suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul...

45
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 suport de curs Educaţie Antreprenorială Filiala Cluj-Napoca a Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meșteșugărești “Spiru Haret” str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: [email protected] web: cj.ucecom.org

Transcript of suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul...

Page 1: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

suport de curs

Educaţie Antreprenorială

Filiala Cluj-Napoca a Fundaţiei Învăţământului Preuniversitar al Cooperaţiei Meșteșugărești “Spiru Haret”

str. Al.V. Voevod, nr. 55A, 400436; tel./fax : 0264 414992, 414974; email: [email protected]: cj.ucecom.org

Page 2: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Cuprins Cuprins ................................................................................................................................ 2 Capitolul 1. Mediul de afaceri ............................................................................................ 3

1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri .............................................. 3 1.2. Micromediul şi macromediul .................................................................................. 4

1.2.1. Micromediul ...................................................................................................... 4 1.2.2. Macromediul ..................................................................................................... 7

1.3. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri ................................................ 11 1.4. Individul ca întreprinzător..................................................................................... 13 1.5. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success ........................................... 13

Capitolul 2. Iniţierea şi derularea unei afaceri .................................................................. 14 2.1. Planul de afaceri ..................................................................................................... 15

2.1.1. Definirea şi rolul planului de afaceri ............................................................. 15 2.1.2. Caracteristicile unui plan de afaceri: ............................................................... 16 2.1.3. Necesitatea Planificării ................................................................................... 16 2.1.4. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri ............................................ 17 2.1.5. Tipuri de plan de afaceri ................................................................................. 18 2.1.6. Conţinutul unui plan de afaceri ....................................................................... 19

2.2. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale ............................................... 22 2.2.1. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale ....................................... 22 2.2.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale ........................ 26

2.3. Resursele necesare derulării unei afaceri ............................................................... 27 2.3.1. Resurse financiare ........................................................................................... 27 2.3.2. Resurse materiale ............................................................................................ 27 2.3.3. Resurse umane ................................................................................................ 27

Capitolul 3. Risc şi reuşită în afaceri ................................................................................ 28 3.1. Riscul în afaceri ..................................................................................................... 28

3.1.1. Tipuri de risc ................................................................................................... 28 3.1.2. Modalităţi de minimizare a riscului ................................................................ 29

Capitolul 4. Etica în afaceri .............................................................................................. 30 4.1. Răspunderea în afaceri ........................................................................................... 30 4.2. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri ................ 31 4.3. Protecţia consumatorilor ........................................................................................ 31 4.4. Protecţia mediului .................................................................................................. 32

Capitolul 5. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă ........................................................ 33 5.1. Cererea şi oferta pe piaţa muncii ........................................................................... 33 5.2. Şomajul .................................................................................................................. 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ................................................................................... 35

Page 3: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Capitolul 1. Mediul de afaceri

1.1. Caracteristicile si componentele mediului de afaceri

În activitatea oricărei firme, mediul joacă un rol esenţial în definirea strategiilor

sale, în sesizarea şi folosirea oportunităţilor de dezvoltare, constituind practic suportul

realizării obiectivelor de creştere economică, de profitabilitate sau doar de supravieţuire.

Pentru a înţelege presiunile pe care le suportă o firmă, este necesar să definim

mediul şi componentele sale specific, aşa cum au fost identificate de către specialişti

români sau străini.

Toate aceste definiţii au în comun două aspcete ale mediului: dinamismul său

(capacitatea de a anticipa configuraţiile viitoare ale mediului sau adaptarea la schimbări

neprevăzute) şi relaţiile de intercondiţionare existente între elementele identificabile de

mediu.

În opinia lui Phillip Kotler, mediul firmei global este definit ca fiind “ansamblul

factorilor şi forţelor externe întreprinderii care sunt în măsură să-I afecteze acesteia

maniera de dezvoltare”. Mediul este definit de Elisabeth Hill şi Terry O´Sulliva astfel:

“mediul firmei constă în acei factori ce-i scapă controlului său imediat şi care sunt

capabili să-i influenţeze relaţiile cu partenerii de mediu”. Dintre specialiştii români,

notabilă este şi părerea profesorului Ovidiu Nicolescu, care consideră că “mediul include

toate elementele exogene firmei, de natură economică, tehnică, politică, demografică,

cultural, ştiinţifică, organizatorică, juridică, psiho-sociologică, educaţională şi ecologică

ce marchează stabilirea obiectivelor acesteia, obţinerea resurselor necesare, adoptarea şi

aplicarea deciziilor de realizare a lor”.

Mediul general de afaceri reprezintă un set de condiţii şi circumstanţe ce pot

afecta abilitatea organizaţiei de a dezvolta şi menţine relaţii de afaceri.

Caracteristici ale mediului general de afaceri sunt mobilitatea, complexitatea ,

disponibilitatea resurselor, incertitudinea.

Page 4: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Mediul de afaceri este compus din subsisteme care pot fi identificate dupa nivelul

de agregare la care se face analiza. Astfel se disting: micromediul, macromediul şi

mezomediul.

Micromediul este reprezentat de participanţii la mediul cel mai apropiat al

întreprinderii şi care afectează posibilităţile ei de a-şi deservi clienţii.

Macromediul este desemnat de forţele societale cu rază mare de acţiune, care

afectează toţi participanţii la micromediul întreprinderii.

Mezomediul trebuie să intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al

întreprinderii pentru că permite abordarea relaţiilor acesteia cu mediul său în termeni

mult mai apropiaţi de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din următoarele

sisteme mezoeconomice: o anumită industrie, o zonă geografică sau administrativă, un

grup de întreprinderi.

1.2. Micromediul şi macromediul

1.2.1. Micromediul Micromediul este constituit din agenţi economici cu care întreprinderea intră de

obicei în relaţii directe, influenţele fiind puternice şi reciproce, reprezentând în fapt un

ansamblu de condiţii, activităţii şi relaţii, avand rol esenţial în elaborarea mixului de

marketing. Întreprinderile pot să anticipeze schimbările ce vor apare în micromediu şi să

răspundă acestora, influenţându-le sau controlând dimensiunile interferenţei lor cu

relaţiile de piaţă ale întreprinderii şi cu concurenţii ei.

Deşi, cu privire la componentele micromediului există în literatura de specialitate

mai multe puncte de vedere, consider, că în perioada actuală, nu pot fi ignorate

următoarele: furnizorii de mărfuri, prestatorii de servicii şi forţa de muncă, intermediarii,

clienţii, concurenţii, precum şi organismele publice, a căror activitate se răsfrânge

nemijlocit asupra întreprinderii.

a) Furnizorii

Furnizorii sunt cei care asigură întreprinderii resursele necesare desfăşurării

normale a activităţii economice, dar şi concurenţilor. Sunt reprezentaţi, prin diverse firme

de afaceri sau persoane particulare, care pe baza relaţiilor de vânzare-cumpărare, pun la

Page 5: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

dispoziţie materiile prime şi materialele, combustibilul, energia, apa, echipamentul

tehnic, sau execută o largă gamă de servicii, deosebită însemnătate având serviciile

bancare. Un loc aparte îl au relaţiile cu furnizorii de personal, reprezentaţi prin unităţi de

învăţământ, oficiile de forţă de muncă, persoanele aflate în căutarea unor locuri de

muncă, precum şi întreprinderi particulare care au ca obiect de activitate plasarea forţei

de muncă disponibile.

Este posibil ca în anumite circumstanţe, întreprinderea să devină vulnerabilă în

faţa furnizorului care poate să nu respecte termenul de aprovizionare sau să modifice

preţurile etc. De aceea este foarte importantă pe de o parte monitorizarea activităţii

furnizorilor, iar pe de altă parte stabilirea unor relaţii de încredere şi pe termen lung,

realizându-se o interdependenţă mutuală.

b) Intermediarii

Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea,

vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final, sub forma: comercianţilor

(angrosişti), firmelor de distribuţie fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service

de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate), intermediarilor financiari, băncilor,

societăţilor de asigurări etc.

c) Clienţii

Aceştia constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de

desfacere a oricărei întreprinderi producătoare, reprezentată de: consumatori, utilizatori,

angrosişti, agenţii guvernamentale şi internaţionale etc. Este foarte important să se

analizeze situaţia lor în vederea cunoaşterii cât mai bine a comportamentului lor, pentru a

veni în întâmpinarea dorinţelor lor.

d) Concurenţii

Aceştia sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere,

întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor

condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor, cu ţelul atingerii

unor performanţe deosebite. Întrucât concurenţa este o luptă dură, în care învinge

întotdeauna cel mai bun, şi care deşi, primează interesele economice - se desfăşoară nu

numai cu mijloace economice, ci şi extraeconomice, pentru fiecare întreprindere este

absolut necesar să descopere : structura şi amploarea concurenţei, motivele reuşitei

concurenţilor importanţi, precum şi şansele de a-i învinge. Există două tipuri de

Page 6: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

concurenţi faţă de care întreprinderile trebuie să adopte atitudini diferite. Astfel,

concurenţii direcţi, cei care satisfac aceleaşi nevoi ale clienţilor şi sunt percepuţi de

clienţi ca alternative, sunt în general mai uşor de identificat, dar lupta cu ei este

costisitoare şi de aceea pe termen lung supravieţuiesc doar cei puternici. Concurenţi

indirecţi, cei ce oferă un produs similar dar cu alte caracteristici, satisfac alte nevoi ale

clienţilor. Sunt mai puţin ameninţători, de obicei sunt nou-veniţi sau produc înlocuitori,

dar oricum nu trebuie ignoraţi, deşi sunt mai greu de depistat. Concurenţii sunt de obicei

firme sau persoane particulare, care îşi dispută aceiaşi clienţi (beneficiari) sau furnizori

de bunuri şi servicii. Ei pot deţine un anume loc şi importanţă pe piaţă, ceea ce le conferă

postura de: lideri, inovatori, conservatori sau timizi (Guy Serraf, Dictionnaire

methodologique de matketing, Les Editions dOrganisation, Paris, 1995, p.72),

concretizată într-un comportament specific, mai ales în ceea ce priveşte modalităţile de

intervenţie pe piaţa şi tipul de relaţii practicate.

e) Organismele publice sau publics

Organismele publice sau publics, cum îl denumeşte Kotler reprezintă orice

grupare care are un interes actual sau potenţial cu impact asupra capacităţii

organizaţionale de atingere a obiectivelor întreprinderii. Sunt identificate mai multe tipuri

de astfel de organisme, care înconjoară întreprinderea şi o influenţează direct:

• Organisme financiare (financial publics) influenţează capacitatea întreprinderii de a

obţine fonduri băneşti pentru desfăşurarea activităţii şi sunt reprezentate de: societăţii de

investiţii, companii de asigurări, acţionari etc.

• Instituţiile mass-media (media publics) sau mediile de informare în masă includ

organizaţiile care vehiculează ştiri, opinii prin: ziare, reviste, radio, televiziune etc.

• Asociaţii ale cetăţenilor (citizen action publics) reprezentate de organizaţii ale

consumatorilor, grupurile ecologiste, grupuri ale minorităţilor.

• Instituţii guvernamentale (guvernamental publics), faţă de care întreprinderea are

obligaţii legale, cum sunt: organele vamale, de justiţie etc.

• Organisme publice locale (local publics), reprezentate prin organizaţii comunitare,

reşedinţele vecinilor etc.

• Atitudinea publică generală (general publics) sau marele public, deşi acesta nu

acţionează într-un mod organizat, imaginea publică a întreprinderii are importanţă mai

Page 7: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

ales direct şi imediat în cadrul local, iar când imaginea are de suferit, efectele negative

asupra activităţii întreprinderii nu întârzie să se arate.

1.2.2. Macromediul Mediul extern al întreprinderii este format din sistemul factorilor exogeni care

acţionează asupra întreprinderii indirect, prin intermediul elementelor micromediului,

exercitându-şi influenţa pe o arie largă şi pe termen lung. Sunt factori de ordin general, pe

care întreprinderea nu-i poate controla. Aceşti deţinători de interese, cum îi numesc

adesea specialiştii, influenţează întreprinderile în conducerea afacerilor, dar unii sunt de

interes minor pentru activitatea de marketing cum ar fi: acţionarii, băncile, etc, iar alţii au

o influenţă majoră, cum ar fi: mass-media, mişcările pentru protecţia consumatorilor, etc.

Indiferent care ar fi gradul de influenţă, întreprinderea trebuie să aibă în vedere toţi

factorii, pentru a adopta o politică benefică sau pentru a preveni prin activitatea ei

dificultăţile, dar nu poate face aproape nimic pentru a influenţa macromediul. Dar,

trebuie să-i cunoască şi să se pregătească pentru schimbarea lor inevitabilă. Intuind natura

şi dimensiunile potenţiale ale schimbărilor poate să găsească formule corecte de adaptare

la noul cadru creat de aceştia. Macromediul deţine locul esenţial în ceea ce priveşte

orientarea activităţii întreprinderii în conformitate cu nevoile societăţii, el influienţând

acţiunile întreprinderii prin mai multe tipuri de comportamente: comportamentul

cumpărătorului şi comerţului, comportamentul şi poziţia concurenţei şi cel

guvernamental.

Componentele macromediului sunt de o mare diversitate, dar ele acţionează într-o

strânsă interdependenţă. De aceea, mediul extern apare ca un ansamblu de elemente de

natură foarte diferită (politică, economică, socială, tehnico-ştiinţifică, juridică, culturală,

demografică, geografică, ecologică etc.), manifestate în plan naţional şi internaţional,

care acţionează asupra unităţii în strânsă interdependenţă (C.Russu, Cadrul organizaţional

al întreprinderii, Ed.Şt. şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983). Dinamica şi complexitatea

macromediului determină ample modificări în activitatea întreprinderii, care pot conduce

la discontinuitate în activitatea ei, cu multiple implicaţii în funcţie de mărimea şi profilul

activităţii, dar şi de zona în care ea acţionează. Deoarece elementele macromediului nu

evoluează simultan, în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate, efectele declanşate asupra

întreprinderii sunt deosebite. Deşi amplă şi diversă, interacţiunea mediu-întreprindere,

Page 8: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

după cum evidenţia J. Stoner (J. Stoner, Management, Prentice Hall Inc., London, 1978),

se poate sintetiza sub forma celor trei tipuri de mediu: stabil, schimbător (instabil) şi

tulburent.

- Mediul stabil - constituie tipul de referinţă în cadrul analizelor. El este doar un moment

de scurtă durată şi de aceea apare ca o excepţie în perioada de aşa-zisă linişte. Se

caracterizează prin modificări la intervale mari, cauza reprezentând-o evenimente

neesenţiale, care sunt uşor de prevăzut şi de aceea pune puţine probleme de adaptare a

întreprinderii. Acest tip de mediu asigură stabilitatea întreprinderii, dar nu este un tip

caracteristic, se întâlneşte destul de rar în ultimele decenii.

- Mediul schimbător - se caracterizează prin permanente modificări, care în genere sunt

previzibile. Ele constituie baza anticipărilor. Acest tip de mediu imprimă o viziune

prospectivă întreprinderii, ceea ce-i dă posibilitatea să-şi stabilească cele mai potrivite

mijloace şi forme în vederea confruntării cu ceilalţi agenţi economici. Pare să fie tipul

obişnuit de mediu cu care se confruntă întreprinderile în etapa actuală.

- Mediul turbulent - este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruşte, în

direcţii imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune întreprinderea unor

presiuni deosebite, punându-i probleme dificile de adaptare, în genere greu de anticipat.

De regulă, este specific ramurile de vârf, deci nu are caracter dominant. Pentru a face faţă

acestui tip de mediu, întreprinderea trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, supleţe,

elasticitate a structurilor, în vederea adaptării rapide la un nou mod de acţiune, la noi

metode.

- Mediul tehnic şi tehnologic,- în epoca actuală, constituie cadrul de dezvoltare a

întreprinderii şi prezintă o multitudine de incidenţe asupra ei, incidenţe care vizează toate

domeniile de activitate, toate compartimentele ei, în mod concret prin: invenţii şi inovaţii,

produse noi, orientarea fondurilor destinate cercetării-dezvoltării, nivelul tehnic al

utilajelor disponibile pentru a fi cumpărate, calitatea tehnologiilor care pot fi

achiziţionate, calitatea cercetărilor tehnice la care are acces, numărul brevetelor şi

licenţele înregistrate, capacitatea creativinovativă a sistemului de cercetare-proiectare etc.

El îşi pune amprenta în special asupra gradului de înzestrare tehnică şi a ritmului

modernizării produselor şi tehnologiilor.Astfel, dinamica accentuată a tehnicii şi

tehnologiilor conduce la înfăptuirea unei noi corelaţii cu valorile şi idealurile sociale,

întrucât noul tip de tehnologie modelează atitudinile, promovează alt stil de muncă şi

Page 9: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

viaţă, în genere un alt comportament. De asemenea, noile descoperiri tehnicoştiinţifice

modifică capacitatea şi structura producţiei, evoluţia nevoilor societăţii şi ca urmare, şi

structura consumului, creează noi moduri de satisfacere a nevoilor consumatorilor,

descoperă noi consumatori, identifică nevoi latente, schimbă modelele cererii, condiţiile

pieţii, raportul şi natura concurenţei de care întreprinderea trebuie să ţină seama, poate

contribui la creşterea eficienţei activităţilor de marketing. De fapt, întreprinderea se

implică în dinamica mediului tehnologic atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor, prin

intermediul pieţii, ceea ce face posibil ca cercetările de marketing să asigure

întreprinderii reţete de succes. De altfel, este deja demonstrat, că cercetarea de marketing

are o mare operativitate de acţiune şi costuri mai reduse, în comparaţie cu creativitatea

tehnică. Mai mult, chiar la baza multor idei noi dedezvoltare stă analiza prezentă sau

perspectiva nevoilor de piaţă.

- Mediul demografic - este variabila macromediului cu multiple ingerinţe asupra

activităţii întreprinderii, deoarece populaţia în calitate de partener al acesteia se află atât

în postura de beneficiar al rezultatelor obţinute de ea, constituind unul din factorii

formativi ai cererii de mărfuri, dar şi în postura de creatoare a acestora, deci ca sursă de

muncă. De aceea, situaţia demografică, mai ales în ceea ce priveşte nivelul, dinamica,

structura populaţiei, repartizarea teritorială şi pe medii (urban-rural), are efecte multiple

atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii, ceea ce

presupune studierea continuă şi a prognozelor demografice. Analizând modelele structurii

populaţiei se poate anticipa comportamentul consumatorului pe fiecare tip de piaţă, atunci

când numărul mare de nevoi şi dorinţelor ale indivizilor se exprimă în trăsături

demografice, cum ar fi: vârsta, sexul, starea civilă, rasa, ocupaţia. Se pot desprinde astfel

principalele tendinţe în evoluţia populaţiei care stau la baza prognozelor şi planurilor de

activitate a producătorilor de bunuri şi servicii.

- Mediul cultural, social şi educaţional - este constituit din totalitatea factorilor,

condiţiilor, relaţiilor şi instituţiilor care vizează sistemul de valori, obiceiuri, tradiţii,

credinţe şi normele care modelează societatea şi reglementează comportamentul

indivizilor şi a grupurilor în general prin ambianţa de muncă şi viaţă. Aceste elemente

afectează activitatea întreprinderii prin modalităţi specifice de corelare a intereselor

individuale şi sociale, prin activitatea conştientă a indivizilor şi grupurilor care activează

în societate. De asemenea, afectează consumul prin schimbările psihologice, modificarea

Page 10: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

stilului de viaţă, care au impact direct asupra comportamentului consumatorului. Factorii

educaţionali şi în special învăţământul contribuie direct la amplificarea nivelului de

cultură şi schimbarea mentalităţii membrilor societăţii, care se reflectă în relaţiile

întreprinderii cu piaţa, impunând o diversificare a politicii de piaţă.

- Mediul politic - intern şi internaţional afectează întotdeauna activitatea întreprinderii,

deoarece are implicaţii atât directe, cât şi indirecte, manifestate prin: organizarea şi

guvernarea statală, politica economică pe care o promovează, mai ales prin gradul de

implicare a statului în economie (sub forma subvenţiilor, măsurilor protecţioniste,

politicilor antitrust etc.), apartenenţa la grupuri şi comunităţi economice şi politice, în

general prin concepţia de integrare în viaţa economică şi politică mondială ce se

promovează. Toate aceste elemente pot să stimuleze sau să frâneze activitatea pe care o

desfăşoară întreprinderea pe piaţa internă şi internaţională.

- Mediul natural - a devenit o componentă a macromediului care nu mai poate fi ignorată,

în etapa actuală, întrucât este unanim acceptată ideea că aspectele ecologice constituie

restricţii în calea dezvoltării întreprinderii nu doar prin reducerea resurselor puse la

dispoziţie, mai ales a celor neregenerabile şi epuizabile, ci şi prin nivelul poluării

acceptabile. De aceea, orice întreprindere este obligată să folosească numai tehnologii

nepoluante şi să-şi organizeze astfel întreaga activitate încât să protejeze mediul ambiant,

dar să şi combată degradarea lui. Cum în condiţiile actuale interdependenţele dintre

factorii ecologici şi întreprinderi se multiplică şi diversifică, se impune un efort deosebit

pentru cunoaşterea şi valorificarea lor în proiectarea şi desfăşurarea în condiţii de maximă

eficienţă a activităţilor economice.

- Mediul legislativ este reprezentat de sistemul legislativ din spaţiul economicgeografic în

care să-şi desfăşoare activitatea întreprinderea, de cadrul legislativ al pieţelor externe, dar

şi de sistemul instituţional naţional şi internaţional. Factorii juridici se referă la mijloacele

de control stabilite pentru apărarea intereselor societăţii. Sistemul instituţional-legislativ

stabileşte cadrul în care întreprinderea îţi poate desfăşura activitatea asigurând utilizarea

resurselor, finalizarea profitabilă pe piaţă, protejarea intereselor economiei naţionale, dar

şi prevenirea orientării în direcţii nefavorabile.

Page 11: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

1.3. Strategii pentru monitorizarea mediului de afaceri Monitorizarea mediului de afaceri se referă la: scanare, analiză şi reacţie.

Scanarea reprezintă colectarea informaţiilor referitoare la forţele de mediu din reviste de

afaceri, publicaţii guvernamentale şi implicare directă în activităţi proprii de cercetare.

Analiză se referă la evaluarea şi interpretarea informaţiilor colectate pentru a identifica

schimbările de mediu, pentru elaborarea de trenduri şi determinarea posibilelor

oportunităţi si riscuri. Reacţia poate fi reactivă şi proactivă. Reacţia reactivă se

caracterizează prin ajustarea strategiilor organizaţiei pentru a face faţă presiunilor

concurenţilor, inflaţiei etc., iar reacţia proactivă se caracterizează prin abordarea

strategică a elementelor din mediu.

Pentru a realiza o creştere echilibrată, întreprinzătorul poate adopta una din

următoarele strategii de creştere:

- Strategii de creştere intensivă

- Strategii de creştere extenisvă

- Strategii de diversificare

A. Strategii de creştere intensivă

Creşterea intensivă se poate realiza prin creşterea volumului vânzărilor şi a

numărului consumatorilor din piaţa ţintă existent. Ea se concentrează asupra exploatării

existente prin dezvoltarea pieţei curente. În literatura de specialitate sunt cunoscute trei

tipuri de strategii de creştere intensivă:

1. Strategii de penetrare a pieţei

2. Strategii de dezvoltare a pieţei

3. Strategii de dezvoltare a produsului

1) Strategii de penetrare a pieţei, prin această strategie întreprinderea încearcă să

mărească volumul vânzărilor prin penetrarea pe piaţă şi fixarea unei ţinte prin strategii de

marketing eficiente. Publicitatea este o metodă de informare (informaţii de utilizare a

produsului, calitatea foarte bună a produsului şi preţuri atractive). Pentru cei care nu

utilizează produsul se pot prezenta avantajele folosirii lui.

2) Strategii de dezvoltare a pieţei

Dezvoltarea pieţei se poate face în regiunile limitrofe sau în regiunile cu o populaţie

densă (poate mări vânzările produsului), ea constă în expansiunea geografică a firmei.

3) Strategii de dezvoltare a produsului constă în elaborarea de noi produse, servicii sau

produse îmbunătăţite oferite clienţilor existenţi. Realizarea produselor noi, deşi este mai

Page 12: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

costisitoare, oferă avantajul unui ciclu de viaţă mai lung. Îmbunătăţirea produselor

existente poate duce la creşterea vânzărilor pe o perioadă mai scurtă de timp, deoarece

piaţa începe să devină saturată.

B. Strategii de creştere extensivă

Creşterea extensivă presupune extinderea activităţii firmei în cadrul propriei ramuri.

Aceasta se poate face printr-o

strategie de:

- integrare verticală

- integrare orizontală

- integrare modulară.

1. Strategia de integrare verticală.

O firmă poate creşte prin integrarea în amonte sau integrarea în aval. Integrarea în

amonte presupune controlul unei părţi sau a tuturor furnizorilor. Aceasta se poate realiza

iniţial prin intrarea unei noi afaceri (achiziţionarea unui nou furnizor sau de

aprovizionare). Prin această strategie se asigură continuitatea procesului de producţie şi

reducerea costurilor. Integrarea în aval presupune controlul procesului de distribuţie fie

prin vânzarea direct la consumator (cumpărând un magazin cu amănuntul), fie

achiziţionând distribuitorii produselor firmei. Prin această strategie se realizează un

control mai mare asupra comercializării produsului.

2. Strategia de integrare orizontală reprezintă o modalitate de creştere a afacerii prin

cuprinderea unui concurent sau prin înfiinţarea unei afaceri concurente.

3. Strategia modulară presupune concentrarea activităţii firmei asupra domeniului în care

are cele mai mari avantaje competitive. Astfel, firma poate creşte mult mai rapid,

costurile unitare vor fi mai scăzute, iar posibilităţile de reducere a noului produs mult mai

mari. Deoarece nu sunt necesare fonduri de investiţii, banii pot fi folosiţi în activităţi cu

cel mai mare avantaj competitiv. Succesul acestei strategii o reprezintă menţinerea unor

bune relaţii cu furnizorii şi distribuitorii, pentru ca atunci când firma creşte rapid ei să

dorească să satisfacă cerinţele crescânde ale firmei.

C. Strategii de diversificare presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piaţa

existentă şi domeniul actual de activitate. Această strategie se foloseşte atunci când

întreprinzătorul a epuizat toate strategiile de creştere precedente şi acum doreşte să

schimbe direcţia firmei din cauza schimbărilor nefavorabile ale pieţei sau ramurii.

Page 13: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Diversificarea se poate realiza:

- Printr-o strategie de diversificare concentrică (atunci când se încearcă identificarea unor

noi produse sau tehnologii complementare sau nu activităţii firmei).

- Printr-o diversificare conglomerată care presupune extinderea în afaceri cu totul diferite

de cele esenţiale.

1.4. Individul ca întreprinzător Intreprinzătorul este definit ca o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică,

ce, în mod individual sau în asociere cu alte personae fizice autorizate sau personae

juridice, organizează o societate comercială/ întreprindere autonomă patrimonial şi

autorizată să facă acte şi fapte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de

bunuri materiale , respectiv prestări de servicii, din vânzarea acestora pe piaţă în condiţii

de concurenţă.

1.5. Calităţi şi competenţe ale întrepirnzătorul de success Calitatea reprezintă însuşirilor şi laturilor esenţiale în virtutea cărora un individ

este deosebit faţă de alt individ.

Competenţa reprezintă capacitatea unui individ de a se pronunţa asupra unui lucru

pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.

Principalele calităţi şi competenţe ale unui întreprinzător de succes sunt:

- determinarea şi perseverenţa

- dorinţa de a câştiga

- căutarea feedback-ului

- rezolvarea problemelor persistente

- iniţiativă şi responsabilitate

- orientare spre oportunităţi

- toleranţă pentru eşec

- încredere în sine şi optimism

- realizarea de viziuni

- nivelul mare de energie

- creativitatea şi spiritul de inovaţie

Page 14: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- independenţa

- lucrul în echipă

- abilităţi manageriale

Page 15: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Capitolul 2. Iniţierea şi derularea unei afaceri

2.1. Planul de afaceri

2.1.1. Definirea şi rolul planului de afaceri Planul de afaceri este un instrument de lucru care se foloseste pentru a incepe si

derula o afacere, care necesita resurse materiale, umane si financiare. Planul de afaceri

este un document scris care descrie natura afacerii, piaţa-ţintă, avantajele pe care le va

avea afacerea asupra competitorilor, precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun

proprietarii afacerii.

Planul de afaceri reprezintă un document previzional, construit la interfaţa mai

multor domenii economice: management strategic, management operaţional,

managementul proiectelor, managementul investiţiilor, managementul resurselor umane,

finanţe, marketing, contabilitate.

Planul de afaceri este întocmit în vederea punerii în practică a strategiilor de

afaceri, el poate fi elaborat la nivel de produs, grupă de produse, activităţi comerciale

specifice sau pentru fundamentarea investiţiilor de capital.

Un plan de afaceri se bazează pe următoarele elemente:

- un întreprinzător (omul de afaceri), care îşi asumă conştient anumite riscuri şi doreşte să

obţină un anumit profit;

- mai multe activităţi care consumă resurse şi care generează profit (ideea de afacere)

- un mediu în care se desfăşoară aceste activităţi (mediul de afaceri).

Rolul planului de afaceri este nu numai de a demonstra că afacerea merită

finanţată, ci şi de a ghida întreprinzătorul începând cu primul an de operare a afacerii.

Implementarea planului de afaceri însemnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia

reală. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice

ale entităţii economice.

Orice plan de afaceri presupune o anumită succesiune de etape:

- culegerea informaţiilor necesare despre furnizori, concurenţi, preţuri, date tehnice,

date juridice, etc.)

- planificarea efectivă a activităţilor respective – alegerea strategiei potrivite şi

găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite

Page 16: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- redactarea planului – alegerea formei optime de prezentare către destinatar

Planul de afaceri poate fi comparat cu o hartă rutieră: va arăta unde se află firma

şi unde vrea să ajungă. El cuprinde puncte de reper şi elemente ajutătoare pentru

oreintarea în mediul economic.

2.1.2. Caracteristicile unui plan de afaceri: - Prezintă o imagine de ansamblu asupra afacerii

- Planul de afaceri, în cazul în care este bine întocmit, poate fi în acelaşi timp şi un studio

de fezabilitate

- Este un instrument de îmbunătăţire a managementului întreprinderii

- Creează managerului posibilitatea de a-şi comunica ideile şi proiectele tuturor

utilizatorilor externi întreprinderii (bănci, investitori, parteneri potenţiali)

- Planul de afaceri devine o unealtă indispensabilă firmei datorită numărului cerinţelor şi

ofertelor de finanţare.

Funcţiile planului de afaceri

- Funcţia de planificare în timp şi spaţiu a activităţii sau a afacerii

- Funcţia de creditare – care se manifestă în cazul în care afacerea se finanţează din surse

externe, prin intermediul băncilor sau investitorilor

2.1.3. Necesitatea Planificării Un plan de afaceri de succes e un document care conţine prospecte noi şi descrie

potenţialul companiei. El reprezintă un set de proiecte specifice. Spre exemplu un plan

poate fi în căutarea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea şi

marketing-ul unui producs nou. Sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bancar

pentru producerea unui echipament. Planul de afaceri, la fel ca şi materialele

promoţionale şi de reclamă, ar trebui să aducă avantaje firmei prin modul său de alcătuire

– adică prin organizarea, detalierea şi realismul lui.

Pentru a atinge aceste scopuri, planul de afaceri trebuie să urmărească:

- să pună în discuţie planurile companiei pentru perioadele de scurtă şi de lungă durată

- să indice faptul că aceste scopuri pot fi atinse

Page 17: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- să demonstreze că realizarea planului va satisface cerinţele cititorului

2.1.4. Utilitatea internă şi externă a planului de afaceri Finanţarea bancară – datorită problemelor intervenite prin eşecul unor proiecte

economice (unele de foarte mari proporţii), băncile au devenit neîncrezătoare şi nedispuse

să mai continue politica împrumuturilor conform procedurilor tradiţionale (în mod

tradiţional, băncile nu cereau un plan de afaceri de la solicitanţii de împrumuturi,

bazându-şi încrederea pe analiza anterioară şi actual privind activitatea economic

financiară a întreprinderii). Astfel, o firmă de mărime medie, poate fi situată într-o poziţie

favorabilă şi poate obţine finanţarea dorită cu ajutorul unui plan de afaceri scris

Investiţia de capital – spre deosebire de bănci, investitorii doresc să li se demonstreze

profitabilitatea proiectului de investiţii propus, care să permit recuperarea investiţiei la o

rată accelerată (20% la 60% anual, sau cinci până la maximum şapte ani). În plus ei vor

dori să afle cum şi când îşi vor recupera banii investiţi, prin vânzarea companiei sau pe

altă cale, pentru a se lămuri asupra probabilităţii unei profitabilităţi crescute. Astfel,

investitorii urmăresc şi analizează atent următoarele aspecte:

- Rezultatele înregistrate de firma solicitantă;

- Piaţa de desfacere;

- Persoanele din conducerea societăţii;

- Performanţele conducerii;

- Fezabilitatea îndeplinirii previziunilor;

- Unicitatea produsului şi tehnologia lui;

- Calitatea managementului

Dacă pentru bănci interesul constă în existenţa unor acţiuni capabile să stea drept garanţii

pentru suma împrumutată, pentru investitori interesul se află în calitatea oamenilor care

conduc firma şi în profitabilitatea pe durată cât mai mare a acestora.

Alianţele strategice – se referă la cercetarea ştiinţifică aplicativă comună, la problemele

dezvoltării produsului de marketing, de regulă şi în mod tipic între corporaţii mari şi

firme de mărime mică, dar în dezvoltare.

Cel mai adesea, pentru firmele în creştere, aranjamentul include o combinaţie de sprijin

financiar şi acces la canalele de distribuţie bine consolidate. Efortul comun poate să

Page 18: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

dureze mai mulţi ani. Firmele mari vor să analizeze planul de afaceri al unei firme de

mărime medie, înainte de a se angaja la un contract pe termen lung.

Fuzionările – firmele de mărime caută un mijloc de expansiune, uneori prin fuziune şi

pentru aceasta are tot mai multă nevoie de un plan de afaceri.

Relaţiile cu clienţii şi distribuitorii – de cele mai multe ori, organizaţiile mari sunt

reticiente să intre în aranjamente cu firme de mărime medie, datorită faptului că sunt

necunoscute, dar un plan de afaceri bine întocmit poate înlătura neîncrederea şi dubiile.

2.1.5. Tipuri de plan de afaceri În general, planul de afaceri poate fi structurat în funcţie de localizarea

destinatarului acestuia. Astfel, conform acestui criteriu se poate realiza următoarea

clasificare:

� plan de afaceri intern destinat managerilor, factorilor decizionali din cadrul

ntreprinderii;

� plan de afaceri destinat potenŃialilor parteneri: investitori, finanţatori, alte entităţii

interesate de ideea de afaceri sau de proiectul de dezvoltare.

Obiectivele pe care le urmăreste un plan de afaceri intern sunt:

- înţelegerea poziţiei firmei pe piaţa specifică si în raport cu concurenţa;

- stabilirea unor obiective realiste pentru afacere;

- identificarea riscurilor si dificultăţilor în funcţionare în vederea elaborării strategiei de

gestionare a acestora;

- dimensionarea si alocarea de resurse financiare, materiale si umane necesare obţinerii

unei eficacităţi maxime;

- monitorizarea realizării performanţelor planificate ale firmei si intervenţia corectării

abaterilor semnificative.

În cazul în care planul de afaceri este destinat unor potenţiali parteneri obiectivele

avute în vedere sunt următoarele:

- reliefarea capacităţii managementului superior al firmei de a evalua riscurile afacerii si

de a face faţă acestor riscuri;

- evidenţierea abilităţii managerilor în a diagnostica corect mediul în care firma îsi

desfăsoară activitatea si de a-si fixa obiective raţionale pentru dezvoltarea firmei;

Page 19: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- evidenţierea parametrilor principali care determină rezultatele viitoare si rentabilitatea

firmei.

În ceea ce priveste mărimea si amplitudinea planului de afaceri, în literatura de

specialitate, în funcţie de gradul de complexitate al problemelor abordate, de specificul

proiectului si de necesităţile de informare, se cunosc trei tipuri de planuri de afaceri:

� plan de afaceri sumar;

� plan de afaceri dezvoltat sau complet;

� plan de afaceri operaţional sau detaliat.

Planul sumar conţine 10-20 de pagini fiind folosit de către firmele care se află la

început si care nu au prea multe de spus despre trecutul lor, iar operaţiunile curente nu au

un volum prea mare. Un astfel tip de plan de afaceri evidenţiază schematic modul de

abordare a afacerilor de către firmă si a proiectelor acesteia. De regulă planul sumar de

afaceri este utilizat pentru reînnoirea unei linii de credit sau pentru obţinerea unei sume

mici ca fond de investiţii. Desigur, planul de afaceri sumar poate fi întocmit si de către o

firmă bine consolidată care doreste să testeze viabiltiatea unui proiect de investiţie. În

cazul în care propunerea se dovedeste viabilă se întocmeste un plan detaliat. Un plan de

afaceri sumar este potrivit si pentru un antreprenor de succes, deoarece rezultatele sale

sunt argumente suficiente în faţa unor parteneri potenţiali.

Planul dezvoltat sau complet este considerat a fi de către specialisti planul

tradiţional, elaborat în 20-40 de pagini. Acest plan este utilizat cu precădere atunci când

se doreste un împrumut sau o investiţie substanţială.

Planul de afaceri operaţional sau detaliat are, de regulă, între 40 si 100 de pagini

(după alţi autori, minim 50 de pagini), fiind considerat drept un ghid important pentru

managerul firmei în cauză. Acest tip de plan de afaceri reprezintă nivelul cel mai

complex al realizării si prezentării unui plan de afaceri, fiind întocmit de către marile

companii pentru a-si stabili un mod de acţiune unitar pentru toţi colaboratorii lor.

2.1.6. Conţinutul unui plan de afaceri Fiecare plan de afaceri trebuie să fie adaptat naturii pe care o descrie, scopului

pentru care a fost elaborat, iar conţinutul acestuia să poarte amprenta personalităţii

antreprenorului.

Există un conţinut general al planului care cuprinde 7 capitole:

Page 20: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- sinteza planului de afaceri

- prezentarea societăţii comerciale/firmei

- descrierea afacerii

- descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite

- definirea pieţei

- organizarea firmei şi managementul acesteia

- situaţia economico-financiară a societăţii

a) Sinteza planului de afaceri

- Obiectivul avut în vedere

- Descrierea sintetică a afacerii

- Informaţii succinte despre firmă

- Necesarul de fonduri

- Rezultate economico-financiare scontate

- Echipa managerială

Sinteza planului de afaceri trebuie să conţină 3-5 pagini ca formă de redactare,

care pot fi susţinute în maximum 5 minute de prezentare orală

b) Prezentarea societăţii comerciale/firmei

Acest capitol are o importanţă deosebită în cazul în care planul este utilizat pentru

contactarea unor investitori sau instituţii de creditare. Înainte de a decide să colaboreze cu

firma, aceşti potenţiali parteneri de afaceri trebuie să-i cunoască pe cei care le cer

ajutorul. De asemenea, trebuie să se convingă de avantajele pe care le pot avea în urma

colaborării, adică să aibă garanţia realizării profitului. Acest capitol trebuie să conţină

informaţii privind:

- Denumirea firmei şi data înfiinţării

- Forma juridică de constituire

- Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului şi codul fiscal

- Natura capitalului societăţii

- Obiectul de activitate înscris în statut

- Numele şi numărul acţionarilor (proprietarilor) şi datele lor personale

c) Descrierea afacerii

În acest document al planului de afaceri trebuie prezentate cât mai explicit

următoarele aspecte:

Page 21: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- Obiectivele prioritare şi misiunea firmei

- Nevoile consumatorilor ce urmează a fi satisfăcute

- Produsele/serviciile ce urmează a fi fabricate/prestate

- Cantităţile de utilaje şi dotări

- Situaţia actuală a firmei şi perspectivele de dezvoltare

d) Descrierea amănunţită a produselor/ serviciilor oferite

În acest capitol sunt evidenţiate în detaliu:

- Caracteristicile tehnice şi economice ale produslui/serviciului oferit

- Avantajul competitiv faţă de produsele/serviciile similare de pe piaţă

- Tehnologiile de fabricaţie şi gradul de noutate al produsului/serviciului

- Canalele de dsitribuţie şi modalităţile de promovare

- Preţurile de vânzare

e) Definirea pieţei

Acest capitol este foarte important pentru succesul ulterior al afacerii, conţinutul

lui vizând:

- Partea de piaţă şi vânzările estimate

- Structura şi dimensiunile cererii

- Prezentarea principalilor concurenţi şi ponderea deţinută pe piaţă

- Segmentul de piaţă dorit de firmă şi evoluţia acestuia în următorii 1- 5 ani

- Strategia de piaţă a întreprinderii

f) Organizarea firmei şi managementul acesteia

Acest capitol include informaţii privitoare la echipa de conducere şi la resursele

umane, la managementul firmei. Instituţiile de creditare sunt interesate întotdeauna de

calităţile şi experienţa echipei de conducere. Acestea vor investi mai sigur într-o afacere

nouă (nesigură), dar condusă de o echipă foarte bună, decât într-una promiţătoare (de

viitor), dar condusă de o echipă de manageri fără experienţă. Aici pot fi detaliate:

- Structura organizatorică şi metodele de organizare şi conducere

- Descrierea membrilor echipei manageriale

- Modalităţile de selectare şi perfecţionare a salariaţilor

- Forma de salarizare

- Descrierea procesului de producţie cu menţionarea duratelor şi a cheltuielilor

aferente fiecărei etape a acestuia

Page 22: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- Necesarul de spaţiu, instalaţii, personal (cantitativ şi calitativ)

g) Situaţia economico-financiară a societăţii

Planul de afaceri trebuie să arate potenţialilor investitori sau creditori de ce este

profitabil să investească în acea firmă. Informaţiile financiare sunt grupate astfel:

- Activitatea trecuta a firmei care conţine informaţii referitoare la:

- situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii 3 ani

- contul de profit/ pierderi pe ultimii 3 ani

- situaţia creditelor existente (acolo unde este cazul)

- Situaţia economico-financiară estimativă a firmei care conţine informaţii

referitoare la:

- veniturile estimate pe următorii 3 ani

- evoluţia previzibilă a costurilor şi a profiturilor pe următorii 3 ani

- planul de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor pe timpul realizării

produsului/serviciului

2.2. Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale

2.2.1. Constituirea PFA-urilor şi a societăţilor comerciale Înregistrarea comercianţilor în România este reglementată de Legea nr. 26/1990

privind registrul comerţului şi de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi

Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţilor familiale care

desfăşoară activităţi economice în mod independent

Persoană fizică autorizată (PFA)

Pasi de urmat pentru a deveni o persoana fizica autorizata

Pasul 1: Legalizare la notariat a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi

sediul în care vă veţi desfăşura activitatea ca PFA. Mergeţi la notariat şi faceţi o copie

legalizată a actului prin care dovediţi că aveţi dreptul de a folosi sediul viitoarei PFA.

Actul care trebuie legalizat poate fi:

- un extras de carte funciară nu mai veche de 30 de zile

- un contract de vânzare-cumpărare sau contract de donaţie

- un certificat de moştenitor, o hoatărâre judecătorească definitivă privind proprietatea

- un contract de subînchiriere, o declaraţie de luare în spaţiu, un contract de comodat

Pasul 2: obţinerea acceptului asociaţiei de locatari (dacă este cazul).

Page 23: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

În cazul în care vă veţi stabili sediul profesional într-un imobil care are destinaţia de

locuinţă, trebuie să obţineţi acordul asociaţiei de proprietari pentru a putea stabili sediul

PFA în acest imobil. Trebuie să solicitaţi semnăturile vecinilor direcţi (de la etajul

superior, de la cel inferior, precum şi de la vecinii cu care aveţi perete comun). Dacă

vecinii dumneavoastră şi-au dat acordul, formularul mai trebuie ştampilat şi semnat de

administratorul de bloc.

Pasul 3: verificarea şi rezervarea firmei la sediul ORCT.

“Firma” este de fapt numele PFA, pe care trebuie să-l alegeţi după modelul “nume

prenume” sau “nume iniţială prenume”. Spre exemplu: “Ionescu Alexandru PFA” sau

“Ionescu A. PFA”.

Acest pas nu depinde de paşii anteriori. Îi puteţi face în orice ordine doriţi.

Documente necesare verificarii disponibilitatii denumirii:

a) o cerere de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă

b) fotocopie a actului de identitate

c) dovada că aţi achitat taxa de registru

Pasul 4: Alcătuirea unui dosar în care se include:

1. O cerere de înregistrare completată cu datele dumneavoastră personale.

2. Dovada verificării şi rezervării firmei, eliberată de ORCT (pasul 3).

3. Carte de identitate sau paşaport (copie xerox semnată de dumneavoastră).

4. Copia legalizată a documentului care arată că aveţi dreptul de a folosi sediul (pasul 1).

5. Acceptul asociaţiei de locatari (pasul 2).

6. Specimenul dumneavoastră de semnătură, în original.

7. O declaraţie tip pe proprie răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale de

funcţionare prevăzute de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanitar-veterinar,

protecţiei mediului şi protecţiei muncii.

8. Documentele care atestă pregătirea profesională sau experienţa profesională (copii

xerox cu semnătura dumneavoastră) – pot fi:

- diplomă de studii

- certificat de absolvire a unei instituţii de învăţământ

- atestat de calificare profesională, recunoaştere a calificării dobândite în străinătate etc.

Pasul 5: puteţi opta să depuneţi personal dosarul la sediul ORCT sau prin

corespondenţă.

Page 24: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

În cazul în care optaţi să mergeţi personal la ORCT, trebuie să parcurgeţi următorii paşi:

1. Obţineţi dovada verificării firmei.

2. În cazul în care aveţi neclarităţi în privinţa completării formularelor, vă puteţi adresa

“Biroului de asistenţă” sau ghişeului “Informaţii”.

3. Depuneţi dosarul (alcătuit conform paşilor 1-4) la ghişeu, unde un funcţionar va

verifica dacă lipsesc acte. Dacă dosarul este complet, vi se va întocmi o notă de calcul

(aproximativ 250 lei). Vi se dă înapoi dosarul.

4. Achitaţi taxa socotită prin nota de calcul la ghişeul numit “Registratură intrări”. Aici vi

se va elibera chitanţa (pe care o veţi adăuga la dosar) şi un bon pe care aveţi trecută data

la care veţi afla dacă vi s-a admis dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului

ca persoană fizică autorizată.

5. Mergeţi din nou la ghişeul unde vi s-a eliberat nota de calcul şi depuneţi dosarul, iar de

acolo vi se va da un bon pe care aveţi trecută data la care veţi afla dacă v i s-a admis

dosarul în vederea înregistrării în Registrul Comerţului ca persoană fizică autorizată.

REZULTATE PROCEDURĂ – 3 variante

1. Dacă documentaţia este incompletă, vi se emite o rezoluţie de modificare prin care vi

se va restitui dosarul. Veţi avea termen 15 zile (cu posibilitatea de prelungire) pentru

completarea dosarului şi repetarea pasului 5.

2. Dacă documentaţia este completă, ORCT va emite rezoluţia de admitere a dosarului

prin care va dispune motivat înmatricularea în Registrul Comerţului, autorizarea

funcţionării şi va trimite dosarul administraţiei financiare pentru luarea în evidenţă

fiscală.

În urma înregistrării PFA se va elibera un certificat de înregistrare, care conţine codul

unic de înregistrare (C.U.I.) şi codul de identificare fiscală (C.I.F.), – care atestă

înregistrarea în Registrul Comerţului, autorizarea funcţionării şi luarea în evidenţă fiscală

– şi rezoluţia de la Tribunalul de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului. Acesta poate fi

trimis prin e-mail sau poştă ori îl puteţi ridica de la biroul eliberări de la sediul ORCT, în

funcţie de cum aţi optat în cererea de înregistrare completată.

3. Dacă direcţia ONRC va emite o rezoluţie de respingere a cererii de înmatriculare în

registrul comerţului, împotriva rezoluţiei veţi putea formula în termen de 15 zile de la

comunicare o plângere la judecătoria din raza sediului social. Dacă instanţa de judecată

Page 25: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

admite plângerea dumneavoastră, va dispune prin hotărâre înmatricularea în Registrul

Comerţului şi autorizarea funcţionării.

Societatea cu răspundere limitată (SRL)

Societatea cu raspunderea limitata se poate constitui prin:

• asocierea a doi sau a mai multor asociati pentru a desfasura o activitate comerciala, in

vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatiile sociale in limita aportului

lor;

• aportul unui singur asociat, care este detinatorul tuturor partilor sociale; asociatul unic

poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica.

Capitalul social va fi fixat de catre asociati in functie de nevoile societatii, cu

respectarea plafonului minim stabilit de lege in valoare de 200 Ron.

Actele necesare infiintarii unei societati comerciale (SRL):

1. acte de identitate ale asociatilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane

fizice

2. rezervare denumire firma (se obtine de la Registrul Comertului)

3. actul constitutiv al societatii

4. actul de proprietate al sediului in care va functiona societatea ( sunt necesare si

prezentarea actelor de intabulare)

5. dovada capitalului social

6. actul care atesta dreptul de folosinta al societatii in spatiul destinat deschiderii sediului

social ( inchiriere/ comodat/ vanzare-cumparare)

7. acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor (in cazul in care sediul social se afla

intr-un bloc, formularul tip pentru acord se gaseste pe site-ul Registrului Comertului)

8. specimenele de semnatura ale reprezentanţilor societaţii ( intocmite la notariat sau la

sediul Registrului Comertului)

9. certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societaţii

comerciale, care au domiciliul/reşedinţa/sediul in Romania( acestea se obtin contra cost

de catre Registul Comertului in momentul depunerii dosarului de infiintare a firmei ) sau

pentru persoanele fizice sau juridice straine, care au aceasta calitate şi sunt inregistrate

fiscal in Romania sau, dupa caz, declaraţia autentica pe propria raspundere a persoanei

fizice cetaţean strain in nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice straine

Page 26: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

care nu este inregistrata fiscal in Romania din care sa rezulte ca nu are datorii fiscale, şi,

dupa caz, traducerea realizata de un traducator autorizat a carui semnatura sa fie

legalizata de un notar public.

10. declaratia asociatiilor/ administratorilor in care sa se mentioneze ca indeplinesc

condiitile legale de exercitare a calitatii de asociat/ administrator in societate

11. alte formulare care vor fi completate la Registrul Comertului in momentul depunerii

dosarului

2.2.2. Codul muncii – cadrul legislativ al activităţii antreprenoriale Codul muncii este legea care reglementează totalitatea raporturilor individuale şi

colective de muncă, modul în care se efectuează controlul din domeniul raporturilor de

muncă, precum şi jurisdicţia muncii.

Dintre principiile fundamentale care stau la baza Codului Muncii amintim

următoarele:

- libertatea muncii este garantată prin Constituţie

- dreptul la muncă nu poate fi îngrădit

- munca forţată este interzisă, prin muncă forţată înţelegând orice muncă sau

serviciu impus unei persoane sub ameninţare sau pentru care persoana nu şi-a

exprimat consimţământul în mod liber

- orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a profesiei, meseriei sau

activităţii pe care urmează să o presteze

- nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc

de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea

- orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă adecvate

activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în muncă,

precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o discriminare

- în cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament faţă de

toţi salariaţii şi angajatorii

Drepturile şi obligaţiile privind realţiile de muncă dintre întreprinzător şi salariat

se stabilesc potrivit legii prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă şi al

contractelor individuale de muncă .

Page 27: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

2.3. Resursele necesare derulării unei afaceri

2.3.1. Resurse financiare Resursele financiare reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare

economică, aparţinând unei persoane fizice sau juridice, precum şi bunrile la care se

referă. Principalele modalităţi de obţinere a resurselor financiare sunt: băncile, creditele

externe, leasing-ul, fonduri nerambursabile, rude, prieteni, cunoştinţe.

2.3.2. Resurse materiale Resursele materiale atrase în activitatea economică reprezintă bunurile produse

prin muncă şi utilizate pentru obţinerea altor bunuri şi/sau servicii destinate vânzării.

Resursele materiale atrase în activităţi economice reprezintă factorul de producţie

capital. Factorul de producţie capital se împarte în două categorii: capital fix şi capital

circulant. Capitalul fix participă la mai multe cicluri de producţie, se consumă treptat şi se

înlocuieşte după mai mulţi ani de utilizare. Capitalul circulant se consumă în întregime

într-un singur ciclu de producţie şi se înlocuieşte şa fiecare nou ciclu de producţie.

2.3.3. Resurse umane Resursele umane ale unei ţări sau zone geografice reprezintă totalitatea resurselor

economice care sintetizează potenţialul de muncă. Totalitatea resurselor umane care îşi

desfăşoară activitatea în cadrul unei întreprinderi reprezintă personalul întreprinderii.

Personalul întreprinderii:

- Salariaţi încadraţi permanent sau temporar: cei prezenţi la lucru şi cei aflaţi în

concediu

- Salariaţi absenţi motivat sau nemotivat: cei trimişi să lucreze în afara

întreprinderii, cei aflaţi în deplasare, cei care efectueză ziua liberă

- Salariaţii întreprinderii care îşi completează studiile în calitate de elevi sau

studenţi

Muncitorii reprezintă categoria cea mai numeroasă de angajaţi din întreprindere.

Muncitorii direct productivi sunt cei care acţionează direct asupra obiectelor muncii, cu

ajutorul uneltelor, instalaţiilor, maşinilor avute la dispoziţie. Muncitorii indirect

productivi acţionează indirect asupra obiectului muncii, în scopul conservării, deplasării

sau livrării lui.

Page 28: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Capitolul 3. Risc şi reuşită în afaceri

3.1. Riscul în afaceri Riscul economic – orice element de incertitudine care poate afecta activitatea unui

întreprinzător sau derularea unei anumite operaţii.

În domeniul economic şi social, în funcţie de posibilităţile de identificare,

evaluare şi control economic, există două moduri de abordare a riscurilor: riscul pur şi

riscul speculativ.

Riscul pur reprezintă ameninţarea posibilă a unui eveniment care, dacă apare,

provoacă prejudiciu. Riscul pur poate fi:

- previzibil: când factorii care ar provoca pierderi pot fi estimaţi

- imprevizibil: determinat de situaţii fortuit

Riscul specualtiv reprezintă un pericol asumat controlabil, delimiat şi acceptat din

propria voinţă.

3.1.1. Tipuri de risc După natura lor riscurile se pot încadra în mai multe categorii după cum urmează:

- riscuri economice

- riscuri comerciale

- riscuri tehnologice

- riscuri financiare

- riscuri strategice

- riscuri politice şi administrative

- riscuri accidentale

Riscurile economice sunt determinate de incertitudinea evoluţiei pieţei şi în

special de modificarea într-un interval foarte scurt de timp, a volumului şi structurii

cererii, fapt de conduce la riscul nerecuperării cheltuielilor avansate pentru cercetare-

dezvoltare şi inovare, precum şi a celor efectuate pentru cumpărarea echipamentelor şi

utilajelor.

Page 29: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Riscurile comerciale provin din relaţiile cu partenerii de schimburi comerciale şi

au drept efecte nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri şi ale cheltuielilor pentru

producerea bunurilor ce vor fi vândute.

Riscurile tehnologice rezultă din schimbarea bruscă a procedeelor de fabricare

datorită evoluţiei rapide a progresului tehnic şi conduc la uzura morală a unor

echipamente existente.

Riscurile financiare reprezintă pierderile monetare ce afectează patrimoniul sau

rezultatele.

Riscurile strategice îşi pot avea originea în: schimbarea raportului de forţe în

interiorul de activitate, „războiul” preţurilor, practicile neloiale, etc.

Riscurile politice şi administrative se produc datorită acţiunii forţelor care

afectează mecanismele de funcţionare a macrosistemului, naţional sau internaţional, rolul

determinant în acest sens avându-l politicile guvernamentale fiscale şi monetare,

ajustarea taxelor şi impozitelor, transferul plăţilor şi alţi factori.

Riscurile accidentale sunt determinate de calamităţi naturale sau alte cauze de

forţă majoră.

3.1.2. Modalităţi de minimizare a riscului Cele mai utilizate metode pentru tratarea economică a riscurilor sunt: eliminarea

riscurilor, acoperirea riscurilor, acceptarea (asumarea) riscurilor.

Eliminarea riscurilor se referă la acţiunea asupra surselor potenţiale de riscuri.

Când este posibil, material şi financiar, este preferabil eliminarea riscurilor interne, prin

modificarea procedurilor, metodelor, tehnologiilor sau echipamentelor avute în vedere.

Acoperirea riscurilor. Dacă acţiunea asupra cauzelor este insuficientă trebuie

avută în vedere acoperirea riscurilor, ţinând cont de faptul că orice acoperire este,

simultan, parţială şi costisitoare.

Acceptarea (asumarea) riscurilor se face atunci când întreprinderea decide să fie

propriul său asigurator. Această tehnică este utilizată în cazul riscurilor de mică

importanţă şi care pot fi introduse în buget datorită frecvenţei mari de repetare.

Page 30: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Capitolul 4. Etica în afaceri

4.1. Răspunderea în afaceri Răspunderea în afaceri se referă la comportamentul pe care îl aleg întreprinzătorii

din multiple variante posibile, ţinând cont de interesele generale ale firmei, coroborare cu

dispoziţiile legale restrictive care nu pot fi încălcate.

Răspunderea în afaceri implică sancţionarea atitudinii sau acţiunii alese de

antreprenor, în cazul unei neconcordanţe între alegerea sa şi regula juridică ce

prestabileşte comportamentul legal.

Răspunderea în afaceri are două funcţii: funcţia coercitivă şi funcţia educativă.

Funcţia coercitivă este o funcţie de constrângere şi pedepsire imediată a întreprinzătorului

care nu respectă legea. Funcţia educativă influenţează conştiinţa întreprinzătorului,

determinându-l să nu mai repete fapta ilicită, care i-a adus sancţiuni în trecut.

În funcţie de gravitatea răspunderii întreprinzătorului, amintim următoarele forme

de răspundere juridică în afaceri: răspundere disciplinară, răspundere contravenţională,

răspundere, civilă, răspundere penlă.

Răspunderea disciplinară se referă la raporturile dintre angajat şi angajator, atunci

când angajatul îşi încalcă în mod repetat obligaţiile de serviciu, prin comiterea unor

abateri care contravin disciplinei muncii.

Răspunderea contravenţională se declanşează în situaţia în care întreprinzătorul

comite fapte contravenţionale, adică fapte care prezintă un grad de pericol social mai

scăzut.

Răspunderea civilă este de două tipuri: contractuală şi delictuală. Raspunderea

civila contractuala revine intreprinzatorului care nu respecta obligatiile asumate la

incheierea unui contract. Raspunderea civila delictuala apare de fiecare data cand

intreprinzatorul incalca o anumita norma juridica, producand unei anumite persoane un

prejudiciu.

Răspunderea penală poate fi declanşată numai pentru fapte ilicite de mare

gravitate, declarate de lege drept infracţiuni. Baza răspunderii penale o constituie

infracţiunea, care este abaterea cea mai grava dintre toate faptele pedepsite de lege si cel

mai aspru sanctionata.

Page 31: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

4.2. Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei şi cu partenerii de afaceri

Etica (corectitudinea) in afaceri este necesara nu numai pentru ca asa ar fi

“frumos”, “bine”, cat mai ales pentru ca mai devreme sau mai tarziu intr-un mediu

economic normal, concurential, aceia care se dovedesc incorecti, inselandu-si partenerii

sau “beneficiarii” se autoelimina de pe piata.

Responsabilitatea sociala a firmei

Responsabilitatea sociala a firmei presupune ca deciziile sa fie luate in

conformitatea cu anumite standarde si sa dca ala efecte favorabile asupra celor interesati

in activitatea firmei

Sensibilitatea sociala a firmei

Sensibilitatea sociala a firmei se defineste prin dezvoltarea proceselor decizionale

care orienteaza practicile firmei in vederea adoptarii unei conduite corecte din punct de

vedere social.

Responsabilitatea sociala impreuna cu sensibilitatea sociala a firmei formeaza

politica sociala a firmei care defineste comportamentul de afaceri al firmei exprimat prin:

- relatii si interactiuni care se stabilesc intre firma si mediul social intern si extern

- probleme care rezulta din actiunile firmei sau din interactiunile dintre firma si

mediul sau ambiant

- abilitatea firmei de a diagnostica o problema, a stabili alternativele de solutionare

si de a o rezolva inainte de ca ea sa devina presanta

- normele si valorile pentru evaluarea actiunilor firmei sunt folosite pentru a

aprecia, judeca si evalua comportamentul firmei.

- scopurile stabilite in contextul unei probleme date

- adoptarea deciziilor

4.3. Protecţia consumatorilor Statul este obligat să protejeze cetăţenii, în calitatea lor de consumatori, instituind

cadrul necesar accesului deplin la produse şi servicii, informării lor complete despre

caracteristicile acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor persoanelor fizice

împotriva unor practici abuzive.

Page 32: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Drepturile fundamentale ale consumatorilor sunt:

- dreptul al satisfacerea cerintelor esentiale de viata

- dreptul la siguranta

- dreptul de a fi informat

- dreptul de a fi protejat impotriva informatiei, publicitatii, etichetarii sau altor

practici frauduloase

- dreptul de a fi despăgubit

- dreptul de a alege

- dreptul de a fi ascultat

- dreptul la educare

- dreptul la un mediu ambiant sanatos

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) este organismul

care se ocupa cu protectia consumatorilor. Obiectivul sau principal il reprezinta realizarea

politicii guvernamentale in domeniul protectiei vietii, sanatatii, securitatii si intereselor

legitime ale consumatorilor.

4.4. Protecţia mediului Mediul ambiant reprezintă totalitatea factorilor care asigură menţinerea

echilibrului ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om şi de dezvoltare a

societăţii.

Omul a contribuit la deteriorarea mediului înconjurător prin: defrişarea pădurilor,

suprapăşunatul, construirea de lacuri de acumulare, baraje, canale în zone care trebuiau

protejate, exploatarea exagerată a faunei terestre, a resurselor oceanice, a subsolului.

Măsurile de ameliorare a mediului vizează:

- combaterea poluării aerului

- ameliorarea efectului de seră

- ameliorarea smogului

- ameliorarea stratului de ozon

- ameliorarea purităţii apei

- ameliorarea poluării solului

- producerea de bunuri cu grad minim de risc

- împiedicarea poluării cu deşeuri

Page 33: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Capitolul 5. Iniţierea în căutarea unui loc de muncă

5.1. Cererea şi oferta pe piaţa muncii Munca este activitatea conştientă, specific umană, prin care oamenii îşi folosesc

aptitudinile, cunoştinţele şi experienţa ajutându-se de instrumente corespunzătoare pentru

producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuinţelor lor imediate şi de perspectivă.

Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de

munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o

perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima pe piata muncii.

Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este

recompensarea acesteia.

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un

moment dat intr-o economie de piata. Ea se exprima prin intermediul numarului de locuri

de munca. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor

de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de

populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. In acest caz, trebuie avut in

vedere faptul ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai

acelea care urmeaza sa fie recompensate (salarizate).

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii

in conditii salariale. Avand in vedere faptul ca factorul uman, determinant in piata

muncii, este unul complex, iar omul, ca si parte a societatii, este nu doar o „masina de

lucru”, ci si o fiinta cu nevoi complexe de cunoastere, afirmare si apartenenta in societate,

se poate observa ca oferta de munca se formeaza intr-un timp indelungat, are o mobilitate

redusa, este neomogena si, cel mai important, nu se manifesta in intregime dupa

principiile economiei de piata (caz in care omul ar fi limitat doar la o componenta

economica).

Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta

disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu

doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat au resurse pentru existenta sau au alte

preocupari.

Page 34: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale

cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un

continut care le este propriu. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte:

· pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece dezvoltarea

unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o

anumita perioada de timp;

· oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat

in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate

angaja;

· posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa; oamenii nu se

deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati

mediului economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. De asemenea, oferta de

munca depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca etc, aspecte

care nu sunt neaparat de natura economica;

· oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid.

Cel ce face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de

munca;

· generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri sau numai

pentru a deveni salariati, ci ca oameni. De aceea, oferta de munca nu se formeaza in

exclusivitate pe principiile economiei de piata.

· cererea si oferta de munca nu sunt omogene, ci de compun din segmente si

grupuri neconcurentiale sau putin concurentiale, neputandu-se subsitui reciproc decat in

anumite limite sau deloc.

5.2. Şomajul Şomerii, a doua componentă a populaţiei active, reprezintă o categorie economică

a cărei definire a suscitat numeroase abordări.

În statistica românească, efectivul şomerilor se determină în două variante:

- Şomerii înregistraţi sunt persoanele care au declarat că în perioada de referinţă erau

înscrise la Oficiile forţei de muncă şi şomaj, indiferent dacă primeau sau nu alocaţie de

sprijin, ajutor de şomaj, sau alte forme de protecţie socială.

Page 35: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

- Şomerii în sens B.I.M. sunt persoanele de 15 ani şi peste care în decursul perioadei de

referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:

- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;

- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode

pentru a-l găsi: înscrierea la Oficiul de forţă de muncă şi şomaj sau la agenţii particulare

de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri

sau răspunsuri la anunţuri, apel la rude, prieteni, sindicate etc;

- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc

de muncă;

Sunt incluse, de asemenea:

- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă să fie rechemate la

lucru sau care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară

perioadei de referinţă;

- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi,

pensionari), dar care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile

să înceapă lucrul.

5.3. Căutarea unui loc de muncă Ce putem face concret pentru a găsi un loc de muncă?

- publicarea unor anunţuri în publicaţii specializate;

- participarea la târgurile de locuri de muncă (job shop-uri) organizate periodic de

agenţiile de ocupare a forţei de muncă;

- identificarea şi consultarea cu regularitate a anunţurilor cu oferte de locuri de muncă

din ziare, reviste;

- putem căuta informaţii direct la firmele la care am dori să ne angajăm. Intrând pe site

ul firmei, putem afla eventualele oportunităţi de angajare. Uneori putem găsi afişe cu

locuri de muncă disponibile pe poarta / uşa firmei. O altă posibilitate este cea de a

discuta direct cu persoane care lucrează la firma care ne interesează (pe cât posibil, cu

persoane din conducerea firmei).

- consultarea site-urilor electronice specializate, de exemplu: BEST JOBS, E JOBS

- apelarea la o agenţie sau oficiu de plasare a forţei de muncă. Aceste agenţii oferă

servicii de mediere a muncii, adică oferă informaţii privind locurile de muncă vacante şi

Page 36: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

condiţiile de ocupare a acestora prin publicarea, afişarea lor şi prin organizarea de burse

ale locurilor de muncă.

CURRICULUM VITAE (C. V.)

Curriculum Vitae ( în limba latină : " cursul / desfăşurarea vieţii " ), este un

document universal care a intrat deja în folosinţă şi la noi în mod curent. Un C.V. bine

redactat poate creşte semnificativ şansele de a obţine postul dorit. Este bine de ştiut că

un recrutor experimentat nu poate acorda mai mult de un minut parcurgerii unui C.V. şi,

de aceea el trebuie să răspundă unor anumite cerinţe.

Un Curriculum Vitae are de obicei fondul şi forma parţial standardizate, pentru a

permite şi facilita comparaţiile între diverşii solicitanţi de locuri de muncă, precum şi

competiţia intre aceştia. Informaţiile incluse intr-un C.V. trebuie să fie in acord cu

cerinţele şi competenţele postului, să fie relevante şi prezentate cu maximă concizie,

precizie şi claritate. El este considerat ca fiind eficient numai in măsura in care se

finalizează cu invitarea la un interviu.

În intocmirea unui C.V. trebuie să se ţină seama de un ansamblu de reguli cu

caracter obligatoriu.

Printre aceste reguli, menţionăm :

· se foloseşte coală albă format A4 de bună calitate

· datele personale (nume, adresă, telefon/fax ), trebuie să apară in stânga sus a

paginii

· fotografia (dacă se solicită), va fi aplicată in dreapta sus

· aspectul estetic este foarte important; C.V -ul trebuie să fie prezentabil, îngrijit,

corect incadrat in pagină şi fără greşeli gramaticale

· se redactează dactilografiat sau pe calculator

· de preferinţă nu trebuie să depăşească o pagină (maxim două) şi să fie cât mai

aerisit pentru a fi uşor de citit

· intotdeauna se completează in acord cu obiectivele personale precum şi

competenţele necesare pentru postul vizat, deci pentru fiecare post un CV distinct

· cei cu experienţă in muncă, vor specifica evoluţia in carieră, competenţele avute,

realizările profesionale, calităţile dobândite prin prestarea activităţilor şi evoluţia in

ordine invers cronologică a locurilor de muncă avute

Page 37: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

· in cazul absolvenţilor şi a persoanelor fără experienţă in muncă, se va pune

accentul atât pe calităţile personale care pot compensa lipsa acesteia, precum şi pe premii

şcolare, burse, alte cursuri urmate, slujbe temporare, atribuţii de lider, etc., toate acestea

indicând că ei ar putea deveni buni angajaţi nu se lasă perioade de discontinuitate in

prezentarea carierei.

· este util să fie menţionate şi alte competenţe personale necesare ocupării

postului: cursuri de limbi străine, informatică, management, marketing, posesia carnetului

de conducere, etc.

· este importantă, atunci când este cazul, menţionarea disponibilităţii de a călători

sau de a schimba domiciliul la solicitarea societăţii

· opţional pot fi menţionate pasiunile, preocupările din timpul liber, limbile

străine cunoscute

· in CV nu se prezintă informaţii sau pretenţii salariale

· nu se includ informaţii de natură religioasă, politică sau de altă natură

controversată

· referinţele, dacă există, nu se anexează la C.V., ci se menţionează doar

posibilitatea furnizării lor la cerere

· nu se trec date nereale! CV-ul trebuie să fie sincer, astfel ca informaţiile

prezentate să poată fi confirmate la o eventuală verificare

· CV-ul nu se semnează şi nu se datează.

SCRISOAREA DE INTENŢIE

Câteva sfaturi legate de întocmirea unei scrisori de intenţie:

1) Nu uita să menţionezi denumirea jobului

Una din primele fraze ale Scrisorii de Intenţie, după ce, bineînţeles, ai salutat persoana

căreia îi este destinată, trebuie să conţină denumirea jobului la care vrei să te înscrii.

Dacă în anunţul cu jobul respectiv era menţionat şi un cod pentru acesta, include şi

numărul respectiv. Este o idee bună să menţionezi şi sursa de la care ai aflat despre acest

job disponibil. Iată motivul pentru care trebuie să menţionezi toate aceste amănunte:

angajatorii trebuie să gestioneze toate anunţurile de joburi ale companiei lor, şi nu vor

putea ghici la care dintre ele te referi sau la care doreşti să te înscrii. De asemenea, prin

Page 38: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

menţionarea acestor simple amănunte, poţi câştiga angajatorul, deoarece îi uşurezi

munca şi va fi mai receptiv atunci când îţi va citi CV-ul.

2) Pericolul creării unei Scrisori de Intenţie impersonale

Este o mare greşeală să trimiţi aceeaşi Scrisoare de Intenţie fiecărui angajator,

schimbând doar numele persoanei căreia îi este adresată. Ideea de bază a unei Scrisori de

Intenţie este de a părea personală. O Scrisoare de Intenţie de succes trebuie personalizată

în funcţie de caracteristicile companiei căreia îi este destinată. Menţionează eventuale

evenimente recente sau proiecte ale companiei sau dovedeşte-le că ai câteva cunoştinţe

despre realizările anterioare ale firmei – toate acestea vor demonstra faptul că eşti

interesat de a te alătura echipei respective, că eşti interesat de job, prin faptul că ai făcut

cercetări despre companie, înainte de a i te adresa.

3) Nu repeta ideile din CV

Mulţi candidaţi fac această greşeală, copiind practic toate informaţiile din CV şi

incluzându-le în Scrisoarea de Intenţie – este o pierdere de timp şi probabil o pierdere a

şansei de a fi ales pentru job. Scrisoarea de Intenţie trebuie să ofere ceea ce nu poate oferi

CV-ul – de exemplu, contribuţia şi realizările tale profesionale în cadrul ultimului loc de

muncă sau cum ai rezolvat situaţii dificile. Ideea este că angajatorul are deja CV-ul tău –

Scrisoarea de Intenţie nu trebuie să îl repete, ci să exprime ceva nou.

4) Ce poţi face pentru mine?

Motivele pentru care îşi doresc job-ul respectiv, menţionate de candidaţi în Scrisoarea de

Intenţie, sunt de cele mai multe ori formulate astfel:

• „Am nevoie de bani”

• „Mi se pare destul de interesant acest post”

• „De mic copil îmi doream să lucrez pentru această companie”

• „Am nevoie de experienţă în acest domeniu”

• „Un job în cadrul companiei dvs. mi-ar ajuta în carieră, doarece sunteţi cei mai buni în

acest domeniu”

5)Personalizarea scrisorilor de intenţie.

Chiar dacă anunţul la care vrei să aplici este diferit de sectoarele de industrie cu care eşti

obişnuit, este bine ca întotdeauna să-ţi personalizezi scrisoarea de intenţie. Scrisorile

standard îi arată intervievatorului că nu eşti în totalitate interesat de postul respectiv, doar

prin simplul fapt de a personaliza scrisoarea de intenţie arăţi interes şi iniţiativă.

Page 39: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Scrisoarea de intenţie variază în funcţie de tipul de job şi de modalitatea de a aplica, de

exemplu tu aplici la un anunţ, redactând o scrisoare către o companie care nu a făcut

public anunţul. Oricare ar fi scopul tău, ai grijă cum te vinzi şi motivele pe care le

menţionezi în legătură cu ce poţi face pentru compania respectivă.

6) Un post căruia i s-a făcut publicitate

Fă cercetări legate de compania şi de postul pentru care vrei să aplici, astfel încât

destinatarul să fie surprins. Ai grijă să îndeplineşti toate cerinţele postului şi precizează-

le separat în scrisoarea de intenţie. Atrage atenţia asupra calificărilor tale. Adresează

scrisoarea de intenţie persoanei specificate în anunţ.

7) Un post căruia nu i s-a făcut publicitate

A aplica pentru un post care nu a fost făcut public este cea mai bună metodă de a găsi un

loc de muncă. Este puţin probabil ca aplicaţia ta să fie o supraîncărcare a CV-urilor şi

scrisorilor de intenţie primite, şi nu va fi aşezată într-un vraf mare de hârtii, ci conform

teoriei va beneficia de mai multă atenţie. Companiei îi arăţi că ai iniţiativă. În

introducerea scrisorii prezintă cunoştinţele tale despre companie împreună cu o declaraţie

pozitivă legată de contribuţia pe care o poţi avea. Dacă este posibil, fă referire la cineva

din cadrul companiei, sau la un articol din ziar referitor la companie. În încheiere

precizează care sunt acţiunile pe care le vei întreprinde, de exemplu “Văvoi contacta

săptămâna viitoare pentru a discuta despre un posibil interviu.”

8) Cerere pentru experienţa de lucru

Experienţa de lucru este o metodă bună de a înţelege ce carieră să urmezi. Unele

companii încurajează acest lucru şi îi dau persoanei respective mai multe atribuţii, decât

să facă cafea şi să copieze documente. Sunt două metode de a lucra pentru a căpăta

experienţă, remunerată sau neremunerată. Este mai uşor să găseşti loc pentru muncă

neplatită din motive evidente; dacă este posibil aplicantul ar trebui să adreseze scrisoarea

unei persoane din cadrul companiei. Pune accent în scrisoare pe cunoştinţele/cursurile

făcute la facultate/colegiu şi de ce sunt ele relevante în sectorul pentru care aplici. Dacă

soliciţi angajare neplatită specifică în scrisoare, iar dacă soliciţi experienţă plătită nu

preciza suma dorită.

9) Scrisoarea de intenţie poate fi scrisă de mână

Scrisoare de intenţie poate fi scrisă la calculator şi printată numai cu cerneală neagră, în

cazul în care angajatorul nu a specificat că doreşte să fie scrisă de mână. În cazul în care

Page 40: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

doreşte scrisă de mână scrisoarea, ar trebui să foloseşti un stilou de calitate şi să fii atent

să nu faci greşeli.

10) Lungimea unei scrisori de intenţie

Nu depăşi o pagină format A4. Aranjează textul în aşa fel încât să apară centrat în

pagină.

11) Adresarea în scrisoarea de intenţie

Dacă ai numele angajatorului adresează-te acestuia, dacă nu, încearcă să afli un nume pe

pagina de internet a firmei sau telefonând şi intrebând cine este şeful departamentului.

Dacă nu reuşeşti să afli, atunci adresează-te cu Stimată/Stimat Doamnă/Domn.

12) Când trebuie să trimit o scrisoare de intenţie

Scrisoarea de intenţie trebuie trimisă întotdeauna împreună cu CV-ul.

13) Încheierea unei scrisori de intenţie

O scrisoare de intenţie este o scrisoare de afaceri şi drept urmare ar trebui să se încheie

cu “Cu sinceritate/Al dvs. cu stimă”.

14) Punctele principale care trebuie incluse în scrisoarea de intenţie

Primul paragraf – menţionează pentru ce post aplici şi de ce eşti cel mai bun candidat

pentru postul respectiv.

Al doilea paragraf – oferă detalii despre cum poţi contribui tu în cadrul companiei şi care

sunt calităţile tale care te fac potrivit pentru postul respectiv.

Al treilea paragraf – scrie despre ţelurile tale legaându-le de domeniul companiei şi de

postul pentru care aplici. Solicită un interviu cititorului atunci când doreşte şi comunică

că vei păstra legătura. Concentrează aceste informaţii în maxim patru paragrafe,

incluzând o adresă de contact şi semnătura.

15) Pot trimite aceeaşi scrisoare de intenţie tuturor anunţurilor?

Este preferabil să-ţi direcţionezi fiecare scrisoare în funcţie de anunţul pentru care aplici.

Este foarte uşor pentru un angajator să respingă scrisorile tip.

16) Ce trebuie făcut după trimiterea scrisorii de intenţie

Ţine minte când ai trimis scrisoarea şi revino cu un telefon după aproximativ o

săptămână. În timpul în care aştepţi răspunsul de la o companie, continuă să aplici şi la

alte anunţuri.

17) Fonturi şi tipul de hârtie

Page 41: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Aceasta este o scrisoare formală, deci nu folosi fonturi stilate, rămâi la Times, Times

New Roman sau Arial. Trebuie să fie cerneală neagră pe coală albă. Printează scrisoarea

pe acelaşi tip de coală ca şi la CV.

18) Tipul de exprimare

Foloseşte ceva simplu, evită clişeele şi frazele prea comune. Încearcă să nu foloseşti prea

multe formulări de genul “Pot, Am, Sunt” la începutul propoziţiilor. Limbajul trebuie să

fie ferm şi u şo r de în ţeles, foloseşte multe verbe de acţiune, şi evită abrevierile şi

jargoanele.

19) Nu uita să menţionezi cele mai importante calităţi ale tale.

O scrisoare de intenţie este o scrisoare de vânzare, care te vinde pe tine drept candidat.

La fel ca şi un CV, ar trebui să fie concisă şi să ofere principalele motive pentru care tu

ar trebui să fii chemat la interviu. Strategia unei scrisori de intenţie de succes include şi

accentuarea celor mai importante realizări ale tale. De exemplu: aptitudini de

comunicare, experienţa PC.

20) Nu uita să semnezi scrisoarea.

Este ca o etichetă în lumea afacerilor (şi scoate în evidenţă atenţia ta faţă de detalii),

semnarea scrisorilor. În orice caz, dacă iţi trimiţi scrisoarea sau CV-ul prin e-mail, o

semnătură nu este neaparat necesară.

INTERVIUL

1) Cum să te prezinţi la un interviu?

Scopul tău este să-l convingi pe cel care te intervievează că tu eşti persoana cea mai

potrivită pentru postul respectiv, că ai abilităţile şi deprinderile necesare. Nu te gândi la

ceilalţi, oricât de mulţi ar fi aceştia; poţi fi singurul care participă la interviu şi să pierzi

sau ... poţi fi unul din cei douăzeci de candidaţi şi să câştigi. Decizia celui care te

examinează va fi luată numai în funcţie de comportamentul tău. Pregătirea pentru

interviu constă în a învăţa să porţi o conversaţie cu examinatorul (examinatorii) şi să

răspunzi la anumite întrebări.

2) Categorii de întrebări care ţi se vor pune:

1. Întrebări despre studiile tale:

· Unde ai făcut liceul/facultatea?

· Eşti absolvent? Cu ce medie ai absolvit?

Page 42: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

· De ce ai ales acest domeniu?

· Ai avut vreo slujbă paralel cu şcoala?

Trebuie să răspunzi exact, să-ţi accentuezi reuşitele şi să eviţi să vorbeşti despre

insuccese.

Arată interesul pentru profesia ta, persoanele indiferente nu sunt decât foarte rar angajate.

2. Întrebari despre experienţa profesională

· Care a fost prima ta slujbă?

· Cui te subordonai?

· Ai fost vreodată promovat?

· Care erau sarcinile de serviciu?

· Ai avut creşteri de salariu?

· De ce ţi-ai schimbat locul de muncă?

ATENŢIE! Nu îţi critica foştii şefi!

3. Întrebări despre postul vizat/firma respectivă

· Ce crezi că va trebui să faci dacă vei fi angajat?

· Ce deprinderi ai pentru postul X?

· Poţi să înveţi repede să faci ...............?

· Cunoşti activitatea firmei noastre?

Informează-te dinainte ce trebuie să faci în postul respectiv. Dacă nu ai toate

deprinderile, arată-ţi disponibilitatea de a învăţa repede!

4. Întrebări despre obiectivele carierei tale

· Pe examinator îl interesează dacă poţi contribui la successul firmei/instituţiei respective

· Orice răspuns la astfel de întrebări trebuie să arate că eşti competent şi poţi deveni şi

mai competent

· Obiectivul carierei tale trebuie să fie compatibil cu interesele firmei

!!! O întrebare capcană: "Vrei să afli ceva despre postul respectiv sau firma noastră?"

Această întrebare este pusă pentru a vedea dacă eşti o persoană motivată, în nici un caz

nu răspunde negativ!

Poţi întreba:

· Care sunt planurile de dezvoltare ale firmei?

· Cu cine vei lucra?

· Care sunt posibilităţile de specializare?

Page 43: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

· Care este programul de lucru?

Arată-te interesat de slujba vizată şi dornic de a începe să lucrezi!

Ce gândesc examinatorii?

Orice examinator este un om care are simpatiile, antipatiile, capriciile şi reţinerile sale.

Persoanele competente cunosc însă foarte bine importanţa obiectivităţii atunci când

conduc un interviu. Din păcate, prejudecăţile joacă în unele cazuri un rol care

influenţează decizia finală.

Ce trebuie să faci?

Nu crea din acest fapt o problemă! Gândeşte-te că prejudecăţile examinatorului

reprezintă un mic obstacol ascuns pe care poţi să-l depăşeşti!

Tipuri de prejudecăţi:

· Persoanele care au absolvit facultatea X sunt foarte bine pregătite. Absolvenţii altor

facultăţi nu ştiu nimic.

· Nu angajez pe nimeni care a lucrat la instituţia/firma Y. Toţi de acolo sunt

incompetenţi.

· Nu angajez o femeie pe acest post. Nu face faţă stresului!

· Nu angajez studenţi. Sunt neserioşi şi întârzie mereu.

Dacă, dintr-o întâmplare, intri într-o categorie neagreată de examinator, singura soluţie

este să-i arăţi că, indiferent de aceasta EŞTI O PERSOANĂ FOARTE VALOROASĂ!

Dovedeşte-i examinatorului că ai calităţi care compensează cu mult lucrurile care nu îi

plac la tine!

Cum poţi face o impresie bună?

· Îmbrăcămintea trebuie să fie discretă şi potrivită situaţiei

· Trebuie să atragă atenţia asupra ta şi să nu iasă ea în evidenţă

· Punctualitatea este foarte apreciată

· Nu mesteca gumă şi nu fuma în timpul interviului

· Salută într-un mod ferm şi hotărât

· Adu copii după CV şi diploma de studii

· Nu evita privirea celui care te examinează, priveşte-l direct!

· Trimite o scrisoare de mulţumire după câteva zile şi reafirmă-ţi dorinţa de a lucra la

firma respectivă!

3) Cum să înlături stresul interviurilor

Page 44: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

Pentru marea majoritate a celor care îşi caută un loc de muncă, cuvintele „stres” şi

„interviu” sunt sinonime. Mai întâi, aceştia sunt stresaţi cu privire la participarea la

interviu; apoi, sunt stresaţi datorită pregătirii pentru interviu, iar în cele din urmă sunt

stresaţi cu privire la ţinuta şi îmbrăcăminte, la ceea ce vor spune, dacă angajatorii îi vor

plăcea sau nu şi multe altele.

Dar momentul în care stresul atinge punctul culminant este cel în care candidatul ajunge

la interviu. Stresul are o mulţime de efecte asupra oamenilor – îi poate face să tremure, să

intre în panică, să vorbească prea mult, să se agite sau să îşi piardă ideile. Iată în

continuare câteva tehnici simple care te pot ajuta să te linişteşti şi să te relaxezi când te

simţi stresat înaintea unui interviu.

a) Înainte de interviu

Punctualitatea la un interviu este una din cele mai importante aspecte de care trebuie să te

asiguri; nu-ţi provoca inutil situaţii de stres – încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de

începerea interviului. Dacă vei ajunge prea devreme, vei aştepta şi vei fi îngrijorat, iar

dacă vei ajunge prea târziu, va trebui să te grabeşti şi nu vei avea timp să iţi pui ideile în

ordine pentru interviu. O pauză înaintea interviului, de 10 minute, îţi va permite să îţi

tragi răsuflarea şi să te obişnuieşti cu mediul – este suficient timp, fără a fi prea mult.

b) Imagineaza-ţi

Iţi poţi transforma visele în realitate – foloseşte-ţi imaginaţia pentru a-ţi păstra calmul pe

parcursul unui interviu. Vizualizarea reprezintă o tehnică de relaxare, cu ajutorul căreia

îţi creezi în minte imaginea unei situaţii stresante, pe care o rezolvi cu succes. Astfel, te

pregăteşti psihic pentru a face faţă cât mai bine situaţiei reale.

Poţi practica vizualizarea cu câteva zile, ore sau chiar câteva minute înainte de interviu

– închide ochii, respiră adânc şi imagineaza-ţi discuţia cu angajatorul, fiind încrezător şi

răspunzând cu uşurinţă chiar şi întrebărilor grele. Exersează succesul în imaginaţia ta şi

curând vei avea parte de el şi în realitate.

c) Relaxează-te

Un candidat relaxat este un candidat încrezător în propriile capacităţi. Demonstrează-i

intervievatorului că eşti calm, liniştit şi încrezător pe parcursul discuţiei cu acesta şi te

va considera potrivit pentru job.

!!! Iată câteva sfaturi pentru a-ţi păstra calmul pe parcursul interviului:

• Respiră rar şi adânc (şi desigur, silenţios).

Page 45: suport de curs - educatie antreprenoriala - cj. · PDF fileProiect cofinanţat din Fondul Social ... 34 5.3. Căutarea unui loc de muncă ... de scurtă durată şi de aceea apare

• Stai drept pe cât posibil, şi nu îţi încrucişa braţele sau picioarele, ţine-le relaxate.

• Vorbeşte rar şi fă pauze dese de respiraţie.

• Zâmbeşte – este contagios!

d) Ia pauze, nu intra în panică

Pe parcursul oricărui interviu se întamplă ceva care nu decurge conform planurilor tale:

fie are loc o pauză prea lungă, în care tăcerea devine apăsătoare, fie te bâlbâi sau nu îţi

găseşti cuvintele pentru a răspunde unei întrebări dificile. NU intra în panică – acum este

momentul să aplici tehnicile de relaxare prezentate mai sus. Este mai uşor să îţi controlezi

frica şi panica pe măsură ce simţi că acestea apar, decât să te relaxezi când deja ţi-ai

pierdut calmul şi controlul asupra ideilor. Aşa că, ia o pauză în momentul în care simţi că

începi să intri în panică, repetă în gând că poţi trece peste acest moment, răsuflă adânc,

concentrează-te şi reia interviul. O pauză scurtă de numai 10 secunde poate fi exact ceea

ce ai nevoie pentru a-ţi recâştiga calmul şi controlul, iar intervievatorul cu siguranţă nici

nu va observa acest lucru.