INVOCATORUL

TARANMATHARU

ffilllmwTraducere din englezX de

Alina Marc Ciulacu

$sTonllBOOXs

Capitolul 1

Acum era momentul. Daci Fletcher nu ar vAna nimic' ar in-

semna s6 r5.mani fllmAnd in seara asta. Apusul se apropia cu

paqi repezi, iar el era deja in intArziere' Trebuia s[ se intoarc[

in curAnd in sat, altfel portjle aveau si fie z[vorAte' DacS se

i:atimplaasta,nueraalt[caledecAtfies[mituiascigirzilecu bani pe care nu-i avea, fle s[-qi asume riscul de a-qi petrece

noaptea inpS.dure.E1anul tocmai ce-qi frecase coarnele de unpininalt' hArq6i-

nd catifeaua moale care Ie acoperea, pentru a dezgoli ramifica-

liile ascufite. Dupi talia lui micl qi dup5' infi.tiqare, Fletcher

iqi putea da seama ci era tAnlr qi ci iqi etala primul set de

coarne. Era un exemplar frumos, cu blani lucioas[' de culoare

intens[, qiochivii.LuiFletchelaproapec[iieraruqinesivAnezeocreatura

atAt de maiestuoas[, dar deja socotea in minte cXqtigul pe care

i l-ar aduce. Blana g:oasa o s[-i prinda bine cand aveau s[ trea-

c[ pe acolo negustorii de blinuri, mai ales acum' ci era iarnS'

Pesemne cI ar primi pe ea cel pulin cinci scuzi' Coarnele erau

in stare bun6, doar c[ un pic prea mici; cu pulin noroc' i-ar

aduce qi ele patru scuzi. Dar el iqi dorea cel mai mult carnea'

o carne roqie, cu gust puternic, din care grisimea ar picura'

sfArdind i:: foc.

O cea![ groas[ stlruia in aer, acoperindu-I pe Fletcher cu

o pojghi[i d.e stropi. in pidure domnea o liniqte neobiqnuitb'

NOVICELE

De obicei, vAntul sufla printre crengi, ceea ce lui ii permitea sE

se strecoare neauzit pe sub copaci. Acum ins[ abia iqi puteaingEdui sirespire.

$i-a luat arcul de pe umir qi a fxat sigeata. Era cel mai bunarc al lui, iar sigeata era dreapt5. si precis5, cu o pani serioasi,de gAsch, nu cu una din alea ieftine, de curcan, pe care le cum-pira de la pia!5.. A inspirat uqor qi a tras de coarda arcului. I-aalunecat intre degete - o unsese cu gr5.sime de gAsci, ctr si oprotejeze de umiditatea din aer.

VArful sigefii se misca aproape imperceptibil in timp ce eIa luat Ia finti elanul. Fletcher stS.tea ghemuit la o depirtarede mai bine de treizeci de metri, asqtns in iarba inalt6. Nu eradeloc uqor si tragi, dar faptul cE nu b5tea vAntul avea avanta-jele lui. Nicio rafali nu avea si abati s6geata de pe traiectorie.

ExpirA.nd a slobozit coarda cu o singuri miqcare cursivi,profitAnd de momentul acela de nemiscare in trup qi in minte,aqa cum i:rv5.!ase din experien[e mai amare qi mai hd.mesite.A auzit sunetul infundat produs de vibralia corzii qi apoi zgo-motul surd cAnd sS.geata a lovit finta.

A fost o lovitur[ pe cinste, care a stripuns pieptul elanului,pitrunzAnd pAnI in plS.mAni qi inimi. Animalul s-a pr[buqit,cuprins de spasme, cu o bufnituri qi, ln chinurile morfii, copi-tele lui loveau ritmic pemantul.

Eletcher s-a repezit inspre prada lui, cu un cufit pentru ju-puit in mAni, pe care-l scosese din teaca sublire pe care o aveaagilat5la brdu, dar e1anul era deja mort cAnd a ajuns IAngEeI. O lovitur5. curat5., de toati frumuselea, aqa ar fi zis Berdon.Dar s5. ucizi animde era intotdeauna o treabi murdari. Spu-ma sAngerie care gAlgAia din botu-I elanului stitea mirturie.

A scos cu grije sS.geata qi s-abucurat sevad5 cE. aceasta rrrrse rupsese, qi nicivArful de silex nu se ciobise cAnd se lovise decoastele elanului. Lui Fletcher nu-i p}Ecea cE pidrdea aqa multtimp cu pregitihrl s5.ge!ilor. Prefera treburile pe care i le d6dea

TARANMATHARU

de flcut din cAnd in cAnd Berdon la fieririe, si bati cu ciocanulqi si forjeze metalul. Poate ci din pricina cSldurii ori a pl5cuteidureri pe care o simlea in muqchi dupi o zi de lucru. Sau poate

a binulilor pe care ii simlea pe fundul buzunarului odati ce-qi

primeaplata.Eianul era greu, dar satul nu era Ia mare depirLare. Coarnele

serveau de minune ca mdnere de care s[ apuce, iar corpul ani-malului aluneca destul de uqor pe iarba ud5.. Nu mai trebuia s5-

s,i fac6. griji decAt din pricina lupilor sau, poate, a pisicilor sIl-batice. Nu era un lucru neobiqnuit ca fiarele astea sI Ie ia prada

vAnitorilol daci nu qiviafa, pe drumul de i:atoarcere acas[.VAnase pe crestele Munlilor Dinte-de-Urs, numili aqa din

pricina celor dou5. vdrfuri bine desluqite care seminau cu niqtecolfi. Satul e risflrat pe o coami zim!at5. aflati intre ele, iar sin-gura cale de acces lnspre eI este o cSrare abrupt[ qi stincoasi,complet expus[ vederii celor de la portj. Sahrl era imprejmu-it cu o palisadl gtoas[ de lemn, de-a lungul cireia, din loc inIoc, se afla cAte un mic turn de pazi. Nu mai fusese atacat de

mult6 weme, un singur atac se petrecuse in cei cincisprezece

ani de via[5. ai lui Fletcher. $i chiar qi atunci, fusese vorba de

o mici band6 de t6lhari, nu de weo incursiune a orcilor, pulinprobabili atAt de mult lnspre miazinoapte, departe de h{iqu-rile lor. Cu toate astea, sfatul sitenilor luase cAt se poate de

in serios problema siguranfei, aqa ci aceia care soseau tArziuintdmpinau intotdeauna mari probleme sI li se dea drumuliniuntru dupi ce clopotul b[tea ceasul al optulea.

Fletcher se str5.duia si tArasc[ corpul animalului pe iar-ba gras6 care creqtea allturi de poteca stAncoasS.. Nuvoia siproduci vreo striclciune btinii. Era partea cea mai de pre! dinelan. Bllnurile erau una dintre pulinele resurse eu care sahrlputea s[ negustoreasci, cAqtigAndu-qi in felul 6sta numele:Pelt1.

I in englezi, pelt desemaeaztr pielea sau blana unui aaimal (n.t.).

NOVICELE

Inaintarea era anevoioasS., iar c6rarea era inqelitoare subpicioare, mai cu seami ci se intunecase. Soarele se f[cuse dejanevizut dincolo de creasta muntelui, iar Fletcher qtia ci in ori-ce clipl poate si bati clopotul. ScrAgnind din dinfi, a incercatsI grdbeasc[ pasul, aqa cA s-a impiedicat qi qi-a julit genunchiideprundiq, suduind.

CAnd a ajuns Ia porli, i s-a strAns inima. Erau deja i:rchise,iar lAmpile de deasupra erau aprinse pentru lunga lor veghede noapte. Str6jerii leneqi le z[vorAser5. deweme, jinduind sitragl ceva Ia misea in cArciuma din sat.

- Pramatii puturoase! Nici micar nu a bitut inci clopotulde opt!

injurAnd, Fletcher a l5sat din mAn5. coarnele elanului.

- Dafi-mi drumul iniuntru! N-am de gAnd si dorm afarici nu mai puteali voi aqtepta s5 vi beli minlile, tAmpililor! astrigat el, izbind cu piciorul in poart[.

- Hei, Fletcher, mai incet! Oamenii de treabS. dorm pe aici,a r[sunat o voce de pe zid.

Era Didric. S-a aplecatpeste parapet, inspre Fletcher, iarpefaqa lui latA, ca o luni plin5., a ap6rut un rfujet riutS.cios.

Fletcher nu qi-a putut stipAni o grimas5.. Dintre toli str[-jerii care ar fi putut face de gard5. ln noaptea asta, trebuia s5se nimereasci tocrnai Didric Cavell, cel mai r[u dintre ei. Aveacincisprezece ani, era de o vArsti cu Fletcher, dar iqi inchipu-ia ci e birbat in toati legea. Fletcher nu-l inghilea pe Didric.Strljerul 5.sta era un bit[uq, tot timpul in ciutare de prilejuris6-qi exercite autoritatea.

- Am slobozit mai deweme strijile de zi in seara asta. imiiau foarte in serios indatoririle, inlelegi. NiciodatS. nu poli 6indeajuns de precaut, cu tolii negustorii care or si se adunemAine pe aici. Nu poli qti ce lepidlturi or sL miqune pe afari.

Chicoteqte in batjocur5.

- Di-mi drumul inluntru, Didric. $tim amAndoi ci por!ilear trebui si r[mAn5 deschise pAnI la opt, a zis Fletcher.

10 TARANMATIIARU

F

Chiar cAnd rostea aceste ctrvinte, a auzit cum incepe dan-g6tul rS.sunitor al clopotului, al c5rui ecou monoton reverberajos, invde.

- Ce-ai zis? Nu te aud, a strigat Didric, ducAndu-qi, intr-ungest teatral, mAna la ureche.

- Am zis si m[ laqi inS.untru, idiotule. E ilegal. O sI fac

plAngere dac[ nu deschizi imediat portjle! s-a ristit el, scos dinslrite, citre chipul qters de pe palisadE

- PAi n-ai decAt s-o faci, ci eu in niciun caz n-am de g6nd

s[-!i interzic dreptul 6sta. Mai mult ca sigur c5. o sE fimpedep-sili amAndoi, ceea ce n-EIr fi nicio pricopsealE pentru nimeni.Aqa c5. ar fi mai bine si incheiem un tArg. imi aai mie elenulAla qi eu te scutesc de dormitul in pidure Ia noapte.

- Poli s[ !i-] bagi in fund! a venit rispunsul mAnios qi cir-cumspect al lui Fletcher.

Chiar qipentru Didric, istaera qantaj pe fa!i.

- Fii qi tu om de inleles, Fletcher. Lupii qi pisicile s[lbaticeor s5' inceap6 sb dea tArcoa]e, qi nici m[carvAlvitaia focului de

tablri n-o s6-i [ini la dep5rtare, pe timp de iarni. CAnd or s[apari, o sA ai de ales i:rtre a o lua la s5.n5.toasa sau a Ie servidrept aperitiv. Oricum ar fi, chiar dac[ reziqti pAn5. diminea!6, o

s[ intri pe porfile astea cu mAna goali. Las[-m6 si te ajut.Vocea lui Didric suna aproape prietenos, ca qi cum ii flcea

lui Fletcher o favoare.Acestadinurml a sim[itcumi se aprind obrajii. Astadep6-

qea cu mult orice experienli de pAn5. atunci. Nedreptatea era

un lucru obiqnuit in PeIt, qi Fletcher se resemnase de multlweme cu faptul ci, intr-o lume care se imparte inboga[i qi s[-raci, el flcea parte din a doua categorie. Dar acum puqlamaua

asta rAsfllatA, fiuI unuia dintre cei mai avu[i oameni din sat,

voia s5 il jecmineasc5.

- ASa carevasizicl, i-a rispuns Fletcher, cu o voce surdi,in care r5.zbitea minia. Te crezi tare smecher, nu?

NOYICEI;E

- Nu-i decAt concluzia logici intr-o imprejurare in care seintAmplS. ca eu s5 fiu cel avantajat, a zis Didric, dAndu-qi la oparte bretonul blond din ochi.

Era un lucru indeobqte cunoseut ci lua lectii in parlicular,etalAndu-qi educalia printr-o exprimare infloritd. Taic5-s6utrS.gea n5.dejde c5., intr-o bun5. zi, Didric are si devin5 judecd.-tor si c5., pAn5.la urm5., o s5. ajungb intr-un tribunal, in unuldintre cele mai mari oraqe din Hominum.

- Ti-a scipat un lucru, s-a zburlit la eI Fleteher. Mai degra-bi aleg si dorm in p6dure decAt s[ te vid pe tine luAndu-mivAnatul.

- Ha! S-o v6d qi p-asta! ME aqteapti o noapte lung5. O si fieamuzant s5. mi uit cum incerci s5. te aperi de lupi, a rEspunsDidric rAzAnd.

Fietcher qtia c[ Didric il tachineaz[, dar asta nu-l impiedi-ca s5. simti cum li clocoteqte sAngele. A incercat s5-qi inibuqemAnia, dar tot o simlea pulsAndu-i in cap.

- N-o si-!i dau elenul. Numai blana face cinci scuzi, iarcarnea face qi ea inc5. trei. Las5.-m5. s5. intru qi nu mai fac pIAn-gere impotriva ta. Putem da uitS.rii toat[ povestea, i-a sugeratFletcher, cdlcAndu-qi cu greu peste mAndrie.

- ili spun eu cum facem. Niei nu intr5 in d.isculie sE numi aleg qi eu cu ceva - asta nu se poate, corect? Dar, pentru cisunt lntr-o dispozilie generoasS,, daci imi dai coarnele alea decare ai uitat si pomenesti, consider treaba aranjati qi oblinemamAndoi ee ne dorim.

Nervii lui Fletcher s-au incordat Ia propunerea asta. A statun pic Ia indoial5., dar apoi a acceptat. O noapte petrecut5 inpropriul pat merita patru scuzi, care pentru Didric nu erau de-cAt m5.run[iq. Mormdind, qi-a scos culitul pentru jupuit. Aces-ta era foarte bine ascufit, dar nu era f5.cut pentru tiiat coarne.Fletcher detesta sd mutileze elanul, dar nu avea de ales, trebu-ia si-i taie capuJ.

12 TAXANMATHARU

CAteva clipe mai tArziu, dupi ce a t6iat vertebrele, linea inmAni capul, din care li cideau picituri de sAnge pe mocasini.Cu o grimas6, l-a ridicat ca s5-I vadi Didric.

- OK, Didric, vino qi ia-l, a zis Fletcher, agitAnd mAna incare linea sinistrul trofeu.

- Arunc5-l incoa, i-a rS.spuns Didric. Nu am incredere ci osA mi-l dai maitArziu.

- Ce? a strigat Fletcher uluit.

- Arunc6-mi-1 acum, sau inlelegerea cade. Nu am niciunchef si trebuiasci sA il iau cu forla de la tine qi si-mi murdi-resc uniforma de sAnge, l-a ameninlat Didric.

Cu un oftat Fletcher a aruncat i:: sus capul elanului, stro-pindu-qi cu sAnge propria hrnicE. Acesta a zburat peste capullui Didric gi s-a rostogolit cu zgomot pe parapet. Didric nu s-aostenit si-l ridice.

- Mi-a f[cut pl[cere si fac afaceri cu tine, Fletcher. Ne ve-dem mAine. ili doresc o noapte plicuti in p[dure, a zis el vesel.

- Hei, aqteapti! a strigat Fletcher, Cum rimAne cu in[ele-gerea noastr6?

- Eu mi-am indeplinit partea mea din in[e1egere, Flet-cher. Am zis c5, o si consider treaba aranjat6 qi ci o si oblinemamAndoi ce nq dorim. Iar hr ai zis adineauri ci preferi si dormiin pidure decAt s5 imi dai elanul. S-a fleut, tu ai obfinut ce aivrut, qi eu la feI. Ar fi bine sA fii atent la termenii unei infele-geri, Fletcher. Asta e primalecfie pe care o invaliun judecltor.Fala ii dispiru incet duplparapet.

- Nu asta a fost infelegerea! Di-mi drumul lnduntru, vier-me ce eqti! auriat Fletcher,Iovind inpoarti.

- Nici gAnd! Pe mine mi aqteaptl patul meu, acasd., ceea ce

nu pot spune despre tine, i-a rispuns Didirc, printre hohote de

rAs, in timp ce se ir:depirta.

- Eqti de straji in noaptea asta. Nu poli pleca acas6! a stri-gat Fletcher.

NOVICELE 13

Daci Didric iqi pirisea postul, Fletcher putea si se rizbu-ne denunfAndu-l. Nu se considerase niciodat[unturnltor, dar

era gata s5. facI, o excepfie in cazul lui Didric.

- O, nu sunt eu de straj5., a rlsunat stins vocea lui Didric,

in timp ce cobora treptele palisadei. Nu am zis cE aq fi' I-am

spus lui Jakov ci ii lin eu locul pAn5. se duce la privat[' Trebuie

s[ se intoarcS. dintr-o clipi in alta.Fletcher a strAns din pumni, venindu-i cu greu s[ cread[ cE

Didric poate fi atAt de tic[Ios. A privit inspre corpul f5'ri cap al

elanului de la picioarele lui qi la mocasinii distruqi. Cuprins

de o furie tot mai mare, nu se putea gandi decAt Ia un singur

lucru. Lucrurile n-or si rimAni aqa. Nici pe departe'

'1

i

l

',

l

TARANMATHARU

Capito1ul 2

- Hai, Fletcher, ridicI-te din pat! Asta e singura dat5. din ancAnd am nevoie sI te trezeqti Ia timp. Nu pot s5. mi ocup qi de

tarabS. qi si qi potcovesc caii de unul singur.CAnd s-a trezit din somn, Fletcher a dat cu ochii de figura

roqcatS. a lui Berdon. Cu un oftat, qi-a tras peste cap blana cucare se acoperise peste noapte. Fusese o noapte 1ung5.. Jakov ilflcuse si aqtepte afar[ vreme de o o16 pAni si ii dea drumu]inluntru, cu condilia ca Fletcher si li faci cinste cu un paharcu proxima ocazie, la cArciumi.

inainte sE se bage in pat, trebuise si scoat[ miruntaiele dinelan qi s5. il jupoaie, presum qi s5. tranqeze carnea qi s5. o atArneIAngl vatri, la uscat. Nu qi-a ingiduit s5. mlnAnce decAt o fe-lie suculentS., pe care a fript-o doar pe jumltate, cici apoi qi-apierdut ribdarea qi qi-a indesat-o ln gur[. Iarna era intotdeaunapreferabil si conservi carnea pentru mai t6rziu; Fletcher nu pu-tea qti cAnd avea si li maipice urm[toarea masi exactla[anc.

- Sus odatI., Fleteher! $i mai spali-te qi hr un pic. Pu[igroaznic. Nu am chef s6-mi alungr muqteriii. Nimeni nu weasi cumpere de la unul care arati ca un vagabond.

Berdon a tras cu o smucitur5. blana de pe Fletcher qi a ieqitdin cimS.rufa acestuia, aflat[ in spatele fierfuiei.

Fletcher s-a strdmbat cAnd a rimas dezvelit qi s-a ridicat.ln cameri era mai cald decAt s-ar fi aqteptat. Pesemne ci Ber-don o fi stat toat5, noaptea sl munceasci in fieririe, ca si se

NOVICELE 15

pregeteascipentru ziua de tirg. Fletcher se obiqnuise de mul-

t6 vreme s5 doarm5. in zgomotul f6cut de lovirea fierului, inguieratul foalelor ori sfariitul pe care-l scoate metalul lnroqit

in foc atunci cind e b5.gat in ap1 rece.

A stribltut alene fier6ria, inspre micul pu! de afar[' de

unde scotea Berdon apa in care blga fierul incandescent. A

tras i:: sus g[leata qi, dup[ o scurt[ ezltate, qi-a hrrnat in cap

apa rece ca gheafa. Tunica qi pantalonii i s-au ficut fleaqc['

dar cum rim5.seser5. plini de sAnge din noaptea ce trecuse'

asta avea si Ie prinda bine. Dup[ ce qi-a mai turnat pe el cateva

glIe[i cu ap[ qi s-a frecat straqnic cu o piatr[ aspr[, s-a lntors

in fierlrie, tremurind qi cu bratple strinse Ia piept'

- Iavino-ncoace, s5te v5d.

Berdon statea in uqa camerei lui, iar din pricina focului din

vatri, p6rul lui lung pirea qi mai roqu. Era de departe ce1 mai

vanjos blrbat din sat, cici lungilor ceasuri petrecute in fier5.rie

le datora umerii largi qi pieptul robust. Pe 1Ang5. el, Fletcher,

care era pricljit pentru virsta lui, p[rea un pitic'

- Exact cum imi inchipuiam. Trebuie si te birbiereqti' M5-

tuq6-mea Gerla avea o musta![ mai deas[ decAt a ta' Scap5' de

tuleiele alea amirAte qi aqteaptl si ili creasci o musta![ ade-

v[rati, ca a mea.

$i in ochii lui Berdon a ap5.rut un lic[r in timp ce-qi r[su-

cea capetele mustafii lungi qi dese, sub care creqtea o barb5,

cirunt[. Fletcher qtiapreabine ca are dreptate. Azi aveau s[soseascl negustorii, care-qi aduceau adesea cu ei fetele cres-

cute la oraq, cll fustele lor plisate qi plrul numai bucle' Deqi

cunoscuse amara experienli de a fi privit de ele de sus, nu ar

strica si arate cAt de cAtprezentabil cu ocazia asta'

- Hai, di-i drumul! CAt timp te blrbiereqti' iti preg[tesc

hainele pe care o s5le porli azi. $i nu weau s5 aud niciun co-

mentariu! cu cat ai o inf{iqare mai ingrijit[, cu atat mai bine

nevindemmarfa.

L6TARANMATHARU

Firi tragere de inimi, Fletcher s-a intors in frigul n6pras-

nic de afar5.. Fier[ria se afla chiar lAngi por]ile satului, iarmarginea palisadei de lemn era la doar cl1iva metri de ziduldin spate aI camerei lui. Alituri se giseau o oglind6. qi un mic

bazin gol. Fletcher qi-a scos cu[itul de jupuit qi qi-a ras mus-

tala neagri abia mijit6, iar apoi qi-a cercetat fala in oglind5'Era palid, lucru deloc surprinzS.tor prin pnrli1e astea de

nord din Hominium. Verile erau scurte in PeIt, doar cAteva sip-t[mAni, dar acel r6stimp era unul de bucurie, pe care Fletcher

qi-l petrecea in p[dure, impreun[ cu ceilalgi bliefi, stArnindplstrivii de prin pAraie qi prljind alune la foc. Era singura pe-

rioadi din an in care Fletcher nu simlea ci e un venetic'

Avea tr6sS.turi aspre, cu pomefi asculifi qi ochi ciprui in-chis, uqor afundali in orbite. Perd lui negru era o claie deasiqi l[!oas[, iar Berdon i-l tundea de fiecare dat[ cAnd ajungea

s[ arate din ca]e afari de neingrijit. Fletcher qtia c[ nu e urAt,

dar nici chipeq nu se poate spune c5, era, prin comparalie cu

bdielii bine hrinili din familiile cu stare ale satului, care erau

rumeni in obraji qi aveau pS,rul blond- Perul negru nu se prea

intAlnea in aqezlrile din nord, ins[, cum el fusese abandonat

in fafa porlilor pe cAnd era doar un prunc' Fletcher nu era ci-tuqi de pulin mirat ci nu ar6ta defel asemenea celor de prinpartea locului. lnf[liqarea nu era decAt unul dintre lucrurilecare il deosebeau de ceilalli.

Berdon ii l[sase pe pat o tunic[ azurie qi niqte pantaloni de

un verde aprins. La vederea 1or, lui Fletcher i-a fugit sdngele

din obraji, dar qi-a inghitjt nemullumirea sub privirea deza-

probatoare a lui Berdon. Hainele nu aveau s[ sar6 in ochi in-tr-o zi de tirg. Negustorii erau binecunosculi pentru imbrS'c[-

mintea lor excentric[.

- Te las si te giteqti, i-a zis Berdon, chicotind, qi a ieqit dininc[pere.

Fletcher gtia c5. in felul 5.sta iqi arita Berdon afecfiunea, ta-chinAndu-I, aqa c[ nu se sup6ra. Nu a fost niciodatS. genul vor-

NOVICELE t7