Taramuri fantastice in basme.pptx

18
Taramuri fantastice in basme

description

Proiect limba si literatura romana: "Taramuri fantastice in basme"

Transcript of Taramuri fantastice in basme.pptx

Page 1: Taramuri fantastice in basme.pptx

Taramuri fantastice in basme

Page 2: Taramuri fantastice in basme.pptx

Basmul este o opera de creatie literara,cu o geneza speciala,o oglindire in orice caz a vietii in moduri fabuloase;prin urmare,supunerea lui la analiza critica este nu numai posibila,ci si obligatorie din ea decurgand atat adevaruri estetice cat si observatii de ordin structural folcloric. Basmul este, cu alte cuvinte, „o oglindire a vietii in moduri fabuloase" (George Calinescu), o modalitate de evadare din cotidian intr-un tinut mirific, intr-o lume minunata unde totul este posibil. George Călinescu în studiul “Estetica basmului”

consideră că această specie literară cu lume fantastică nu este decât o oglindire a realităţii; basmul este o transpunere în fantastic a realului,are aşadar, un caracter alegoric.

Page 3: Taramuri fantastice in basme.pptx

Prin tărâm nu se înţelege decât secundar o regiune geografică ori politică, de pildă o câmpie, un munte, un lanţ muntos, un ţinut, o ţară şamd. Conceptul de tărâm se aplică de fapt acelor zone în care legile firii sunt diferite. Pentru a folosi o metaforă, combinând vechiul şi contemporanul, am avea, de pildă, „tărâmul mecanicii newtoniene” şi respectiv „tărâmul mecanicii cuantice”. În general tărâmurile basmului românesc sunt aici, pe pământ, dar în zona lor acţionează legi suplimentare sau diferite celor comune. Trecerea dintr-un tărâm în altul se poate face fie treptat şi dificil – datorită unor forme de relief, păduri de nestrăbătut, făpturi ostile – fie lin, chiar neaşteptat. În ambele cazuri însă, hotarul dintre tărâmuri este, în fapt, insesizabil. El nu este o linie, nu este determinat de o înşiruire de borne, ci este – asemenea mişcărilor în cadrul crugurilor – aproximat. Şi de această dată, rostul şi devenirea sunt fundamentale, coordonatele fiind privite ca secundare şi, repetăm, aproximate. Privit ca un loc ce dispune şi de un set de legi modificate, tărâmul dispune de o mare autonomie, dar se şi suprapune lumii obişnuite. Există totuşi – e necesar să observăm acest lucru – un set comun de legi nu doar pentru unele tărâmuri, ci pentru toate tărâmurile culturii profunde româneşti: setul de legi moral-teologice. Acestea rămân aceleaşi, indiferent de tărâmul pe care dorim să îl analizăm.

Page 4: Taramuri fantastice in basme.pptx
Page 5: Taramuri fantastice in basme.pptx

Există şi aici posibilitatea trecerii, cu aceeaşi neclară delimitare. De pildă, hotarul dintre timpuri şi lumi, pe care am încercat să-l găsim şi să-l

expunem sintetic în secţiunea de faţă, este nu o frontieră sau limită, ci o zonă de suprapunere, de tranziţie. De aici se deschid o serie de perspective cu totul surprinzătoarea asupra timpului şi lumii în concepţia românească veche, de unde pot izvorî nu doar interpretări şi reinterpretări fascinante, ci şi consecinţe pentru gândirea şi cultura actuală. Nu vom insista aici asupra acestora. Vom arăta doar o primă consecinţă a conceptului românesc vechi asupra hotarului dintre timpuri şi lumi: faptul că nu există supra-natural! Desigur, cel puţin în vechea cultură profundă românească! Dat fiind că tărâmurile sunt parte a aceleiaşi lumi, ba chiar şi lumile şi vremurile (sau timpurile) sunt integrate, iar hotarul dintre ele este nu doar pentru separare ci şi pentru transfer, nu se poate vorbi de „supra-natural”. Un termen corect în viziunea noastră, pe care îl propunem pentru aceste părţi diferite ale existenţei este acela de trans-natural, singurul în măsură a exprima corect viziunea vechii culturi profunde româneşti. Într-adevăr, atât făpturile extraordinare cât şi cele spirituale ale acestei culturi aparţin aceluiaşi sistem general integrator, aceluiaşi univers, aceleiaşi naturi care este Creaţia şi care se manifestă în variate forme. A le numi „supranaturale” înseamnă a le nega apartenenţa pe care vechea cultură românească le-o atribuie. Acest lucru poate fi eventual corect în cadrul altor culturi şi civilizaţii – mai puţine însă decât s-ar crede, dat fiind că termenul de supranatural este, după cunoştinţa noastră, o creaţie livrescă, nu populară. Termenul de transnatural defineşte însă eficient atât diferenţa cât şi legătura între timpuri, tărâmuri, lumi şi fiinţele aparţinătoare de acestea.

Page 6: Taramuri fantastice in basme.pptx
Page 7: Taramuri fantastice in basme.pptx

În basmul popular, călătoria, drumul este ales de Făt-Frumos sau de împărat, aici însă fratele este cel care îl îndeamnă să plece la târg pentru o mai potrivită gospodărire a lui Dănilă. Nu este un drum spre tărâmul celălalt şi nici cel specific eroului din popor. Finalitatea drumului este practică şi când merge la târg, în pădure după lemne, şi când fuge cu iapa la iazul din pădure. Drumurile pe care în basmul popular le făceau fraţii lui Prâslea, de pildă, sunt parcurse tot de erou cu scopul de a dovedi propria-i prostie sau isteţime. Cele două planuri – real şi fantastic – ţin pe de o parte de existenţa celor două tărâmuri, pe de altă parte de confruntarea cu fiinţele supranaturale: dracii. În basmul lui Creangă, cele două tărâmuri nu sunt separate, ci tărâmul „celălalt” este integrat tărâmului uman, având o configuraţie realistă. Tărâmul „celălalt” este „găzduit” într-un iaz ce se află în pădure. Predomină, aşadar, planul real, susţinut de mai multe elemente: umanitatea eroului, umanizarea dracilor, limbajul, structura socială (bogat/sărac), preexistenţa statutului de căsătorit al eroului. De aceea se vorbeşte la Creangă de o umanizare a fantasticului în basme. Ca în basmul popular, există şi în Dănilă Prepeleac cifra simbolică trei sau multiplu de trei: trei plecări în pădure, şase probe, înconjurarea de trei ori. Sunt indirect ajutoare viclenia, iepurele, ursul, copiii săi, deoarece decizia de a interveni în favoarea eroului nu le aparţine. Doar printr-un concurs de împrejurări, aceştia ajung să se comporte ca nişte ajutoare. El nu le convinge, ci le provoacă prin prostia dracilor.

Page 8: Taramuri fantastice in basme.pptx

Chiar dacă preia anumite motive, teme sau formule folclorice, Creangă se desprinde spaţiul folcloric prin originalitatea scrisului său. Eroul pare să fie desprins din destinul său originar (al acestui tărâm, al timpului profan) şi să primească un alt destin, devenind oaspete „etern” (al celuilalt tărâm, al timpului sacru), dar este chemat (de dor) să reintre în cercul magic al destinului iniţial. De fapt în basm se regăseşte un raport memorie-uitare prezentat pe două tărâmuri temporale, motiv preluat de literatura fantastică, o analiză a relaţiei timp istoric / timp anistoric.

„Si apucand calea catre rasarit,s-a dus,s-a dus,s-a dus,trei zile si trei nopti,pana ce ajunse la o campie intinsa unde erau o multime de oase de oameni-mosia unei Ghionoaie,care e atat de rea,incat nimeni nu calca pe mosia ei,fara sa fie omorat.”

„Merse Fat-Frumos,merse si iar merse cale lungasi mai lunga dara cand fu de trecut peste hotarele Ghionoaiei,dete de o campie frumoasa,pe de o parte cu iarba inflorita,iar pe de alta parte parlita”

Page 9: Taramuri fantastice in basme.pptx
Page 10: Taramuri fantastice in basme.pptx

 Basmul, asemeni celor mai importante opere literare, imaginează

anumite întruchipări pentru viaţă şi moarte. Misterioasele tărâmuri ale necunoaşterii, iadul (populat cu figuri teriomorfe) şi raiul (tot în universul mitic paralel, populat cu zâne), numite deseori într-o sintagmă generalizatoare „celălalt tărâm”, primesc structuri şi dimensiuni fabuloase, devenite loc de încercare a pelerinului, trepte ale iniţierii spirituale în dorinţa cunoaşterii pe sine. Pătrunderea în această lume paralelă, magică, este de obicei întâmplătoare, mai rar este deliberată, mijlocită deseori de un animal (sau un monstru dacă ilustrează un gest compensator), iar accesul este variabil (groapă, fântână, prăpastie, gura unui vârtej etc.) şi permis doar celor aleşi (iniţiat sau iniţiabil). Uneori celălalt tărâm (sau o fiinţă, de obicei o zână) poate fi contemplat de la distanţă cu ajutorul unui obiect miraculos, anticipând de fapt călătoria protagonistului. Autohtonii celuilalt tărâm acceptă intrusul atâta timp cât comportarea acestuia nu contravine normelor locale. În unele basme „tărâmul inaccesibil este situat undeva pe pământ, dar la depărtări fabuloase”[7] şi obstacolele întâlnite au menirea de a spori aureola acestui ţinut guvernat de alte norme decât cele valabile umanităţii.

Page 11: Taramuri fantastice in basme.pptx
Page 12: Taramuri fantastice in basme.pptx

Celălalt Tărâm este divizat în mitologia românească în sectoare: unele mirifice, populate de zâne, altele cumplite, pline de făpturi teriomorfe. Contactul călătorului cu acel tărâm, care nu este nici prielnic, nici ostil, poate surveni fie accidental, fie, mai rar, în mod deliberat. În acest ultim caz, omul (de regulă Făt-Frumos) nu poate ajunge în Celălalt Tărâm decât cu ajutorul unui animal ori monstru cointeresat. Deşi Paradisul ca atare, aşa cum e descris el în tradiţia creştină, este cu totul altceva decât Celălalt Tărâm există şi texte folclorice care fac o confuzie, până la urmă firească, între cele două “zone”, localizând Raiul nu în cer, ci într-un univers mitic paralel, plasat mai spre est. În acest caz, subliniat de unii autori, Raiul este văzut ca o grădină verde, în care nu se face niciodată noapte, foarte asemănătoare “Insulelor Fericiţilor” din mitologia greacă.

Accesul spre acest loc, spre “fortunata insulae” unde locuiesc Blajinii, se face prin intermediul Apei Sâmbetei, care, după unele teorii, izvorăşte din lumea oamenilor sau, după altele, direct din iad. Cel mai interesant atribut al Celuilalt Tărâm rămâne însă Tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte, obiect al mult cunoscutului basm omonim.

În general, cele două tărâmuri (al nostru şi celălalt) sunt văzute ca două teritorii ce comunică între ele, iar circulaţia e asigurată numai celor aleşi, de pildă lui Făt-Frumos.

Page 13: Taramuri fantastice in basme.pptx
Page 14: Taramuri fantastice in basme.pptx

Fisa citate taramuri fantastice

Petre Ispirescu-”Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”:

“Si apucand calea catre rasarit,s-a dus,s-a dus,s-a dus,trei zile si trei nopti,pana ce ajunse la o campie intinsa,unde era o multime de oase de oameni.”

“Merse Fat-Frumos,merse si iar merse,cale lunga si mai lunga;dara cand fu de trecu peste hotarele Gheonoaiei,dete de o campie frumoasa,pe de o parte cu iarba inflorita,iara pe de alta parte parlita”

“Trecand si peste hotarele Scorpiei,se dusera,se dusera si se mai dusera,pana ce ajunsera la un camp numai cu flori si unde era numai primavara; fiecare floare era cu deosebire de mandra si cu un miros dulce de te imbata;tragea un vantisor care abia adia[…]”

“Mai inainte de aici este palatul lui Tinerete fara batranete si viata fara de moarte.Aceasta casa este inconjurata de o padure deasa si inalta,unde stau toate fiarele cele mai salbatice din lume,ziua si noaptea pazesc cu neadormire si sunt multe foarte[…]”

“Ii detera voia sa mearga prin toate locurile de prin prejur,,pe unde va voi;numai pe o vale,pe care i-o si aratasera,ii zisera sa nu mearga,cani nu va mai fi bine de el;si-i spusera ca acea vale se numea Valea Plangerii”

“Praslea cel voinic si merele de aur”: “Langa palaturile sale era o gradina frumoasa,plina de flori si mestesugita nevoie mare!Asa gradina nu se

mai vazuse pana atunci pe acolo.In fundul gradinei avea si un mar care facea mere de aur”

Ion Creanga-”Povestea porcului”: “Un pod pardosit,cu pietre scumpe si fel de fel de copaci,pe de o parte si pe de alta,si in copaci canta

tot felul de pasari,care nu se mai afla pe lumea asta”

Page 15: Taramuri fantastice in basme.pptx
Page 16: Taramuri fantastice in basme.pptx

Marele numar de basme,precum si celelalte creatii populare,culese in trecut sau recent,dovedesc,fara putinta de tagada,intelepciunea poporului,faptul ca folclorul este un izvor nesecat de apa vie,din care-si trage seva literatura culta.O data cu dezvoltarea civilizatiei,literatura populara nu va disparea,cum se mai sustine uneori; folclorul are o tinerete fara batranete si o viatafara de moarte.

 

Page 17: Taramuri fantastice in basme.pptx

George Calinescu-”Estetica basmului”;Victor Kernbach-”Dicționar de mitologie

generală”, Editura Albatros, București, 1983;George Calinescu-”Istoria literaturii romane de

la origini pana in prezent”;Braileanu Carabeti-”Studii literare”;Wikipedia

Bibliografie

Page 18: Taramuri fantastice in basme.pptx

Echipa numarul 8:

Dobroiu Madalina;Popa Irina;Tudor Andreea;Baltin Stefania

Cls.a X-a F