Taxele vamaleLocul si rolul lor in cadrul resurselor finantelor publice in contextul

aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Cuprins

Capitolul I – Introducere 3

Capitolul II – Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in

perspectiva integrarii in Uniunea Europeana 8

2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in Uniunea

Europeana 8

2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor importate prin

servicii postale si in regim de curierat rapid de catre persoanele juridice (OUG

nr. 88 din 11 iunie 1999). 18

2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul M.F. nr. 1046

din 21 septembrie 1999) 23

2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice 28

2.5 Libera circulatie a marfurilor 33

2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte 33

2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si Romania 38

2.8 Plati curente si miscarea capitalului 39

2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economic 39

2.10 Armonizarea legislatiei 41

2.11 Cooperarea economica 42

Capitolul III – Studiu de caz 53

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza 55

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza depunerii unui

certificat de circulatie a marfurilor valid 57

2

Capitolul I – Introducere

In organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe langa rolul ei

primordial, fiscal, indeplineste functia de instrument de protectie a economiei

nationale si, indirect, un rol social si de aparare a natiunii.

Cea dintai lege care a organizat in mod unitar vamile romane este Legea

generala a vamilor, elaborata la 1 iulie 1875.

Atat regimul vamal cat si organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o

serie de modificari, datorate in primul rand schimbarilor sociale survenite in

Romania la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns

ca, in perioada interbelica, vamile sa fie administrate de Directia Vamilor,

integrata in Ministerul de Finante, conform unei legii organice. Tot in aceeasi

perioada a fost emisa o lege privind regimul vamal si organizarea serviciilor

vamale si a fost elaborat Tariful vamal.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, Administratia vamala romana a intrat intr-

un proces de reorganizare, aceasta cuprinzand infiintarea in 1973 a Directiei

Generale a Vamilor si, ulterior, a Directiilor Regionale Vamale.

Romania a aderat la Conventia pentru infiintarea unui Consiliu de cooperare

vamala, incheiata la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului

de Stat nr.980/1968, devenind efectiv membra a Organizatiei Mondiale a

Vamilor in anul 1969.

Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a devenit

Autoritatea Nationala a Vamilor, functionand in subordinea Autoritatii

Nationale de Control.

In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor este organizata si functioneaza in

conformitate cu prevederile H.G. nr. 366/2004, avand sarcina de a infaptui

politica vamala a Guvernului. Autoritatea Nationala a Vamilor are in subordine

10 Directii Regionale Vamale.

3

Institutia vamala din Romania, chiar daca sub forme diferite de-a lungul

secolelor, a avut un rol important in structura generala a statului, fie in cazul

formatiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau in epoca

noastra. Atributiile institutiei vamale decurg din scopurile pe care vama este

chemata sa le indeplineasca, economice si financiare, administrative, dar si de

protectie a patrimoniului national sau cu importante functii in sistemul national

de aparare.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de marfuri si

produse ale unui stat cu terte puteri, fiind organismul de reglementare a

comertului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are in atributiile ei

administrarea tuturor serviciilor de vamuire, control si incasare a impozitelor si

taxelor de import si export, precum si autoritatea care reprezinta puterea

executiva in chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control,

functionarii vamali si politia vamala, institutia amintita participa la efortul de

aparare a teritoriului si a populatiei Romaniei.

Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramura a dreptului public, care

cuprinde normele si regulile dupa care se reglementeaza si se stabilesc

raporturile juridice intre persoane si stat sau intre state diferite, privind circulatia

marfurilor la intrarea si iesirea lor din teritoriul suveranitatii unui stat; este

sanctionatorul conflictelor izvorate din exercitarea dreptului de a impune si

incasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.

De-a lungul edificarii statului national roman, institutia vamala a jucat un rol

esential in politica generala a statului indreptata in directia protectiei economiei

nationale, in diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicata direct in

punerea in aplicare a tratatelor de comert, de vama si de navigatie ale Romaniei

cu terti si, uneori, in adevarate "razboaie" comerciale, pe care tara noastra a fost

nevoita sa le sustina la un moment dat.

4

In conditiile in care, in ultimii ani, Romania se indreapta tot mai mult spre

integrarea in structurile euro-atlantice, iar problema integrarii economice este de

prim ordin, vama va juca un rol important in transferul spre structurile europene

si, nu in ultimul rand, va avea rolul de a contribui la protejarea granitei

rasaritene a Europei unite.

In prezent, Directia Generala a Vamilor este organizata si functioneaza in

conformitate cu prevederile HG nr. 498/1994 si ale HG nr. 147/1996, modificata

si completata cu HG nr. 939/1998, avand sarcina de a infaptui politica vamala a

Guvernului, in numele Ministerului Finantelor Publice. Directia Generala a

Vamilor are in subordine 10 Directii Regionale Vamale Interjudetene si 107

birouri vamale.

Directia Generala a Vamilor functioneaza ca institutie de specialitate a

administratiei publice centrale, asigurand aplicarea strategiei Guvernului in

domeniul vamal. Directia Generala a Vamilor reprezinta tara noastra in relatiile

cu administratiile vamale ale altor state si organizatiile internationale, in

problemele cu specific vamal.

Principalul obiectiv al autoritatii vamale din Romania dupa 1990 a fost reforma

in plan legislativ. Astfel, in cursul anului 1997 a fost redactata forma finala a

Codului vamal al Romaniei, care a fost adoptat de Parlamentul Romaniei,

devenind Legea nr. 141/1997. Acest act a intrat in vigoare la data de 01.10.1997

si reprezinta, din punct de vedere juridic, o realizare care se inscrie in activitatea

de armonizare a legislatiei din domeniu cu legislatia comunitara. De asemenea, a

fost redactat si publicat Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei,

aprobat prin HG nr. 1114/2001. Prin aprobarea acestui act, aplicarea normelor

de natura vamala a fost aliniata cerintelor comunitatii europene, pe teritoriul

Romaniei. Exista la aceasta data toate conditiile necesare aplicarii unitare a

legislatiei vamale europene, indiferent de subiectii carora se adreseaza si de

raporturile juridice reglementate.

5

In ceea ce priveste sistemul informatic vamal, baza acestuia este aplicatia

ASYCUDA, ce permite implementarea intregului pachet legislativ, care este in

vigoare pentru procesarea declaratiilor vamale.

Programul de informatizare a vamilor, cofinantat de UE (RO 9304), a fost

finalizat in 1998. Obiectivul implementarii programului a fost realizat o data cu

crearea Sistemului Informatic Vamal Integrat ICIS. Scopul a fost informatizarea

tuturor functiilor activitatii vamale, incluzand procesul de vamuire, contabilitate,

supraveghere si control, operatiuni de tranzit si sisteme de raportare si de a

instala tot echipamentul si aplicatiile necesare in birourile vamale. Astfel, munca

de zi cu zi a vamesilor a fost adaptata la procedurile automatizate, in acest fel

ridicandu-se semnificativ eficienta comunicarii informatiilor si a procedurilor de

lucru.

Pornind de la principiile enuntate in “Declaratia de aprobare a strategiei de

pregatire pentru aprobare a administratiilor vamale si fiscale din Romania”,

elaborata de U.E., de la avizul Comisiei Europene exprimat in Agenda 2000 si

tinand cont de stadiul actual al administratiei vamale, Directia Generala a

Vamilor a elaborat strategia de pregatire pentru preaderare a Administratiei

Vamale Romane. Obiectivele strategiei vamale din Romania si masurile de

realizare a acestora au fost cuprinse in Programul National de Adoptare a

Aqcuis-ului Comunitar (PNAAC).

Eforturi considerabile a depus autoritatea vamala romana in ultimii ani cu

privire la incheierea de acorduri la nivel guvernamental, respectiv asistenta

reciproca pentru combaterea fraudelor vamale. Astfel, incepand cu 1997 au fost

incheiate acorduri vamale bilaterale intre Romania si Turcia, Iugoslavia, SUA,

Bulgaria, Armenia, Grecia, Moldova, Ucraina si Georgia.

O alta realizare importanta a autoritatii vamale romane o reprezinta inaugurarea

la data de 16 noiembrie 1999 a Centrului Regional SECI de Combatere a

Infractionalitatii Transfrontaliere, initiativa care se inscrie in cadrul programului

6

de combatere a coruptiei si crimei organizare, lansat de domnul Emil

Constantinescu, Presedinte al Romaniei intre anii 1996-2000, crearea centrului

fiind materializata prin eforturile considerabile ale Directiei Generale a Vamilor

si Ministerului de Interne din Romania.

7

Capitolul II – Prezentarea particularitatilor sistemului de taxe vamale in perspectiva integrarii in

Uniunea Europeana

Privite in ansamblu, masurile de eliminare a taxelor vamale si modificarea

aplicarii TVA ridica in fata producatorilor romanii mult mai multe probleme

decat pana acum. Prin noua lege a TVA-ului se termina scutirea de TVA pentru

produsele la care nu se aplicau taxele vamale, se intrerup facilitatile acordate

prin legi speciale si nu se mai acorda scutirea de TVA pentru IMM si firmele din

zonele defavorizate. Aceasta situatie, cumulata cu faptul ca produsele

industriale, produse in cadrul UE vor intra in Romania fara taxe vamale va pune

si mai multa presiune asupra producatorilor romani. Se spera, insa, ca

concurenta cu produsele Uniunii, care ii va sili pe producatorii romani sa fie mai

competitivi, precum si facilitatile care vor decurge din intrarea Romaniei in UE,

vor ajuta producatorii romani sa faca fata situatiei in care se vor gasi.

2.1 Renuntarea la taxele vamale: o conditie pentru integrarea in

Uniunea Europeana

Pentru alinierea la cerintele UE, mai precis in conformitate cu Acodrul de

Asociere a Romaniei la UE, taxele vamale pentru importul produselor

industriale vor fi suprimate. Reducerea taxelor vamale se desfasoara in mod

gradual, procesul urmand sa fie finalizat la data de 1 ianuarie 2002. Potrivit

aceluiasi Acord, eliminarea taxelor vamale sau diminuarea acestora la importul

din UE de produse agro-alimentare se realizeaza numai partial, avand in vedere

sensibilitatea deosebita a acestui sector. Aderarea la UE va implica insa, in final,

o suprimare totala a taxelor vamale pentru intreaga gama a produselor agro-

alimentare importate din tarile membre ale Uniunii. Alinierea Romaniei la taxele

vamale, pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate, prevazuta de Tariful vamal

8

comun al Uniunii Europene, implica, in principal, diminuarea protectiei vamale

a productiei nationale, atat la produsele agricole, cat si la cele industriale. In

opinia reprezentantilor Ministerului Afacerilor Externe efectele eliminarii

taxelor vamale nu vor constitui un soc pentru economia romaneasca. “Contrar

unor interpretari eronate, trebuie precizat ca in anul 2002, nu se pune problema

eliminarii totale a unor taxe vamale ca atare, ci aceea a incheierii ultimei faze

din calendarul de reducere esalonat pe ultimii 9 ani, care propune desfiintarea

cotei reziduale din taxele vamale la importurile de produse industriale“, sustin

surse din MAE. In privinta amanarii deciziei de eliminare a taxelor vamale, asa

cum cer unii producatori interni, printre care si cei reprezentati de ANEIR,

Ministerul Afacerilor Externe are o pozitie ferma: “Amanarea reducerii taxelor

vamale ar insemna in primul rand o incalcare a angajamentelor asumate de

Romania prin acordurile incheiate. In plan comercial aceasta ar putea determina

UE sa aplice contramasuri, cum ar fi, de exemplu, reintroducerea taxelor vamale

la principalele produse de export ale economiei romanesti. Consecintele ar

putea, insa, sa depaseasca planul comercial si sa se rasfranga si asupra

procesului de aderare a Romaniei la UE prin redeschidera unor capitole care au

fost deja negociate si amanarea inchiderii altora“. Economia romaneasca se

poate “apara“ in fata noilor reglementari vamale chiar prin aplicarea

prevederilor Acordului European si a celorlalte acorduri de liber schimb

incheiate de Romania. Fiecare din aceste acorduri contine prevederi referitoare

la protectia producatorilor autohtoni. Utilizarea instrumentelor comerciale de

aparare se poate face insa numai cu respectarea regulilor internationale. Practic,

in cazul aparitei unui deficit al balantei comerciale, Guvernul Romaniei are la

indemana o gama restransa de masuri de protectie. Aplicarea acestora este

conditionata de luarea altor masuri pentru restructurarea si eficientizarea ramurii

sau ramurilor industriale care conduc la deficitul comercial. Avand in vedere ca

de zece ani se tot incearca acest lucru la nivelul intregii economii cu rezultate

9

departe de asteptari, eficacitatea unui astfel de tratament economic, de care

ramurile economiei romanesti vor avea aproape sigur nevoie, este pusa sub

semnul intrebarii.

In privinta produselor agricole, un sector sensibil al economiei Romaniei,

concesiile acordate atat de Romania cat si de partenerii sai au un caracter limitat,

pentru un numar mai redus de produse, si nu se pune problema liberalizarii

importurilor de la 1 ianuarie 2002. Concesiile imbraca forma unor reduceri sau

eliminari de taxe vamale, fie in cadrul unor contingente, fie pentru cantitati

nelimitate. Protectia la frontiera Romaniei, a acestor produse este inca ridicata.

Raportul Comisiei Europene din anul 2000 privind progresele Romaniei pe calea

aderarii reliefeaza diferente majore intre nivelul de protectie al UE si cel al

Romaniei. Astfel, media taxelor vamale aplicate de UE la importul de produse

agricole este de 9,4%, fata de 32,8% cat este media Romaniei. Aceasta concluzie

nu face decat sa sublinieze si mai mult necesitatea sprijinirii sectorului agricol,

care, chiar si in conditiile actuale, nu face fata concurentei externe. Cu toate

acestea, prognozele Ministerului Prognozei si Dezvoltarii pentru perioada 2001-

2005, arata ca ritmul de crestere al exporturilor ar devansa ritmul de crestere al

importurilor, respectiv 10,3% fata de 9,3%.

Romania, pe de o parte, si Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica

Federala Germania, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza,

Irlanda, Republica Italiana, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Olandei,

Republica Portugheza, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, parti

contractante la Tratatul de Instituire a Comunitătii Economice Europene, la

Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui şi Otelului şi la

Tratatul de Instituire a Comunitătii Europene a Energiei Atomice, denumite în

continuare "State Membre", şi Comunitatea Economică Europeana, Comunitatea

Europeana a Energiei Atomice si Comunitatea Europeana a Carbunelui şi

Otelului, denumite în continuare "Comunitatea", pe de alta parte, luand în

10

considerare importanta legaturilor traditionale existente intre Romania,

Comunitate, Statele sale Membre, precum şi valorile comune pe care le

impartasesc, recunoscand vointa Romaniei si Comunitatii de a întari aceste

legaturi si de a stabili relatii stranse si durabile, bazate pe reciprocitate, care sa

permita Romaniei sa ia parte la procesul de integrare Europeana, intarind si

amplificand, in acest fel, relatiile stabilite in trecut indeosebi prin Acordul de

comert si cooperare comerciala si economica, semnat la 22 octombrie 1990,

luand in considerare oportunitatile pentru o relatie de o noua calitate, oferite de

aparitia unei noi democratii in Romania, luand in considerare angajamentul

Romaniei, al Comunitatii si al statelor sale membre de a intari libertatile politice

si economice, care constituie insasi baza asocierii, recunoscand necesitatea de a

continua si finaliza, cu asistenta din partea Comunitatii, procesul de tranzitie al

Romaniei spre un nou sistem politic si economic care sa respecte regulile

statului de drept si drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand

minoritatilor, sa practice un sistem pluripartid, bazat pe alegeri libere si

democratice si sa asigure liberalizarea economica, in scopul instituirii unei

economii de piata, luand in considerare angajamentul ferm al Romaniei, al

Comunitatii si al statelor sale membre privind aplicarea deplina a tuturor

principiilor si prevederilor continute in Actul final al Conferintei pentru

Securitate si Cooperare in Europa (C.S.C.E.), in documentele finale de la Viena

si Madrid, in Carta de la Paris pentru o Noua" Europa", in Documentul final al

reuniunii C.S.C.E. de la Helsinki, intitulat "The Chalanges of Change" si in

Carta Europeana a Energiei,constiente de importanta acestui Acord in stabilirea

si intarirea unui sistem de stabilitate in Europa, bazat pe cooperare, avand

Comunitatea ca una din pietrele unghiulare ale acestui sistem, convinse ca

trebuie stabilita o legatura intre deplina aplicare a asocierii, pe de o parte, si

continuarea in Romania a reformelor politice, economice si juridice in curs de

realizare, pe de alta parte, ca si introducerea factorilor necesari pentru

11

cooperarea si apropierea reala intre sistemele partilor, mai ales in lumina

concluziilor Conferintei C.S.C.E. de la Bonn, dorind sa stabileasca si sa dezvolte

un dialog politic regulat in probleme bilaterale si multilaterale de interes comun,

tinand seama de vointa Comunitatii de a acorda un sprijin decisiv pentru

realizarea reformei si de a ajuta Romania sa faca fata consecintelor economice si

sociale ale reajustarii structurale, tinand seama, de asemenea, de vointa

Comunitatii de a stabili instrumente de cooperare si de asistenta economica,

tehnica si financiara pe o baza globala si multianuala, luand in considerare

angajamentul Romaniei si al Comunitatii de a liberaliza comertul, in

concordanta, in special, cu drepturile si obligatiile care decurg din Acordul

General pentru Tarife Vamale si Comert, constiente de necesitatea de a stabili

conditiile necesare pentru libertatea de stabilire, pentru libertatea de a furniza

servicii si pentru libera circulatie a capitalurilor, tinand seama de disparitatile

economice si sociale dintre Comunitate si Romania si recunoscand astfel ca

obiectivele acestei asocieri trebuie realizate prin prevederi adecvate ale

Acordului, convinse ca acest Acord va crea un nou climat pentru relatiile lor

economice si in special pentru dezvoltarea comertului si a investitiilor,

instrumente indispensabile pentru restructurarea economica si modernizarea

tehnologica", dorind sa stabileasca o cooperare culturala si sa dezvolte schimbul

de informatii. Concluzionand, obiectivul final al Romaniei este sa devina

membru al Comunitatii, iar aceasta asociere va ajuta Romania sa realizeze acest

obiectiv.

Obiectivele asocierii dintre Romania si Comunitatea si Statelor Membre sunt

urmatoarele:

sa asigure un cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti, care sa permita

dezvoltarea unor legaturi politice strinse;

sa promoveze dezvoltarea comertului, precum si relatii economice armonioase

intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica in Romania;

12

sa asigure o baza pentru cooperarea economica, sociala, financiara si culturala;

sa sprijine eforturile Romaniei de dezvoltare a economiei, de desavarsire a

tranzitiei intr-o economie de piata si de consolidare a democratiei;

sa stabileasca institutii adecvate pentru a face asocierea efectiva;

sa asigure un cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Comunitate. In

acest scop, Romania va actiona pentru indeplinirea conditiilor necesare.

Intre parti se va institui un dialog politic regulat pe care ele intentioneaza sa-l

dezvolte si sa-l intensifice. El va insoti si va consolida apropierea dintre

Romania si Comunitate, va sprijini schimbarile politice si economice in curs de

desfasurare in aceasta tara si va contribui la stabilirea de noi legaturi de

solidaritate si de noi forme de cooperare. Dialogul politic: va facilita integrarea

deplina a Romaniei in comunitatea natiunilor democratice si apropierea

progresiva intre Romania si Comunitate.

Apropierea economica va conduce la o mai mare convergenta politica; va

conduce la o convergenta crescanda a pozitiilor in probleme internationale, in

special in cazul celor de natura a avea efecte substantiale asupra uneia sau alteia

dintre parti; va contribui la apropierea pozitiilor partilor in probleme de

securitate si va intari securitatea si stabilitatea in intrega Europa.

Aalte proceduri si mecanisme pentru dialogul politic vor fi stabilite intre parti, in

special in urmatoarele forme:

intalniri la nivel oficial superior (directori politici) intre oficiali ai Romaniei, pe

de o parte, si Presedintia Consiliului Comunitatilor Europene si Comisia

Comunitatilor Europene, pe de alta parte;

folosirea deplina a canalelor diplomatice;

includerea Romaniei in grupul tarilor care primesc cu regularitate informatii in

problemele legate de Cooperarea Politica Europeana si efectuarea de schimburi

de informatii

13

orice alte mijloace care ar contribui la consolidarea, dezvoltarea si accelerarea

dialogului.

Asocierea include o perioada" de tranzitie cu o durata de maximum 10 ani,

impartita in doua etape succesive, fiecare durand in principiu cinci ani. Prima

etapa va incepe o data cu intrarea in vigoare a Acordului. In cursul celor 12 luni

care preced expirarea primei etape, Consiliul de Asociere se va intruni pentru a

decide trecerea la a doua etapa, ca si posibilele modificari de adoptat cu privire

la prevederile care reglementeaza a doua etapa.

Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra marfurilor, in momentul in

care acestea trec granitele vamale ale tarii in scopul importului, exportului sau

tranzitului. Deci, taxele vamale se instituie asupra bunurilor si produselor care

intra si ies in/din tara sau/si asupra celor care tranziteaza teritoriul national.

Drept urmare, in raport cu obiectul impunerii, pot exista trei categorii de taxe

vamale si anume:

de import - stabilite asupra marfurilor importate in momentul trecerii granitelor

teritoriului vamal ale statului importator.

de export - stabilite asupra marfurilor interne la exportul acestora. Aceasta

categorie de taxe are o raspândire limitata, fiind utilizate in special de statele

care detin monopolul natural al unor resurse minerale sau materii prime, ori

monopolul tehnologic (de fabricatie) la unele produse manufacturate;

de tranzit - percepute asupra marfurilor straine aflate in trecere pe teritoriul

vamal al unui stat, au o aplicabilitate foarte restrânsa pe plan international,

intrucât tranzitul aduce alte avantaje tarilor participante la comertul international

(venituri din tarifele incasate pentru transportul acestor marfuri pe caile ferate,

rutiere sau pe apa). Potrivit legislatiei in vigoare, pe teritoriul vamal al României

nu se aplica taxe de tranzit.

La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate in vama,

autoritatea vamala stabileste un regim vamal. Regimul vamal cuprinde

14

totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de

scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii. Regimurile vamale sunt

definitive sau suspensive.

Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte: importul; exportul;

introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinând calatorilor sau altor

persoane fizice, necomercianti.

Regimurile vamale suspensive sunt: tranzitul, antrepozitul, perfectionarea activa,

transformarea sub control vamal, admiterea temporara si perfectionarea pasiva a

marfurilor. Aceste regimuri se acorda numai de autoritatea vamala prin

eliberarea unei autorizatii care precizeaza conditiile de derulare a regimului.

Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei declaratii

vamale corespunzatoare acelui regim, care se depune la biroul sau punctul vamal

impreuna cu documentele prevazute de reglementarile vamale1, in vederea

acceptarii regimului vamal solicitat.

Având in vedere interesul pentru dezvoltarea exportului, tara noastra aplica

numai taxe vamale de import, care sunt stabilite si percepute in conformitate cu

Tariful vamal de import al României. Tariful vamal reprezinta un tabel care

cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate in

procente, precum si cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferentiale

prevazute in reglementarile legale. Tariful vamal este componenta principala a

regimului vamal al unei tari.

Platitori ai taxelor vamale sunt persoanele juridice in al caror obiect de activitate

sunt prevazute operatiuni de import, precum si persoanele fizice autorizate sa

efectueze astfel de operatiuni.

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in

circuitul economic.

Autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei

vamale aferente drepturilor de import (taxe vamale, taxe pe valoarea adaugata,

15

accizele si orice alte sume care se cuvin statului). Prin exceptie se acorda scutiri

de taxe vamale pentru importul urmatoarelor categorii de bunuri:

a) ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic,

primite de organizatii si asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural,

ministere si alte organe ale administratiei publice, sindicate si partide politice,

organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de

invatamânt, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei

electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala.

Se excepteaza de la regimul de scutire de taxe vamale autovehiculele, altele

decât ambulantele ori autovehiculele destinate mentinerii si restabilirii ordinii

publice, primite din import sub forma de ajutoare si donatii.

b) bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

c) mostrele fara valoare comerciala, materialele publicitare, de reclama si

documentare;

mostrele fara valoare comerciala reprezinta bunuri sau parti din acestea

sectionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor

operatiuni similare, carora nu li se poate da o alta intrebuintare decât cea de

mostre.

materialul publicitar de reclama si documentare, consta in cataloage si liste de

preturi referitoare la marfuri puse in vânzare sau la prestari de servicii

d) alte bunuri prevazute in legi sau in hotarâri ale Guvernului.

Pentru ca aceste bunuri sa beneficieze de scutire de taxe vamale, trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

sa fie trimise de expeditor catre destinatar fara nici un fel de obligatii de plata;

sa nu faca obiectul unor comercializari ulterioare;

sa nu fie utilizate pentru prestatii catre terti aducatoare de venituri;

sa fie cuprinse in patrimoniul persoanei juridice si inregistrate in evidenta

contabila proprie.

16

O alta conditie pentru a putea opera scutirea este aceea a scopului utilizarii

bunurilor. Astfel, bunurile scutite de taxe vamale pot fi utilizate numai in

scopurile pentru care au fost importate, in caz de schimbare a destinatiei,

importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul

marfurilor si sa achite taxele vamale de import. In astfel de situatii, valoarea in

vama se calculeaza la cursul in vigoare in ziua constatarii schimbarii destinatiei

bunurilor, in acest scop, organele de control financiar si ale Garzii financiare

sunt obligate sa urmareasca destinatia data acestor bunuri si sa sesizeze organele

vamale pentru luarea masurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel

datorate se stabilesc si se urmaresc pe o perioada de 5 ani de la data intrarii in

tara a bunurilor.

De asemenea, este scutit de taxe vamale importul urmatoarelor categorii de

bunuri:

bunurile de origine româna;

bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc

bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;

bunurile din import, destinate a fi utilizate de asociatii familiale si unitati din

sectorul mestesugaresc, agricol si al industriei mici, in cadrul unor programe si

actiuni de ajutorare si dezvoltare a activitatilor, finantate de catre guvernele

straine in baza unor acorduri sau tratate incheiate cu România.

Totodata, trebuie aratat ca sunt scutite de la plata drepturilor de import (taxe

vamale, suprataxe vamale, comisioane vamale, accize, taxa pe valoarea

adaugata) bunurile importate prin serviciile postale si in regim de curierat rapid

de catre persoanele juridice, cu o valoare totala pe trimitere a echivalentului in

lei de pâna la 12 euro inclusiv. In acest caz, vamuirea se face numai pe baza

documentului de transport.

In cazul bunurilor introduse in tara pentru dotarea si intretinerea reprezentantelor

firmelor comerciale si ale organizatiilor economice straine (care functioneaza

17

legal in România) se aplica, reduceri sau exceptari de la plata taxelor vamale, pe

baza de reciprocitate.

Bunurile pentru dotarea reprezentantelor si altor persoane juridice române cu

sediul in strainatate pot fi scoase din tara si readuse, fara plata taxelor vamale, in

baza adresei din care sa rezulte ca bunurile respective sunt incrise in evidentele

sale contabile din tara.

Guvernul, in cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si

a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar,

exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri. Aceste

facilitati fiscale se stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de

beneficiari, indicându-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

2.2 Scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor

importate prin servicii postale si in regim de curierat rapid de

catre persoanele juridice (OUG nr. 88 din 11 iunie 1999).

Cotele de impunere sunt prevazute in tariful vamal de import al României si sunt

exprimate in procente (diferentiate pe marfuri sau grupe de marfuri care fac

obiectul taxarii: marfuri agroalimentare, industriale, produse finite, materii

prime etc.) aplicabile la baza de calcul exprimata in lei. Tariful vamal este cel in

vigoare la data inregistrarii declaratiei pentru stabilirea valorii in vama. Cotele

cele mai frecvente sunt cuprinse intre 10-30%. In general, taxele vamale de

import pentru produsele finite sunt mai mari decât cele pentru materiile prime si

semifabricate.

La propunerea justificata a Ministerului Industriei si Comertului, Ministerul

Finantelor poate stabili suprataxe vamale de import cu caracter temporar, in

cazurile in care importurile de marfuri pot prejudicia grav productia interna. De

exemplu in perioada l ianuarie 1999 - 31 decembrie 1999, bunurile importate in

România erau supuse unei suprataxe vamale de 4% (HG nr. 984 din 29

18

decembrie 1998 privind nivelul suprataxei vamale la importul de bunuri in anul

1999). Suprataxa vamala se calculeaza la valoarea in vama a bunurilor si se

adauga la taxa vamala datorata pentru aceste bunuri.

Baza de calcul a taxelor vamale o reprezinta valoarea in vama a marfurilor

importate. Acestea se determina si se declara de catre importatori, direct sau prin

reprezentantii autorizati ai acestora, care sunt obligati sa depuna la biroul vamal,

impreuna cu celelalte documente necesare vamuirii, o declaratie pentru valoarea

in vama, insotita de facturi sau alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor

pe parcurs extern aferente acesteia, in cazul in care valoarea marfurilor

importate este stabilita, prin reglementari legale, in suma fixa, importatorul nu

este obligat sa depuna la biroul vamal, declaratia pentru valoarea in vama.

Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul

privind aplicarea articolului VII al Acordului General pentru tarife si comert

(G.A.T.T.) incheiat la Geneva la l noiembrie 1979, la care România este parte.

„Metoda de baza in determinarea valorii in vama este metoda valorii

tranzactionale", potrivit careia valoarea in vama a marfurilor importate va fi

„valoarea de tranzactie", adica „pretul efectiv platit sau de platit" pentru marfuri,

când acestea sunt vândute pentru export cu destinatia tarii de import.

Pretul efectiv platit sau de platit poate fi ajustat, atunci când anumite elemente

specifice care sunt considerate ca facând parte din valoarea in vama sunt in

sarcina cumparatorului, dar nu sunt incluse in pretul efectiv platit sau de platit

pentru marfurile importate.

La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse

in pretul marfii, se includ (adauga) urmatoarele:

a) cheltuieli de transport al marfurilor importate pâna la frontiera româna (portul

sau locul de import care se afla la frontiera);

b) cheltuieli de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului

marfurilor importate, aferente parcursului extern;

19

c) costul asigurarii pe parcursul extern.

Deci, valoarea in vama reprezinta pretul efectiv platit sau de platit in moneda de

facturare, respectiv plata totala efectuata de catre cumparator vânzatorului

pentru marfurile importate, care fac obiectul unor tranzactii comerciale.

Pentru marfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor

tranzactii comerciale, valoarea in vama o constituie valoarea inscrisa in

documentele primite de la expeditorul extern si in declaratia pentru valoarea in

vama depusa de persoana juridica destinatara.

in cazul marfurilor ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de cotatii

bursiere, valoarea in vama se determina pe baza facturii pro forma, emisa de

furnizor, cu preturile cunoscute la data intocmirii acesteia, urmând ca in termen

de 90 de zile de la data declaratiei vamale sa se depuna factura definitiva, pe

baza careia se fac regularizarile privind obligatiile de plata in vama.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si

comunicat de Banca Nationala a României, in penultima zi lucratoare a

saptamânii. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamânii urmatoare, pentru

declaratiile vamale inregistate in cursul acelei saptamâni.

Când biroul vamal are indoieli privind exactitatea informatiilor sau a

documentelor furnizate pentru determinarea valorii in vama, acesta poate solicita

importatorului sa prezinte justificari suplimentare, inclusiv documente sau alte

evidente. Daca informatiile si documentele prezentate nu sunt in masura sa

dovedeasca exactitatea valorii declarate, biroul vamal are dreptul sa refuze

determinarea valorii pe baza pretului de tranzactie, inainte de a lua o decizie

finala, biroul vamal comunica importatorului, in scris, la cerere, motivele

refuzului. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care importatorul nu

prezinta documentele solicitate de autoritatea vamala.

In situatia in care determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua

imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu

20

conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea

vamala. Daca in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu

prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama,

autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire

fiind considerata incheiata.

In cazul marfurilor importate pentru care legea2 prevede drepturi de import,

precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu

exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul

inregistrarii declaratiei vamale.

Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si

inregistrate de autoritatea vamala. Poate fi debitor vamal, solitar cu titularul

declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa a furnizat

date nereale, inscrise in acea declaratie, date ce au determinat stabilirea

incorecta a datoriei vamale. Datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri: -

neexecutarea unei obligatii care rezulta din pastrarea marfurilor in depozit

temporar necesar, pentru care se datoreaza drepturi de import;

neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au

fost plasate;

utilizarea marfurilor in alte scopuri decât cele stabilite pentru a beneficia de

scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale.

Momentul nasterii datoriei vamale este acela in care s-au produs situatiile

prezentate mai sus, iar debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter

temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa.

Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din

momentul nasterii datoriei vamale. Daca nu este posibila stabilirea cu exactitate

a momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in considerare

pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in

care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se

21

nasca o datorie vamala. Când, la data constatarii, autoritatile vamale dispun de

informatii din care rezulta ca datoria vamala s-a nascut, intr-un moment anterior,

cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare

existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor

informatii.

In cazul in care marfa de origine româna este scoasa din tara in regim de

perfectionare pasiva, pentru marfurile de origine straina incorporata in acea

marfa, care nu beneficiaza de un tratament tarifar preferential in România, se

naste o datorie vamala la importul produselor compensatoare. Momentul in care

se naste datoria vamala este momentul inregistrarii in vama a declaratiei vamale

de export initiale a marfurilor de origine româna, iar debitorul este considerat

titularul declaratiei vamale, in acest caz, cuantumul drepturilor de import se

determina in conditiile prevazute pentru marfurile importate provenind din

regimul de perfectionare pasiva.

Pentru asigurarea platii datoriei vamale, autoritatea vamala are dreptul sa ceara

constituirea unei garantii vamale. Garantia se depune de catre debitorul vamal

sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.

Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de

garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. Garantia se

realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de

decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.

Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care

aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia, iar in cazul

in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai

ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.

In cazuri temeinic justificate, Directia Generala a Vamilor poate acorda scutire

de Ia obligatia garantarii datoriei vamale6, pentru urmatoarele categorii de

bunuri, ca de exemplu:

22

bunuri ce fac obiectul unor acorduri guvernamentale, plasate intr-un regim

vamal suspensiv;

materiile prime, materialele si accesoriile trimise de clientii externi in vederea

executarii de comenzi de export pentru aceeasi clienti, plasate in regimul vamal

de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import;

2.3 Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale (ordinul

M.F. nr. 1046 din 21 septembrie 1999)

navele, aeronavele, elicopterele, locomotivele si vagoanele de cale ferata,

plasate in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de

import, in vederea repararii si retur-narii lor partenerilor externi;

marfurile plasate in regim vamal de tranzit, daca acestea se efectueaza sub

supravegherea brigazilor din subordinea Directiei de supraveghere si control

vamal;

marfurile exceptate de la plata taxelor vamale, conform actelor normative in

vigoare, plasate intr-unul dintre regimurile navale de antrepozit, perfectionare

activa cu suspendarea drepturilor de import, transformare sub control vamal si

admitere temporara cu exonerare partiala de la plata taxelor vamale etc.

Bunurile transportate pe cale rutiera sunt supuse garantarii datoriei vamale

numai daca nu circula sub acoperirea unei conventii internationale care asigura

plata datoriei vamale, iar bunurile transportate pe cale ferata, prin posta, pe calea

aerului si pe apa sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.

Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe un

termen stabilit de autoritatea vamala, in functie de solicitarea titularului si de

conditiile de realizare a operatiunii. Daca titularul operatiunii doreste sa

prelungeasca operatiunea, in cadrul termenului acordat, adreseaza Directiei

Generale a Vamilor sau, dupa caz, directiei regionale a vamilor care a acordat

initial scutirea, o noua cerere insotita de documente justificative.

23

Atunci când, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca

modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, aceasta poate

cere constituirea unei alte garantii, in caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul

sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor

operatiuni de vamuire, pâna la achitarea datoriei vamale.

Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acesteia prin declaratia

vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala, in cazul unor diferente

ulterioare, sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui

regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie

pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala. Declaratia vamala si

actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea

bancara, fara accept, poprire si validare.

Stingerea datoriei vamale se poate realiza prin:

plata sau achitarea acesteia;

renuntarea la incasare, atunci când se constata ca este nedatorata;

anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;

implinirea termenului de prescriptie extinctiva;

insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;

confiscarea definitiva a marfurilor;

distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora

in favoarea statului, inainte de acordarea liberului de vama;

distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit,

inainte de acordarea liberului de vama;

scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea

corespunzatoare procentului de scadere, numai daca aceasta s-a produs inainte

de acordarea liberului de vama.

Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama, in cazul

regimurilor vamale definitive, precum si in cazul când regimul vamal suspensiv

24

se incheie in termen. Dupa ce datoria vamala a fost achitata, debitorul vamal

poate solicita restituirea garantiei disponibile, sau poate sa consimta ca aceasta

sa fie folosita la alta operatiune de vamuire. Pentru regimul vamal suspensiv

care nu se incheie la termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin

executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.

Plata taxelor vamale se face de catre importator, sau de catre comisionarul in

vama, in contul unitatii care a efectuat vamuirea, prin folosirea formelor si

instrumentelor de decontare care asigura cu anticipatie sumele necesare

efectuarii platilor. Plata taxelor vamale constituie, de altfel, conditia obligatorie

pentru acordarea liberului de vama la import.

Liberul de vama se acorda dupa efectuarea operatiunii de vamuire. Pentru

aceasta, importatorii au obligatia sa depuna la birourile vamale (din interiorul

tarii sau de la frontiera) unde au fost prezentate marfurile, o declaratie vamala in

detaliu insotita de urmatoarele documente:

documentul de transport al marfurilor sau in lipsa acestuia alte documente emise

de transportator, cuprinzând date referitoare la marfurile transportate;

factura, in original sau in copie, ori un alt document pe baza caruia se declara

valoarea in vama a marfurilor;

declaratia de valoare in vama;

documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau a altor masuri

derogatorii la regimul tarifar de baza;

orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele legale

specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate;

codul fiscal al titularului.

Declaratia vamala cuprinde ca principale informatii: clasificarea tarifara (codul

marfurilor potrivit clasificarii prevazute in Tariful vamal de import), baza de

calcul al taxelor vamale, procentul taxei, cuantumul taxelor vamale, felul,

25

numarul, greutatea si pretul articolelor precum si informatii financiar-contabile

si bancare.

Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze verificari si investigatii atât in

momentul vamuirii, cât si ulterior, la vama sau la sediul importatorilor.

Controlul vamal exercitat in momentul vamuirii bunurilor are drept scop

prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si

termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale. Acesta poate fi

realizat atât prin verificarea documentelor necesare vamuirii, cât si sub forma

controlului fizic.

Controlul documentar consta in verificarea:

corectitudinii completarii declaratiei vamale;

existentei documentelor anexate la declaratia vamala;

concordantei intre datele inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din

documentele anexate;

formala a documentelor anexate.

Controlul fizic al bunurilor importate consta in identificarea acestora, pe baza

declaratiei vamale insotita de documentele depuse impreuna cu aceasta. Pentru

efectuarea controlului fizic autoritatea vamala indica marfurile sau partile din

acestea pe care declarantul este obligat sa le prezinte pentru verificare (prin

observare, prin sondaj pe mijloacele de transport etc.).

In situatia in care nu sunt indicii temeinice de frauda, controlul vamal fizic al

marfurilor se efectueaza numai pe baza de documente.

Dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, in vederea acordarii liberului de

vama la import, autoritatea vamala verifica daca sunt indeplinite urmatoarele

conditii:

felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in

declaratia vamala;

26

cantitatea-marfurilor inscrisa in documentele de transport, si in facturi

corespunde cu cea din declaratia vamala;

clasificarea tarifara, taxa vamala, valoarea in vama, felul, numarul si data

instrumentului de plata sunt inscrise corect.

Liberul de vama se acorda in scris (cu semnatura si stampila) daca sunt

indeplinite conditiile de mai sus si daca sunt efectuate formalitatile de vamuire si

numai dupa prezentarea documentelor care atesta efectuarea platii datoriei

vamale, in cazul in care regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori

depunerea unei garantii, liberul de vama se acorda numai dupa indeplinirea

acestor obligatii. Pâna la aparitia in extrasul de cont al biroului vamal al sumelor

incasate, liberul de vama este revocabil.

Declaratia vamala in detaliu, pe care autoritatea vamala a acordat

liber de vama, constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea datoriei

vamale.

Controlul vamal ulterior al operatiunilor, se exercita pe o perioada de 5 ani de la

data acordarii liberului de vama, in scopul prevenirii, combaterii si sanctionarii

fraudei in domeniul vamal.

In cadrul controlului ulterior autoritatea vamala verifica orice documente,

registre si evidente financiar-contabile care au legatura directa sau indirecta cu

bunurile importate. De asemenea, poate fi facut si controlul fizic al marfurilor,

daca acestea mai exista.

Daca in urma controlului ulterior se constata ca s-au incalcat reglementarile

vamale, autoritatea vamala, dupa determinarea taxelor vamale cuvenite, ia

masuri de incasare, respectiv de restituire a acestora. Astfel, diferentele in plus

se restituie titularului in termen de 30 de zile de la data constatarii, iar

diferentele in minus urmeaza a fi achitate in termen de 7 zile de la data

comunicarii.

27

Neplata diferentei datorate de titularul operatiunii comerciale, in termen de 7

zile, atrage suportarea de majorari de intârziere, precum si interzicerea efectuarii

altor operatiuni de vamuire, pâna la achitarea datoriei vamale. Majorarile de

intârziere se calculeaza din ziua imediat urmatoare expirarii termenului legal de

plata si pâna in ziua platii taxei datorate, inclusiv, iar cuantumul acestora se

suporta in toate cazurile, de catre importatori.

Pentru datoriile constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a

Vamilor poate acorda amânari si esalonari de plata in termenul legal de

prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale

este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de

import.

2.4 Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice

Calatorii si persoanele fizice stabilite in România sau cu domiciliul in strainatate

pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale (bagaje

insotite sau neinsotite) fara a fi supusi taxelor

vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarâre a Guvernului. Aceasta

hotarâre tine seama de acordurile si conventiile internationate la care România

este parte.

Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute

in hotarârea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la

export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.

Valoarea in vama se stabileste de Ministerul Finantelor prin aprobarea Listei de

valori unice in vama ale unor produse sau grupe de produse, deoarece bunurile

introduse sau scoase din tara de calatori si alte persoane fizice stabilite in

România sau in strainatate nu fac obiectul unor operatiuni comerciale.

Biroul vamal este autorizat sa determine prin asimilare valoarea in vama, luând

in considerare valoarea stabilita pentru bunuri cu caracteristici asemanatoare

28

(potrivit listei de valori unice). Atunci când nu este posibila asimilarea, valoarea

in vama este stabilita de Directia Generala a Vamilor, care poate lua in

considerare valorile din facturile externe sau cele comunicate de o societate

comerciala producatoare, de profil, sau de o institutie specializata.

Pot fi introduse sau scoase din tara, fara plata taxelor vamale, in conditiile

stabilite prin conventiile internationale la care România este parte si pe baza de

reciprocitate, bunurile destinate: uzului oficial al misiunilor diplomatice si

oficiilor consulare, folosintei personale a membrilor cu statut diplomatic ai

misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, cât si a membrilor familiilor lor,

precum si cele destinate folosintei personale a membrilor personalului

administrativ, tenhic si de serviciu al misiunilor diplomatice si oficiilor

consulare dar si a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalarii.

Scutirile se aplica in anumite limite pe an calendaristic, ca de exemplu: pentru

uzul oficial al misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare - 300 de litri

bauturi alcoolice (peste 22°) si 2000 de pachete de tigari (a 20 bucati), iar pentru

folosinta proprie a membrilor familiilor lor - 50 de litri bauturi alcoolice si 500

de pachete de tigari de familie. La avizarea introducerii in tara a bunurilor

respective, Ministerul Afacerilor Externe tine seama de conditiile de

reciprocitate, precum si de conventiile internationale la care România este parte,

pentru a se aplica reduceri sau majorari corespunzatoare ale limitelor stabilite.

Bunurile care depasesc cantitatile stabilite, pot fi introduse in tara cu plata

taxelor vamale aplicabile bunurilor apartinând persoanelor fizice.

De asemenea, pot fi introduse temporar in tara, cu scutire de plata taxelor

vamale, autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice si oficiilor

consulare, precum si pentru folosinta membrilor personalului acestora si a

familiilor lor. Aceasta este permisa in limitele avizate de Ministerul Afacerilor

Externe, pe baza de reciprocitate sau in conditiile stabilite prin intelegeri

internationale.

29

Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum si bunurile cu

caracter artistic, istoric, stiintific, instrumentele muzicale, obiectele din metale

sau pietre pretioase care depasesc uzul personal se pot scoate din tara fara alte

formalitati, daca au fost declarate in scris autoritatilor vamale la intrare.

Pentru autovehiculele si vehiculele introduse sau scoase din tara de calatori si de

alte persoane fizice stabilite in România sau domiciliate in strainatate valoarea

in vama se stabileste diferit, dupa cum acestea sunt noi sau folosite. Astfel

pentru autovehicule si vehicule noi, valoarea in vama se determina pe baza

pretului extern din factura de cumparare emisa de producator sau de o firma

direct reprezentata a acestuia, iar pentru cele folosite, se stabileste pe fiecare

categorie de vehicule prin ordin al ministrului de stat, ministrului finantelor,

tinând seama de vechimea si caracteristicile tehnice ale acestora.

Plafoanele valorice si valorile in vama, exprimate in valuta, se transforma in lei

potrivit reglementarilor vamale referitoare la importul de marfuri.

Cuantumul taxelor vamale se stabileste de autoritatea vamala care le incaseaza si

le varsa la bugetul de stat. Taxele vamale se platesc in lei.

In situatia in care, in cadrul aplicarii reglementarilor vamale, autoritatea vamala

emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice

sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot adresa cu

plângeri autoritatii vamale care a emis actele respective.

Autoritatea vamala sesizata cu plângerea este obligata sa o solutioneze si sa

comunice petitionarului rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii

plângerii.

In termen de 15 zile de la comunicarea rezultatului plângerii, persoanele fizice

sau juridice nemultumite de solutionarea plângerii, se pot adresa cu contestatii la

directia regionala vamala ierarhic superioara. Aceasta este obligata ca, in termen

de 30 de zile de la inregistrarea contestatiei, sa o solutioneze.

30

Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi la rândul ei contestata la

Directia Generala a Vamilor in termen de 15 zile de la comunicare. Decizia

directorului general al Directiei Generale a Vamilor data in termen de 30 de zile

de la data inregistrarii contestatiei poate fi atacata la instanta de contencios

administrativ competenta.

Contestatiile si caile de atac in materie vamala sunt supuse unor taxe de timbru

de 1% din cuantumul taxelor vamale, fara a fi mai mici de 10.000 lei.

Când incalcarea reglementarilor vamale constituie, dupa caz, contraventie sau

infractiune, autoritatea vamala este obligata sa aplice sanctiunile

contraventionale sau sa sesizeze organele de urmarire penala.

Contraventiile se constata de catre autoritatea vamala in incintele vamale si in

orice alte locuri unde se desfasoara operatiuni sub supraveghere vamala, in cazul

in care contraventiile vamale sunt contestate de organele de politie sau de alte

organe cu atributii de control, in alte locuri decât incintele vamale sau locuri

unde se desfasoara operatiunile sub supraveghere vamala, acestea au obligatia

de a prezenta imediat actele constatatoare la autoritatea vamala cea mai

apropiata, impreuna cu bunurile care fac obiectul contraventiei. Dupa verificarea

incadrarii faptei in reglementarile vamale, autoritatea vamala aplica, daca este

cazul amenda si dispune retinerea bunurilor in vederea confiscarii.

Contraventiile se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100.000 lei si 1.000.000

lei, in functie de gravitatea faptelor.

Infractiunile cuprinse in Legea pentru Codul vamal al României, referitoare la

persoanele juridice sunt:

folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau

comerciale, care se refera la alte marfuri sau bunuri decât cele prezentate in

vama. Aceste fapte constituie infractiune de folosire de acte nereale si se

pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani si interzicerea unor drepturi;

31

prezentarea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau

comerciale falsificate. Aceasta constituie infractiune de folosire de acte

falsificate si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor

drepturi.

In privinta persoanelor fizice, constituie infractiune urmatoarele fapte:

trecerea peste frontiera prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal

de marfuri sau de alte bunuri. Aceasta reprezinta infractiune de contrabanda si se

pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi;

trecerea peste frontiera, fara autorizatie, a armelor, munitiilor, materialelor

explozive sau radioactive, produselor si substantelor stupefiante si pshihotrope,

produselor si substantelor toxice etc. Aceasta infractiune de contrabanda

calificata se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor

drepturi, daca legea penala nu prevede o pedeapsa mai mare.

Daca faptele calificate drept infractiune sunt savârsite de angajati sau

reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operatiuni

de import-export ori in folosul acestor persoane juridice, se poate aplica si

interdictia exercitarii profesiei.

In situatia in care marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul infractiunii nu

se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

In cazul in care trecerea peste frontiera a unor anumite marfuri sau bunuri

constituie infractiuni cuprinse in alte legi, fapta se pedepseste in conditiile si cu

sanctiunile prevazute de acele legi, daca sunt mai aspre.

2.5 Libera circulatie a marfurilor

Pe durata perioadei de tranzitie Romania si Comunitatea vor stabili gradual o

zona de liber schimb bazata pe obligatii reciproce si echilibrate, in concordanta

cu prevederile Acordului European din 1993 si in conformitate cu cele ale

Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert (G.A.T.T.).

32

Nomenclatura combinata a marfurilor va fi aplicata la clasificarea marfurilor in comertul dintre cele doua parti. Pentru fiecare produs, taxa vamala de baza la care se vor aplica reducerile

succesive prevazute in Acordul European va fi cea aplicata efectiv "erga

omnes" in ziua care precede intrarea in vigoare a Acordului.

Daca dupa intrarea in vigoare a Acordului European se vor aplica reduceri

tarifare pe o baza "erga omnes", taxele vamale astfel reduse vor inlocui taxele

vamale de baza, incepand cu data de la care asemenea reduceri se aplica.

Romania si Comunitatea vor comunica reciproc taxele vamale de baza

respective.

2.6 Reduceri, exceptari, scutiri si preferinte

Unele marfuri sau categorii de marfuri, in functie de prevederile unor Acorduri

sau Conventii pe care Romania le-a incheiat cu alte tari, respectiv este parte

contractanta (Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea

Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA

etc.), pot beneficia de tratamente tarifare favorabile fata de nivelul taxelor

vamale de baza prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei. In aceste

situatii pentru importurile de astfel de marfuri care provin din tarile respective,

nu se aplica taxele vamale de baza ci taxe vamale reduse sau exceptari de la

plata taxelor vamale, ca urmare a aplicarii acordurilor sau conventiilor incheiate.

         In sensul celor precizate, art. 68 din Codul Vamal al Romaniei adoptat prin

Legea nr. 141/1997 stabileste ca unele categorii de marfuri pot beneficia de un

tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor

specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor

internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se

intelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si

in cadrul unui contingent tarifar.

33

Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor

prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei sunt cele din Conventia

Internationala a Sistemului Armonizat de Descriere si Codificare a Marfurilor,

incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte.

In conformitate cu prevederile Codului Vamal al Romaniei Directia Generala a

Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste regulile

specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata.

Astfel in vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata

originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:

marfuri produse in intregime intr-o tara;

marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara.

Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de

reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care

Romania este parte.

In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare

pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si

conventiile internationale la care Romania este parte. Art. 69 din Codul Vamal

al Romaniei mentioneaza ca prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si

imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri.

Totodata art. 70 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca Guvernul, in cazuri

temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului

Industriei si Comertului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau

reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri. Exceptarile si

reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit celor mentionate mai sus, se

stabilesc in mod nediscriminatoriu fata de importatori sau de beneficiari,

indicandu-se in mod expres codul tarifar al marfurilor.

De asemenea, Codul Vamal al Romaniei stabileste ca importatorii sau

beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, in cazul in

34

care, ulterior declaratiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa

instiinteze inainte autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal

corespunzator noii utilizari.

Pentru a putea beneficia de aplicarea unui regim tarifar preferential sau altor

masuri derogatorii la regimul tarifar de baza, este necesar ca - in conformitate cu

prevederile art. 45 lit. d) - in momentul intocmirii formalitatilor vamale de

import sa fie depus un certificat de origine a marfurilor (de exemplu de tip EUR

1) valabil intocmit potrivit celor stabilite in acordurile si conventiile

internationale la care Romania este parte. Preferintele tarifare stabilite prin

acordurile ori conventiile internationale se acorda la depunerea certificatului de

origine a marfurilor si inscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau

conventie in rubrica corespunzatoare din declaratia vamala in detaliu.

Prin continutul art. 106 din regulamentul de aplicare a Codului Vamal al

Romaniei se stabileste ca pentru aplicarea corecta a tuturor dispozitiilor legale,

biroul vamal poate solicita autoritatii emitente a certificatului de origine a

marfurilor verificarea acestuia.

Totodata art. 107 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei

precizeaza ca in toate cazurile in care in urma verificarii dovezilor de origine

rezulta ca acordarea regimului preferential a fost neintemeiata, autoritatea

vamala ia masuri pentru recuperarea datoriei vamale prin intocmirea de acte

constatatoare.

Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului Vamal de Import al

Romaniei, care se aproba prin lege. In prezent Tariful Vamal de Import al

Romaniei este elaborat de Departamentul de Comert Exterior - Directia

Negocieri Comerciale Multilaterale, din cadrul Secretariatului General al

Guvernului Romaniei. Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe

baza nomenclaturii combinate a marfurilor. Taxa vamala este exprimata in

procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei.

35

In continuare sunt prezentate unele Protocoale care contin Reguli de Origine :

Protocolul 4 referitor la definirea conceptului de produse originare si metodele

de cooperare administrativa, anexa la Acordul European, aprobat prin OG

192/27.12.2001

Protocolul B referitor la definirea conceptului de produse originare si metodele

de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si statele AELS,

aprobat prin HG 227/07.03.2002

Protocolul aditional 11 privind modificarea Protocolului 7 referitor la definirea

conceptului de produse originare si metodele de cooperare administrativa anexa

la CEFTA, aprobat prin legea 143/01.04.2002

Protocolul D referitor la definirea conceptului de produse originare si metodele

de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si Turcia, aprobat

prin HG 295/28.03.2002

Protocolul 3 referitor la definirea conceptului de produse originare si metodele

de cooperare administrativa, anexa la Acordul dintre Romania si Israel.

Protocolul 3 privind definirea conceptului de produse originare si metodele de

cooperare administrativa anexa la Acordul de comert liber dintre Romania si

Republica Lituania.

Protocolul 7a referitor la definirea conceptului de produse originare si metodele

de cooperare administrativa anexa la Acordul de aderare a Republicii Croatia la

CEFTA.

Protocolul A anexa la Acordul de comert liber dintre Romania si Republica

Moldova.

Ordonanta Guvernului nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al

Romaniei, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993 aprobata prin Legea nr.

102/1993.

36

Romania si Comunitatea vor aboli progresiv intre ele, cel mai tarziu pina la

sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului European,

orice taxa vamala la export, precum si impunerile avand un efect echivalent.

Restrictiile cantitative la exportul in Romania si orice masuri avand un efect

echivalent vor fi abolite de Comunitate la intrarea in vigoare a Acordului.

Comunitatea va aboli, la data intrarii in vigoare a Acordului, restrictiile

cantitative la importul produselor agricole originare din Romania, mentinute in

virtutea Reglementarii (C.E.E.) Nr.3420/1983, in forma existenta la data

semnarii Acordului.

Tinind seama de volumul comertului reciproc cu produse agricole, de

sensibilitatea deosebita a acestui sector, de regulile Politicii Agricole Comune a

Comunitatii, de rolul agriculturii in economia Romaniei, precum si de

consecintele negocierilor comerciale multilaterale, desfasurate in cadrul

Acordului General pentru Tarife Vamale si Comert, Romania si Comunitatea

vor examina in Consiliul de Asociere, produs cu produs si pe obaza ordonata si

reciproca, posibilitatea de a-si acorda noi concesii.

Tinind cont de necesitatea unei armonizari crescande intre politicile agricole ale

Romaniei si Comunitatii, ca si de obiectivul Romaniei de a deveni membru al

Comunitatii, ambele parti vor avea consultari, in mod regulat, in cadrul

Consiliului de Asociere, cu privire la strategia si modalitatile de aplicare a

politicilor lor respective.

Romania si Statele Membre vor ajusta progresiv orice monopol de stat cu

caracter comercial astfel incat sa se asigure ca, pina la sfarsitul celui de-al

cincilea an de la intrarea in vigoare a pezentului Acord, nu va mai exista nici o

discriminare intre cetatenii Romaniei si ai Statelor Membre, referitoare la

conditiile in care marfurile se achizitioneaza si se comercializeaza. Consiliul de

Asociere va fi informat in legatura cu masurile adoptate pentru punerea in

aplicare a acestui obiectiv.

37

Acordul nu va exclude prohibitiile sau restrictiile la import, export sau tranzit,

justificate pe temeiurile: moralitatii publice; politicii sau securitatii publice;

protectiei sanatatii si vietii oamenilor, animalelor sau plantelor; protectiei

resurselor naturale; protectiei tezaurelor nationale de valoare artistica, istorica

sau arheologica; protectiei proprietatii intelectuale, industriale sau comerciale

sau reglementarilor referitoare la aur si argint. Asemenea prohibitii sau restrictii

nu vor constitui, totusi, un mijloc de discriminare arbitrara sau o restrictie

deghizata in comertul dintre parti.

2.7 Furnizarea de servicii intre comunitate si Romania

Partile Acordului European se obliga sa adopte masurile necesare pentru a

permite progresiv furnizarea de servicii de catre companiile si cetatenii din

Comunitate sau din Romania, stabiliti pe teritoriul uneia dintre parti, alta decat

cea a persoanei pentru care sunt destinate serviciile, cu luarea in considerare a

dezvoltarii sectoarelor de servicii ale partilor.

In pas cu procesul de liberalizare partile vor permite circulatia temporara a

persoanelor fizice care furnizeaza servicii sau care sunt angajati ai furnizorului

de servicii in calitate de persoane-cheie, inclusiv persoane fizice care sunt

reprezentanti ai companiilor sau cetatenilor din Comunitate sau din Romania si

care cauta sa dobindeasca intrare temporara in scopul negocierii vanzarilor de

servicii sau antameaza acorduri pentru vanzarea de servicii in numele

furnizorului de servicii, in masura in care respectivii reprezentanti nu sunt

implicati ei insisi in vanzari directe catre publicul larg sau in furnizarea

serviciilor.

2.8 Plati curente si miscarea capitalului

Partile se obliga sa autorizeze, in valuta liber convertibila, orice plata din contul

curent al balantei de plati, in masura in care tranzactiile referitoare la plati se

38

refera la circulatia marfurilor, serviciilor sau persoanelor intre parti, care a fost

liberalizata

Pe durata primilor cinci ani urmatori datei intrarii in vigoare a Acordului, partile

vor adopta masuri care sa permita crearea conditiilor necesare pentru aplicarea

graduala, in viitor, a regulilor Comunitatii referitoare la libera circulatie a

capitalului.

Pana la sfarsitul celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului,

Consiliul de Asociere va examina caile care sa faca posibila aplicarea deplina a

regulilor Comunitatii privind circulatia capitalului.

2.9 Concurenta si alte prevederi cu caracter economic

Sunt incompatibile cu buna functionare a Acordului European, in masura in care

ele pot afecta comertul intre Romania si Comunitate:

orice acorduri intre intreprinderi, decizii ale asociatiilor de intreprinderi si

practicile concertate intre intreprinderi avand ca obiect sau efect prevenirea,

restrictionarea sau distorsionarea concurentei;

abuzul din partea uneia sau mai multor intreprinderi de a avea o pozitie

dominanta, pe teritoriul Romaniei sau al Comunitatii, in ansamblu, sau pe o

parte substantiala a acestuia;

orice ajutor public care distorsioneaza sau ameninta sa distorsioneze concurenta

prin favorizarea anumitor intreprinderi sau a productiei unor anumite marfuri.

Fiecare parte va asigura transparenta in domeniul ajutorului public, intre altele,

prin raportarea anuala catre cealalta parte a sumei totale si a distribuirii

ajutorului acordat si prin furnizarea, la cerere, de informatii referitoare la

schemele de ajutor. La cererea uneia dintre parti, va furniza informatii privind

anumite cazuri individuale de ajutor public.

Partile se vor stradui sa evite impunerea de masuri restrictive, inclusiv masuri la

import pentru scopurile balantei de plati. In situatia introducerii lor, partea care a

39

procedat astfel va prezenta celeilalte parti un calendar al eliminarii acestor

masuri.

Daca Romania sau unul sau mai multe State Mmembre se afla in serioase

dificultati ale balantei de plati sau exista o amenintare iminenta a unei astfel de

situatii, Romania sau Comunitatea, dupa caz, pot adopta, in conformitate cu

conditiile prevazute in Acordul General pentru Tarife Vamale si Comert, masuri

restrictive, inclusiv masuri referitoare la import, care vor avea o durata limitata

si care nu vor depasi ceea ce este necesar in vederea remedierii situatiei balantei

de plati. Romania sau Comunitatea, dupa caz, vor informa cealalta parte despre

aceasta.

Orice masuri restrictive nu se vor aplica transferurilor legate de investitii si in

special de repatrierea sumelor investite sau reinvestite sau de orice alt fel de

venituri care rezulta din acestea.

In privinta intreprinderilor publice si a intreprinderilor carora le-au fost acordate

drepturi speciale sau exclusive, Consiliul de Asociere va asigura ca, incepand cu

cel de-al treilea an de la data intrarii in vigoare a Acordului, principiile

Tratatului de instituire a Comunitatii Economice Europene, indeosebi Articolul

90 si principiile Documentului final din aprilie 1990 al reuniunii de la Bonn a

Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (in special prevederile

referitoare la libertatea de decizie a antreprenorilor) vor fi aplicate.

Romania va continuasa imbunatateasca protectia drepturilor de proprietate

intelectuala, industriala si comerciala, in scopul de a asigura, pana la sfarsitul

celui de-al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului, un nivel de protectie

similar cu cel existent in Comunitate, inclusiv mijloace comparabile de aplicare

a acestor drepturi.

40

2.10 Armonizarea legislatiei

O conditie importanta a integrarii economice a Romaniei in Comunitate este

armonizarea legislatiei prezente si viitoare a Romaniei cu cea a Comunitatii.

Romania se va stradui sa asigure ca legislatia sa sa devina, gradual, compatibila

cu cea a Comunitatii.

Armonizarea legislatiei se va extinde in special in urmatoarele domenii: legea

vamala, legea societatilor, legea bancara, conturile si taxele societatilor,

proprietatea intelectuala, protectia fortei de munca si a locurilor de munca,

securitatea sociala, serviciile financiare, regulile de concurenta, protectia

sanatatii si vietii oamenilor, animalelor si plantelor, protectia consumatorilor,

impozitarea indirecta, standardele si normele tehnice, legile si reglementarile in

domeniul nuclear, transport si mediu.

Comunitatea va furniza Romaniei asistenta "tehnica" pentru aplicarea acestor

masuri, care poate include, printre altele:

schimb de experti;

furnizarea ultimelor informatii, indeosebi asupra legislatiei relevante;

organizarea de seminarii;

activitati de formare;

ajutor pentru traducerea legislatiei din Comunitate, in sectoarele relevante.

2.11 Cooperarea economica

Comunitatea si Romania vor stabili relatii de cooperare economica menite sa

contribuie la dezvoltarea Romaniei si la cresterea potentialului sau. O astfel de

cooperare va intari legaturile economice existente, pe cea mai larga baza

posibila, in beneficiul ambelor parti.

Politicile si celelalte masuri vor fi destinate sa produca dezvoltarea economica si

sociala a Romaniei si se vor ghida dupa principiul dezvoltarii durabile. Aceste

politici trebuie sa cuprinda, de la inceput, totalitatea considerentelor de mediu si

sa fie corelate cu cerintele unei dezvoltari sociale armonioase.

41

In acest scop, cooperarea trebuiesa se concentreze, in special, asupra politicilor

si masurilor legate de industrie, inclusiv de sectorul minier, investitii,

agricultura, energie, transport, dezvoltare regionala si turism.

Se va acorda o atentie speciala masurilor capabile sa stimuleze cooperarea dintre

tarile Europei Centrale si de Est, in scopul unei dezvoltari armonioase in zona.

Cooperarea industriala va fi menita sa promoveze, in special, urmatoarele:

cooperarea industriala intre agentii economici ai ambelor parti, avand ca

principal obiectiv intarirea sectorului privat;

participarea Comunitatii la eforturile Romaniei de modernizare si restructurare a

industriei sale, atat in sectorul public cat si in cel privat, ceea ce va face efectiva

tranzitia de la sistemul centralizarii planificate la economia de piata, in conditii

care sa asigure protejarea mediului inconjurator;

restructurarea unor sectoare specifice;

infiintarea de noi intreprinderi in zone care ofera potential de crestere;

transferul de tehnologie si know-how.

Initiativele de cooperare industriala vor lua in considerare prioritatile stabilite

de Romania. Initiativele trebuiesa urmareasca, in special, crearea unui cadru

propice pentru intreprinderi, imbunatatirea know-how-ului in domeniul

managementului si promovarea transparentei in privinta pietelor si a conditiilor

pentru intreprinderi si vor cuprinde asistenta tehnica, atunci cand este cazul.

Cooperarea pentru promovarea si protectia investitiilor va fi menita sa

creeze un climat favorabil pentru investitiile particulare, atat din tara cat si din

strainatate, ceea ce este esential pentru reconstructia economica si industriala in

Romania

Obiectivele speciale ale cooperarii vor fi pentru Romania:

stabilirea si imbunatatirea cadrului legal care favorizeaza si protejeaza

investitiile;

42

incheierea, de catre Romania si statele membre, de acorduri de promovare si

protejare a investitiilor;

punerea in aplicare a unor aranjamente propice transferului de capital;

crearea unei mai bune protectii a investitiilor;

continuarea abrogarii actelor normative invechite si imbunatatirea infrastructurii

economice;

schimbul de informatii asupra oportunitatilor de investitii sub forma de targuri

comerciale, expozitii, saptamani comerciale si al altor asemenea actiuni.

Standardele agroindustriale si aprecierea conformitatii

Partile vor coopera in scopul de a reduce diferentele in domeniul procedurilor

privind standardizarea si aprecierea conformitatii.

In acest scop, cooperarea va urmari:

promovarea alinierii Romaniei la reglementarile tehnice comunitare si la

standardele europene privind calitatea produselor alimentare de origine

industriala si agricola;

promovarea utilizarii reglementarilor tehnice comunitare, a standardelor

europeene si a procedurilor de apreciere a conformitatii;

incheierea, atunci cand este cazul, de acorduri privind recunoasterea reciproca in

aceste domenii;

incurajarea participarii active si regulate a Romaniei la lucrarile organizatiilor

specializate (C.E.N., C.E.N.E.L.E.C., E.T.S.I., E.O.T.C.).

Cooperarea in stiinta si tehnologie

Partile vor promova cooperarea in activitati de cercetare si dezvoltare

tehnologica. Ele vor acorda o atentie speciala urmatoarelor:

schimbului de informatii stiintifice si tehnice, inclusiv informatii privind

politicile si activitatile stiintifice si tehnologice ale fiecareia dintre parti;

organizarii de reuniuni stiintifice comune (seminarii si ateliere);

43

activitatilor comune de cercetare si dezvoltare menitesa incurajeze progresul

stiintific si transferul de tehnologie si know-how;

activitatilor de pregatire profesionala si programe de mobilitate pentru

cercetatorii si specialistii ambelor parti;

dezvoltarii unei atmosfere propice cercetarii si aplicarii de tehnologii noi si

protectiei corespunzatoare a proprietatii intelectuale asupra rezultatelor

cercetarii;

Invatamant si pregatire profesionala

Partile vor coopera, in scopul de a ridica nivelul general de educatie si calificare

profesionala in Romania, atat in sectorul public cat si in cel privat, luand in

considerare prioritatile Romaniei.

Cooperarea se va concentra, in special, asupra urmatoarelor domenii:

reforma sistemului de invatamant si pregatire profesionala in Romania;

pregatirea initiala, pregatirea la locul de munca si recalificarea, inclusiv a

directorilor si a functionarilor superiori civili, atat in sectorul public cat si in cel

privat, in special in domenii prioritare, care urmeaza a fi stabilite;

cooperarea intre universitati, cooperarea intre universitati si firme si mobilitatea

pentru profesori, studenti, administratori si tineret;

promovarea predarii in domeniul studiilor europene, in cadrul unor institutii

adecvate;

recunoasterea reciproca a perioadelor de studii si a diplomelor;

predarea limbilor comunitare;

pregatirea translatorilor si interpretilor si promovarea utilizarii normelor

lingvistice si a terminologiei comunitare si dezvlotarea unei infrastructuri

corespunzatoare pentru traducerea din limba romana in limbile comunitare;

dezvoltarea invatamantului de la distanta si a noilor tehnologii de pregatire;

acordarea de burse de studii;

asigurarea materialelor si echipamentelor pentru pregatire.

44

Pentru a promova integrarea Romaniei la nivelul institutiilor comunitare de

invatamant si cercetare, Comunitatea va lua masurile corespunzatoare pentru a

facilita cooperarea Romaniei cu institutiile europene pertinente. Aceasta poate

cuprinde participarea Romaniei la activitatile acestor institutii, precum si

infiintarea de filiale ale acestora in Romania. Obiectivele institutiilor mentionate

mai sus trebuie sa se concentreze asupra pregatirii profesorilor, specialistilor si

functionarilor publici care urmeaza a fi implicati in procesul de integrare si

cooperare Europeana cu institutiile comunitare.

Agricultura si sectorul agroindustrial

Cooperarea in acest domeniu va avea drept scop modernizarea, restructurarea si

privatizarea agriculturii si sectorului agro-industrial din Romania. Se vor depune

eforturi mai ales pentru:

dezvoltarea fermelor particulare, a canalelor de distribuire, a metodelor de

depozitare, a marketingului si managementului etc.;

modernizarea infrastructurii rurale (transport, aprovizionarea cu apa,

telecomunicatii);

imbunatatirea planificarii utilizarii terenului agricol, inclusiv planificarea urbana

si in constructii;

imbunatatirea productivitatii, calitatii si eficientei prin utilizarea unor metode si

produse adecvate;

asigurarea pregatirii si indrumarii in utilizarea metodelor de productie

antipoluante;

promovarea complementaritatii in agricultura;

promovarea schimbului de know-how, in special intre sectoarele particulare din

cadrul Comunitatii si Romaniei;

dezvoltarea si modernizarea firmelor de prelucrare si a tehnicilor lor de

marketing;

45

dezvoltarea cooperarii in domeniul sanatatii animalelor, al sanatatii produselor

alimentare agricole (inclusiv ionizarea), al sanatatii plantelor, in scopul de a se

realiza armonizarea graduala cu standardele comunitare, prin asistenta in

domeniul pregatirii cadrelor si al organizarii controlului;

stabilirea si promovarea cooperarii efective in privinta sistemelor informationale

in agricultura;

dezvoltarea si promovarea cooperarii efective in privinta sistemelor de asigurare

a calitatii, compatibile cu modelele comunitare;

schimbul de informatii in privinta politicii agricole si legislatiei;

acordarea de asistenta tehnica si transferul de know-how catre Romania in

privinta sistemului de aprovizionare cu lapte a scolilor.

Energia

In contextul principiilor economiei de piata si a Cartei Europene a Energiei,

partile vor coopera pentru dezvoltarea integrarii treptate a pietelor energiei in

Europa.

Cooperarea va include, printre altele, asistenta tehnica, atunci cand este cazul,

in urmatoarele domenii:

formularea si planificarea politicii energetice;

managementul si pregatirea profesionala pentru sectorul energetic;

promovarea economisirii energiei si a eficientei energetice;

dezvoltarea resurselor de energie;

imbunatatirea distributiei, precum si imbunatatirea si diversificarea

aprovizionarii;

impactul ecologic al productiei si consumului de energie;

sectorul energiei nucleare;

deschiderea intr-o mai mare masura a pietei energiei, inclusiv facilitarea

tranzitului de gaz si electricitate;

46

sectoarele de electricitate si gaz, inclusiv analizarea posibilitatii de

interconectare a retelelor de aprovizionare;

modernizarea infrastructurilor energetice;

formularea conditiilor-cadru pentru cooperarea dintre intreprinderile din acest

sector, ceea ce ar putea cuprinde incurajarea societatilor mixte;

transferul de tehnologie si know-how, care poate cuprinde, daca este cazul,

promovarea si comercializare de tehnologii energetice eficiente.

Cooperarea in sectorul nuclear

Scopul cooperarii este asigurarea unei utilizari in conditii de securitate a

energiei nucleare.

Cooperarea va acoperi, in principal, urmatoarele subiecte:

masuri industriale pentru siguranta in functionare a centralelor nucleare

romanesti;

perfectionarea profesionala a personalului de conducere si a altor categorii de

personal care lucreaza cu instalatiile nucleare;

perfectionarea legilor si reglementarilor romine privind securitatea nucleara si

intarirea rolului autoritatilor de supraveghere si cresterea resurselor lor;

securitatea nucleara, pregatirea si conducerea in situatii de urgenta nucleara;

protectia impotriva radiatiilor, inclusiv controlul radiatiilor din mediul

inconjurator;

probleme legate de ciclul combustibilului si securitatea materialelor nucleare;

gospodarirea deseurilor radioactive;

retragerea autorizatiei si demontarea instalatiilor nucleare;

decontaminarea.

Mediul inconjurator

Partile vor dezvolta si intari cooperarea in domeniul mediului inconjurator si al

sanatatii oamenilor, pe care ele o considera a fi o prioritate.

47

Cooperarea va avea drept scop combaterea deteriorarii mediului inconjurator si

in special:

controlul efectiv al nivelurilor de poluare;

sistemul de informatii privind starea mediului inconjurator;

combaterea locala, regionala si trans-frontiera a poluarii aerului si a apei;

restaurarea ecologica;

productia si utilizarea de energie in mod durabil, eficient si efectiv din punct de

vedere al mediului inconjurator;

securitatea uzinelor industriale;

clasificarea si manipularea in conditii de siguranta a produselor chimice;

calitatea apei, in special a apelor care traverseaza frontiera (Dunarea, Marea

Neagra);

reducerea cantitatii de deseuri, reciclarea si eliminarea lor in conditii de

siguranta, aplicarea Conventiei de la Basel;

impactul ecologic al agriculturii, eroziunii solului si al poluarii chimice;

protejarea padurilor;

conservarea biodiversitatii;

planificarea utilizarii pamintului, inclusiv planificarea urbana si in constructii;

utilizarea instrumentelor economice si fiscale;

schimbarea climatului global;

instruirea si atentionarea in privinta problemelor mediului.

Cooperarea se va desfasura, in special, prin:

schimbul de informatii si de experti, inclusiv informatii si experti in domeniul

transferului de tehnologii curate si al utilizarii sigure si sanatoase, din punct de

vedere al mediului, a biotehnologiilor;

programe de pregatire profesionala;

activitati comune de cercetare;

armonizarea legilor (standarde comunitare);

48

cooperarea la nivel regional (inclusiv cooperarea in cadrul Agentiei Europene a

Mediului cand va fi creata de Comunitate) si la nivel international;

dezvoltarea de strategii, in special in legatura cu problemele globale si de clima;

studii privind impactul ecologic.

Gospodarirea apelor

Partile vor dezvolta cooperarea in diverse domenii privind gospodarirea apelor,

in special in ceea ce priveste:

utilizarea cu grija fata de mediu a apei cursurilor trans-frontiera si a raurilor si

lacurilor care traverseaza frontierele;

armonizarea reglementarilor privind gospodarirea apelor si mijloacele de

reglementare tehnica a apei (directive, limite, standarde, normative, logistica);

modernizarea cercetarii si dezvoltarii (R and D) si a bazei stiintifice a

gospodaririi apelor.

Transportul

Partile vor dezvolta si intari cooperarea dintre ele, astfel incat sa dea

posibilitatea Romaniei sa:

restructureze si sa modernizeze transportul;

imbunatateasca circulatia pasagerilor si a marfurilor si accesul la piata

transporturilor, prin inlaturarea obstacolelor administrative, tehnice si de alta

natura;

faciliteze tranzitul comunitar prin Romania, pe cai rutiere, feroviare, pe cai

navigabile interioare si transportul combinat;

realizeze functionarea unor standarde comparabile cu cele comunitare.

Cooperarea va cuprinde, in special, urmatoarele:

programe de pregatire economica, juridica si tehnica;

furnizarea de asistenta tehnica, consultanta si schimburi de informatii;

furnizarea mijloacelor de dezvoltare a infrastructurii de transport in Romania.

Cooperarea va cuprinde urmatoarele domenii prioritare:

49

constructia si modernizarea transportului rutier, inclusiv usurarea treptata a

conditiilor de tranzit;

administrarea cailor ferate si a aeroporturilor, inclusiv cooperarea dintre

autoritatile nationale corespunzatoare;

modernizarea principalelor rute de interes comun si a legaturilor transeuropene,

a infrastructurii rutiere, a celei de navigatie interioara, feroviare, portuare si

aeroportuare;

planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si a constructiilor

legate de transporturi;

modernizarea echipamentului tehnic pentru a corespunde standardelor

comunitare, in special, in domeniile transportului rutier si feroviar, al

transportului multimodal si al transbordarii;

elaborarea unor politicii consecvente in domeniul transporturilor, compatibile cu

cele aplicate in Comunitate;

Telecomunicatii, servicii postale si transmisiuni

Partile vor extinde si intari cooperarea in acest domeniu si, in acest scop, vor

initia, cu prioritate, urmatoarele actiuni:

schimbul de informatii in privinta politicilor din domeniul telecomunicatiilor,

serviciilor postale si trasmisiunilor;

schimbul de informatii tehnice si de alta natura si organizarea de seminarii,

ateliere si conferinte pentru expertii ambelor parti;

efectuarea de actiuni de pregatire profesionala si de indrumare;

efectuarea de transferuri de tehnologie;

crearea de organisme adecvate pentru ambele parti care sa elaboreze proiecte

comune;

promovarea standardelor europene, a sitemelor de certificare si a abordarii

reglementarilor;

50

promovarea noilor facilitati in domeniul comunicatiilor serviciilor si

instalatiilor, in special a acelora cu aplicabilitate comerciala.

Aceste activitati se vor concentra asupra urmatoarelor domenii prioritare:

modernizarea retelei de telecomunicatii din Romania si integrarea sa in retelele

europene si mondiale;

cooperarea in cadrul structurilor europene de standardizare;

integrarea in sistemul trans-european; aspectele juridice si de reglementare in

domeniul telecomunicatiilor;

administrarea telecomunicatiilor si a serviciilor postale si de transmisiuni in noul

climat economic; structuri organizatorice, strategii si planificare, principii

privind achizitiile;

planificarea utilizarii terenului, inclusiv planificarea urbana si in constructii;

modernizarea serviciilor postale si de transmisiuni ale Romaniei, de marfuri;

51

Capitolul III – Studiu de caz

Taxele percepute de autoritatea vamala se pot clasifica in:

taxe vamale de baza;

taxe vamale preferentiale.

Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale Romaniei

si/sau acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara (Acordul

privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT),

parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei

Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica fara rezerve, ratificat prin

Legea nr.133/1994).

Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb incheiate

de Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari

(Uniunea Europeana - UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS,

CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau categorii de marfuri.

Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si

depunerea unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR

1) impreuna cu declaratia vamala de import si a celorlalte documente prevazute

de art. 45 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat

prin H.G. nr. 1.114/2001.

Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel

de marfa a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele

explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal

de import al Romaniei, specifice Conventiei Internationale a Sistemului

armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-

1983, la care Romania este parte.

Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 141/1997

unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in

52

functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor

vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.

Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o exceptare de drepturi

vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar. (Exemplu un

autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a fost eliberat un

certificat de circulatie a marfurilor EUR1 valid, beneficiaza de tratament tarifar

favorabil la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import in Romania).

De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege se

stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de

drepturi la importul de marfuri (Exemplu: un autovehicul special echipat pentru

interventii medicale - ambulanta, care este donat unei institutii medicale de

profil este scutit de drepturi de import conform prevederilor O.G. nr.

26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu modificarile si

completarile ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin

Legea nr. 102/1993).

In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala

calculeaza si incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului

de stat. Acestea sunt formate din:

Comisionul vamal reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001

privind  reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru

prestarea serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al

bugetului de stat, potrivit prevederilor  Legii nr. 8/1994 privind constituirea si

utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de

control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale,

cu modificarile si completarile ulterioare.  In conformitate cu  prevederile art. 1

alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special

pentru dezvoltarea si  modernizarea punctelor de control pentru trecerea

frontierei,  precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata

53

comisionului bunurile care fac obiectul importului in baza acordurilor de credit

extern, a acordurilor privind programe de asistenta economica nerambursabila

acordata Romaniei de catre tarile membre ale Grupului "Celor 24" si

organismele economice internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate

intre Guvernul Romaniei si guvernele altor tari.

Accizele,  sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de O.U.G. nr.

158/2001 aprobata cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 523/2002. Accizele

sunt stabilite pe produse sau grupe de produse in cote fixe (de exemplu cafea

verde 850 EURO/tona) sau cote procentuale (de exemplu autovehicule 0-18% in

functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel - si gradul de poluare).

Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza

bugetului de stat inclusiv la importul de marfuri.

Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit  indirect sunt

reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si prin

HG. nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adaugata.

          Exemplu orientativ a modalitatii de calcul a drepturilor vamale de import

pentru un autovehicul care urmeaza sa fie importat in Romania 

Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie platite pentru un

autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de

poluare, care se importa in Romania.

Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza

* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)

Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art.

111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

54

Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la

cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in

fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare,

pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale

prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:

5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama

transformata in lei)

*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al

Romaniei coloana de baza este 30%.

150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import

calculata si datorata)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului

transformata in lei la cursul BNR.

150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si

datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000

cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru

calcularea accizei este constituita din:

Vv lei           +          Txv           +         Cv (150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI)

+ (750.000 LEI) = 195.750.000 LEI

deci calculul efectiv al accizei este

195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata)

*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de

19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:

55

Vv lei           +          Txv           +        Cv         +          Acc

(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) =

207.495.000 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :

207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

Txv           +        Cv          +         Acc             +      Tvac

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) + (39.424.050 LEI) =

96.919.050 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa

in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina,

grad normal de poluare este de 96.919.050 LEI.

Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza

depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid

* Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama)

       Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si

art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la

cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in

fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare,

pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

* Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO

Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale

prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este:

56

5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama

transformata in lei)

*Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al

Romaniei coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex.

(exceptat).

150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si

datorata)

*Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului

transformata in lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus

la calcularea si incasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul

vamal nu se datoreaza.

150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat)

*Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000

cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru

calcularea accizei este constituita din:

Vv lei           +   Txv   +    Cv (150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) =

150.000.000 LEI

deci calculul efectiv al accizei este: 

150.000.000 LEI x 6% = 9.000.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata)

*Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de

19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din:

        Vv lei           +   Txv    +   Cv    +          Acc(150.000.000 LEI) + (0 LEI) +

(0 LEI) + (9.000.000 LEI) = 159.000.000 LEI

deci calculul efectiv al TVA este :

159.000.000 LEI x 19% = 30.210.000 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat:

57

Txv    +   Cv    +         Acc             +      Tvac (0 LEI) + (0 LEI) + (9.000.000

LEI) + (30.210.000 LEI) = 39.210.000 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si

datorate)

Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa

in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina,

grad normal de poluare si care beneficiaza de Regimul Tarifar Preferential pe

baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de tip EUR1) este

de 39.210.050 LEI.

58