TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

97
APARATELE ORTODONTICE MOBILIZABILE Tehnică dentară III

description

aparate mobilizabile

Transcript of TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Page 1: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

APARATELE

ORTODONTICE

MOBILIZABILE

Tehnică dentară III

Page 2: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Terminologie

• aparatele ortodontice mobilizabile

nu se fixează pe dinți și pot fi îndepărtate

de pacient şi sunt activate de părinţi sau de

medic la intervale mari de timp. Fiind purtate

intermitent oferă perioade de repaus care permit

reorganizarea sistemului vascular dento-

alveolar.

Page 3: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Clasificarea aparatelor

ortodontice mobilizabile

• Active (produc deplasări dentare / influențează

tiparul de creștere)

Mecanice

Functionale

• Pasive

Aparete de contenție

Menținătoare de spațiu

Page 4: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Deplasări dentare cu ajutorul

aparatelor mobilizabile

1- Creșterea perimetrului arcadelor (expansiunea

arcadelor).

2- Repoziționarea dinților/unui dinte pe arcadă

3- Intruzia / Extruzia dinților.

Page 5: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Plăcile ortodontice transmit forţe la

nivelul oaselor maxilare (acoperă mare parte

din bazele maxilare) determinând -

expansiune anterioară, transversală sau

expaniune simultană anterioară și

posterioară - şi asupra dinţilor.

Terapia prin plăci se datorează contribuțiilor

lui Schwarz şi ale lui Korkhaus.

Page 6: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

PLĂCILE ORTODONTICE,

Caracteristici generale

• Declanşarea forţei ortodontice se realizează prin deformarea componentei elastice (arcul) sau prin acţiunea unor elemente mecanice (şurub)

• Au agregare fermă la nivelul arcadelor favorizând desfăşurarea funcțiilor ADM şi deplasările dentare în scop ortodontic.

• Fiind purtate intermitent oferă ţesutului osos perioade de repaus (necesare în obţinerii unor rezultate stabile)

Page 7: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

PLĂCILE ORTODONTICE,

Avantaje • Permit adăugarea de elemente funcţionale, lărgindu-se aria

indicaţiilor terapeutice

• Se sprijină pe dinţi şi pe parodonţiu, pericolul

suprasolicitării unor dinţi fiind redus

• Realizarea în laborator este simplă şi implică un preţ de

cost redus

• Se pot utiliza şi elemente prefabricate

• Adaptarea în cavitatea bucală este uşoară şi rapidă

Page 8: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

PLĂCILE ORTODONTICE,

Avantaje

• Prin îndepărtarea de pe arcade sunt posibile

tratamentele odontale sau parodontale

• În cazul hiperactivării unor elemente apare o

instabilitate a aparatului

• Unele elemente pot fi activate de copil sau de

aparţinător

• Se pot repara în cabinet sau în laborator.

Page 9: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Plăcile ortodontice,

Dezavantaje

- Pot fi îndepărtate de pacient nerespectându-se indicaţiile de tratament

- Unele elemente necesită activări frecvente şi implicit mai multe controale periodice

- Nu permit redresări ortodontice de fineţe

- Elementele componente se pot deforma sau fractura la pacienţii neglijenţi

- La pacienţii alergici la acrilat, pot să apară reacţii gingivale sau parodontale.

Page 10: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

• Plăcile ortodontice sunt utile atunci cănd este

necesară dobândirea unui spațiu de 1,5-2

mm/hemiarcadă).

• In general plăcile sunt alcătuite din 3

componente:

- baza plăcii

- elementele de ancorare: croşete, gutiere,

- elemente de acţiune: arcuri principale, arcuri

secundare, şuruburi ortodontice

.

Page 11: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Baza plăcii,

Caracteristici • Participă la stabilitatea aparatului ortodontic

• Asigură menţinerea arcurilor din sârmă principale şi auxiliare

• Determină transmiterea forţelor ortodontice

• Poate fi secţionată în 2 sau în mai multe fragm unite între ele prin elementele de acţiune (arcuri sau şuruburi)

• Trebuie să fie suficient de rezistentă, dar nu foarte groasă pentru a asigura un bun confort pacientului (2-3mm)

Page 12: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Baza plăcii,

Caracteristici

• marginile să fie uşor îngroşate şi rotunjite pentru

a nu determina leziuni de decubit

• Faţa mucozală vine în contact intim şi uniform cu mucoasa câmpului maxilar;

• Faţa opusă, lucioasă, trebuie să fie cât mai netedă, şi bine lustruită pt:

• -a evita aderenţele,

• -a nu crea dificultăţi suplimentare mişcărilor limbii

• - a permite o bună întreţinere

• Baza acrilică poate fi extinsă la niv. unor spaţii edent, având rol de menţinător de spaţiu.

Page 13: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Modul de acţiune al bazei plăcilor:

Sub acţiunea elementului activ (şurub ortodontic, arc

din sârmă), baza plăcii exercită forţe atât pe suprafaţa

dinţilor cât şi pe suprafaţa periostului procesului

alveolar, prin intermediul părţilor moi (mucoasa

câmpului maxilar). Aceste forţe determină modificări

în poziţia dinţilor şi structurii osului (procese de

remodelare osoasă cuprinzând faze de resorbţie şi de

apoziţie).

Page 14: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Baza plăcii superioare • acoperă palatul urmărind fidel feţele palatinale

ale dinţilor superiori şi pătrunde în triunghiurile interdentare sub punctele de contact sub forma unor prelungiri acrilice cu rol în menţinerea aparatului.

• Posterior se extinde până la nivelul feţelor distale ale ultimilor molari prezenţi pe arcadă, fiind răscroită pe linia mediană şi în zona elementelor active.

• În zona frontală, forma şi contactul plăcii cu

dinţii sunt variabile în funcţie de scopul

terapeutic urmărit, în laborator baza aparatului

extinzându-se până la muchia incizală.

Page 15: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Baza plăcii superioare

• În zona laterală placa se extinde pe faţa orală a dinţilor până la unirea 1/3 medii cu 1/3 incizală.

• Posibilitățile de retenţie ale bazei sunt influenţate şi de condițiile anatomice locale şi depind de:

-forma arcadei dentare şi a bolţii palatine

-forma, dimensiunea, poziția şi înclinarea dinţilor (d. cu cor. înalte, convexit. bine exprimate)

Page 16: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Baza plăcii inferioare • este în contact intim cu rebordul alveolar urmărind festonul

gingival până la ultimul molar prezent pe arcadă.

• Se întinde până în fundurile de sac paralinguale pentru a-şi putea

exercita acţiunea şi pe faţa internă a osului mandibular. Prezintă o

uşoară răscroire anterioară pentru a nu apărea leziuni de decubit la

nivelul limbii.

• Se recomandă ca baza plăcilor inferioare să fie mai groasă, în

special la plăcile cu şurub, pentru a fi mai rigidă şi pentru a

transmite mai bine forţa până la extremităţile distale ale plăcilor.

• Poate fi armată cu fire de oţel inoxidabil.

Page 17: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Elemente de ancorare a plăcilor

- Cu cât elementele de ancorare sunt situate mai aproape de forţele secundare, ce tind să desprindă placa, cu atât eficienţa lor este mai mare.

- Retenţia trebuie asigurată cât mai uniform de ambele părţi

- Cu cât suprafața de ancorare (suprafața delimitată de croşete e mai mare), creşte eficienţa plăcii

Page 18: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Elemente de ancorare a plăcilor

• 2 tipuri:

- croşete

-gutiera

• Se aleg în funcție de cazul clinic

• În situațiile când avem nevoie de

înălţare a ocluziei se preferă gutiera

Page 19: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

CROŞETELE

• Croşete ce folosesc pentru ancorare retentivitatea oferită de triunghiul interdentar

1. Croşetul Stahl

2. Croşetul în delta

3. Croşetul în săgeată Schwarz (croşetul în treflă)

4. Croşetul în semisăgeată Schwarz

• Croşete ce folosesc pt ancorare retentivităţile anatomice ale coroanelor dentare

5. Croşetul direct

6. Croşetul Adams

Page 20: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Stahl, caracteristici

• - Stabilitatea foarte bună.

• - Necesită prez. unui sp. interdentar unde să se aplice, deci prezenţa a cel puţin 2 d. vecini, (perm. temp)

• - Împiedică egresiunea dinţilor pe care se aplică, traversând planul de ocluz.

• - Poate realiza contact prematur cu arc. antagonistă, determinând înălţare provizorie de ocluz. sau laterode- viere mandibulară.

• - Este un croşet rezistent care se fracturează rareori.

Page 21: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Stahl, alcătuire

• Croşetul Stahl mai este denumit şi croşet ocluzo-interdentar sau croşet în picătură.

• Se realizează din sârmă elastică de wiplă cu diametrul de 0,7mm şi are următoarele părţi componente:

• - ansa de formă circulară şi de dimensiunea spaţiului interdentar în care se aplică;

• - bucla ce reprezintă prelungirea spre ocluzal a ansei. (traversează arcada prin nişa masticatorie şi reprezintă porţiunea elastică a croşetului).

• - retenţia în baza plăcii.

Page 22: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Stahl, alcătuire

• Ansa croşetului este la distanţă de feţele vestib. ale d. pe care

se aplică, putând leza mucoasa jugală şi fav. retenţia alim .

• Pt. a înlătura acest dezav. , croşetul poate fi utilizat în

varianta prefabricată (ansă metalică în formă de sferă

plină.)

Confecţionarea croşetului

Stahl

Croşetul Stahl prefabricat

Page 23: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Stahl, activare

Se face prin coborârea ansei într-o zonă mai

retentivă, plasată mai aproape de baza

triunghiului interdentar

Page 24: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul în delta,

ocluzo interdentar

Utilizează aceeaşi zonă de retenţie ca şi croşetul Stahl

• Diferă forma ansei care este triunghiulară, asemănătoare literei greceşti delta.

• Ansa se confecţionează cu vârful spre spaţiul interdentar şi baza spre mucoasa jugală, sprijinindu-se cu cele 2 laturi pe feţele proximale ale dinţilor.

• Forma în triunghi a ansei permite o angajare mai profundă în spaţiul interdentar şi realizarea unei bucle elastice cu dimensiune mărită, fără a leza mucoasa jugală.

• Modul de confecţionare este asemănător cu cel de realizare a croşetului Stahl şi se utilizează sârmă de wiplă cu diam. de 0,7mm 0

Page 25: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Elementele componente ale croşetului

în delta

1. Ansa

2. Bucla

3. Coada de retenţie în

baza plăcii

Page 26: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Schwarz, săgeată

Elemente componente • Denumirea provine de la forma romboi-

dală a ansei, similară vârfului unei săgeţi.

• Este un croşet pluridentar ce se aplică pe 2, 3 sau 4 dinţi laterali vecini, necesitând prezenţa pct de contact interdent.

- 1.Anse romboidale corespunzătoare fiecărui spaţiu interdentar.

- Ansa este formată dintr-un vârf ce pătrunde în triunghiul interdentar sub punctul de contact şi din 2 umeri ( mez şi distal) care se sprijină subecuatorial pe cei 2 dinţi vecini.

Page 27: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Schwarz

Elemente componente

Ansele romboidale sunt conectate între ele la

nivelul mucoasei fixe prin segmente rectilinii de

sârmă, paralele cu mucoasa, dar la distanţă de ea.

• 2.Două bucle ce traversează arcada:

-bucla ant. prin nişa mastic dintre canin şi Pm 1

- bucla post. la 1-2mm de faţa dist a ultimului M

prezent pe arcadă.

Page 28: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Schwartz,

Elemente componente

• 3. Două cozi de retenţie în baza plăcii

ortodontice

Page 29: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Schwartz,

Avantaje

• - Conferă bună stabilitate aparatelor ortodontice.

• - Se aplică în zonele lat. ale arcadelor, exclusiv pe dinţii permanenţi.

• - Datorită lungimii sale, gradul de elasticitate e ridicat, iar acţiunea lui blândă şi lentă.

• - Permite egresiunea d. lat. pe care se aplică, de aceea contactul între placă şi arcada lat. se reduce la zona subecuatorială.

Page 30: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Schwartz,

Dezavantaje

• - Adaptarea se face greu ( vârful săgeţii să

pătrundă în spaţiul interdentar, dar să nu îl

preseze şi să nu lezeze papila).

• - Creează zone retentive pt. alimente, fiind

necesară o bună igienă orală.

• - Accidentele sunt frecvente datorită

multiplelor plieri ale sârmei şi impun

repararea sau înlocuirea în laborator.

Page 31: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul în semisăgeată

• Este o variantă a croşetului în săgeată cu ansa în forma unei jumătăţi de romb.

• Pe lângă ancoraj, produce şi deplasări reduse ale d. spre mez sau spre distal în funcţie de cum se dispune semisă- geata (în sensul umărului semisăgeţii).

• Cr. în semisăgeată are contact cu unul dintre d., fiind la dist. de aprox. 1mm de celălalt dinte

Croşetul în

semisăgeată aplicat în

nişa dintre Pm.

Ansa în jumătate de

romb (1)

Page 32: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul direct

Croşet interdentar ind. în ancorarea plăcilor ortod. dacă există condiţii fav. pt. retenţie (convexitatea vestibulară a d. lat. în zona coletului).

• Se realizează din sârmă elastică cu diametrul de 0,6-0,8 mm, are o formă liniară, iar activarea lui trebuie făcută foarte discret deoarece pot să apară ef neg :

- separarea dinţilor vecini,

- dislocarea plăcii ortodontice.

Page 33: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul direct, elem. componente

- ansa liniară, dispusă subecuatorial, în 1/3 vestibulară a coletului

- bucla elastică, reprezentată de o porţiune a sârmei paralelă cu mucoasa gingivală

- retenţia în baza plăcii.

Caracteristici:

- Oferă o bună stabilitate aparatelor ortod.

-Împiedică migrarea d. vecini breşelor spre zonele edentate.

-Ind. în special la menţinătoarele de spaţiu şi mai puţin pt. stabilizarea ap. ortodontice active.

Page 34: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Adams

• Este croşetul de elecţie pt. anco- rarea plăcilor ortod., când sectoa- rele lat. de arcadă nu prezintă pct de contact interdentare.

• Se aplică în special pe mol. de 6 ani izolaţi, dar şi pe arc.integre la nivelul d. lat sau frontali.

• După Adams, croşetul poate fi aplicat şi în cazul dinţilor parţial erupţi dacă înainte de realizare se gravează corespunzător modelul.

Page 35: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Adams,

Elemente componente

• - două anse mici ce vin în contact cu feţele proxim. ale d. pe care se aplică, folosind pt. retentivitate divergenţa lor.

• Cele 2 anse sunt unite printr-o porţiune rectilinie de sârmă, la distanţă de faţa vestib. a dintelui.

• - două bucle în continuarea anselor vestib. ce încalecă arcada şi străbat planul de ocluzie prin nişele masticatorii

• - două retenţii în baza plăcii ortodontice

Page 36: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetul Adams, Caracteristici

• - Oferă bună stabilitate ap ortod. şi este frecvent

utilizat atât pe d. lat, cât şi pe frontali, fiind singurul

croşet ce permite acest lucru.

• - Se poate aplica pe dinţi izolaţi sau pe arcade

integre, monodentar sau pluridentar

• - Împiedică egresiunea d. pe care se aplică.

• - Accidentele sunt destul de rare, repararea sau

înlocuirea se vor face în laborator.

Page 37: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

• - Porţiunea rectilinie nu are nici rol elastic, nici în stabilizare, de aceea poate suferi modificări de formă în funcţie de cazul clinic.

• Poate lua formă de cârlig sau de buton servind aplicării de tracţiuni elastice sau la nivelul ei pot fi sudate elemente auxiliare (tubuşoare sau arcuri).

• - Nu necesită cleşti speciali pt. confecţ.

• - Permite conceperea unor variante de construcţie, lărgindu-se astfel aria indic.

Croşetul Adams, Caracteristici

Page 38: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Variante de construcţie ale croşetului

Adams:

● Semicroşetul Adams este indicat în cazul

dinţilor în erupţie cu faţa distală neretentivă.

• Prezintă doar ansa mezială, porţiunea

rectilinie a sârmei prelungindu-se direct cu

bucla distală.

Page 39: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Variante de construcţie ale croşetului

Adams:

• Croşetul Adams de tracţiune.

Diferă de varianta clasică prin construcţia unei prelungiri în f.

de deget de mănuşă sau a unei bucle circulare la niv. porţiunii

de sârmă rectilinie dintre cele 2 anse vestibulare.

Ind. pt aplicarea unor tracţiuni

Page 40: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice

• Sunt elem. active caracteristice ap.mobiliz. ce transformă mişcarea rotatorie de activare într-o mişcare de translaţie cu efect ortodontic.

• Au proprietatea de a păstra stabilitatea fragmentelor bazei plăcii şi de a permite activarea ap. ortod. de către pacient cu ajutorul cheiţei de activare.

Page 41: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice, alcătuire

Două semirame ce conţin un tunel filetat ( pt. tija filetată)

Pe semirame e retenţionată o săgeată de plastic colorată care

indică sensul de activare al şurubului cu ajutorul unei cheiţe.

Două tunele netede (pt tijele de ghidare).

Semirama

Tija netedă de ghidare

Orificiu pe filet

Săgeata

ce

Tija filetată

Tija netedă de ghidare

Page 42: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice, alcătuire

• Tija filetată reprezintă partea activă a şurubului.

• În zona centrală, filetul prezintă un cilindru mai gros ce conţine 2 tunele perpendiculare unul pe celălalt, astfel încât pe suprafaţa cilindrului se evidenţiază 4 orificii distanţate între ele cu 90°.

• În aceste orificii se introduce cheiţa de activare cu ajutorul căreia şurubul se poate învârti în sensul săgeţii de pe semiramă.

• Activarea se face cu 90° (un sfert din turaţia completă a filetului).

Page 43: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice, alcătuire

• Practic, prin învârtirea filetului,

cele 2 părţi culisează una faţă de

cealaltă, fiind îndepărtate sau

apropiate reciproc în fcţ. de

scopul urmărit.

• Odată cu ele sunt deplasate şi

fragm. de placă în care sunt

incluse părţile retentive ale

şurubului.

Page 44: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice, alcătuire

• Pasul filetului det. gradul de distanţare între

fragmentele plăcii prin activare şi este astfel

calculat încât la o răsucire completă a

şurubului, distanţarea să fie de 0,8-1mm.

• Se recom. o activare cu un sfert de tură

săptămânal, distanţarea făcându-se cu 0,2-

0,25mm / săptămână.

Page 45: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şurubul ortodontice, alcătuire • Una sau 2 tije netede de ghidare

ce culisează în tunelele netede

din semirame.

• De obicei se aplică 2 tije de

ghidare la maxilar şi o singură

tijă la mandib. unde spaţ. este

mai redus.

• Ele transformă mişc. rotatorie

de activ. în mişc. de translaţie cu

efect ortod.,

Page 46: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice

• Clasificare:

-monomaxilare (şurubul clasic, triplu, balama,

de mezializare, şurubul disjunctor)

-monodentare

-intermaxilare.

Şurubul triplu Şurubul balama

Page 47: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice

• Şurub de conformaţie specială, aplicat la capetele

barelor fixe, sudate pe inele

• Se activează zilnic

• Utiliz în compresia de max

Page 48: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şuruburile ortodontice

• Şurub de mezializare

• Este livrat deschis ,fiind alcătuit din 2

casete laterale şi un plastic de protecţie

foarte gros.

Şurubul

pentru

mezializarea

unui grup

de dinţi

Page 49: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şurubul-Efecte ortod.

• În funcţie de secţionarea plăcii şi de

montarea şurubului sunt:

• 1.lărgirea simetrică a arc. dentare sup. , baza

plăcii va fi secţionată pe linia med., iar

şurubul va fi plasat transversal în dreptul Pm

sau mol. temp.

Page 50: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Plăci inferioare secţionate

paramedian bilateral

Placă inferioară secţionată

paramedian unilateral

Şurubul-Efecte ortodontice

2. Lărgire asimetrică

• Linia de secţionare a bazei plăcii va fi trasată în

dreptul caninilor.

• Se pot monta 2, 3 şuruburi

Page 51: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şurubul-Efecte ortodontice

• 3. Deplasarea spre vestibular a unei hemiarcade,

placa va fi secţionată paramedian (în „L”), iar

şurubul se va plasa transv.

a1 – fragmentul mare al bazei;

a2 – fragmentul mic;

b – elem.activ (şurubul)

c1, c2 – sensul acţ. ortod

Page 52: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şurubul-Efecte ortodontice

• Dinţii cuprinşi în fragm. mai mic al plăcii, de

obicei Pm sau Mol se vor vestibulariza pt. că

rezistenţa parod. opusă este mai mică decât

rezistenţa din partea dinţilor cuprinşi în fragm.

mai mare al bazei plăcii.

Page 53: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Placă maxilară cu trei zone de secţiune:

- secţionare anterioară în trapez

- două secţionări laterale în „L” şi montări ale şuruburilor

pe latura mică, respectiv pe latura mare a „L”-ului

a – baza plăcii secţionate în trapez

b – şurubul

c – sensul deplasării

Şurubul-Efecte ortod.

• 5. Alungirea arcadei dentare, placa va fi sec-ţionată

transv. în formă de trapez, iar şurubul se va plasa pe

dir. sagit, în zona cea mai declivă a versantului ant. al

bolţii palatine.

Page 54: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Şurubul-Efecte ortodontice

• 6. Mărirea radiară a arcadei, baza plăcii se

secţionează în „Y” şi se montează 2 şuruburi.

• Axele celor două şuruburi trebuie să fie

perpendiculare unul pe celălalt

• Dacă şuruburile se montează cu unghiul dintre ele

mai mare de 90°, efectul va fi mai mult de lărgire,

iar dacă unghiul dintre ele este mai mic, se

produce mai mult o alungire a arcadei.

Page 55: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

a - baza plăcii

b - şuruburile

c – sensul deplasării

Baza plăcii secţionate în „Y”.

Efect de mărire radiară a arcadei prin

utilizarea unui şurub tridimensional.

Şurubul-Efecte ortodontice

Page 56: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Elem. active ale plăcilor

Arcurile

• Arcuri principale

• Resorturi auxiliare

• Arcuri secundare

• ARCURI PRINCIPALE

-după poz.: -vestibulare

-orale

Page 57: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

ARCUL COFFIN, Părţi componente

- o buclă principală semicirculară, la niv. limitei

posterioare a arcadei.

- Pt.conferirea elasticităţii, bucla princip.nu este

înglobată în acrilatul bazei,placa fiind secţion. la

niv. unui plan tangent la faţa mez. a mol. I.

- două recurbări ant. ce servesc la ancorarea în

acrilatul bazei plăcii.

Page 58: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arc Coffin

• Se realizează din sârmă cu diam de 1,2mm şi are forma unei lire ce se întinde simetric de o parte şi de alta a liniei mediane, având următoarele limite:

• -limita anterioară la nivelul unui plan ce trece prin feţele mez ale Pm I

• -limita posterioară la niv.intersecţiei liniei mediane cu tangenta la faţa dist. a molarilor I.

Page 59: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arc Coffin

• Pacientul va purta o perioadă placa

nesecţionată pt. acomodare, apoi se va

activa arcul Coffin prin secţionarea plăcii.

Datorită tensiunii înmagazinate în sârma

arcului Coffin, fragm. plăcii se depărtează

• Activ. nu este atât de precisă ca la şurub

• Placa este mai instabilă

Page 60: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arcul vestibular, elem. componente

- Curbura principală ce reprezintă porţiunea centrală

a arcului.

- Se modelează după forma ideală de arc., astfel încât

prin activare, arcul va lua contact cu acele suprafeţe ale

d. plasate mai vestib. şi le va presa spre oral, realizând

aliniere

Page 61: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

ARCUL VESTIBULAR

• Curbura principală a arc vestib.se întinde între 1/3

mez. ale feţelor vestib. ale canin.

• Medicul adaptează poziţia în funcţie de scopul

ortodontic urmărit.

Page 62: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

ARCUL VESTIBULAR

• două bucle de activare ce pornesc de la faţa mez. a

caninilor spre fundul de sac vestib. unde sunt modelate

în general în forma literei „U”. Înălţimea buclei de

activare depăşeşte cu aprox. 3mm înălţimea caninilor.

• Piciorul distal al buclei încalecă arc.prin nişa dintre

canin şi Pm I în contact strâns cu arcada pt a nu

influenţa ocluzia şi se continuă în baza plăcii prin

• 2 cozi de retenţie ondulate.

Page 63: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

ARCUL VESTIBULAR, Activare

• Buclele se modelează rotunjit sau dreptunghiular în porţiunea lor sup. , diferenţa între ele constând doar în modul de activare.

• Activarea arcului se face prin: închiderea buclelor rotunjite (accentuarea curburii principale) cu un cleşte crampon, iar placa bază se va şlefui progresiv câte 1mm la fiecare şedinţă de control

• prin închiderea unghiurilor în cazul arcului vestibular cu bucle dreptunghi.

Page 64: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

ARCUL VESTIBULAR

• Braţul distal al buclei de

activare poate fi realizat prin

confecţionarea unei

prelungiri orizontale,

servind astfel la aplic. de

tracţiuni elastice între

caninul drept şi cel stâng.

Page 65: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arcul vestibular, indicaţii

• 1.Oralizarea incisivilor prin înclinarea lor

spre palatinal sau spre lingual.

• Înclinarea este mai amplă dacă arcul vestib.

este plasat mai aproape de marg. Inciz. şi

mai moderată când arcul este mai aproape

de colet.( se şlefuieşte baza plăcii în

regiunea retroincisivă.)

• 2.Alinierea incisivilor înghesuiţi

Page 66: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arc vestib. cu

buclă în deget

de mănuşă.

Efect de

distalizare a

caninului

Arc vestibular

cu buclă în „T”.

Efect de oralizare

a caninului

Arcul vestibular, indicaţii

• 3.Distaliz. şi oraliz. caninilor

Page 67: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arcul vestibular, indicaţii

• 4. Deplasări vertic. ale dinţilor

-ingresie, arcul se plasează în 1/3 inciz

- egresie , în 1/3 gingiv.

Page 68: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Arcul vestibular, indicaţii

• 5.Derotarea unor dinţi în cuplu de forţe cu

resortul aux.

Page 69: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Tipuri de arcuri vestib.

• Arcurile vestibulare pasive au rol de-a îndepărta buza sup. sau inf.de arcadele dentare .

• Se construiesc din sârmă cu grosimea de 0,8mm şi la distanţă de feţele vestibulare ale frontalilor.

• Arcurile vestibulare funcţionale au rol în ghidarea mandib. în propulsie sau retropulsie Se caracterizează prin faptul că retenţiile sunt la nivelul unui maxilar, iar curbura principală la niv. celuilalt maxilar.

• Pt. realizarea arcurilor vestib. funcţionale este necesar ca cele 2 modele să fie fixate în poz. de ocluzie corectată stabilită de medic ortod.

Page 70: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resorturile auxiliare (RA)

• Sunt elem. active ale ap. ortod. ce acţionează pe un nr

limitat de dinţi: 1-2 dinţi, excepţional pe 3-4 dinţi.

Elementele componente :

• - o parte activă, în contact cu d. ce trebuie deplasat;

• - una sau mai multe bucle de activare;

• - una sau mai multe cozi de retenţie în baza plăcii.

Page 71: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resorturile auxiliare (RA)

Clasificarea resorturilor

auxiliare se face în funcţie de

acţiunea lor:

• ● Resorturi cu acţiune

mezio-distală: în ac de

siguranţă, liniar, în „V”

• ● Resorturi cu acţiune oro-

vestibulară: în „S”, în „8”,în

ciupercă, în „U”.

Page 72: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar în ac de

siguranţă • Ind. pt încadrarea pe arc a caninilor ectopici, acţ. sa fiind distopalatinizarea şi egresiunea C

• Extremitatea sa liberă (partea activă) vine în contact cu faţa mez. a C la nivelul coletului. Traseul se continuă spre vestibul unde form. un helix, apoi trece peste planul ocluzal prin nişa dintre cei 2 Pm şi se termină printr-o retenţie în baza plăcii sau în peretele vestib. al unei gutiere lat.

•Se activează de la nivelul buclei în helix, iar deplasările optime sunt de aprox. 1mm / lună.

Page 73: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar liniar

• Cunoscut sub denumirea de arc în

diapazon deoarece prin porţiunea liberă se aseamănă cu un diapazon simplu.

• Indicat pt. mezializ sau distaliz. unui d. frontal sau lat.

• Capătul său liber trebuie să vină în contact cu d. pe care acţionează , arcul fiind îndoit uşor spre dinte pt. o mai bună stabilitate şi pt. a nu leza mucoasa labială.

Page 74: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar liniar

• Se realizează din sârmă cu diametrul

de 0,7mm.

• Porţiunea liberă trebuie să fie suficient

de lungă (aprox. 15mm ) pt. a conferi

arcului elasticitate.

• Traseul se continuă printr-o coadă de

retenţie în acrilatul bazei plăcii care

se îndoaie înspre direcţia în care va

acţiona resortul auxiliar.

Page 75: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar autoactivabil

• Alcătuit din două arcuri de mezializare aplicate la o placă secţionată median.

• Indic în închiderea diastemei prin mezializare incis. centrali.

•Caracteristica acestui resort este fixarea cozii de retenţie în jumătatea opusă a bazei plăcii pe care se află incisivul ce trebuie mezializat. Astfel, la fiecare activare a şurubului, în loc să se distanţeze de d, resor tul se aplică şi mai ferm, autoactivându-se odată cu şurubul.

Page 76: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar în „V”

• Acest resort a fost imaginat şi realizat de prof.Boboc cu o

porţiune activă angulată în forma literei „V”.

• Are contact intim cu zonele orală şi vestib. ale feţelor proxim.dintelui pe care se aplică, acţiunea lui putând fi dirijată spre colet sau spre incizal

• Indicaţii: închiderea diastemei, închiderea spaţiilor în microdonţii,anodonţii, stări postextracţionale.

• Avantaje : -aplică forţa la nivelul întregii suprafeţe proxim. cu posibilitatea dirijării spre colet sau spre marginea incizală,

-activările sunt bine dozate, nu afectează fizionomia, permit deplasarea unor grupe de dinţi.

Page 77: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar în „U”

Are aspectul literei „U” sau a unei

anse închise cu 2 retenţii în baza plăcii.

Spre deosebire de resorturile aux. în „S” şi în „8”, nu implică o lungime mare de sârmă, astfel plaja de activare este mai redusă, dar forţa declanşată e intensă.

• Este ind. pt derotarea caninilor, acţionând în cuplu de forţe cu arcul vestibular.

Page 78: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul auxiliar în „S”

• Confecţionat din sârmă cu diam. de 0,5- 0,6mm , este alcătuit

dintr-o retenţie în baza plăcii şi o porţiune activă în forma literei

„S” cu 2 bucle deschise.

• Extremitatea primei bucle se sprijină pe d, iar cealaltă se

continuă cu retenţia în acrilat.

• Se fixează perpendicular pe faţa orală a d. pe care acţion pt. a nu

se deforma

• Traseul arcului este la distanţă de 1mm de muc. palatină.

Page 79: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul în 8

• Prima buclă a resortului în „8” ce vine în contact cu d. este mai mare asigurând contactul cu faţa orală.

• Activarea se face prin întinderea buclelor ce trebuie construite cât mai strâns pt. a permite atât activarea cât şi păstrarea elasticităţii,

• Elasticitatea resortului în „8” este relativ redusă şi determină ruperi frecvente ale sârmei prin activare. Repararea şi înlocuirea lui se execută doar pe model.

Page 80: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul în ciupercă

• Are aspectul a două resorturi în „S” suprapuse fiind alcătuit din: -curbura principală în contact cu feţele palatinale ale incisivilor în treimea medie

- 2 bucle închise în formă de 8

-2 cozi de retenţie în baza plăcii.

• Plaja de activare este mai redusă, dar forţa exercitată este mai mare.

• efect de vestibularizare a dinţilor, iar dacă acţionează în cuplu de forţe cu arcul vestib, acţionează şi pt.derotare.

Page 81: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Resortul în ciupercă

Se realizează din sârmă foarte elastică de wiplă cu

diametrul de 0,6-0,7mm

• Indicaţii :

• pe grupul frontal pt. vestibularizare şi aliniere

• Derotare în asociere cu arc vestib.

Page 82: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Elemente funcţionale

• 1. Planul înclinat

• 2. Scutul lingual

• 3. Platoul retroincizal

• 4.Masa interocluzală

Page 83: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile
Page 84: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile
Page 85: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• Gutiera este un elem. de ancorare

realizat din acrilat, asemănător unui

grup de cor. de înveliş solidarizate

între ele cărora li s-au desfiinţat pereţii

intermediari.

• Se aplică pe dinţi neşlefuiţi pe feţele

lor vestib, orale şi ocluzale, nu

pătrunde subgingival şi prod. înălţare

proviz. de ocluzie.

Page 86: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică,caracteristici

Pereţii gutierei au grosimi uniforme.

• Peretele vestib. este la distanţă de gingia marginală, fiind modelat după forma dinţilor şi a festonului gingival.

• Peretele oral se lustruieşte foarte bine pt. a nu leza mucoasa

• Marginile gingiv. ale gutierei trebuie prelucrate şi lustruite astfel încât să nu retenţioneze alimentele.

Page 87: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• Suprafaţa ocluzală a gutierei se confecţionează în fcţ. de cazul clinic:

- netedă, în contact cu toţi dinţii antag. când efectul este de dezangrenare interarcadică sau de alunecare pe cuspizii antag.

-relief ocluzal sau micropla- nuri înclinate ce conduc mand. în propulsie / retropulsie.

Gutiera ortodontică

Page 88: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• Ex: În ocluzia încrucişată unilat.

este indic placa pal. cu şurub de

dilatare, ancorată prin 2 gutiere

laterale cu suprafaţa netedă pe o

hemiarc. şi cu relief ocluzal pe

cealaltă hemiarcadă.

• Zona de arcadă cu relief ocluz.

opune o rezistenţă mai mare şi

devine zonă de sprijin pt. forţa

ortodontică exercitată de şurub.

Page 89: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• - Gutiera se aplică pe dinţi neşlefuiţi, de aceea trebuie să fie elastică pt. a putea depăşi ecuatorul anatomic al dinţilor pe care se aplică.

• . Gutiera reprezintă un excelent mijloc de ancorare, dând rezultate şi în cazurile unde croşetele oferă stabilitate precară.

Lindner 1

Page 90: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• - Ancorarea plăcilor ortod. poate fi bilat.

sau mixtă, adică gutieră pe o hemiarcadă şi

croşete pe cealaltă hemiarcadă.

Placă palatinală cu şurub

şi gutiere laterale în

ocluzia încrucişată

unilaterală

Page 91: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• - Fricţiunea dintre dinţi şi suprafaţa internă a gut. slăbeşte în timp datorită uzurii ducând la pierderea stabilităţii ap. ortodontic (este necesară căptuşirea gutierei.)

• Cu cât acrilatul din care se confecţionează gut. este mai elastic, cu atât retenţia este mai bună, dar rezistenţa la abraz. ocluz. mai redusă.

• Din acest motiv, gutiera suferă fracturări sau perforaţii frecvente, fiind necesară reparaţia în cabinet sau în lab.

Page 92: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică, Efecte

• - Determină înălţare provizorie de

ocluzie, fiind indic. atunci când se

doreşte o dezorientare a ocluziei în

zona frontală (salturi artic, migrări

dentare).

• - Împiedică egresiunea şi chiar

fav. ingresia deoarece sunt

suprasolicitaţi în sens vertical atât

dinţii pe care se aplică cât şi dinţii

antagonişti.

Page 93: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică

• Elementele active asociate plăcilor ortod ancorate pe gutiere au unele particularităţi :

arcul vestibular poate fi fixat atât în baza plăcii cât şi în per. lateral al gutierei;

• planul înclinat poate fi de dim. mai mică pt. că o parte din condu- cerea mandib. e asig. de gutiere;

• scutul lingual trebuie să aibă dimens. verticală mai mare.

Page 94: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortodontică,

confecţionare

• Se realiz. în cabinet sau lab.prin două metode:

a. Tehnica directă:

b. Tehnica cu grosime dirijată:

• Are avantajul obţ.unei piese acrilice cu

grosime uniformă .

Page 95: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Gutiera ortod., avantaje

• Asigură deplasarea corporeală a dinţilor.

• Determină înălţare proviz de ocluz, favoriz. unele etape ale tratam. ortodontic.

• Gutierele vin în contact cu toată supraf. dentară şi necesită igienă riguroasă.

• Pt. aplicarea gutierei este nevoie de 2 dinţi

• Asigură o eficienţă crescută forţelor, toate porţiunile plăcii ancorate pe gut. Se depla- sează în sensul dat de elem. de acţiune.

• Reparaţia se poate face în lab. sau în cabinet.

Page 96: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile

Croşetele / Gutiere

• Permit deplasări individuale ale dinţilor.

• Croşetele Schwarz permit egresiunea dinţilor şi chiar favorizează acest lucru.

• Lasă liberă o parte din supraf. coroanelor dentare.

• Permit aplicări individuale la nivelul dinţilor.

• Exercită o fricţiune mare la nivelul coroanelor dentare.

• Reparaţia sau înlocuirea lor se face doar în laborator.

Page 97: TD III Curs 3 4 Aparatele Mobilizabile