01. PSIHOTERAPIA Definitie Psihoterapia este intervenia psihologic n sntate i boal. Prima component, sntatea, se refer la abordarea mecanismelor psihologice de sanogenez implicate n (a) promovarea i optimizarea sntii i (b) prevenirea patologiei. A doua component, boala, se refer Ia abordarea mecanismelor psihologice de patogenez implicate n patologie (clinic i/sau subclinic). Psihoterapia poate fi individual (obiectul interveniei este individul), n grup (obiectul interveniei este individul inserat ntr-un grup terapeutic) i de grup (obiectul interveniei este grupul, spre exemplu, cuplul, familia etc). Pentru simplificarea limbajului, sintagma de grup" se utilizeaz adesea i cu referire la psihoterapia n grup". Psihoterapia mai este numit i tratament psihologic" i/sau intervenie psihologic", sintagma psihopatologie subclinic nlocuindu-se uneori cu cea de probleme psihologice (psihoemoionale i de comportament), iar cea de psihopatologie sau de tulburri psihice/mentale, cu tulburri psihologice ; aceste sintagme sunt mai noi i urmresc reliefarea componentelor psihologice validate tiinific n psihoterapie i patologie. Clasificare

Modelul bio-medical accentueaz importana cauzelor de natur fizic, infecioas n instalarea i meninerea tulburrilor psihice. O direcie de contestare s-a nscut chiar n rndul psihiatrilor, genernd curentul antipsihiatrie, care are la baz ideea c boala mental este un mit, existnd doar boli neurologice cu substrat organic i boli cu etiologie psihogen, care nu in de resortul medicinii.

Abordarea dinamic psihanalitic se centreaz n special pe impactul incontientului asupra tulburrilor emoionale i psihice. n cadrul demersului psihanalitic, acesta are dou nivele: (1) coninutul incontient genereaz prin contientizare triri emoionale negative, (2) conflictul incontient bazal susine conflictul incontient actual care determin simptomatologia; altfel spus, exist o congruen ntre tririle emoionale trecute incontiente (bazale) i tririle emoionale prezente (actuale). Intervenia psihoterapeutic se desfoar n cadrul relaiei transfereniale, ai cror factori sunt transferul i contratransferul.

Abordarea umanist-experienial pornete de la premisa c patologia psihic i psihosomatic apare ca urmare a faptului c experienele negative de via blocheaz forele pozitive, care stau la baza personalitii noastre. Pentru a debloca aceste fore pozitive i implicit pentru a ameliora patologia este nevoie de asigurarea unui context psihoterapeutic caracterizat prin empatie, acceptare necondiionat i congruen.

Modelul cognitiv-comportamental consider problemele psihologice ca fiind rspunsuri dezadaptative nvate, susinute de cogniii disfuncionale. Pentru a trata eficient problemele psihologice, este necesar s modificm comportamentele dezadaptative i cogniiile prin tehnici specifice de modificare cognitiv-comportamental.

02. CALITATEA DE PSIHOTERAPEUT

Printre aspectele i metodele de care trebuie s in cont un terapeut fac parte urmtoarele: a fi prezent (adic a te situa n prezent), a aciona responsabil i a-l nva pe pacient s i asume responsabilitatea pentru faptele sale, lucru care difer clar de nvinuire. Mai este necesar oferirea unui mediu stimulativ i n acelai timp sigur pentru a-i oferi clientului/ pacientului posibilitatea de a se deschide, de a cpta ncredere. Relaia terapeutica-este caracterizat ca o alian de lucru i este descris ca o atitudine cald, colaborativ i de ncredere a pacientului fa de terapeut, determinat de sperana pacientului c simptomatologia va fi eliminat i de acceptarea necondiionat a pacientului de ctre terapeut. Ea poate reduce anxietatea pacientului, ceea ce reduce la rndul su simptomatologia, furniznd clientului o nou experien emoional i oportunitatea de a discrimina ntre trecut i prezent (Bergin & Garfield, 1994). Mai mult, n cazul terapiei dinamic- psihanalitice, relaia terapeutic genereaz i nevroza de transfer; aceasta este stimulat prin comportamentul terapeutului i este foarte important pentru urmtoarea etap a tratamentului dinamic- psihanalitic. n alte forme de terapie, (ex. terapia cognitiv- comportamental, terapia umanist-experienial), aliana de lucru nu genereaz nevroza de transfer pentru c terapeutul menine aceast "alian" printr-un comportament empatic, congruent i colaborativ fa de pacient.

03. PSIHOTERAPIE SPIRITUALA

Psihoterapia spirituala ofera o constientizare superioara a vietii, prin reconectarea la esenta fiintei: intelegerea propriului destin, recunoasterea propriilor lectii de viata, acceptarea iertarii si in situatii de boala terminala, intelegerea iubirii neconditionate, eliberarea de tipare mentale privind frica de moarte, ascultarea sufletului in situatii de rascruce, etc.

,,Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti,, spunea Isus.,, Cunoaste-te pe tine insuti,, spunea Socrate. Dar oare ne cunostem cu adevarat la toate cele trei nivele: trup, minte, suflet?

Facem greseli,avem experiente dure in viata, repetam aceleasi lectii,oare de ce ? Suntem robii sabloanelor mentale preluate sau comportamentelor invatate? Odata constientizata lectia de viata, suferinta poate fi inlocuita, prin dezvoltarea calitatii opuse si nu luptand impotriva ei, pentru ca stim, imbolnavirea unei anumite parti a corpului nu este intamplatoare, problemele fiind doaroportunitati deghizate.Deseori nesimtim coplesiti de complexitateavietiisi nu mai putem de multe ori vedea propria cale, dar intuitia si liberul arbitru ne potajuta sa mergem mai departegasind noi solutii de rezolvare.

Sa ne oprim un pic pentru a ne intreba: Cine sunt eu cu adevarat?Uitam de multe ori ca in interiorul nostru dispunem de resurse magice de care ne putem folosi, in situatii limita, pentru a ne ridicala un nivel nou de intelegere a propriei vieti. Maturitatea emotionala vine tocmai din creearea unui mecanism propriu, de solutionare a situatiilor de conflict sau blocaj interior.

A recunoaste fata de noi insineca personalitatea este subordonata Sinelui Superior, ca toate darurile si toate realizarile nu sunt ale noastre, ci sunt facute prin noi, este o intelegere care ne indeamna la reflectare ca fiinte spirituale.

Sf. Toma dAquino a cautat sa uneasca gandirea aristotelica cu religia crestina, considerand ca filosofia lui Aristotel cuprinde tot ceea ce este accesibil ratiunii naturale. Revelatia crestina adauga acestor adevaruri naturale alte adevaruri, mai inalte, dar care nu le infirma pe primele: ,,Gratia divina desavarseste natura, nu o distruge.

Sufletul omenesc este o ,,forma spirituala de grad inferior (fata de ingeri). Sufletul se naste odata cu trupul, dar nu moare odata cu el. Sufletul nu mai este prizonier al trupului, ci este ,,energia care da viata.

Sufletul omenesc apare sub mai multe dimensiuni:

1. Sufletul vegetativ legat de hrana;

2. Sufletul senzitiv legat de simturi;

3. Sufletul rational dependent de imaginile legate de simturi.

In esenta, tomismul incearca unificarea a doua pozitii pe care le vede in spiritul uman: credinta si ratiunea. Nu exista adevar dublu, al credintei si ratiunii. Adevarul este unul. Credinta primeaza, ea ii reveleaza ratiunii adeavarul.

Atributele ,,consistente ale divinitatii sunt: infinit, unic, sprit, nemiscat. Dar acestea sunt si atributele constiintei. Asadar, exista cosubstantialitate intre Dumnezeu si constiinta. Dumnezeu nu exista in cerurile exterioare, ci in launtrul nostru (divinul launtric), in constiinta noastra.

Aceasta abordare nu presupune clarvedere, clarviziune, bioenergie ci se intemeiaza pe un model holistic si integrativ in scopul dezvoltarii armonioase pe toate planurile fiintei umane.Calea spre cine suntem noi cu adevarat, reprezinta o experienta care ne poate ghida spre activarea resurselor interioare si regasirea sensului de a trai viata sub toate aspectele ei inaltatoare.

04. PSIHOTERAPIE RELIGIOASAViktor Frankl (1905-1997)- Logoterapia= terapia prin logos, salvare prin religie

Teoria i terapia lui Frankl au izvort din experienele sale trite n lagrele naziste de exterminare. Studiind condiiile de supravieuire el a dezvoltat logoterapia, terapia prin Logos (gr. sens, spirit, dar i raiune divin; Ioan Alexandru obinuia s-l numeasc Logos pe Iisus Hristos!). Logosul este mai adnc dect logicul, spunea Frankl. Logo-terapia este metoda prin care omul este ajutat s-i gseasc un sens al vieii (un rost). Omul poate descoperi acest sens al vieii n trei moduri:

a) prin aciune;

b) prin experiena unei valori;

c) prin suferin (apropiat de conceptia crestina a lui F.M Dostoievski).

Omul trebuie s fie contient i s fie sigur c suferina are un sens sau, altfel spus, omul trebuie s aib capacitatea de a descoperi un sens al existenei n suferinta.Logoterapia franklian este transformat de discipolii si n Christoterapie metod de vindecare prin iluminare (nvtura lui Hristos): descoperirea sensului suferinei i sacrificiului (sacrum facere), ca o cale de purificare spiritual, prin care se nltur mediocritatea i pcatul. Bernard Tyrell (n 1975) face trecerea la Christoterapie, cu acordul lui V.Frankl.

Logoterapia, comparat cu psihanaliza, este o metod mai puin retrospectiv i mai puin introspectiv, fiind mai ales prospectiv, pentru c se concentreaz asupra viitorului pacientului, care, prin transferuri i descoperiri ale sensului existenial, are ansa salvrii i mplinirii sale n viitor. Logoterapia (Christoterapia) defocalizeaz toate cercurile vicioase i angoasele, nltur vacuum-ul existenei, care favorizeaz dezvoltarea nevrozelor; sunt sparte toate autocentrrile tipice n nevroze. Prin cultivarea setei de sens (the will of meaning) vacuum-ul existenial se umple cu sens, cu semnificatie inalta, cu rost. Sensul cel mai inalt al existentei umane al unitatii dintre Sine si Univers. Omul are capacitatea de transcendere si cosmizare, de a crea directii noi, mai profund spirituale, ale evolutiei umane este Selftranscendence- concept inventat de Frankl (1963) si desemnand ascensiunea spirituala prin depasirea Sinelui individual. Omul este o fiinta selftranscendenta: daca nu isi gaseste un sens in lume si nici in Sine trebuie sa caute si sa-l descopere in afara sa, dincolo de Sine. Acesta este Suprasensul! Este o referire la Dumnezeu si la sensul spiritual al credintei religioase.

05. MEDITATIA

Meditaia este un fenomen mental biofizic care descrie o stare de atenie asupra unui gnd, asupra contientului, subcontientului sau incotientului. De obicei implic atenia spre gndirea nsi, dar fr a te lsa dus de gnduri.Accepiunea oriental Meditaia este adesea formal considerat ca fiind o component a religiilor estice, despre care exist dovezi c ar fi fost practicat timp de peste 5.000 de ani. n accepiunea oriental a termenului, n special n filosofia Zen, ca ramur a Taoismului, termenul de meditaie desemneaz o stare a mentalului n care acesta este golit de absolut orice coninut, aa numita minte linitit sau tcut. Aceast stare a minii presupune echilibrarea contient a planului contient al minii, crend, astfel condiia necesar accesrii subcontientului i nelegerii adnci, profunde a rdcinilor gndurilor cu care opereaz mintea contient. Acest demers este fundamental atunci cd cineva i pune problema cunoaterii de sine.Accepiunea occidentala Meditaia a devenit, de asemenea, un simbol principal n cultura Occidentului. Ea cuprinde oricare din marea varietate a practicilor spirituale care subliniaz activitatea mental. Meditaia poate fi folosit doar pentru cunoaterea sinelui sau pentru echilibrarea minii asupra oricrui subiect, dar este adesea folosit pentru cunoaterea divinitii (sau a unui aspect privitor la divinitate). Multe persoane practic meditaia n scopul gsirii linitei sufleteti, pe cnd alii practic anumite exerciii yoga [asane, Hatha-yoga (Ha - for pozitiv, tha - for negativ)] care au n comun exerciiile de sport pentru ncheieturi, muchi-tendoane i astfel toate ajut la sporirea i meninerea sntaii fizice i mentale. Legtura dintre minte i corp, corp i minte este evident. Mintea sprijin corpul i corpul ajut mintea astfel ajungndu-se la "O minte sntoas ntr-un corp sntos".Meditaia naturala Meditaia natural nu are de-a face cu nici un obiect, gnd sau stare, ci se rezum la simpla observare a tot ceea ce exist interior si exterior, se refer la cunoatere, cu alte cuvinte este forma de a simi natural viaa. Aceast meditaie este prezent la toate tipologiile de oameni, ea incepe prin observarea simpl a respiraiei. Pentru cei care vor s mearg n profunzimile contientului, subcontientului i incontientului, trebuie s ajung s stpneasc bine observarea respiraiei. Meditaia natural este forma cea mai bun pentru toate tipologiile de oameni, pentru toi cei care vor s se cunoasc pe sine nii, i vor s se mbunteasc n virtui

06. TRAININGUL AUTOGEN

Trainingul Autogen este o metoda de relaxare stiintifica, elaborata in Germania anilor 1920 de catre medicul psihiatru J.H. Schultz.Condiiile i regulile pe care trebuie s le avem n vedere pentru aplicarea metodei de psihoterapie relaxant autogen ar fi urmtoarele:a. Poziia pentru exerciiu. Exist dou posibiliti practice:Poziia orizontal,la pat,complet relaxat i fr pernPoziia eznd n fotoliu sau pe un scaunmaa zisa poziie a birjarului, cu picioarele uor desfcute n afar, corpul aplecat n jos cu spatele rotunjit, capul czut nainte i braele atrnnd lateral inerte, ori relaxate pe genunchi.b. Fiecare exerciiu de antrenament autogen implic 3 faze:-Prima faz este constituit din luarea poziiei de baz (expus la puctul a),urmat imediat de nchiderea ochilor,comand care favorizeaz concentrarea i reprezentarea mental ntro manier mai intens, fr a face nici o micare i fr a vorbi,formulele exerciiilor-Faza a doua conine exerciiul propriuzis-Ultima faz marcheaz sfritul exerciiuluise vor mica braele n sus i n jos de trei ori, se strng pumnii, apoi se vor executa 3 respiraii adnci, dup care se vor deschide ochii.

Efectele trainingului autogen:- odihna si recuperare dupa efort- autorelaxare- reducerea durerii- reducerea anxietatii- imbunatatirea tulburarilor de somn- intarirea sistemului imunitar- intarirea eului prin formele sugestive speciale- schimbarea perceperii problemelor- perfectionarea in tehnica introspectiei, cu efecte favorabile asupra dezvoltarii spiritului autocritic si cresterea autocontrolului voluntarExemlu:V rog luai poziia de baz . . .nchidei ochii....a. Sunt n ntregime linititb. Sunt cu desvrire calmc. Toi muchii mi sunt destini i odihniid. O linite plcut m nconjoare. Calmul m inundf. Nimic numi tulbur liniteag. Simt o linite i o pace interioarh. Sunt complet calmi. Braul meu drept zace fr vlag,inertj. Braul meu drept este n ntregime greuk. O greutate ca de plumb mi cuprinde umrul,braul,mna i se furieaz pn n vrfuldegetelorl. Braul meu drept este foarte greu . . .m. Linite i greutate . . .n. Sunt n ntregime linitit....

Micai braul n sus i n jos de 3 ori !Strngei pumnii !Respirai profund . . .nc odat . . .nc odat . . .Deschidei ochii !07. SUGESTIA-HIPNOZASusceptibilitatea hipnotica masoara usurinta cu care o persoana poate fi hipnotizata. Cele mai utilizate scale de masurare a hipnotizabilitatii sunt Scala de Grup Harvard si Scala de Susceptibilitate Hipnotica Stanford. Scala Stanford de exemplu evalueaza itemi cum sunt: modificarea posturala, inchiderea ochilor, levitatia bratului, inhibitia verbala, halucinatiile, amnezia, modificarile post-hipnotice.

Exista multi factori care influenteaza hipnotizabilitatea unei persoane: Varsta: Copiii din categoria de varsta 7-15 ani au cea mai mare capacitate hipnotica si sunt foarte sugestibili. Dar categoria de varsta 15-50 de ani sunt persoanele la care tarnsa hipnotica si sugestiile post-hipnotice functioneaza cel mai bine. Sexul: Studiile arata ca nu exista diferente semnificative intre femei si barbati privitor la hipnotizabilitate. Inteligenta: Pentru a aplica hipnoza este necesar ca subiectul sa aiba un minim de abilitati intelectuale. Persoanele cu retard mental sunt aproape imposibil de hipnotizat. Cel mai important factor care influenteaza hipnotizabilitatea este capacitatea persoanei de a se concentra. Motivatia: Persoana trebuie sa fie suficient de motivata pentru a apela la psihoterapia care include tehnici de hipnoza clinica. Persoanele care nu doresc sa fie hipnotizate, nu vor putea face acest lucru. Conditionarea. Conditionarea adecvata si pregatirea inductiei hipnotice, credintele subiectului si expectantele legat de procedura si beneficiile hipnozei decid gradul de hipnotizabilitate. Imaginatia. Cu cat capacitatea imaginativa a persoanei este mai mare, cu atat este mai usor de hipnotizat. Cooperarea. Este foarte dificil de hipnotizat o persoana care nu coopereaza. Mediul. Un mediu calm este un factor esential pentru o inductie hipnotica normala.

In hipnoza se discuta adesea de accesarea mintii inconstiente ca metoda de rezolvare mai rapida a problemelor. De unde afirmatia ca hipnoza este o cale directa de accesare a inconstientului.

Milton Erickson definea hipnoza ca o "comunicare cu sau o concentrare exclusiv asupra propriei fiine, asupra propriilor gnduri, amintiri, valori i credine despre via" i caracteriza transa ca fiind "un proces incontient de nvare", acea stare care ar permite depirea mecanismelor de aprare contiente i accesul la resurse incontiente.

n stare contient, percepem foarte muli stimuli i diferite senzaii pe care psihicul le proceseaz i le prelucreaz simultan. n trans atenia noastr este concentrat n special asupra unui singur aspect, n timp ce toate celelalte elemente ale mediului nconjurtor devin mai puin importante i sunt ignorate.

Transa este un fenomen natural ce apare adesea n mod spontan. Cu toii experimentm involuntar starea de trans atunci cnd suntem absorbii de coninutul unei cri, cnd urmrim un film care ne fascineaz sau cnd suntem captivai de discuia cu o alt persoan. De aceea foarte muli oameni ar putea considera transa ca fiind o experien banal.

Hipnoza clinic este o tehnic eficient, certificat tiinific, prin care hipnoterapeutul induce altei persoane n mod contient starea de trans, stare ce faciliteaz schimbarea accelerat a psihicului i a organismului.Hipnoterapia este indicata in: - Terapia durerii (atat cea acuta, cat si cea din bolile cronice); - Tulburari anxioase; - Tracul de examen; - Tulburari de somn; - Tulburari de alimentatie; - Stres posttraumatic; - Tulburari fobice; - Balbism; - Boli psihosomatice (astm bronsic, boli dermatologice).Hipnoza si inconstientul Imaginatia este canalul de comunicare dintre constient si inconstient. Mintea constienta trimite sugestii inconstientului prin imagerie, sugestiile putand consta in cuvinte, imagini sau sentimente. Atunci cand ne imaginam ceva se produc schimbari fiziologice in diverse parti ale corpului nostru. -In hipnoza clinica ajutam practic la formarea imaginilor prin utilizarea inteligentei inconstiente. Putem accesa informatii valoroase si promova relaxarea si vindecarea. -n timpul transei hipnotice timpul poate fi trit ca dilatat, scurgndu-se mai ncet dect n mod normal, sau dimpotriv ca fiind condensat, scurgndu-se foarte repede, aceasta fiind una din caracteristicile hipnozei.

Trirea condensat i accelarat a timpului este util n hipnoterapie/ hipnoza clinica pentru reducerea intervalului de timp n care pacientul contientizeaz suferina fizic i psihic. Este o metod foarte util n hipnoterapia durerii, n care pacientul poate tri timpul ca scurgndu-se foarte repede n perioadele n care are dureri i respectiv scurgndu-se mult mai ncet n perioadele n care se simte bine. -Legat de trirea timpului sunt i tehnicile hipnotice de regresie i progresie de vrst. n timpul regresiei de vrst pacientul triete efectiv evenimentele corespunztoare perioadei sugerate fr nici un cadru referenial: prezentul nu exist pentru pacient. Regresia de vrst este frecvent utilizat n interveniile de ntarire a eului pentru a accesa resursele personale, precum i n hipnoanaliz pentru ca pacientul s poat accesa expereinele conflictuale reprimate. Ca tehnici de regresie temporal sunt frecvent folosite: imginarea unui tren al timpului i dezorientarea temporal (folosirea de sugestii confuzive privitoarea la acum i atunci). -Progresia de vrst conduce la o realitate psihologic trit ca desfurndu-se n viitor. Este o tehnic folosit pentru ntrirea eului i integrarea strilor afective. tiina a demonstrat de mult timp c exist o puternic legatur ntre funcionarea organismului i a psihicului nostru. Credinele, emoiile i gndurile noastre ne influeneaz n mod direct funcionarea organismului, multe din problemele de sntate cu care ne confruntm fiind consecina unor factori mentali i emoionali. Aadar, pentru a ne schimba viaa e necesar s nvam s schimbm n modul nostru de gndire tot ceea ce ne-ar putea afecta sntatea. 08. ANALIZA EXISTENTIALA

Asistm la o dezvoltare si nuantare a cadrului teoretic stabilit de existentialistul- Viktor Frankl, att cu privire la problematica sensului, ct si a teoriei motivationale elaborat de acesta.Dar dac fiinta ajunge la sens, sensul fiind ceva de atins, ceva ce trebuie descoperit, ceva situat la sfrsit, nseamn c si vointa de sens, vzut de neurologul si psihiatrul vienez Viktor Frankl, ca principal fort motivational a omului. Analiza existential actual distinge patru motivatii existentiale fundamentale (Lngle, 1994), care trebuiesc mplinite, ca o scar a devenirii, pentru ca persoana s poat ajunge la o existent autentic si ferm ntemeiat:1. Putinta de a fi pur si simplu, putint vizat n interogarea fundamental a existentei n directia propriului temei de a fi, prin intermediul perceptiei si cognitiei ajungndu-se la ncrederea fundamental;2. Putinta de a resimti ceea-ce-este-valoros ca atrgtor. Aceast posibilitate este confruntat n ntrebarea fundamental a vietii: Eu triesc, dar mi place s triesc?, prin intermediul emotiei ajungndu-se la valoarea fundamental reprezentat de viata nssi;3. Putinta si, coextensiv, permisiunea de a fi Eu nsumi, ce presupune elaborarea rspunsului la ntrebarea fundamental a persoanei: Eu sunt, dar am voie s fiu asa cum sunt?, prin intermediul atitudinii si identificrii ajungndu-se la valoarea proprie, pentru ca atunci, si doar atunci cnd aceste trei motivatii fundamentale personal-existentiale sunt mplinite, persoana s fie pus n fata acelei motivatii, specific umane, pe care Frankl a descris-o ca:4. Vointa (dorinta) de sens, ce presupune rspunsul la ntrebarea asupra sensului existentei: Eu sunt aici de ce este bine acest lucru?, prin actiune, druire si consacrare ajungndu-se la sensul vietii. Aceast nou si complex teorie motivational furnizeaz analizei existentiale actuale un instrument teoretic propriu, n baza cruia poate fi abordat si psihodinamica, ea devenind astfel o metod si o doctrin psihoterapeutic complet. n plan teoretic se contureaz tot mai clar o rescriere a psihopatologiei (n sensul analizei existentiale), bazat pe filosofia existentialist si fenomenologic n centrul creia se situeaz conceptul de existent, concept nteles ca trirea si crearea de ctre om a valorilor n lume.

Conform analizei existentiale se descriu patru premise pentru existent (Lngle,1997):1. capacitatea de a accepta conditiile vietii (raportarea la realitate si capacitatea de a avea ncredere);2. de a tri cu propria simtire (relatii si valori);3. valorizarea a ceea ce este individual si unic (respect fat de felul, libertatea si demnitatea persoanei, chiar si a celei proprii);4. a actiona si a se angaja pentru ceea ce d sens. Astfel, analiza existential poate fi definit ca o psihoterapie fenomenologic-personal al crei scop este de a ajuta persoana s ajung la o trire liber (spiritual si emotional), la atitudini autentice si la un comportament responsabil fat de viata si lumea sa (Lngle, 1998).Din aceast definitie rezult si etapele presupuse de procesul terapeutic din analiza existential: * prelucrarea emotiei si cognitiei din impresie si trire; * prelucrarea integrativ-biografic a atitudinilor personale; * descoperirea formelor de expresie autentice si corespunztoare situatiei; * exersarea si realizarea unui comportament ncrcat de sens.

Principalele afirmatii ale analizei existentiale sunt: * ceea ce este cel mai profund n om persoana nu se poate mbolnvi, este liber si intangibil; * cu toate acestea, omul poate ajunge la dezndejde dac nu-si descoper sensul sau dac nu poate fi; * omul este responsabil pentru libertatea sa; * nu este necesar ca omul s afle plcere n tot ceea ce ntlneste, nici mcar n tot ceea ce afl despre sine nsusi (capacitatea de auto-distantare); * omul nu este ntregit doar din si prin el nsusi el are nevoie de o completare, mplinire, prin intermediul celorlalti (auto-transcendere); * fiecare om are un loc si o misiune n lume ceea ce i se cere este doar s le descopere.09. DASEIN-ANALIZA

Temele dominante ale lui Martin Heidegger (1889-1976) sunt: fiinta, temporalitatea si moartea. In 1927 Heidegger publica ,,Fiinta si timp in care foloseste termenul de Dasein care inseamna ,,fiinta in deschis. Fiintare printre fiintari, omul este in lume; lumea este potential ostila. De asemenea, omul este singurul capabil sa se smulga lumii si sa se gandeasca la ceea ce nu este. Omul este temporalitate, adica ekstaz, iesire in afara sa catre ceea ce nu mai este sau nu este inca. Moartea este orizontul omului care face din neliniste o realitate de care el nu poate fugi., singura noastra certitudine pe care o avem din momentul nasterii fiind moartea.

In conceptia existentialistilor, problema Fiintei are intaietate fata de problema cunoasterii. Fiinta nu poate fi facuta materie de cercetare obiectiva; ea se reveleaza individului pe calea reflectiei si analizei, Dasein-analiza (analiza omului) asupra propriei sale existente concrete in timp si spatiu. Existenta este fundamentala: fiecare individ inzestrat cu constiinta de sine isi intelege propria existenta prin prisma experientei proprii si a trairii situatiei concrete in care se afla. Eul de care este constient este o ,,fiinta ganditoare care are: sperante, credinte, opinii, temeri, dorinte, nevoia de a afla un scop si un sens.

In esenta existentialismul provoaca psihologia omului spre cercetarea trairilor si dramelor psihice:grija, anxietatea, scarba, plictiseala, esecul proiectului interior, libertatea existentiala etc.

Psihologii trebuie sa cunoasca omul concret in totalitatea sa. Fundamentele unei asemenea ,,psihologii a speciei umane trebuie sa fie temele si crizele perpetue ale vietii umane. Simplele secvente de tip S-R (stimul-raspuns), impulsurile, deprinderile si abilitatile, mecanismele cognitive tind sa mascheze tonalitatea dramatica a vietii.

Psihologia trebuie sa fie mai umanista decat este si sa se preocupe mai serios de existenta spirituala.

10. PSIHOTERAPIA COGNITIV- COMPORTAMENTALA

Psihoterapia cognitiv-comportamental consider problemele psihologice ca fiind rspunsuri dezadaptative nvate, susinute de cogniii disfuncionale. Pentru a trata eficient problemele psihologice, este necesar s modificm comportamentele dezadaptative i cogniiile prin tehnici specifice de modificare cognitiv-comportamental.

Watson a reuit s creeze i s rezolve experimental o nevroz anxioas n cazul unui bieel de un an cazul clasic al micuului Albert. n momentul n care copilul se juca cu un iepura, Watson producea un zgomot extrem de puternic (stimul necondiionat) care declana la copil o reacie de team (reacie necondiionat). Dup cteva astfel de asocieri s-a ajuns n situaia n care iepuraul (stimul condiionat) i producea copilului o reacie de team (reacie condiionat) crendu-se astfel o reacie nevrotic. n faza a doua a experimentului, prin tehnica de desensibilizare progresiv s-a trecut la eliminarea acestei reacii nevrotice. Acest experiment a fost reluat n diverse variante, rezultatele obinute reuind s fundamenteze nucleul tare al modelului cognitiv-comportamental:

1). Categoriile nosologice sunt simple etichete verbale care trebuie operaionalizate comportamental;

2). Operaionalizarea comportamental se reduce la comportamente respondente (nnscute) sau operante (nvate);

3). Eliminarea comportamentelor respondente i operante care constituie simptomatologia se realizeaz pe baza legilor nvrii stabilite experimental.

Asadar psihoterapia cognitiv comportamentala are scopul de a modifica gandurile irationale, emotiile distructive, si comportamentele nepotrivite si s-a dovedit a fi eficienta in tratarea tulburarilor: fobice, anxioase si depresive. Modelul cognitiv comportamental a fost dezvoltat de Aaron Beck si Albert Ellis.Exemple de ganduri disfunctionale: Am numai ghinioane. El trebuie neaparat sa fie de acord cu mine pentru a putea fi prieteni. E numai vina mea ca fiica mea a esuat in viata. Va fi ingrozitor daca voi cadea la licenta.Daca mi-e frica sa zbor cu avionul, inseamna ca este foarte periculos sa zbori cu avionul. Terapeutul il ajuta pe client sa-si recunoasca acest mod de gandire si sa-l modifice, dezvoltandu-i un stil de gandire nu pozitiv, ci realist. La baza acestui demers se afla modelul tulburarilor psihopatologice elaborat de Beck care evidentiaza rolul cognitiilor in aparitia si mentinerea starilor afective negative.

Modelul ABC este o strategie folosita in tehnicile cognitiv comportamentale pentru a-l invata pe client care este relatia intre ganduri, emotii si comportament.

A B C

Eveniment activator al unei emotii sau comportamentGanduri, convingeriStari afectiveComportamente

Inima mea bate mult mai rapid.Voi face un atac de cord.

Am baut prea multa cafea.

Anxietate, panica.Sentimente de parare de rau ca a exagerat.Clientul cheama salvarea.

Clentul reduce doza de cafea.

La micul dejun sotul citeste ziarul.Lui nu-i pasa de mine.

El ma evita pentru ca este suparat pe mineIritata, plina de resentimente.

Trista cu sentimente de culpabilitate.Se cearta cu el ii spune ca este egoist.

Evita sa comunice cu partenerul.

Abordarea comportamentala - se bazeaza pe teoriile invatarii elaborate de rusul I.P. Pavlov (1849-1946) si americanii J.B. Watson (1878-1958) si B.F. Skinner.Terapia comportamentala a devenit populara in anii '70, dupa ce Wolpe a prelucrat teoriile comportamentalistilor timpurii. Elemente ale teoriilor invatarii pot fi gasite in multe din abordarile moderne ale consilierii psihologice si psihoterapiei, intrucat majoritatea psihologilor recunosc astazi rolul unor procese de invatare in dezvoltarea umana.

Abordarea cognitiva - fondata de Aaron Beck si Albert Ellis, aceasta abordare subliniaza importanta gandurilor in procesele mentale. Primul dintre ei a intemeiat terapia cognitiva, iar cel de-al doilea, terapia rational-emotiva. Beck si Ellis au elaborat in mod separat abordari specifice, bazate pe analiza gandirii, pentru a-i ajuta pe cei aflati insuferinta psihica sa se schimbe. Abordarea cognitiva este astazi, impreuna cu abordarea comportamentala si formand impreuna terapia cognitiv-comportamentala, una din cele mai populare, mai raspandite si mai apreciate terapii, datorita duratei scurte si eficientei in inlaturarea simptomelor. Cuvinte cheie: ganduri irationale, ganduri automate, scheme, tema pentru acasa, gandire pozitiva, gandire logica.

11. PSIHANALIZA FREUDTranscronic s-a oferit posteritatii pentru a evada din prezentul complexat si absolvit de propria creatie.

Sigmund Freud a elaborat principiile Psihologiei Dinamice a Personalitatii

inconstient - preconstient - constient (1900)

Sinele - Eul - Supraeul (1923).

Introduce determinismul intrapsihic si dialectica subiectiva a unui Eu Ideal. Psihanalistul austriac de origine evreu a contribuit la acreditarea unei conceptii structuraliste si genetice. Inainte de psihanaliza psihologia - constata Freud - s-a situat mereu fie dincoace fie mult dincolo de omul concret. Doctrina psihanalitica e rezumata prin transformarea oricarui inconstient patogen in constient.

Opera lui Freud a fost pentru H. Wells una din cele mai adanci rataciri ale umanitatii.

Notiunea mana in protoclinica indiana denota organul spiritual cu functii diverse in care se acumuleaza date ale inconstientului si care constituie nucleul individualitatii psihice.

Perlaborarea, simbolizarea prin limbaj erau deja prefigurate de valoarea cathartica pe care Breuer si Freud o atribuiau exprimarii verbale - omul gaseste in limbaj un substitut care permite abreactia aproape identica a afectului.

Spiritul de emulatie se explica prin sublimarea agresivitatii iar altruismul prin sublimarea instinctului sexual. Maladia mentala erupe din dorinte antisociale sau perisociale oricum ineluctabile si ca atare refulate in si din copilarie. Realitatea psihica nu se traduce prin experiment.

Freud descopera la 1884 proprietatile analgezice ale cocainei pe care Kller ulterior le va specula si e indicata a fi administrata in cazul sedarilor pentru a se renunta la efectele malefice ale morfinei.

Psihanaliza este exegeza, tratament si cale de fundamentare a intuitiilor malaxor.

Initial energetica freudiana a fost arogant influentata de praxisul hipnagogic pana cand aparatul psihic va fi transat in Topica Firstala - constient / inconstient / preconstient.

Mostra de autentic inconstient se aserteaza in lapsus. Amneziile selective si efemere sunt tributare unui obstacol asociativ - memoria refuza evocari penibile. Ideosincraziile proliferate via parapraxii rezulta din compromisuri intre intentia constienta si o tendinta inconstienta de refulare. Gluma conserva un potential de inhibitie si comicul latenteaza o doza de efort mintal in timp ce umorul - travaliu narcisic care permite satisfacerea unor pulsiuni erotice sau belice inconstiente - rezerva answer-ul emotiv cuantificat pe un sens xenogon si ca atare plasat in contratimp.

Stimulii apar integrati in visul trans-verosimil nu logic ci analogic prin capacitatea energiei de investitie de-a se desprinde de anumite reprezentari pentru a se antrena liber in poligonul oniric al cailor asociative. Decorul dremic accepta in regia nevoii de regresie impresiile la nivel primar. Activitatea nictemerala nu pretinde o extinctie a manifestarilor psihice dovada ca cenzura hipnopotenta suprima cosmarul prin trezirea subiectului.

Se edifica Teoria Relatiei Simbolice prin raportul hipnagogic latent - manifest tradus prin imanenta respectiv expresia visului. Asociatiile libere intre cuvinte si idei se dezvolta onirotopic. Toate procesele psihice dispun de componente operationale cantonate inconstient ce interfereaza topogonic cu retentii afective contingente spre somatic iar answer-ul lor ne declara constienti. Sublimarea eidetica reproduce un proces iteromnezic si nu un efect asa cum permite idealizarea pulsionala. Diagrama simbolica via inconstient decripteaza cuvantul si mesajul iconic.

Conflagratia intre principiul placerii Id-ului si principiul realitatii Eu-lui incodeaza frustrarea si refularea originara din care provine inconstientul biologic ce explica fixarea sau asocierea inraptuala eidhos - ethos bazal prin contra-investitie rambursata in economia psihicului dinamic via reprimare. Fiziologicul a generat in consecinta avanscient un continut protopsihic.

Preconstientul admite conduita reticenta ca obiect xenoscient si difera de

inconstient prin energia legata a proceselor secundare asociative remise la

nevoie constientului - actualizarea amintirilor. Pulsiunile aconstiente se califica in baza proceselor primare via condensare si deplasare dar atunci cand se vor exprimate in preconstient sau constient sunt obligate sa raspunda catenar la cenzura prin constituirea lor in Formatiuni de Compromis.

Exista un determinism psihic inconstient ancorat in toate tipurile de manifestari ale conduitei umane de vreme ce absurditatea e prezenta holotopic. Simptomul provine dintr-o motiune pulsionala compromisa sau anulata prin refulare ce faulteaza nu doar satisfactia ci si inamorsarea energetica exogona. Formatiunea de Compromis rezulta in baza principiului dinamic al inconstientului ce exercita si solicita permanent o forta antagonica - de interzicere a accesului la constiinta al unor continuturi psihice antrenate.

Narcisismul acuza ansamblul pulsiunilor orientate spre Sine ca auto-atasament initial si tardiv ce blindeaza Eul - interfata a psihicului cu realitatea.

Travaliul Doliului caracterizeaza categorial exclusiv umanul si se consuma sau epuizeaza doar in si cu timpul. Lamentarea ranforseaza placerea autista fictiogena - satisfactia de moment nu poate avea loc in absenta obiectului intens dorit decat printr-o substituire a partenerului dualist pierdut in echivalentul sau narcisic.

Constientul desi situat la periferia aparatului psihic nu se resimte marginalizat ca Proba a Realitatii prin indicii de calitate - perceptie - realitate antrenati. Perlaborare apare ca integrare a continuturilor refulate la nivel preconstient.

Freud a aratat ca afectivitatea mai mult decat inteligenta este factorul esential al vietii psihice - idee preluata de la Fr. Nietzsche care a descoperit Sinele apersonal dar peremptoriu prin natura in fiinta noastra - Ceea ce nu ma omoara ma face mai puternic. Pulsiunea mortii si conceperea trigonica a personalitatii perceputa ca Sine / Eu / supra-Eu se enunta in Topica post-Firstala. De retinut ca Rank si Ferenczi nu accepta instinctul tanatic.

Id e instanta contra careia se exercita defensa si e definit prin Sine ca pol pulsional al personalitatii. Eul apare Id-ului ca ceva modificat sub influenta directa a lumii exterioare prin medierea sistemului perceptiv constient. Supra-Eul survine in declinul Complexului Oedip la baieti respectiv Electra la fete.

Energia Libera vizeaza procesele primare din inconstient si pretinde descarcarea ireconciliabila. Energia Legata - de reprezentari sau tendinte ori fantasme tergiverseaza prin Cathexis - procese secundare nidate pe obiecte si idei - dezamorsarea in preconstient. Energia Mobila de supra-investire navigheaza in constient.

Forta cviscienta si cea potentiala se enunta holonergic. Afectul poate avea o semnificatie si un destin independente fata de reprezentare. Amintirile se dispun in foldere izocentrice apte sa reclame un nucleu - de regula - patogen.

Eul tinde spre placere - Lust - si cauta sa evite disconfortul - Unlust din ratiunea opozitiei primordiale Eros - Thanatos.

Preconstientul e cladit pe rebuturi mnezice. Supra-Eul coboara adanc in Sine cu care e fortat sa intretina pentru a dezvolta relatii interne in calitatea lui de mostenitor al Complexului Oedip.

Eul - poligonul structurilor speciale prin care influenta paterna si materna

trec la aceeasi persoana - trebuie sa expulzeze Sinele (protomnezicul) speculand relatia cu Supra-Eul (noomnezicul).

Refularea vorbeste de la Sine prin mecanisme articulate exoscient :

formatia reactionala presupune o contra-investitie permanenta - conduite paragonice;

identificarea agresorului prin initiere inconstienta;

introiectia via fantasme endotopice inconstiente;

proiectia - imputa altuia procesele inconstiente proscrise;

anularea - negarea si renegarea;

izolarea - clivajul reprezentarilor;

regresia - recul in economia psihicului;

sublimarea - deplaseaza tendinta indezirabila spre un scop dezirabil sau pro-social;

rationalizarea - coerenta si acceptanta.

Prezenta unei ambivalente fata de obiect ramane esentiala pentru constituirea tuturor identificarilor - subiectul asimileaza prin altul un atribut si se transforma total sau partial in baza acestui model.

Omul cu Lupii reprezinta episodul care tradeaza cauza imbolnavirii de nevroza a unui tanar de 22 de ani prin scenarizarea unui macabru oniric trait de subiect pe cand avea doar 3 ani. Traumatismul sexual a invadat si de fapt s-a refugiat in domeniul hipnagogic al unui copil asaltat la 18 luni de xenovalenta Scenei Primitive la care asistase involuntar dar cu toata fiinta - cativa lupi albi cu cozi mari ca de vulpe catarati intr-un copac si stand pironiti intre crengi priveau cu atentie la ceva pe fereastra camerei unde baiatul dormea. Privirea din vis a fiarelor padurii apartine in realitate copilului al carui intelect nu putea inferenta ci doar resimti efectele colportate in regia actului sexual parental.

Civilizatia si cultura sunt rezultatul sublimarii instinctului sexual - libidoul este investit nu-n baza principiului placerii ci dupa cel al realitatii.

Nevroza ia nastere din conflictul Eu - Sine iar psihoza apare in contextul

belic Eu - Lume. Nevroticul anxios pierde simtul veridicitatii doar partial fiind interesat exclusiv de cantonul refularii personale in timp ce psihoticul ignora realitatea pentru a edifica o alta lume axata pe ruminatie si delir. Limbajul nevrotic ramane intact dar cel psihotic se denunta adesea prin psitacism.

B. D. Lewin a elaborat teoria Dream White-Screan din convingerea ca orice vis e proiectat pe un - de regula - insesizabil suport blanc ce ar simboliza sanul matern.

DWS solitar realizeaza o regresie la narcisismul primar.

H. Silberer arata ca parabola ori mitul sau visul cauta trecerea de la functional ca stare pulsional erotica la anagogic - proces alogon prin care complexul de adaptare e tradus sau deportat intr-un simbol potent personificabil din ratiunea tipului psihic al evenimentului trait.

12. PSIHOLOGIE ANALITICA JUNG

K. G Jung (1875-1961) are o origine dubl: tatl lui a fost preot si a vrut s-l fac si pe el preot, iar bunicul a fost medic n Basel, Jung dorind s ajung ca bunicul. A fcut teologia dar nu a practicat-o, dup care a fcut medicina. Aceast ntmplare a lui este si una dintre concluziile operei sale, anume ideea fundamental a operei lui este c orice om trebuie s-si cunoasc nu numai partea principal a persoanei lui ci si visurile si optiunile secundare conform unei bine cunoscute zicale ,,Omul potrivit la locul potrivit.

Jung porneste de la Freud si admite c ntr-adevr inconstientul explic normalitatea si boala mintal. Dar diferenta si disidenta ncepe cnd Jung consider c omul nu se poate explica prin libido, prin instinct sexual, c nu este suficient aceasta explicatie. El descoper un strat mai profund, cel mai profund, al inconstientului, pe care l numeste inconstient colectiv. Freud e proprietarul doar al inconstientului personal. Inconstientul personal e deci de la nastere la moarte; chiar de la nastere avem engramat un inconstient colectiv. Prin urmare, Jung pune problema eredittii, transmisibilitii, mostenirii psihologice. Prin inconstientul colectiv, omul nu mai rmne o individualitate colectiv ci e o parte programat

a unei colectivitti mai mari si nu numai a familiei ci a neamului, patriei, poate a ntregului univers. Jung este deci un universalist.

Acest inconstient mostenit, social, se mai numeste si obiectiv, n contrast cu cel personal, subiectiv. Dovada sunt studiile etnografice comparate care arat c comunitti fr legturi geografice, politice, istorice, etc. au la baz aceeasi mitologie, aceleasi reprezentri, deci au o mistic comun (tematica lui Eliade). Aceast lume primitiv foloseste deci ca model al comunittii universale, ca dovad a acesteia, iar toate celelalte pedigriuri, linii deosebite, rase, etc. sunt lucruri secundare fat de cel primar constatat de Jung. La baza lumii ar fi deci un mecanism mistic; de unde si o multime de critici de-a lungul anilor.

Acest inconstient colectiv se exprim prin arhetipuri, adic tipuri vechi,

originare. Acestea sunt: simbolurile arhetipale; umbra; anima si animus; sinele (self-ul); persona

Aproape toate fixrile afective ale fiecrui om tin de arhetipuri, adic de

prototipuri universale. Exemple sunt mama, tatl; toate mitologiile au un

principiu matern si unul patern de origine, precum si explicatii pentru toate genezele.

Arhetipurile se leag foarte mult ntre ele.

De exemplu, de arhetipul matern si patern se leag principiul masculin si feminin, hermafroditismul, incompletitudinea unei persoane (descris de M.Eliade), toate lucruri att de vechi si universale. Prin aceste explicatii culte, generoase, Jung ne cstig mult mai mult dect Freud.

Umbra postuleaz c n fiecare persoan inconstientul colectiv are o parte inacceptabil de ctre persoana respectiv, care se amestec cu inconstientul personal, parte care poate fi pozitiv sau negativ si a crei cunoastere subiectul o poate avea prin vise sau n reverii .

Partea negativ a umbrei sunt, n viziunea crestin, pcatele. Treburile ncurcate ale vietii trebuie cunoscute, trebuie cunoscut propria umbr. Prtile pozitive sunt planuri, proiecte, dorinte neglijate. ns cursul armonios al vietii vine prin a nu socoti c toate acestea sunt prostii, copilrii, ci a le da o important, important care are o valoare pentru activitatea creatoare a omului, de exemplu pentru art.

Tot ce vine din straturile profunde este foarte valoros si original pentru fiecare. Jung ncurajand latura creatoare a omului.

n contrast cu umbra, este persona (persoana), care este invers, adic fatada, ceea ce se vede si n care ne fortm s prem cu un rol social. Persona, deci masca social, se ntlneste cu alte msti sociale si d aceast configuratie arhetipal, pe care o pot reproduce actorii.

Anima si animus sunt dou configuratii arhetipale, una completeaz masculul (anima), cealalalt completeaz femeia (animus). Din punct de vedere psihologic suntem hermafroditi, dar nu n proportii egale si n diversitate foarte mare. Important este c noi nu suntem cum am crede, adic exclusiv masculini sau feminini. Lucrul acesta e benefic pentru umanitate, mai ales cnd anima si animus se dezvolt n laturile lor pozitive, nu negative. Brbatul are o anima, pozitiv sau negativ. Anima pozitiv l deschide ctre rational, ctre iubire, romantism acesti barbati apar generosi, ncreztori, competenti, degajati. Dac au o anima negativ sunt invers; ri, predispusi la dezechilibre psihice, la nevroza obsesivo-fobic, la suicid.

Femeia are un animus, trsturi din partea tatlui,atitudin pompoase, ncpnat, exagerat. Dac animus este pozitiv, trsturile masculine i stau foarte bine, are initiativ, obiectivitate, curaj.

Self-ul rezulta dintr-o sintez a Eu-lui cu umbra si cu anima (animus). Combin partea constient cu tot ce vine din adncuri. Esti tu nsuti. Asadar omul, dup Jung, are posibilitatea unui moment de sintez, nu numai de analiz, n care crede c o poate lua de la nceput, c a renscut, c se simte att de integrat nu numai socio-cultural.

Alte noiuni ale lui Jung, actuale, sunt mprirea tipurilor umane n introvert si extravert. El a pornit de la dou observaii concrete: lui i s-a prut c Freud e un extravert, adic iubitor de prieteni, de sociabilitate, de comunicare, de dialog, pe scurt iubitor. Adler i s-a prut introvert. Freud era orientat ctre obiect, ctre realitatea extern, el ne leag foarte tare de concretetea celuilalt, n timp ce la Adler suntem legati de un factor subiectiv, interior.

13. PSIHOLOGIE INDIVIDUALA ADLER

Alfred Adler isi intemeiaza un propriu sistem pe care-l numeste Psihologia Individuala prin care initiaza o revansa a socialului in raport cu biologismul freudian. Tendintele masculine si feminine rezidente in psihicul scalen apar conflagrate prin vis. Adler dezvolta teoria sentimentului de inferioritate care presupune o compensare ce are ca efect dezvoltarea. Boala ar putea fi un refugiu in fata afirmarii sau felul de-a eschiva rana narcisica - A fi om inseamna sa te simti inferior. Prezumtiile adleriene se enunta fundamentale pentru Teoria Personalitatii :persoana e privita holistic se pledeaza pentru responsabilitatea individualapersoana se gaseste mereu in procesul devenirii deoarece oamenii pot alege ei se declara nu reactivi ci pro-activi omul se adapteaza nu doar habitatului ci si schimbarilor administrate lui persoana se traduce in lume comportamentul uman se inteligibilizeaza doar in context social. Spre deosebire de Freud care considera neutra psihanaliza din perspectiva axiologica Adler - precursor al existentialismului - introduce Psihologia Valorilor prezumata in sensul existentei prin alegere si responsabilitate individuala. O persoana convinsa ca pentru a detine un loc trebuie sa fie Numarul 1 (idealul de sine), dar sub Numarul 2 (constiinta de sine) se va simti inferioara. Sentimentele primare de inferioritate rezultate din inajutorarea copilului si sentimentele secundare de inferioritate derivate din incongruenta convingerilor constituie stilul de viata al persoanei care nu adera constient la marea parte din aceste credinte dar in general adoptand un comportament consonant cu ele. Asa cum despre Freud s-a spus c-a descoperit Complexul lui Oedip pentru ca el insusi a avut o mama cu doua decenii mai tanara ca tatal sau, tot asa Sentimentul de Inferioritate al lui Adler a fost pus pe seama deficientelor organice ale autorului - copil rahitic.

14. PSIHOTERAPIA DE GRUP

Termenul de dinamic a grupului a fost pus n circulaie de ctre Kurt Lewin n 1948 printr-o lucrare care a consacrat o nou abordare a fenomenelor sociale i anume din perspectiva situaiilor de grup. Abordarea lui Lewin i are originea n psihologia gestaltist, domeniu n care a dezvoltat aa-numita teorie a cmpului. Aceasta ncerca s explice comportamentul uman pornind de la dou categorii de factori: personali i de mediu, ansamblul acestora formnd spaiul de via al unui individ. Atunci cnd individul se afl ntr-o situaie de grup, cele mai importante elemente ale spaiului de via sunt trsturile grupului, membrii acestuia i situaia n care acetia acioneaz. Potrivit metodologiei gestaltiste, analiza trebuia s porneasc ntotdeauna de la ntreg i nu de la prile sale constitutive, deci de la grup i nu de la indivizi, obiectul principal fiind tocmai analiza proceselor de grup. Perspectiva din care se realizeaz o astfel de analiz este una dinamic deoarece aceste procese sunt interpretate ca interaciuni ale unor fore (totalitatea factorilor care definesc spaiul de via), ce produc o rezultant care este tocmai comportamentul individual. Din acest motiv, dinamica grupurilor lui Kurt Lewin reprezint o analiz a modului n care procesele de grup influeneaz comportamentele membrilor grupului i nu o analiz a grupului ca atare.

Problematica dinamicii de grup cuprinde:

structurarea i dezvoltarea grupului;

dezvoltarea i schimbarea social n grup;

decizia de grup;

comunicarea interpersonal n grup;

normativitatea i coeziunea de grup;

conflictul intra i intergrupal;

rolul relaiilor de autoritate i de atractivitate n asigurarea eficienei grupului;

analiza performanelor activitilor desfurate n grup;

leadership-ul i strategiile de formare a liderilor;

deviana i conformitatea n grup;

tehnici de optimizare a performanei activitilor desfurate n grup i a creativitii grupului (brainstorming, tehnica Delphi, tehnica grupului nominal, sinectica etc.);

funcia terapeutic a grupului mic etc.15. CLIENT-CENTRED PSICHOTERAPY ROGERS

Teoria lui Carl R. Rogers este fundamentata experimental si clinic. El initiaza terapia centrata pe client ca o noua metoda de psihoterapie care se aplica fiecarui subiect in parte si nu unui grup etichetat cu o anomalie; orice disfunctie este strict individuala si de aceea tot asa trebuie sa fie si terapia centrata pe client.

Rogers crede intr-o tendinta de realizare generala innascuta care il ajuta pe om ,,sa devina ceea ce Sinele sau este realmente. Procesul de realizare a Sinelui (,,Selfactualization) este asociat de Rogers cu ,,functioanarea completa a persoanei ca o crestere ascendenta in trei campuri:

a. Realizarea Sinelui implica o deschidere catre experienta care este inteleasa ca un factor important al dezvoltarii personalitatii;

b. Realizarea Sinelui inseamna cresterea spontana in fiecare etapa a vietii, printr-o participare totala, lipsita de orice prejudecati;

c. Personalitatea realizata are mare incredere in organismul si psihismul sau si capata un simt dezvoltat al selectiei libere si al creativitatii.

Rogers construieste o teorie a relatiei dintre Sinele actual (real) si Sinele ideal (imaginar). Sinele actual se dezvolta prin raportare la un Sine ideal, adica Sinele care include cele mai inalte valori si cele mai puternice dorinte de realizare completa a personalitatii. Intre ele poate exista congruenta sau incongruenta.

Carl Rogers stabileste trei conditii fundamentale ale dezvoltarii persoanei:

1). Consideratie (stima) neconditionata/nevoia de a fi tratat cu respect, simpatie, incredere;

2). Empatie acurata: capacitatea de a intelege exact lumea interioara a celuilalt;

3). Congruenta in relatiile interpersonale.

PAGE 20