PSIHOLOGIE EDUCATIONALA

Programa seminar

Tematica este centrata pe metode de cunoastere a elevilor:Nr. ore alocate

1. Observatia2h

2. Convorbirea2h

3. Biografia. Anamneza2h

4. Studiul produselor activitatii elevilor.2h

5. Temperamentul.Chestionarul de temperament Belov2h

6. Chestionarul de interese: Holland2h

7. Ce este un test psihologic? tipuri de teste. Testul de memorie. Rey Testul de atentie semnale. Testu de inteligenta B53.8. Recapitulare. Feedback portofolii1h1h

9. Fisa psihopedagogica. 2h

10. Metoda sociometica.2h

11. Clasa ca gup Cine sunt Eu; Fereastra lui Johary 2h

12. Elaborarea studiului de caz2h

9. Creativitate. Stimularea creativitatii in procesul de predare invatare2 h

10. Evaluarea si auto-evalurea portofoliilor

Facultate: IESC/DPM/ITAnul: 2Titular disciplina:

curs: Lector univ.dr Lazr Cornelia seminar: Prep. Univ. drd. Tomozii Elena Simona

Tematica Seminar:Evaluarea:cursul va avea o pondere de 50%oficiu:

1 pct

seminarul cu o pondere de 50%

prezenta activa: 2 pct (minim 9 prezente)

portofoliu:

7 pct

oficiu:

1 pctNota: Portofoliul se intocmeste individual. Incercarile de fraudare se penalizeaza prin neprimirea la examenul final.

Instrumentele utile in alcatuirea portofoliului : tabelul de analiza a comportamentului ghidul de observare a comportamentului,Bibligrafie:

1. Clinciu, A., Cocorada, E., Luca R.M., Pavalache-Ilie M., Usaci D. (2007). Psihologie educationala. Modulul pedagogic. Curs pentru anul 1. Brasov: Editura Universitatii Transilvania.2. Radu, I. (1974). Psihologie scolara. Bucuresti: Editura tiintifica.3. Cosovici A., Iacob,L.(1998).Psihologie scolara.Iasi:Polirom.

4. Roco, M. (2004).Creativitate si inteligenta emotionala. Iasi: Editura Polirom.5. Salavastru D. (2004). Psihologia educatiei. Iasi: Editura Polirom.

6. Jurcau N. (2001). Psihologia educatiei. Cluj Napoca: U.T. Press

Tema introductiva: METODE DE CUNOASTERE A ELEVILOR

Nevoia cunoasterii detaliate a elevilor de catre profesori, pleaca din conditia profesiunii sale care presupune elaborarea unui sistem si metode de cunoastere proprii, prin care datele de diagnostic, obtinute in situatia de invatare sa permita prognosticul si proiectarea celor mai potrivite stratergii didactice in raport cu fiecare individualitate implicata in procesul de formare. Probleme intampinate de profesor sunt:

cum poate sa dobandeasca cunostinte valide in legatura cu fiecare elev

de ce metod, cunostinte, calitati are nevoie pentru aceasta

ce utilitate sa dea datelor obtinute pentru ca ele sa contribuie la decizii educationale

Prioritatile de cunoastere a elevilor:

Depistarea nivelului actual al clasei si al fiecarui elev in parte, la inceput de an sau de ciclu, pentru a trasa linia de baza prin care incearca sa armonizeze obiectivele programei cu datele reale si nivelul de cunoastere atins de elevi

Identificarea dificultatilor de invatare particularizate la fiecare elev, prin depistarea tipurilor de sarcini, operatii pe care un elev nu le stapaneste si din care cauza nu poate progresa (porneste de la conceptia ierarhica asupra procesului invatarii prin care sarcinile actuale sunt coroborate cu cele anterioare diagrama instruirii

Esecurile scolare simple si multiple sunt in egala masura esecuri individuale si colective, amenintarea cu iesirea din sistem sau cu o evolutie trenanta necesita o interventie urgenta, de adancime si pluridisciplinara.

Integrarea copiilor cu deficiente in invatamantul de masa impune crearea unor oferte pedagogice diferentiate (obiective, stil, metode, strategii)

Copilul cu carente mari de mediu, la care balansul invatarii scolare cu cel de acasa nu se mai poate realiza din cauza nonimplicarii familiei. Scoala poate gasi modalitati de compensare a unor asemenea situatii, fie prin implicare personala , fie prin potentarea invatarii sociale.

Starile de criza care marcheaza pe durate variabile componenta afectiva (divortul parintilor, familii monoparentale, decesul parintilor, accidente, graviditate, boli etc.) creaza probleme care depasesc cu mult perspectiva clasica asupra scolii (nu transmite doar cunostinte, ci formeaza deprinderi. Cand familia lipseste ca partener, scoala trebuie sa devina un substitut al acesteia, profesorul devine si mentor si suport afectiv pentru copilul aflat in dificultate

Stimularea nevoilor de crestere si autorealizare este posibila prin plasarea timpurie a elevilor in activitati instructive care sa faciliteze progresul personal; informatiile si deprinderile formate sunt particularizate in functie de epoca istorica traversata dar si de ecuatia interna a fiecaruia (aptitudini, aspiratii, interese)

Orientarea si ghidarea vocationala trebuie regandita ca o tatonare si o potentare pe termen lung, interdisciplinara, in vederea devenirii lumii dincolo de portile scolii.

Dificultatile de cunoastere a elevilor:

DIFICULTATI SUBIECTIVE Cliseele pedagogice rezultat al comoditatii in evaluare si preluarea opiniilor prefabricate;

folosirea constructelor polare, reducand spectrul de nuante al aprecierii la categorii simpliste;

raportarea informatiilor la propria disciplina predata (optica profesionala ingusta);

eludarea aspectelor de personalitate (anxietate, emotivitate, nivel de expectante, aspiratii, sentiment de sine, universul familiei, lumea interna)

DIFICULTATI OBIECTIVE Prezenta simultana a unui numar mare de elevi in campul perceptiv

Scoala reduce mult repertoriul situatiilor semnificative

Necesitatea de a completa tabloul cu informatii extrascolare

obiectivitate este influentata de: rutina, varsta inaintata, contactului afectiv cu lumea tanara

Tema 1: METODA OBSERVATIEI Observatia este:

Aciunea de a privi cu atenie fiinele, lucrurile, evenimentele, fenomenele pentru a le studia, supraveghea i a trage concluzii asupra acestora

Ca metod tiinific observaia = nregistrarea sistematic, prin simuri, a caracteristicilor i transformrilor obiectului studiat

A observa = a nelege, nu un act pasiv de nregistrare Observaia parial Observaia ghidat de ipoteze (dar poate interveni i serendipitatea)

Tipuri de observaie:

Direct realizat de cercettor, care folosete simurile Indirect realizat cu ajutorul unor instrumente, aparate, sau prin intermediari (observatori, subiecii nii). Observaia cantitativ Observaia calitativAuto-observaia

Metoda de cercetare care consta in urmarirea intentionata si inregistrarea sistematica a manifestarilor elevului in contextul situational in care ele apar.

Observatia consta in surprinderea, urmarirea si examinarea modificarilor comportamentale, considerate ca indicatori ai starilor psihice, in conditii normale de desfasurare a activitatii subiectului; este o perceptie planificata, organizata, care conduce la stabilirea legaturilor intre fapte si dezvaluie semnificatia acestora.

Formele observatiei pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

a) orientarea actului observational: observatia si autoobservatia;

b)prezenta sau absenta intentiei de a observa: observatia spontana, observatia intentionata;

c) prezenta sau absenta observatorului: observatia directa (realizata de cercetator, care foloseste simturile), observatia indirecta sau mediata, cu observator uitat, ignorat, cu observator ascuns, realizat cu ajutorul unor instrumente, aparate, sau prin intermediari (observatori, subiecii nii); d) implicarea sau nonimplicarea observatorului: observatia pasiva, observatia participativa;

e) durata observarii: continua sau discontinua;

f) obiectivele urmarite: integrala sau selectiva.Ce se observ?

Comportamente ansamblul actelor, accesibile observaiei directe (behavioritii au ignorat organizarea i finalitatea comportamentului, se poate nlocui conceptul de comp. cu cel de conduit) Gndurile SentimenteleObservaia sistematic pretinde: Selectarea i definirea comportamentului int n termeni concrei, observabili (operaionalizare) Utilizarea unor proceduri sistematice, standardizate, pentru observarea comportamentului i nregistrarea observaiilor ntr-o manier adecvat A. Observaia empiric:

a) este fragmentar se limiteaz la unele aspecte, sau numai la civa subieci implicai);b) este lipsit de obiectivitate (dominat de sentimentele i interesele individului);c) este vag, lipsit de precizie i exactitate (deoarece nu are un scop bine determinat sau dac are, el ine de interesele personale ale individului i nu de semnificaii tiinifice);d) nu este consemnat n scris (nu este exclus ca ntr-un moment de meditaie profund s avem intuiii extrem de valoroase care explicitate ar avea valoarea de descoperire tiinific, dac nu le reinem prin notare intuiiile se vor pierde uor);e) nu este judecat critic.B. Observaia tiinific trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s fie metodic (adic s se desfoare pe baza unui plan stabilit nainte de nceperea cercetrii);b) s fie integral (s cuprind toate aspectele fenomenului studiat i un eantion reprezentativ de subieci);c) s fie contient i sistematic (s aibe un scop bine determinat i suficient de suplu pentru a ficilita pertinena mijlocelor);

d) s poat fi oricnd i de ctre orice persoan calificat verificat i repetat (pentru a se reduce la minimum subiectivitatea);e) rezultate s fie consemnate n scris.Conditiile bunei observatii:

elaborarea unui plan riguros de observatie

observatia exacta a fenomenelor asa cum apar ele in realitate

ingustarea campului de observatii cu referire doar la obiectul studiat

alegerea unui numar optim de observatii, in conditii variate

stabilirea unor mijloace de verificare a observatiei ( repere de control)

consemnarea exacta/imediata a datelor observate si eliminarea datelor de prisos

eliminarea surselor de eroare si distorsiune

Utilitatea metodei ca si cadru didactic prin - caracteristici individuale observabile in scoala (indicatori):

Simptomatica stabila: trasaturi bioconstitutionale (inaltime, greutate, conformatie etc.)

Simptomatica labila (facies, mimica, gestica, comportamentul expresiv)

Conduita motorie (motricitatea fina:desen, scris, modelaj, dans etc.)

Conduita verbala (intonatie, fluenta, ritm, particularitati ale comunicarii)

Conduita mnezica , inteligenta

Trasaturi temperamentale si atitudinale care contureaza profilul caracterial

Limitele obs.:

prezenta observatorului modifica modul de reactie al subiectului

tendinta subiectilor de a simula stari psihice neconforme cu realitatea

din caracterul selectiv decurge riscul de a observa doar ceea ce este in concordanta cu ipozezele noastre (miopia ipotezei)

Pasii in observatie:

1. stabilirea exacta a obiectivului

2. documentarea prealabila

3. alcatuirea documentului

Tema de seminar:

Alegeti-va un subiect cu o varsta cuprinsa intre 10 si 18. Aplicati acestuia cele 2 instrumentele prezentate la seminar: tabelul de anliza a comportamentului si ghidul de observare a comportamentului. Realizati profilul psihologic al subiectului asa cum reise din utilizarea acestui instrument.

Tema 2 : METODA CONVORBIRII

Convorbirea este o discutie desfasurata intre profesor si elevul/elevii investigat(i) cu scopul de a obtine informatii in legatura cu atitudinea, opiniile, credintele, motivatiile prin care se precizeaza sistemul sau de valori, convingeri, filozofia de viata.

Conditii de aplicare:

aplicarea metodei presupune o relatie directa de tipul faa in faa

pozitiile profesor subiect pot fi intersanjabile

conversatia depinde in mod egal de cei implicati in relatie

implica o buna capacitate de a se autoanaliza retrospectiv si introspectiv

necesita un nivel sporit al expresivitatii verbale, fluenta verbala, vocabular

Surse de distorsiune:

- tendinta de a face o buna impresie, respectul fata de autoritate, nesinceritatea

- statutul de autoritate al profesorului poate genera asimetria relatiilor de comunicare (daca profesorul nu asigura o atmosfera relaxata, elevul poate manifesta mecanisme de aparare: negare, respingere, rezistenta etc.)

avantaj : acces la subiectivitatea elevului (faa nevazuta)

dezavantaj : faptele fundamentale pot ramane nedepistate/insuficient clarificate

Tipuri de convorbire :

c. Libera apropiata de psihologia simtului comun, se poate centra pe o tema, dar cursul discutiei si rolurile se pot schimba, face greu sortabila/cuantificabila informatia; e importanta capacitatea prof. de a intra in ritmul elevului

c. Semidirijata precizeaza tema si obiectivele precum si inlantuirea lor intr-o secventa, chiar daca nu sunt atinse in ordinea preconizata; criteriile urmarite pot fi gandite independent sau intercorelat; presupune un inceput de standardizare

c. Dirijata - este stricta, cu grad redus de libertate, toti partenerii trebuie sa raspunda la aceleasi intrebari, formulate la fel si in aceeasi ordine; este structurata, tematica, permite o buna masurare si ordonare a informatiilor

c. Situationala presupune o discutie cu toti participantii la un eveniment relevant, evidentiaza motivatii, opinii, contributii prin care faptul social poate fi reconstituit; riguros, obiectiv, operationabil; se poate cere subiectului sa spuna cum s-ar comporta el in situatia descrisa

c. Libera de grup scoate la suprafata caracteristici atitudinale, comportamentale, de gnadire, creativitate, dar si modul de structurare a grupului in vederea rezolvarii unor sarcini comune (valorificare superioara prin brainstorming)

Alte tipuri de convorbire:

psihoterapeutice: psihanalitica, nondirectiva, clinica

ancheta pe baza de interviu relevanta in evidentierea realizarilor, operator de interviu poate fi un coleg sau profesorul

Tema de seminar:

Etapa 1: organizati in grupe de cate 3 impartiti , in cadrul fiecarui grupului de lucru cele 3 roluri: de observator, de respondent si de intervievator. Etapa 2 : alegerea temei pentru viitoarez conversatie

Etapa 3: treceti la alcatuirea intrebarilor ce urmeaza a fi adresate pe parcursul conversatiei dirijate, folosindu-va de modelul palnie, pornind fie de la general catre concret fie de la concret catre general.Etapa 4: sunt adresate intrebarile de catre intervievator repsondentului.

Etapa 5: sumarizarea. Observatorul spune ceea ce a fost bine in felul in care a intrebat si ce recomandari are pentru viitor.

Tema 3: METODA BIOGRAFICA SI ANAMNEZA

3.1. A N A M N E Z A

Termen preluat din medicina,

Investigarea trecutului unei persoane pentru a afla detalii importante care ar putea explica evolutia si situatia actuala:

Bolile mai importante din copilarie

Datele dezvoltarii generale (fizica si psihica)

Evenimentele majore care le-ar fi putut marca evolutia incolectivitatile (pre)scolare

este un interviu dirijat asupra trecutului celuilalt in legatura cu:

fie o stare de fapt (insucces scolar, tulburari de conduita etc.)

fie o afectiune (tulburari instrumentale, traumatisme etc.)

B I O G R A F I A

utilizata in literatura, metoda biografica este decriptiva si evenimentiala

isi propune sa reconstruiasca istoria unei persoane prin strangerea de informatii relevante despre cele mai importante evenimente de viata, care au avut semnificatie pentru persoana formata, sau in curs de formare

incearca sa evidentieze faptele ca pe o succesiune care sa surprinda relatia dintre acestea dupa o chrema cat mai apropiata de determinarea cauzala

este importanta valoarea si utilitatea evenimentelor / informatiilor

se asociaza cu analiza cursului vietii, interviul, analiza produselor activitatii

permite insertia in:

planul motivational, al intereselor, convingerilor, aspiratiilor,

a modului de organizare a timpului,

vizeaza un cadru general (viata) sau restrans (faptul)

cand evolutia formarii Eu-lui este surprinsa de insusi subiectul descrierii biografia se transforma in autobiografie (jurnal intim)

in educatie, biografia se integreaza in orele de consiliere ca o pedagogie a faptelor exemplare si are relevanta dubla:

pune in evidenta si popularizeaza realizarile de exceptie ale fostilor elevi ai scolii

reliefeaza realizarile actuale ale elevilor, care s-au remarcat (cercuri de creatie, olimpiade, concursuri etc.)

F I S A DE A N A M N E Z A

1. date obiective (de identificare):

numele si prenumele

data si locul nasterii

domeniul de activitate (ocupatia)

2. date privitoare la mediul familial

parintii : numele, data nasterii / varsta , ocupatia

fratii: numele, data nasterii / varsta , ocupatia

conditii de locuit, resurse financiare, climatul familial

3. date privind sanatatea :

antecenente heredo-colaterale

boli, interventii chirurgicale

accidente, traumatisme

4. situatia familiala (daca exte cazul)

starea civila

varsta si profesia sotului(sotiei)

copiii : varsta, sex

5. date referitoare la perioada scolaritatii

evolutia scolara

performante (materii preferate)

preocupari extrascolare

6. integrarea in mediul social

integrarea in familie,

integrarea in mediul pofesional

integrarea in mediul social

integrarea sportiva :

la ce cluburi a activat,

ce sporturi a practicat,

relatia cu antrenorii

relatia cu sportivii din echipa

7. aspiratii

profesionale : ce doreste sa devina sau daca e satisfacut de profesia aleasa

familiale : cum isi creioneaza viitorul, sau daca este multumit de situatia actuala

social: in ce domenii vrea sa se implice, sau sadiul actual al implicarii

sportive : la ce nivel vrea sa practice sportul

8. traseul individual in sport (valabil pentru studentii de la EFS)

ce motivatii au stat la baza practicarii sportului

la ce competitie a participat

ce performante a obtinut

aprecierea individuala a performantelor (care e valoarea sa: foarte bun, mediu, slab)

9. referitoir la timpul liber: preocupari, hobby-uri10. date obtinute din observatie directa in timpul derularii interviului (comportament, tinuta, limbaj, atitudini, dominante ale personalitatii)

Tema de seminarAnalizati modeul fisei de anamneza prezentate. Alegeti un subiect si completati aceasta fisa.

Tema 4: STUDIUL PRODUSELOR ACTIVITATII ELEVILOR.

elevul este judecat dupa ceea ce face, nu dupa ceea ce spune

insusirile si capacitatile psihice se exteriorieaza atat prin functia expresiva cat si prin cea proiectiva (compuneri, desene, creatii literare, programe de calculator, constructii tehnice, obiecte confectionate etc.)

ajua la descifrarea universului interior prin prisma lumii de obuecte si valori de care se inconjoara sau pe care le-a produs

nevoia de a se pune in valoare prin actiunea care se materializeaza in diverse produse

valoarea probata in timp au:

desenul (are functie diagnostica sub raport cognitiv si proiectiv

compunerea literara (poezia, eseul, jurnalul nevoia de confesiune, de autostructurare, sublimare lirica

desprins de individ, produsul devine purtatorul unei ereditati sociale (oglinda in timp a creatorului)

Tema de seminar Stundetii isi vor aduce de acasa prduse artistice propii: compuneri, poze, desene, etc. Aceste produse vor fi supuse analizei in cadrul grupului.

Fiecare student isi va scrie autobiografia. Pe baza acestei biografii se vor face face o analiza: a continutului, scrisului, etc.

Tema 5: TEMEPERAMENTUL. CHESTIOANRUL DE TEMPERAMENT BELOV

Temperamentul exprim dinamica general a personalitii dat de proprietile generale ale SNC ale individului Tipul de activitate nervoas superioar (ANS) formeaz baza neurofuncional a temperamentului. Temperamentul se exprim n:

impresionabilitate adncimea i tria cu care sunt trite fenomenele psihice, ndeosebi cele senzoriale i afective; dup capacitatea de recepie a stimulrilor i profunzimea impresiilor produse, precum i dup ecoul lor n ntrega fiin a subiectului, unele persoane sunt mai adnc impresionabile iar altele doar superficial, puin impresionabile, cu variantele posibile ntre cele dou extreme;

impulsivitate care se refer la caracterul brusc al rspunsurilor, la descrcri sacadate n desfurarea proceselor ori, dimpotriv, nregistrnd perioade de laten mrite, desfurri domoale cu intensitate redus;

ritmul reaciilor i al tririlor interioare ne nfieaz alternarea lor uniform sau neuniform, modificrile accelerate sau ncetinite, o anumit regularitate;

tempoul frecvena fenomenelor ntr-o anumit unitate de timp; sub acest aspect, exist indivizi cu modificri abundente, cu frecven mare n unitatea de timp i avnd, deci, un tempou tumultos, ridicat, i indivizi cu o frecven de evenimente psihice i trri reduse, manifestnd un tempou sczut pe aceeai unitate de timp;

indicele expresivitii psihice care, n descifrarea temperamentului apare n intonaia vorbirii, n debitul i viteza limbajului, n micri, n expresiile emoionale i mimice, n scris, n actele voluntare complexe etc.

ncercri de explicare a temperamentului i de stabilire a unor tipologii temperamentale:

- Galenus i Hipocrates considerau c diferenele de manifestare dinamico-energetic s-ar datora predominanei uneia din cele 4 umori organice (snge, limf, bila galben i bila neagr) care se ntlnesc i se amestec (temperament = amestec) n organismul uman. Predominana uneia sau alteia n acest amestec a generat ceea ce se numesc tipurile temperamentale: sanguinic, limfatic (flegmatic), coleric i melancolic.

- I.P.Pavlov, manifestrile temperamentale trebuie raportate la specificul activitii nervoase superioare a creierului. n baza unei laborioase cercetri neurofiziologice pe animale i oameni, acesta pune n eviden trei nsuiri fundamentale ale sistemului nervos, nsuiri ce se exprim n activitatea nervoas superioar:

- fora sau energia, dependent de substane funcionale constitutive neuronului;

- mobilitatea, exprimat n viteza cu care se consum i se regenereaz respectivele substane funcionale;

- echilibrul constnd n repartiia egal sau inegal a forei ntre cele dou procese nervoase de baz excitaia i inhibiia, n caz de neechilibru neputnd s intervin dect predominarea forei excitative

Concret, la fiecare individ cele trei nsuiri de baz prezint gradaii ntre extremele: puternic slab, echilibrat neechilibrat, mobil inert

- C.G.Jung introduce i anumite particulariti psihologice n delimitarea tipurilor temperamentale ca tipuri de personalitate. Este vorba de orientarea predominant spre lume extern sau intern, ceea ce a generat cele trei tipuri: introvertit, ambivert, extravertit.

- H.J.Eysenck, adugnd acestor caracteristici gradul de nevrotism (instabilitate i stabilitate), integreaz ntr.o structur unitar cele patru tipologii, evideniind corelaiile dintre ele. Astfel, el demonstreaz c, de regul, flegmaticii i melancolicii sunt introvertii iar colericii i sangvinicii sunt extravertii, dup cum melancolicii i colericii au un nalt nivel de nevrotism sau instabilitate , iar sangvinicii prezint un nivel sczut de nevrotism, deci sunt stabili. P O R T R E T E T E M P E R A M E N T A L E

COLERICUL

tip de ANS - puternic, neechilibrat-excitabil;

tipul coleric este un tip combativ prin excelen, lesne i repede excitabil (Pavlov);

este excitabil i inegal n toate manifestrile sale, cu oscilaii ntre cele dou extreme fie nvalnic, nestpnit, fie deprimat sau cuprins de team i panic (evoluie ciclotimic);

din copilrie este zburdalnic, neastmprat, prefer jocurile dinamice care implic competiie i mult micare;

copii sunt prea vioi, agitai, dispun de mult energie pe care o consum neeconomicos, i caracterizeaz o vorbire exploziv, gndirea lor se poate concentra mai greu, micrile sunt abrupte, ei sunt cei care pun cele mai multe probleme de disciplin n educaie;

starea de exaltare care l caracterizeaz pe coleric este ntreinut mult i de ncrederea deosebit pe care o are n sine, de valoriziraea pozitiv cu tendin spre supraevaluare;

nclinaia spre exagerare ntr-un sens sau altul pericliteaz echilibrul emoional, reaciile (exploziile) sale afective fiind puternice i greu de stpnit, indiferent dac este vorba de bucurie sau furie;

are sentimente puternice i durabile dar este inegal n manifestri, se las uor cuprins de stri de alarm sau furie;

n general este sociabil i are relaii durabile i intense n prietenie i dragoste dar i n dumnie;

nva uor dar are dificulti n a se concentra i a-i menine stabil atenia n sarcini monotone;

la coleric predomin fantezia i intuiiei asupra logicii i activitii analitice;

n dependen de semnificaiile activitii sale, de idealul de via, se poate afirma ca om al marilor iniiative, capabil de mari angajri n aciuni de lung durat;

activitatea voluntar domin cu caractere variate, unii prezentnd o energie neobosit i continu, alii sunt autoritari, alii lupttori, opzani, combativi;

ardoarea permanent a colericului l face curajos i mndru iar starea de neechilibru-excitabil l face ca nti s reacioneze i apoi s gndeasc;

limitele sale majore sunt mnia i orgoliul;

fr o bun educaie i o armonizare a unor tendine, colericul este de multe ori susceptibil, iritabil, sectar, brutal;

dac are superioriti mentale i morale, el apare ca un organizator neobosit, creator de ordine i armonie ;

colericii sunt extravertii, foarte comunicativi, sunt orientai mai mult spre prezent i viitor:

exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Casanova, Beaumarchais, Danton, L. Beethoven, iar la noi N.Lupu, T.Arghezi, I.L.Caragiale, L. Rebreanu etc.

Dominanta pedagogic trebuie s fie orientat pe formarea capacitii de autocontrol, pe formarea unor interese cognitive stabile, care s-l orienteze, s-i canalizeze i s-i consume eficient energia, pe contientizarea tendinei de a se pripi i pe formarea rbdrii, pe contracararea tendinei de a se manifesta dominator i agresiv, pe controlul prin contientizare a reactivitii pentru a evita conduitele inadecvate.

SANGVINICUL

tip de ANS - puternic, echilibrat, mobil;

sangvinicul este un creator infierbntat, un element foarte activ, dar numai cnd are mult de lucru i este interesat de acesata, adic atunci cnd exist o excitaie permanent; cnd acest condiie lipsete el devine plictisit, indolent(Pavlov);

n copilrie a fost ceea ce se chiam un copil bun, echilibrat, adaptabil, care nu a dat prea mult btaie de cap prinilor;

este volubil, hiperactiv, cu mentalitate n genere concret analitic i n unele variante cu dezvoltare optim a activitii fantastice i creatoare;

se caracterizeaz prin ritmicitate, echilibru i acestea n condiiile vioiciunii, rapiditii micrilor i vorbirii, printr-o mare efervescen emoional;

este temperamentul bunei dispoziii, al adaptabilitii promte i economicoase;

stabilete cu mare uurin contacte cu alte persoane pentru c are tehnici sociale variate i eficiente;

se integreaz rapid i bine n grup, i place s lucreze cu alii, coopereaz eficient;

dincolo de vioiciunea i exuberan, se descoper stpnirea de sine; sangvinicul poate atepta fr o ncordare chinuitoare i poate s renune fr a suferi

este viguros, exagerator, imaginativ, optimist, entutiast, jovial;

i place s circule, s se mite , s comunice, s se dezvolte;

este amabil, binevoitor, satisfcut de el nsui;

are o bun imagine de sine, realist i are ncredere n forele sale de a duce la bun sfrit o sarcin;

este generos, sincer dar unora le lipsete profunzimea;

are uurin n toate i posibiliti de adaptare;

extrema mobilitate sangvinic ngreueaz uneori fixarea scopurilor, consolidare intereselor i prejudiciaz persistena n aciuni i relaii;

ca i colericii, sangvinicii sunt extravertii, orientai mai mult spre prezent i viitor;

exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Fr. Rabelais, Fr. Bacon, Voltaire, Goethe, Balzac, iar la noi I. Teodoreanu, G. Enescu, N. Grigorescu, G. Cobuc etc.

Dominanta pedagogic n relaiile cu sangvinicul trebuie s fie orientat pe fixarea scopurilor, pe formarea unor interese cognitive stabile i, n mod deosebit pe persistena n relaii.

FLEGMATICUL

tip de ANS - puternic, echilibrat, inert;

flegmaticul este n via un muncitor linitit, totdeauna egal, insistent i perseverent (Pavlov);

este nainte de toate un om lent n tot ceea ce face i totodat neobinuit de calm; dispune de ceea ce se numete rbdare natural i, de aceea, prin educaie, poate atinge performane n perseveren voluntar, meticulozitate i temeinicie;

nu se pierde prea uor cu firea;

gesturile sunt rare, msurate, egale i lente, vorbirea trgnat i monoton, mersul linitit, micri puine, mimic inexpresiv;

inteligena este analitic i raional, imaginaia rece;

opus colericului, flegmaticul mai nti gndete i apoi reacioneaz;

dac personalitatea este slab, flegmaticul tinde ctre inaciune, neprevedere, desfru, lene; dac posed superioriti mentale i morale atunci va evidenia exact posedare de sine nsui, prevedere, fidelitate, metod, eficien;

este mai puin sociabil, se adapteaz mai greu unor schimbri (este conservator) i, n general nu manifest iniiativ n relaiile interpersonale;

dei pare indiferent afectiv, el ajunge la sentimente extrem de consistente i durabile;

flegmaticul este caracterizat de fidelitate, regularitate, sobrietate i rbdare;

este prudent i contiincios n tot ceea ce face, de la modul de angajare n sarcin la maniera n care abordeaz o relaie interpersonal; nu stabilete repede i uor prietenii dar pe cele pe care le are le pstreaz pentru mult timp, unele toat viaa;

are un sim al datoriei dezvoltat i, de regul, duce lucrurile la bun sfrit;

sunt persoane onorabile pe care se poate conta;

stabilitatea i concentrarea sunt calitile ateniei tipice flegmaticului, de aceea va rezolva mai bine sarcinile care implic rezisten la monotonie, izolare i ritm mai lent ;

este mai greoi, are o caden lent n nvare dar este prudent i contiincios, de aceea face puine greeli, inclusiv n activitile psiho-motorii;

de regul sunt introvertii, nchii n sine, puin comunicativi (din ei se delimiteaz taciturnii) i orientai mai mult spre trecut;

exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Erasmus din Roterdam, I.Kant, J.Locke, A. France, iar la noi M. Sadoveanu etc.

Dominanta pedagogic n relaiile cu flegmaticii trebuie s fie orientat spre dezvoltarea sociabilitii i a flexibilitii. La acest categorie temperamental, profesorul trebuie s dea dovad de mult rbdare mai ales n fazele de adaptare la sarcini noi, s ncurajeze perseverena i calitatea muncii flegmaticilor i s nu le reproeze i s nu-i sancioneze pentru faptul c nu sunt promi n rspunsurile orale pentru c ei au un ritm mai lent al reactivitii generale.

MELANCOLICUL

tip de ANS - slab;

temperamentul melancolic reprezint tipul de sistem nervos evident inhibabil; se vede c pentru melancolic fiecare fenomen din via devine un agent inhibitor, din moment ce el nu crede n nimic, nu sper nimic, peste tot vede i ateapt numai rul i pericolul (Pavlov);

melancolicul este temperamentul hipotonic care vdete un tonus sczut i reduse disponibiliti energetice, de unde, pe de o parte, sensibilitatea i emotivitatea deosebit, iar, pe de alt parte, nclinarea spre depresiunea n condiii de solicitare crescut;

are mari dificulti n adaptarea social, aceasta i datorit unor exagerate exigene fa de sine i a redusei ncrederi n forele proprii;

este timid i inhibat, stngaci n relaiile cu ceilali, cu att mai mult n prezena unor persoane pe care nu le cunoate sau de care se teme;

nu-i manifest intens reaciile afective dar este nclinat spre interiorizare;

neechilibrat emoional, reacioneaz la situaiile neprevzute prin retragere, descurajare, panic;

este hipoinstinctiv dar hipersensibil, schizoid, romantic, sugestibil, schimbtor, nestatornic, cu frecvente crize de depresiune;

inteligena poate fi bine i mult dezvoltat, dar duce uor la crize de epuizare i la obsesii;

nu are mare rezisten la strile de ncordare i suprasolicitare, n schimb este capabil de aciuni analitice de mare finee i care necesit mult rbdare i grij pentru detalii;

nva mai greu, cu multe greeli, avnd n permanen nevoie de ncurajare din partea celor apropiai;

exemple de mari personaliti ce se ncadreaz n acest tip: Fr. Chopin, J.J.Rousseau, N. Gogol, P.I.Ceaikovski, Aristotel, Galileo Galilei, iar la noi M. Eminescu, Al. Vlahu, L.Blaga etc.

Dominanta pedagogic trebuie orientat pe dezvoltarea ncrederii n forele proprii, a stimei de sine i a abilitilor sociale; ncurajrile i climatul psihologic optim dau rezultate mult mai bune dect atitudinea exigent i atmosfera ncordat.

Tema 5: METODA CHESTIONARULUI

Chestionar: - set de intrebari structurate pentru a obtine o cantitate de informatie foarte extinsa, pe un numar mare de persoane, ale caror raspunsuri sunt consemnate in formularele special elaborate

metoda cantitativa, ce presupune probleme speciale de constructie, aplicare, prelucrare, interpretare

sunt singurele instrumente care produc date cunatificabile si pot fi utilizate de nespecialist

Caracteristici tehnice :

reprezentativitatea esantionului

constructia chestionarului

tipurile de intrebari (itemii)

formularea si ordinea intrebarilor

anchetarea cu sau fara operator

Tipuri de chestionare:

de opinie metoda de raportare a datelor care se bazeaza pe autoraportarile subiectilor la propriile perceptii, atitudini, compoirtamente pentru a evidentia opinii, atitudini, pareri despre ei, depre lume sau situatii specifice

de interese relevante in orientarea si selectia profesionala, printr-o lista de intrebari optiunile se cristalizeaza in fubnctie de aspiratii si interese (se coroboreaza cu teste de aptitudini)

factuale formularistica folosita in scoli pentru evaluarea psihopedagogica

Avantaje:

releva o cantitate mare de informatii de la un esantion reprezentativ, pe un numar mic de domenii

foloseste autoraportarea- valorizeaza introspectia (importanta sinceritatii)

standardizarea faciliteaza cuantificarea si analiza statistica

Dezavantaje:

poate genera reactii de prestigiu:

tendinta de fatada (ceea ce vrea sa arate persoana)

efecte de halo (imagine difuza asupra propriei personalitati)

negativism (nu raspunde la toate intrebarile)

originalitate (incearca sa ghiceasca scopul si sa iasa in evidenta)

daca chestionarul este rau alcatuit:

sugereaza raspunsuri,

stimuleaza raspunsuri dezirabil,

intrebarile se induc reciproc

Pentru realizarea unui chestionar este importanta identificarea indicatorilor fenomenului studiat. Ex. stilul de conducere evaluat prin indicatori:

orientarea (spre sarcina, spre individ, neprecizat)

luarea de decizii(unilateral, in consens, la intamplare)

ritm de lucru (sustinut, suprasolicitare, ritmic, la voia intamplarii)

calitatea relatiilor interpersonale (tensionate, pozitive, indiferenta)

Tema de seminar Completati chestionarul de temperament urmatorul respectand instructiunile. Alcatuiti histograma temperamentelelor in jumatate de pagina realizati o descriere a propiilor temperamente.

GHID DE IDENTIFICARE A TEMPERAMENTULUI (BELOV)

Nume: _____________________ Prenume: ___________________ Varsta (ani):_________ Data examinarii:_________________

Cititi fiecare enunt . si notati in dreptul lui, casuta cu punct , raspunsul dv dupa cum urmeaza :

2 puncte sunt de acord/ acest comportament ma defineste

1 punct - partial de acord / sunt asa uneori dar nu intotdeauna

0 puncte nu sunt de acord / nu ma defineste acest comportament

Nr.Descrierea comportamentuluicsfm

1.Fara astampar, agitat(

2.Vesel, optimist(

3.Calm, cu sange rece(

4.Timid(

5.Impulsiv, irascibil(

6.Energic si intreprinzator(

7.Consecvent si serios in ceea ce face(

8.Se pierde cu firea in relatiile cu necunoscutii(

9.Nerabdator(

10.Nu duce un lucru la bun sfarsit(

11.Prudent si echilibrat(

12.Dificultati in stabilirea relatiilor cu oamenii(

13.Aspru si sincer in relatiile cu oamenii(

14.Inclinat sa se supraaprecieze(

15.Stie sa astepte (rabdator)(

16.Neincrezator in propriile forte(

17.Hotarat si plin de initiativa(

18.Capabil sa sesizeze noul(

19.Tacut(

20.Suporta usor singuratatea(

21.Incapatanat(

22.Nestatornic in interese si inclinatii(

23.Vorbeste calm, cu opriri, fara mimica(

24.Deprimat si dezorientat dupa esec(

25.Ingenios in discutii(

26.Suporta usor neplacerile si esecurile(

27.Suporta ironiile la adresa sa(

28.Are tendinta de a se inchide in sine(

29.Lucreaza in salturi(

30.Se adapteaza usor la diferite imprejurari(

31.Nu-si cheltuieste inutil fortele(

32.Oboseste repede(

33.Inclinat spre risc(

34.Manifesta receptivitate fata de nou(

35.Respecta cu strictete un anumit regim de viata(

36.Vorbeste incet si rar, pana la soapta(

37.Neranchiunos, nesuparacios(

38.Se calmeaza usor cand ii scade interesul pentru activitate(

39.Isi reprima usor pornirile(

40.Se adapteaza greu la caracterul interlocutorului(

41.Vorbeste repede, cu intonatie si cu pasiune(

42.Se deprinde usor cu o munca noua(

43.Este putin sensibil la laude si mustrari(

44.Foarte impresionabil(

45.Inclinat spre actiuni hazarde (riscante)(

46.Suporta greu monotonia, activitatile migaloase(

47.Constant in relatii si interese(

48.Exagerat de receptiv la laude si dojeni(

49.Scandalagiu si agresiv(

50.Comunicativ si serios(

51.Se incadreaza lent intr-o activitate noua(

52.Exigent fata de el si fata de cei din jur(

53.Neintelegator fata de lipsuri(

54.Rabdator si muncitor(

55.Egal in raporturile cu cei din jur(

56.Predispus la neincredere si suspiciuni(

57.Are o mimica agresiva(

58.Vorbeste cu glas tare, repede, cu intonatie, gesticuleaza(

59.Punctual si ordonat(

60.Foarte sensibil(

61.Capabil sa gandeasca si sa gaseasca solutii rapide(

62.Isi pastreaza calmul in situatii limita(

63.Se adapteaza greu la o situatie noua(

64.Foarte vulnerabil(

65.Nazuieste spre nou(

66.Totdeauna este plin de viata(

67.Este inert, greoi, indiferent(

68.Inchis si necomunicativ, nu-si impartaseste gandurile(

69.Face miscari violente, bruste(

70.Adoarme si se trezeste usor(

71.Stie sa se stapaneasca(

72.Nu prea activ si cam fricos(

73.Perseverent in realizarea scopului propus(

74.Se pricepe cand trebuie sa ia o hotarare(

75.Isi controleaza pornirile(

76.Docil, ascultator(

77.Isi schimba brusc dispozitia(

78.Trateaza lucrurile cu superficialitate(

79.Duce pana la capat o treaba inceputa (

80.Tinde sa starneasca compasiunea celor din jur(

TOTAL

NOTE STANDARD

Tema 6: CHESTIONARUL DE INTERESE HOLLANDTeoria creat de Holland, este momentan una dintre cele mai cunoscute i utilizate teorii din domeniu. Acesta consifer c alegerile vocaionale constituie o exprimare a personalitii, iar mediile de munc , la fel ca i personalitile umane, pot fi structurate n categorii bine determinate. Tot el consider c inventarele de interese sunt inventare ale personalitii iar stereotipurile vocaionale au implicaii psihologice i nelesuri sociologice. Deoarece indivizii care aparin unui anumit grup vocaional, au personaliti similare, ei vor rspunde n multe situaii i la probleme similare la fel, punndu-si amprenta asupra mediului i dndu-I anumite caracteristici. Satisfacia vocaional, stabilirea i realizarea n profesie depind decongruena dintre propria personalitate i mediul n care lucreaz.

Holland ajunge la concluzia c majoritatea oamenilor pot fi mprii n ase tipuri de personalitate: realist, intelectual, social, convenional, ntreprinztor i artistic. Astfel c i mediile de munc pot fi grupate tot n ase categorii: realist, intelectual,social,convenional, ntreprinztor i artistic.

Oamenii caut medii i vocaii care s le permit s-i exercite deprinderile i aptitudinilele, iar comportamentul persoanelor poate fi explicat prin interaciunea cu medul nconjurtor.

Astfel pe baza teoriei sale a elaborat un chestionar cu 120 de ntrebri, cte 20 pentru fiecare tip de personalitate. Punctajul maxim la care poate ajunge un subiect la un tip de personalitate este de 40 de puncte.Grupeaza profesiile /mediile de munca dupa 6 dimensiuni:

R - realiste (stiinte exacte)

I - intelectuale

A - artistice

S - sociale

E - antreprenoriale

C - conventionale

fiecare profesiune avand 1-3 dimensiuni preponderenta

(ex. vanzatorul este situat in categoria ESC antreprenorial, social, conventional)

Holland considera ca alegerea profesiei este o expresie a personalitatii: fiecare persoana tinde sa-si aleaga o ocupatie/profesie concordanta cu structura sa de personalitate si in special cu interesele sale, o profesie in care:

sa-si valorifice aprtitudinile si deprinderile,

sa-si exprime atitudinile si valorile,

sa joace roluri agreabile

sa le ocoleasca pe cele dezagreabile,

sa le ocazioneze reusita profesionala si sociala.

Personalitatile pot fi grupate in functie de domeniile de interes in aceleasi categorii.

Tipuri de personalitate in functie de interesele profesionale

TIPUL DE PERSONALITATEINTERESEDOMENII OCUPATIONALE

REALIST

(motor)

Forta fizica, coordonare motrica, miscare, agresivitate, concret

Topograf, mecanic, activitati fizice in aer liber, mestesuguri manule

INTELECTUAL

(lingvistic)

Intelegere, explicare, studiu, rezolvarea de problemeDomenii stiintifice (chimist, fizician, biolog, informatica)

ARTISTIC

(estetic, creativ)Activitati nestructurate care solicita creativitate si expresie personala (indirecta)Muzica, limbi straine, arte plastice, literatura, publicitate, decoratiuni interioare, fotografie, televiziune

SOCIALRelationare cu ceilalti, a explica altora

(a preda), a ajuta, a comunica

Profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtator de cuvant, reporter

INTREPRINZATORVanzare / cumparare, negociere, organizarea activitatii altora, initiativa, coordonare si conducere

Vanzator, agent de vanzari, manager, mic intreprinzator, lider

CONFORMIST

Executie, ordonare, finalizare, conservare, loialitate

Contabil, secretara, functionar, administrator, bibliotecar, arhivist

Tema de seminar:

Analizati chestionarul prezentat si aplicati-va acest chestionar dumneavoastra dar si unui prieten. Interepretati chestionarul. Prezentati rezultatele obtinute in cadrul grupului.

Tema 7: CE ESTE UN TEST PSIHOLOGIC? TIPURI DE TESTE. TESTUL DE MEMORIE. REY, TESTUL DE ATENTIE SEMNALE. TESTU DE INTELIGENTA B53.

Testul cel mai elaborat instrument folosit de psihodiagnostician, este o proba standardizata din punct de vedere al:

sarcinii identice propuse spre rezolvare,

al instructajului,

al conditiilor de aplicare

al conditiilor de interpretare a rezultatelor obtinute

este printre cele mai larg folosite metode de cunoastere a copiilor

utilizarea lor implica profesionalism si prudenta in interpretarea rezultatelor

elaborarea unui test presupune: constructie, (re)etalonare, studii de validare

standardele de elaborare a testelor cuprind: discriminare, validitate, fidelitate

Avantaje:

se obtine o cantitate importanta de informatii intr-un timp scurt

informatiile sunt consistente, precise, cuantificabile si obiective

informatiile se refera la caracteristicile psihologice ale persoanei investigate

faciliteaza trasarea unui profil psihologic si elaborarea unui prognostic

evalueaza diferentele individuale prin raportarea la un etalon

Tipuri de teste:

de inteligenta si de dezvoltare mintala masoara potentialul cognitiv general

de aptitudini si capacitati

de personalitate (obiective, tehnici proiective, de expresie) surprind dimensiunea de profunzime a personalitatii

de cunostinte (docimologice) evaluaza nivelul atins in achizitia de cunostinte si deprinderi specifice unui obiect de studiu asigura feed-back obiectiv asupra eficientei activitatii didactice

Profesorul poate apela la psiholog pentru a clarifica informatii referitoare la elevii:

cu dificultai scolare: esec, demisie (abandon), delicventa

cu tulburari somatoforme (dureri de cap, oboseala cronica etc.)

cu tulburari de personalitate (anxietate, dizarmonie, tulburari de conduita, probleme de comunicare sau de integrare scolara si sociala)

Domenii de competenta ale psihologului/consilierului scolar:

orientarea spre clasele speciale (de copii lenti sau supradotati)

scoli ajutatoare pentru copii cu handicapuri senzoriale/motrice

alegeea celui mai potrivit nivel de educatie

depasirea unor probleme de invatare, adaptare, integrare

Reactii antitest:

invazie in subiectivitate, intimitatea oamenilor

etichetarea persoanelor cu consecinte in perceptia si atitudinea sociala

sporeste riscul de profetie autoimplinita

faciliteaza discriminarea pe criterii de: rasa, sex, cultura, clasa sociala

Orientarea actuala:

rafinarea puterii lor diagnostice,

fixarea de standarde etice corespunzatoare,

evaluarea potentialului de invatare (psihometrie formativa)

Prezentarea testului de inteligenta Bonardell 53

Testul B. 53 este o proba neverbala colectiva pentru masurarea inteligentei generale, fiind puternic saturat in factor "g". In constuctia sa s-a pus accentul pe capacitatea de surprindere a aspectului dinamic al inteligentei. Aceasta, datorita faptului ca multe profesii sunt conditionate in practicarea lor de exercitarea unui dinamism intelectual prezent in rezolvarea problemelor cotidiene. Testul se preteaza la a fi aplicat in licee de specialitate, de cultura generala, in universitati, la personalul industrial cu pregatire medie si superioara cu scopul diagnosticarii potentialului intelectual. k5o7oxPentru a fi sensibil la diferite nivele de pregatire scolara si profesionala, itemii testului au fost gradati dupa nivelul lor de dificultate fiind dispusi gradat, de la itemi usori spre cei dificili. Deoarece testul B. 53 poate primi o larga aplicabilitate in mediul industrial s-a avut in vedere timpul de examinare in sensul reducerii aplicarii la 15 minute (testul poate fi administrat si fara limita de timp). In felul acesta, B. 53 este un test operativ, nu oboseste subiectii. Pentru examinator sarcina este usurata, corectarea efectuandu-se cu ajutorul unei grile in maximum 3 minute.

II. Descrierea testului

Testul B. 53 are formatul unui caiet care contine 65 probleme sub forma de serii de figuri. Primii 5 itemi sunt utilizati ca exemplificare, prin intermediul lor, subiectii sunt instruiti privitor la modul de rezolvare si principiile care stau la baza solutionarii problemelor cuprinse in test.Fiecare proba elementara din test este alcatuita din doua grupe de figuri asezate pe aceeasi linie (fig. 1). Primele 3 figuri din partea stanga reprezinta "seria-problema"; urmatoarele 6 figuri, din partea dreapta, constituie "seria-raspuns". Subiectul trebuie sa studieze seria-problema, sa gaseasca regula care sta la baza constructiei ei si sa aleaga din cele 6 figuri ale seriei-raspuns figura cu care in mod logic ar trebui sa continue seria-problema.Pe foaia de raspuns, in dreptul numarului problemei de care se ocupa, subiectul noteaza cifra care corespunde figurii alese din seria de 6 figuri. Fiecarei figuri din serie ii corespunde o cifra asezata sub figura.

III. Instuctiuni pentru administrare si cotare

Utilizarea foilor de raspuns Examinatorul distribuie brosura cu probele in interiorul careia se gaseste si foaia de raspuns.Instructia "Scoateti din caiet foaia de raspuns si inchideti apoi caietul. Scrieti numele si prenumele pe foaia de raspuns la locul indicat".(Se lasa TIMP NECESAR pentru NOTAREA DATELOR CERUTE)"Deschideti brosura la pagina 1. Pe aceasta pagina vedeti doua coloane. Coloana din stanga este intitulata SERIA, fiecare problema se compune din trei figuri: coloana din dreapta se intituleaza RASPUNSUL DE ALES, fiecare problema fiind compusa din 6 figuri numerotate in partea de jos. Pentru fiecare rand, care reprezinta o problema, veti cauta in coloana RASPUNSUL DE ALES figura care continua in mod logic seria inceputa in coloana din stanga. De exemplu, la prima serie (problema) care incepe cu A,B,C, raspunsul care trebuie gasit este D fiind ca D este litera care urmeaza in alfabet dupa A,B,C.. Gasindu-se in figura 2, din coloana RASPUNSUL DE ALES, se va scrie pe foaia de raspuns in spatiul alb din dreptul cifrei 1, cifra 2".(Se indica pe foaia de raspuns locul primului raspuns)."In seria 2, observati in prima figura un cerc, apoi 2 si apoi 3. In mod logic, figura urmatoare va trebui sa contina 4 cercuri. Dintre raspunsurile propuse figura 6 are 4 cercuri. Scrieti 6 in casuta din dreptul cifrei 2".(Se verifica daca subiectii lucreaza corect).In seria 3 gasim in prima figura 5 cruciulite, apoi 4, si 3. Deci, in fiecare figura numarul cruciulitelor scade cu una. Figura urmatoare ar trebui sa posede 2 cruciulite in coltul din stanga sus. Raspunsul corect este 2, deci scrieti 2 in dreptul problemei 3".(Se verifica apoi daca toti subiectii lucreaza corect)."In seria 4 acul ceasornicului indica ora 1 pe prima figura, ora 2 pe a 2-a si ora 3 pe a 3-a. Pe urmatoarea figura, logic, aratatorul trebuie sa indice ora 4. Figura 3 indica raspunsul corect, deci scrieti 3 in dreptul problemei 4".(Se verifica daca subiectii au inteles)."In sfarsit, seria sau problema 5. In prima figura, din centru pleaca 3 linii, in a doua apare in plus o linie in partea drepta, in a treia se mai adauga o linie fiind 5. Deci, trebuie cautata figura in care vor fi 6 linii. Este figura 5. Scrieti deci 5 pe foaia de raspuns in casuta corespunzatoare problemei 5. - Ati inteles ce trebuie sa faceti ?"(Se vor da lamuriri suplimentare daca sunt necesare).-"Fiti atenti cand scrieti raspunsul, acesta sa fie in dreptul numarului seriei de care va ocupati".- "Daca nu puteti rezolva o problema, treceti la urmatoarea. O veti putea relua ulterior".- "Lucrati cat mai repede posibil".- "La terminarea problemelor de pe o pagina, nu va opriti si treceti la urmatoarea".- "Aveti la dispozitie 15 minute".- "Acum intoarceti foaia de raspuns si deschideti brosura la pagina urmatoare.Incepeti !"(Se pune in functiune cronometrul).Dupa 15 minute:" Opriti. Puneti foaia de raspuns in brosura si inchideti-o".Se strang brosurile controland daca foaia de raspuns este in ele.CotareaSe numara raspunsurile corecte cu ajutorul grilei de corectie.Se acorda un punct pentru fiecare raspuns corect (maximum 60 de puncte).

Tema de seminar:1. Participati la aplicarea probei de memorie Rey.

Instructiuni: Voi citi cu glas tare o lista de cuvinte. Dupa 30 de secunde voi relua o lista de cuvinte mai cuprinzatoare. Sunteti rugati sa va notati cuvintele pe care le-ati auzit anterior. 2. Completati testul de atentie semnale Roloff respectand instructiunile.Instructiuni: Priviti cu atentie timp de 1 minut cele 7 modele de semnale aflate in partea de jos a paginii. Sunteti rugati sa taiati pe aceasta pagina toate semnale ce seamana cu cele din randul modelelor. Primul rand il vom analiza impreuna. 3. Analizati si completati prima pagina a testului de intelienta B53.Pe aceasta pagina vedeti doua coloane. Coloana din stanga este intitulata SERIA, fiecare problema se compune din trei figuri: coloana din dreapta se intituleaza RASPUNSUL DE ALES, fiecare problema fiind compusa din 6 figuri numerotate in partea de jos. Pentru fiecare rand, care reprezinta o problema, veti cauta in coloana RASPUNSUL DE ALES, figura care continua in mod logic seria inceputa in coloana din stanga. De exemplu, la prima serie (problema) care incepe cu A,B,C, raspunsul care trebuie gasit este D fiind ca D este litera care urmeaza in alfabet dupa A,B,C.Tema 8: FISA PSIHOPEDAGOGICA Se atribuie denumirea de fis acelui instrument de lucru care serveste organizrii si prezentrii informatiilor referitoare la o persoan, privit n totalitatea sa, sau mai frecvent la anumite aspecte ale acesteia. Printr-o bun organizare a informatiei, fisa prezint un avantaj deosebit pentru cunoastere si in acelasi timp ndeplineste un rol de directionare a activittii de cunoastere a persoanei.

Alturi de notiunea de fis se foloseste si notiunea de diagnostic pedagogic, care se poate defini ca fiind forme de organizare a activittii de cunoastere a elevului, destinat necesittilor actiunii pedagogice, adic obiectivelor de formare a personalittii copilului, sub multitudinea aspectelor sale: dezvoltarea fizic, dezvoltarea psihic, fond informational, integrarea social.

Fisa destinat studiului individualittii elevului privit in interdependenta factorilor n care se integreaz poate fi definit ca un document cu valente practice care permite desfsurarea unei actiuni programate, n scopul desvrsirii personalittii elevului prin intermediul procesului de invtmnt. Eficienta nu trebuie cutat n valoarea analizei psihologice sau pedagogice efectuate, ci n rolul ei de factor dinamizant al procesului de nvtmnt.

Caracteristicile fisei psiho-pedagogice

Alctuirea fisei se sprijin pe cteva principii, dintre care mentionm: considerarea unitar a personalittii copilului, cercetarea variabileleor de personalitate n interdependenta lor, distingerea caracterisiticilor dominante de personalitate, de mediu si de educatie, abandonarea unui punct d vedere dinamic si functional in explicare aprocesului de formare a elevului.

Aceste principii, precum si metodele de studiere a trsturilor de personalitate ale elevilor au impus unele caracterisitici fisei psiho-pedagogice:

-caracteristica de fis de concluzii, deoarece contine rezultatele prelucrii informatiei, realizeaz cunoasterea prin trierea si ordonarea datelor, exprim generalul si caracterisiticul din fapte;

-caracterul sintetic, priveste copilul multilateral: fiziologic, psihologic, pedagogic si social,

-evidentiaz elementul caracteristic: scoate n relief ceea ce este diferentiat de ceea ce este comun, ceea ce este permanent de ceea ce este accidental, explic persoana prin dominantele sale psihologice, pedagogice, sociologice.

-permite o prezentare dinamic, contine date din analiza procesului de adaptare, integrare, familie, scoal, societate, urmreste copilul in procesul de formare, sesiznd modul de cristalizare a anumitor trsturi, explic structura psihologic prin interelatia dintre dominante si realizarea copilului, prin factorii care intervin ( de sntate, de mediu, de scolaritate).

-are un caracter directional: permite o actiune programat nn formarea copilului, contine indicatii asupra directiilor de interventie prin procesul instructiv, educativ ct si datele referitoare la orientarea scolar si profesional;

-are un caracter explicativ; este rezultatul actiunii de ntelegere a copilului, contine motivatii pentru anumite situatii sau conduite;

-are un caracter de continuitate: oglindeste permanent situatia copilului, urmreste elevul in toate etapele de nvtmnt, se definitiveaz pe parcurs.-are un caracter de accesibilitate, poate fi completat si utilizat de orice cadru didactic;

-prezint usurint n parcurgere: contine numai informatii utile, evidentiaz elementele caracterisitice, prezint o anumit sistematizare a datelor.

-constituie un document secret, comunicarea datelor se face cu grija de a nu crea elevilor conditii de stres.O privire de ansamblu asupra capitolelor fisei ne ofer posibilitatea de orientare asupra tematicii de investigatie a individualittii elevului:

I.Date personale:

1.Date despre starea civil

2. Scolile frecventate de elev si localittile in care a avut domiciliul

II.Date asupra strii de sntate

1. accidente ereditare si conditii de mediu nocive,

2. antecedente personale, defecte fizice, deficiente senzoriale.

3. starea general a snttii;4. mentiuni medicale cu important pentru procesul de nvtmnt

III.Date asupra mediului familial

1. Familia (tabel sintetic)

2. Caracterisiticile vietii de familie

3. Gradul de integrare a elevului in familie

4. Atentie acordat formrii copilului

5. Influente extrafamiliale

6. Actiuni de colaborare a scolii cu familia

IV. Date asupra scolarittii

1. Situatia scolar (tabel sintetic)

2. Gradul de integrare a elevului n scoal

3. Locul si rolul n organizatia de tineret

4. Succese deosebite n competitii

5. Activitate n cercurile de elevi

6. Preocupri n afara scolii

7. Factorii explicativi ai reusitei sau nereusitei scolare

8. Recomandri pentru ameliorarea nivelului de pregtire si educatie

V. Date asupra structurii psihologice

1. Caracteristicile proceselor intelectuale

2. Afectivitate, temperament, caracter

3. Aptitudini, interese

4. Aspecte n care este necesar s se intervin

VI. Aprecieri sintetice

1. Biogram (prin aprecieri n raport cu totalitea elevilor)

2. Profil psihopedagogic

VII. Date referitoare la orientarea scolar si profesional

1.Aspiratiile elevului

2. Dorintele printilor

3. Aprecierea profesorului diriginte

4. Actiuni formative directionale

Tema de seminar:

Alegeti-va un subiect si completati fisa pedagogica anexata.

Tema 9: METODA SOCIOMETRICADin punct de vedere situational, omul este analizat sub aspectul actiunii lui asupra altora si a influentelor reciproce pe care le suporta din perspectiva interactiunii:

A actioneaza asupra lui B B are un comportament de raspuns care se rasfrange asupra lui A si/sau CSuportul actiunii sociale il constituie trebuinta umana fundamentala afilierea si socializarea - care se manifesta in trei forme:

trebuinta de incluziune nevoia de contact, de comunicare, de a fi ingrijit, de a atrage atentia (asociata cu teama de a nu fi respins)

trebuinta de control de a isi exercita autoritatea si de a fi protejat

trebuinta de afectiune regasita la nivelul diadelor si reclama reciprocitate

Interinfluentarea si apropierea dintre oameni pot fi anlizate la nivel macroscopic (comunitate) sau microscopic (grup mic)

Sociometria studiaza matricea sociometrica, care reprezinta principiul activ al performarii si devenirii vietii sociale. Prin matricea sociometrica se masoara domeniul social si sfera relatiilor interpersonale preferentiale care se stabilesc intr-un grup (simpatie, antipatie, indiferenta)

Metoda sociometrica desemneaza un ansamblu de tehnici experimentale si matematice, destinate sa masoare intensitatea si itinderea curentelor afective in cadrul unui grup.

Testul sociometric este un instrument de baza care determina pozitia unui individ in campul relatiilor interpersonale si structura psihologica globala a grupului (detectarea subgrupurilor, a centrelor de infuenta, a liderilor, a gradului de coeziune etc.)

Tehnica aplicarii testului - se cere subiectilor sa exprime preferinta sau respingerea fata de ceilalti membrii ai grupului (actual sau de perspectiva) in legatura cu perticiparea la o actiune comunaConditii de aplicare :

1. crearea unui climat favorabil (pentru a elimina sentimentul penibil al subiectului ca urmare a constientizarii pozitiei sale reale in grup, tteama de a-si exprima preferinta sau respingerea si teama de a constientiza sentimentelor celorlalti fata de el

2. subiectii trebuie sa se simta direct implicati in experiment, motivatia pentru participare si adeziunea la un proiect comun trebuie sa constituie interesul fata de problemele celorlalti

3. autenticitatea criteriilor dupa care se face optiunea (sa raspunda unor motivatii reale, sa reprezinte cauze comune care sa antreneze indivizii spre un scop comun)

4. numarul criteriilor poate creste in functie de complexitatea lor, de marimea colectivitatilor si de varsta subiectilor

5. numarul de alegeri poate fi:

nelimitat mai veridic si mai spontan, dar mai greu de evaluat si interpretat

limitat inhiba spontaneitatea

6. componenta afectiva si cea cognitiva testul se poate adresa relatiilor si perceptiilor interpersonale

ex. intrebari:

1. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai potriviti pentru a conduce grupul

2. numeste doi colegi pe care-i consideri cei mai nepotriviti pentru a conduce grupul

1. cu cine doresti sa lucrezi in grupa de practica?

2. cu cine nu doresti sa lucrezi in grupa de practica?

1. alege trei colegi cu care ti-ai dori sa pleci in excursie

2. alege trei colegi cu care nu ti-ai dori sa pleci in excursie

fiecare preferinta este cotata dupa o grila de intensitate care merge de la minus(-) pana la plus(+) la care se adauga indicativul cerut prin intrebare (ex. 1,2,3 colegi)

- notarea se face astfel :

+2 (cea mai mare atractie)

+1 (atractie mai redusa)

-1 (respingere mai redusa)

-2 (cea mai mare respingere)

- se poate lucra si cu culori

Subiectii supusi testului sunt inscrisi intr-un tabel cu dubla intrare

SUBIECTII ((ABCDEF

A

+2-2-1+1

B

+2-1+1-2

C

-1-2+2+1

D

-2+1+2-1

E

-1+2-2+1

F

-2+2-1+1

Total

alegeri1(2)2(4)2(3) -4(6)3(3)

Total respingeri3(5)1(1)1(1)4(7)1(1)2(3)

pe orizontala (randuri) se trec atractiile si respingerile emise de fiecare subiect cu referire la ceilalti membrii ai grupului

pe verticala (coloane= se totalizeaza alegerile si respingerile primite de fiecare subiect

ex. 1 (2) o alegere/respingere cu intensitatea 2 (adica punctajul cumulat al alegerilor sau respingerilor)Calcule (prelucarea datelor)a. INDICELE DE STATUT PREFERENTIAL

ALEGERI - RESPINGERI

ISP =

N 1

ISP poate fi : pozitiv, negativ, nul

b. INDICELE DE COEZIUNE

alegeri reciproce x 2

Ic =

N ( N 1 )

Unde N este numarul total al subiectilor (membrilor grupului)

1 este indicele ideal, cu cat se indeparteaza de 1 scade gradul de coeziune

AVANTAJE.

permite evidentierea: lanturilor, perechilor, triunghiurilor

indica rapid : liderii, exclusii, izolatii

prin repetare in timp permite surprinderea dinamicii dar si configuratia stabila a grupului

DEZAVANTAJE:

surprinde structura grupului la un moment dat

are valoare doar in masura in care se finalizeaza prin reorganizarea grupului conform structurii informale

SOCIOGRAMA - figura grafica prin care se reda tipul si sensul relatiilor existente intre membrii grupului

Preferinte unilaterale ( A il prefera pe B)

Preferinte reciproce ( A il prefera pe B si invers)

Respingeri unilaterale

Respingeri reciproce

Tema de seminar:

1. Organizati-va in grupuri de cate 10. Stabiliti cu cine ati prefer din cadrul grupului sa va petreceti timpul liber. Aveti dreptul la 4 optiuni (2 alegeri si 2 respingeri). Prima alegere se noteaza cu +2 cea de-a doua cu +1; cea mai puternica respingere cu -2, urmatoarea cu -1. D Elaborati sociomatricea. Alcatuiti ierarhia persoanelor incuse in experiement fie pe alegeri fie pe respingeri, pe punctaj si/sau pe numar de alegeri. Constuiti sociograma pentru grupul constituit si calculati indicele de coeziune al grupului si pe cel de statu preferential (doar pentru propria persoana.)* Puteti urma modeulul prezentat pentru sociomatrice sau va puteti aduce propriul aport construind un alt model.

Mentionati avantajele si limitele acestei metode.

Tema 10: CINE SUNT EU. FEREASTRA LUI JOHARY1.Construiti 20 de intrebari prin intermediul carora sa va caracterizati atat cu attribute positive cat si cu attribute negative:

1. Eu sunt..................................................................

2. Eu sunt..................................................................

3. Eu sunt..................................................................

4. Eu sunt..................................................................

5. Eu sunt..................................................................

6. Eu sunt..................................................................

7. Eu sunt..................................................................

8. Eu sunt..................................................................

9. Eu sunt..................................................................

10. Eu sunt..................................................................

11. Eu sunt..................................................................

12. Eu sunt..................................................................

13. Eu sunt..................................................................

14. Eu sunt..................................................................

15. Eu sunt..................................................................

16. Eu sunt..................................................................

17. Eu sunt..................................................................

18. Eu sunt..................................................................

19. Eu sunt..................................................................

20. Eu sunt..................................................................

2. Incercuiti atributul pe care il considerate cel mai negative.

3. Mentionati daca trebuie sa il schimbati.

4. Notati daca vreti sa il schimbati.

5. Scrieti daca puteti sa il schimbati.

6. Completati urmatorul tabel:

TrasaturiFizice (A)Psihice (B)Sociale (C)Total

Pozitive

(+)

A(+)

B (+)

C(+)

A(+)B(+)C(+)

Negative

(-)

A(-)

B (-)

C(-)

A(-)+B(-)+C(-)

totalA (+) (-)B (+)(-)C (+) (-)20

7. Analizati datele obtinute.

8. Interpretati datele obtinute.

9. Impartiti o foaie de hartie in 4 si rugati 4 persoane care va cunosc sa noteze fiecare cate 5 atribute positive si negative despre dumneavoastra. Numerotati de la 1 la 20 atributele gasite persoanele apropiate.

10. Alcatuiti iar tabelul de la punctul 6 dar de data aceasta notati in el atributele pe care le-au gasit cele 4 persoane.

TrasaturiFizice (A)Psihice (B)Sociale (C)Total

Pozitive

(+)

A(+)

B (+)

C(+)

A(+)B(+)C(+)

Negative

(-)

A(-)

B (-)

C(-)

A(-)+B(-)+C(-)

totalA (+) (-)B (+)(-)C (+) (-)20

11. Analizati datele notate in tabelul de la punctul 10.

12. Interpretati datele trecute in tabeulul de la punctul 10.

13. Construiti fereastra lui Johary si notati in cele patru ferestre urmatoarele:

Fereastra numarul 1- Fereastra deschisa: ( ce stiu eu despre mine si ce stiu ceilalti despre mine):

Notati atributele comune (cele gasite atat in foaia in care ati completat dumneavostra cele 20 de propozitii cat si in ceea ce au spus altii despre dumneavostra adica in foaia impartita in patru. Exemplu: la mine in foaie scrie: Eu sunt intelligent. Unul dintre cei 4 prieteni ai mei a notat intre cele 5 atribute faptul ca ma vede intelligent. Atunci notez in aceasta fereastra).

Fereastra numarul 2- Fereastra inchisa (ce nu stiu eu despre mine si ce stiu ceilalti):

Notati atributele pe care le-au gasit toti cei patru prieteni care au colaborat si care nu se regasesc pe foia dumneavoastra cu cele 20 de propozitii completate. Exemplu: ceilati au spus ca sunt altruist, creativ, sociabil, etc iar eu nu am notat in cele 20 de propozitii acest lucru.

Fereastra numarul 3 Fereastra ascunsa (ce stiu eu despre mine si ce nu stiu ceilalti):

Notati tot ceea dumneavoastra ati scris in cele 20 de propozitii si nu se regaste in nici una dintre cele 4 descrieri facute de prieteni. Exemplu: eu am scris ca sunt: gras, nesociabil, iar ceilalti au scris orice altceva mai putin aceste lucruri.

Fereastra numarul 4- Fereastra oraba (ceea ce nu stiu eu si ceea ce nu stiu nici ceilalti):

In acestra fereastra nu veti nota nimic deoarce mereu vor fi lucruri pe care nu le stiu despre noi si pe care nici altii nu le stiu. Prin urmare de cate ori viata ne va surprinde si vom afla lucruri noi despre noi si despre ceilalti ele vor fi trecute in celelate ferestre. Ce stiu eu Ce nu stiu eu

Ce stiu ceilalti

12

Ce nu stiu ceilalti

34

14. Descrieti urmatoareale concept: imagine de sine, stima de sine.

15. Mentionati avantajele si limitele acestei metode.

Tema 11: STUDIUL DE CAZ

Este o metod folosit fie pentru cunoaterea grupurilor, fie pentru cunoterea individualitii membrillor grupurilor. Este considerat cnd o metod de formare psihosocial a colectivitolor, cnd o metod de cunotere comple a personalitii cuiva.

Dupa G. Allport, studiul de caz, luat n forma sa pur, face parte din arta biografiei.

Studiul oricrui caz pormete de la premisa c personalitatea uman este unic, irepetabil i deci, configuraia ei bio-psiho-social de la un moment dat trebuie s fie rezultatul unui studiu special, al unui studiu asupra cazului.

Cazul este o descriere a unei situaii reale, concrete, care implic personaje, ntmplri, atitudini, comportamente, toate aranjate astlfel nct s dea natere unei probleme care se cere a fi diagnostict, analizat i rezolvat. Studiile de caz reprezint situaiile rare, de excepie, situaii-tip, situaii de impas etc.

n realizarea unui studiu de caz trebuie parcurse cteva etape:

- identificarea cazului (a situaiei concrete care necesit intervenie)

- familiarizarea profesorului cu situaia problem

- analiza cazului, consultarea cu ali factori educaionali, culegerea opiniilor, impresiilor, judecilor, punctelor de vedere exprimate de ctre toi cei implicai n aciunea de soluionare a cazului

- analiza feptelor i informaiilor culese

- optarea pentru modalitatea adecvat finalizrii cazului

- extragerea unor concluzii cu valabilitate general, utile i pentru soluionarea altor cazuri de aceli gen.

PLAN GENERAL DE REALIZARE A STUDIULUI DE CAZ (dup R. Mucchielli)

Nr. Crt.PrezentTrecutViitor

1Problema: motivul pentru care este un caz.Istoricul problemeiProiect educativ preconizat

2Starea pedagogicIstoricul rezultatelor la nvtur

3Starea intelectualIstoricul dezvoltrii intelectualePrognoza nvelului maxim atins

4Starea fizic, sntateaIstoricul dezvoltrii fizice, a sntiiPrevederea sntii

5Nivelul de maturizare (independena, autonomia etc)Istoricul dezvoltrii ontogeneticePrognoza dezvoltrii ontogenetice

6Personalitatea (temperament, caracter)Istoricul dezvoltrii personalitiiPrognoza dezvoltrii personalitii

Tema 12: CREATIVITATEA

Distinctia inte notiunile:persoana creatoare si creativitate sau comportament creator:

primul termen se rezerva pentru desemnarea individului care aduce o contributie de mare valoare in arta,stiinta .El este prin definitie un individ superior,iar contributia sa este inedita sau originala nu pur si simplu prin prisma cunoasterii umane in sensul ei absolut.

Comportamentul poate referi la produsele noi nu numai in ce priveste situarea lor inafara experientei trecute a individului.Comportamentul individului trebuie sa manifeste un nivel inalt de sinteza,originalitate si relevanta fata de problema abordata spre a-l putea califica drept creativitate. Comportamentul creatorva fi descoperit mai frecvent in oricare populatie data decat la persoanele creatoare si e de asteptat ca acest comportament sa fie normal atribuit in aceasta populatie ,in acelasi fel ca majoritatea caracteristicilor fizice si psihice.

Structura creativitatii Ea exprima interdependenta intre produsul creator - procesul creator - personalitatea creatoareProdusul creator e un element nou in raport cu experienta sociala anterioarasau xu experienta de viata a individului. Validitatea produsului creator are doua criterii complementare:originalitatea si relevanta,care permite autoevaluarea performantei.Acestea acopera cinci niveluri ierarhice:

-nivelul expresiv ,care vizeaza comportamentul unei persoane cu anumite caracteristici creative demonstrata in termeni de spontaneitate;

- nivelul productiv, care vizeaza realizarea unor produse, care exprima originalitatea individului;-niveluyl inovator, care vizeaza elaborarea unor produse noi si originale in plan teoretic si aplicativ ,care asigura restructurarea obiectelor, fenomenelor studiate in cadrul unui anumit domeniu;

-nivelul inventiv, care vizeaza reordonarea insusirilor specifice obiectelor, fenomenelor, studiate anterior, in vederea transformarii calitative a acestora la o limita situata practic intre originalitatea individuala si cea sociala;

-nivelul emergent, care vizeaza realizrea unor produse creativ superioare,care restructureaza nu numai domeniul de activitate ci si evolutia societatii.

Procesul creativitatii presupune urmatoarele patru etape:

-pregatirea :identificare problemei,analiza datelor,acumularea si selectionarea informatiei necesare,pre-

lucrarea informatiei,elaborarea strategiei de rezolvare a problemei;

-incubatia ;

-iluminarea;

-verificarea.

Personalitatea creatoare evidentiaza resursele sistemului psihic uman ,capacitatea acestuia de a angaja un proces creator,sustinut la nivelul constiintei individuale,cu scopul de aproduce ceva nou,

original si eficient.

Trasaturile personalitatii creatoare pot fi grupate la nivelul factorilor intelectuali,fact. operationali si a factorilor comportamentali.

3.Functiile creativitatii:a) Functia sociala determina modul de realizare a produsului creator;

b) Functia psihologica determina modul de realizare a procesului creator,angajand toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman,cu unele accente evidente care vizeaza inteligenta(apti-

tudine generala),gandirea,imaginatia,aptitudini speciale,atitudinile;

c) Functia pedagogica determina modul de comportare a personalitatii creatoare angajata in proiectarea unor actiuni didactice,in conditii de transformare a raporturilor subiect-obiect.

4.Tipurile creativitatii

Analizand actul creator in evolutia sa ,de la formele cele mai simple si pana la creatia superioara, Irving A. Taylor (1959) deosebea patru nivele:a) Creatia expresiva e cea mai simpla forma de creativitate identificata in desenele libere si spontane ale copiilor ,constituind premisa de dezvoltare,in procesul educatiei,a celorlalte forme ale creatiei.Ea poate fi stimulata din perioada prescolara prin jocuri de creatie,desene libere si povestiri din imaginatie,aprecindu-I pe copii,insa fara critici,pentru a nu le frana spontaneitatea.

b) Creatia productiva se caracterizeaza prin restrangerea jocului liber al imaginatiei si imbunatatirea tehnicii de lucru,desi produsele realizate se deosebesc prea pitin de cele obisnuite.La acest nivel importanta este invatarea creativa din scoala,folosind metode de descoperire si inventie,apoi largirea orizontului de cunostinte,imbogatirea experientei si insusirea tehnicilor de creativitate.c) Creatia inventiva se realizeaza prin inventie si descoperirea unor corelatii noi,originale.

d) Creatia inovatoare presupune transformari fundamentale in conceptii,principii sau metode de lucru in domeniul stiintei sau artei .

5. Factorii creativitatii

J.P.Guilford a identificat sase factori ai creativitatii:fluiditatea gandirii,flexibilitatea acesteia,originalitatea,elaborarea,sensibilitatea fata de probleme si redefinirea.Acestui model al aptitudinilor creative I se aduce obiectia ca e lipsit de dinamism,intrucat nu cuprinde si modul de constituire a raporturilor dintre informatii ,procesul creatiei fiind determinat de motivatii sau influente externe.Mai complet este modelul elaborat de Gaugh(1957) care cuprinde 5 factori incluzand si aspecte comportamentale:aptitudini intelectuale,aptitudinea interogativa(de cautare),flexibilitatea cognitiva,sen-

sibilitatea estetica si posibilitatea de sesizare a destinului,a increderii creatorului in in viitorul sau.

Creatia este insa un proces complex la care participa intrega personalitate,pe baza actiunii unitare a factori cognitivi,de personalitate si sociali.

Factorii cognitivi operationali(intelectuali)

Dintre acesti factori cei mai importanti sunt imaginatia si inteligenta,intrucat ei au functia de integrare a celorlalti factori cognitivi ai creativitatii.Inteligenta este forma superioara de organizare a comportamentului creativ,care presupunesensibilitatea fata de probleme apoi fulenta,flexibilitatea si capacitatea de redefinire.Imaginatia e un factor fundamental ,intrucat realizeaza fusiunea informatiilor in structuri noi prin contopire,transformarea si unificarea imaginilor,a ideilor,a obiectelor si fenomenelor intr-o noua semnificatie.Un factor deosebit de important e intuitia.O forma superioara a imaginatiei creatoare e ingeniozitatea,finalizata in gasirea unor solutii simple,surprinzatoare si originale.Un alt factor al imaginatiei creatoare e originalitatea,caracterizata prin noutate,inventivitate.

In procesul creatiei importante sunt reprezentarile,cunostiintele,largimea campului de idei si aptitudinile specifice.

Factorii de personalitate

Motivatiile superioare, nivelul de aspiratie, interesele personale, sentimentele si atitudinile, corelate cu temperamentul si aptitudinile speciale orienteaza creativitatea marindu-i eficienta.

Factoriii caracteriali si cei afectiv-motivationali suplinescin creatie un coef de inteligenta mai scazut de 120. Atitudinia interogativa, increderea in fortele proprii, rabdarea, perseverenta, entuziasmul, autoexigenta, angagajarea sociala, spiritul de grup pun in valoare capacitatile creative.

Factorii sociali

Activitatea creatoare este stimulata de exigenta unui mediu social economic si cultural stiintific care asigura formarea unei personalitati creative, permite libertatea creatiei, recunoaste si aplica valorile create.

Nonconformismul, tenacitatea, inteligenta si imaginatia creatoare, profunzimea campului de imagini si idei sunt factori stimulatori si ideile preconcepute, neincrederea in sine, conformismul, teama de a nu gresi si lipsa de motivatie sunt factori inhibitori.

7. Metode si procedee de imaginareBrainstormingul sau asaltul de idei e o metoda elaborata de Alex F. Osborn (1957) si a fost la inceput inindustrie.In scoala ,ea poate fi utilizata la cercurile de creatie tehnico-stiintifice pentru stimu-larea si exersarea creativitatii elevilor.Eficienta metodei depinde de respectarea mai multor conditii:grupul creativ sa nu fie mai mare de 7- 10 persoane ,membrii sa aiba un nivel intelectual eterogen,sa dovedeasca competenta si dorinta de a realiza probleme,tema discutata sa fie dinainte cunoscuta,critica ideilor e interzisa.Conducatorul sa fie de incredere si sa creeze o atmosfera destinsa.

Asaltul de idei se desfasoara in trei faze.In prima faza are loc punerea problemei,comunicarea unor unor informatii suplimentare,elaborarea solutiilor.IN faza a doua,dupa cateva zile,membrii se intalnesc ,asculta ideile emise si apoi le completeaza,le combina,le selecteaza pe cele mai eficiente.In ultima faza are loc verificarea,evaluarea si aplicare ipotezelor de rezolvare a problemei.Unii cercetatori,printre care W.J.J.Gordon ,sunt de parere ca discutiile in contradictoriu si critica de idei ar stimula creativitatea.

Sinectica sau asocierea unor elemente diverse,aparent fara importanta,pentru a produce idei noi e o metoda initiata de W.J.J.Gordon .Etapele sunt:analiza si intelegerea problemeipentru a face ca un lucru ciudat sa devina familiar si abordarea problemei dintr-o optica noua,folosind fantezia,analogia personala,directa si simbolica.

A.G.Bell a inventat telefonul pe baza analogiei directe dintre oasele urechii, care sunt prea masive pebtru membrana ce le pune in functiunesi o piesa de membrana mai rezistenta si mai groasa ,care ar putea pune in functie o piesa de otel.

Kekule ,identificandu-se cu un sarpe care isi inghite coada a dezvoltat o intuitie a moleculei de benzen in termeni de inel.

Inventica e o metoda de elaborare a unei idei noi pe baza unei interpretari interdisciplinare. In prima faza are loc fragmentarea obiectului si utilizarea lui in forme noi, iar in a doua faza se obtin aspecte sau idei originale prin combinari, permutari, aranjamente.