Suport Curs EAB 1.ppt - fiziologie.rofiziologie.ro/didactic/2017-2018/cursuri/Suport...

$: Suport Curs EAB 1.ppt - fiziologie.rofiziologie.ro/didactic/2017-2018/cursuri/Suport Curs_EAB_1.pdf · 2. Aparatul respirator = II linie instantaneu (sec/frac ... Renal metabolizat$
ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

Adrian Roşca UMF “Carol Davila” Bucureşti

Definitie

• Reprezinta nivelul de echilibrul care se stabileste intre activitatea donorilor H+ si acceptorilor H+ apartinand sistemelor tampon sanguine, avand ca si consecinta mentinerea pH-lui sangelui arterial in intervalul 7.35-7.45 in conditii normale (Merriam-Webster def.)

A

B

pH = 7.35 – 7.45

Definitii

• ACIDUL = donor H+ ↑[Acid] => ↓pH (mediu acid)

• BAZA = acceptor H+ ↑[Baza] => ↑pH (mediu alcalin)

• pH – “potentia hidrogeni” / “puterea hidrogenului”

/ “activitatea protonilor” ˗ log10 [H+]

Brönsted & Lowry:

Sørensen:

Definitii • Constanta de disociere (K) – raportul dintre anionii si

cationii rezultati in urma procesului de disociere si substanta de provenienta (nedisociata)

Subst. Acida (AH) disociere

H+

A-

care poate accepta H+

se comporta ca o Baza

Acizii puternici (HCl, H2SO4) – disociaza intens (---> 100%)

Acizii slabi (acid lactic, H2CO3) – disociaza putin

H2O = disociaza foarte putin; intotd. neutra; caracter amfoter

(AH A- + H+)

Definitii

pH = – log [H+] = log (2) => ↑ [H+] => ↓ pH

↓ [H+] => ↑ pH

1

[H+]

• ecuatia Henderson: [H+] = K · (1)

[AH]

[A-]

• pH = log. negativ al concentraţiei molare a ionilor de H+

• (1) (2) => ecuatia Henderson-Hasselbalch:

pH = pK + log = pk + log (= cst)

[A-]

[AH]

[BAZA]

[ACID]

RINICHI

PLĂMÂN

Valori normale ale pH-lui

• in vitro, la t˚std. (25˚C) apa distilata:

[H+] = [HO-] = 10-7 mol/l => pH = – log 10-7 => pH = 7 (neutru)

• in vivo, dator. ↑ t˚ (37˚C) (si solvitilor) apa ionizeaza mai mult:

[H+] = 10-6.8 mol/l => pH = 6.8 de fapt val. pH-lui intracelular

(organismul prezerva neutralitatea in interiorul celulelor)

pH plasmatic = 7.35-7.45 (usor alcalin)

pH in diverse alte lichide biologice (variabil)

0 7 14

saliva 5-7.8 suc gastric 0.7-6 bila 6-8 urina 4.4-8.2 LCR 7.3

pH-ul plasmatic

Acidemie Alcalemie

7.35 – 7.45

Acidoza Alcaloza ≈ 6.8 ≈ 7.8

compatibil cu supravietuirea

• Acidemie/Alcalemie - modif. pH-lui (variatia [H+]); nu descrie cauza!

• Acidoza/Alcaloza - procesul/conditia ptlg. care a condus la modif. pH

* Diferentiereea celor 2 termeni - relevanta la pacientii la care coexista Acidoza si Alcaloza => pH variabil (↓, N, ↑) ̴ magnitudinea Acid. / Alc.

[AH]

[A-]

Variatii fiziologice ale pH-lui plasmatic

• Ritmul circadian - in timpul noptii si dimineata => acumularea CO2

care se hidrateaza, formeaza H2CO3, care disociaza => ↑[H+] => ↓pH

• Variatii termice - ↑t˚ => ↓pH - ↓t˚ => ↑ pH

• Vârsta - nou-nascutii si copii - procese anabolice => ↑pH; varstnicii

dezvolta procese catabolice => ↓pH • Efortul fizic - productie crescuta de acizi (ac lactic) => ↓pH tranzitor

• Fazele digestiei - digestia gastrica: eliiberarea H+ in stomac =>↑pH;

- digestia intestinala: eliberarea HCO3- => ↓pH

• Altitudinea - ↓O2 (hipoxie) => Hiperventilatie => ↑pierderile pulmon.

de CO2 => ↓CO2 plasmatic si deci ↓[H+] => ↑pH

Tipuri, surse si cai de eliminare ale acizilor si bazelor

• ACIZI - Volatili: CO2 ( H2CO3 ); acetona (24000 mEq/zi metab)

<= dieta si oxid. metab. a carbohidratilor, grasimilor, aa. indepartati prin ventilație ( = calea majoră a eliminarii rapide a aciditatii carbonice plasm. ( 15000 mEq/zi)

- Ficşi (non volatili): <= dieta si metabolism (70 mEq/zi aport, metab)

/catab. proteic - aa, a.uric, a.fosforic, a.sulfuric catab. glucidic - a.piruv., a.succ., a.lactic (m.anaerob) catab. lipidic - a.grasi, cetoacizi (acetona in cant ↑, ...) elim. majoritar prin excretie renala (70 mEq sau mmol /zi)

• BAZE - Fixe: HCO3

- = principala baza <= dieta si metabolism

eliminare/retinere - doar renal ( ̴ exces/deficitul de baze)

în echilibru

Sisteme majore de aparare impotriva agresiunii acido-bazice

1. Sistemele tampon (chimice) = I linie

– sanguine (plasmatice + eritrocitare)

– interstitiale (limfatice)

– intracelulare

2. Aparatul respirator = II linie

instantaneu (sec/fracț.sec)

minute

ore-zile

ore

3. Rinichii = III linie

Influenta diverselor organe si sisteme in controlul EAB

1. Sistemul muscular

2. Sistemul osos

3. Tractul gastro-intestinal

4. Ficatul

5. Pancreasul

6. Pielea

7. etc


1. Sistemele tampon = I linie



– intracelulare


instantaneu (sec/fracț.sec)

minute

ore-zile

ore


Sistemele tampon AB

• Def: cuplu de subst. format dintr-un acid slab si sarea lui cu o baza puternica (puternic disociabila), care se opune variatiilor pH-lui (ex: H2CO3 + Na+

HCO3- )

- intervin promt - sch. un acid (bază) tare cu unul (una) mai slabă

= efect de “tamponare” => va mai ↓[H+] mediului (sau va mai ↑[H+]) => Variatiile iniț. ale pH-lui sunt minimizate - nu previn modif. pH-lui, doar le minimizeaza - nu indeparteaza excesul H+ din org., ci doar

il fixeaza tranzitor si atenueaza injuria acida - se “consuma” in reactia de tamponare (unul

dintre membrii perechii ↓, iar celalalt ↑)

– Beneficii:

– Dezavantaje:

Sistemele tampon

• Mod de actiune:

ex: H2CO3 + Na+ HCO3

-

1) Ac. Lactic + H2CO3 / Na+

HCO3-

lactat de sodiu + H2CO3

CO2 H2O

eliminare respiratorie

(ac. mai puternic)

(ac. mai slab)

Renal

metabolizat

Sistemele tampon

• Mod de actiune:

ex: H2CO3 + Na+ HCO3

-

2) NaOH + H2CO3 / Na+

HCO3-

Na+HCO3

- + H2O

eliminare renală

(bază mai puternică)

(bază. mai slabă)

Respirator

Sistemele tampon

• Clasificare ̴ eficiență/eficacitate (puterea de tamponare):

1. “pK-ul” ST

(cu cat pK-ul ST este mai apropiat de pH, cu atat ↑eficacitatea ST)

2. Valoarea cantitativa a ST

(cu cat are o concentratie mai ↑, cu atat ST este mai eficient)

3. Valoarea rap. conc. celor doi membrii ai cuplului ST (bază/acid)

(cu cat este mai apropiat de val. 1, cu atat ↑eficacitatea ST)

4. Masa moleculara

(cu cat este mai ↑, cu atat ↑puterea ST)

Sistemele tampon

• Clasificare ̴ distribuție:

A. Sanguine

a) Plasmatice

b) Eritrocitare

B. Interstitiale

C. Intracelulare

Extracelulare

ST urinar !

Sistemele tampon


A. Sanguine

a) Plasmatice

1. ST al Bicarbonatilor

2. ST al Fosfatilor

3. ST al Proteinelor

Sistemele tampon


A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor

Sistemele tampon


A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor

= cel mai import. ST pls. si extracel! ( 35% din capac.totala de tamp. a sg. integral; > 75% din cea a plasmei, pt. acizi noncarbonici) are cea mai mare conc. pls. = 25 mEq/l, masa molec. mare, in schimb pK = 6.1, iar valoarea rap. baza/acid = 20/1

pH = pK + log (Baza/Acid), pH = 6.1 + log (20/1) = 6.1 + 1.3 = 7.40

H2CO3 + Na+ HCO3-

CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3

-

CO2

Plămân !

HCO3-

Rinichi

disociere hidratare

Sistemele tampon

• Clasificare: A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor 2. ST al Fosfatilor

NaH2PO4 + Na2HPO4

import. redusa la nivel plasmatic conc. pls. f. redusa = 2 mEq/l; pK = 6.8 (=> ST mai eficace decat al Carbonatilor din acest punct de vedere, dar are o concentratie pls. maimica; valoarea 6.8 = mai apropiata de cea a pH-lui intracelular !); rap. baza/acid = 4/1 acest ST prezinta importanta m.mare la nivel intracelular si la nivelul tubilor renali !

Sistemele tampon

• Clasificare:

A. Sanguine a) Plasmatice 1. ST al Bicarbonatilor 2. ST al Fosfatilor 3. ST al Proteinelor plasmatice

Proteină · H+ + Proteinat de Na+

import. redusa (7% din capac. totala de tamp. a sangelui integral; 10 % din cea a plasmei); prot. - caracter amfoter Albuminele = princip. proteine plasmatice care disociaza conc. pls. redusa = 16 mEq/l, pK = variabil (in medie 7.5 datorita contributiei majore a histidinei), valoarea rap. baza/acid = 1/1

Sistemele tampon

• Clasificare:

A. Sanguine b) Eritrocitare 1. ST al Bicarbonatilor

2. ST al Fosfatilor

= important in tamponarea dezechilibrelor AB metabolice (ex. exces de acizi noncarbonici) ( 18% din capac. totala de tamp. a sg. integral) conc. = 15 mEq/l

H2CO3 + K+ HCO3-

conc. redusa comparativ cu ST al bicarbonatilor eritrocitari sau al Hb

KH2PO4 + K2HPO4

Sistemele tampon

• Clasificare: A. Sanguine b) Eritrocitare 1. ST al Bicarbonatilor 2. ST al Fosfatilor 3. ST al Hemoglobinei

= principalul ST nonbicarbonic al sg. ! ( 35% din capac.totala de tamp. a sg. integral); tamponeaza aciditatea extracelulara ( mbr.er.) (1), (2) = mai active x 10 fata ST al Prot. pls. pK1= 7.4, pK2= 6.5, conc. = 25-27 mEq/l, masa molec. mare

ex. HHbO2 + KHCO3 H2CO3 + KHbO2

H2CO3 + KHb HHb + KHCO3

HHb + KHb (1)

HHbO2 + KHbO2 (2)

Capilar sistemic

Capilar pulmonar

Sistemele tampon

↑P.CO2 in sg. => fixare semnificativa doar pe cele 4 grupări N-terminale ale lanturilor globinice, sau pe rezid. valinice => formarea carbamin·Hb => ↑ şi mai mult proportia puntilor saline => ↓afinit. Hb pt. O2 => ↑cantitatii de O2 disponibil pt. țesuturi.

CO2 + NH2 · Hb Hb · NHCOO- + H+

ST al Hb

• Efectul modificarii pH-lui si P.CO2 asupra afinitatii Hb pentru O2

↑[H+] in sg. => protonarea rezid. histidinice si grupărilor N-terminale => ↑proportia puntilor saline => tensionarea, stabilizarea Hb (deoxiHb, Hb redusa) cu modif. conformatiei tetramerice a Hb => ↓afinit. Hb pt. O2

=> ↑cantitatii de O2 disponibil pt. țes. sistemice avide, care îl reclamă.

Sistemele tampon

• Efectul Bohr

- Deviatia curbei de disociere a oxi-Hb

capilar sistemic: ↑P.CO2 si/sau ↓pH-lui in sânge =>

=> ↑ tendinta de formare a Hb·CO2 si de tamponare a H+ de catre ST al Hb ( deoxi-Hb) => ↓afinitatea Hb pentru O2, ↓continutul in O2 al sângelui

capilar pulmonar: ↓P.CO2 si/sau ↑pH-lui in sânge => => ↓tamponarea Hb si ↓procesul de formare a carbamatilor ( oxi-Hb) => ↑afinitatea Hb pentru O2, ↑continutul in O2 al sângelui

Sistemele tampon

• Efectul Haldane

capilar pulmonar:

↑P.O2 in sânge (↑afinitatea si legarea Hb de O2) => oxi-Hb

=> ↑elib. H+ de catre Hb, ↓tendinta de a forma Hb·CO2, deci ↑form. CO2 in eritrocit, care va trece apoi din sange alveole => ↓continutul in CO2 al sângelui

- Deviatia “curbei de disociere” a CO2

capilar sistemic:

↓P.O2 in sânge (↓afinitatea Hb pentru O2, ↑elib. acestuia => deoxi-Hb, dar si preluarea lui contin. de catre țes. avide de O2) => prin mecanisme inverse decat cele de mai sus ↑continutului in CO2 al sângelui

Sistemele tampon

• Fen. Hamburger Fen. Hamburger inversat (Fen. migrarii Cl-)

Sinteza intra-eritrocitara de HCO3

- Sinteza intra-eritrocitara de H2CO3

Sistemele tampon

Fen. Hamburger Fen. Hamburger inv.

Sistemele tampon

• Transportul CO2 in sânge:

1 – Bicarbonat (K+ HCO3- , Na+ HCO3

-)

2 – CarbaminHb = Hb·CO2; Prot·CO2

3 – Dizolvat (eritr., in plasmă)

69% (64% + 5%)

21% (21% + < 1%)

10% (4% + 6%)

CO2 + H2O H2CO3 H+ + HCO3

- AC

disociere rapida

cu AC (in eritrocit) => reactie bidirectionala rapida (vit. x 5000)

fara AC (in plasma) => reactie bidirectionala lenta

eritrocit plasma

*

*

Sistemele tampon

• Clasificare: B. Interstitiale 1. ST al Bicarbonatilor

2. ST al Fosfatilor


= important in tamponarea acizilor noncarbonici (Volumul lich. interstit = x 3 Volumul plasmatic => capac. totala de tamponare a acestora este consistent crescuta la nivel interstitial, comparativ cu sectorul sanguin) conc. este similara sau putin ↑ fata de cea pls. (27 mEq/l)

H2CO3 + Na+ HCO3-

rol minor, datorita conc. reduse comparativ cu bicarbonatii, (≈ 2mEq\l)

NaH2PO4 + Na2HPO4

Sistemele tampon

• Clasificare: C. Intracelulare 1. ST al Bicarbonatilor

2. ST al Fosfatilor


= important in tamponarea acizilor noncarbonici conc. redusa (ex. 12 mEq/l in miocitele skeletice, cardiomiocite)

H2CO3 + K+ HCO3-

rol import. !; conc. crescuta, datorita concentratiei ↑ a proteinelor la nivel intracelular; prezinta un pK ≈ 7.4 (pentru cele mai multe ST proteice); val rap. baza/acid = 1

KH2PO4 + K2HPO4

rol import. ! ≈ cu cel al Bicarbonatilor la nivel plasmatic ST al fosfatilor intracelulari are o conc. mult m.mare fata de a celui pls. si un pK = 6.8, similar cu valoarea pH-lui intracel. !)

Proteină · H+ + Proteinat de K+

Sistemele tampon

ST Intracelulare

- reprezinta 60-70% din capac tampon totala (chimica) a organismului

- actioneaza foarte lent (ore) ( eritrocitul !)

- pH extracel > pH intracel → ionii pozitivi (H+) tind sa difuzeze incet

prin membrana celulara

- datorita schimbului de H+, HCO3- si mai ales CO2, aceste ST intracel.

au rol in atenuarea dezechilibrelor AB de la nivel extracelular

(“preiau” si “reflecta” modificarile extracelulare ale pH-lui)

Sistemele tampon

• Concluzii:

- ST ale Carbonatilor si Hemoglobinei = cele mai eficace din organism! (ST al Hb chiar “mai eficace” Furnizeaza Bicarbonat !)

- ST al Bicarbonatilor are cea mai mare conc. dintre ST extracelulare

- ST al Proteinelor are cea mai mare conc. la nivel intracel

- ST ale Proteinelor si Fosfatilor = cele mai importante ST intracel.

- ST Extracelulare Sodiu; ST Intracelulare Potasiu

- Principiul izohidriei “Coalitia” si “Regenerarea” ST

Anemia => ↓capacitatea tampon!





– intracelulare



Rolul plămânului in EAB

• Plamanul are o putere tampon de pana la de 2 ori mai mare decat cea a tuturor ST chimice extracelulare insumate

• ↑P.CO2, ↓pH => Hiperventilatie; ↓P.CO2, ↑pH => Hipoventilatie

• Acelasi raspuns ventilator (= Dublarea ventilatiei) necesită:

Var. mică (~12.5%) a P.CO2: 40 mmHg → 45 mmHg (>45 =>hipercapnie)

Var. mai mare (~50%) a P.O2: 95 mmHg → 47 mmHg (<80 =>hipoxemie)

• ↑P.CO2, dar pH = const, normal => răspuns ventilator rapid

• ↓pH, dar P.CO2 = const, normal => răspuns ventilator lent

(limitată) (A, ϑ)

Rolul plămânului in EAB

• Variatia P.CO2, pH, P.O2 stimuleaza chemorec. periferici (glomusul carotidian si aortic)

• Var. P.CO2 stimul. chemorec. centrali (bulb ventro-lat. etc); var. pH -lui plsm. îi stimul. tardiv; var. P.O2 nu-i influențează

Ventilatia se coreleaza de fapt strict cu pH-ul fluidului extracelular cerebral ( din jurul chemorec. centrali)

Sensibili in primul rand la hipoxemie

Sensibili la hipercapnie





– intracelulare

2. Sistemul respirator = II linie

3. Rinichiul = III linie

Rolul rinichiului in EAB

• ST chimice intervin rapid, dar se consuma la fel de repede si corijeaza doar temporar anomalia A/B.

• Plamanul intervine destul de repede, dar are o capacitate oscilanta, limitata de tamponare a agresiunii A/B.

• Rinichiul atinge eficienta maxima in cateva zile, insa nu doar “compensează” (aduce pH la normal), ci intervine indefinit pana “corectează” dezechilibrul AB (normaliz. cp. fracției “baza”/”acid”); exceptie: daca dezechilibrul AB este generat de o patologie renala.

• Rinichiul mecanismul primar de epurare a acizilor nonvolatili rezultati zilnic din aport si metabolism (acizi ≠ de H2CO3) si care nu sunt îndepărtați in mod direct de către plămân.

Rolul rinichiului in EAB

• ecuatia Henderson-Hasselbalch

pH = pK + log = pk + log (= cst)

[A-]

[AH]

[BAZĂ]

[ACID]

RINICHI

PLĂMÂN

Mecanismele renale de control al EAB

1. Reabsorbtia HCO3- filtrat

2. Secretia în paralel H+ (neces. “recuperării” HCO3- filtrat)

3. Sintz. nouă de HCO3- (Elim. în paralel a exc. de H+)

Pentru fiecare ion HCO3- resorbit, se secreta un ion H+ !

=> corecția dezech.AB: favorizarea eliminarii unuia sau altuia dintre cei 2 ioni in urină (“titrarea” lor incompletă):

Acidoza: - Reabs. completa a HCO3- filtrat

- Secr. excesului H+ in urina si generarea “de novo” HCO3-

Alcaloza: - Diminuarea secr. H+ si a generarii “de novo” a HCO3-

- Excesul HCO3- nu va fi reabsorbit

S.Tampon: fosfatii, NH3

Reabsorbtia HCO3- (Secretia H+)

• Ionii HCO3- se filtreaza si apoi se reabsorb complet (>99.9%)

• Polul luminal al cel. tubulare practic impermeabil pt. HCO3-,

“reabsorbtia” HCO3- = de fapt difuzia cel. a CO2 si sinteza HCO3

-

• Prin reabsorbtia HCO3- (cantitate↑: ≈ 4320 mEq/zi), rinichiul

conserva cel mai important ST extracelular (plasmatic)

• Ionii H+ nu se filtreaza, dar se secretă. Intratubular: 1) se combina cu HCO3

-; 2) interactioneaza cu alte ST urinare eficiente (fosfatii- aciditatea titrabila; amoniacul); 3) in cantitati mici raman liberi in urină, generand „aciditatea urinară”

• Rata secretiei H+ ≈ 4390 mEq/zi, din care contributia acizilor nonvolatili este aprox. 70 mEq/l/zi



2. Secretia în paralel a H+

3. Sinteza nouă de HCO3- (Eliminarea în paralel a

excesului de H+)

Reabsorbtia HCO3-


- Tub proximal - Segm. ascend. gros al A.H - Porțiunea iniț. T. distal

- Porț. finală a T.proximal, Segm asc. gros AH, tubii si ducturile colectoare

- T. proximal 95%

Reabsorbtia HCO3-


- Porțiunea finală a T. distal - T. colector

Celule epiteliale tubulare intercalate tip α (Aldosteron!)

(tip β Secr. HCO3- prin antiporter-ul HCO3

-/Cl-, la polul luminal al cel. t. colectori)

~5%



2. Secretia în paralel a H+

3. Sinteza nouă de HCO3-

(Eliminarea în paralel a excesului de H+)

Sinteza nouă de HCO3-

(Eliminarea în paralel a H+)

• [H+ liberi] din tubii colectori este limitata la 0.03 mEq/l, corespunzând unui pH = 4.4 (limita inf. a pH-lui urinar normal !)

0.03 mEq 1l urina

70 mEq/zi 2333l/zi

=> Aciditatea nonvolatilă (---> 500 mEq/zi in acidoze) care trebuie excretată - necesită mec. de secretie a H+ in lumenul tubular si de prod. în ǁ “de novo” a HCO3

- in cel. epit. (va trece ulterior in pls), precum si de captare a H+ din lum. tubular (=> “H+ liber” f. puțin); astfel pH ≥ 4.4.

=> ST ale “Fosfatilor”, “Amoniacului” si altele cu rol mai putin important (creatinina, urati, citrati, sulfati, lactati, piruvati etc)

(prod. zilnică, fiziologică de acizi nonvolatili)



NaH2PO4 + Na2HPO4

• ST al Fosfaților (Aciditatea titrabilă)

Acidul slab din urina, rezultat in urma fixarii H+ secretat de tubi si care poate fi masurat prin titra-rea urinii cu NaOH până la atin- gerea pH-lui 7.4; / creatinina, uratii - contrib.minora.

• Este mai eficient decat cel extracelular plasmatic sau interstitial pt. ca este mai concentrat (apa se reabsoarbe mai mult decat fosfatul) si pt. ca pK=6.8 este mai apropiat de val. pH-lui urinar

• Obisnuit, majoritatea fosfatului filtrat = reabsorbit

• Beneficiu: pt. fiecare ion H+ tamponat in tubi de ST, 1 ion HCO3-

este sintetizat “de novo” in celula tubulara si trece in plasma




- T. proximal




- Porț. finală a T. distal - T. colector



• ST al Amoniacului NH4+

+ NH3

• Obisnuit, acest ST contribuie la excretarea de catre rinichi a 60% din aciditatea noncarbonică (40% - prin “aciditatea titrabilă”)

• NH4+ este sintetizat din glutamina majoritar in celulele t. proximal

(mai putin in segm. asc gros al AH si in t. distal)

• Mbr. luminala a cel. t. colector este f. putin permeabila pt NH4+

• Beneficiu: pt. fiecare H+ sau NH4+ secretat intratubular, un ion

HCO3- este sintetizat “de novo” in celula epit. tub. si va trece in

plasmă

• Reprezinta mecanismul principal de excretie a aciditatii si sinteza a bicarbonatului in acidoza cronică.



• ST al Amoniacului

- T. proximal




- T. colector

Bibliografie

• Walter F. Boron, Emile L. Boulpaep, Leon G. Zagrean (coordonatorul editiei in limba romana), “Fiziologie Medicala”, Ed. Hipocrate 2017, Ed. a 3-a:

Cap. 28. Fiziologia acido-bazica (pag. 628): - Valorile pH-ului variaza enorm intre diferitele compartimente intracelulare si

extracelulare; - O substanta tampon minimizeaza dimensiune a schimbarilor de pH produse

deprin adaugarea unui acid sau baza intr-o solutie; - Conform ecuatiei Henderson-Hasselbalch, pH depinde de raportul

[CO2]/[HCO3-].

Cap. 32. Reglarea Ventilatiei (pag.700): - Chemoreceptorii periferici (corpusculii carotidian si aortic) raspund la

hipoxie, hipercapnie si acidoza; - Bariera hemato-encefalica separa chemorecept. centrali de sangele arterial

Cap. 39. Transportul de acizi si baze (pag.821): - In timp ce plamanii excreta o cantitate de CO2 rezultata din metabolism,

rinichii sunt cruciali pentru excretia acizilor nevolatili; - Pentru a mentine echilibrul acido-bazic, rinichii nu trebuie doar sa

reabsoarba practic tot HCO3- filtrat, ci sa si secrete acizii nevolatili generati.

Suport Curs EAB 1.ppt - fiziologie.rofiziologie.ro/didactic/2017-2018/cursuri/Suport...

Documents

Transcript of Suport Curs EAB 1.ppt - fiziologie.rofiziologie.ro/didactic/2017-2018/cursuri/Suport...