TABEL COMPARATIV - mts.romts.ro/wp-content/uploads/2016/06/Initativa-legislativa-Lege-69... · prin...

1

TABEL COMPARATIV

lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

Nr.

Crt.

Prevederi în vigoare Propunere de modificare Observaţii

1. Art. 1

(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi

sport se înţelege toate formele de activitate fizică

menite, printr-o participare organizată sau

independentă, să exprime sau să amelioreze

condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească

relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea

de rezultate în competiţii de orice nivel.

1. Alineatul (2) al articolului 1 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) În sensul prezentei legi, prin educaţie fizică şi sport se

înţelege toate formele de activitate fizică sau de activitate

intelectuală sportivă menite, printr-o participare organizată sau

independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi

psihică, confortul spiritual, să stabilească relaţii sociale civilizate şi

să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel.”

2. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (21), cu următorul cuprins: „(21) Educaţia fizică și sportul reprezintă un instrument

fundamental pentru dezvoltarea fizică și psihică, menţinerea și

îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor.”

Noua definiţie cuprinde și

„sporturile minţii” (șah, bridge, go,

scrable) prin introducerea

sintagmelor „activitate intelectuală

sportivă” și „condiţie fizică și

psihică”.

Se subliniează rolul sportului în

societate, în acord cu prevederile

Carta Albă privind Sportul adoptată

prin Tratatul de la Lisabona și

asumată de statele membre UE

2. Art. 2

(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un

drept al persoanei, fără nici o discriminare,

garantat de stat. Exercitarea acestui drept este

libera şi voluntară şi se realizează independent sau

în cadrul structurilor sportive asociative.

3. Alineatul (5) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al

persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea

acestui drept este libera şi voluntară şi se realizează independent

sau în cadrul structurilor sportive de drept public sau de drept

privat.”

Formularea din actualul text de

lege, respectiv „în cadrul

structurilor sportive asociative”

exclude structurile sportive de drept

public.

Prin noul text acestea sunt

cuprinse, ca posibilitate de

practicare a sportului.

3. Art. 6

(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt

structuri sportive înfiinţate în condiţiile prezentei

legi, a căror activitate este coordonată de

Federaţia Sportului Şcolar, respectiv de Federaţia

Sportului Universitar.

(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Federaţia

Sportului Universitar, înfiinţate în condiţiile legii,

au următoarele atribuţii:

a) promovarea valenţelor educative ale sportului;

4. Alineatul (2) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Asociaţiile sportive şcolare şi universitare sunt structuri

sportive înfiinţate în condiţiile prezentei legi, a căror activitate se

desfășoară sub autoritatea Ministerul Educaţiei Naţionale și

Cercetării Știinţifice şi sub coordonarea Federaţiei Sportului

Şcolar și Universitar.”

5. Alineatul (3) al articolului 6 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, înfiinţată în

condiţiile legii, are următoarele atribuţii:”

S-a precizat rolul Ministerului

Educaţiei Naţionale și Cercetării

Știinţifice și s-a actualizat

denumirea Federaţiei Sportului

Școlar și Universitar.

S-a actualizat denumirea Federaţiei

Sportului Școlar și Universitar.

2

b) iniţierea şi organizarea de programe şi acţiuni

de atragere a elevilor şi studenţilor la practicarea

sportului;

c) coordonarea competiţiilor sportive desfăşurate

în unităţile şi instituţiile de învăţământ,

organizate de asociaţiile sportive şcolare şi

universitare;

d) sprijinirea sau organizarea, după caz, a

competiţiilor locale, zonale şi naţionale ale

reprezentativelor unităţilor şi instituţiilor de

învăţământ;

e) deţinerea competenţei exclusive pentru

reprezentarea ţării la competiţiile oficiale

organizate.

6. La articolul 6, alineatul (3), după litera a) se introduce o literă nouă, litera a1),cu următorul cuprins: „a1) elaborarea și susţinerea strategiei organizării și dezvoltării

activităţii sportive școlare și universitare, reprezentarea

intereselor Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării

Ştiinţifice în raport cu federaţiile sportive;”

S-au completat atribuţiile Federaţiei

Sportului Școlar și Universitar în

acord cu art. 6, alin.(2)

4. Art. 7

Educaţia fizică militară este disciplina obligatorie,

prevăzută în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea

se desfăşoară sistematic şi continuu, pe întreaga

perioada a săptămânii, a procesului de instrucţie şi

învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal,

fiind condusă de cadre militare sau civile de

specialitate.

7. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Educaţia fizică militară este disciplină obligatorie, prevăzută

în planul de instrucţie şi învăţământ. Ea se desfăşoară sistematic şi

continuu, pe întreaga perioada a săptămânii din cadrul procesului

de instrucţie şi învăţământ, în limita a cel puţin 3 ore săptămânal,

fiind condusă de cadre militare sau civile de specialitate.

(2) Managementul educaţiei fizice din reţeaua Ministerului

Apărării Naţionale, sub toate formele de organizare şi desfăşurare,

este asigurat de specialişti şi structuri de specialitate.

(3) Specialiştii în educaţie fizică şi sport din reţeaua Ministerului

Apărării Naţionale, respectiv ofiţerii/subofiţerii licenţiaţi în

domeniu, profesorii, antrenorii, instructorii sportivi de

performanţă şi instructorii de educaţie fizică militară, întocmesc

planuri de pregătire în concordanţă cu nivelul dezvoltării motrice

a grupei şi cu misiunile pe care aceasta le îndeplineşte.

(4) Ministerul Apărării Naţionale poate organiza competiţii

sportive și aplicativ-militare interne și internaţionale, prin

structurile de specialitate proprii și după caz, în colaborare cu

federaţiile sportive, cu organele administraţiei publice locale

și/sau direcţiile judeţene pentru sport și tineret respectiv a

municipiului București.”

S-a reactualizat cadrul de

organizare și desfășurare a educaţiei

fizice militare, conform propunerii

Ministerului Apărării Naţionale.

5. Art. 10

(3) Pentru coordonarea aplicării Programului

naţional <<Sportul pentru toţi>> se constituie

8. Alineatul (3) al articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Pentru coordonarea aplicării Programului naţional <<Sportul

S-a reactualizat cadrul organizatoric

pentru implementarea Programului

Naţional „Sportul pentru toţi”

3

Comitetul activităţilor fizice sportive pentru

sănătate, educaţie şi recreare, organism

consultativ în cadrul Agenţiei Naţionale pentru

Sport, a cărui organizare, funcţionare şi

componenta se stabilesc prin hotărâre a

Guvernului.

pentru toţi>> se constituie Comitetul Activităţilor Fizice Sportive

pentru Sănătate, Educaţie şi Recreere, organism consultativ pe

lângă Secretariatul General al Guvernului, a cărui organizare,

funcţionare şi componenţă se stabilesc prin hotărâre a

Guvernului.”

6.

9. Dupa articolul 13 se introduce un articol nou, articolul 131, cu următorul cuprins: „Art. 131

(1) Principalele drepturi ale sportivilor de performanţă sunt:

a) să li se asigure, de către structura sportivă pe care o reprezintă,

condiţii materiale, tehnice, organizatorice, precum și asistenţă

medicală, refacere și recuperare adecvate pentru antrenamente și

competiţii oficiale sau amicale;

b) să beneficieze de un proces fundamentat știinţific de selecţie,

pregătire și participare în competiţii, bazat pe nediscriminare,

egalitate de tratament și șanse;

c) să beneficieze, din partea structurii sportive pe care o

reprezintă, de sprijin pentru integrarea în sistemul de învăţământ,

integrarea socială și profesională pe întreaga durată a carierei

sportive;

d) să i se asigure, de către structura sportivă pe care o reprezintă,

asistenţă, consiliere și acces la programe educative privind

prevenirea și combaterea dopajului în sport.

(2) Principalele obligaţii ale sportivilor de performanţă sunt:

a) să respecte, în întreaga activitate, regulile de fair-play şi

reglementările privind prevenirea și combaterea violenţei în

sport;

b) să respecte întocmai regulile și reglementările interne și

internaţionale privind prevenirea și combaterea dopajului în

sport;

c) să respecte programul de pregătire sportivă și participare în

competiţii, stabilit de structura sportivă pe care o reprezintă,

inclusiv în cele în care sunt implicate reprezentativele naţionale;

d) să respecte statutul și regulamentele structurii sportive pe care

o reprezintă;

e) să notifice în scris clubul sportiv la care este legitimat, precum

și federaţia sportivă competentă, cu privire la retragerea din

Includerea, în lege, a principalelor

drepturi și obligaţii ale sportivilor

de performanţă este o necesitate

obiectivă rezultată din experienţa

practică. Această completare este

atât în sprijinul sportivilor cât și al

structurilor sportive. Astfel, se

consacră dreptul sportivilor de

performanţă de a beneficia de

condiţii materiale, tehnice,

organizatorice, precum şi de

asistenţă medicală, refacere şi

recuperare adecvate pentru

antrenamente şi exerciţii. De

asemenea, noul text de lege prevede

ca sportivilor să li se asigure un

tratament bazat pe nediscriminare

şi egalitate de şanse, precum şi

asistenţă, consiliere şi acces la

programe educative, de integrare

socială şi profesională pe întreaga

durată a carierei sportive.

În sfera obligaţiilor, sportivii de

performanţă trebuie să respecte, în

întreaga activitate, regulile de fair-

play, reglementările interne şi

internaţionale privind prevenirea şi

combaterea violenţei şi dopajului în

sport.

Introducerea acestor noi

reglementări este determinată atât

de necesitatea protejării sportivilor

4

activitatea sportivă oficială.

(3) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se

completează cu cele cuprinse în statutele şi regulamentele

structurilor sportive pe care sportivii de performanţă le

reprezintă.”

de performanţă faţă de unele

tendinţe de abuz şi, în egală măsură,

de nevoia conştientizării acestora

asupra imperativului respectării

regulilor de toleranţă, fair-play, de

prevenire şi combatere a dopajului

şi violenţei în sport.

7. Art. 14

(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu

prevederile cuprinse în statutele şi regulamentele

federaţiilor sportive naţionale şi internaţionale,

sportivii de performanţă pot fi:

a) amatori;

b) profesionişti.

10. Alineatul (1) al articolului 14 se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) În condiţiile legii şi în conformitate cu prevederile cuprinse

în statutele şi regulamentele federaţiilor sportive din ţară şi

internaţionale, sportivii de performanţă pot fi:

a) amatori;

b) profesionişti.”

Se înlocuiește sintagma „federaţii

sportive naţionale” cu „federaţii

sportive” în acord cu celelalte

modificări, respectiv diferenţierea

federaţiilor în două categorii.

8. Art. 15

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi

locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea

în sistemul de învăţământ, integrarea socială şi

profesională a sportivilor de performanta, după

caz, pe întreaga perioada a carierei sportive.

11. Alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sprijină

pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învăţământ,

integrarea socială şi profesională a sportivilor de performanţă,

după caz, pe durata carierei sportive, precum şi după încheierea

acesteia.”

Se precizează mai exact rolul

autorităţilor administraţiei publice

centrale şi locale privind sprijinul

acordat sportivilor de performanţă

pe durata carierei sportive, precum

şi după încheierea acesteia.

9. Art. 18

c) elaborează normele generale de folosire a

mijloacelor materiale aflate în administrarea sa şi

a mijloacelor financiare pentru activitatea

sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de

stat;

...................................................................................

h) propune structura anuala a alocaţiilor de la

bugetul de stat;

...................................................................................

i) repartizează bugetul activităţii sportive,

constituit potrivit prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din

subordinea sa;

- federaţiile sportive naţionale, în baza

contractelor de finanţare a programelor sportive

ale acestora;

12. La articolul 18, alineatul (1), literele c), h), i), ţ), se modifică şi vor avea următorul cuprins: „c) elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale

aflate în administrarea sa şi a mijloacelor financiare pentru

activitatea sportivă, care provin din alocaţii de la bugetul de stat şi

din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;

...................................................................................................

h) propune structura anuală a alocaţiilor de la bugetul de stat şi

din veniturile proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului;

...................................................................................................

i) repartizează bugetul activităţii sportive, constituit potrivit

prezentei legi, pentru:

- activitatea proprie şi cea a instituţiilor din subordinea sa;

- federaţiile sportive naţionale, în baza contractelor de finanţare a

programelor sportive ale acestora;

- premierea performanţelor deosebite obţinute la competiţiile

sportive internaţionale oficiale la care participă federaţiile

Se completează prevederea actuală

şi cu „veniturile proprii ale

Ministerului Tineretului şi

Sportului” ţinând cont de faptul că

ministerul beneficiază de venituri

proprii pentru finanţarea activităţii

sportive

Se face precizarea că se pot premia

numai performanţele deosebite

obţinute la competiţiile sportive

oficiale la care participă federaţiile

sportive naţionale, în contextul în

care în noul text de lege se

introduce diferenţierea federaţiilor

5

- premierea performanţelor deosebite obţinute la

competiţiile sportive internaţionale oficiale;

...................................................................................

ţ) colaborează cu celelalte organe ale

administraţiei publice centrale cu atribuţii în

domeniul sportului, pentru susţinerea sportului

pentru toţi şi de performanţă, asigurarea unei

eficienţe sporite pe linia supravegherii şi

controlului, exercitării autorităţii disciplinare,

formării şi perfecţionării specialiştilor din

domeniul sportului, pentru corelarea finanţării

activităţii sportive, prevenirea violenţei în sport şi

combaterea dopajului.

sportive naţionale;

...................................................................................................

ţ) colaborează cu celelalte organe ale administraţiei publice

centrale cu atribuţii în domeniul sportului, precum şi cu

autorităţile administraţiei publice locale pentru susţinerea

sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi, pentru

asigurarea unei eficienţe sporite pe linia supravegherii şi

controlului, exercitării autorităţii disciplinare, formării şi

perfecţionării specialiştilor din domeniul sportului, pentru

corelarea finanţării activităţii sportive, prevenirea violenţei în

sport şi combaterea dopajului;”.

13. La articolul 18, alineatul (1), după litera j) se introduce o literă nouă, litera j1), cu următorul cuprins: „(j1) autorizează participarea federaţiilor sportive, ca membri

fondatori, la constituirea unor federaţii sau altor organisme

sportive internaţionale;”

14. La articolul 18, alineatul (1), după litera t) se introduce o literă nouă, t1), cu următorul cuprins: „t1) colaborează cu Agenţia Naţională Anti-Doping și cu

Comitetul Olimpic și Sportiv Român în vederea implementării

politicilor antidoping la nivel naţional;”

15. La articolul 18, alineatul (1), după litera ţ) se introduce o literă nouă, u), cu următorul cuprins: „u) recunoaște, în sensul prezentei legi, practicarea oficială a unei

ramuri de sport în România.”

în două categorii, respectiv federaţii

sportive naţionale şi federaţii

sportive

Se introduc şi autorităţile

administraţiei publice locale în

acord cu celelalte propuneri de

modificare şi completare

Autorizarea participării federaţiilor

sportive, ca membri fondatori la

constituirea unor federaţii

internaţionale, este necesară pentru

a preveni riscul ca România, prin

federaţiile sportive, să încalce unele

acorduri internaţionale.

Colaborarea cu Agenţia Naţionali

Anti-Doping în vederea

implementării politicilor antidoping

în România armonizează

prevederile Legii educaţiei fizice şi

sportului cu dispoziţiile Legii nr.

227/2006 privind prevenirea şi

combaterea dopajului în sport,

republicată cu modificările şi

completările ulterioare.

Recunoaşterea practicării oficiale a

unei ramuri de sport în România

este un proces care se derulează şi

în prezent, dar nu are un

fundament legal bine precizat.

6

10. Art. 181

(1) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului

judeţean, se pot repartiza sume din bugetul local

pentru:

a) finanţarea activităţii instituţiilor cu specific

sportiv din subordinea sa;

b) finanţarea activităţii structurilor sportive

locale, constituite ca structuri nonprofit în

condiţiile legii, participante la competiţiile

sportive locale, regionale, naţionale şi

internaţionale, organizate în conformitate cu

statutul şi regulamentele federaţiilor sportive

naţionale pe ramură de sport, în baza contractelor

şi a programelor sportive ale acestora care prevăd

promovare, selecţie, participare, pregătire,

organizare de competiţii şi evenimente sportive.

Din sumele alocate pot fi finanţate toate tipurile

de cheltuieli aferente contractelor şi programelor

sportive, inclusiv cele de natură salarială.

c) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor

deosebite obţinute la competiţiile sportive

internaţionale oficiale.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică

începând cu anul competiţional următor intrării

în vigoare a prezentei legi.

16. Articolul 181 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 181

Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii

specifice în domeniul sportului:

a) colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale,

instituţiile publice din subordinea acestora, Comitetul Olimpic și

Sportiv Român și cu structurile sportive în vederea punerii în

aplicare a strategiei generale a organizării și dezvoltării activităţii

sportive din România;

b) elaborează și susţin planuri proprii de dezvoltare a sportului în

unitatea administrativ-teritorială;

c) asigură funcţionarea, modernizarea și dezvoltarea bazei

materiale sportive proprii din unitatea administrativ-teritorială;

d) adoptă măsuri privind organizarea și promovarea cercetării

știinţifice și a asistenţei medicale în domeniul sportului din

unitatea administrativ-teritorială;

e) încheie acorduri, înţelegeri, protocoale și alte documente de

colaborare, în domeniul sportului, cu structuri similare din alte

ţări.”

Textul propus stabileşte în mod clar

principalele atribuţii specifice ale

autorităţilor administraţiei publice

locale în domeniul sportului,

precum şi structurile sportive şi

programele sportive de interes

public care pot fi finanţate din sume

de la bugetele locale/judeţene,

categoriile de cheltuieli eligibile.

Modificările şi completările

introduse sunt de natură să clarifice

rolul şi atribuţiile autorităţilor

administraţiei publice locale în

sport, fără să contravină

principiului autonomiei locale

11. 17. Dupa articolul 181 se introduce un articol nou, articolul 182, cu următorul cuprins: „Art. 182

(1) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot

repartiza sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii

instituţiilor cu specific sportiv din subordinea sa.

(2) Prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, se pot

repartiza sume din bugetul local/judeţean şi pentru:

a) finanţarea programelor sportive de interes public ale cluburilor

sportive de drept public din unitatea administrativ-teritorială;

b) finanţarea programelor sportive de interes public ale

cluburilor sportive de drept privat din unitatea administrativ-

teritorială, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial,

7

deţinătoare ale certificatului de identitate sportivă;

c) finanţarea programelor sportive de interes public organizate în

unitatea administrativ-teritorială de către asociaţiile

judeţene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la

federaţiile sportive corespondente;

d) finanţarea programelor sportive de interes public desfășurate

în unitatea administrativ-teritorială de către federaţiile sportive

ori de direcţiile judeţene pentru sport și tineret, respectiv a

municipiului București;

e) premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite

obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale

oficiale.”


Din sumele repartizate conform art. 182, alin.(2) se pot finanţa

următoarele categorii de cheltuieli eligibile:

a) cheltuieli ocazionate de cazarea, transportul şi masa sportivilor

şi oficialilor participanţi;

b) cheltuieli de transport internaţional pentru sportivii și oficialii

structurilor sportive din unitatea administrativ-teritorială care

participă la competiţii sportive internaţionale oficiale;

c) cheltuieli privind plata arbitrilor, serviciilor medicale și a celor

auxiliare necesare organizării și desfășurării unei competiţii

sportive și prevăzute în regulamentul de desfășurare al acesteia;

d) cheltuieli pentru achiziţionarea de materiale și echipament

sportiv;

e) alte cheltuieli pentru realizarea programelor sportive de

interes public: închirierea de spaţii și aparatură necesară

organizării competiţiei, contractarea de servicii de promovare și

publicitate, acordarea de premii în bani și/sau obiecte, plata

taxelor de înscriere și/sau de participare ori a taxelor de

organizare percepute de federaţiile sportive internaţionale la care

organizatorul programului sportiv este afiliat, realizarea de studii

și cercetări în domeniul sportului, de materiale promoţionale,

editarea şi tipărirea materialelor necesare desfășurării competiţiei

conform regulamentului acesteia;

f) indemnizaţii sportive.”

Precizarea categoriilor de cheltuieli

ce pot fi finanţate din sume de la

bugetele locale/judeţene este

necesară pentru a elimina confuziile

şi liberul arbitru şi vine în

întâmpinarea dorinţelor exprimate

de autorităţile administraţiei

publice locale

8

13. Art. 20

(1) Direcţiile pentru sport judeţene, respectiv a

municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii

principale în domeniul sportului:

a) ţin evidenţa structurilor sportive fără

personalitate juridică din judeţ, prin înscrierea

acestora în Registrul sportiv;

b) finanţează, pe bază de contract, programele

sportive ale asociaţiilor judeţene şi ale

municipiului Bucureşti pe ramuri de sport şi ale

cluburilor sportive de drept privat, aflate în raza

administrativ-teritorială respectivă, în limita

sumei prevăzute în bugetul de venituri şi

cheltuieli cu această destinaţie;

c) colaborează cu consiliile locale, în scopul

utilizării eficiente a sumelor acordate de la

bugetele locale pentru activitatea sportivă de

performanţă în teritoriu;

d) elaborează şi aduc la îndeplinire, în colaborare

cu autorităţile administraţiei publice locale,

planurile de construire şi de îmbunătăţire a

bazelor şi instalaţiilor sportive, în vederea

dezvoltării sportului în general şi a sportului de

performanţă în teritoriu, finanţează unele

programe speciale pentru sportivi, secţii sau

echipe din raza administrativ-teritorială;

e) colaborează cu inspectoratele şcolare, unităţile

de învăţământ şi cu instituţiile de învăţământ

superior pentru organizarea şi dezvoltarea

sportului şcolar şi universitar, precum şi pentru

formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale

a instructorilor sportivi;

f) iniţiază măsurile necesare pentru prevenirea

violenţei la manifestările sportive organizate în

raza lor teritorială, precum şi a dopajului în sport;

g) sprijină cu mijloace materiale şi financiare

practicarea sportului pentru toţi;

19. Alineatul (1) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a

municipiului Bucureşti, sunt servicii publice deconcentrate ale

Ministerului Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridică.”

În textul propus, denumirea de

„direcţii judeţene pentru sport şi

tineret, respectiv a municipiului

Bucureşti” este definită prin servicii

publice deconcentrate ale

Ministerului Tineretului şi

Sportului, cu personalitate juridică.

Titlul propus se bazează pe definiţia

serviciului public din Legea

nr.554/2004, cu modificările şi

completările în vigoare.

9

h) îndrumă şi controlează, din punct de vedere

tehnico-metodic şi de specialitate, structurile

sportive din judeţ;

i) supraveghează menţinerea destinaţiei bazelor

sportive din domeniul public sau privat al statului

sau al unităţilor administrativ-teritoriale, precum

şi a celor care au aparţinut domeniului public şi

au intrat în circuitul privat.

(2) Direcţiile pentru tineret şi sport judeţene,

respectiv a municipiului Bucureşti, îndeplinesc şi

alte atribuţii stabilite prin regulamentele aprobate

de Ministerul Tineretului şi Sportului şi prin acte

normative specifice domeniului lor de activitate.

20. Alineatul (2) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul

cuprins: „(2) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a

municipiului Bucureşti sunt finanţate de la bugetul de stat şi din

alte venituri.”

21. La articolul 20,după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile direcţiilor judeţene

pentru sport şi tineret, respectiv a municipiului Bucureşti, se

stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului”

14. Art. 202

(2) Comitetul Olimpic Român susţine financiar,

pe bază de contracte de finanţare, activitatea

centrelor naţionale de pregătire a juniorilor.

Federaţiile sportive naţionale conduc, organizează

şi coordonează activitatea acestor centre. Agenţia

Naţională pentru Sport, Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Inovării, autorităţile administraţiei

publice centrale şi locale colaborează şi sprijină

activitatea centrelor olimpice naţionale de

pregătire a juniorilor.

22. La articolul 202, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român susţine financiar, pe

bază de contracte de finanţare, activitatea centrelor naţionale

olimpice de pregătire a juniorilor și a centrelor naţionale

olimpice de pregătire pentru tineret. Federaţiile sportive

naţionale conduc, organizează şi coordonează activitatea acestor

centre. Ministerul Tineretului şi Sportului şi autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale colaborează şi sprijină

activitatea centrelor naţionale olimpice de pregătire a juniorilor

și activitatea centrelor naţionale olimpice de pregătire pentru

tineret.”

Se introduc şi „centrele naţionale

olimpice de pregătire pentru

tineret” în plus faţă de „centrele

naţionale olimpice de pregătire

pentru juniori” care sunt susţinute

financiar de Comitetul Olimpic şi

Sportiv Român. Experienţa practică

a demonstrat că aceste centre

pentru categoria de vârstă tineret

sunt necesare în vederea asigurării

continuităţii pregătirii sportivilor

de performanţă de la nivel de

juniori la nivel de seniori.

Modificarea s-a făcut la propunerea

Comitetului Olimpic şi Sportiv

Român.

10

15. Art. 21

(3) Ministerul Tineretului şi Sportului

organizează, în condiţiile stabilite prin prezenta

lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul

sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un

număr de identificare şi Certificatul de identitate

sportivă.

23. Alineatul (3) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Ministerul Tineretului şi Sportului organizează, în condiţiile

stabilite prin prezenta lege, evidenţa structurilor sportive prin

Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr

de identificare şi Certificatul de identitate sportivă. Suplimentar,

federaţiilor sportive naţionale li se acordă Brevetul de Federaţie

Sportivă Naţională.”

Textul propus este în acrod cu noua

formă a Capitolului 5 din cadrul

Titlului IV

16. Art. 22

(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive

sunt asociaţii de drept privat sau instituţii de

drept public, constituite sau înfiinţate, după caz,

în scopul organizării şi administrării unei

activităţi sportive şi care au drept obiectiv

promovarea uneia sau mai multor discipline

sportive, practicarea acestora de către membrii lor

şi participarea la activităţile şi competiţiile

sportive.

24. Alineatul (1) al articolului 22 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt entităţi de

drept privat sau instituţii de drept public, constituite sau

înfiinţate, după caz, în scopul organizării şi administrării unei

activităţi sportive şi care au drept obiectiv promovarea uneia sau

mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către

membrii lor şi participarea la activităţile şi competiţiile sportive.”

25. La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Structurile sportive au obligaţia de a respecta drepturile

sportivilor de performanţă prevăzute la art. 131 alin. (1).”

Introducerea în noul text de lege a

drepturilor sportivilor de

performanţă presupune şi

includerea obligaţiei structurilor

sportive de a respecta aceste

drepturi

17. Art. 23:

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor

specific şi de forma juridică, se înscriu în Registrul

sportiv. Procedurile de înregistrare şi de atribuire

a Certificatului de identitate sportivă şi a

numărului de identificare se stabilesc prin

regulamentul de aplicare a prezentei legi.


(1) Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific şi

de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv.

(2) Recunoaşterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi,

se dovedeşte prin Certificatul de identitate sportivă. Suplimentar,

recunoaşterea statutului de federaţie sportivă naţională se

dovedeşte cu Brevetul de Federaţie Sportivă Naţională, eliberat

potrivit dispoziţiilor art. 35.

(3) Procedurile de înregistrare şi de atribuire a numărului de

Textul propus este în acord cu

modificarea Capitolului 5 din Titlul

IV. Diferenţierea federaţiilor în

două categorii implică şi atribuirea

Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională în plus faţă de Certificatul

de identitate sportivă

11

identificare, a Certificatului de identitate sportivă şi, după caz, a

Brevetului de Federaţie Sportivă Naţională se stabilesc prin

regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

18. Art. 24

(1) Recunoaşterea unei structuri sportive, în

sensul prezentei legi, se dovedeşte prin

Certificatul de identitate sportivă, eliberat în

condiţiile prezentei legi.

(2)

............................................................

b) la federaţia sportivă naţională corespunzătoare,

constituită potrivit prevederilor art. 35-41, pentru

participarea la competiţiile oficiale naţionale sau

internaţionale.

27. Alineatul (1) al art. 24 se abrogă.

28. La articolul 24, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) la federaţia sportivă corespunzătoare, constituită în condiţiile

prezentei legi, pentru participarea la competiţiile oficiale

naţionale sau internaţionale.”

Textul propus este în acord cu

modificarea Capitolului 5 din Titlul

IV

19. Art. 27

Cluburile sportive de drept privat, fără scop

lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit,

constituite, în condiţiile legii, ca structuri mono-

sau polisportive.


Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt

persoane juridice constituite ca structuri mono- sau polisportive.”

Textul propus îmbunătăţeşte şi

clarifică definirea cluburilor

sportive de drept privat

20. Art. 28

(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de

organizare prevăzută de prezenta lege, vor

respecta prevederile specifice din normele şi

regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi,

după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de

sport respectiva.

30. Alineatul (6) al articolului 28 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(6) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare

prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din

normele şi regulamentele federaţiilor sportive şi, după caz, ale

ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.”

31. La articolul 28, după alineatul (6) se introduce un alineat nou, alineatul (7), cu următorul cuprins: „(7) Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare şi de

apartenenţa la federaţiile sportive, pot organiza competiţii

sportive proprii, cu obligaţia respectării regulamentelor

federaţiilor sportive de specialitate, a prevederilor legale privind

prevenirea și combaterea dopajului în sport și celor referitoare la

prevenirea și combaterea violenţei în sport.”

Se înlocuieşte sintagma „federaţii

sportive naţionale” cu „federaţii

sportive” în acord cu modificarea

Capitolului 5 din Titlul IV

Se introduce posibilitatea cluburilor

sportive, indiferent de forma lor de

organizare şi de afilierea sau nu la

federaţiile sportive, de a organiza

competiţii sportive proprii cu

obligativitatea respectării

regulamentelor federaţiilor sportive

de specialitate şi a prevederilor

legale privind prevenirea şi

combaterea dopajului şi a violenţei

în sport. Această prevedere permite

12

extinderea ariei de practicare a

sportului competiţional şi asigură

garanţia respectării prevederilor

legale specifice

21. Art. 29

(1) Cluburile sportive de drept public sunt

persoane juridice, înfiinţate ca instituţii publice în

subordinea organelor administraţiei de stat sau a

instituţiilor de învăţământ superior de stat şi au

drept obiect de activitate performanţa, selecţia,

pregătirea şi participarea la competiţii interne şi

internaţionale.

(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

cluburilor sportive de drept public în subordinea

instituţiilor de învăţământ superior de stat se face

prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la

solicitarea acestora.

32. Alineatul (1) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice,

înfiinţate ca instituţii publice în subordinea organelor

administraţiei publice centrale, administraţiei publice locale sau a

instituţiilor de învăţământ superior de stat şi au drept obiect de

activitate performanţa, selecţia, pregătirea şi participarea la

competiţii interne şi internaţionale.”

33. La articolul 29, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu următorul cuprins: „(11) Cluburile sportive de drept public din subordinea

administraţiei publice centrale se pot constitui și funcţiona

numai pentru disciplinele sportive/ramurile de sport cuprinse în

obiectul de activitate al federaţiilor sportive naţionale.”

34. Alineatul (3) al articolului 29 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cluburilor sportive de

drept public în subordinea instituţiilor de învăţământ superior de

stat se face prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi

cercetării ştiinţifice, la solicitarea acestora.”

Noul text include explicit şi

posibilitatea înfiinţării cluburilor

sportive de drept public în

subordinea autorităţilor

administraţiei publice locale

Pentru ca măsura de diferenţiere a

federaţiilor în două categorii să fie

eficientă şi să asigure atingerea

obiectivului propus, se propune ca

cluburile sportive de drept public

din subordinea autorităţilor

administraţiei publice centrale să se

poată constitui şi funcţiona numai

pentru disciplinele

sportive/ramurile de sport cuprinse

în obiectul de activitate al

federaţiilor sportive naţionale.

Astfel, se asigură o politică coerentă

de promovare, cu prioritate, a

sporturilor cuprinse în programul

jocurilor olimpice

22. CAP. V

Federaţiile sportive naţionale

35. Titlul IV, Cap. V – „Federaţiile sportive naţionale” se modifică și va avea următorul cumprins: „Cap. V – Federaţiile sportive”

Prin noul text se stabileşte

diferenţierea federaţiilor în două

categorii : „federaţii sportive” şi


(1) Federaţiile sportive sunt structuri sportive constituite prin

asocierea cluburilor și asociaţiilor judeţene și ale municipiului

București, pe ramuri de sport.

„federaţii sportive naţionale”. În

prezent, în România sunt

constituite şi funcţionează 73 de

federaţii sportive naţionale cu o

mare diversitate, cuprinzând atât

sporturi olimpice, consacrate şi cu

13

(2) Federaţiile sportive sunt persoane juridice de drept privat,

autonome, neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii.

(4) Federaţiile sportive se constituie numai cu avizul expres şi

prealabil al Ministerului Tineretului şi Sportului.

(5) Înfiinţarea federaţiilor sportive fără respectarea dispoziţiilor

alin. (4) este nulă de drept.

(6) Pentru o ramură de sport se poate constitui, în condiţiile legii,

o singură federaţie sportivă.

notorietate, cât şi sporturi

neolimpice mai puţin cunoscute şi

dezvoltate. Menţionăm, în acest

sens, sporturi olimpice ca atletism,

gimnastică, fotbal, handbal,

comparativ cu sporturi neolimpice

cum sunt powerlifteing, vovinam-

viet-vodao, table sau karate

kyokushin iko . Conform actualelor

prevederi legale, toate cele 73 de

federaţii sportive naţionale au

acelaşi statut juridic, aceleaşi

drepturi şi obligaţii, indiferent că


(1) Federaţiile sportive se organizează şi funcţionează în baza

statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile

prezentei legi şi cu statutele federaţiilor internaţionale

corespondente.

(2) Participarea federaţiilor sportive, ca membri fondatori, la

constituirea unor federaţii/organisme sportive internaţionale sau

afilierea lor la acestea ori la alte foruri europene sau mondiale

este permisă numai cu autorizarea prealabilă a Ministerului

Tineretului şi Sportului. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage

nulitatea de drept a participării sau afilierii şi la suspendarea

temporară, pe durata stabilită prin ordin al ministrului

tineretului si sportului, a Certificatului de identitate sportivă.

(3) Orice modificare a statutelor sau a actelor constitutive ale

federaţiior sportive se face cu respectarea procedurilor prevăzute

de lege, în baza avizului expres şi prealabil al Ministerului

Tineretului și Sportului și se înregistrează în Registrul Sportiv.

(4) Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale

federaţiilor sportive fără respectarea dispoziţiilor alin. (3) este

nulă de drept și conduce la suspendarea temporară a

Certificatului de identitate sportivă.”

este vorba de Federaţia Română de

Handbal sau Federaţia Române de

Karate Kyokushin IKO 2, ori

Federaţia Română de Table. Prin

efectul Legii educaţiei fizice şi

sportului nr. 69/2000, toate

federaţiile sunt de utilitate publică

şi de interes naţional şi au acces la

finanţare de la bugetul de stat prin

Ministerul Tineretului şi Sportului.

În fapt, valoarea, amploarea şi

importanţa activităţii celor 73 de

federaţii diferă foarte mult. Din

acest punct de vedere nu pot fi

comparate sporturile cuprinse în

programul jocurilor olimpice sau

recunoscute de Comitetul

Internaţional Olimpic cu sporturile

neolimpice. Pe plan internaţional se

aplică un tratament diferenţiat,

respectiv sporturile dezvoltate, cu

arie mare de răspândire, cu o bună

guvernanţă dovedită, cu un sistem

25. 38. Dupa articolul 342 se introduce un articol nou, articolul 343, cu următorul cuprins:

competiţional bine organizat şi cu

grad de concurenţă ridicat sunt

14

„Art. 343

(1) Federaţiile sportive au următoarele atribuţii principale:

a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a ramurii de sport

şi controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliaţi;

b) organizează, conduc, controlează şi supraveghează activităţile

şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional, în baza

statutelor şi regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe

disciplină/ramuri de sport, privind formarea, perfecţionarea

continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui

regulament propriu de funcţionare;

d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi de participare

a sportivilor de performanţă români din cadrul reprezentativelor

naţionale la competiţiile internaţionale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuţi de prezenta

lege şi potrivit statutelor şi regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale cu caracter

internaţional care au loc pe teritoriul României, cu autorizarea

Ministerului Tineretului şi Sportului;

g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi/sau cu

instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi

perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi control al folosirii

substanţelor interzise şi al metodelor neregulamentare, destinate

să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să

modifice rezultatele competiţiilor organizate direct la nivel

naţional, în concordanţă cu reglementările federaţiilor

internaţionale, ale Comitetului Internaţional Olimpic şi ale

Agenţiei Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin

reglementărilor mai sus menţionate sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei,

precum şi pentru promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei

în activitatea sportivă.

(2) Federaţiile sportive asigură reprezentarea României în

competiţiile sportive și în organismele internaţionale la care sunt

afiliate, numai după ce s-a obţinut autorizaţia Ministerului

Tineretului și Sportului.”


Internaţional Olimpic, iar celelalte

sporturi nu. Faţă de această situaţie

se introducere diferenţierea

federaţiilor în două categorii,

respectiv :

a) federaţiile sportive naţionale,

care pot funcţiona numai la

discipline sportive/ramuri de sport


Internaţional Olimpic şi care au un

nivel de performanţă şi dezvoltare

semnificative în România, conform

condiţiilor stabilite prin noul articol

35, alin. (1). Acestea îşi păstrează

toate drepturile şi obligaţiile

prevăzute în forma actuală a legii şi

primesc, în plus, faţă de Certificatul

de identitate sportivă, Brevetul de

Federaţie Sportivă Naţională;

b) federaţii sportive, care pot

funcţiona la discipline

sportive/ramuri de sport a căror

practicare este oficial recunoscută

în România, dar care nu îndeplinesc

condiţiile pentru a fi federaţie

sportivă naţională. Federaţiile

sportive nu mai au calitatea de

utilitate publică şi de interes

naţional şi nu pot accesa fonduri de

la bugetul de stat prin Ministerul

Tineretului şi Sportului.

Apartenenţa la una dintre cele două

categorii este un proces deschis,

respectiv, o federaţie sportivă poate

deveni federaţie sportivă naţională

dacă îndeplineşte condiţiile

specifice sau, o federaţie sportivă

15

26. 39. Dupa articolul 343 se introduce un articol nou, articolul 344, cu

următorul cuprins:

„Art. 344

(1) Federaţiile sportive au organisme proprii de administrare şi

gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii,

precum şi propriilor statute şi regulamente.

(2) Federaţiile sportive se supun verificărilor financiare, potrivit

legii şi statutelor proprii.

(3) Federaţiile sportive dispun de bunurile aflate în proprietatea

lor, pot încheia contracte de împrumut cu condiţia ca aceste acte

juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

naţională poate trece în categoria

federaţiilor sportive dacă nu mai

îndeplineşte condiţiile.

Această modificare urmăreşte

creşterea potenţialului de

reprezentare a României la

sporturile consacrate şi de

notorietate pe plan internaţional,

mai ales cele cuprinse în programul

jocurilor olimpice şi care au tradiţie

şi potenţial de performanţă în ţara

noastră. Scopul principal este, ca

într-un interval de 8-12 ani,

România să revină între primele 10-

15 naţiuni la jocurile olimpice.

27. 40. Dupa articolul 344 se introduce un articol nou, articolul 345, cu

următorul cuprins:

„Art. 344

În cazul dizolvării unei federaţii sportive lichidarea patrimoniului

se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.”

28. Art. 35

(1) Federaţiile sportive naţionale sunt structuri

sportive de interes naţional, constituite prin

asocierea cluburilor sportive şi asociaţiilor

judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri

de sport.

(2) Potrivit prezentei legi federaţiile sportive

naţionale sunt persoane juridice de drept privat,

de utilitate publică, autonome,

neguvernamentale, apolitice şi fără scop lucrativ.

(3) Dobândirea personalităţii juridice se face în

41. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:: „Art. 35

(1) O federaţie sportivă poate dobândi statut de federaţie sportivă

naţională dacă funcţionează pentru o disciplină/ramură de sport

recunoscută de Comitetul Internaţional Olimpic şi dacă

îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:

a) are ca membri cel puţin 30 de cluburi sportive active și cel

puţin 600 de sportivi legitimaţi activi;

b) a participat la una dintre ultimele trei ediţii ale Jocurilor

Olimpice sau Jocurilor Olimpice de Tineret.

(2) Potrivit prezentei legi, federaţiile sportive naţionale sunt

structuri sportive de interes naţional și de utilitate publică.

(3) Data dobândirii statutului de federaţie sportivă naţională este

data emiterii de către Ministerul Tineretului şi Sportului a

Brevetului de Federaţie Sportivă Naţională.

16

condiţiile legii.

(4) Brevetul de Federaţie Sportivă Naţională se înregistrează într-

o secţiune specială a Registrului Sportiv.

(5) Statutul de federaţie naţională este supus confirmării anuale

din partea Ministerului Tineretului şi Sportului. Refuzul

confirmării statului de federaţie sportivă naţională şi retragerea

Brevetului de Federaţie Sportivă Naţională se face atunci când

federaţia sportivă nu mai întruneşte una dintre condiţiile

prevăzute la alin. (1), litera a) şi litera b). De asemenea, statutul

de federaţie sportivă naţională se pierde oricând în cazul în care

disciplina/ramura de sport pentru care funcţionează federaţia

sportivă naţională încetează să mai fie recunoscută de Comitetul

Internaţional Olimpic.

(5) Procedura emiterii, confirmării şi retragerii Brevetului de

Federaţie Sportivă Naţională se stabileşte prin regulamentul de

aplicare a prezentei legi.”

29. Art. 36

(1) Federaţiile sportive naţionale se vor

constitui numai cu avizul expres al

Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Pentru o ramura de sport se poate

constitui, în condiţiile legii, o singura

federaţie sportivă naţională.

(3) Prin excepţie, se pot constitui Federaţia

sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi

Comitetul Naţional Paralimpic, pentru

persoanele cu nevoi speciale, ca persoane

juridice de drept privat, de utilitate publică,

având ca membri persoane fizice şi persoane

juridice cu activitate specifică în domeniu.

(4) Modificarea statutelor sau a actelor

constitutive ale federaţiilor sportive naţionale

este supusă procedurilor prevăzute de lege,

după ce s-a obţinut avizul expres al

Ministerului Tineretului şi Sportului.

(5) Federaţiile sportive naţionale se

organizează şi funcţionează în baza statutului

42. Articolul 36 se abrogă.

17

propriu elaborat în conformitate cu

prevederile prezentei legi şi cu statutele

federaţiilor internaţionale corespondente.

(6) Înfiinţarea federaţiilor sportive naţionale

sau modificarea statutelor şi a actelor

constitutive ale acestora, fără respectarea

dispoziţiilor alin. (1) şi (4), este nulă de drept.

30. Art. 37

(1) Federaţiile sportive naţionale au următoarele

atribuţii principale:

a) elaborează strategia naţională de dezvoltare a

ramurii de sport şi controlează aplicarea acesteia

de către membrii afiliaţi;

b) organizează, conduc, controlează şi

supraveghează activităţile şi competiţiile sportive

oficiale la nivel naţional, în baza statutelor şi

regulamentelor adoptate;

c) organizează şi coordonează întreaga activitate a

arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea,

perfecţionarea continuă, clasificarea şi

promovarea acestora, pe baza unui regulament

propriu de funcţionare;

d) elaborează şi realizează planurile de pregătire şi

de participare a sportivilor de performanta români

din cadrul reprezentativelor naţionale la

competiţiile internaţionale;

e) exercită puterea disciplinară în termenii

prevăzuţi de prezenta lege şi potrivit statutelor şi

regulamentelor proprii;

f) organizează sau tutelează competiţiile oficiale

cu caracter internaţional care au loc pe teritoriul

României, cu avizul Ministerului Tineretului şi

Sportului;

g) colaborează cu Ministerul Tineretului şi

Sportului, cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi

Inovării şi/sau cu instituţiile din structurile

acestora pentru formarea şi perfecţionarea


Pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 343, federaţile sportive

naţionale sunt autorităţi competente, acolo unde legea specifică și

au atribuţii în ceea ce privește formarea, pregătirea și

perfecţionarea specialiștilor, indiferent de forma de exercitare a

profesiei, pe ramuri de sport.”

18

specialiştilor din domeniul sportului;

h) promovează măsurile de prevenire şi control al

folosirii substanţelor interzise şi al metodelor

neregulamentare, destinate să mărească în mod

artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să

modifice rezultatele competiţiilor organizate

direct la nivel naţional, în concordanţă cu

reglementările federaţiilor internaţionale, ale

Comitetului Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei

Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce

contravin reglementărilor mai sus menţionate

sunt nule de drept;

i) întreprind măsuri pentru prevenirea şi

combaterea violenţei, precum şi pentru

promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei

în activitatea sportivă.

(2) Federaţiile sportive naţionale asigura

reprezentarea României în competiţiile sportive şi

în organismele internaţionale la care sunt afiliate.

31. Art. 38

(1) Federaţiile sportive naţionale se înscriu în

Registrul sportiv, pentru obţinerea Certificatului

de identitate sportivă.

(2) Federaţiile sportive naţionale se pot afilia la

federaţiile sportive internaţionale, la alte foruri

europene sau mondiale, pe baza avizului dat de

Ministerul Tineretului şi Sportului.

44. Articolul 38 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.38

(1) Prin excepţie de la prevederile prezentei legi, sunt asimilate

federaţiilor sportive naţionale Federaţia sportivă naţională

«Sportul pentru toţi» şi Comitetul Naţional Paralimpic, pentru

persoanele cu nevoi speciale, ca persoane juridice de drept privat,

de utilitate publică, având ca membri persoane fizice şi persoane

juridice cu activitate specifică în domeniu.”

(2) Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi» şi Comitetul

Naţional Paralimpic îşi desfăşoară activitatea pe bază de

programe naţionale, finanţate prioritar de la Guvern.”

32. Art. 39

(1) Federaţiile sportive naţionale au organisme

proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi

patrimoniului, constituite conform legii, precum

şi propriilor statute şi regulamente.

(2) Federaţiile sportive naţionale se supun

verificărilor financiare, potrivit legii şi statutelor


19

proprii.

(3) Federaţiile sportive naţionale dispun de

bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia

contracte de împrumut şi pot elibera titluri de

credit, cu condiţia ca aceste acte juridice să fie

încheiate pentru realizarea obiectului de

activitate.

(4) Federaţiile sportive naţionale pot greva sau

înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate

total sau parţial din fonduri publice, prin

programe, sau pot schimba destinaţia acestora

numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi

Sportului.

33. Art. 40

În cazul dizolvării unei federaţii sportive

naţionale lichidarea patrimoniului se face potrivit

dispoziţiilor legale în vigoare.


34. Art. 41

Federaţia sportivă naţională «Sportul pentru toţi»

şi Comitetul Naţional Paralimpic beneficiază de

drepturile şi de obligaţiile federaţiilor sportive

naţionale şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de

programe naţionale, finanţate prioritar de la

Guvern.


35. Art. 46

(1) ............................................................................

a) competenţelor date de lege pentru exercitarea

dreptului de supraveghere şi control al

structurilor sportive de către organul

administraţiei publice centrale de specialitate

pentru sport;

48. La articolul 46, alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins: „a) competenţelor date de lege Ministerului Tineretului şi

Sportului pentru exercitarea dreptului de supraveghere şi control

cu privire la structurile sportive”;

36. Art. 48

(1) Revocarea recunoaşterii funcţionării oricărei

structuri sportive este de competenţa Agenţiei

Naţionale pentru Sport şi se va produce în

următoarele cazuri:

a) scopul sau obiectul de activitate al structurii

sportive respective a devenit ilicit, contrar


(1) Suspendarea temporară a Certificatului de identitate sportivă

se dispune, prin ordin al ministrului tineretului şi sportului, în

următoarele cazuri:

a) cazul prevăzut la art. 342 alin. (2);

b) cazul prevăzut la art. 342 alin. (4);

textul propus precizează, fără

echivoc, condiţiile de suspendare

temporară a Certificatului de

identitate sportivă, respectiv a

Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională. De asemenea, se stabilesc

condiţiile de revocare a

20

bunelor moravuri, ordinii publice şi siguranţei

naţionale;

b) structura sportivă, fără a fi autorizată,

urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a

constituit şi pe care l-a declarat;

c) deciziile adunării generale sunt luate cu

încălcarea dispoziţiilor statutare, actelor

constitutive şi ale legii;

d) revocarea de drept a recunoaşterii funcţionarii,

ca urmare a dizolvării şi lichidării unei structuri

sportive.

(2) Revocarea recunoaşterii funcţionarii unei

structuri sportive se face prin ordin al ministrului

tineretului şi sportului, pe baza constatărilor

rezultate din supravegherea şi controlul organelor

enunţate la art. 46 şi are ca efect, după caz,

suspendarea temporară a Certificatului de

identitate sportivă sau radierea din Registrul

sportiv a structurii sportive respective.

(3) Împotriva ordinului de revocare a

recunoaşterii funcţionarii unei structuri sportive,

cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. d),

cel care se considera nedreptăţit se poate adresa

instanţei de judecata în termen de 30 de zile.

(4) De la data declanşării acţiunii de atac

menţionate la alin. (3) şi până la pronunţarea

hotărârii definitive a instanţei de judecata ordinul

de suspendare temporară a Certificatului de

identitate sportivă sau de revocare a structurii

sportive în cauza se suspenda.

(5) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) Ministerul

Tineretului şi Sportului sesizează instanţa

competenta, în vederea pierderii personalităţii

juridice a structurii sportive.

c) hotărârile adunării generale sunt luate cu încălcarea

dispoziţiilor statutare, actelor constitutive sau ale legii;

d) structura sportivă îşi desfăşoară activitatea cu nerespectarea

prevederilor propriului statut sau ale dispoziţiilor prezentei legi;

e) structura sportivă nu respectă sau nu pune în aplicare

prevederile legale privind prevenirea şi combaterea dopajului în

sport.

(2) Pe durata suspendării Certificatului de identitate sportivă se

suspendă orice sprijin financiar de la bugetul de stat sau de la

bugetul local, după caz, și nu se mai autorizează participarea la

competiţiile internaţionale oficiale.

(3) Pentru federaţiile sportive naţionale, suspendarea

Certificatului de identitate sportivă are drept consecinţă și

suspendarea, pe aceeaşi durată, a Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională.”

Certificatului de identitate sportivă.

Modalităţile de suspendare,

respectiv de revocare a

Certificatului de identitate sportivă

şi a Brevetului de Federaţie Sportivă

Naţională sunt armonizate cu

celelalte modificări şi completări

introduse.


(1) Ordinul de suspendare temporară a Certificatului de

21

identitate sportivă al unei structuri sportive se emite în baza

constatărilor rezultate în urma supravegherii şi controlului

organelor menţionate la art. 46 sau, după caz, la solicitarea

motivată a Agenţiei Naţionale Antidoping.

(2) Durata suspendării Certificatului de identitate sportivă nu

poate fi mai mică de 30 de zile şi mai mare de 90 de zile.

(3) Cu excepţia cazului prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a),

suspendarea Certificatului de identitate sportivă al unei structuri

sportive poate înceta anterior duratei dispuse prin ordinul

ministrului tineretului şi sportului, dacă structura sportivă face

dovada înlăturării cauzei care a determinat suspendarea.

(4) Certificatul de identitate sportivă al structurii sportive se

revocă de drept în cazul în care suspendarea a fost dispusă pentru

unul dintre motivele prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. b)-e), iar

structura sportivă nu comunică Ministerului Tineretului şi

Sportului, până la data expirării termenului suspendării, dovada

înlăturării cauzei care a determinat suspendarea.”


(1) Măsura suspendării temporare a Certificatului de identitate

sportivă, dispusă în condiţiile art. 48 şi art. 481, poate fi contestată

la instanţa competentă în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Contestaţia suspendă executarea măsurii dispuse până la data

soluţionării definitive a acesteia.”


(1) În cazul dizolvării unei structuri sportive, radierea din

Registrul sportiv operează de drept.

(2) O structură sportivă se dizolvă, prin hotărâre judecătorească,

la cererea Ministerului Tineretului şi Sportului, în cazul prevăzut

la art. 481 alin. (4).

(3) O structură sportivă se dizolvă prin hotărâre judecătorească,

la cererea oricărei persoane interesate, în cazul în care scopul sau

obiectul de activitate al structurii sportive a devenit ilicit, contrar

bunelor moravuri, ordinii publice sau siguranţei naţionale.”

22

40. Art. 49

(2)

............................................................

b) federaţiile sportive naţionale, pentru cluburile

sportive, asociaţiile judeţene şi ale municipiului

Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile profesioniste

şi cluburile sportive profesioniste din ramura de

sport respectiva.

53. La articolul 49, alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: „b) federaţiile sportive, pentru cluburile sportive, asociaţiile

judeţene şi ale municipiului Bucureşti, pe ramuri de sport, ligile

profesioniste şi cluburile sportive profesioniste sau pentru orice

altă formă de exercitare a profesiei din cadrul ramurii de sport

respective.”

41. Art. 59

(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul

liceelor cu program sportiv, în condiţiile legii.

Instructorii sportivi se pot forma şi prin cursuri

organizate de direcţiile pentru tineret şi sport

judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de

alte persoane juridice interesate, în condiţiile

legii.

54. Alineatul (3) al articolului 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) Instructorii sportivi se formează în cadrul liceelor cu

program sportiv, în condiţiile legii. Instructorii sportivi se pot

forma şi prin cursuri organizate de alte persoane juridice

interesate, în condiţiile legii.”

42. Art. 60

55. La articolul 60, după alineatul (2) se introduce un alineat nou,

alineatul (3), cu următorul cuprins: „(3) Reglementarea calificării de instructor sportiv se face prin

ordin al ministrului tineretului și sportului.”

43. Art. 64

(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o

medalie de aur, de argint sau de bronz în probele

individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor

Olimpice, al Jocurilor Paralimpice sau o medalie

de aur la campionatele mondiale şi europene de

seniori, probe olimpice ori paralimpice, are

dreptul, la cerere şi cu confirmarea Ministerului

Tineretului şi Sportului, la o rentă viageră.

(11) Sportivul de performanţă care a obţinut o

medalie de aur la campionatele mondiale şi/sau

campionatele europene de seniori, la o probă

sportivă ce a fost inclusă cel puţin o dată în

programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor

Paralimpice, are dreptul, la cerere, la o rentă

viageră.

56. Alineatul (1) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Sportivul de performanţă care a obţinut o medalie de aur, de

argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe

din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o

medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori

la o probă sportivă individuală sau pe echipe ce a fost inclusă cel

puţin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor

Paralimpice, are dreptul, la cerere, la o rentă viageră.”

57. Alineatul (11) al art. 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(11) Poate beneficia de rentă viageră în condiţiile alin. (1)

sportivul de performanţă care îndeplinește cumulativ

următoarele condiţii:

a) s-a retras din activitatea sportivă;

b) a împlinit vârsta de 30 de ani, cu excepţia celor aflaţi în

incapacitate de muncă, dovedită în condiţiile legii;

c) are cetăţenie română, atât la data obţinerii performanţelor

Actualele prevederi ale Legii nr.

69/2000 privind modul de calcul al

rentei viagere sunt neclare, lăsând

loc la diferite interpretări.

Modificările propuse stabilesc un

mod de calcul clar, precis, fără

echivoc şi plafonează nivelul maxim

al rentei viagere la 5 salarii medii

brute. Astfel, modificarea propusă

elimină orice neclaritate privind

modul de calcul, precum şi unele

inechităţi privind nivelul rentei

viagere raportat la performanţele

obţinute.

Se introduc şi condiţiile cumulative

pe care trebuie să le îndeplinească

un sportiv de performanţă care a

obţinut rezultate deosebite pentru a

23

(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive,

din renta viageră, calculată potrivit prevederilor

alin. (2), drepturile lunare se acordă din 1,5 salarii

medii brute pe economie, după cum urmează:

a) - 100% pentru prima medalie de aur obţinută la

jocurile olimpice sau la jocurile paralimpice;

- 80% pentru prima medalie de argint obţinută la

jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau

pentru prima medalie de aur obţinută la

campionatele mondiale;

- 70% pentru prima medalie de bronz obţinută la

jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau

pentru prima medalie de aur obţinută la

campionatele europene;

b) 50% din valoarea indemnizaţiei

corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a) pentru

medaliile de aur şi argint obţinute la jocurile

olimpice, la jocurile paralimpice şi pentru

medaliile de aur obţinute la campionatele

mondiale sau la campionatele europene.

(6) Pentru sportivii care cumulează titlul de

campion sau vicecampion olimpic ori paralimpic

cu cel de campion mondial sau european ori titlul

de campion mondial cu cel european, renta

viageră acordată pentru cea mai bună performanţă

se cumulează cu cea pentru performanţa

inferioară, potrivit nivelurilor prevăzute la alin.

(5) lit. b).

sportive cât și la data solicitării și acordării rentei viagere;

d) performanţele sportive pentru care solicită rentă viageră au

fost obţinute concurând pentru România.”

58. Alineatul (5) al articolului 64 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) În funcţie de nivelul performanţei sportive, din renta

viageră, calculată potrivit prevederilor alin. (2), drepturile lunare

se acordă din 1,5 salarii medii brute pe economie, după cum

urmează:

a) - 100% pentru o medalie de aur obţinută la jocurile olimpice

sau la jocurile paralimpice;

- 80% pentru o medalie de argint obţinută la Jocurile Olimpice

sau Jocurile Paralimpice ori pentru o medalie de aur obţinută la

campionatele mondiale;

- 70% pentru o medalie de bronz obţinută la Jocurile Olimpice

sau Jocurile Paralimpice ori pentru o medalie de aur obţinută la

campionatele europene;

b) Pentru sportivii care cumulează două sau mai multe medalii

dintre cele prevăzute la litera a) renta viageră se calculează astfel:

- pentru prima cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul

prevăzut la litera a)

- pentru fiecare dintre celelalte medalii, de valoare egală și/sau

inferioară, se acordă 50% din cuantumul prevăzut la litera a).

c) Valoarea maximă a rentei viagere calculată potrivit literei b)

nu poate depăși echivalentul a cinci câștiguri salariale medii

brute.”

59. Alineatul (6) al articolului 64 se abrogă.

beneficia de rentă viageră, respectiv

s-a retras din activitatea sportivă, a

împlinit vârsta de 30 de ani, are

cetăţenie română, atât la data

obţinerii performanţelor sportive

cât şi la data solicitării şi acordării

rentei, iar performanţele sportive

pentru care solicită rentă viageră au

fost obţinute concurând pentru

România. Toate aceste completări

nu sunt prevăzute în actualul text

de lege, fapt ce poate genera

confuzii. Introducerea limitei de

vârstă pentru acordarea rentei

viagere, cu excepţia situaţiilor de

incapacitate de muncă, dovedită în

condiţiile legii, urmăreşte

stimularea sportivilor de

performanţă să-şi construiască o

carieră profesională după retragerea

din activitatea sportivă, precum şi

descurajarea retragerii premature

din activitatea de performanţă.

24


(1) În cazul retragerii de către organismul internaţional

competent, din orice cauză, a medaliei sau a medaliilor în

considerarea căreia/cărora sportivului i-a fost acordată sau, după

caz, majorată renta viageră, dreptul la rentă viageră încetează sau,

după caz, se recalculează de drept cu începere de la data primirii

de către Ministerul Tineretului şi Sportului a comunicării oficiale

din partea federaţiei sportive pe care sportivul o reprezintă. Sub

sancţiunea suportării de către federaţia sportivă a daunelor

cauzate prin întârziere, comunicarea către Ministerul Tineretului

şi Sportului se face în termen de cel mult 5 zile de la data la care

federaţia sportivă este înştiinţată de federaţia sportivă

internaţională asupra retragerii medaliei/medaliilor. În acest caz,

sportivul are obligaţia restituirii, cu începere de la aceeaşi dată, a

tuturor sumelor încasate cu titlu de rentă viageră pentru

medalia/medaliile retrasă/retrase.

(2) De asemenea, dreptul la rentă viageră încetează în cazul:

a) pierderii de către sportiv a cetăţeniei române, cu începere de la

data pierderii acesteia;

b) decesului sportivului, cu începere de la data decesului.

(3) Intervenirea situaţiilor prevăzute la alin. (2) se comunică în

scris, în termen de 15 zile, Ministerului Tineretului şi Sportului

de către sportiv sau, respectiv, moştenitorii acestuia, împreună cu

copia dovezii pierderii cetăţeniei sau, respectiv, certificatului de

deces. Sumele încasate cu titlu de rentă viageră după data

prevăzută la alin. 2 sunt supuse restituirii.”

Prin noul text se stabilesc şi

situaţiile de încetare a dreptului de

rentă viageră, aspect nereglementat

în prezent.

45. Art. 66

Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe

ramuri de sport, beneficiază şi de celelalte

drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire

la sindicate.


Sportivii profesionişti, asociaţi în sindicate pe ramuri de sport,

beneficiază şi de celelalte drepturi conferite de Legea 62/2011 a

dialogului social.”

46. Art. 67

(5) Structurile sportive fără scop lucrativ sunt

scutite de impozite şi taxe locale.

62. Alineatul (5) al articolului 67 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) Structurile sportive fără scop lucrativ de drept public, de

drept privat și Comitetul Olimpic și Sportiv Român sunt scutite

de impozite şi taxe locale.”

Se introduce şi Comitetul Olimpic

şi Sportiv Român

25


(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive provin din:

a) sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi

înscrise în contractele încheiate cu organele administraţiei

publice locale;

b) venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură

cu scopul şi obiectul de activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit prevederilor

statutelor şi regulamentelor proprii;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne și internaţionale

ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanţare a activităţii

sportive pentru copii și juniori, inclusiv a celor din cluburile

școlare

f) alte venituri, în condiţiile legii;

g) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

h) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în

patrimoniul acestora.

(2) Pe lângă sursele de finanţare prevăzute la alin. (1), federaţiile

sportive naţionale beneficiază de sume destinate finanţării

programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate

cu organele administraţiei publice centrale.”

Se armonizează cu celelalte

prevederi privind federaţiile

sportive şi federaţiile sportive

naţionale

48. Art. 71

(1) Sursele de finanţare a federaţiilor sportive

naţionale provin din:

a) sume destinate finanţării programelor sportive

proprii şi înscrise în contractele încheiate cu

organele administraţiei publice centrale sau

locale, după caz;

b) venituri obţinute din activităţi economice

realizate în legătura cu scopul şi obiectul de

activitate ale acestora;

c) cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi, potrivit

prevederilor statutelor şi regulamentelor proprii;

d) donaţii şi sponsorizări;

e) abrogată;

64. Alineatul (1) al art. 71 se abrogă.

26

f) 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi

internaţionale ale sportivilor, care se constituie în

sursă de finanţare a activităţii sportive pentru

copii şi juniori, inclusiv a celor din cluburile

şcolare;

g) alte venituri, în condiţiile legii;

h) sume rămase din exerciţiul financiar precedent.

i) venituri obţinute din valorificarea bunurilor

aflate în patrimoniul acestora.

49. Art. 73

(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca

societăţi comerciale sportive pe acţiuni realizează

venituri proprii din activităţile prevăzute la art.

31 alin. (1).

65. Alineatul (1) al articolului 73 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăţi

comerciale sportive pe acţiuni realizează venituri proprii

conform prevederilor art. 31 alin. (3).”

Se armonizează cu celelalte

modificări şi completări

50. Art. 86

(2) Pentru punerea în aplicare a politicii şi

acţiunilor cuprinse în Programul naţional

antidoping se înfiinţează Agenţia Naţională

Antidoping, instituţie publică cu personalitate

juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de

primul-ministru, prin Cancelaria Primului-

Ministru, finanţată din venituri proprii şi

subvenţii acordate de la bugetul de stat.

(3) Agenţia Naţională Antidoping elaborează şi

pune în aplicare Programul naţional antidoping,

conform prevederilor Convenţiei antidoping a

Consiliului Europei, Agenţiei Mondiale

Antidoping şi Codului mondial antidoping.

Programul naţional antidoping se aprobă prin

ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru

Sport.

(4) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile

Agenţiei Naţionale Antidoping se stabilesc prin

hotărâre a Guvernului.

(5) Normele tehnice privind organizarea şi

desfăşurarea controlului doping şi sancţiunile care

se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite că

sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în

66. Alineatul (2) al articolului 86 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(2) Toate structurile sportive au obligaţia să întreprindă măsuri

pentru prevenirea dopajului în sport și să respecte toate

reglementările legale privind prevenirea și combaterea dopajului

în sport.”

67. La articolul 86, alineatele 3-5 se abrogă

Se armonizează cu prevederile Legii

nr. 227/2006 privind prevenirea şi

combaterea dopajului în sport,

republicată cu modificările şi

completările ulterioare

27

conformitate cu reglementările federaţiilor

sportive internaţionale, ale Comitetului

Internaţional Olimpic şi ale Agenţiei Mondiale

Antidoping.

51. Art. 89

a) cu amendă de la 6.000.000 lei la 30.000.000 lei,

pentru persoane juridice, şi cu amendă de la

3.000.000 lei la 15.000.000 lei, pentru persoane

fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

.........................................................................

c) cu amendă de la 6.000.000 lei la 15.000.000 lei,

pentru persoane juridice, şi cu amendă de la

3.000.000 lei la 9.000.000 lei, pentru persoane

fizice, faptele prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);

68. La articolul 89, alineatul (1), literele a) și c), se modifică şi vor avea următorul cuprins: „a) cu amendă de la 600 lei la 3.000 lei, pentru persoane juridice,

şi cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, pentru persoane fizice,

faptele prevăzute la art. 88 lit. a)-c);

..............................................................................

c) cu amendă de la 600 lei la 1.500 lei, pentru persoane juridice, şi

cu amendă de la 300 lei la 900 lei, pentru persoane fizice, faptele

prevăzute la art. 88 lit. g) şi h);”

Se actualizează sumele

52. Art. 93

Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6) ale art.

36 alin. (2) şi ale art. 42 alin. (7) determina

nulitatea actului de înfiinţare a structurii sportive

în culpa.


Nerespectarea dispoziţiilor art. 34 alin. (6), ale art. 341 alin. (6) şi

ale art. 42 alin. (7) determină nulitatea actului de înfiinţare a

structurii sportive în culpa.”

Art. II. La articolul 13 alineatul (4) și alineatul (5), articolul 14 alineatul (21), alineatul (4), alineatul (6), alineatul (7), alineatul (8), alineatul (9) și alineatul (10), articolul 16,

articolul 18 alineatul (1) litera j), articolul 21 alineat 1 lit. e), articolul 31 alineatul (1), articolul 34 alineatul (1), și alineatul (5), articolul 42 alineatul (4), alineatul (5),

alineatul (6) și alineatul (9), articolul 46 alineatul (1), articolul 50, articolul 60 alineatul (1), articolul 65 alineatul (3), articolul 80 alineatul (14), articolul 82, articolul 85

alineatul (1) și articolul 88, literele a) și e), sintagmele „federaţie sportivă naţională” şi, respectiv, „federaţii sportive naţionale” se înlocuiesc cu sintagmele „federaţie

sportivă” şi, respectiv, „federaţii sportive”.

Art. III. În tot cuprinsul Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare:

Sintagma „Agenţia Naţională pentru Sport” se înlocuieşte cu „Ministerul Tineretului şi Sportului”;

Sintagma „Federaţia Sportului Şcolar şi Fereraţia Sportului Universitar” se înlocuieşte cu „Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar”;

Sintagma „Ministerul Educaţiei, Cercetării Ştiinţifice şi Inovării” se înlocuieşte cu „Ministerul Educaţiei Naţionale și Cercetării Știinţifice”;

Sintagma „Comitetul Olimpic Român” se înlocuieşte cu „Comitetul Olimpic şi Sportiv Român”;

Sintagma „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale” se înlocuieşte cu „Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice”.

Art. IV. În termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr.

69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Tineretului şi Sportului elaborează şi propune spre aprobare Guvernului modificarea şi completarea

corespunzătoare a regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001.

28

Art. V. În termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr.

69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se iniţiază procedura de preschimbare a Certificatelor de identitate sportivă ale federaţiilor sportive şi de acordare a

Brevetelor de Federaţie Sportivă Naţională.

Art. VI. Rentele viagere aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi de modificare și completare a Legii educaţiei fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și

completările ulterioare, se recalculează în conformitate cu dispoziţiile articolului 64. Renta viageră rezultată în urma recalculării nu poate fi mai mică decât cea aflată în

plată la data intrării în vigoare a prezentei legi de modificare și completare a Legii educaţiei fizice și sportului nr. 69/2000.

Art. VII. Dispoziţiile alineatului 11 litera b) al art. 64 nu se aplică sportivului de performanţă care, în mod întemeiat, a formulat cerere pentru acordarea rentei viagere

anterior intrării în vigoare a prezentei legi de modificare şi completare a Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă

plata acesteia nu a avut loc sau a fost suspendată ca urmare a revenirii titularului în activitatea sportivă.

Art. VIII. În termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi, Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 se republică, dându-se

textelor o nouă renumerotare.

TABEL COMPARATIV - mts.romts.ro/wp-content/uploads/2016/06/Initativa-legislativa-Lege-69... · prin...

Documents

Transcript of TABEL COMPARATIV - mts.romts.ro/wp-content/uploads/2016/06/Initativa-legislativa-Lege-69... · prin...