultimele 3 luni ale anului 2010 iar pe de alta parte nu toate spatiile inchiriate au fost deschise la inceputul lunii octombrie. Venituri lunare Anul 0 2006 2007 2008 2009 2010 din inchirieri LEI 1 735.279 916,425 856.840 0 1.277.487 Suprafata facturata 2 6.058 5.760 5.300 0 6.619 Curs mediu EUR 3 3,5245 3,4 3,7 4.2373 4,2885 Pret mediu pe mp/EUR 4=1//2/3*100 34 47 44 N/A 45 Crestere fata de anul anterior 5 109,67 138,23 93,62 N/A N/A

In cursul anului 2010 au fost finalizate integral lucrarile prevazute in proiectul tehnic si cuprinse in devizul general pentru Consolidarea, amenajarea, extinderea si reorganizarea functionala a magazinului CAVYSERVTOP SA , valoarea acestora incadrandu-se in valoarea proiectului aprobata in AGA si agreata cu banca finantatoare de 24.500.00 eur exclusiv TVA. Valoarea finala receptionata a proiectului fiind de 24.495.447,43 eur exclusiv TVA. S-a efectuat receptia finala, cladirea a fost receptionata si intabulata , toate sistemele sunt functionale. Finantarea activitatilor derulate pe parcursul anului 2010 s-a facut din resurse proprii generate de activitatea curenta si recuperarea TVA de rambursat si din fonduri proprii si imprumutate. Pe durata efectuarii lucrarilor de modernizare, veniturile din chirii au scazut cu circa 75%, finantarea partiala a cheltuielilor de functionare fiind facuta din resurse proprii si din resurse imprumutate, in functie de necesitati si prevederile contractului de creditare. Pana la finalizarea proiectului s-au utilizat pentru finantarea acestuia resurse proprii in suma de

6.538.410,48 euro exclusiv TVA si resurse atrase in suma de 17.957.036,95 euro. TVA a fost suportat in totalitate de societate, a fost recuperat succesiv si reinvestit in proiect. Prezentarea i analizarea efectelor cheltuielilor de capital, curente sau anticipate asupra situaiei financiare a societii comerciale comparativ cu aceeai perioad a anului trecut. In anul 2010 s-au efectuat cheltuieli de capital pentru finantarea proiectului pana la limita prevazuta in bugetul final aprobat. In contextul economico-financiar care prefigura actuala criza, s-a incercat si s-a reusit sa se asigure continuitatea efectuarii lucrarilor.si derularea fara incidente a finantarii proiectului. Platile efectuate din resurse proprii au diminuat considerabil rezervele de lichiditati ale societatii dar fara a pune in pericol finalizarea cu succes a proiectului. Prezentarea i analizarea evenimentelor, tranzaciilor schimbrilor economice care afecteaz semnificativ veniturile din activitatea de baz. Nu este cazul.3.2.

ACTIVELE CORPORALE ALE SOCIETII COMERCIALE

Precizarea amplasrii i a caracteristicilor principalelor capaciti de producie n proprietatea societii comerciale Imobilizari corporale la valoare de inregistrare de 196.539.201 lei din care: Terenuri cu valoare contabila de 66.462.188 lei, din care libere sunt : Th.Sperantia ,nr.109, Bucuresti in suprafata de 814,7 mp; Terenurile au fost reevaluate la 31.12.2008. lei Constructii in valoare de 104.454.870 lei respectiv:

Magazinul CAVYSERVTOP SA cu suprafata utila desfasurata de 13748.16 m.p.

Magazinul CONFORTUL - bloc 15-16, Bd. Unirii nr.27, cu suprafata utila desfasurata de 3116.88 m.p. Magazinul din Bd. Unirii nr.21, bl.12 cu suprafata utila desfasurata de 170.15 m.p. Magazinul din Bd. Unirii nr.23, bl.13, cu suprafata utila desfasurata de 126.87 m.p.

Magazinul din Sos. Stefan cel Mare nr. 33, bl. 30 cu suprafata utila desfasurata de 189.82 m.p. Magazinul din Calea Rahovei nr.305, cu suprafata utila desfasurata de 117.50 m.p. Magazinul din Piata Foisorul de Foc nr. 1, cu suprafata utila desfasurata de 71.55 m.p. Magazinul din Iasi, Str. Pacurari nr.46, cu suprafata utila desfasurata de 165,73 m.p. Aceste imobilizari au fost reevaluate la sfarsitul anului 2008. 3.3. PIAA VALORILOR MOBILIARE EMISE DE SOCIETATEA COMERCIAL Precizarea pieelor din Romnia i din alte ri pe care se negociaz valorile mobiliare emise de societatea comercial. Actiunile emise de societate s-au tranzactionat pe piata RASDAQ, cu valori cuprinse in intervalul de 207-290 lei.

Descrierea politicii societii comerciale cu privire la dividende. Precizarea dividendelor cuvenite/pltite/acumulate n ultimii 5 ani i, dac este cazul, a motivelor pentru eventuala micorare a dividendelor pe parcursul ultimilor 5 ani. Pentru anii anteriori exercitiului curent, s-au facut urmatoarele repartizari din rezultatul net, pentru plata dividende: Anul Rezultat net Repartizari pe dividende 2005 2006 2007 2008 2009 2010 22,278,670 5,029,975 23,379,411 (13.372.141) 8.999.364 (4.170.479) 3,411,982 3,665,546 3.016.910 Dividende achitate pana la 31.12.2010 3,411.982 3,643.094 2.965.565 lei Dividende de achitat in sold la 31.12.2010 22.452 51.345

Pentru anul 2005 s-au repartizat dividende de 7,14 lei/actiune in prima etapa - achitate in anul 2006 si de 4,16667 lei/actiune in a doua etapa ce s-au achitat in 2007.

Pentru anul 2006 s-au repartizat dividende de 7,14 lei/actiune in prima etapa - achitate in cursul anului 2007 si de 5 lei/actiune in a doua etapa, achitate partial in 2007, achitarea acestora continuind in anii urmatori. Pentru anul 2007 s-a repartizat dividende in valoare totala de 3.016.910 lei din care s-au achitat 2.962.675 lei pana la sfarsitul anului 2009. Sumele alocate din rezultatul net, pentru plata dividendelor s-au diminuat datorita orientarii societatii pentru majorarea surselor proprii care sa faciliteze realizarea proiectului de modernizare. Sumele din rezultatul net, nerepartizate pentru plata dividende, au fost repartizate partial pentru dezvoltare, diferenta ramanand in sold ca profit nerepartizat. Descrierea oricror activiti ale societii comerciale de achiziionare a propriilor aciuni. In 2010 societatea nu a achizitionat actiuni proprii. n cazul n care societatea comercial are filiale, se precizeaza numrul i valoarea nominala a aciunilor emise de societatea mam deinute de filiale. Societatea nu are filiale sau sucursale. n cazul n care societatea comercial a emis obligaiuni i/sau alte titluri de crean, se prezinta modul n care societatea comerciala i achit obligaiile fa de deintorii de astfel de valori mobiliare. Societatea nu a emis obligatiuni si/sau alte titluri de creanta. Participarea administratorului la capitalul societii comerciale CAVYSERVTOP SA Administrator Domnul Barbulescu Dan Cristian Domnul Popescu Florea SC Turnover ABC SA Lista persoanelor afiliate societii comerciale: S.C. COMTURIST S.A. SC CAVYSERVTOP SP SA

Nr. actiuni 1 39 22.018

Acorduri intre societate si membrii consiliului de administratie prin care acestora li se confera compensatii daca demisioneaza sau sunt concediati fara un motiv rezonabil: conform contractului de administrare aprobat de AGEA CAVYSERVTOP SA din data de 29.04.2008, in situatia in care SC CAVYSERVTOP SA /Adunarea Generala a Acionarilor Societii denuna contractul de administraie, fr ca denunarea sa fie imputabila administratorului, acesta va avea dreptul la o compensaie bruta

egala cu valoarea bruta a drepturilor patrimoniale datorate administratorului, pe care era indreptatit sa o ncaseze pana la sfritul mandatului. In AGEA CAVYSERVTOP SA din data de 30.04.2010 s-a aprobat explicitarea contractelor de administrare in cazul administratorilor revocati prin efectul votului cumulativ, in sensul ca dispozitiile art. 38 din contractul de administrare nu se aplica in situatia schimbarii administratorului urmare a votului cumulativ, fara a fi vorba de o revocare intuitu personae a administratorului, ci de efectul schimbarii prin aplicarea votului cumulativ. Prezentarea listei membrilor conducerii executive a societii comerciale Conducerea operativa a fost asigurata de Scarlat Nina in calitate de director general, Ion Anghelus in calitate de director economic si Popa Liliana in calitate de consilier juridic. Varsta Nume si prenume Scarlat Nina Ion Anghelus Popa Liliana 30 45 40 Studii Superioare Superioare Superioare Calificare economist economist consilier juridic Functie director genral director economic sef birou Vechime in functie 1 5 14

Termenul pentru care persoana face parte din conducerea executiv; Nu exista un termen stabilit persoanele de mai sus sunt angajate in conformitate cu art.12 din Legea 53/2003. Orice acord, nelegere sau legtur de familie ntre persoana respectiv i o alta persoan datorit creia persoana respectiv a fost numit ca membru al conducerii executive; Nu se cunosc asemenea situatii. Participarile la capitalul social al societatii de catre conducerea executiva sunt: Conducerea executiva Popa Liliana Nr. actiuni 5 actiuni

Pentru toate persoanele prezentate la 4.1. si 4.2. precizarea eventualelor litigii sau proceduri administrative n care au fost implicate, n ultimii 5 ani, referitoare la activitatea acestora n cadrul emitentului, precum i acelea care privesc capacitatea respectivei persoane de a-i ndeplini atribuiile n cadrul emitentului.

Domnul Besliu Cristian Daniel a actionat SC CAVYSERVTOP SA in instanta pentru anularea unor hotarari ale adunarilor generale din anii 2004 si 2005, ori pentru suspendarea acestora pana la solutionarea in fond a actiunii principale de anulare. A fost solicitata anularea hotararilor A.G.E.A nr. 2 si nr. 3 din 16.11.2004, suspendarea executarii acestor hotarari, anularea A.G.E.A. nr. 3 din 05.04.2005 si suspendarea executarii acesteia si anularea A.G.E.A. din 17.05.2005. 3.4.SITUAIA FINANCIAR-CONTABIL Situatia financiara a societatii, la sfarsitul anului 2010, se prezinta astfel: lei Realizari Indicatori Venituri din exploatare Venituri financiare Total venituri Chelt. pt. Exploatar e Chelt. Financiar e Total cheltuieli Rez.brut al exercitiul ui Impozitul pe profit Profit net 4,481,59 2 23,379,4 1.366.134 8.999.364 16.500 4.170.479 639.575 3.357.76 6 0.00 N/A N/A 0.31 0.01 N/A 0.03 N/A Realizari Realizari 2009 19.620.72 9 1,802,349 6.124.249 25.744.97 9 14.581.06 4 798.416 Realizari 2010 17.200.69 2 4.715.336 21.916.02 8 15.603.28 2 10.446.72 5 26,438,07 2 15.379.48 0 10.365.49 8 26.070.00 7 4.153.979 B.V.C. 2010 20.658.2 68 262.000 20.920.2 68 13.202.3 98 3.720.52 9 16.922.9 27 3.997.34 1 1.62 N/A 0.99 0.31 1.70 N/A 1.54 N/A 9.37 0.74 13.08 2.81 0.18 0.5 1.04 2.62 1.68 1.26 0.77 0.85 1.07 18.0 1.05 1.18 2007 1.01 Indic. % 2010 fata de 2008 1.53 2009 0.88 B.V.C. 0.83 2007 2008 17,013,5 11,263,582 69 26,903,8

35 43,917,4 13,065,931 04 14,941,1 12.351.186 32 1,115,26 14,086,886 9 16,056,4 01 27,861,0

03 13.372.141

11 13.372.141

Indicatorii economico-financiari, in anul 2010, comparativ cu 2006, 2007 , 2008 si 2009: Indicator 2006 Active care reprezinta min 10% din total active total, din care: - imobilizari corporale - Imobilizari financiare - investitii financiare pe termen scurt Casa si conturi la banci Total active curente Total pasive curente Vanzari nete ( Cifra de afaceri ) Venituri totale Elemente de chelt. cu pondere de min 10% in CA,total, din care: - cheltuieli cu personalul - cheltuieli privind prestatiile externe - amortizari Provizioane pentru deprecieri si pentru riscuri si cheltuieli Profit net in 2008 si 2010 s-a inregistrat pierdere Dividende declarate Dividende platite Indicatori de profitabilitate 3.58 1.18 0.01 0.07 0.45 3.17 1.19 1.38 Indici 2010 fata de 2007 2008 3.57 1.20 0.01 0.01 0.22 3.82 0.94 0.50 1.44 1.19 0.06 11.07 0.86 5.72 1.42 1.68 2009 1.05 1.00 0.19 0.06 0.67 1.67 1.34 0.85

1.14 3.97 0.89 2.45 N/A N/A 0.01

0.81 2.88 0.89 2.11 N/A N/A 0.01

0.39 1.34 1.96 0.36 N/A N/A 0.01

0.56 1.10 1.53 0.10 N/A N/A 0.19

Denumirea indicatorului Indicatori de profitabilitate: Rata profitului din exploatare Rentabilitatea costurilor Marja neta a profitului Rata rentabilitatii financiare Rentabilitatea capitalului angajat

Formula de calcul

31.12.2009

31.12.2010

Profit din exploatare / Cifra de afaceri Profit din exploatare / Cheltuieli totale Profit net / Cifra de afaceri Profit net/Capitaluri proprii (Profit brut+ impozite+ dobanzi) / (Capital imprumutat + cap.propriu) x 100

5

0,43 0,33 0,77 0,05 5,90%

6

0,10 0,06 N/A N/A 0,22%

Indicatori de activitate: Viteza de rotatie a debitelor Sold mediu clienti x 365 / Cifra de afaceri Viteza de rotatie a creditelor Sold mediu furnizori x 365 / Achizitii 9 7 43 zile 13 zile Indicatori privind rezultatul pe actiune: Rezultatul net pe actiune Rezultatul net / Nr.actiuni 11 29,83 12 N/A 8 65 zile 10 47 zile

Capitolul 4 Concluzii Evaluarea riscurilor n auditul financiar este o activitate complex i nu exist nc un consens n ce privete modul n care ar trebui abordat problema. Practicienii utilizeaz, preponderent, modelul oferit de standardele internaionale, dei acesta este adesea criticat n literatur, principalele argumente mpotriva lui fiind modul simplist n care trateaz problema i incapacitatea de a rspunde tuturor cerinelor auditorilor. Pe de alt parte, modelele probabilistice sunt adesea, mult prea complexe i necesit cunotine destul de ample din alte domenii precum matematic, statistic etc. Cu toate acestea ele au cunoscut o larg dezvoltare n ultimii ani, n special n literatur. O rezolvare pentru aceast problem este dezvoltarea de software care, pe baza modelelor teoretice, probabilistice, s pun la dispoziia practicienilor soluii uor de utilizat i care s ofere o evaluare corect a riscurilor n auditul financiar i nu numai. Aceasta ar conduce la depirea subiectivitii care caracterizeaz n prezent multe misiuni de audit i ar elibera ntr-o anumit msur auditorul de sarcina estimrii riscului doar pe baza experienei i cunotinelor sale. Aadar, interpretarea i reprezentarea riscurilor auditului prin metode probabilistice ofer o alt perspectiv a modului n care poate fi rezolvat aceast problem, obiectiv i cu mai mult precizie i preocup numeroi specialiti n domeniu. Avand in vedere prezentarea din capitolul anterior se poate concluziona ca folosirea auditului financiar ca metoda de gestiune a riscurilor asigura: A. Rezultate de ordin ecomico financiar concretizate prin cresterea competivitatii societatii, cresterea cifrei de afaceri, B. Rezultate cantitative obtinute prin crearea unei baze de date C. Rezultate organizatorice si de strategie Organizarea proceselor de afaceri si functiile cu scopul obtinerii rapide a informatiilor corecte. Ajustarea rapida a sistemului oricand la schimbarile mediului de afaceri, cu efecte minime asupra activitatilor in desfasurare.

Capitolul 5 Bibliografie

1. Gf-Deac, Maria Management. Baze generale i legislative, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003 2. Gf-Deac, Maria Teoria deciziei, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2004 3. Gf-Deac, Maria Management modern. Elemente de baz i studii de caz, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2003 4. CAFR, 2004

Tehn Manag de Gest Risc

Documents

Transcript of Tehn Manag de Gest Risc