1

Tablouldin dormitor

fost odata un baiat pe care il chema

Eustace Clarcnce Scrubbl, 9i aproape ciigi merita numele. Parintii il strigau Eustace

Clarence, iar profesorii - Scrubb. Nu va pot spune

cum i se adresau prietenii, fiindca nu avea nici

unul. Nu le spunea tatilui si mamei lui ,,tata" $i

,Jnama", ci Harold si Alberta. Erau nigte persoane

foarte modeme 9i luminate la minte. Vegetarieni gi

nefumatori, nu consumau biuturi alcoolice gi pur-

tau un anumit gen de nrfarie de corp. in casa lor

1 Scrubby (engl) - rau, rauacios; mic de stat, pipernicit (n.tr.)

C.S. Lewis

erau foarte putrine mobile, lenjeria de pat era su_mari, iar ferestrele stateau tot timpul deschise.

. lui Eystace Clarence ii placeau animalele, in spe_cial scarabeii, daca erau mo4i gi pringi cu acul pe uncarton. Ii placeau ci4ile, daca erau ci4i de informaiiegi aveau poze cu silozuri de cereale gi copii sEainifoarte gra;i, care faceau gimnastica in Scoli model.

Eustace Clarence nu-i putea suferi pe verii lui, ceipatru frafi Pevensie, peter, Susan, Edmund gi Lucy.Dar s-a bucuat mult cind a aflat ca Edmund pi Lucyveneau sa stea la ei. $i asta fiindca, in sinea lui, iiplacea si fact pe geful 9i pe zbirul; or, degi era tarepupiriu 9i nu i-ar fi putut fine piept inf_o incaierarenici macar lui Lucy, daramite lui Edmund, gtia caexisti zeci de metode de a-i sicii pe al1ii, daca esti latine acasi 9i ei sint doar musafiri.

Edmund gi Lucy nu voiau nicidecum sa vina sastea la unchiul Harold gi la mituga Alberta. Numai caefectiv n-aveau incotro. Tata ulma str finA nigte prele.-geri in America, timp de gaisprezece saptarnini invara aceea, iar mama mergea cu el, fiindcA nu maiawsese o vacanta adeva,rata de zece ani de zile.

. _Peter muncea din greu pentru un examen $i fte_

buia sa-gi petreaca vacanla meditindu_se cu bltrinulprofesor Kirke, in a carui casa cei patru copii avuse_sera ni$te aventuri minunate mai de mult, in anii derazboi. Daci ar mai fi locuit inca in acea casa, i_ar fichemat pe tod sa stea la el. De atunci insii, saracise $ifaia intr-o cascioarA, in care nu exisa decit un singurdormitor de oaspefl. pe de alm parte, ar fi costat piea

Caldtoie pe marc cu Zori-de-zi

multi bani ca parinlii si-i ia gi pe ceilaltri trei copii in

America, deoarece Susan plecase.

Oamenii mari o socoteau pe Susan cea mai

frumusica din familie, dar nu era deloc bunl la $coala

(desi. altrninteri, foarte matura pentru virsta ei), iarmama zicea ca ,,ar profita mult mai mult decit cei

mici de pe urma unei calhtorii in America". Edmund

gi Lucy tncercau sa nu o invidieze pe Susan penau

nolpcul db care avea parte, insa era ingrozitor sa fie

nevoili sa-gi petreaca vacanla de vam la matu$a lor.

',,E gi mai rau insa pentru mine, zicea Edmund, fiindca

tu maaar vei avea camera ta, pe clnd eu va trebui slstau in acela$i dormitor cu tnputitul ala de Eustacd'.

Povestea incepe intr-o dupi-amiaza, cind Edmund

9i Lucy izbutisera si fure citeva minute prelioase pen-

tru a rarnine singuri. $i, fnegte, vorbeau despre

Namia, care era numele tarimului lor tainic $i nestiut

de nimeni. Majoritatea dinte noi, presupun, avem un

C.S. Lewis

tarim tainic, insa pentru noi acesta este doar un tarimimaginar. in aceasta privinp, Edmund $i Lucy eraumai norocosi decit alli oameni. Tirimul lor tainicexista aievea. Fusesera deja acolo de dout ori; nu injoaca sau in vis, ci in realitate. Ajunsesera acolo prinVraja, care este singura cale de a pitrunde in Namia.

$i li se fagaduise in Namia sau, in fine, li se dddusesperanF ca intr-o buna zi aveau sa se intoarca acolo.Va puteti inchipui cit de mult discutau despre asta,cind gaseau prilejul.

Erau in camera lui Lucy, unde stateau pe pat $i seuitau la un tablou atimat pe peretele din fala- Era sin-gurul tablou din casi care le plicea. Matuga AlbertanuJ putea suferi (de aceea qi fusese surghiunit intr-oodaip dosnica de la etaj), insa nu se putea descotoroside el, fiindca il primise in dar de nunta de la o per-soana pe care nu voia s-o jigneasca"

Tabloul infaliga o corabie - o corabie care pluteadrept spre tine. Prora era suflati cu aur gi avea formaunui cap de balaur cu botul larg deschis. Avea doarun singur catarg gi o singura pinza mare si patrata, deculoare purpurie. Parfile laterale ale corabiei - ceea cese vedea din ele acolo unde se terrninau aripile auriiale balaurului - erau verzi. Vasul tocmai se cocotasepe creasta unui fabulos val azuriu, al carui pinteceinvolburat se rostogolea spre tine, plin de spuma 9icllbuci mari. Se vedea limpede cum corabia navigaiute, sub rafalele unui vint vioi, inclinata ugor pepartea babordului. (Apropo, daci aveli de gind sacitili pina la urma aceasE poveste si daca nu gtiti dej4

Catarcie Pe mare cu Zoi-de-a

n-ar suica sa baga$ la cap ca partea stinga a uner cora-

bii, cind te uiF din fap, se numegte babord' iar partea

dreapta - tribord.) Toata lumina soarelui cldea pe

"oruii" in *"u parte, iar apa era plina de iriziri verzi

$i purpurii. Pe cealalta parte, avea o tenta de albas-

tru-inchis, de la umbra corabiei'

- inrebarea e, zise Edmund, daca nu-i mai rlu si

pivegti o corabie namiana, cind gtii bine ca nu poli

ajunge4a ea.t --Pirra 9i privitul e mai bun decit nimic' spuse

Lucy. Oh, $i cit de namiana e combia asta!

- Tot cu jocul ala al vostru? spuse Eustace Cla-

rence, care Fasese cu urechea la uga 9i acum intrase

inafuft,dnjind.Anul trecut, cind locuise la familia Pevensie'

facuse ce flcuse si izbutise sa-i auda pe toli vorbind

despre Namia, placindu-i sl-i tachineze pe aceasE

ternd- Se gindea' fireste, ca nascocisera totul; si' fiind

prea nattau ca sa poata nascoci 9i el cev4 nu privea

cu ochi buni toata Povestea asta'

- Prezenta ta nu e dorita aici, zise Edmund' tiios'

- incerc sa ma gindesc la o poezioara' spuse

Eustace. Ceva de genul:

Ni€te pustani carc s-au jucat de-a Namia

S-au fac tePtat tot mai naantuli'

- Pai, una la mina, ,Namia" nu rimeazi cu "ntr-

tintoli", zise LucY.

- E o asonanla, rePlica Eustace'

14

C.S. Lewis

- Nu care cumva sa-l intrebi ce-i aia o asoscir-

Iambalanie, spuse Edmund. Abia a$teapra sa-i puiintrebarea asta. Nu zice nimic, ca poate a$a pleaca.

Confruntat cu o asemenea primire, orice baiat arfi spalat putina sau qi-ar fi iegit din pepeni. Nu insi 9iEustace. A ramas locului, teleleu, rinjind cu gura pinila urechi, dupl care s-a trezit din nou vorbind.

- Va place tabloul ala? intreba el.

- Pentru numele lui Dumnezeu, nul lasa sa in-c€apa sa turuie despre arti 9i chestii din astea se grabiEdmund sa zica- Numai ci Lucy, care era foarte sin-cera, apucase sa spuna:

- Da. Mie imi place foarte mult.

- E infect, zise Eustace.

- Cara-te 9i n-ai si-l mai vezi, ii propuse Edmund.

- $i de ce i1i place? o descusu Eustace pe Lucy.

- Pai, in primul rind, incepu Lucy, imi placefiindca ai impresia ca intr-adevar corabia se mi$ca" Iarapa pare lichidi de-adevarat. Iar valurile par ca seridica 9i coboara de-adevamt.

Desigw, Eustace avea o sumedenie de raspunsurila aceste afirmatii, numai ca tacea milc. Motivul erafaptul ca exact in acea clipa se uit& la valuri gi con-stata ca efectiv if dadeau senzafia cA se ridicau gi

coborau. Nu mersese decit o singua data cu vaporul(9i atunci doar pina la Insula Wight), cind arusese unriu de mare ingrozitor. Vazind valurile din tablou, ise facu din nou greap. Se cam inverzi la fati, incu-metindu-se totugi str se mai uite o data DupA care, totitrei copiii ramasera holbali gi cu gura cascata.

Calabtie W mare cu Zori-de-zi 17

Ce vedeau ei poate fi greu de crezut cind cite$ti

tiparit pe hirtie, insi era aproape la fel de greu de

crezut ii daca vedeai cu ochii tai ce se intimPla' In

tablou, totul se mi$ca. Dar nu era nicidecum ca la

cinema; culorile erau prea reale, clare si naturale'

Viiij, in valuri se infigea prora corabiei $i sus ti$nea o

tromba de stropi inspumali. $i, pe urml, hop' in sus

valul in spatele corabiei, de se vedeau in sfirgit cirma

9i punqea, care dispareau iara$i cind un nou val se

*iu* tpr" "^ siprora iesea iar la iveala' in acelari

moment, un caiet care era pe pat linga Edmund

incepu sa-gi fflflie paginile, se ridica 9i pomi plutind

prin aer spre peretele din spatele bliatului, iar Lucy

.i-ti .u- parul ii biciuiegte obrajii' aga cum se

intimpla pe o zi vintoasa. $i era o zi vintoasa; numai

ca vintul sufla din tablou spre ei' $i, brusc, odata cu

vintul incepua zgomotele - bufrrirurile valurilor'

plescaitul apei ce se izbea de laturile corabiei' vijiitul

ii vuietut asurzitor facut de aer $i de apa' Mirosul

insa, mirosul acela salbatic si sarat o convinse pe

Lucy ca nu visa.

- Astimpmatr-va, se auzi glasul lui Eustace' pili-

gariat de spaima gi de tifua. incetali cu gluma asta

f,roasta. Astimparati-vi. Am sar va spun Albertei -Uouu!

Ceilalti doi erau mult mai obi$uiti cu aventudle'

insa, exact cind Eustace Clarence spunea ',Uouu"'exclamara si ei ,'Uouu". Motivul era faptul ca' din

rama, ti$nise afari o ffimbi uria$a de apa sarata $i

C.S. Lewis

rece, impro$cindu-i zdravan, de inlemniri cu risu-flarea aiata 9i uzi leoarca pinA la piele.

- Am si sparg in bucaji porcaria asta, strigaEustace; apoi insa se pehecura simultan citeva lucnii.Eustace se napusti spre tablou, Edmund, care se pri_cepea cit de cit la vraji, 1i9ni dupa el, prevenindu_i saaiba grijt 9i sA nu fie prost. Lucy il insfaca de cealalEparte, flind tfuita in fala- Iar acum, ori ei se micaoraraprea mult, ori tabloul se facuse mult mai mare.Eustace siri incercind sa-l smulgl de pe perete, insase trezi postat in picioare pe rama; in fala lui nu eraun geam, ci marea adevarata, cu vint Si valuri, ce seizbeau de rama, de parci ar fi fost o stinca- Se zapacide tot Si s€ prinse de ceilalli doi, care sarisera sus lingael. Se zbatura, urlind, citeva clipe, dar exact cind ci_deau ca isi recapatasere echilibrul, se tezira invaluigide un imens brizant albastru, care li lui pe sus, El_gindu-i in jos, in mare. lipatul disperat al lui Eustacese curmi brusc, cind gura i se umplu de api.

Lucy mulpmea cerului ca iqi daduse toata silin_Ia la inot in ultimul trimestru. E adevarat ca s_ar fidescurcat mult mai bine daca ar fi dat mai incet dinmiini, iar pe deasupra apa era mult mai rece decitpar€a pe cind em doar un tablou. Oricum, finind capulsus, zvirli din picioare ca si scape de pantofi, aga cumse cuvine sA faca oricine cade imbrtrcat intr_o apaadinci. Ba chiar stitea cu gura inchisl 9i cu ochiideschigi. Erau in continuare destul de aproape decorabie; Lucy vedea sus de tot, deasupra lor, flanculverde al vasului gi oameni care se uitau la ea de pe

Catatoie p mare cu Zoi-de'n r9

punte. Apoi, cum fi era de a$teptat, Eustace se agata

panicat de ea 9i amindoi se dusera drept la fund'

Cind iesira din nou la suprafali' zari o silueti albl

care se ivis€ din apele marii, linga corabie' Edrnund

em aflrm foarte aproape de ea' calcind apa' Si il prin-

sese de brale pe Eustace, care zbiera sinistru ca din

gura de $arpe. Apoi, altcineva' cu un chip vag cunos-

cut, i$i strecua o mina pe sub ea, din cealalta parte'

De pe corabie se auzeau flpete, nenumarate capete se