Tabloul Clinic in Insuficienta Cardiaca

IC - DEFINITIEIC - DEFINITIE

Stare fiziopatologica caracterizata prin Stare fiziopatologica caracterizata prin incapacitatea inimii de a pompa sange la incapacitatea inimii de a pompa sange la nivelul cererii tesuturilor active metabolic, sau nivelul cererii tesuturilor active metabolic, sau de a satisface cererea acestora, cu pretul de a satisface cererea acestora, cu pretul cresterii presiunii de umplere .cresterii presiunii de umplere .

Sindrom clinic complex care rezulta din orice Sindrom clinic complex care rezulta din orice afectiune cardiaca structurala sau functionala afectiune cardiaca structurala sau functionala ce afecteaza capacitatea inimii de a se umple ce afecteaza capacitatea inimii de a se umple sau propulsa sangele. sau propulsa sangele.

Clasificarea Insuficientei Cardiace

Dupa tabloul clinic:

- insuficienta cardiaca stanga.

- insuficienta cardiaca dreapta.

- insuficienta cardiaca globala.

Dupa mecanismul de producere:

- insuficienta cardiaca sistolica

- insuficienta cardiaca diastolica.

Dupa modul de aparitie si evolutie:

- insuficienta cardiaca cronica.

- insuficienta cardiaca acuta.

CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE ACUTECARDIACE ACUTE

1) Insuficienta cardiaca decompensata.

2) IC acuta in criza hipertensiva.

3) I C acuta cu edem pulmonar.

4a)Sindrom de debit cardiac scazut

4b)Soc cardiogen

5) Insuficienta cardiaca cu debit mare.

6) Insuficienta cardiaca dreapta.

Nieminen S et al, European HJ, 2005

Cauze de insuficienta cardiaca.

Disfunctia de ventricul stang:

- cardiopatia ischemica, IMA.

- miocardita acuta.

- cardiomiopatia dilatativa idiopatica.

Disfunctia primara de ventricul drept:

- IMA de VD, cardiomiopatii.

Valvulopatii.

Hipertensiunea pulmonara(primitiva, secundara)

Tamponada cardiaca, pericardita constrictiva.

Tahiaritmii - cardiopatia disritmica.

Cauze precipitante de ICCauze precipitante de IC• Scaderea intensitatii regimului terapeutic..• Nerespectarea regimului igieno-dietetic.Nerespectarea regimului igieno-dietetic.• Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica). Ischemia miocardica si IMA(Imi ischemica). • Aritmiile cardiace.Aritmiile cardiace.• Infectiile intercurente( in special pulmonare).).• Stress-ul fizic, emotional si de mediu.Stress-ul fizic, emotional si de mediu.• Cardiotoxice(alcool, cocaina).Cardiotoxice(alcool, cocaina).• Embolia pulmonara.Embolia pulmonara.• Infectiile cardiace si inflamatia(mioc.+edndocardite)Infectiile cardiace si inflamatia(mioc.+edndocardite)• Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).Afectiuni sistemice intercurente(ex.IRC).• Admnistrarea de medicamente cardiodeprimante si Admnistrarea de medicamente cardiodeprimante si

care retin sare.care retin sare.• Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).Situatii ce cresc debitul cardiac (sarcina, anemie).

Sindromul de insuficienta cardiaca stanga -simptome

Dispneea(crestere PCPB, scadere complianta pulmonara:

- dispneea de efort.

- ortopneea, trepopneea.

- dispneea paroxistica nocturna.

- astmul cardiac.

Edemul pulmonar acut cardiogen(hemodinamic).

Dispneea de efort si de repaus - Dispneea de efort si de repaus -

clasificarea NYHA clasificarea NYHA

Clasa I - Clasa I - Fara limitareFara limitare a capacitatii de a capacitatii de efort in conditii obisnuiteefort in conditii obisnuite

Clasa II-Clasa II-Usoara limitareUsoara limitare a activitatii a activitatii fizice. Dispnee la eforturi obisnuite – fizice. Dispnee la eforturi obisnuite – mers rapid pe teren plan peste 200m, mers rapid pe teren plan peste 200m, urcat 2 etaje.urcat 2 etaje.

Clasa III.-Clasa III.-Limitare marcata a activitatii Limitare marcata a activitatii fizicefizice.Dispnee la eforturi minime – .Dispnee la eforturi minime – toaleta matinala, imbracat. toaleta matinala, imbracat.

Clasa IV.- Clasa IV.- Incapacitatea de Incapacitatea de a desfasura orice activitate a desfasura orice activitate fizica fara discomfortfizica fara discomfort. . Simptomele (Simptomele (dispneeadispneea) de ) de ICC sunt ICC sunt prezente in prezente in repausrepaus. Orice activitate . Orice activitate fizica produce discomfort.fizica produce discomfort.

DISPNEE DE EFORTDISPNEE DE EFORTDISPNEE DE REPAUSDISPNEE DE REPAUS

Swedberg et alGuidelines for the diagnosis and treatment of CHF(update 2005),EHJ 2005.

Sindromul de insuficienta cardiaca Sindromul de insuficienta cardiaca stanga -simptomestanga -simptome

ORTOPNEEAORTOPNEEA• Apare dupa asezarea pacientului in decubit dorsal si este

inlaturata de ridicarea capului si a trunchiului pe un numar progresiv crescand de perne(agravare simptomatogie!)

• In formele severe de boala pacientii stau in ortopnee la marginea patului – “semnul pernei” sau pe scaun - adorm in pozitia respectiva “semnul rugaciunii mahomedane”

• Trepopneea –forma particulara de ortopnee: Trepopneea –forma particulara de ortopnee: ameliorarea dispneei in decubit lateral drept atribuita ameliorarea dispneei in decubit lateral drept atribuita modificarii pozitiei vaselor mari sau unor revarsate modificarii pozitiei vaselor mari sau unor revarsate pleurale ipsilaterale.pleurale ipsilaterale.

Sindromul de IC stanga -SimptomeSindromul de IC stanga -Simptome

DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA - Trezeste DISPNEEA PAROXISTICA NOCTURNA - Trezeste brusc bolnavul din somn in a II-a parte a noptii, brusc bolnavul din somn in a II-a parte a noptii, se insoteste de anxietate, “sete de aer”, tuse se insoteste de anxietate, “sete de aer”, tuse seaca, spre deosebire de ortopnee nu se remite seaca, spre deosebire de ortopnee nu se remite imediat dupa asumarea ortostatismului, dispare imediat dupa asumarea ortostatismului, dispare in circa 30 minute, uneori necesita medicatie. in circa 30 minute, uneori necesita medicatie.

TUSEATUSEA - apare dupa efort sau in decubit dorsal - apare dupa efort sau in decubit dorsal si se remite la administrarea tratamentului si se remite la administrarea tratamentului specific.Daca nu dispare dupa tratament se specific.Daca nu dispare dupa tratament se atribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cu atribuie unei afectiuni pulmonare sau trat. cu ACEI.ACEI.


Astmul cardiac:

- polipnee, cu respiratii superficiale.

- expir prelungit, wheezing.

Auscultator:

- raluri sibilante coexista cu subcrepitante.


FATIGABILITATEA :Senzatie de oboseala FATIGABILITATEA :Senzatie de oboseala precoce predominant musculara, conscinta a precoce predominant musculara, conscinta a hipoperfuziei tisulare, hemodilutiei, poate fi hipoperfuziei tisulare, hemodilutiei, poate fi agravata de tratamentul diuretic si beta agravata de tratamentul diuretic si beta blocant.blocant.

NICTURIA: Diureza si mictiuni predominant NICTURIA: Diureza si mictiuni predominant nocturne, datorate redistributiei diurne a nocturne, datorate redistributiei diurne a fluxului renal.fluxului renal.

• OLIGURIAOLIGURIA: apare in stadii avansate de boala fiind expresia debitului cardiac scazut.

Sindromul de IC stanga -Sindromul de IC stanga -SimptomeSimptome

• Respiratia Cheyne-StokesRespiratia Cheyne-Stokes - cointeresare a - cointeresare a circulatiei cerebrale accentuata de I.C. circulatiei cerebrale accentuata de I.C. (mai ales daca debitul cardiac este scazut).(mai ales daca debitul cardiac este scazut).

• Simptome cerebrale: confuzie, anxietate, pierderi de memorie, cefalee, insomnie, cosmaruri, rarerori fenomene psihotice apar mai ales la pacientii varstnici ce asociaza ateroscleroza cerebrala.

Sindromul de IC stanga -Sindromul de IC stanga -SimptomeSimptome

• DurereaDurerea in Insuficienta Cardiaca stanga:

- junghi atrial Vaquez-stenoza mitrala.

- criza anginoasa declansata de hipoxie, suprasolicitare ventriculara.

• PalpitatiilePalpitatiile - asociate cu activitatea ectopica atriala sau ventriculara, fibrilatia atriala cu ritm necontrolat.

• SincopaSincopa - tahiaritmii paroxistice rapide supraventriculare si ventriculare.


• CianozaCianoza -nu e pronuntata,

-periferica sau mixta.

• PaloareaPaloarea -vasoconstrictie periferica, anemia IC.

• Edemul:Edemul: discret, apare inaintea cresterii PVC, nu e caracteristic IC stangi.

Sindromul de IC stanga-examen Sindromul de IC stanga-examen obiectivobiectiv

Examenul aparatului respiratorExamenul aparatului respirator:

- revarsat pleural predominant drept:serocitrin sau serohemoragic TEP(infarct pulmonar).

- auscultatie: raluri subcrepitante si crepitante, uneori raluri bronsice.


Examenul corduluiExamenul cordului:

Inspectie: pulsatie sistolica parasternala stanga, soc apexian vizibil.

Palpare: soc apexian deplasat in jos, pulsatie sistolica parasternala, galop presistolic/ protodiastolic palpabile, freamat in valvulopatii.

Percutia: matitate cardiaca deplasata in jos si la stanga.


Examenul corduluiExamenul cordului - auscultatia:

- tahicardie, zgomote aritmice.

-zgomot II accentuat in focarul pulmonar.

-galop presistolic(Z4), protodiastolic(Z3), cu maxim la varf, se accentueaza in expir.

- suflu sistolic de ins. Mitrala functionala.

- semnele bolii de baza - valvulopatii.

Examenul arterelor perifericeExamenul arterelor periferice: puls alternant, variatia amplitudinii pulsului - disf. miocardica severa.

Sindromul de IC stangaSindromul de IC stangaEDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGENEDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN

-Crestere extrema a presiunii in capilarul pulmonar, > 30mmHg-Crestere extrema a presiunii in capilarul pulmonar, > 30mmHg

-Asociat cu cardiopatii stangi.-Asociat cu cardiopatii stangi.

-Debut brutal noaptea sau dupa efort fizic(St. Mi).-Debut brutal noaptea sau dupa efort fizic(St. Mi).

- Anxietate extrema, transpiratii reci, cianoza.- Anxietate extrema, transpiratii reci, cianoza.

-Polipnee, folosirea musculaturii respiratorii accesorii, balans -Polipnee, folosirea musculaturii respiratorii accesorii, balans toracoabdominal, epuizarea mm. respiratorii. toracoabdominal, epuizarea mm. respiratorii.

-Sputa caracteristica: spumoasa alba sau rozata, rar -Sputa caracteristica: spumoasa alba sau rozata, rar hemoptoica. hemoptoica.

Obiectiv: matitate la baza hemitoracelor, raluri subcrepitante Obiectiv: matitate la baza hemitoracelor, raluri subcrepitante si crepitante care urca si coboara. si crepitante care urca si coboara.

Sindromul de Insuficienta cardiaca Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta -simptomedreapta -simptome

DispneeaDispneea:

- nu e caracteristica.

- poate fi prezenta in cadrul BPOC (cord pulmonar)/ staza in venele bronsice tributare VCI.

Astenia si fatigabilitatea.


CianozaCianoza:

- mai importanta decat in IC stanga.

- cuprinde fata si extremitatile.

- in general e de tip periferic.

-mixta atunci cand asociaza o boala pulmonara.

-anemia diminua cianoza, hiperglobulia o accentueaza.


Hepatalgia de efort;Hepatalgia de efort;

- dureri la eforturi fizice in epigastru si hipocondrul drept.

- iradiaza in 2/3 inferioara a sternului.

- confuzie cu durerea coronariana sau colecistita acuta.

-poate fi permanenta - staza severa.

Simptome determinate de staza splahnica:

-satietate precoce, meteorism .

Sindromul de Insuficienta Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen cardiaca dreapta-examen

obiectivobiectivEdemul cardiac periferic:

-subclinic -curba ponderala.

-initial decliv: retromaleolar, pretibial.

-se accentueaza in ortostatism.

-in evolutie cuprinde: regiunea lombara, OGE, peretele abdominal.

- edemul recent e moale, cel vechi e ferm, apare ingrosarea pielii, coloratie brun-rosietica,

-edemul nu e proportional cu staza.

Sindromul de Insuficienta cardiaca Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta –examen obiectivdreapta –examen obiectiv

Examenul clinic al ficatuluiExamenul clinic al ficatului:

- marit de volum

-consistenta crescuta, dureros la palpare,

-reflux hepatojugular,

-puls sistolic hepatic - IT severa functionala.

-hepatomegalie voluminoasa, consistenta crescuta, cu sensibilitate scazuta si ascita, fara a fi influentata de tratament -remaniere fibrotica - “ciroza cardiaca”

-splenomegalie.

Sindromul de Insuficienta cardiaca Sindromul de Insuficienta cardiaca dreapta-examen obiectivdreapta-examen obiectiv

AscitaAscita:

- apare in cadrul sindromului hidropiogen.

- mai pronuntata la cei cu valvulopatii tricuspidiene, pericardita constrictiva, “ciroza cardiaca”.

- lichidul are caracter de transudat.


Aparat urinar:

- nicturie, oligurie(debit scazut).

-la examenul obiectiv neremarcabil.

- proteinurie subnefrotica.


Aparat respiratorAparat respirator:

- cord pulmonar cronic: semnele afectiunii pulmonare de baza.

- hipertensiune in mica circulatie, valvulopatii mitrale.

- hidrotorax - retentie hidrosalina.Uneori revarsatul e exudat - alterare permeabilitate capilara.

- revarsat hemoragic -TEP periferic.


Alte semne clinice:

- Turgescenta jugulara: crestere PVC, estimare.

- Puls sistolic jugular: IT functionala prin dilatatie de VD.

- Casexia cardiaca - faze finale de IC dreapta.


Examenul clinic al corduluiExamenul clinic al cordului:

- palpare: soc apexian in afara/jos.

-semnul Harzer - pulsatia sistolica VD sub apendicele xifoid.

-pulsatii parasternale stangi(spIII,IV)

-percutia:marirea ariei matitatii cardiace.

Dficil de obtinut:emfizem pulmonar.


Examenul clinic al corduluiExamenul clinic al cordului:

Auscultatie:- tahicardie, tulburari de ritm , supraventriculare.

- galop presistolic/protodiastolic drept - maxim la apendicele xifoid, creste in inspir.

-suflu de insuficienta tricuspidiana functionala.

-semne carcteristice: valvulopatii mitrale, sunturi intracardiace.

Sindromul de Insuficienta Sindromul de Insuficienta

cardiaca globala.cardiaca globala.

- Asociaza semne de insuficienta cardiaca stanga si dreapta.

- Din punct de vedere temporal pot aparea succesiv sau simultan, cel mai frecvent Ic stg, apoi IC dreapta.

- Cand un pacient cu IC stanga dezvolta si IC dreapta dispneea diminua in prima etapa.

- Asociaza semne si simptome determinate de: staza pulmonara si staza venoasa sistemica.

Insuficienta cardiaca -socul cardiogen

Complicatie majora si frecvent fatala a unor afectiuni acute sau

cronice ce conduc la incapacitatea primara a inimii de a

mentine un debit cardiac adecvat , cu dovezi de hipoperfuzie de organ.

Criterii clinice de soc cardiogenCriterii clinice de soc cardiogen

Tensiunea arteriala sisolica < 90mmHg, minim 30 minute sau necesitatea unor masuri suportive minim 30 minute pentru a mentine Tas >90mmHg, hipoperfuzie de organ(extrmitati reci,alterare neurosenzoriala sau un debit urinar <30ml/h).

IN INSUFICIENTA CARDIACA, IN FUNCTIE IN INSUFICIENTA CARDIACA, IN FUNCTIE DE CARDIOPATIA SPECIFICA ETIOLOGICA DE CARDIOPATIA SPECIFICA ETIOLOGICA SI DE STADIUL EVOLUTIV AL AFECTIUNII SI DE STADIUL EVOLUTIV AL AFECTIUNII CAUZALE, UNELE SEMNE SI SIMPTOME CAUZALE, UNELE SEMNE SI SIMPTOME

VOR DOMINA TABLOUL CLINIC. VOR DOMINA TABLOUL CLINIC.

INDIFERENT DE ETIOLOGIE, PACIENTUL INDIFERENT DE ETIOLOGIE, PACIENTUL POATE FI INCADRAT IN UNA DINTRE POATE FI INCADRAT IN UNA DINTRE FORMELE CLINICE DE INSUFICIENTA FORMELE CLINICE DE INSUFICIENTA

CARDIACA DESCRISE.CARDIACA DESCRISE.

Tabloul Clinic in Insuficienta Cardiaca

Documents

Transcript of Tabloul Clinic in Insuficienta Cardiaca