J L X Ì I Z I VI. ISTr. 30 31 •4: pagini Xjeì 2 2 1 - 2 8 I t a l i e 1 9 4 0

rOftlE 5nPTfiMfiNfiLĂ P E N T R U P O P O R

D I R E C T O R : Pr. VASILE CHINDRiŞ

Redacţia şi Administraţia

Cluj, Str Chintâului Nr 51

A 8 0 N A M E N T E : Pe un an L e i Pe 6 Inni

Pe 3 iuni ,

ICO 50 3 0

In streinătate dublu, 'n America2 dolari

ÎNREGISTRATĂ LA TRIBUNALUL CLUJ S U B

Nr. 85.

Lumina în întunerec - Biruinţa in incercare Domnul a adua iaiâş pe hv în « tarea în

care a fost la început. Aceasta ne învaţă că durerile si suferinţele noastre au o mugite; ele sunt rânduite până la un timp hotărât, peste care nu pot trece

Da, putem fi liniştiţi. Câima corăbiei ce ne poartă prin apele durerii, este in mâna Celui,care, plin de milă, ne va duce in tu-rând, în portul mângâierii şi picii. Au fiţi îngrijoraţi, Zilele iernii nu au în conhni putere de a Bcutura cu frigul lor tspiu, <ici vin şi zilele de rară când suntem încălzip de razele puternice ale soarelui. Soarele nă­dejdii va răsări mai lvminca dvpi zilele de suferinţă şi dureri.

Câteodată, şi iimiul încercării este numai o pregătire pentiu timţul unui har begai. Marea, după creştere, nu stă aşa; apele ei se retrag liniştite îaapoi Inivnereevl noţţii nu ne Învăluie decât până la risiriiul soa­relui, care ae ridică biruitor, impiăştiitd lu­mina mângăitoare şi bucuroasă.

Domnul a adus pe Iov ierăş în starea lui dela începtt. Suferinţele noastre au un sfâr­şit, ele ajung la capăt, când Creatorul a ajuna la ţinta dorită cu noi De aceea ee apune: ,Rabdă până la sfârşit," Rabdă chiar şi când nil în\elegi roitul durerii şi încucini.

Când e noaptea mai adâncă Şi'ntunerecul mai greu, Când durerea te apasă Să nu ţi pierzi curajul iău După roaptea cea mai deasă Soarele ee va ivi Şî cu razele-i de aur Noaptea o va nimici.

S'a zia mai ava. că suferinţele ajung la sfârşit, când Creatorul a atins ţinta dorită

cu noi. In cazul lui Iov, era un lucru însemnat ca

Satan Bă fie învins, să fie bătut cu armele lai proprii, Bă n ajungă la cele aşteptate de el, dupăce i-se dăduse mâna liberă asupra iu; Iov.

După dorinţa şi cererea satanei Domnul a ridicat mâna împotriva lui Iov. Încercarea ce la lovit, a fost din cele mai grele. Dar credinţa lui puternici, 1-a ţinut în picioare. Când nu mai avea nimic, când totul era pier­dut, el a învins pe cel râu cu cuvintele: «Ştiu că Răscumpărătorul meu este viu*. învin­gând pe Satan, lupta a luat sfârşit. Vrăjma­şul a foit ruşinat. Scopul a /ost atins. Biruin ţa e câştigată. Mai mult, satan n'a maiadua pâră împotriva lui lev, care l-a ruşinat pe totdeauna.

Mare furtuiă l-a scuturat pe palmierul

acesta , d a r n'a fost acoa din rădăcini, ci a râmaa cu fruntea sus. Teribil a foat focul care l-a încercat, dar el n'a putut miatui aurul; a ara doar sgura, ceeace e nefolositor. In toate acestea, credinţa a biruit Bătălia a foat câştigată, fiindcă Iov s'a rezemat în totul pe Dumnezeu.

Apoi, încă ceva s'a petrecut în aceas ta , Numele Celui Atotputernic a fost slăvit. Stea­gul Său a fost văzut fâlfăind plin de glorie, în toată lupta grea ce s'a dat, Domnul a dat suferinţe grele robului Său, dar la şi ajutat în toate, astfel că totul a ajuns 7a un sfârşit ban. Peste tot, Numele lui Dumnezeu este preamărit în toate suferinţele lui Iov.

Pe lângă acestea, Domnul a ajuna încă o ţintă în încercarea aceasta, iov a ajuna la sfinţenie prin auferinţă Spiritul lui a fost curăţit de lauda de sine. Iov a foat mult is­pitit de păcatul acesta. Dar când ţinta de cu­răţie a foşi atinsă Domnul a iuat durerile lui.

Domnul senate argintul curăţit din foc. El nu pune greutăţi mai mari decât r o a t e pur­ta credinciosul său. Domnul aîntora 8uferin-ţele în binecuvântare Asemenea şi ţie iubi­tul meu care treci prin zile trista şi dure­roase. Domnul ra face să înflorească iarăşi via te; ogorul tău va produce iarăş din belşug. Vei lăuda iar pe Domnul în rândul celor fericiţi.

Nu lăsa ca descurajarea să pună stăpânire pe inima ta. Domnul te va ridica iarăş, • şi tu vei aduce roadă şi Mărire Numelui Său. Vei cânta s» tu apoi cu paalmistul: „Şi mi-ai prefăcut tânguirile în veselie, miai dealegat aacul de jale şi m'ai încins cu bucurie*. ( P r e l ) I. Marini

Diti f u r t U D à SAhăuri dintre scrisoare

De aici din depăifate rrelea-guii, vă trimit prin aceasta mică „solie" salutul nostru dr?g de Slăvit să fie Domnul Isus Bi­ruitorul.

Mulţumesc divinului nostru Tată ceresc, pentru toate lec­ţiile ce ni-Ie trimite, pentruca sunt bine încredinţat, că sunt spre folosul nestru (Rom. 8,28). Deşi nu înţelegem tctul a i im, atât lucrurile mai g re le (II Cor. 12.7-9) cât şi cele uşoare (13, 6-7). Fiindcă suniem sk,bi şi

vântul ne stă împotrivă, ne clă­tinam de atâtea ori (Faptele Ap. 27,14-20). -

Ce bine e să fii curajios chiar dacă nu s'ar ivi nici soarele nici stelele (vers 20). Chiar dacă am fi în adâncul mării (II Cor. 11,25). Că doar nu este aîlă perdere, decât a corăbei (Fap. Ap. 27,41; II Cor. 5,1). Au nu ne spune Ei . că un fir de păr nu cade fără ştirea Lui? Dar vai, cât suntem de slabi.

De- aceea vă reg stăruitor

să mă ajutaţi cu rugăciunile fr. voastre că rugăciunile ce sunt învesmântate în haina Credinţei şl a dra^Oatei sunt un dar ce l-a păstrat Dumnezeu pentru noi, şi prin'care ne putem ajuta până la cel mai îndepărtat spaţiu al pământului.

Ce tâh>i minunată este ru­găciunea. Prin ea copii lui Dumnezeu din toată lumea se pot întâlni sub arip--le- o.roti­toare ale Tatălui C t resc .

îlie Marini - Iunie K40

( 3

de P. I . GÂRLEftflU

Maică sfântă, te rog duìce \ Şi cu umilinţă, Pe păgânii toţi din lume Adu i la credinţă.

Mila ta e fără margini, Toate ea le poate. Strânge, Maică'ntr'o nădejde Neamurile toate.

Pentru Fiul tău, Stăpână. DA la toţi iubire Lume 'ntreagă să-I aducă Sfântă preamărire.

P a g . 2

Dumnezeu descoperit--sau marele Anonim? In căr ţ i le de filosofic şi metafi­

zică (cari vorbesc , d. spre t inele sufletului) ale unu i vestit poe t şi fi osoî dela no i , Lucian BIsga, se vo rbeş t e i d e s e o r i d e s p r e unu! numi t Marele Anonim.

A c e ; t mare A n o n i m fnu ştiu C ne, n e c u n o s c u t ) este pen t ru d o m n u l filosof ch ia r D u m n e r e u .

Poe tu l n ar zice că nu este Dum­nezeu, dar din n u m e l e ce-i dă ş> d n celea ce-i p u n e pe samă, d o v e -şte câ i n t r ' adavâ r , "nu-L cunoaş te pe Du r.nezeu

A -.'asta nu- i . fireşte, op nia unuia s i ngu r , fiindcă pent ru mul ţ i Mosofi , D u m n e z e u e te tot mare le A n o n i m (necunoscut ) ca şi pen t ru greci i din Atena că ro ra ap. Pavei Ie-a p r o p o ­vădui? pe Hr t s ios şl pocă in ţa faţă de Dvmmczeu ca s ingura cale pentru a-L cunoaşte.

Cr.isid ceeace a scris un profesor d e s p r e mare l e A n o n i m , al filoso fului BJaga, mi am adus amin te de ceîc spuse ek st, Pavel în ep sa 1 către C o r i n t e n i , u n d e vo rb ind des­p re cei credincioşi şî de sp re în­ţelepţii lumii acesteia s p u n e , . , S e n s este:

Pierde voi înţelepciunea înţe­lepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi o voi nimici. Unde e înţeleptul? Unde e cărturarul^ Unde e pri ciujtorul acestui veac? N'a pros­

tit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia? Ca do vreme ce lumea prm înţelepciunea ei, n'a cunos­cut pe Dumnezeu, întru înţelep­ciunea .Iui Dumnezeu, bine a voit

PE VOI INŞIVA GEB&AŢ! Iriţi' atenţi prea iubiţi fraţi Pe v i înşivă 'ncercaţi Veniţi-vă toţi în fire Şi cerci'ţi-vl mai bine

Domnu-a zis seama luaţi La toate când ascultaţi Şi cuvântul Lui pliniţi Nu numai sVl auziţi

Lumea aceasta n-o iubiţi Cei al ei, voi nu 'primiţi Fucţi de poftele lumeşti Credinţa s'o urmăreşti

Voi să v'aduceţi aminte Cc s'a vestit mai 'nainte Dumnezeu în multe rânduri A vorbit în multe chipuri

Lor le-a fost descoperit Dar pentru noi a vorbit 5'aşlept!m cu mulţumire Scumpa noastră mântuire

51 lucrăm dar flecare In a Tatălui lucrare El la toţi va da un preţ !n palatul Său măre)

_ Latlş Gh

Maţi necurmat (Ps. 105,4 o.Mţi tu pe L-M aflai,

cunoşti! {loan

Dragă suflete, e*ie citeşti azestv /, Domnul Isus? L-ai găsit? (Ioan 1,41). £ trăieşti cu El?

Isus este prietenul tău şi tu să n i-L 15,14). Găutaţi-Mă şi veţi trăi— zice Ei (Anos 5,4).

Căutaţi ps Dorinul câtă vreme se, poate afla. Ghema-ţl-L câtă vreme este aproape! ( / s a / a , 55,6). El se lasă găsit şi aflat de noi, dacă-L căutăm .din toată inima. (Ier 29,13) „Mi voi lăsa să fiu găsit de voi", zice Domnul (vers 14).

Dacă ridicăm spre El mani curate, fără mânie şi în­doială (1 Tim. 2,8), EI însuşi va veni şi ne va mântui (Isaia 3,5,4). Domnul Isus vrea să vină Ia no; să cineze cu noi şi noi cu El (Apoc. 3,20) şi tu să stai nepăsător fratele meu!'? Dânsul doreşte inima, noastră (Prov. 23,20) ca să facă Luişi locaş sfinţii (1 Cor. 3,16). Deschide, frate şi soră, deschide-I Domnului Isus inima ta. Trage înapoi zăvorul ca Lidia (Fapt. 16,14), ca să între la tine în casa vieţii tale, Isus Mielul cel blând. O pace dulce şi sfântă îţi va aduce acest Oaspete scump. 0, prîmeşte-L nu-L lăsa afara sufletul ţi-1 alină!..

Vei striga şi tu, iubitul meu, cu lacrimi de bucurie ca Tom a: „ Domnul meu şi Dumnezeul meu!" (loan 20,28) Nu mă mai despart de Tine, căci Isuse Te iubesc... Pre­dă-te lui Isus chiar az (Evrei 3,7). Nu-ţi împietri inima la strigătul Lui dulce: „Vino după Mine" (Matei 9,9). B I.

Domnul să mântuiwcă pe c e i credincioşi prin nebun ia propt>-vâiairii era iii., Şi Dumnezeu" şi a alaa pe ceh nebune a lo lue mii ca să, faiă de ruşina pe cel îiţelepte, Dumnezsu şi-a a/93 p e cele slaba ale lumii ca si tacă da ruşina pe cela tari (l Corin-teni 1,19 2 0 ;

iar D o m n u l l-us a spus într 'o zi: Te la'id ps Tina, Pâr iuta, Doam­na al aeruljj şi al pim întul ui, că ai as-u-.i >' ateste lucruri de 2ai înţelapţi şi pn săpaţi, şi le-ai descoperit pruncilor fViat, 11 ,25)

• f a i i e i a cerului sunt ascunse de cei mândr i i , dar sa descopă r c e l o r smeriţi. Ce lor mândr i i , D u m n e z e u le sta Im? - t r i v i cUr celor s t i er i ţ i e .ii har f i ica- / 4 6). Pen t ru cei

înţelepţi si veaculu i , Di ia i r i îp îu e s e marele Anon im, dar^pentru s aer iţii c e i incioşi cari ¿1 c u m s : prin Îs u> H-ist os ste Ta t i i nostru .

11 cunoş t i ta cet i torule pe D u m ­nezeu ca Tata al t â u ? Vino la l l o v r i u i 13 a -s ţi : o a ' i - L s l ţi-L des :o );r.> ca sI-L cunoşt i , şi L vei cun >aşte fMatei 11 17)

1, m.

0 ZEU ASESTUi VEAC O zm noest'ii veac, Este şarpe înfovat Azi se vraa stăpân al lumii Chiar el, tată al minciunii Satana—ispititor Belzebul — Apolion

Qaută prin duh—mincinos A-nşela pe credincios Viclean, mare 'nşelător Mândru, crud—ucigător Numii şarpe ineht De D zeu blestemat

Satan în chip de lumină A vi rit în lume —ură Zilnic pune prigonire Şi pe-a D-lui-0ştire Acest „Antlcnst" prezis De credincioşi e învins

Eite mare întristare Ge vezi azi între popoare Că acum frate cu frate Se luptă—se dau la moarte Mulţi sunt tulburaţi de el De acel m&re mişel. 1. T.

Noil (JUa,, Sed QUO 3Z>-u.-rn.ă p e c a l e a - v e ş n i c i e i ( P s a l m . 1 3 9 , 1 1 ) Nou qua sed quo, este o vorbă

latinească, care însemnează că nu calea, ci ţinta ei este lucrul de că­petenie la care avem să ne gândim.

S. loan Gură de Aur, zice undeva : „Este bună calea, dacă ea te duce într'o cetate, chiar dacă această cale ar fi" numai o potecă întunecoasă, îngustă şi trecând prin hăţişuri; dacă însă ea duce la spânzurătoare, atonei t u este bună, chiar dacă ar fi cea mai frumoasă stradă dintr'un oraş*.

D r a g ă cetitorule, dă-mi voie să te 3treb: pe ce cale te găseşti şi care ste ţinta Ia care vei ajunge? Nu-ţi ste îngăduit să rămâi la răspunsul:

„Nu ştiu". In Evanghelie se vorbeşte de două căi, şi numai de două : calea Iată şi calea îngustă: una duce la pierzare, alta duce Ia vieaţă. Dacă nu eşti pe o cale, eşti pe cealaltă;

şi dacă n'ajtitigi Ia o ţintă, ajungi j îngusta, eşti pe caa l a t ă ; Ş< dacă la cealaltă Dac* nu eşti p-î calea • n'ajungi la vieaţă, ajungi la pierzare.

Vine apa Vine apa, se revarsă, în şivoaie'ngrozitoare D e furia ei ou toţii, ne păzim aici sub soare Vine apa valuri, valuri, spumegată nemiloasă, Dând navală peste sate intrând până şi în case.

Vine apa, frică mare pentru cei cei stau în cale: Dar mai sunt şi alte ape în a lumii noastre vale : Apele fărădelegii cari năvălesc şi ele, Insă nimeni nu mai strigă: vin apele cele rele!

Vine apa, te păzeşte, fugi de ea fratele meu Căci şi ea are putere dela bunul Dumnezeu. Insă fugi cu mult mai tare de a picatului greu valuri Şi din apa fârdelegii cată spre liman, spre maluri.

C. Tudusciuc

Faptsul că nu ştii pe ce c a h te găseşti şi unde ai să ajungi, este o dovadă sigură că eşti în îrttuaeri:» deci pe cale? iată care duce la pierzare. Apu:ă mai bine pe calea îngustă, care este Domnul Isus, ca să ajungi la vieaţă, adi:a la fericirea veşnică,

Roagă-te din toată inima: Cerce-tează-mă Dumnezeule şi vezi dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă pe ca­lea veşniciei (Ps . 139,23,24). Şi Ei îţi va arăta calea. El arată celor smeriţi calea Sa ( P i . 25, 10). Ş i călăuzeşte pe ce! credincioşi în locu­rile î ialte ale locuinţei Sale.

CITIŢI şi RĂSPÂNDIŢI foaia

VIEAŢA CREŞTINA

VIEAŢA CREŞTINĂ Pag. 3

V I N E Z I U A J U D E C A T Da, vine ziua judeca t i ! M e r g e m cu paşi

•repezi spre aceas-.a zi a socote l i lor din u r m ă ! Poţi nici i ă nu te g â n d e ş t i ia e a ; pute ţ i sâ

r â t e ţ i şi să bat jocori ţ i , a-ta. nu sch imbă n imic d n adevă ru l lui D u m n e z e u : Zs'na tot vine ! D u m n e z e u a ho tă râ t aceas tă zi şi de aceea va verii negreş i t .

A uita această zi, în emrvaza a cădea în cea m a i mare r.e.bunie — ca bogriul din Evanghe l ie , c ă ru i a nu 1-a păs t de m o rfe, cât t imp a trăit. D a r apoi a văzut cu groază că c e ce a tăgă­du i t şi u i t a t e i — era adevăra t , vai, prea adevăra t

Atunci însă era prea târziu ca să mai poată schimba ceva.

Cetitorule ! Odată este rânduit omului să moa­ră, iar după aceea vine judecata (Evrei 9 27) .

Ştii tu, că în fiecare zi te apropii de ziua a-ceast* mare şi nespus de tnsemnaă?

Cum vei da tu faţă cu Judecătorul, când te va chema la S i n e ? Eşti pregătit, sau nici nu te-ai gândit la acest lucru până acum?

Stai puţin şi te gând şte. Priveşte lucrurile în faţă. Pune-ţi în rânduia'ă viaţa şi înioarce-te la Dumnezeu Crede în Domnul Isus Hrrs'os, aşa cum a crezut păcă o sa şi tâlharul — din toată inima — şi predă iui viaţa t i păcătoasă. Sângele Lui curăţeşte orice .păcat (1 loan 1.7). Acest s?nge care s'a vărsat pentru p a c t e l e lumii (deci şi pentru al? tale), te va curaţi şi înoi, dându ţi, pu te rea să trăeşti o viaţă nouă.

Pr in Isus dobândeşti o iertare deplină, dobân­deşti siguranţă, bucuria, nădejdea şi asigurarea vie'.ii veşnice căci tuturor celor ce L-au primit le-a dat dreptul să se numească copii ai Iui D u m n e z e u ( loan 1,14).

Iar dacă ai dobândit iertarea, trăeşte de aici înainte cs un copi i al Iui Dumnezeu, lucrează n ascu tare de cuvântul Lui, trăeşte în apropie­

rea iui Dumnezeu. în El să faci t o t u l ; în EI să t răeşt i , în El să lucrezi, în El să vîezi.

Atunci poate veni ceasul din urmă cum o veni ; poţi merge cu fruntea sus Ia judeca tă ! . .

Tu treci , din moarte la vieaţă. O, voi cei cari chiţi aces'e rânduri* nu uitaţi :

Vine ziua judecăţii, în care trebne să dăm s o ­coteală despre tot ce am făcut — ş i d e c e n ' a m făcut de tot ce am vorbit — şi de ce n'am vorbi t . . Despre toate, va trebui să dăm soco­teală atun.'i.

Gândiţi-vă, cei ce nu v 'aţ i întors .'a Dumne­zeu, că v ine ziua judecăţii Nu mai staţi nepăsă­tori în păcatele voas t re , ca ziua aceas 'a vă prindă ca un hoţ, n e p r e g ă t i ţ i ! Pocă i ţ i -vă şi in-toarceţi-vă Ia Du nnezeu.

Gîndi ţ i -vă şi voi cei c redincioş i , că v ine ziua judecăţii , să nu vă Iă i s ţ i târâţ i în pâca i Oân­diţi-vă, că fără sfinţire, nimeni nu poate vedea faţa Iui Dumnezeu

Vine ziua j udecă ţ i i ! Nu uitaţi D u m n e z e u a hotărâ t această zi. Fiţi gata, c le i nu şt Şi când vine.

T o t d e a u n a g a t a în alte ţări sunt şcoli de Dumineca

pentru copii r n d e ei învaţă da mici s ă cunoască pe Domnul şi lucrurile credieţei pe cari trebuie să le ştie orice credincios.

Venind a : a s â dela o astfel de . a şcoală" , o fetiţa îi spunea mamei s a l e : „mamico, azi Ia şcoala de. Ouminecă am avut istoria înălţarii Domnului Isus la cer şi ne-a spus c ă Domnul Isns Hristos va veni ia­răş i , din nou, dar n'a spus când" .

— „Nici nu trebuie să ş t im", răspunse mima — „De c e ? " - zise copila — „Dar de ce vrei să ştii tu a tâ tea?"

— Ei, ca să mă pot pregăt i . — Şi ce ai vrea apoi să faci ? Copila se uită surâzând Ia mama

«a şi nu ştiu, ce să mai zică. înţelegi tu, zise mama dacă El ar

veni mâine. O da, am înţeles, trebuie să fim

totdeauna gata.

Două tabere cu" două devize^

Lumea e împărţită în două tabere, cari trăesc după două devize cu totul deosebite între ele şi cari nicicând nu se pot împăca între ele,

Deviza uneia este: Deviza celeilalte e . Ce-i foloseşte omului să câştige

toată lumea dacă-şi va perde su fletul său (Matei 16,26)

Să mâncăm şi să bem caci mâi­ne vom muri. Să trăeşti şi să te de-sfătezi, să te distrezi că doar vieaţa e aşa de scurtă.

Cei ce n'au credinţă şi cari nu trăesc decât pentru trup, fac parte din ceata celor ce «beau şi mănâncă".

Pentrucă dacă nu i vieaţă viitoare, este o nerozie să renunţi Ia viaţa aceasta trecătoare. După cum zice şi apostolul Pavel: dacă nădăjduim în Hristos numai pentru vieaţa aceasta, mai ticăloşi suntem decât toţi oamenii (I Corinteni 15,19)

Dar cei credincioşi, ştiu că este vieaţa vecinică, este răsplătire şi pedeapsă, de aceea nu-şi pun nădejdea în „lucrurile cari se văd" şl cari sunt trecătoare, ci în cele cari nu se văd şi cari sunt vecinice.

Tu iubite cetitorule, după care deviză trăieşti? (Spic, I. M.)

U n d e v a m e r g e t o a t a l u m e a

...„Apoi, unde va merge toată lu­mea, n.'oi duce şi eu... Ce s'o face cu cealaltă lume s'o face şi cu nina — astfel vorbesc mulţi în chip uşu­ratic şi nesocotit, când e vorba de moarte şi de vecinicie.

Dar ei zic aşa numai când moar­tea şi vecin'cia ii-se par încă foarte departe. Vorba aceasta nu aduefe însă nimănui nici o mângâiere în clipele din urmă,. Ea nu este decât o vorbă nesocotită cu care oamenii caută să scape de o gândire serioasă şi mai ales de o hotărâre serioasă. Ea nu dovedeşte decât întunerecul în care se găsesc şi nepăsarea faţă de sufletul şi de vecinicia lor.

Cele de aici, cum a zis cineva, pare că sunt, dar nu sunt; iar cele de dincolo pare că nu sunt, dar sunt. Cetitorule, nu fi între cei nesocotiţi.

Suferinţele de acum şi cele viitoare

Se spune câ un om bolnav de multă vreme, necăjit de boaiâ şi du­reri se gândea mereu cum va scăpa oda ia de suferinţele lui. Era tot ne­mulţumit şi cârtea adeseori împotriva suferinţei, care, zicea el „nu se mai

-gata". intr 'o noapte a venit la ei un înger

t a r e i a s p t s : Iată îţi pun înainte d o u ă chinuri, să-ţi alegi unul din «ie, care vrei. Ori mai stat un ar» în pat, ori dacă nu, 3 zile în iad şi apoi s'a terminat cu suferinţa.

O.iuii, sătul de boală, se gândi ..ă prea ar fi lung încă un an pe

pat; tot mai repede ar trece 3 zile fie şi în iad. Or fl mai grele, nu-i vorbă, dar vor trece mai repede.

— „Merg în iad pe cele 3 zile, zise el îngerului. Deci, îngerul î! luă zi i duse în iad şi lăsându-1 acolo plecă.

După o zi, îngerul s'a dus din nou la el.

Cum îi văzu, omul ii zise supărat: Se poate ca un înger să mintă?

— D . sigur că nu — ziceîagerul. — Cum? — vorbi din nou omul.

S'j-.it 1000 de ani de când m'ai adus aici şi mi-ai spus că voi sta numai 3 z i l e !

— Dar numai o zi a trecut — îi zise îngerul. Şi trebuie să msi trea­că încă două,'ca să se împlineas ă

sorocul. —- Oh, dar scoate-mă odată de

aici! Mai bine să sufăr încă o 100 de ani în lume decât să mai ră­mân o singură clipă aici — stngâ omul, ridicând spre ceruri mâinile rugătoare. — Grozavă trebuie sâ fie suferinţa despărţirii de Dumnezeu.

Fără îndoială, că orice osândit, ar alege, nu 100 ci 10C0 de ani de chir pe pământ, decât o singură zi în iad, dacă această alegere s'ar mai puie* face,

Dar oricine poate scăpa de osân­da de veci prin întoarcere» Ia Dom­nul Hristos, care a venit pentru cei păcătoşi. Şi oricine crede în El are vieaţa vecinică (fnan 5).

1 T E F A S A T O E I

Atât de rar se întâlneşte o dorinţă sinceră după mântuire; şl tocmai aceasta trebue să-l facă pe om să tremure, fiindcă de întrebarea că este sau nu mântuit, atârnă soarta vecinică a lui.

Dumnezeu ajută pe oricine. Insă nu sileşte pe nimeni Păcatul, e că oa­menii stau nepăsători. Şi nepăsarea aceasta îi' pierde, — Cum vom scăpai noi, dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare (ce ne-a fost descoperită prin Domnul Hristos) E-vrei 2,3)

Cetitorule, lasă nepăsarea şi întoar-ce-te ra Dumnezeu, apucă mântuirea cât mai e timp. 1. Arsw

România are un nou pern După demisia guvernului Tătărâscu, dl. Ing. loan Gigurtu a fast însărcinat cu formarea noului guvern — Nouii miniştrii

In ziua de 4 Iulie guvernul prezi­dat de dl. Consilier Regal Gh. Tă-tărescu şi-a înaintat demisia, care a îost primită.

Di. Ing. Ion Gigurtu, a format noul guvern, care se compune astfel: d. general Gh. Michail vicepreşe­dinte al consiliului de miniştrii. D. Mihail Manoilescu, ministru al afa­cerilor streine, d. Stan Ghi ţescu min. al Muncii şi Ocrotirilor Sociale d. ing. I o n M a c o v e î min. al Co­municaţiilor şi Lucrărilor Publice, d. G h . Leon min. al Econmiei Naţio­nale şi ad. interim la Finanţe, Agri­cultură şi Domenii şi Comerţ Exte­rior, d. gen. David P o p e s c u min. *1 Internelor, d. gen. C o n s t Nîcu-i e s c u min. al Apărării Naţionale, d. contraamiral N i c , Pă i ş min. al Aerului şi Marinei, d. H a n s Otto Roth min. al Minorităţilor, p. prof.

Horia S i m a min. al Cultelor şi Artelor, (demisionând. în locul d-lui H. Sima a fost numit dl. Radu Bu d i ş teanu) Dr. V. Gomoiu ministrul al Sănătăţii, d. Nichifor Crainic min. al Propagandei, d. N. Cara c o s t e a min. al Educaţiei Naţionale, d. Mihal Pr ipo ianu min, al în zestrării Armatei.

Subsecretari de Stat (subminiştrii): V. Stoica la Propagandă, V. f o n i şi Nap . Creţu la Educaţia Naţio­nală, dr. I. S i m i o n e s c u la săntate, Arhitect d. E n e s c u şi Aug. Bidi a n u la Finanţe, Prof. G. Strat la Economia Naţională, P. Nemoianu şi D . T o p o i u la Agricultură, d. gen. de Brigadă Dinulescu la Aer şi Ma* rină şi Petre Logezi la Interne.

Noul guvern a depus jurământul în prezenţa M. Sale Regelui în 4 Iulie ora 3 p. m.

Un război cu urmări mari Războiul marilor răsturnări

Ce se urmăreşte prin acest război — o nouă ordine în Eu­ropa şi în lume

ln timp ca luptele continuă, mai | a les pe mare şi în aer, Marile Can-celarJ europene, frământă de zor, planurile nouei organizaţii aîe Eu­ropei de mâine.

Ţelurile de răsboi ale axei sunt risturnarea v e c h d Europe d e m o ­cratice In fru ite cu Franţa şi A n -z.: ia şi organizarea nouei Europe, ?--.a cum o voiesc Germania şi i alia. Franţa a fost îngenunthiată A mm. axa vrea să s»pe şi n o r -mântul Angl ie i . Şi e jaeu de pre-*â£ut, cum va putea trece pe te grozavul hop care-i stă înainte, t u se lupta cu disperare, dar co'-nl cari s'au înfipt ln trupul ei o a>c sa sufere foarte greu.

S f a t u r i l e dela Berlin şi Miinchen

Sâpt. trecută, contele Ciano. mi­nistrul de externe al â italiei a vi-z ta t Berlinul, unde a avut câteva sfătuiri cu d i Hi.Ier si ahi condu­cători germani

In urmă a sosit şi Teleki prîm-ministru U -^arie i şi ministrul de externe Cs.ki . cari sau întâlnit şi ei cu conducătorii germani .

In urma sfaturilor dela Berlin şi Munchen s'a ară'at că Italia şi Germania doresc ca în ţările din preajma Dunării, să nu se întindă ră>bo ui. La sfatul păcii ce se va, ţine după sfârşitul răsboiului vor! fi ascultaţi toţi şi *e va face dreptate.

5

N o u a politică a României Guvernul a hotărât alipirea la Axa Roma-Berlin

între ultimele hotărâri ale guver­nului trecut, a fost şi renunţarea »j garanţiile aliaţilor şi o nouă

rjentare a politicei româneşti. Noul guvern a venit cu hotărârea

ca România să se tncadrtze în to­tul Ia politica Axei Roma Berlin, care este astăzi biruitoare în Eu­ropa.

sau dat în aer şi pe apa Săptămâna trecută s'au dat două

mari bătălii, una în canalul mânecii şi alta în marea Ionică.

întâia s'a dat între aaglo germani, a doua între anglo italieni. In cana-J;il mânecii s'a dat ce mai mare bă­tălie aeriană din acest răsboi. Ger-i»aoiî au fost mai tari. In marea ! rveă und* v n ^ a r p t e erurl ?e îna'n-

! tau vrând ti atace iialia, le-au eşit ' înainte vapoarele şi avioanele italie­

ne. Ciocnirea a fost foarte mare. Unele vapoare au fost scufundate, Cel mai mare vapor de război englez a fost grav avariat.

Această primă mare bătălie din marea Mediterană italienii spun că s'a terminat cu biruinţa lor.

Războiul din Europa Gen. japonez Hata a spus de curând că războiul din

Ejropa înseamnă revoluţia secolului a XX-lea,Această revoluţie se va întinde şi asupra Asiei Orientale.

România are un nou quvern ^ / > < ^ « ' r t c f ^ ,

I

6 , 8 tegele *, r-Tmmmi^mr~-r-Tww-~wHimrwTTm numit ea fer ai Statului Major al

artidului N&ţiuim pe dl. irg. 1 Gigurtu care a ioimat şi noul guvern Vom reveni în număivi viii or mai pe larg,

t i r i din ţ a r a şi s t r ă i n ă t a t e la s e a m a !

Cine îşi păzeşte gura şi lim­ba, îşi scuteşte sufletul de mul­te necazuri.

Rar ne căim, vorbind puţin; foarte des, vorbind preamult.

A vorbi este a semăna a asculta e s t e t a culege.

Vorbăria nesocotită, costă vieţi omeneşti.

Din vorba multă, nu lipseşte greşala. — Cei ce uneltesc contra si­guranţei şi Iiniştei obşteşti vor fu închişi în lagăre de concen­trare.

— Toţi cetăţenii sunt obli­gaţi să poarte la ei actele mi­litare.

— Măria Sa Marele Voevotl Mihai a dat Luni, 24 Iunie îm­preună cu camarazii clasei Sale, examenul de bacalaureat. Ma­rele Voevod a reuşit întâiul din 4, cu media 9,50.

— Âu fost primiţi în audi­enţă pe M. Sa Regele în ziua 4 Iulie o delegaţie în frunte cu d. C. I. Brâtianu şi Iuliu Maniu,

— Papa a dăruit însemnate sume pentru refugiaţii din B a ­sarabia şi Bucovina. *

— Ziarele „Semnalul" şi Jurnalul" au fost oprite de a mai apare.

— Se va vedea! — Iaros-Iavsky conducătorul mişcării celor fără Dumnezeu spune întregii lumi: Anul 1940 e pen­tru cei ce nu cred în Dumne­zeu de mare însemnătate. Şi nimicirea creştinismului.

Oare cum se vor întâmpla îucurile?

— încep desconcentrările — cu data de 14 Iulie, Marele Stat Major a hotărât să I s e la vatră o seamă de concentraţi.

— Dela C F. R, — Direcţiunea comercială C , F. R. a făcut cunos­cut, câ în cuprinsul aceluiaşi judeţ se poate călători în tren personal cu preţul redus cu 2 5 la sută —• Astfel, dela 1 - 5 Km. 13 iei; dela 6 — 1 0 Km. 2 6 lei; dela 1 1 — 1 6 Km 3 5 lei etc.

ZF'ra ţ i i d i n

Grea so . r t a lovit pe fraţii noştrii din Basarabia şi Bucovina*

In faţa vrăjmaşului, unii au luat drumul pribegiei, părăsind totul, dar alţii, mulţi au rămas aco:o surprinşi de avalanşa dujmană

Să ne rugăm şi pentru ei, fraţilor şi să nu i uităm. Pentru dragii noştrii rămaşi dincolo de graniţa* nun-ai atât mai putem face acum. Celor de aici să căutăm a Ie ş terge lacrimile iar pentru cei rămaşi s u b jug s t i ă n să vărsăm lacrimi ca sS tie ajutoraţi şl izbăviţi

intre Anglia şi Franţa Ceeace era de necrezut se în­

tâmpla a>i. Aliaţii de eri se ceartă şi să războiesc ca nişte vraja aşi.

Fiindcă Franţa a refuzat cedarea vapoarelor asie către Anglia , a-ceasta a scufundat f ota franceză, din localitatea Oran (Mediterană) Acum face şi cu altele tot aşa.. Franţa a atacat şi ea pe englezi !a Gibraltar, Un adevărat război a început acum şi între Angl ia şi. Franca.

— Un f o c mare a cuprins fa­brica de zahăr „Dmubir.na" din oraşul R m n Sunt pagube de. peste 1 0 milioane lei.

— 0 măsură de ordine prevede 1

că localu ile din Cluj, în care se consum •< c»rnur. în zi'eie de Lunt Marţi şi Miercuri, vor fi înch i ş j -^

— La târgul de vite ţinut Ia. Sibiu săpt. trecută sau vândut p e ­rechea de boi export dela 3 0 0 0 > — 4 0 . 0 0 0 lei; vite pentiu tăiat -vaci; 6 0 0 — 1 2 00 . ) lei bucata; per., boi de muncS, dela 2 0 0 0 0 - 3 0 . ' . 0 O lei; per. vaci de muncă, dela 16. 5 0 0 la 2 2 . 0 0 0 lei; una vacă de lapte, dela 9 0 0 0 - 1 4 5 0 0 Iei şi una; p .reche bivoli de muncă, dela, i 3 . 0 0 0 lei la 17 0 0 0 lei.

Perechea cai de muncă de m i j ­loc, d e h i 0 . 5 0 0 la 1 3 . 5 C 0 lei şl un mânz intre 2 - 3 ani: 5 0 C 0 65CO i.

— Refugiaţii din Basarabia şi Bucovina sunt jncartiruţi în jud. Neamţ Bacău, Buzâu, Prahova. Mu-cel şi Argeş

— Nu mai pot ieşi din ţară. ln< baza unuii ordin «I g u v t r ' u l u i nu te pot trhmite în străinătate decât bani de ârts'e, până !a fuma de 2 0 o o lei.i Bani de metal sub nici un cuvânt ş în nici o fermă nu pot ieşi dn ţ-ră.

—- Max Auşnit, care făcuse re ­curs împotriva condamnării s i l e , române-să-ş i Ispăşească p e d e a p g , dupăce înalta Curte de Casaţie a rrspins recursul său.

Recomandăm broşura Păr. Lucian I. Pop O- S. V. M. „Ca/ea Credinţei" (Bixad Editura Păr. Bazilitani, 1940). E o lucrare de sinteză a sfintei noastre credinţe, tratând despre: 1. Credinţa, 2. Poruncile, 3. Păcatul, 4. Sf- Taine, cu un adaos de rugăciuni pentru fiecare zi. Onoraţi Fraţi Preoţi, cunoscân-du-o, să o răspândească cât mai larg, în mijlocul credincioşilor cărora le va aduce un real folos sufletesc şi mângăce , mai a-!es, în vremurile noastre. Pagini 160, preţul 10 Lei.

Tip. „Vieaţa C r e t i n ă "