TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
-
Upload
girtan-alexandru -
Category
Documents
-
view
226 -
download
0
Transcript of TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
1/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
1 / 23
TERMINOLOGIE DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM A. Sandu – doctrină, structură, compoziție urbană
1. ABORDAREA SISTEMICĂ A TERITORIULUI
În principiu, vom avea de a face aici cu înțelegerea cât mai apropiată de preocupările noastre a conceptului de sistem
și – adiacent acestuia – [a] conceptului de structură, aceasta pentru că considerăm că sistemul și structura, în planul
teoretic, constituie baza înțelegerii abordării spațiului, indiferent de scara la care spațiul este pus în discuție.
Trebuie de la început să atrag atenția asupra nevoii de a înțelege corect conceptul [conceptele] de sistem și de
structură și, prin aceasta, să răspund și unei întrebări care ar putea să apară în mintea unuia dintre voi, unora dintre
voi, așa cum ea există, se manifestă, și în mințile mai multora dintre colegii mei de profesiune.
Sonoritatea de sistem și cea de structură sunt legate de ceea ce a însemnat și înseamnă structuralismul – în primul
rând, un curent filozofic, un curent filozofic dezvoltat imediat dupa cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada anilor
’40-’50, cu efecte deosebite în domeniul abordării științifice. Deși structuralismul s-a constituit pe baza unor
comentarii legate de literatură, legate de lingvistică, (ceva mai târziu) legate de biologie, au trecut foarte repede
aceste comentarii – pe baza unor esențializări – în cele mai diferite domenii ale abordării științifice, fapt pentru care,
de la începutul anilor ’70, practic, orice abordare științifică, chiar într-un mod poate exagerat, apela la înțelegerea
structuralistă a lucrurilor. În fond, această înțelegerestructuralistă a fundamentat o explicare a lucrurilor, a vieții în
general, dar în mod deosebit a fundamentat o metodă de abordare, de cunoaștere, de investigare, fapt pentru care,
atunci când structuralismul a început să piardă teren, a apărut, s-a manifestat un moment de derută.
Structuralismul sigur că, în mod inevitabil, a pierdut teren și putem să spunem că astăzi, în sensul de curent filozofic,
el a rămas o istorie. Cu toate acestea, metodadeanalizăstructurală rămâne una dintre metodele fundamentale în
cercetarea științifică. Vom discuta într-un curs viitor evoluția, în principiu, a unei teorii și, implicit, a unui curent
filozofic și vom vedea atunci că, chiar î n cazul dispariției din – să spunem – abordarea curentă a teoriei respective ( în
ansamblul culturii generale a societății sau în ansamblul culturii profesionale a profesiei respective), rămâne ceva, ca
o valoare câștigată, din teoria respectivă. De altfel, aceasta este modalitatea, ca proces de acumulare și de îmbogățire
continuă, a ansamblului cunoașterii pentru societatea umană. În aceste condiții, vorbim, în continuare, despre
abordareastructurală ca o abordare care creează baza înțelegerii lucrurilor și trebuie să adăugăm (deși în mod firesc
acestei abordări i se alătură o serie de alte metode, de alte proceduri câștigate ulterior) – printr-o, să spunem, atașare
foarte intimă la abordarea structuralistă – abordarea fenomenologică, fenomenologia fiind un curent filozoficulterior, de fapt, structuralismului .
De ce luăm în considerație pentru ceea ce vom discuta această bază structural- fenomenologică? Pentru că
structuralismul , în exacerbarea structurii ca definitorie pentru tot ceea ce se întâmplă, și-a concentrat atenția asupra
unei analize unitemporale, a unei analize de moment a obiectului sau fenomenului respectiv ; aceasta este și una
dintre criticile pe care fenomenologia a îndreptat-o împotriva structuralismului și pe baza căreia fenomenologia s-a
– să spunem – ridicat, în sensul că fenomenologia a abordat obiectul, fenomenul, în raport cu timpul, în contextul
curgerii timpului, astfel încât, dacă structuralismul nu acordă atenție dinamicii, fenomenologia impune atenției
dinamica. În această condiție, ne referim la o cunoașterestructurală a obiectului, a fenomenului, dar o cunoaștere
care trebuie situată în timp, în curgerea timpului, deci, luând în considerație dinamica.
În acest context, două concepte fundamentale pentru abordareastructurală trebuiesc clarificate, lămurite (sigur că
nu este vorba despre o abordare de către noi foarte aprofundată, foarte amănunțită, ci doar în măsura în care această
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
2/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
2 / 23
abordare ne este necesară pentru ceea ce vom discuta ulterior): este vorba de conceptul de sistem și de conceptul
destructură – așa cum am mai spus, două concepte – putem să le spunem – gemene sau adiacente, pentru că ele
lucrează și, într-un fel, se determină reciproc.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&list=PLFC62562E94B8F3CE
2. NOȚIUNI PREMERGĂTOARE DEFINIRII SISTEMULUI
Termenul de sistem nu este o inovație a timpurilor moderne, este foarte vechi – e provenit din limba greacă, de fapt.
Sigur că înțelesul termenului respectiv s-a amplificat, s-a îmbogățit; nu este vorba de o renunțare a unui înțeles în
favoarea altui înțeles, ci este vorba de o completare a înțelesului respectiv și [de] o aducere a acestui înțeles spre a
fi util – deci [de o aducere a] termenul[i] de sistem în plan metodologic, spre a fi folosit ca instrument de abordare.
Definița actuală a termenului este, adevărat, de dată ceva mai recentă, existând în circulație o multitudine de definiții
ca exprimare literară, diferențele între aceste definiții fiind mai mult de ordin – să spunem – metodologic, și nu de
ordin teoretic, filozofic, cu referire la esența sa.
Esențial pentru înțelegerea definiției termenului de sistem și, în fapt, a esenței unui sistem ca existență, ca
manifestare, este așa-numita stare de covarianță. Starea de covarianță privește, de fapt, elementele sistemului sau
componentele sistemului , în raport cu care avem de a face cu niște relații în cadrul sistemului . Aceste relații se
caracterizează prin covarianță, covarianța fiind acea relație care pune în evidență modificarea unui element în raport
cu un alt element . Sensul de covarianță raportat la conceptul de sistem are, însă, o încărcătură ceva mai precisă: este
vorba de faptul că modificarea unui element în cadrul sistemului atrage după sine și modificarea altor elemente ale
sistemului ; altfel spus, sesizăm faptul că o informație intrată în cadrul unui sistem generează, implicit, o modificare a
sistemului respectiv.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=eufVqTpqdQU&index=2&list=PLFC62562E94B8F3CE
3.
DESPRE SISTEM ȘI ANSAMBLU
În mod obișnuit, se folosește un exemplu foarte simplu, un exemplu chiar vulgar, pentru a evidenția această
caracteristică a sistemului : covarianța.
O funie poate fi considerată ca un sistem, așa cum orice obiect poate fi considerat drept sistem. De ce ea este un
sistem? Pentru că ea se constituie prin împletirea – într-un fel sau altul – a unor sfori, prin împletirea – într-un fel saualtul – a unor fibre. Fiecare dintre aceste sfori, supusă tracțiunii (deci întinderii), se dovedește a avea o rezistență –
este vorba, deci, de un efort mecanic.
La o gândire foarte simplă, s-ar putea spune că, în fond, folosim o funie pentru că , fiind constituită din mai multe
sfori, ea are o rezistență mai mare, rezultată din însumarea rezistențelor sforilor respective. Nu este adevărat!
Rezistența funiei este mai mare decât rezistențele însumate ale sforilor, pentru că la această însumare de rezistențe
se adaugă o rezistență suplimentară care rezultă din forța de frecare, care forță de frecare depinde de modul în care
sforile sunt împletite.
Rezultă, de aici, o concluzie foarte simplă: sistemul are o calitate superioară însumării calităților componentelor sale.
De aceea, spunem – și lucrul acesta se dovedește în ceea ce noi înșine facem – [că] alcătuirea (din niște elemente dearhitectură, spre exemplu, sau din niște elemente spațiale, din niște elemente vegetale) unui ansamblu, generează
pentru locul respectiv, pentru spațiul respectiv, o calitate superioară simplei însumări a calităților obiectelor
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=eufVqTpqdQU&index=2&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=eufVqTpqdQU&index=2&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=eufVqTpqdQU&index=2&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=eufVqTpqdQU&index=2&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
3/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
3 / 23
respective așezate la un loc. De ce? Pentru că în momentul în care mă refer la ansamblu, mă refer la faptul că am
realizat un ansamblu, eu înseamnă că am așezat, am situat aceste componente în niște raporturil intre ele, în niște
relații , astfel încât spațiul respectiv capătă niște calități pe care înainte nu le-am fi putut evidenția în aglomerarea
acelorași obiecte, situate întâmplăror în cadrul teriroriului. Un efect de perspectivă îmi va relaționa între ele obiectele
de arhitectură și cu celelalte elemente de context, creând o anumită stare de compoziție, o anumită stare estetică și
funcțională chiar, ceea ce dacă aș fi luat în considerație aceleași obiecte aruncate întâmplător în teritoriu nu ar fi
existat. Ansamblul este unul dintre primele modului de manifestare, de fapt, ale sistemului .
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=YTuXA0Xw68o&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=3
4. CINCI MODURI DE A DEFINI UN SISTEM
Câteva dintre definițiile referitoare la sitem, pe care le-am desprins dintr-o sumedenie de astfel de definiții (sigur că
le-am ales astfel încât să reținem, pe de-o parte, posibila diversitate de definiții, dar pe de altă parte, și trimiterea înfiecare din aceste definiții la o anumită determinantă a valorii de sistem):
Iată, Dicționarul Limbii Române definește sistemul ca „un tot complex”, ca „un ansamblu de lucruri și părți legate
unele de altele”def.1.
Dicționarul Oxford, al limbii engleze: [sistemul reprezintă] „un grup de obiecte legate între ele sau acționând unele
asupra altora, în așa fel încât să formeze un tot”def.2.
O altă definiție, de data aceasta, o definiție pe care o găsim într-o lucrare mai veche, de câteva zeci de ani, dar o
lucrare foarte importantă pentru abordareasistemică a teritoriului și pentru teoriaurbanisticămodernă : este vorba
despre o lucrare a lui Beer (B-E-E-R), autor de lucrări cibernetice, care ne spune că „definirea unui sistem particular
este întotdeauna arbitrară, în sensul unui tot constituit din ansambluri de sisteme, fiecare făcând parte dintr-un altul,
mai vast, ca și un ansamblu de cuburi care se cuprind unele în altele”def.3. Vedeți că, aici, avem de a face cu o referință
la sisteme, dar cu o trimitere spre alcătuireasi stemică, alcătuireasistemică însemnând faptul că orice obiect, orice
proces pe care îl supunem cercetării ca țintă în cadrul unui studiu, trebuie luat în considerație ca fiind parte mai mică
a unui sistem mai mare și, totodată, ca fiind el însuși constituit din niște părți și mai mici , ca subsisteme. Deci, orice
lucru este parte dintr-un ansamblu și este ansamblu constituit din niște părți. Această abordaresistemică ne atrage
atenția asupra faptului că nimic nu poate fi abordat, studiat, în sine – strict în sine – și că, de multe ori, concluziile
cele mai importante referitoare la o entitate rezultă din abordarea ei ca parte a unei entități mai mari sau din
abordarea ei ca fiind constituită din niște entități mai mici.
Iată alte definiții:
Este vorba de o definiție a profesorului Edmond Nicolau, cunoscut cibernetician: „se identifică existența unui sistem,ori de câte ori se pune în evidență o situație, o relație, între minimum două mărimi sau obiecte”def.4.
O altă definiție, dată de Jacques Popper, un autor care s-a preocupat foarte mult de ceea ce înseamnă abordare
sistemică și care ne spune că „un sistem este o mulțime de elemente distincte grupate între ele, cu o anumită
finalitate”def.5. Vedeți, deja diferență importantă la nivelul definiției – în esență, este același lucru: într-o definiție
avem de a face cu relații între două elemente, iar în cea de a doua definiție, avem de a face cu o referire la finalitate.
Finalitatea cui? Finalitatea, de fapt, a relațiilor , finalitatea, de fapt, a sistemului respectiv.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=lQ6dxjlgU_M&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=4
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=YTuXA0Xw68o&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=3https://www.youtube.com/watch?v=YTuXA0Xw68o&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=3https://www.youtube.com/watch?v=YTuXA0Xw68o&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=3https://www.youtube.com/watch?v=lQ6dxjlgU_M&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=4https://www.youtube.com/watch?v=lQ6dxjlgU_M&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=4https://www.youtube.com/watch?v=lQ6dxjlgU_M&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=4https://www.youtube.com/watch?v=YTuXA0Xw68o&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=3https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
4/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
4 / 23
5. ORAȘUL CA SISTEM
Eu dacă iau în considerație și iau ca țintă o localitate, un oraș, la nivelul planului de urbanism general, să spunem, el
constituie acel sistem S0. În interiorul intravilanului, am de a face cu o serie de relații între multe componente pentru
ceea ce înseamnă teritoriul urban. Sigur că aceste componente vor fi luate în considerație pe niște niveluri deierarhizare.
În primul rând, voi lua în considerație, spre exemplu, cartierele, mai multe cartiere.
Fiecare cartier este un subsistem al sistemului constituit de oraș, dar fiecare cartier se constituie din niște unități de
locuit sau din niște comunități – dacă vreți –, definite într-un anumit mod stradal. Mai multe comunități constituie
un cartier, mai multe cartiere constituie orașul. Sigur că aceste cartiere sunt diferite din punctul de vedere al
caracteristicilor lor. Și unitatea de locuit (sau comunitatea) la rândul ei se compune din niște sub -sub-unități,
ajungând, la un moment dat, la ceea ce înseamnă obiectul de arhitectură, care poate fi, dacă e țintă, un sistem la
nivelul S0, dar el, mai departe, știți foarte bine, se constituie din niște spații care nu sunt întâmplător înghesuite, ci
sunt așezate prin raportarea lor față de niște relații necesare. Orașul, ca sistem S0, nu rămâne, însă, singular, pentrucă el se află într-o aglomerație urbană, se află într-o rețea de localități pe un anumit teritoriu, se află într-un județ,
județul se află într-o regiune, regiunea se află într-un teritoriu național... Și iată ce înseamnă, în plan teritorial,
înțelegereasistemicăa acestei organizări.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=IqdWyaUFG9U&index=5&list=PLFC62562E94B8F3CE
6.
DESPRE SISTEME ȘI RELAȚII (I) – natura relațiilor: relații tari, relații moi (slabe)
Esențial[e] pentru sistem sunt relațiile. Aceleași elemente, aflate în contexte relaționale diferite, constituie sistemediferite, uneori diferențele acestea find extrem de importante, așa încât, pentru a putea să lucrăm în planul acesta
al sistemelor în cadrul teritoriului , trebuie să luăm în considerație natura relațiilor din interiorul sistemului .
Sunt mai mulți factori care pot fi luați în considerație.
În primul rând, este vorba despre apartenențarelațiilor . Vorbim despre un sistem; apartenențarelațiilor la sistem
sau apartenențarelațiilor la un alt sistem, pentru că ceea ce discutăm, are drept țintă comentarea situației unui
sistem, sistemul S0. Deci, luăm în considerație relații care aparțin sistemului și relații care nu aparțin sistemului .
Se poate pune întrebarea:
-
„Bun, dar relațiile care nu aparțin sistemului sunt importante pentru sistem, sistemul acela S0?”
Sunt importante, în măsura în care ele reprezintă starea de context a sistemului , ele reprezintă caracteristica mediului
în care se manifestă sistemulrespectiv, pentru că, privind un sistem (existența unui sistem), noi luăm în considerație
relațiile din interiorul sistemului și relațiile din afara sistemului , adică relațiile care constituie informația, la nivelul
sistemului respectiv, cele care creează impulsurile din exterior pentru existența sistemului respectiv.
Dar și în interiorul sistemului trebuie să facem distincție între două tipuri de relații :
Se vorbește despre relațiitari sau relațiimoi , relațiislabe. Presupunem un număr de elemente care se constituie în
acest sistem S0 pe baza relațiilor care sunt între ele, deci a relațiilortari . Relațiiletari asigură substanța, coeziunea
sistemului . Aceste elemente, unele dintre ele, au și relații de celălalt tip, care sunt relațiislabe, în sensul că ele nu
intră în jocul elementelor sistemului , ci ele leagă elemente ale sistemului de elemente care se află în afara sistemului ,dar care, și ele, fiind situate și comentate într-un același context ca și sistemul S0, constituie un alt sistem, datorită
faptului că între ele sunt relațiitari .
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=IqdWyaUFG9U&index=5&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=IqdWyaUFG9U&index=5&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=IqdWyaUFG9U&index=5&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=IqdWyaUFG9U&index=5&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
5/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
5 / 23
Deci iată că, având de a face cu aceste două sisteme, S0 și S1, relațiiletari constituie coeziunea, în particular, a fiecăruia
dintre aceste sisteme și legătura – să spunem –, în ansamblu, a celor două sisteme între ele, ca relațiislabe. Dar toată
această caracterizare este relativă, pentru că, aceste relații slabe, în fond, în contextul ansamblului , în care
elementele pentru ansamblul SS sunt sistemele S0, S1, S2, Sn, aceste relațiislabe sunt, de fapt, relațiitari și relațiislabe
vor fi alte relații care vor ieși în afara acestui sistem SS. De fapt, se impune aici a lua în consierație un ansamblu de
relații , care se situează sau se ierarhizează pe niveluri de intensitate, astfel încât constituie acea alcătuiresistemică
a stării, a situației, a locului respectiv.
Eu dacă iau în considerație și iau ca țintă o localitate, un oraș, la nivelul planului de urbanism general, să spunem, el
constituie acel sistem S0. În interiorul intravilanului, am de a face cu o serie de relații între multe componente pentru
ceea ce înseamnă teritoriul urban. Sigur că aceste componente vor fi luate în considerație pe niște niveluri de
ierarhizare.
În primul rând, voi lua în considerație, spre exemplu, cartierele, mai multe cartiere.
Fiecare cartier este un subsistem al sistemului constituit de oraș.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=g3XYZn7HSJg&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=6
7.
DESPRE SISTEME ȘI RELAȚII (II) – direcționalitatea relațiilor: relații lineare, relații retimorfice, relații dendromorfice
Este vorba de a lua în considerație, de fapt, nu o relație în sine, ci felul în care avem de a face cu o posibilă înlănțuire
a relațiilor în cadrul sistemului , deci, în consecință, o posibilă înlănțuire a componentelor , a elementelor sistemului
respectiv și, în raport cu acest criteriu, tipul cel mai simplu de relații sunt relații [le]lineare [schema nr. 1].
Dacă acest element [schema nr. 1] suportă o schimbare care, conform principiului covarianței , se transmite,
înseamnă că această influență nu se poate transmite direct unui element n, decât trecând prin celelalte, ori aici apareunul dintre efectele posibile în teritoriu: spre exemplu, în constituirea unui sistem de localități, [efect] al epuizării
eforturilor sau al epuizării resurselor de dezvoltare pentru localitățile respective.
Această relație, de tip linear , poate să se constituie și în ipoteza unui traseucircular , în care elementul de pornire, de
plecare, este și elementul de finalizare, cu avantaje și dezavantaje; dezavantajul cel mai însemnat este acela că un
asemenea sistem este un sistemînchis, un sistem care nu poate suporta o dezvoltare în teritoriu, decât în condițiile
unei manifestări minime de dezvoltare.
Există, însă, o a treia ipostază, aceea a traseuluispiralat , în care niște avantaje ale acestei configurații se pot lua în
considerație, eliminând dezavantajul sistemuluiînchis . Avantajul principal al acestui sistem este economia de spațiu,
economia de loc.
În raport cu acest criteriu, un al doilea tip de relații este constituit de relațiileretimorfice [schema nr. 2], relațiile care
se constituie într-o configurație de rețea rectangulară. Vă dați seama că, într-o asemenea condiție, un element este
capabil pentru mai multe relații , cu mai multe elemente decât în cazul anterior; există o mai mare libertate de
compunere în sistem a elementelor ; există, de asemenea, o disponibilitate de creștere, de evoluție a sistemului ,
nestăpânită, neînchisă. Există și un dezavantaj: o mare dificultate de evidențiere a importanței unora dintre elemente
– spre exemplu, a elementulului care surprinde centralitatea – și, de asemenea, calea ocolitoare care devine
caracteristică, ca legătură între elemente. Dacă vă imaginați, în cadrul unui astfel de tip de relații , trama stradală de
tip american, a orașului american, trama stradală – mă rog – inventată de arhitectul L’Enfant pentru Washington
[DC], constatăm că, în cazul acela, încă de atunci, aceste dificultăți ale acestui tip de relații au fost – să spunem –
diminuate prin introducerea direcționalității diagonale sau prin – să spunem – invenția, discutată la un moment dat,
a lui [Le] Corbusier, pe care a aplicat-o la Chandigarh, unde a situat centrul orașului în afara acestei trame, undeva
adiacent acestuia, creându-i, în această condiție (este adevărat, favorizat și de un context topografic), o poziție
favorizantă pentru importanța componentei respective.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=g3XYZn7HSJg&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=6https://www.youtube.com/watch?v=g3XYZn7HSJg&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=6https://www.youtube.com/watch?v=g3XYZn7HSJg&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=6https://www.youtube.com/watch?v=g3XYZn7HSJg&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=6https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
6/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
6 / 23
Un al treilea tip este tipul de relații dendromorfice [schema nr. 3], dendromorfice – de fapt – în sensul de ramificate,
traseul respectiv (sau traseele respective) situându-se într-o schemă triangulară, ochiurile fiind, deci, triangulare,
schema atrăgând atenția asupra unor avantaje, în sensul că o asemenea relaționare a componentelor nu evidențiază
obligativitatea unei închideri: sistemul este deschis pe toate părțile; de asemenea, pune în evidență relația pe drumul
cel mai scurt între componente și, de asemenea, pune în evidență o posibilitate de ierarhizare, de subliniere a
centralității. Pentru a avea evident acest lucru, imaginați-vă această schemă [schema nr. 2] și această schemă
[schema nr. 3], ambele reprezentate, deci, la nivel planimetric, într-o configurație spațială, tridimensională, și atunci
vă veți da seamă că a situa în această situație [schema nr. 2] un element mai important este foarte dificil, [pe când]
a situa în această situație [schema nr. 3] un element mai important este foarte simplu, pentru că el își găsește locul
în vârful piramidei, alcătuirea respectivă ducând la o asemenea cofigurație.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=NoiJYEOcQe4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=7
8.
DESPRE SISTEME ȘI RELAȚII (III) – polaritatea relațiilor
Al treilea criteriu [după natură, direcționalitate] este polaritatea, deci, măsura în care relațiile se concentrează către
un loc sau mai multe locuri în teritoriul sistemului respectiv.
Această polaritate poate să fie pe un element sau pe spațiul interstițial, adică spațiul dintre elemente – sigur că acest
lucru [se întâmplă], în principiu, pentru că vă spuneam că există posibilitatea ca această concentrare să se realizeze
pe două sau pe trei elemente: polaritatearelațiilor este mijlocul prin care, în mod firesc, rezultă centrulsistemului .
În cazul în care avem o dublăpolaritate, vom avea o situație care poate să fie valabilă intenționat sau poate să fie
stânjenitoare – aceea a unui sistem cu două centre, a unei stări de dualitate. În general, în organizarea spațiului,
stările de dualitate trebuie reprimate, cu o singură excepție: atunci când în cadrul compoziției, această stare de
dualitate este legată de o axialitate sprijinită pe simetrie. Elementul care polarizează poate să fie, din punct de vedereal configurației, în interiorul sistemului sau perimetralsistemului .
Gândiți-vă la Piața Étoile, Charles de Gaulle, la Paris, piața care are în centru Arcul de Triumf, element compozițional
de dominantă a ansamblului , o piață perfect circulară, o piață în care frontul perimetral este organizat omni-unitar
din punct de vedere al plantației și relativ-unitar din punct de vedere al elementelor construite. Polaritatea se
realizează de la periferia spațiului, spre centrulspațiului, pentru că aceasta este o lege a dominantei : dominanta
atrage, deci dominanta va chema la ea toate relațiile posibile în cadrul spațiului respectiv.
Imaginați-vă o piață pe același ax celebru al Parisului, Rond-Point, o piață, de asemenea, circulară, o piață care nu
are un front construit unitar; are, însă, un front vegetal și, ca amenajare peisagistică, foarte unitar. Piața Rond-Pointnu are un element de dominanță în centru, nu are decât o amenajare florală, o amenajare de organizare – mai mult
– a circulației; este un spațiu care, în principiu, pare foarte asemănător cu celălalt, dar el este deosebit fundamental ,
pentru că relațiile se constituie într-o asemenea condiție, de la centru spre periferie; sunt relații care trimit percepția,
atenția, către maginile spațiului și, în lungul axelor, către în afara spațiului respectiv și sunt, bine- înțeles – pentru că
pe aceste relații se bazează caracterul unitar peisagistic – relații de traversare a spațiului, de la un front la celălalt.
Aș mai lua în considerație un exemplu: La Siena [Italia], acea piață în evantai – mă rog, situată foarte favorabil pe o
anumită condiție topografică, dar o piață medievală, în principal, aproximativ semicirculară, care pe frontul diametru
are clădirea signoriei [fiorentina] [Palazzo Pubblico], dominantaansamblului respectiv, care concentrează interesul
în cadrul ansamblului din punct de vedere compozițional , astfel încât relațiile sunt, pornesc, de pe frontul
semicircular, către acest element , pe frontul diametral, deci, către un element care nu este în interiorul spațiului, cieste situat periferic acestui spațiu.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=NoiJYEOcQe4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=7https://www.youtube.com/watch?v=NoiJYEOcQe4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=7https://www.youtube.com/watch?v=NoiJYEOcQe4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=7https://www.youtube.com/watch?v=NoiJYEOcQe4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=7https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
7/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
7 / 23
Se găsesc în construcția urbană mondială numeroase exemple care pot fi comentate.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=GU93kAtPmmk&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=8
9. DESPRE SISTEME ȘI RELAȚII (IV) – scopul relațiilor
În fine, un al patrulea criteriu [după natură, direcționalitate,polaritate] este cel definit prin scop – scopulrelațiilor .
De altfel, vorbind despre polaritate, cumva am trecut în a lua în considerație și scopulrelației repective.
Niște indivizi, niște oameni:
Vorbim de o relație și vorbim despre situația unui individ – poate că o situație, la un moment dat, ceva mai dificilă,
mai grea, în raport cu locul de muncă, în raport cu familia.
Putem să luăm în considerație (nu noi, ci analiza, să spunem, psihologică a situației respective și a individului
respectiv) relația lui cu o altă persoană și vedeți că uneori apar, în discuții, așa, că această a doua persoană îl poate
ajuta, poate ajuta cealaltă persoană trăgându-l, scoțându-l din anturajul respectiv sau, pur și simplu, mutându-i
interesul către altceva sau îl poate ajuta, dimpotrivă, să se stabilizeze, să -și găsească locul în contextul respectiv.
Eh, relațiile în spațiulurban, depășind, de fapt, ceea ce înseamnă interes în spațiulurban, interes între indivizi,
înseamnă același lucru, pentru că, veți vedea, când vom discuta de compoziție, uneori, într-un ansamblu care nu e
foarte bine definit din punct de vedere al compoziției , are niște defecte, introducem un element care impune în
sistemul respectiv niște relații noi, în felul acesta intervenind și contribuind la favorizarea imaginii respective*.
*Știu eu, o clădire, care e chiar și dominanta, este prea depărtată de miezul ansamblului și, din punctul de vedere al
percepțiilor , nu reușește să intre în niște legături, în niște raporturi constructive ale percepției . Spunem, atunci:
-
„Cum am putea să reparăm această situație?”
Am putea s-o reparăm, introducând un alt element – nou – de volumetrie, de construcție, care să „atragă” elementul
de dominanță în cadrul ansamblului , deci în cadrul percepției , unde vorbim nu numai de efectopticobiectiv, ci și de
impresie; atunci, această atragere este utilă.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=NuHl1hHutqs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=9
10.
CARACTERISTICILE SISTEMELOR
Trei sunt, de fapt, aceste concluzii:1. Relațiilecaracteristice pentru un sistem definesc un sistemcaracteristic.
2. Oricare ar fi organizarea elementelor sistemului , există o structură, în cadrul sistemului , care definește explicit
inter-acțiunile existente.
3.
Oricărui sistem îi este proprie o anumită finalitate, deci interacțiunile între elemente sunt concepute în funcție
de această finalitate.
De fapt, aceste concluzii decurg una din cealaltă, cea mai importantă dintre ele fiind cea de a treia – cea care
semnalează legătura între sistem, structură și finalitate. Această legătură este, de fapt, o determinare, o determinare
nu numai de context, ci și o determinare de conținut , în sensul că sistemul se definește prin structură, în sensul că
cele două concepte – sistem și structură – sunt inevitabil de abordat împreună, dar, după cum ne precizează cea dea treia concluzie, structura, mai departe, se definește prin finalitate, în felul acesta impunându-se relația de
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=GU93kAtPmmk&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=8https://www.youtube.com/watch?v=GU93kAtPmmk&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=8https://www.youtube.com/watch?v=GU93kAtPmmk&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=8https://www.youtube.com/watch?v=NuHl1hHutqs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=9https://www.youtube.com/watch?v=NuHl1hHutqs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=9https://www.youtube.com/watch?v=NuHl1hHutqs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=9https://www.youtube.com/watch?v=NuHl1hHutqs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=9https://www.youtube.com/watch?v=GU93kAtPmmk&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=8https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
8/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
8 / 23
determinare de la sistem la finalitate; această relație este, însă, o relație și în revers, în sensul că finalitatea se
manifestă, se evidențiază prin structură, iar structura, prin sistem.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=wfPX_OzdlJ8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=10
11. DESPRE CARACTERISTICI SISTEMICE, TERITORIU ȘI INTERVENȚII
Care este importanța înțelegerii acestei relațiireversibile – să spunem – pentru ceea ce înseamnă înțelegerea a ceea
ce se întâmplă în cadrul teritoriului și pentru înțelegerea a ceea ce înseamnă intervenția noastră, ca profesioniști,
asupra teritoriului ?
Lucrul este foarte simplu de înțeles:
Relațiadirectă de la sistem la structură și la finalitate, este o relație pe care o impune procesul de cunoaștere a unei
situații, aceasta pentru că sistemul este realitatea, structura este proprie acestei realități, finalitatea se constată înteritoriul pe care-l analizăm și în care depistăm toate acele elemente determinante ale structurii respective.
În cazul, însă, în care noi avem ca obiectiv să intervenim într-un teritoriu, avem un program, o temă-program, avem
o comandă, prin această temă-program ni se pune în față o finalitate a unui sistem care trebuie realizat în teritoriul
respectiv. Deci, de la această finalitate, noi trebuie să definim structura posibilă și, mai departe, sistemul posibil sau
probabil în cadrul teritoriului respectiv, astfel încât, această relație, în reversibilitate, este o relație pe care noi, ca
profesioniști, o avem în vedere întotdeauna când analizăm o situație într -un teritoriu și atunci când proiectăm o
situație în cadrul unui teritoriu. Deci, este vorba, pe de o parte, de un proces de cunoaștere a teritoriului , a existentului
și, pe de altă parte, este vorba de un proces de creație, de invenție pentru teritoriul respectiv.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=iD-eDqPMgFk&index=11&list=PLFC62562E94B8F3CE
12. REVERSIBILITATE
Trebuie să subliniez faptul că această reversibilitate nu poate fi tăiată, întreruptă la jumătate, decât în cazul în care
analiza unei situații existente, din punct de vedere temporal, este diferită sau diferențiată ca timp de ceea ce
înseamnă proiectul.
În orișice situație, însă, atunci când avem de a face cu un proiect, acest proiect are nevoie, în prealabil, de analiza
situației existentului, deci de parcurgerea, în prealabil, a acestei analize, de la sistem la finalitate.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=7TDYnXw3voc&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=12
13. PROPRIETĂȚI ALE SISTEMELOR
Această parcurgere, a unui proces de cunoaștere și de intervenție, trebuie să țină seamă de faptul că, referindu-ne
la un sistem – sistem pus în discuție [în mod] generic – proprietățile globale ale unui astfel de sistem se numesc
proprietățiemergente sau proprietățisistemice ( „emergente” , pentru că ele rezultă din interiorul sistemul respectiv,
chiar dacă aceste proprietăți se evidențiază prin ceea ce sistemul respectiv pune în mișcare, în exteriorul său, în cadrulmediului în care el este constituit).
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=wfPX_OzdlJ8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=10https://www.youtube.com/watch?v=wfPX_OzdlJ8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=10https://www.youtube.com/watch?v=wfPX_OzdlJ8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=10https://www.youtube.com/watch?v=iD-eDqPMgFk&index=11&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=iD-eDqPMgFk&index=11&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=7TDYnXw3voc&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=12https://www.youtube.com/watch?v=7TDYnXw3voc&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=12https://www.youtube.com/watch?v=7TDYnXw3voc&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=12https://www.youtube.com/watch?v=7TDYnXw3voc&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=12https://www.youtube.com/watch?v=iD-eDqPMgFk&index=11&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=wfPX_OzdlJ8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=10https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
9/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
9 / 23
În cazul în care avem de a face cu un sistemspecific – un sistem, deci, care este particularizat prin constituția sa, prin
proprietățile sale –, atunci ne vom referi, de fapt, la proprietățispecifice. Întotdeauna, însă, un sistemspecific își
evidențiază proprietățilespecifice pe baza unor proprietățiglobale, care sunt proprietățile de bază.
Dacă, spre exemplu, analizăm prin ce se caracterizează un anumit teritoriu într-un oraș și constatăm că teritoriul respectiv este parte sau este integral zona centrală a orașului, atunci înseamnă că noi evidenț iem niște proprietăți
globale, care sunt proprietăț iproprii oricărei zone centrale, indiferent de oraș, care caracterizează o zonă centrală în
raport cu restul teritoriului orașului.
Dar, mai mult decât atât, analizând situația din teritoriulrespectiv, noi putem constata niște proprietățispecifice prin
care zona centrală respectivă se particularizează în raport cu alte zone centrale din alte orașe, așa încât, o analiză în
sensul definirii proprietățilorglobale și a proprietățilorspecifice este întotdeauna o analiză complexă în care cele
două interese de studiu devin, de fapt, niște sub-obiective ale unui același obiectiv principal.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=KeIXqmCs17U&index=13&list=PLFC62562E94B8F3CE
14.
EVOLUȚIA SISTEMELOR
Am vorbit despre exitența unor elemente componente ale sistemelor și a unor relații între aceste componente.
Această alcătuire nu este o alcătuire înghețată, decât în cazul unor sisteme speciale și a unor situații speciale. Această
alcătuire evoluează pe parcursul timpului. Această evoluție – care este evoluția sistemului – înseamnă, de fapt,
recunoașterea, depistarea în interiorul sistemului , a unor procese de transformare în interiorul elementelor
componente și a unor procese de transfer de la un element la celălalt element , transformare care se sprijină pe relația
respectivă.
Avem, în situația unor sisteme înghețate, o transformare în interiorulelementelor în planul energetic (deci al unor
energii, de fapt) și avem, în cazul transferului , transferdeenergie și transferdesubstanță, condiție în care un element
poate să piardă substanță și energie, în timp ce un alt element (sau alte elemente) câștigă substanță și energie.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=inpakkrZzmU&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=14
15. FUNCȚIILE SISTEMELOR
Aceste procese, în interiorulsistemului , se petrec în sensul finalității sistemului , pentru a servi, de fapt, această finalitate și aceste procese sunt purtate, de fapt, de ceea ce înseamnă funcția (sau funcțiile) sistemului respectiv,
adică acele însușiri ale sistemului de a realiza un transfer sau de a realiza o transformare.
Referitor la funcție (sau la funcții ), sunt mai multe situații pe care le putem întâlni:
Situația cea mai simplă, [este cea] în care avem de a face cu un sistem care, datorită structurii sale, se caracterizează
printr-o funcție, această funcție fiind responsabilă pentru îndeplinirea finalității .
Este vorba, aici, de sisteme foarte simple,1 pentru că o altă categorie se referă la acele sisteme care poartă mai multe
funcții , fiecare dintre aceste funcții fiind responsabilă pentru o anumită parte a finalității , fie că aceste părți de
finalitate se suprapun, din punct de vedere al timpului, sau se realizează în timpi diferiți.2
O a treia situație este aceea a unor sisteme care au aceeași finalitate – deci au o aceeași funcție – aceste sisteme
putând să se manifeste concomitent sau periodic, în timp diferiți. Această diferență de manifestare este determinată
de felul finalității : o finalitate consolidată este o finalitate care poate să fie produsă concomitend de mai multe
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=KeIXqmCs17U&index=13&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=KeIXqmCs17U&index=13&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=KeIXqmCs17U&index=13&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=inpakkrZzmU&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=14https://www.youtube.com/watch?v=inpakkrZzmU&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=14https://www.youtube.com/watch?v=inpakkrZzmU&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=14https://www.youtube.com/watch?v=inpakkrZzmU&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=14https://www.youtube.com/watch?v=KeIXqmCs17U&index=13&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
10/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
1 / 23
sisteme, [pe când] o finalitate în care manifestarea are un anumit caracter de permanență, s-ar putea să necesite
niște sisteme care să lucreze în succesiune. Vedeți că, și într-un caz, și în celălalt, apare o anumită legătură de
determinare în planul finalității între sistemele respective.3
Vorbim, în această condiție, în mod foarte clar, de un sistem, la mod superior, care cuprinde toate cele trei sisteme puse în discuție.
Sitemul , la nivel superior, este necesitat, determinat din felul finalității , felul de finalizare a obiectivelor
corespunzătoare pentru fiecare sistem, dar – după cum discutam atunci când am definit sistemul – avem, de aici, de
luat în considerație o manifestare cel puțin de finalitate care nu poate să rezulte prin simpla însumare ci, pur și simplu,
este o parte de finalitate care rezultă ca aport sistemic.
Există și a patra situație, atunci când mai multe sisteme pun în evidență niște funcții care se încrucișează, în sensul că
un sistem este responsabil pentru unele părți de finalitate, alt sistem este responsabil pentru altele, astfel încât
finalitatea nu rezultă decât prin coroborarea acestor funcții . Este o finalitate de coroborare, în care caracterul
sistemic este foarte evident.4
Ultimele două ipostaze de alcătuire sistemică [3, 4] evidențiază, de fapt, ceea ce – în cadrul unui teritoriu, spre
exemplu – putem întâlni sub numele de multifuncționalitate .
Există o stare de multifuncționalitate și în cel de al doilea caz [2], dar aici avem de a face cu o multifuncționalitate
simplă, o multifuncționalitate care nu pune probleme din punctul de vedere al localizării și al alcătuirii
(multifuncționalitatea care pune probleme este multifuncționalitatea sistemică, tocmai datorită faptului că
finalitatea este o rezultantă de suprapunere, în care există posibilitatea fie a anulării unor obiective de finalitate, fie
a exacerbării unei multiplicări de finalitate).
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=Iudry48_s64&index=15&list=PLFC62562E94B8F3CE
16.
TIPURI DE VARIABILE SISTEMICE
Conceptul acesta, de stare, este legat de înțelegerea alcătuirii sistemului prin ceea ce denumeam elemente sau
componente, la nivel de variabile, pentru că aceste elemente, componente, într-un sistem, pot să aibă o determinare
– să spunem – permanentă și pot să aibă o determinaretemporară.
În primul caz [determinarepermanentă], sitemul este un sistemînghețat , un sistem care nu se remarcă printr-un
proces de transformare, un sistem î n care o eventuală transformare înseamnă distrugerea lui, dispariția lui.
Imaginați-vă un cub de gheață care, atât timp cât este menținut într-un anumit mediu, își pastrează alcătuirea; în
momentul în care acest mediu se schimbă, gheața se topește – cubul de gheață dispare, dispare sistemul ca atare,
chiar dacă, la un anumit nivel, ne referim la apă, și apa ca sistem are caracteristice trei ipostaze: aceea de lichid,
aceea de solid și aceea de vapori. Această situație este, de fapt, o situație la limită, condiție în care, pentru un anumit
timp, componentele, variabilele respective sunt independente, deși acest lucru se definește până la un anumit
moment dat, atunci când condiția de temperatură se schimbă.
Există și o altă extremă, a variabilelor dependente alături de cele independente; atunci când aceste variabile
dependente sunt în totalitate, avem de a face, practic, cu un sistem care este în continuă transformare, neputându-
se obține niciun moment de manifestare în stabilitate a sistemului respectiv.
Între cele două extreme, însă, există ceea ce numim, îndeobște, un sistem – să spunem – obișnuit , deci un sistem
care se constituie din elemente, unele dintre ele – variabile dependente, altele – variabile independente.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Iudry48_s64&index=15&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Iudry48_s64&index=15&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Iudry48_s64&index=15&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Iudry48_s64&index=15&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
11/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
11 / 23
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=DRV-En2y500&index=16&list=PLFC62562E94B8F3CE
17.
DESPRE SISTEM ȘI MEDIUL SĂU ÎNCONJURĂTOR
Este vorba, de fapt, aici, de a lua în considerație raportul dintre sistem și mediulsăuînconjurător .
Orice sistem exită într-un anumit mediuînconjurător . Dacă ne-am referi la sistemele din teritoriul amenajat, sistemele
spațiului organizat, atunci am înțelege, prin mediu, contextul .
Este un exemplu care se ia în considerație întotdeauna atunci când se încearcă o explicație referitoare la constituirea
sistemului ca sumă de variabileindependente și variabiledependente. N-aș putea să vă spun de când datează acest
exemplu în literatura de specialitate, dar, în orice caz, îl întâlnim în lucrările de explicare a teoriei sistemelor , publicate
încă în [din] anii ’60.
Este vorba de automobil . Exemplul reprezintă un obiect destul de complex – și voi vă dați seama că, pe măsură ce
trece timpul, el devine tot mai complex: [din punct de vedere] mecanic, electric, electronic; cu toate acestea, el este
simplificat, foarte simplificat, pentru a fi util ca exemplificare.
Pe de-o altă parte, se apelează la un exemplu imaginat, acela al cutieinegre (cutianeagră însemnând un obiect,
neagră pentru că nu putem vedea ce este în interiorul ei) – un obiect care este situat, aruncat, într-un mediu. Cutia
această, neagră, înseamnă sistemul . De aici, de fapt, este preluat termenul de cutieneagră (spre exemplu, la avioane,
[fiind] cea care, în interior, înregistrează ce se întâmplă pe parcursul zborului).
Situarea acestei cutiinegre (deci a sistemului ) într-o anumită condiție de mediu, înseamnă, în mod implicit, intrarea
într-o anumită relație a sistemului cu mediulînconjurător . În primul rând, este vorba de ceea ce mediulexercită
asupra sistemului și se vorbește despre o acție a mediului asupra cutieinegre; această acție, în teoriasistemelor ,
poartă numele și de intrare: intrare în sistem.
Teoriasistemelor explică [faptul] că orice intrare în sistem înseamnă o modificare, o transformare în sistem și o
eliminare în mediu a unei reacții , a unei ieșiri . Deci, explicația este simplă: orice sistem, într-un mediu, există, se
manifestă printr-o pereche intrare-ieșire, acție-reacție.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=CamjKyPqxvo&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=17
18. STAREA SISTEMULUI
Sunt câteva concepte, cu referință directă la realitatea organizării spațiului, pe care trebuie să le lămurim:
Un prim concept este cel de stare:
1. stare a sistemului și, de aici, mai departe,
2. stare a teritoriului și, mai departe – conceptul pe care îl folosim foarte des de –
3. stare existentă (pentru că la aceasta se referă, ca obiectiv, atunci când ne preocupă – spre
exemplu – analiza stăriiexistente în cadrul unui teritoriu).
Pentru a caracteriza sistemul , trebuie să cunoaștem (și, deci, să putem caracteriza) starea sistemului , ori starea
sistemului trebuie luată în considerație ca variabilă sau ca sumă de variabile dependente în cadrul sistemului
respectiv.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=DRV-En2y500&index=16&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=DRV-En2y500&index=16&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=DRV-En2y500&index=16&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=CamjKyPqxvo&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=17https://www.youtube.com/watch?v=CamjKyPqxvo&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=17https://www.youtube.com/watch?v=CamjKyPqxvo&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=17https://www.youtube.com/watch?v=CamjKyPqxvo&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=17https://www.youtube.com/watch?v=DRV-En2y500&index=16&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
12/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
12 / 23
În condiția în care automobilul , prin simplificare, este o cutie neagră, deci un sistem de principiu, mișcarea
automobilului , schimbarea direcției – spre dreapta, spre stânga – cu un anumit unghi se datorează unei intrăricare
înseamnă mișcarea volanului într-un anumit raport cu unghiul necesar. Deci, automobilul se deplasează în teritoriu,
în interpretarea ca sistem prin a lua în considerație această pereche intrare-ieșire.
Nu toate manifestările automobilului sunt generate de o asemenea pereche, pentru că viteza nu este generată doar
de altă poziție, de apăsare pedalei, ci și de o anumită poziție a schimbătorului de viteze. Deci, într -o asemenea
condiție, avem de a face cu o intrareprealabilă care nu face altceva decât să producă o schimbare în interiorul
sistemului , adică să pregătească stareasistemul și, abia după aceea, o a doua intrare, favorizată într-un anumit fel de
stareasistemului , eliberează ieșirea, viteza reală a automobilului; deci, avem un al doilea tip de situație, în care ieșirea
este determinată de două intrări : o intrare pregătitoare de stare și o intrare care este intrarea-impuls.
Deci, sistemul , în orice moment (și nu mă refer numai la automobil, ci, în general), se caracterizează printr-o stare, o
stare care, din punctul de vedere al existenței sale în timp, poate să fie o stare de lungă durată sau o stare de scurtă
durată. Această înțelegere a relației intrare-stare-ieșire constituie unul dintre principiile de bază ale abordării
intervenției în cadrul unui teritoriu.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=6FyeW8DfXrQ&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=18
19.
ABORDAREA INTERVENȚIILOR ÎN CADRUL TERITORIULUI
Această înțelegere a relației intrare-stare-ieșire constituie unul dintre principiile de bază ale abordării intervenției în
cadrul unui teritoriu.
O abordare în teritoriu, de tip bozartist, adică o abordare care era specifică arhitecturii și urbanismului până – săspunem – [la] începutul anilor ’60, o abordare care a parcurs sute de ani, era o abordare care neglija starea, ideea
de stare. Ea era, cumva, surprinsă doar, datorită intuiției, inventivității unui profesionist, dar nu era luată în
considerație programatic pentru o intervenție – fie aceasta un obiect de arhitectură, fie un spațiu urban, un teritoriu
organizat într-un anumit fel.
Ideea de stare, în abordarea spațiului și a teritoriului apare pe baza unei experiențe fără discuție bozartiste care se
modifică, se schimbă, îndeosebi în perioada arhitecturii moderne a anilor ’20 și a anilor ’30; se constituie, ca principiu,
abia după dezvoltarea metodologiei de natură structuralistă, deci, abordareastructurală și această abordare vor fi
întregite, mai târziu, prin ceea ce va însemna fenomen, fenomenologie, proces și dezvoltare.
Pe baza conceptului de stare (deci, stareexistentă a teritoriului ), a pune în discuție o intervenție în raport cu starea
teritoriului , înseamnă a pune în evidență ceea ce este caracteristic sistemuluiexistent în teritoriu, ceea ce constituiepremise[le] pentru dezvoltarea acelei stări în cadrul teritoriului .
Trebuie, aici, să vă atrag atenția asupra unui lucru:
De multe ori, folosiți acest termen [această sintagmă] (așa cum apare și în unele programe) – „analizaexistentului ” ,
„analizastăriiexistenteateritoriului” – ...
Uneori, așa cum se întâmplă și se vede la prediplome, așa cum se întâmplă și se vede la avizări, veniți cu niște planșe
frumos colorate – chiar niște opere de artă – în care ați poșat vechimea clădirilor, înălțimea clădirilor, clădirile pe
funcții, pe stiluri ș.a.m.d. Aceste planșe spun ceva, dar doar ceva despre stareaexistentăateritoriului și când întrebi:
- „Bun, și prin ce se caracterizează stareaexistentăateritoriului în vederea programului pe care îl ai de
studiat în acest teritoriu?”
-
„Păi – zice – nu vedeți?! În planșe!” Concluzia nu rezultă din planșe, pentru că întotdeuna vă opriți în a poșa frumos planșele, nu în a trage concluziile din
ceea ce planșele respective relevă prin poșeul respectiv.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=6FyeW8DfXrQ&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=18https://www.youtube.com/watch?v=6FyeW8DfXrQ&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=18https://www.youtube.com/watch?v=6FyeW8DfXrQ&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=18https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
13/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
13 / 23
În ce măsură situațiaaceastae xistentă face posibilă o intervenție cum o ai în program și în ce măsură nu face posibilă
această intervenție?
În ce măsură disponibilitatea pentru această intervenție este limitată – cât și cum?
În ce măsură posibilitatea de intervenție este condusă într-un anumit fel (poate în raport cu stilul, poate în raport cu
funcțiunile, poate în raport cu o anumită tradiție a locului respectiv)?
O situațieexistentă este definită atunci când dai răspunsuri la astfel de întrebări.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=Bti4nMluZOo&index=19&list=PLFC62562E94B8F3CE
20. STABILITATEA SISTEMELOR
Centrulnou – cum a fost denumit, deși el este realizat, în general, prin anii ’70 – la Târgu Mureș a însemnat, de fapt,
niște adăugiri la spațiul central care exista, chiar prin niște extinderi ale acestuia, dar [aceste adăugiri] nu au schimbat
caracterul acestui centru, nu au schimbat caracterul acestui spațiu: l-au îmbogățit.
Alta a fost situația cu centrulnou, în aceeași perioadă, la Pitești, unde, de fapt, dintre clădirile care erau pe teritoriul
respectiv, n-au mai rămas decât două. Restul a fost demolat, iar spațiul care a fost construit este un spațiu nou –
pentru momentul respectiv – care nu mai are nimic din caracterul spațiului inițial.
Aceasta înseamnă că – de fapt – în sistemele respective au apărut niște intrări ( în cazul Târgu Mureșului, aceste intrări
fiind acceptate de sistem (care s-a dezvoltat), dincolo – la Pitești – nefiind acceptate de sistemul existent și,
bine înțeles, s-a impus crearea unui nou sistem).
Distingem, astfel, că pe parcursul acestei – să spunem – evoluții destare, avem de a face cu o manifestare de
comportament , o manifestaredecomportament care eviențiază stabilitateasistemului . Este vorba, de fapt, de ostabilitateglobală, care se evidențiază pe întreaga perioadă și este vorba de o succesiune de stăridestabilitate
momentană sau stabilitatedemoment , pentru că stabilitateaglobală se sprijină pe acele caracteristici de bază, de
permanență ale sistemului , iar stabilitateademoment se definește prin ceea ce apare nou, chiar dacă acest nou se
definește într-o anumită legătură, într-o anumită corelare cu ceea ce era vechi în cadrul sistemului .
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=PhXFfnRtJBE&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=20
21. DE LA VARIABILITATE LA VARIANTE
Un al treilea concept care trebuie lămurit și care rezultă, în consecință, este cel de variabilitate a sistemului ,
variabilitatea fiind calitatea unui sistem de a se transforma, de a se modifica pe parcurs, fără a se distruge. Deci,
variabilitatea implică, pe parcursul procesului, diferite stări care sunt luate în considerație ca varianteposibile.
Ideea aceasta de variabilitate și de variantă atrage atenția asupra a ceea ce se păstrează în cadrul sistemului ca
elemente și relații de bază. Varianta se definește, în aceste condiții, numai în cazul în care ea nu reprezintă o față
complet schimbată a sistemului , ci reprezintă o altă fațetă a sistemului .
Atunc când se comentează un fenomen, un proces î n cadrul spațiului, în concluziile respective se vorbește despre o
fațetă, oaltăfațetă, oaltăfațetă, oaltăfațetă... a ceea ce se întâmplă procesului, fenomenului respectiv. Folosindu-
se acest limbaj, se înțelege, dintr-un început, faptul că toate aceste fațeteau o aceeași bază, au un același suport ,pentru că nu pot să vorbesc și să mă refer la două înfățișări diferite ca fațete ale unui același sistemdacă nu am, într-
adevăr, a face cu același sistem.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Bti4nMluZOo&index=19&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Bti4nMluZOo&index=19&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=Bti4nMluZOo&index=19&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=PhXFfnRtJBE&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=20https://www.youtube.com/watch?v=PhXFfnRtJBE&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=20https://www.youtube.com/watch?v=PhXFfnRtJBE&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=20https://www.youtube.com/watch?v=PhXFfnRtJBE&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=20https://www.youtube.com/watch?v=Bti4nMluZOo&index=19&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
14/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
14 / 23
Este un lucru esențial pentru înțelegerea ideii de variantă – și aici revin, din nou, la ceea ce înseamnă sau ceea ce
constatăm, de multe ori, în situația prezentărilor de prediplome sau în situația prezentării unor proiecte în cadrul
unor comisii de avizare –...
Se cere, de multe ori, prin tema-program – uneori, prin reglementarea legală – ca studiul să fie prezentat în mai
multe variante și cel care face prezentarea studiului vine și ne înfățișează o soluționare a problemei, chiar foarte
minuțios expusă (spre exemplu, în documente, în planuri la scara 1:50), și mai are undeva, într-un colț al unei planșe,
câteva crochiuri la scara 1:500. Când îl întrebi de variante, te trimite la acele crochiuri. Le-a făcut, pentru ca să bifeze
un punct din tema-program, care spune că studiul se va f ace în variante. Acum, în momentul de față, nu se mai
lucrează prin schițarea cu creionul, ci direct pe monitor – ceea ce a obținut pe monitor satisface într-o anumită
măsură și „aia este varianta”. Acestea nu sunt variante. Acesta nu este un studiu în variante.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=cOW6Eh8gRzE&index=21&list=PLFC62562E94B8F3CE
22.
STUDIUL ÎN VARIANTE
Dincolo de înțelegerea, în sine, a ideii de variantă, pornim de la ceea ce înseamnă un sistem S0, care sistem S0 poate
să rezulte direct din tema-program (aici, atrăgându-vă atenția asupra faptului că, în orice proiect, un bun profesonist
lucrează în primul rând asupra temei-program, prelucrează tema-program, studiază tema-program, investighează
posibilitățile pe care tema-program le evidențiază, investighează – pe baza unei documentații – la ce poate duce
tema-program).
În această condiție, în această primă fază de abordare a studiului, el [profesionistul] definește acest sistem, care este
sistemul S0. Sistemulacesta S0, dus până la un anumit orizont de timp, pus în discuție de către el în raport cu niște
criterii, conduce la definirea unui număr de soluționări. Soluționările acestea vor fi diferite, dar ele nu vor fi variante decât dacă vor avea un numitorcomun, adică o informațiedebază care se păstrează aceeași. Aceste diferențieri de
variante vor rezulta din diferențierea între factorii, criteriile pe care le ia în considerație, în sensul că – prin abordarea
sistemului S0 – el își definește o sumă de criterii posibile, fiecare variantă fiind determinată, în principiu, în raport cu
o parte din aceste criterii, cu un mănunchi de criterii, pe care le consideră prioritare.
-
„Prioritare în raport cu ce?”
- „Prioritare în raport cu o cerință care i se pune de la început.”
S-ar putea întâmpla ca cerința să fie în felul următor:
-
„Vreau să-mi realizezi o clădire cu destinația „cutare”, care să nu-mi depășească, ca investiție, valoarea
„cutare”.”
Aceasta este o prioritate. Nu pot să fac, să mă gândesc la orice pentru a realiza spațiul respectiv. Criteriul de cost este
criteriul prioritar [în exemplificarea de mai sus]. El, atunci, va genera un mănunchi de criterii care, pentru această
variantă, sunt prioritare.
Toate variantele, deci, au o aceeași bază, dar ele sunt diferite în raport cu factorii de prioritate. Aceste variante sunt
varianteconcomitente, pentru că ele sunt diferențiate în raport cu criteriile de evaluare și nu cu timpul la care se
referă, timpul fiind același.
În măsura în care, într-o judecată de valoare asupra acestor variante, se definește una dintre aceste variante ca fiind
de luat în considerație în continuare – aici, desigur, această judecată de valoare fiind făcută de către profesionist
(dacă el merge pe un studiu de mai mare anvergură) sau printr-o colaborare cu comanditarul (cu cel care face
investiția respectivă, cel care a comandat lucrarea respectivă), astfel încât proiectul poate să fie dus în continuare,urmând o succesiune în timp – avem de a face cu varianteînsuccesiune, variante care nu mai au, în sens caracteristic,
criteriul, ci timp[ul], moment[ul] de finalizare.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=cOW6Eh8gRzE&index=21&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=cOW6Eh8gRzE&index=21&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=cOW6Eh8gRzE&index=21&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=cOW6Eh8gRzE&index=21&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
15/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
15 / 23
În general, această este situația pentru acele obiective a căror realizare impune un anumit timp. Realizez un PUG
care are drept orizont 25-30 de ani. Sigur că, pentru același moment, realizez niște variante în raport cu niște criterii
diferite (pre exemplu, tipul de extindere, tipul de activitățideterminante, tipul de ocupare a teritoriului ), dar, cum
planul acesta înseamnă un obiectiv care este trimis peste 30 de ani, eu tre buie să văd și să vizualizez, chiar la nivelul
planurilor – ce înseamnă realizarea pe parcurs a obiectivelor prevăzute î n cadrul planului, astfel încât aceste obiective
sunt surprinse într-o serie de varianteconsecutive sau succesive, pe parcurs.
Acesta este principiul, de fapt, de abordareînvariante. Indiferent dacă variantelesunt constituite transversal – se
mai spune – sau longitudinal , ele trebuie să aibă, deci, un numitorcomun pentru a fi luate în considerație ca variante
și puse în considerație ca variante. Altfel, o comparație este inutilă.
Este inutil să vin la prediplomă, să am o temă-program de spital și, dovedind că nici n-am studiat ca lumea tema-
program, să vin și să propun un spital de un anumit profil, de 500 de locuri – să spunem – organizat pe 15 etaje și să
vin cu un alt spital, care este un spital de 800 de locuri, pe un alt profil, organizat tot pe înălțime [de] 15 etaje sau 20
de etaje. Acestea nu sunt variante. Nu sunt variante de luat în considerație pentru o analiză de variante. Ar trebui să
am de a face cu un spital, care este de un profil precizat, un spital care este cu o capacitate precizată, un spital care își are componentele precizate și care sunt aceleași și, atunci, pot să studiez învariante programul respectiv:
-
„Ce înseamnă rezolvarea acestui spital [în mod] pavilionar?”
-
„Ce înseamnă rezolvarea acestui spital [în mod] monobloc (monobloc: P+3E / monobloc: P+15E)?”
... pentru că aici pot să am comparația, și din punctul de vedere al funcționalității, și din punctul de vedere al
amplasamantului pe care-l necesită și al rezolvării de amplasament, și din punctul de vedere al costurilor și pot să
extrag, de fapt, o anumită concluzie.
Vedeți, se întâmplă uneori și la avizări, se întâmplă și la prediplome , să auzi cu voce tare sau șoptit, așa:
-
„Ia uite, ăștia mi-au ales varianta asta. Nici n-am studiat-o. Trebuie s-o iau de la început. ...variantă care
nici nu-mi place.” ... exprimare care denotă foarte clar, de fapt, un neprofesionist, pentru că aici intervine ceea ce înseamnă
deontologia – obligația profesionistului de a oferi, pentru un subiect, 3 variante, 5 variante; din punctul lui de vedere,
toate cele 5 variante sunt rezolvate, profesionist, corect; toate cele 5 variante pot să intre în discuție pentru – mă
rog, la un moment dat – o realizare; oricare dintre aceste variante ar putea să fie aleasă de cei care au această
misiune.
Sigur că eu, ca autor, pot să-mi exprim un atașament pentru una din variante, acest atașament fiind motivat de – să
spunem – anumiți factori care-mi sunt mai apropiați, dar în niciun caz eu nu pot să dau prioritate unei variante în
raport cu celelalte variante, pentru că atunci mă trezesc în situația când, de fapt, este aleasă o altă variantă.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=4Ph9kq1JU-8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=22
23. TIPOLOGII ALE SISTEMELOR (I) – despre criterii
Am afectat un timp destul de consistent – cred eu – problemelor legate de definiția conceptului de sistem și de
naturarelațiilorînsistem, aceasta pentru a motiva afirmația pe care am făcut-o, la un moment dat, referitoare la
definirea caracteruluiunuisistem prin naturarelațiilorsistemului respectiv.
Din comentariul pe care l-am făcut anterior, rezultă necesitatea de a aborda o tipologieasistemelor . Sigur că, a
realiza o tipologie înseamnă a lua în considerație un reper (un criteriu sau mai multe criterii ), aceasta în funcție derolul pe care această tipologie l-ar avea în utilizarea conceptului de sistem în cadrul domeniului de cercetare
științifică.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=4Ph9kq1JU-8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=22https://www.youtube.com/watch?v=4Ph9kq1JU-8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=22https://www.youtube.com/watch?v=4Ph9kq1JU-8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=22https://www.youtube.com/watch?v=4Ph9kq1JU-8&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=22https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
16/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
16 / 23
În ceea ce privește organizarea spațiului arhitectural , urban, teritorial , nu ne putem limita la un singur criteriu.
Va trebui să luăm în considerație mai multe criterii , pentru fiecare dintre criteriilerespective putând să evidențiem
niște tipuri de sisteme, tipuri care sunt caracterizate în raport cu relațiile care le determină.
Pe noi ne interesează această tipologie, în măsura în care plecăm de la cunoașterearelațiilor și, în cadrul studiului,
ajungem să definim sistemul , spațial sau, într-o abordare în sens invers, cunoaștem în ansamblu sistemul , în
globalitatea lui și, plecând de la încadrarea tipologică a sistemuluirespectiv, ajungem să îl aprofundăm până la
cunoașterea relațiilor care îl caracterizează.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=g3gKYeF0x5I&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=23
24. TIPOLOGII ALE SISTEMELOR (II) – sisteme statice, sisteme dinamice
Un prim criteriu pe care trebuie să-l luăm în considerație este cel care se referă la stabilitatea lui [sistemului]. Deci,
este vorba de o evaluare a sistemelor , în raport cu timpul, cu durata lor în timp, așa cum am definit, mai înainte,
conceptul de stabilitate.
Sunt două tipuri de sisteme: sistemelestatice și sistemeledinamice (statice – cele care nu acceptă transformarea,
mișcarea; cele dinamice – cele care acceptă transformarea,mișcarea).
Sigur că, această calitate de static sau dinamic se definește într-un mod relativ în raport cu timpul, acest timp
interesându-ne în măsura în care mișcarea sau păsatrarea sistemului într-un anumit timp este interesantă pentru
noi. Deci, nu vom lua în considerație o stabilitate – în general – totală, o stabilitate care se definește ca o calitate
permanentă a sistemului , după cum o dinamică permanentă și totală a sistemului este neconvenabilă pentru
abordarea, pentru cunoaștereasistemului respectiv.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=6L92E9P71Vs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=24
25. TIPOLOGII ALE SISTEMELOR (III) – sisteme simple
Al doilea criteriu, se referă la graduldeorganizareasistemului , graduldeorganizare însemnând, de fapt, relațiile în
interiorulsistemului și relațiile sale în exteriorul său, contând, în acest sens, atât cantitatea lor, cât și calitatealor, ca
orientare, ca intensitate, ca natură.
Din acest punct de vedere, avem de a face cu sistemelesimple,complexe și integrate.
Sistemulsimplu este sistemul care se manifestă, în general, rudimentar, care se manifestă în orice situație cam într-
un același mod, tocmai datorită faptului că el nu are o multitudine de caracteristici care să-i dea posibilitatea de
adaptare în situații diferite. Sistemelesimple, după cum am mai spus, sunt sistemele care se desfășoară într-un singur
plan, sistemele care, din punctul nostru de vedere, nu sunt, de fapt, niște sisteme efectiv spațiale; ele pot să ne
intereseze în măsura în care pot să se constituie ca subsisteme într-un sistem mai amplu.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=EZU80POEar0&index=25&list=PLFC62562E94B8F3CE
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=g3gKYeF0x5I&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=23https://www.youtube.com/watch?v=g3gKYeF0x5I&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=23https://www.youtube.com/watch?v=g3gKYeF0x5I&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=23https://www.youtube.com/watch?v=6L92E9P71Vs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=24https://www.youtube.com/watch?v=6L92E9P71Vs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=24https://www.youtube.com/watch?v=6L92E9P71Vs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=24https://www.youtube.com/watch?v=EZU80POEar0&index=25&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=EZU80POEar0&index=25&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=EZU80POEar0&index=25&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=6L92E9P71Vs&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=24https://www.youtube.com/watch?v=g3gKYeF0x5I&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=23https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
-
8/15/2019 TAU - Sandu - Doctrină, Structură, Compoziție Urbană
17/23
Sursa: YouTube, https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CE
TAU, 2011-2012, Arhitext design, proiect sprijinit de AFCN
Redactori: Dana Milea & Mihai Zachi, Laura Mazâlu
30-31 ianuarie 2016
17 / 23
26. TIPOLOGII ALE SISTEMELOR (IV) – sisteme complexe
Sistemelecomplexe sunt acele sistemeale căror relații se desfășoară retimorfic sau dendromorficși, îndeosebi, atunci
când aceste relații sunt spațiale. Deci, avem de a face cu o organizare de sistempe mai multe planuri.
Vorbim de un grad de complexitate, pentru că putem avea de a face cu sisteme de o minimăcomplexitate sau sisteme
de foarte mare complexitate, sistemele de foarte mare complexitate necesitând, pe parcursul abordării, o
descompunere a lor.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=1TQaFuMSOy4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=26
27. TIPOLOGII ALE SISTEMELOR (V) – sisteme integrate (1)
Sistemeleintegrate sunt, de fapt, sistemele cu alcătuirea cea mai complicată, sunt sistemele care evidențiază cea maidensă substanță, sistemele care evidențiază, din punct de vedere numeric (cantitativ, deci, dar și calitativ), cea mai
bogată stare de relații .
Ce înseamnă unsistemintegrat ?
Dacă un sistemsimplu este un sistem care se poate constitui într-o alcătuireuni -plană (indiferent dacă este vorba de
o direcționalitatelineară sau triangulară sau reticulară),1
dacă sistemulcomplex se constituie într-o alcătuiremulti -plană, în spațiu (de data aceasta, obligatoriu într-o alcătuire
dendromorfică (piramidală) sau retromorfică (volumetrică), de asemenea),2
în aceste cazuri [1,2], având în vedere faptul că – în condițiile de existență a unor multiple planuri – relația între
elemente dintr-un planinferior și elemente aflate într-un plansuperior se face, obligatoriu, prin intermediul unor
elemente din planurile(sauplanul)intermediare,
în alcătuireaintegrată, păstrându-se o asemenea condiționare, se adaugă una suplimentară și, anume, relațiadintre
un element dintr-un planinferior și un element dintr-un plansuperior – fie chiar, într-o astfel de alcătuire, vârful
sistemului – [se face] în mod direct.
Aceasta este o integrareminimă în cadrul unui sistem.
O singura relație de acest fel implică ,introduce sistemul respectiv în tipul sistemelorintegrate.
Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=kJtgmQM9ViM&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=27
28. TIPOLOGII ALE SISTEMELOR (VI) – sisteme integrate (2)
O altă explicație (de fapt, explicația pentru aceeași situație, numai că, realizată cu o altă referință) pleacă de la ideea
a două sisteme care își au, fiecare, componentele sale, fiecare se caracterizează prin niște relațiiinterioare (relații
tari ), fiecare se caracterizează, posibil, prin alterelații , care sunt relațiiexterioare (ca relațiislabe), dar apare încă o
particularitate, în sensul că un elemental unui sistem este, în același timp, element în celălalt sistem. Deci, din punct
de vedere al ariei de referință, cele două sisteme se suprapun parțial, această suprapunere parțială generând o stare
minimădeintegrare . Sigur că, este posibil ca această staredeintegrare să fie mai accentuată, mai profundă, în
măsura în care mai multe elemente sunt comune. Sigur că, în aceste condiții, definireasistemului la nivel superior S01
este mai simplă, mai directă, pentru că acestă staredeintegrare este mai ușor de perceput, este mai evidentă decât,
eventual, relațiile pe le-am putea constata ca relațiislabe între cele două sisteme.
https://www.youtube.com/watch?v=ydd_t5zey8o&index=1&list=PLFC62562E94B8F3CEhttps://www.youtube.com/watch?v=1TQaFuMSOy4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=26https://www.youtube.com/watch?v=1TQaFuMSOy4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=26https://www.youtube.com/watch?v=1TQaFuMSOy4&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=26https://www.youtube.com/watch?v=kJtgmQM9ViM&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=27https://www.youtube.com/watch?v=kJtgmQM9ViM&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=27https://www.youtube.com/watch?v=kJtgmQM9ViM&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=27https://www.youtube.com/watch?v=kJtgmQM9ViM&list=PLFC62562E94B8F3CE&index=27https://www.youtube.com/watch?v=1TQaFuMSOy4&list=PLFC62562E