TAXELE VAMALE ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL

7/28/2019 TAXELE VAMALE ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL

http://slidepdf.com/reader/full/taxele-vamale-si-comertul-international 1/15

REFERAT TAXELE VAMALE ŞI COMERŢ

INTERNAŢIONAL

2012-2013



CUPRINS

Taxele vamale

Introducere

● Taxele vamale – instrument al politicii de liber schimb

● Clasificarea taxelor vamale

● Funcţiile taxelor vamale

● Aşezarea şi perceperea taxelor vamale

● Plata taxelor vamale, contestaţii şi contravenţii● Zone libere

● Efecte generale ale aplicării taxelor vamale

Concluzie



INTRODUCERE

In organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei primordial, fiscalindeplineste functia de instrument de protectie a economiei nationale si, indirect, un rol social si deaparare a natiunii. Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea generala vamilor, elaborata la 1 iulie 1875.

Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie demodificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite in Romania la sfarsitul secolului XIXsi inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca, in perioada interbelica, vamile sa fie administrate dDirectia Vamilor, integrata in Ministerul de Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor vamale si a fost elaboraTariful vamal.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a intrat intr-un proces dereorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a Directiei Generale a Vamilor si, ulterior, aDirectiilor Regionale Vamale.

Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare vamala, incheiatala Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968, devenind efectivmembra a Organizatiei Mondiale a Vamilor in anul 1969.Incepand cu data de 13 octombrie 2003Directia Generala a Vamilor a devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordineaAutoritatii Nationale de Control.

In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza in conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui politica vamala a Guvernului. Autoritate Nationala a Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale.Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul secolelor, a avut un roimportant in structura generala a statului, fie in cazul formatiunilor statale antice, fie in cadrul statulumedieval, modern sau in epoca noastra. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vameste chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national de aparare.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri si produse ale unustat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a comertului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in atributiile ei administrareatuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a impozitelor si taxelor de import si export, precum autoritatea care reprezinta puterea executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale dcontrol, functionarii vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de aparare ateritoriului si a populatiei Romaniei.

Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului public, care cuprindenormele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc raporturile juridice intre persoane si stasau intre state diferite, privind circulatia marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatunui stat; este sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si incasadrepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.

De-a lungul edificarii statului national roman, institutia vamala a jucat un rol esential in politicgenerala a statului indreptata in directia protectiei economiei nationale, in diferite perioade. Ca urmarevama a fost implicata direct in punerea in aplicare a tratatelor de comert, de vama si de navigatie alRomaniei cu terti si, uneori, in adevarate "razboaie" comerciale, pe care tara noastra a fost nevoita sa lsustina la un moment dat.

In conditiile in care, in ultimii ani, Romania se indreapta tot mai mult spre integrarea instructurile euro-atlantice, iar problema integrarii economice este de prim ordin, vama va juca un roimportant in transferul spre structurile europene si, nu in ultimul rand, va avea rolul de a contribui l protejarea granitei rasaritene a Europei unite.



Taxele vamale

TAXELE VAMALE – INSTRUMENT AL POLITICII DE LIBER SCHIMB

Taxa vamală reprezintă un impozit perceput de stat asupra mărfurilor în momentul în care trecgraniţele vamale ale ţării respective, în scopul importului, exportului sau tranzitului acestormărfuri.Taxele vamale aplicate pe un teritoriu vamal sunt cuprinse într-un tarif vamal.Teritoriul vamareprezintă teritoriul pe care se aplică acelaşi tarif vamal care poate să corespundă sau nu cu teritoriunaţional al ţării, existând însă situaţii de extindere a teritoriului vamal, precum şi situaţii de restrângera teritoriului vamal (antrepozite vamale, zone libere etc).

În condiţiile actuale de creştere a interdependenţei economice între state, se manifestă o

tendinţă obiectivă de reducere a taxelor vamale.În 1947, la propunerea SUA, Consiliul Economic şSocial al ONU a desfăşurat primele negocieri tarifare cu privire la reducerea taxelor vamale şiatenuarea unor restricţii din calea comerţului internaţional, negocieri al căror rezultat au fost înscrise îtratatul multilateral “Acordul General pentru Tarife şi Comerţ”, care constituie baza juridică aconcesiilor tarifare asupra cărora s-a căzut de acord şi a regulilor care reglementează relaţiilecomerciale între state.

Prin apariţia acestui acord a apărut o nouă etapă în politica comercială internaţională, prin

generalizarea sistemului de preferinţe vamale. De la 1 ianuarie 1995 GATT se numeşte OrganizaţiaMondială a Comerţului.

O altă caracteristică a relaţiilor comerciale internaţionale o reprezintă apariţia şi lărgirea proceselor de integrare economică. În relaţiile comerciale ale ţărilor care fac parte din grupărcomerciale şi economice se aplică facilităţi mari, cum ar fi scutirea totală de taxe vamale în cadruUniunii Europene (ce se constituie într-o uniune vamală) sau scutirea de taxe vamale pentru produselindustriale în comerţul din ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb ( care constutuie o zonă d

liber schimb).CEE (denumită ulterior UE) a devenit uniune vamală de la 1 iulie 1957, când taxele vamale în

comerţul intracomunitar au fost suprimate şi s-a constituit faţă de terţe ţări cu tarif vamal comun.AELs-a constituit prin convenţia de la Stockholm în 1960 şi legalizează crearea unei zone a liberuluschimb între şapte ţări capitaliste dezvoltate, numai pentru mărfurile industriale la care se desfiinţeaztaxele vamale.Şi în ţările în curs de dezvoltare s-au realizat uniuni vamale, zone de comerţ liber şaranjamente preferenţiale.

Piaţa Comună a Americii Centrale, constituită în 1958-1960, cuprinde ţările Americii Centraleşi a eliminat treptat taxele vamale până în 1966.



Asociaţia Latino-Americană aLiberului Schimb a luat fiinţă în 1960 prin tratatul de laMontevideo, urmărind desfiinţarea taxelor vamale interne şi reducerea treptată a acestora între ţărilmembre.

Piaţa Comună a Ţărilor Arabe a început să funcţioneze în 1965, având ca obiectiv principal

asigurarea comerţului liber, transportul de tranzit şi mişcarea forţei de muncă în interiorul grupăriiintroducerea unui tarif extern comun, coordonarea politicii valutare şi a sistemului de impozite.

Sistemul de preferinţe vamale nereciproc şi nediscriminatoriu în favoarea ţărilor în curs dedezvoltare aprobat în cadrul UNCTAD în octombrie 1970, şi pus în aplicare în 1971, a consacrat principiul tratamentului preferenţial în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare. Acest sistem permitscutirea completă a taxelor vamale sau reducerea acestor taxe la exportul în ţările dezvoltate a produselor provenind din ţările în curs de dezvoltare.

CLASIFICAREA TAXELOR VAMALE

Taxele vamale se clasifică după mai multe criterii:a)în funcţie de obiectul impunerii, taxele vamale vizează importurile, exporturile sau fluxurile

de tranzit.

- taxele vamale de import se percep asura mărfurilor importate când trec graniţele vamaleale ţărilor importatoare; sunt achitate de firmele importatoare şi sunt incluse în preţul dedesfacere pe piaţa internă a importatorului, fiind suportate de consumatorii finali;- taxele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul acestora şisunt percepute la un nomenclator scăzut de mărfuri şi pe timp limitat sau limitareaexportului unor produse de bază în vederea prelucrării la intern;- taxele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine aflate în trecere pe teritoriul

vamal al ţării respectiveb)după modul de percepere se disting:

- taxe vamale specifice – se calculează pe unitatea de măsură fixă (masă, volum) amărfurilor şi presupune existanţa unui tarif vamal foarte detaliat, ce cuprinde o descriereamănunţită a mărfurilor;- taxe vamale ad valorem – se prelevă sub forma unui procent determinat asupra mărfiiimportate. Avantajul este că ele nu au un tarif vamal prea detaliat, iar din punct de vedere

al veniturilor bugetare se aliniază în mod automat preţurilor fiind calculate sub formă de procent;



- taxe vamale mixte – se percep în special ca adaos la cele specificate.c) după modul de fixare se împart în:

- taxe vamale autonome – sunt stabilite de stat în mod independent, fără nici o înţelegere prealabilă cu alte state. Statul stabileşte pentru anumite mărfuri taxe vamale mai reduse în

comparaţie cu cele autonome.- taxe vamale convenţionale – nivelul a fost convenit de stat prin înţelegere cu alte stateconform celor stipulate în acordurile încheiate.- taxe vamale preferenţiale – sunt aplicate de stat în cazul importurilor din state cu unregim comercial preferenţial mai favorabil decât cele aplicate în mod larg celor care benefeciază de clauza naţiunii celei mai favorizate. Taxele vamele preferenţiale pot fiunilaterale sau reciproce.

d)în funcţie de plătitorii taxelor vamale:- taxe vamale percepute de la persoane fizice;- taxe vamale percepute de la persoane juridice.

e)după scopul impunerii:

- taxe vamale fiscale – sunt, de obicei, mai scăzute, se percep cu scopul de a aduce unanumit venit statului;- taxe vamale protecţioniste – sunt taxe al căror scop este crearea unei bariere pentrumărfurile străine, prin care se urmăreşte eliminarea concurenţei străine pe piaţa ţăriirespective şi expansiunea pe pieţele externe.

FUNCŢIILE TAXELOR VAMALE

TAXELE VAMALE – INSTRUMENT FISCAL

Taxa vamală apare iniţial sub forma unui instrument simplu de politică fiscală în scopulformării veniturilor statului. Din punct de vedere fiscal taxa vamală este abordată în calitate de impoz perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontieră (export, import, tranzit), percepereaacestora fiind avantajoasă pentru stat, deoarece ca impozit fiscal majorează veniturile bugetare.

În România, în 1995, taxele vamale au adus venituri statului de 1042,971 miliarde lei, în anul1997 acestea au atins 4760,3 miliarde lei, ajungând în anul 1998 la5485 miliarde lei.



TAXELE VAMALE – INSTRUMENT DE POLITICĂ FINANCIARĂ

Pe lângă faptul că taxele vamale majorează veniturile statului, ele mai au şi un impacteconomic, contribuind la dezvoltarea activităţii economice.

Taxele vamale se constituie ca instrument de politică comercială dată de dezvoltarea industrieişi interesul statului de a proteja propria industrie naţională. Apare în această perioadă protecţionismuvamal cu taxe vamale mari la produsele manufacturate şi taxe mici la materii prime.

Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politice comerciale pot fi grupate în douăcategorii: măsuri de control direct sau mijloace de constrângere care influenţează cantităţile şi măsur

care influenţează preţurile, de control indirect.Odată cu apariţia ţărilor industrializate, protecţionismul devine agresiv, îmrăcând forma unor

ţări liber-schimbiste în condiţiile în care introducerea taxelor fusese generalizată la nivelul tuturoţărilor.

Ţările industrializate promovează ideea comerţului cu taxe mici sau a unui comerţ liber pentrua putea fi competitive în orice ţară datorită costurilor de producţie mici în lipsa taxelor vamale.

În cadrul negocierilor comerciale, statele îşi acordă concesii ce constau în reducerea reciprocă a

nivelului taxelor vamale la importul anumitor produse ce fac obiectul negocierii.În aplicarea taxelor vamale ca instrument de protecţie a economiei s-au constatat unele

tendinţe:• tendinţa de a utiliza taxele vamale ca modalitate de punere în practica comercială

internaţională a principiului nediscriminării, a clauzei naţiunii celei mai favorizate între doi partenerOrice avantaj care se acordă unei terţe ţări de către unul din parteneri trebuie extins şi în raporturildintre ei;

•

tendinţa de reducere a taxelor vamale în condiţiile clauzei naţiunii celei mai favorizate întreţările membre GATT ca urmare a desfăşurării unui şir de negocieri tarifare multilaterale în cadruacestui acord;

• tendinţa de reducere în general a semnificaţiei nivelului taxei vamale

Caracterul de protecţie a unui tarif vamal este evidenţiat de prioritatea care i se acordă defiecare ţară unuia dintre cele două scopuri: protecţia desemnată să elimine sau să reducă importul pricreşterea preţurilor sau obţinerea unor venituri pentru bugetul ţării importatoare.

Pentru calcularea ratei efective a protecţiei vamale, se ţine seama de taxele vamale prelevateasupra materialelor importate încorporate în produsul finit respectiv, stabilindu-se gradul de protecţie valorii adăugate în procesul de prelucrare.



Există patru categorii de taxe vamale:a)taxe vamale liberale – în care nivelul extern al unui produs se majorează cu o taxă care

permite ca preţul intern să fie mai mic decât preţul de producţie internă a produselor. b)taxe vamale egalizatoare – taxa vamală aduce la acelaţi nivel preţul intern cu preţul de

producţie internă a produselor.c)taxe vamale restrictive – în care preţul intern este mai mare decât preţul intern de producţie.d)taxe vamale prohibitive – nivelul preţului intern creşte foarte mult, scăzând interesul pentru

produsul respectiv.

AŞEZAREA ŞI PERCEPEREA TAXELOR VAMALE

Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice în al căror obiect de activitate sunt prevăzute şi operaţiuni de import, cât şi persoane fizice autorizate să efectueze astfel de operaţiuni.

De asemenea, pot deveni subiecţi ai impunerii şi persoane neautorizate atât în cazul introduceri bunurilor în ţara noastră, cât şi în cazul scoaterii din România, dar dacă depăşesc o anumită valoare sa plafonul valoric de scutire în vigoare la data trecerii frontierei. Direcţia Generală a Vămilor a emis listă de valori unice în vamă pe produse şi grupe de produse.

Aceştia au obligaţia să depună la organele vamale o declaraţie vamală la care să anexezedocumentele necesare vămuirii: autorizaţia de import, documentul de transport al mărfurilor, facturiloriginale sau copia lor care cuprind denumirea şi cantitatea mărfurilor, certificat de origine, certificasanitar-veterinar pentru produsele de origine vegetală sau animală etc.

Taxele vamale sunt prevăzute în Tariful vamal de import al României, fiind exprimate în procente şi se aplică la valoarea în vamă a mărfurilor importate exprimate în lei şi se percep deorganele vamale, pentru ca în final să fie vărsate la bugetul de stat, conform reglementărilor în vigoarla data înregistrării declaraţiei vamale.

Facilităţi

Tariful vamal prevede scutirea de taxe vamale pentru importul următoarelor categorii de bunuri:

a) ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic; b) bunuri străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;c) mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă şi documentare;d) alte bunuri prevăzute în legi şi H.G.-uri.Pentru ca aceste bunuri să beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie să îndeplinească



anumite condiţii: să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici o obligaţie de plată, să nu facobiectul unei comercializări ulterioare, să nu fie utilizate pentru prestaţii pentru terţi aducătoare dvenituri, să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrează în evidenţa contabilă proprie

Organele de control financiare şi ale Gărzii Financiare sunt obligate să urmărească destinaţia

acestor bunuri şi să sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor care decurg din aplicarea legiiTaxele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării bunurilor înţară.

Este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:a) bunurile de origine română; b) bunurile reparate în străinătate sau cele care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare

calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanţie;

c) bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate.Execeptate de la plata taxelor vamale sunt şi mărfurile importate şi comercializate în regim

“duty-free” prin unităţi situate în punctele de control trecere frontieră aeriană, navală, terestră, precumşi prin magazinele pentru deservirea în exclusivitate a rerpezentanţelor diplomatice. În scopustimulării importurilor de bunuri destinate producţiei pentru export s-a instalat regimul vamal de“draw-back”, care constă în restituirea totală sau parţială a taxelor vamale de import percepute, dacmărfurile introduse în ţară se reexportă în aceeaşi stare sau după ce au fost transformate, prelucrate sareparate în vederea exportului sau au fost încorporate în produse destinate exportului.

De asemenea, Codul Vamal prevede obligaţia garantării şi datoriei vamale, însă acordă şiscutiri:

a)bunurile care fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate într-un regim vamalsuspensiv;

b)navele, aeronavele, elicopterele, locomotivele şi vagoanele de cale ferată, plasate în regimuvamal de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import, în vederea reparării şi returnării lo partenerilor externi. Aceste depoziţii sunt aplicabile şi în cazul în care aceste bunuri se introduc în ţarşi/sau se scot din ţară, în stare demontată, în mai multe transporturi, cu condiţia ca produselecompensatoare, menţionate în autorizaţia de perfecţionare activă, să reprezinte nave, aeronaveelicoptere, locomotive sau vagoane de cale ferată;

c)mărfurile plasate în regimul vamal de tranzit, dacă acesta se efectuează sub supravegherea brigăzilor din subordinea Direcţiei de supraveghere şi control vamal;

d)maşinile şi utilajele agricole din Republica Moldova, plasate în regimul vamal de admiteretemporară cu exonerare parţială de la plata taxelor vamale, în vederea executării lucrărilor mecanice î

campaniile agricole;



e)bunurile pentru care se acordă custodie vamală în vederea întregirii unor produse (înainte dedepunerea declaraţiei vamale) şi care nu pot fi importate în întregime într-un singur transport;

f)mărfurile străine, destinate vânzării prin magazinele duty-free, plasate în regim vamal detranzit sau de antrepozit;

g)mărfurile exceptate de la plata taxelor vamale, conform actelor normative în vigoare, plasateîntr-unul dintre regimurile vamale de antrepozit, perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor dimport, transformare sub control vamal şi admitere temporară cu exonerare parţială de la plata taxelovamale;

h)maşinile, utilajele şi instalaţiile destinate producţiei, care se aduc în ţară de către persoanele juridice române, în baza unui contract de leasing, admise în regim de import temporar;

i)anumite produse chimice şi echipamente în limita unui contingent tarifar valoric de 1 milion

$1

.România are, de la 1 ianuarie 1995, statut de ţară asociată la Uniunea Europeană. Avantajele

intrării României în CEE înseamnă accesul liber la pieţele occidentale, sporirea investiţiilor înRomânia, conectarea la reţelele europene de infrastructură, comunicaţii etc. Printre dezavantajelintegrării pe termen lung se poate vorbi de anumite costuri pe termen scurt ale acestui proces legate dadoptarea, restructurarea ramurilor economice româneşti în contextul integrării în UE. Începând cu iunie 1997 România este ţară a CEFTA din care fac parte Cehia, Slovacia, Polonia, Slovenia, Ungarişi care urmăresc reducerea şi abolirea taxelor vamale între ele.

Pentru anul 1999 , s-a instituit exceptarea temporara de la plata taxelor vamale a unor produsedin import de origine chimicaS-a instituit totusi vămuirea la export a unor marfuri purtatoare deaccize:alcool etilic alimentar, băuturi alcoolice şi alte produse destinate industriei alimentare sauconsumului care contin alcooletilic, bauturi alcoolice naturale, benzina premium, regular, fară plumbmotorina.Toate mărfurile dacă vor fi transportate cu mijloace auto vor fi declarate şi prezentate învederea vămuirii numai la birourile vamale de frontieră.2

Baza de calcul , respectiv valoarea în vamă, se determină prin metoda “valorii tranzacţionate”astfel: valoarea în vamă cuprinde preţul de import format din preţul extern de transformat în lei lcursul de schimb stabilit de BNR în fiecare joi, pentru operaţiunile vamale şi evaluarea în vamă disăptămâna următoare. La preţul astfel stabilit se adaugă cheltuielile de încărcare, descărcaremanipulare, conexe transportului mărfurilor importate, achitate pe parcursul extern, costul asigurări precum şi alte cheltuieli pe parcurs extern.

Valoarea în vamă trebuie să rezulte din facturi sau alte documente emise de exportator, care sedepun la organele vamale. În cazul în care în factură nu sunt cuprinse cheltuielile menţionate sau nu s

precizează documente privind aceste cheltuieli, valoarea lor se formează din preţul de import la care s1 Ordonanţa de urgenţă 69/25 mai 1999 privind scutiri acordate unor bunuri din import.2 Decizia 85/18 ian 1999 a directorului general al DGV.



adaugă o cotă procentuală din acest preţ, în funcţie de mijlocul de transport, stabilită de MinisteruFinanţelor şi Ministerul Comerţului.

Valoarea în vamă se determină şi se declară direct de importatori şi prin reprezentanţiiautorizaţi ai acestora. Pentru încadrarea tarifară corectă a mărfurilor, organele vamale pot cere ca

importatorii să depună expertize tehnice sau de laborator privind felul, natura, compoziţia mărfurilor.Cotele utilizate sunt procentuale, diferenţiate pe categorii de mărfuri, fiind prevăzute în tariful

vamal. Cele mai frecvente sunt între 10-30%.Declaraţia vamală de export pentru mărfurile importate se depune împreună cu cererea de

restituire a taxelor vamale şi a documentelor justificative la vama care a acordat regimul.Rolul de pârghie financiară al taxelor rezultă şi din modificările cu caracter temporar

intervenite în tariful vamal şi care pot fi: instituirea, cu caracter temporar, a unor suprataxe vamale l

importul unor bunuri (suprataxa de 30% la importul de băuturi alcoolice, aparatură electronică şautoturisme aplicată în 1992), exceptarea temporară de taxe vamale în limita contingentelor tarifarexprimate valoric (maşini, utilaje, instalaţii pentru repararea sau fabricarea industrială a sucurilor dlegume şi fructe din 1992).

Suprataxa la import este o taxă suplimentară percepută cu ocazia importurilor asupra totalităţiisau numai asupra anumitor mărfuri.Aceasta constituie o măsură de protecţie cu caracterexcepţional;aplicarea ei este permisă de GATT numai pe perioade scurte de timp şi numai în perioadede deficite importante ale balanţei plăţilor (conturilor) curente.Are drept scop limitarea creşterii sareducerea importurilor.România a stabilit pentru anul 1999 o suprataxă de 4 %3.

PLATA TAXELOR VAMALE, CONTESTAŢII ŞI CONTRAVENŢII

Plata taxelor vamale se face de importator sau de comisionarul în vamă în contul unităţii care aafectuat vămuirea, prin folosirea formelor şi instrumentelor de decontare care asigură cu anticiparsumele necesare efectuării plăţii. Numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuare plăţii taxelor, mărfurile se consideră legal introduse în ţară.

Taxele vamale fac obiectul controlului ulterior efectuat de organele specializate dinadministraţia vamală. Dreptul de verificare ulterioară poate fi exercitat în decursul unei perioade de ani de la data intrării bunurilor sau mărfurilor în ţară.

Neplata la termen a taxelor vamale şi a altor drepturi cuvenite bugetului de stat atragemajorarea sumei de plată.

3 HG 984/decembrie 1998.



Nerespectarea normelor cu privire la regimul vamal de către persoanele fizice sau juridiceatrage după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, materială sau civilă.

Constituie contravenţie şi se sancţionează diferit următoarele fapte:- depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare conţinând date nereale privind

cantitatea, felul, originea şi valoarea mărfurilor;- sustragerea de la vămuire a mărfurilor sau bunurilor, descărcarea, încărcarea sau

transbordarea mărfurilor pe nave fără permis vamal;- neprezentarea în termen la unitatea vamală de destinaţie a mărfurilor sau bunurilor

transportate în tranzit, ori prezentarea acestora pentru vămuire la o laltă unitate vamală decât ceamenţionată în declaraţiă vamală de tranzit, fără acordul Direcţiei regionale vamale în subordinea căreise află vama de destinaţie;

- în cazul societăţii mixte dacă într-o perioadă de 14 ani de la data înmatriculării acesteia îşireduc participarea investitorului străin sub minim de 50 milioane $ sau se dizolvă voluntar, atunci elevor fi obligate la plata tuturor impozitelor şi taxelor ce i s-ar fi aplicat pe întreaga perioadă dacă nu afi beneficiat de schimburile prevăzute de lege.

Contestaţiile diferă în următoarele cazuri:- contestaţia cu privire la aplicarea tarifului vamal de import, de stabilire a valorii în vamă şi

a încadrării tarifare se depune în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă şi se soluţionează dşeful unităţii vamale. Împotriva soluţiei date se poate face întâmpinare la DGV în termen de 30 de zileiar apoi în termen de 15 zile se poate face plângere la instanţa judecătorească.

- împotriva procesului verbal prin care s-a operat sancţionarea (amendă, confiscare) se poateface plângere în termen de 15 zile de la comunicare la unitatea vamală unde s-a constatat contravenţiaUnitatea vamală înaintează plângerea plus procesul verbal în cel mult cinci zile la judecătoria în a cărerază teritorială se află sediul persoanei juridice.

ZONE LIBERE

Potrivit Codului vamal al României, pe teritoriul României pot fi instituite prin lege porturi şzone libere în care bunurile introduse sau scoase sunt exceptate de la plata taxelor vamale. Prin aceastnormă se reglementează excepţii de la impunerea vamală prin instituirea unor teritorii (porturi libere zone libere de comerţ) care nu fac parte din teritoriul vamal al ţării.

Portul franco permite intrarea şi ieşirea mărfurilor indiferent de provenienţa lor, fără să fiesupuse plăţii taxelor vamale.



Zonele libere reprezintă părţi dintr-un port sau anumite suprafeţe din teritoriul naţional situate pe rute comerciale importante. Prin decretul din 1978 s-a instituit portul liber Sulina. Alte zone sunConstanţa-Sud, Agigea, Galaţi, Brăila.

Legislaţia română actuală oferă prin prevederile legii privind regimul zonelor libere, cadru

juridic adecvat pentru organizarea şi funcţionarea acestora. Pentru a utiliza cursul legal privindexistenţa zonelor libere, trebuie remarcate câteva aspecte:

- zonele libere fac parte din teritoriul statului român şi li se aplică legislaţia naţională.Supravegherea vamală se face numai în limita zonelor libere.

- în zonele libere sunt admise mijloace de transport, mărfuri şi alte bunuri făra restricţii, privindţara de origine, de provenienţă sau de destinaţie.

- administrarea zonelor libere se realizează de administraţiile zonelor libere, care se

organizează şi funcţionează ca regii.- activităţile care se pot efectua în zonele libere sunt manipularea, depozitarea, sortarea,

măsurarea, ambalarea, licatarea, condiţionarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, vânzareacumpărarea, expertizarea mărfurilor, organizarea de exporturi de bursă şi financiar bancare, transporşi expediţii interne şi internaţionale, închirierea sau concesionarea clădirilor şi spaţiilor de depozitare a spaţiilor neamenajate destinate construirii de obiective economice şi hoteluri, controlul calitativ şcantitativ al mărfii, aprovizionarea navelor şi a altor mijloace de transport, prestări de servicii şi altactivităţi specifice zonelor libere.

Legea acordă o serie de facilităţi:- terenurile şi construcţiile din zonele libere pot fi închiriate sau concesionate pe o perioadă de

maxim 50 de ani în funcţie de valoarea investiţiei sau graficul activităţii.- mijloacele de transport mărfuri şi alte bunuri provenite din străinătate sau destinate altor ţări

care se introduc sau se scot din zonele libere sunt exceptate de la plata taxelor vamale şi a altorimpozite.

- transportul bunurilor sau mărfurilor dintr-o zonă liberă în alta se face fără plata taxelor vamale.

În scopul promovării schimburilor internaţionale şi al atragerii capitalului străin, pentruintroducerea tehnicii noi şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionaleîn porturile maritime şi fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră, al altocanale navigabile şi în teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei se poate instituconform legii regimul de zonă liberă.



EFECTE GENERALE ALE APLICĂRII TAXELOR VAMALE

Taxele vamale percepute asupra importului de mărfuri produc efecte complexe care se înscriuîn sfera pur financiară, dar şi efecte economice şi comerciale. Astfel, taxele vamale au următoarele

efecte ca urmare a aplicării lor asupra produselor ce fac obiectul importului:-efect asupra veniturilor bugetului statului, determinând creşterea nivelului acestuia şi astfel

implicit, conduce la creşterea posibilităţilor statului de a-şi realiza programele economice şi sociale;-efect de protejare a economiei naţionale sau a producţiei interne;-efect asupra consumului intern;-efect asupra raportului de schimb al ţării;-efecte de competitivitate;

-efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale;-efecte asupra balanţei de plăţi;-efecte asupra costurilor.

CONCLUZIE

În concluzie, taxele vamale au un rol fiscal, în unele cazuri, deloc de negliactivizarea lor ca pârghii financiare este destul de dificilă în condiţiile econcontemporane. Nici o ţară nu poate face abstracţie de interdependenţele planenimeni nu mai poate trai izolat într-un lagăr fie el chiar politic, lucru mai multevident în ceea ce priveşte politica taxelor vamale. Lucrurile trebuie cântărite aţinând cont şi de gradul de dezvoltare al economiei naţionale respective. De accondiţiile unei economii “bulversate” detranziţie, ale unui grad precar de dezveconomică, tranzitoriu şi limitat caîntindere, pot fi luate măsuri economice speprotecţionismului vamal, cu condiţia revenirii la normal, la liberalism, imediat ce

economice o permit.

TAXELE VAMALE ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL

Documents

Transcript of TAXELE VAMALE ŞI COMERŢUL INTERNAŢIONAL