Suport Curs Bconta Lazar

130
UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞI Facultatea de Economie BAZELE CONTABILITĂŢII - SUPORT DE CURS- Titular disciplina:lect. univ. drd Gabriela Lazar 1

Transcript of Suport Curs Bconta Lazar

Page 1: Suport Curs Bconta Lazar

UNIVERSITATEA „PETRE ANDREI” DIN IAŞIFacultatea de Economie

BAZELE CONTABILITĂŢII

- SUPORT DE CURS-

Titular disciplina:lect. univ. drd Gabriela Lazar

IAŞI 2007

1

Page 2: Suport Curs Bconta Lazar

I. OBIECTUL DE STUDIU AL CONTABILITĂŢII

CUVINTE CHEIE:

Patrimoniu

Subiectul patrimoniului

Obiectul patrimoniului

Bunuri economice

Relaţii de drepturi

Relaţii de obligaţii

Contabilitatea joacă un rol crucial în dezvoltarea economică a unei naţiuni. Succesul

unei dezvoltări este strâns legat de performanţele sistemelor contabile utilizate la nivel micro şi

macroeconomic. Contabilitatea a existat mai intai ca practica si mult mai tarziu ca stiinta.

Prima lucrare de contabilitate a fost publicata la Venetia, in anul 1494, apartinea

unui calugar franciscan, pe nume Luca Paciolo. In tratatul său “Summa de Aritmetica,

Proportioni et Proportionalita”, Paciolo consacra un capitol contabilităţii (“Tractatus

particularis de computis et scripturis”) prin care pune bazele utilizării ulterioare a tehnicii

contabile în partidă dublă.

1.1 Patrimoniul – obiect de studiu al contabilităţii

Contabilitatea, ca disciplină ştiinţifică independentă, are un obiect propriu de studiu şi o

metodă specifică de lucru. Dintotdeauna la baza obiectului de studiu al contabilităţii a stat

patrimoniul.

Prin patrimoniu, în general, se înţelege totalitatea bunurilor aparţinân unei persoane

fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi a relaţiilor de obligaţii. Din

modul de definire rezultă că sunt necesare două elemente interdependente pentru a putea vorbi

de patrimoniu: subiectul de patrimoniu şi obiectul patrimoniului.

Subiectul patrimoniului poate fi o persoană fizică sau juridică, care are

capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu (îşi exercită drepturi şi îşi

asumă obligaţii);

Obiectul patrimoniului îl reprezintă bunurile economice, ca obiecte de drepturi

şi obligaţii, precum şi relaţiile de drepturi şi relaţiile de obligaţii în cadrul cărora

au fost dobândite bunurile respective.

2

Page 3: Suport Curs Bconta Lazar

Bunurile economice formează averea, adică acea parte a patrimoniului cu conţinut

concret material. Bunurile pot fi determinate din punct de vedere fizic şi din punct de vedere

economic.

Din punct de vedre fizic bunrile economice pot fi:

-bunuri materiale (maşini, utilaje, instalaţii, clădiri);

-serviciile de diverse categorii;

-avuţia spirituală (stocul de ştiinţă şi tehnologie, stocul de informaţii);

-alte bunuri atrase în circuitul economic (solul şi zăcămintele sale).

Din punct de vedre economic, bunurile pot fi determinate în funcţie de cele două

componente ale lor: valoarea de utilitate, dată de faptul că orice bun este creat într-un anumit

scop, pentru a satisface anumite nevoi, şi, valoarea (bunurile exprimate în bani pot fi

schimbate în cadrul circuitului bani-marfă-bani).

În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect sub care se reflectă patrimoniul, relaţiile de

drepturi şi relaţiile de obligaţii, precizăm următoarele:

Relaţiile de drepturi presupun ca titularul de patrimoniu să-şi procure o parte

din avere pe seama resurselor proprii, acele bunuri îi aparţin de drept;

Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care, titularul de patrimoniu îşi

procură o parte din avere din resurse aparţinând altor persoane fizice sau

juridice, bunurile nu îi aparţin de drept.

Structura de ansamblu a patrimoniului se prezintă astfel:

PATRIMONIU

AVERE (BUNURI

ECONOMICE)

PATRIMONIU PROPRIU

(D)

PATRIMONIU STRĂIN

(O)

Concepţii privind patrimoniul

Potrivit concepţiei juridice, patrimoniul reprezintă totalitatea bunurilor economice ca

obiecte de drepturi şi obligaţii precum şi raporturi de drepturi şi obligaţii în cadrul cărora au

fost dobândite.

Concepţia economică defineşte patrimoniul prin prisma categoriei economice de

capital, şi anume, patrimoniul este privit sub aspectul destinaţiei capitalului precum şi a

provenienţei acestuia.

3

Page 4: Suport Curs Bconta Lazar

Potrivit teoriei financiare, patrimoniul se compune atât din bunurile economice în care

s-au investit fondurile întreprinderii, cât şi din sursa de finanţare a acestor fonduri (proprii,

străine).

Contabilitatea, potrivit concepţiei economico-juridice, studiază ansamblul mişcărilor de

valori exprimabile în bani, dintr-un perimetru contabil de mică sau mare întindere, precum şi

raporturile economico-juridice care iau naştere între diferite entităţi economice şi care

generează decontări băneşti. Calculele contabilităţii reflectă deopotrivă atât mijloacele, în

ordinea mişcării şi transformării lor, cât şi resursele, în ordinea lor de formare şi după

destinaţie.

Din concepţiile prezentate anterior rezultă principalele trăsături ale obiectului

contabilităţii şi anume:

Contabilitatea studiază patrimoniul în expresie valorică;

Contabilitatea studiază modul de gestionare al patrimoniului;

Contabilitatea studiază echilibrul patrimonial.

Echilibrul patrimonial poate fi redat cu ajutorul ecuaţiei:

B. E. = D + OEhilibrul global al patrimoniului este expresie a dublei determinări a patrimoniului:

-de bunuri economice, ca purtători materiali ai proprietăţii şi,

-de drepturi şi obligaţii ca expresie a raporturilor de proprietate cu privire la aceste

bunuri.

1.2.Structuri patrimoniale de activ

CUVINTE CHEIE:

Lichiditate

Activ

Imobilizări

Stocuri

Creanţe

Disponobilităţi băneşti

Activul patrimonial cuprinde mijloacele economice ca avere concretă şi drepturile de

creanţă. Conţinutul activului patrimonial se determină în baza a două criterii:modul de

valorificare şi gradul de lichiditate.

4

Page 5: Suport Curs Bconta Lazar

Modul de valorificare se referă la modul cum participă mijloacele economice la

procesul de producţie, cum se consumă şi cum îşi transmit valoarea asupra produselor obţinute,

inclusiv la felul în care se asigură reproducţia lor.

Lichiditatea desemnează calitatea unui mijloc economic de a parcurge calea normală a

ciclului de exploatare până la transformarea lui în bani. Gradul de lichiditate reprezintă timpul

necesar unui bun pentru a se transforma în bani.

Un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat al unor

evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru

întreprindere. Beneficiile economice se referă la capacitatea activelor de a se transforma în

numerar sau în echivalente ale numerarului (de exemplu, prin vânzare) sau de a reduce ieşirile

de numerar (de exemplu o nouă tehnologie de producţie care micşorează costurile).

În baza criteriilor menţionate, delimităm următoarele structuri patrimoniale de activ:

activele imobilizate şi activele circulante.

Activele imobilizate

Activele imobilizate cuprind toate acele valori economice de investiţie a căror perioadă

de utilizare şi lichiditate este mai mare de un an. Se diferenţiază trei categorii de imobilizări:

imobilizări necorporale, imobilizări corporale, imobilizări financiare.

Imobilizările necorporale cuprind acele valori economice care nu îmbracă forma de

bunuri fizice concrete şi sunt reprezentate de : cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare,

concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile de fabrică şi alte drepturi similare primite, fondul

comercial şi alte imobilizări necorporale.

În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: (1) cheltuieli de

constituire, (2) cheltuieli de dezvoltare, (3) concesiuni, brevete, licenţe,

mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale, (4) fondul

comercial şi (5) avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.

1. Cheltuielile de constituire sunt reprezentate de cheltuielile cu

înfiinţarea, dezvoltarea şi fuziunea întreprinderii (taxe de înregistrare şi

înmatriculare, cheltuieli privind emiterea şi vânzarea de acţiuni, cheltuieli

de prospectare a pieţei şi de publicitate) numai când reglementările permit

imobilizarea acestora. Amortizarea acestor active se realizează sistematic

pe parcursul unei perioade de maximum 5 ani.

2. Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de costurile

efectuate pentru realizarea unor obiective strict individualizate, a căror

5

Page 6: Suport Curs Bconta Lazar

fezabilitate tehnologică a fost demonstrată şi care vor fi utilizate în

întreprindere sau comercializate. Amortizarea se realizează sistematic pe

durata utilă de viaţă.

3. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi

valorile similare şi alte imobilizări necorporale includ costurile

efectuate pentru achiziţionarea drepturilor de exploatare a unui bun,

activitate sau serviciu în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unui know-

how, a unei licenţe, a unei mărci şi a altor drepturi similare de proprietate

industrială şi intelectuală. Alte imobilizări necorporale includ active

nenominalizate în grupele menţionate, cum ar fi: programele informatice

create de întreprindere sau achiziţionate de la terţi în scopul utilizării

pentru nevoile proprii etc. Amortizarea acestor active se realizează

sistematic pe durata cât întreprinderea a achiziţionat dreptul de exploatare

sau de utilizare a unor astfel de imobilizări.

4. Fondul comercial este recunoscut ca activ necorporal atunci

când rezultă din achiziţia unei alte întreprinderi al cărei cost de achiziţie

este superior valorii de piaţă a activelor nete dobândite (activele dobândite

mai puţin datoriile preluate). Cauza existenţei fondului comercial o

constituie existenţa unor elemente necorporale generate de întreprindere

care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (de exemplu: reputaţia,

clientela, vadul comercial, firma etc.) Fondul comercial este supus unei

amortizări sistematice pe durata de utilizare şi în nici un caz nu poate

depăşi 20 de ani de la data achiziţiei.

5. Avansurile şi imobilizările necorporale în curs de execuţie

sunt active imobilizate care nu au fost terminate la sfârşitul exerciţiului

financiar, inclusiv sumele de bani achitate în contul activelor necorporale.

Imobilizările corporale (numite active fixe sau active tangibile) cuprind

bunurile materiale de folosinţă îndelungată în activitatea unei întreprinderi. Ele se găsesc sub

formă de terenuri şi mijloace fixe (clădiri, construcţii speciale, maşini, utilaje şi instalaţii de

lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, mobilier şi

aparatură birotică).

1. Terenuri şi construcţii. Terenurile reprezintă imobilizări

corporale ce cuprind două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.

6

Page 7: Suport Curs Bconta Lazar

Terenurile au durată de utilizare nelimitată, fiind singurele elemente ale

imobilizărilor corporale care nu se supun amortizării. În schimb, investiţiile

efectuate pentru amenajarea terenurilor şi alte lucrări similare se supun

amortizării. Construcţiile sunt mijloace fixe reprezentate de clădiri

achiziţionate de la terţi sau din producţie proprie, care se supun amortizării,

deoarece ele au durată de utilizare limitată. Cu toate că o construcţie nu

poate fi separată de terenul pe care îl ocupă, este important să se

evidenţieze separat terenurile şi construcţiile.

2. Instalaţiile tehnice şi maşini sunt mijloace fixe reprezentate de

echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), aparate şi

instalaţii de măsurare, control şi reglare, mijloace de transport, animale şi

plantaţii.

Potrivit legislaţiei din ţara noastră, sunt considerate mijloace fixe

obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare şi

îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

are o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege (în

prezent 1800 lei);

are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite în loturi, seturi sau formează un

singur corp, la încadrarea lor ca mijloace fixe se are în vedere valoarea

întregului lot, set sau corp. Costul de achiziţie sau de producţie al

mijloacelor fixe se include treptat în cheltuielile activităţii prin procesul

amortizării, cu scopul măsurării corecte a rezultatelor activităţii.

Amortizarea se determină pe baza unui plan de amortizare, de la data

punerii acestora în funcţiune şi până la expirarea duratei utile de viaţă,

ţinând seama de condiţiile specifice de utilizare a mijloacelor fixe.

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier includ active nenominalizate

în grupele menţionate, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente

de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale.

4. Avansurile şi imobilizările corporale în curs de execuţie

includ imobilizările în curs de execuţie (care nu au fost terminate) pentru

nevoile proprii efectuate de întreprindere sau de terţi, inclusiv sumele de

bani achitate în contul activelor corporale.

7

Page 8: Suport Curs Bconta Lazar

Imobilizări financiare (numite şi investiţii financiare pe termen lung) ,

cuprind valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor societăţi sub forma

titlurilor de participare, creanţelor ataşate participaţiilor, împrumuturilor acordate şi alte

imobilizări financiare.

1. Titlurile de participare şi interesele de participare reprezintă

drepturile sub formă de acţiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altor

întreprinderi, care asigură întreprinderii deţinătoare exercitarea controlului,

respectiv a unei influenţe semnificative în gestiunea întreprinderii

emiţătoare de titluri. Ele pot fi deţinute şi din alte motive strategice.

2. Alte titluri imobilizate includ titlurile de valoare, altele decât

categoriile menţionate, pe care întreprinderea le deţine şi nu are nici

intenţia, nici posibilitatea să le revândă.

3. Creanţele imobilizate reprezintă creanţele legate de participaţii,

împrumuturi acordate pe termen lung şi alte creanţe imobilizate. Creanţele

legate de participaţii sunt acele creanţe ale întreprinderii create cu ocazia

acordării de împrumuturi întreprinderilor la care deţine titluri de participare.

Împrumuturile acordate pe termen lung sunt sumele acordate de

întreprindere terţilor în baza unor contracte pentru care întreprinderea

percepe dobânzi, potrivit normelor legale. La alte creanţe imobilizate se

includ garanţiile şi cauţiunile depuse de întreprindere la terţi în vederea

garantării bunei execuţii a unor obligaţii.

Activele circulante

Denumite şi active curente, activele circulante cuprind toate activele de exploatare şi

cele de trezorerie a căror durată de lichiditate este de până la un an, deţinute de către o societate

sub forma stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie, a creanţelor, a plasamentelor şi

disponibilităţilor băneşti.

Stocurile şi producţia în curs de execuţie cuprind acele valori economice care

intervin în ciclul de exploatare al unităţii patrimoniale pentru a fi consumate ca

materii prime şi materiale, vândute când îmbracă forma de produs finit sau

marfă, sau în curs de execuţie dacă au calitatea de producţie neterminată.

În sfera stocurilor se includ (1) materii prime şi materiale consumabile

(2) producţia în curs de execuţie, (3) produse finite şi mărfuri şi (4) avansuri

pentru cumpărări de stocuri.

8

Page 9: Suport Curs Bconta Lazar

1. Materiile prime şi materialele consumabile includ: materiile

prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de

inventar, stocurile aflate la terţi, ambalajele.

Materiile prime sunt destinate utilizării în procesul de producţie,

participă direct la generarea produselor, regăsindu-se în produsul finit

integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.

Materialele consumabile (de exemplu, materiale auxiliare,

combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi

materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile) sunt destinate

utilizării în procesul de producţie şi participă sau ajută la procesul de

fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit.

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri

cu o valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi

considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o

durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile

asimilate acestora (echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru,

îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele,

aparatele de măsură şi control, matriţele folosite la executarea anumitor

produse şi alte obiecte similare).

Stocurile aflate la terţi reprezintă diverse bunuri de natura

stocurilor aflate în proprietatea întreprinderii, dar care fizic se găsesc în

custodie, prelucrare, consignaţie la terţi.

Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul

transportului sau depozitării diverselor active.

2. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a

parcurs toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul

tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau

necompletate în întregime. Se includ, de asemenea, lucrările, serviciile în

curs de execuţie.

3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de

semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale şi mărfuri.

Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologic a fost

terminat într-o fază de fabricaţie (segment organizaţional) şi care trec în

9

Page 10: Suport Curs Bconta Lazar

continuare în procesul tehnologic al altor faze de fabricaţie (segment

organizaţional) sau se livrează terţilor.

Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de

fabricaţie prevăzute de procesul tehnologic al întreprinderii, fiind depozitate

în vederea vânzării către terţi.

Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de

fabricaţie: rebuturi, materiale recuperabile, deşeuri.

Animalele includ animale şi păsări născute sau cele tinere de orice

fel (viţei, miei, purcei, mânji şi altele), crescute şi folosite pentru

reproducţie, animale şi păsări la îngrăşat pentru a fi valorificate, colonii de

albine, precum şi animale pentru producţia de lână, lapte şi blană.

Mărfurile sunt acele bunuri care au fost cumpărate de întreprindere

în vederea revânzării.

4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de

bani plătite cu anticipaţie furnizorilor în contul aprovizionării cu bunuri şi

servicii.

Creanţele sau valorile în curs de decontare reprezintă valori economice

avansate temporar de către titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau

juridice pentru care urmează să se primească un echivalent valoric. Principalele

creanţe urmărite şi evidenţiate de contabilitate sunt:

Avansuri acordate furnizorilor reprezintă creanţe sub forma unor finanţări

temporare acordate furnizorilor înainte ca datoria faţă de aceştia să existe. Dacă

aceste finanţări sunt acordate după executarea parţială a unei comenzi sau a

onorării unui contract, vor fi denumite aconturi.

Clienţii reprezintă creanţele faţă de terţi determinate de vânzarea pe credit a

bunurilor, lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul de activitate al firmei.

Decontarea dintre firmă şi client intervine ulterior.

Efectele comerciale de primit(poliţe, cambii, instrumente de plată şi credit),

reprezintă titluri de valoare negociabile, care fac dovada unei creanţe într-o

sumă determinată şi plătibilă imediat sau într-un termen scurt; fiind negociabile,

pot fi cedate, vândute sau transmise.

Decontările cu asociaţii privind capitalul, reflectă un drept (creanţă) asupra

acţionarilor sau asociaţilor care au subscis să participe la constituirea sau la

10

Page 11: Suport Curs Bconta Lazar

mărirea capitalului social şi care, nu au vărsat integral contribuţia la care s-au

angajat.

Alte creanţe reflectă drepturi ale unităţii patrimoniale rezultate din relaţiile de

decontare cu personalul, bugetul statului şi alte instituţii publice, creanţele

privind decontările în cadrul grupului, debitorii diverşi.

Plasamentele şi disponibilităţile băneşti cuprind toate valorile

economice care îmbracă forma sau îndeplinesc funcţia de bani. Structural, se pot delimita în:

titluri de plasament sau investiţii financiare temporare,

disponibilităţi băneşti (numerarul din casierie şi depozitele din conturile la

bănci) şi ,

alte valori financiare sau de trezorerie.

Disponibilităţile băneşti se delimitează sub forma numerarului din casieria unităţii,

depozitele din conturile bancare, acreditivele şi avansurile de trezorerie.

Acreditivele reprezintă lichidităţi aflate într-un cont la bancă, la dispoziţia unui furnizor,

din care se vor efectua plăţile către acesta pe măsura executării lucrărilor sau a prestării

serviciilor.

Avansurile de trezorerie reflectă sume acordate unor persoane care urmează a fi

justificate sau restituite(în cazul utilizării parţiale a sumei primite ca avans).

Alte valori de trezorerie cuprind timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie,

bilete de tratament şi odihnă.

1.3. Structuri patrimoniale de pasiv

CUVINTE CHEIE:

pasiv

exigibilitate

11

Page 12: Suport Curs Bconta Lazar

capital permanent

capital propriu

datorii

Pasivul, prin componenţa sa reflectă modul de finanţare a mijloacelor economice şi

gradul de exigibilitate al surselor de finanţare. Finanţarea poate fi proprie sau străină, iar

exigibilitatea se referă la termenul de decontare al surselor de finanţare.

În funcţie de gradul de exigibilitate al surselor de finanţare, pasivele se grupează în:

Capital permanent, format din capitalurile proprii, provizioanele pentru

riscuri şi cheltuieli şi datoriile pe termen lung;

Datorii pe termen scurt, sau curente, formate din datoriile cu termen de

decontare mai mic sau egal cu un an.

Capitalurile proprii corespund finanţării proprii a bunurilor economice şi sunt

delimitate prin:

Capitalul individual sau social, se constituie la înfiinţarea societăţii şi se

diferenţiază în capital subscris nevărsat(nedepus) şi capital subscris

vărsat (depus). Odată constituit, capitalul poate fi majorat prin: emisiune

de noi acţiuni sau părţi sociale, aportul întreprinzătorului, fuziune,

operaţii interne de majorare, sau, diminuat prin rambursarea către

asociaţi a unei părţi din capital precum şi prin acoperirea pierderilor

suferite în exerciţiile financiare enterioare.

Primele de capital sunt generate de operaţiuni de creştere a capitalului şi

în funcţie de metoda de majorare folosită, îmbracă forma primelor de

emisiune, prime de fuziune, prime de aport şi prime de conversie a

obligaţiunilor în acţiuni.

Rezervele din reevaluare reprezintă plusul de valoare creat prin

reevaluarea imobilizărilor.

Rezervele întreprinderii se delimitează sub forma rezervelor legale,

rezerve pentru acţiuni proprii, rezerve statutare, alte rezerve.

Rezultatul reportat sub formă de profit nerepartizat sau pierdere

neacoperită.

Rezultatul exerciţiului sub formă de profit sau pierdere.

Subvenţiile penru investiţii obţinute de la buget pentru achiziţionare sau

creare de active imobilizate.

12

Page 13: Suport Curs Bconta Lazar

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli, ocazionate de litigii, amenzi şi penalităţi,

cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie, cheltuielile cu reparaţiile

capitale eşalonate,sunt prelevări din rezultate pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de

patrimoniu a căror realizare sau plată este probabilă, sau pentru cheltuieli care devin exigibile

în perioada următoare. Caracteristic provizioanelor este faptul că producerea riscului este

incertă sau probabilă şi în contabilitate se vorbeşte de o depreciere reversibilă şi incertă.

Reglementările introduse prin Programul de Dezvoltare a

Contabilităţii din România le definesc ca fiind datorii cu exigibilitate sau

valoare incertă.

Recunoaşterea provizioanelor se face numai în momentul în care:

o întreprindere are o obligaţie curentă (legală sau implicită)

generată de un eveniment anterior;

este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze beneficiile

economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia respectivă

şi

poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei.

Datoriile sau capitalul străin reprezintă resurse atrase temporar de către unitatea

patrimonială sub formă de :

datorii financiare care cuprind credite bancare pe termen lung şi mediu, şi,

datorii ce privesc investiţiile financiare;

datorii comerciale, delimitate sub forma furnizorilor şi a efectelor de plătit;

datorii fiscale, salariale şi sociale;

alte datorii cuprind datorii faţă de asociaţi şi acţionari, creditori diverşi.

O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii, ce decurge

din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o

ieşire de resurse, care încorporează beneficii economice. Ieşirea beneficiilor

economice pentru decontarea unei datorii presupune plata în numerar,

transferul altor active, prestarea de servicii sau înlocuirea respectivei

datorii cu o alta.

Structuri privind valorile rectificative şi valorile de regularizare

13

Page 14: Suport Curs Bconta Lazar

Valorile rectificative corectează, prin adunare sau scădere, valoarea celorlalte structuri

patrimoniale, obţinându-se valoarea reală a activelor şi pasivelor. În categoria valorilor

rectificative se includ amortizările, ca structuri de pasiv (valori rectificative de pasiv contra

activ) şi ajustarile privind deprecierea activelor (valori rectificative de pasiv contra activ).

Valorile de regularizare reprezintă structuri de activ sau pasiv, create prin activarea

cheltuielilor sau pasivizarea veniturilor. Aici se includ cheltuielile înregistrate în avans (chirii,

abonamente, prime de asigurare), cheltuielile de repartizat pe mai multe exerciţii (reparaţii

capitale neprevizibile, reparaţii curente şi revizii tehnice), precum şi veniturile înregistrate în

avans (chirii, taxe, dobânzi încasate).

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. definiţi categoria de patrimoniu potrivit concepţiei juridice.

2. ce este lichiditatea?

3. ce sunt imobilizările şi care sunt principalele categorii de imobilizări?

4. care este componenţa activelor circulante?

5. care sunt elementele capitalului permanent?

6. ce sunt provizioanele?

7. ce este exigibilitatea?

8. care sunt principalele categorii de datorii?

9. ce sunt valorile de regularizare?

10. definiţi valorile rectificative.

II. METODA CONTABILITĂŢII

14

Page 15: Suport Curs Bconta Lazar

CUVINTE CHEIE:

bilanţ iniţial

silogism

ecuaţii bilanţiere

mişcări permutative

mişcări opuse

dublă reprezentare

Metoda contabilităţii reprezintă totalitatea procedeelor interdependente, pe care le

foloseşte aceasta în scopul cunoaşterii situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

În scopul realizării obiectului contabilităţii, metoda acesteia foloseşte o serie de

procedee care permit furnizarea de informaţii cu privire la fenomenele şi procesele economice

ce se petrec în cadrul unităţilor economice. Aceste procedee se împart în:

Procedee comune tuturor ştiinţelor: observaţia, raţionamentul, comparaţia,

clasificarea, analiza, sinteza;

Procedee specifice metodei contabilităţii: bilanţul, contul, balanţa de verificare;

Procedee ale metodei contabilităţii, comune şi altor discipline economice:

documentarea, evaluarea, calculaţia şi inventarierea.

Procedee specifice metodei contabilităţii

2.1 Bilanţul contabil

Termenul de „bilanţ” vine de la „bilancia” (it.), care are la bază cuvintele latineşti „bi”

şi „lancia”, adică „două talere”; într-unul apare valoarea activului, iar în celălalt, valoarea

pasivului.

Bilanţul este procedeul specific al metodei contabilităţii prin care se realizează dubla

reprezentare a situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, punând faţă în faţă activul cu

pasivul. Altfel spus, patrimoniul firmei este reprezentat static şi valoric prin intermediul

bilanţului.

În cadrul bilanţului, patrimoniul este evidenţiat prin prisma activului şi pasivului. În

activ, elementele patrimoniale sunt dispuse în ordinea inversă a lichidităţii, de la cele mai puţin

lichide(imobilizările) la cele cu lichiditate maximă (disponibilităţi băneşti); în pasiv ordonarea

elementelor se face în funcţie de exigibilitatea surselor de finanţare, începând cu elementele

capitaluli propriu (exigibilitate maximă) până la datoriile pe termen scurt (exigibilitate

minimă).

15

Page 16: Suport Curs Bconta Lazar

Tabelul2.1

Bilanţ contabil

Încheiat la data de....................

-simplificat-

ACTIV PASIV

Specificare activ EXERCIŢIUL Specificare pasiv EXERCIŢIUL

N N-1 N N-1

I. ACTIVE IMOBILIZATE

II. ACTIVE CIRCULANTE

III. ACTIVE DE REGULARIZARE ŞI

ASIMILATE

I. CAPITALURI PROPRII

II. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI

III.DATORII

IV. PASIVE DE REGULARIZARE ŞI

ASIMILATE

Ecuaţia fundamentală a bilanţului se exprimă prin relaţia:

A C T I V = C A P I T A L P R O P R I U + D A T O R I I

Bilanţul iniţial prezintă situaţia elementelor patrimoniale şi a rezultatului obţinut, la

începutul exerciţiului financiar, sau la începutul activităţii (pentru firmele nou înfiinţate).

Activitatea desfăşurată de orice unitate patrimonială implică modificări atât în activul,

cât şi în pasivul acesteia, modificări determinate de operaţiile economice şi financiare în masa

patrimoniului.

Pentru exemplificarea mobilităţii bilanţului sub influenţa operaţiunilor economice,

considerăm următoarea situaţie a patrimoniului unei firme, situaţie prezentată sub formă de

bilanţ iniţial asfel:

Bilanţ iniţial întocmit la data de .......

(RON)

16

Page 17: Suport Curs Bconta Lazar

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire element(post) Suma Nr.

crt.

Denumire element (post) Suma

1. Utilaje 10000 1. Capital social 18100

2. Materii prime 2000 2. Rezerve 1000

3. Produse finite 1500 3. Furnizori 1800

4. Clienţi 2400 4. Credite bancare pe

termen scurt

8000

5. Conturi la bănci în lei 12000

6. Casa în lei 1000

TOTAL ACTIV 28900 TOTAL PASIV 28900

În bilanţul iniţial prezentat se observă respectarea ecuaţiei dublei reprezentări:

ACTIV = PASIV

Bilanţul iniţial va suferi modificări permanente în urma derulării operaţiunilor concrete.

Indiferent de natura acestora, de diversitatea cauzelor care le provoacă, mulţimea operaţiunilor

economice se încadrează într-un număr finit de silogisme (legităţi) contabile.

Silogismul reprezintă raţionamentul format din trei etape, în care, ultima etapă, numită

concluzie, se deduce din prima prin intermediul celei de-a doua.

Pornind de la relaţia cauzală şi funcţională A=P, redăm modificările bilanţiere sub

forma ecuaţiilor bilanţiere fundamentale şi a ecuaţiilor bilanţiere derivate.

Ecuaţii bilanţiere fundamentale:

1. A+X-X=P

2. A+X=P+X

3. A-X=P-X

4. A=P+X-X

Unde, A este activul bilanţului,

P este pasivul bilanţului,

X – mărimea modificării

17

Page 18: Suport Curs Bconta Lazar

Din punct de vedere al gradului de afectare a celor două părţi ale bilanţului, modificările

se grupează în:

-mişcări permutative în activ(ec.1) şi mişcări permutative în pasiv(ec.4), care

determină modificarea unei părţi a bilanţului (A, respectiv, P) – modificări de structură;

-mişcări opuse de sporire (ec.2) şi mişcări opuse de reducere (ec.3), care provoacă

modificări, concomitent în ambele părţi ale bilanţului – modificări de volum.

Ecuaţiile bilanţiere derivate se obţin din ecuaţiile fundamentale prin combinarea unei

mişcări permutative cu o mişcare opusă şi sunt în număr de patru:

1. A+X-x’’=P+x’

2. A-X+x’=P-x’’

3. A+x’=P+X-x’’

4. A-x’’=P-X+x’

Unde,

A este activul,

P este pasivul,

X modificarea totală,

x’ sporirea şi

x’’ reducerea;

X=x’+x’’

Operaţiunea nr.1.

Se primeşte în contul la bancă suma de 1000 lei, reprezentând parte din creanţa asupra

clienţilor. Ca urmare a derulării acestei operaţiuni, se modifică elementul 5 de activ, în sensul

creşterii, concomitent cu diminuarea înregistrată de elementul 4 de activ, cu aceeaşi valoare.

(A+X-X=P)

Bilanţul întocmit1 după efectuarea şi înregistrarea acestei operaţiuni se prezintă astfel:

Bilanţ după operaţiunea 1.

(RON)

1 Din motive didactice, pentru vizualizarea modificărilor bilanţiere vom întocmi după fiecare tranzacţie (tranzacţia 1, 2, 3 şi 4 ) câte un bilanţ. În practică, bilanţul se întocmeşte obligatoriu anual şi în alte situaţii potrivit reglementărilor în vigoare si nu dupa fiecare eveniment sau tranzactie.

18

Page 19: Suport Curs Bconta Lazar

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire

element(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

Nr.

crt.

Denumire

element (post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 - 18100

2. Materii

prime

2000 - 2000 2. Rezerve 1000 - 1000

3. Produse

finite

1500 - 1500 3. Furnizori 1800 - 1800

4. Clienţi 2400 -1000 1400 4. Credite bancare

pe termen scurt

8000 - 8000

5. Conturi la

bănci în lei

12000 +1000 13000

6. Casa în lei 1000 - 1000

TOTAL ACTIV 28900 0 28900 TOTAL PASIV 28900 0 28900

Modificari de structura

Operaţiunea nr.2

Se înregistrează achiziţionare de materii prime în valoare de 2000 lei.

Ca urmare a derulării acestei operaţiuni, se modifică atât activul patrimonial cât şi

pasivul; sporesc elementele : „materii prime” din activ cu 2000, respectiv, „furnizori” din pasiv

cu aceeaşi valoare. (A+X=P+X)

Bilanţ după operaţiunea 2

(RON)

19

Page 20: Suport Curs Bconta Lazar

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire

element(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

Nr.

crt.

Denumire

element (post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 - 18100

2. Materii

prime

2000 +2000 4000 2. Rezerve 1000 - 1000

3. Produse

finite

1500 - 1500 3. Furnizori 1800 +2000 3800

4. Clienţi 1400 - 1400 4. Credite bancare

pe termen scurt

8000 - 8000

5. Conturi la

bănci în lei

13000 - 13000

6. Casa în lei 1000 - 1000

TOTAL ACTIV 28900 +2000 30900 TOTAL PASIV 289.000 +2000 30900

X=2000

Modificari de volum

Nota: Soldurile finale din bilanţul nr. 2 devin solduri iniţiale pentru bilantul nr.3

Operaţiunea nr.3

Se înregistrează rambursarea creditului bancar pe termen scurt în valoare de 8000 lei,

ajuns la scadenţă.

Operaţiunea enunţată produce modificări în ambele părţi ale bilanţului: se diminuează

concomitent elementul de activ „conturi la bănci în lei” şi elementul de pasiv „credite bancare

pe termen scurt” cu aceeaşi valoare. (A-X=P-X), X=8000.

Bilanţ după operaţiunea 3

(RON)

20

Page 21: Suport Curs Bconta Lazar

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire

element(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

Nr.

crt.

Denumire

element

(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 - 18100

2. Materii

prime

4000 - 4000 2. Rezerve 1000 - 1000

3. Produse

finite

1500 - 1500 3. Furnizori 3800 - 3800

4. Clienţi 1400 - 1400 4. Credite

bancare pe

termen scurt

8000 -8000 0

5. Conturi la

bănci în lei

13000 -8000 5000

6. Casa în lei 1000 - 1000

TOTAL ACTIV 30900 -8000 22900 TOTAL PASIV 30900 -8000 22900

X=8000

Modificari de volum

Operaţiunea nr.4

Se înregistrează încorporarea rezervelor în capital, valoarea rezervelor fiind de 1000

lei.

Derularea operaţiunii determină mişcări permutative în pasiv prin modificarea

elementelor 1 si 2 cu aceeasi valoare, (+)1000 respectiv (-)1000, bilanţul intermediar

prezentându-se astfel:

21

Page 22: Suport Curs Bconta Lazar

Bilanţ după operaţiunea 4

(RON)

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire

element(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

Nr.

crt.

Denumire

element

(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 +1000 19100

2. Materii

prime

4000 - 4000 2. Rezerve 1000 -1000 -

3. Produse

finite

1500 - 1500 3. Furnizori 3800 - 3800

4. Clienţi 1400 - 1400 4. Credite

bancare pe

termen scurt

0 - 0

5. Conturi la

bănci în lei

5000 - 5000

6. Casa în lei 1000 - 1000

TOTAL ACTIV 22900 0 22900 TOTAL PASIV 22900 0 22900

Modificari de structura

Pentru a se demonstra menţinerea permanentă a egalităţii bilanţiere, toate cele patru

tipuri de operaţii economice exemplificate se vor prezenta într-o singură schemă care va

cuprinde atât bilanţul iniţial, cât şi modificările şi bilanţul contabil final, ilustrând astfel, esenţa

reprezentării cifrice a mişcărilor de valori ca un bilanţ mobil.

Bilanţ final

(RON)

22

Page 23: Suport Curs Bconta Lazar

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire

element(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

Nr.

crt.

Denumire

element

(post)

Suma

iniţială

Modi-

ficare

Suma

finală

1. Utilaje 10000 - 10000 1. Capital social 18100 +1000 19100

2. Materii

prime

2000 +2000 4000 2. Rezerve 1000 -1000 -

3. Produse

finite

1500 - 1500 3. Furnizori 1800 +2000 3800

4. Clienţi 2400 -1000 1400 4. Credite

bancare pe

termen scurt

8000 -8000 0

5. Conturi la

bănci în lei

12000 (+1000

-8000)

5000

6. Casa în lei 1000 - 1000

TOTAL ACTIV 28900 -6000 22900 TOTAL PASIV 28900 -6000 22900

=

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. ce tipuri de mişcări bilanţiere cunoaşteţi?

2. prezentaţi ecuaţiile bilanţiere fundamentale.

3. ce sunt mişcările permutative? Exemplificaţi.

4. ce sunt mişcările opuse? Exemplificaţi.

5. prezentaţi ecuaţiile bilanţiere derivate.

2.2 Sistemul de calcul contabil digrafic – CONTUL

23

Page 24: Suport Curs Bconta Lazar

CUVINTE CHEIE:

Cont

Dubla înregistrare

Debit

Credit

Rulaj

Sold

Cont corespondent

Formulă contabilă

Articol contabil

Înregistrarea tuturor mişcărilor şi transformărilor mijloacelor economice şi a resurselor

dintr-un perimetru contabil dat, determină realizarea unei serii de bilanţuri succesive. Existenţa

unei mulţimi considerabile de fenomene care se produc şi se înregistrează în cursul unei

perioade scurte, face imposibilă evidenţierea lor numai cu ajutorul bilanţului. De aceea,

contabilitatea şi-a creat un mijloc propriu de calcul, numit cont.

Contul reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii care permite evidenţierea şi

urmărirea grupată, ordonată şi sistematizată a informaţiilor referitoare la elementele

componente ale patrimoniului. Contul se referă la un singur element din bilanţ, evidenţiază

situaţia acestuia la un moment dat, dar şi modificările succesive care s-au produs în decursul

unei perioade asupra acelui element.

Dacă prin bilanţ se înfăptuieşte dubla reprezentare a patrimoniului şi a rezultatelor

obţinute, prin cont se realizează dubla înregistrare.

Orice cont deschis în contabilitatea curentă are un anumit conţinut economic, determinat

de elementul patrimonial care este evidenţiat şi urmărit cu ajutorul contului respectiv.

Contul poate avea ca obiect:

-un bun economic cu o anumită destinaţie (utilaje, materii prime, produse finite,

disponibilităţi băneşti);

-o sursă de finanţare (capital, rezerve, datorii);

-un proces economic, care antrenează venituri şi cheltuieli în fazele circuitului

economic (aprovizionare, producţie, vânzare);

-un rezultat financiar, care se prezintă sub formă de profit sau pierdere.

24

Page 25: Suport Curs Bconta Lazar

Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curentă pentru reflectarea obiectului său

de studiu constituie sistemul conturilor. Ca elemente distincte ale sistemului de conturi şi ca

instrumente curente de lucru ale contabilităţii, conturile trebuie să răspundă tuturor cerinţelor

acesteia, îndeplinind anumite funcţii dintre care cele mai importante sunt:

funcţia economică;

funcţia contabilă;

funcţia de grupare;

funcţia de sistematizare;

funcţia de calcul;

funcţia de control;

funcţia statistică.

Creşterile sau diminuările suferite de elementele patrimoniale pe care le reflectă

conturile, sunt evidenţiate separat în cadrul contului (funcţia de sistematizare). Forma

care corespunde cel mai bine necesităţilor de evidenţiere separată a acestor modificări

este forma bilaterală a contului, prezentată simplificat (forma abreviată a contului,

asemănătoare cu a literei „T”) sau dezvoltat (forma clasică a contului).

Contul „Casa în lei”

Debit (RON) Credit

Nr.crt. Data Explicaţia Sume Nr.crt. Data Explicaţia sume

1

2

1.01

4.01

Existent iniţial

Încasare

1000

500

3 7.01 Plată 400

Total creşteri

Total creşteri+

existent iniţial

500

1500

Total micşorări 400

Pe lângă această formă bilaterală a contului, în activitatea practică există şi alte forme

cum ar fi: forma unilaterală, forma şah, forma contului cu duble valori, ş.a.

Structura contului are în componenţă următoarele elemente:

25

Page 26: Suport Curs Bconta Lazar

denumirea sau titlul contului – indică numele elementului patrimonial a cărui

evidenţă se ţine cu ajutorul contului respectiv;

debitul şi creditul – indică cele două părţi opuse ale contului care permit

evidenţierea separată a celor două tipuri de modificări (+ sau -), convenţional s-a

stabilit ca partea stângă să se numească debit şi partea dreaptă, credit;

mişcarea sau rulajul contului – totalul modificărilor înregistrate în debitul

(rulaj debitor Rd) sau creditul unui cont (rulaj creditor Rc);

explicaţia operaţiunilor înregistrate în cont – poate fi explicaţie descriptivă

(prezentarea pe scurt a operaţiunii înregistrate, a documentului justificativ în

baza căruia s-a consemnat efectuarea ei şi a datei când a avut loc), sau explicaţie

contabilă (indicarea contului corespondent);

soldul contului – existentul valoric stabilit la un moment dat ca diferenţă între

total sume debitoare şi total sume creditoare. Dacă Tsd.>Tsc soldul final este

Sfd, daca, Tsd<Tsc, atunci soldul final este Sfc. Contul care are soldul final zero

se numeşte cont soldat sau cont balansat.

Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune, reprezentând solduri

finale care, la începutul perioadei următoare de gestiune apar ca solduri iniţiale (Si).

Folosind sistemul cu T-uri pentru echilibrarea sumelor din debitul şi creditul contului,

închiderea conturilor se face prin trecerea soldului final debitor în creditul contului respectiv

sau prin trecerea soldului final creditor în debitul contului.

Între cont şi bilanţ există o strânsă legătură care acţionează în dublu sens:conturile se

deschid pe baza datelor din bilanţul iniţial, iar bilanţul final foloseşte ca suport informaţional,

contul.

Funcţia contabilă a unui cont este dată de conţinutul elementului patrimonial pe care-l

reflectă. Astfel, elementelor de activ, situate în partea stângă a bilanţului, le

corespund conturi cu funcţia contabilă de activ; elementelor de pasiv, situate

în partea dreaptă a bilanţului le corespund conturi cu funcţia contabilă de

pasiv.

Soldurile iniţiale ale conturilor (existentul iniţial din bilanţ), figurează în structura

contului pe aceeaşi parte unde se afla elementul patrimonial corespunzător, în bilanţ (conturile

de activ au soldul iniţial în partea stângă Sid, conturile de pasiv au soldul iniţial în partea

dreaptă, Sic).

Reguli de funcţionare a conturilor

26

Page 27: Suport Curs Bconta Lazar

Prin regulile de funcţionare a conturilor se stabileşte în care parte a acestora, debit sau

credit, se înregistrează soldul iniţial precum şi sporirile şi reducerile elementului patrimonial

pentru care s-a deschis contul.

Regula de funcţionare a conturilor de activ:

Conturile de activ îşi încep funcţionarea prin debitare cu soldul iniţial debitor şi cu

sporirile, se creditează cu reducerile şi au sold final debitor sau sunt soldate.

Cont de activ

DEBIT CREDIT

1.SID

2.RD (+) 3.RC (-)

TSD=SID+RD TSC=RC

4.SFD=TSD-TSC

Regula de funcţionare a conturilor de pasiv:

Conturile de pasiv îşi încep funcţionarea prin creditare cu soldul iniţial creditor şi cu

sporirile, se debitează cu reducerile şi au sold final creditor sau sunt soldate.

Cont de pasiv

DEBIT CREDIT

3.RD (-)

1.SIC

2.RC (+)

TSD=RD TSC=SIC+RC

4.SFC=TSC-TSD

În funcţie de natura soldului pe care îl prezintă la un moment dat, conturile sunt de

două feluri:

conturi monofuncţionale – funcţionează după o singură regulă de funcţionare

(fie a conturilor de activ, fie a conturilor de pasiv) şi prezintă întotdeauna un

singur fel de sold, fie numai debitor, fie numai creditor;

27

Page 28: Suport Curs Bconta Lazar

conturi bifuncţionale – uneori funcţionează după regula conturilor de activ şi

prezintă sold final debitor, alteori, funcţionează după regula conturilor de pasiv

şi au sold final creditor.

Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor.Analiza contabilă

Reflectarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei operaţiuni economice în două

conturi prin debitarea uni cont (înregistrarea unei sume în debit) şi creditarea celuilalt cont

(înregistrarea unei sume în credit), poartă numele de dublă înregistrare.

Conturile între care se stabileşte legătura pe baza dublei înregistrări se numesc conturi

corespondente.

Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de documente, a fiecărei operaţiuni

economice sau financiare, în parte, prin descompunerea ei în elemente componente, în scopul

stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora, debit sau credit, în care urmează să se

înregistreze operaţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă.

Procedura de înregistrare în contabilitate a tranzac ţ iilor ,

evenimentelor se derulează în trei etape:

1. analiza tranzacţiilor, evenimentelor pe baza documentelor

justificative;

2. înregistrarea operaţiunilor în Registrul Jurnal (procedeu numit

jurnalizare sau înregistrare cronologică);

3. transferarea articolelor din Registrul Jurnal în Cartea Mare

(procedeu numit înregistrare sistematică).

1.Efectuarea analizei contabile presupune parcurgerea următoarelor etape:

stabilirea naturii şi conţinutului operaţiunii economice care urmează a fi

înregistrată în conturi şi determinarea conturilor care se modifică în urma

derulării operaţiunii respective;

stabilirea, pe baza elementelor din bilanţ modificate, a funcţiei contabile a

conturilor afectate;

determinarea sensului modificării în fiecare cont (sporire sau reducere );

aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor pentru a stabili care cont se

debitează şi care cont se creditează.

Formula contabilă este modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operaţii economice

în conturile corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică.

28

Page 29: Suport Curs Bconta Lazar

Rezultă că, scopul final al analizei contabile îl constituie întocmirea

formulei contabile, pe baza căreia se înregistrează tranzacţiile în

contabilitate.

Structura formulei contabile este:

Conturile corespondente;

Semnul “ = ”;

Semnul “%”, utilizat în înţelesul de “următoarele”, atunci când

în formula contabilă intră în corespondenţă mai mult de două

conturi;

Sumele.

În formula contabilă, contul (conturile) care se debitează se aşează în stânga

semnului egalităţii, deoarece debitul este partea stângă a unui cont, iar contul (conturile)

care se creditează se aşază în partea dreaptă a semnului egalităţii, deoarece creditul este

partea dreaptă a unui cont.

În activitatea practică se întâlnesc mai multe tipuri de formule contabile, clasificate în

funcţie de mai multe criterii:

După numărul conturilor corespondente, formulele contabile pot fi:

formule contabile simple, corespondenţa conturilor se stabileşte între două

conturi, unul se debitează , altul se creditează;

formule contabile compuse, corespondenţa conturilor se stabileşte între mai

multe conturi prin debitarea unuia şi creditarea a două sau mai multe conturi,

sau invers.

După scopul pentru care se întocmesc, formulele contabile pot fi:

formule de înregistrare curentă (înscrierea sumelor se face, de regulă, în

negru);

formule contabile de stornare (de corecţie) impuse de situaţiile în care sunt

necesare corecţii în înregistrări, şi în funcţie de modul de înscriere a sumei în

formulele de stornare, acestea pot fi de două feluri: stornare în roşu şi stornare

în negru.

Articolul contabil se obţine prin adăugarea la elementele formulei contabile a

explicaţiei descriptive a operaţiunii respective, a datei efectuării ei şi a documentului

justificativ care o atestă. Articolul contabil este folosit ca mijloc pentru reflectarea cronologică

a operaţiunilor economice pe baza dublei înregistrări.

29

Page 30: Suport Curs Bconta Lazar

2.Înregistrarea cronologică are în vedere consemnarea operaţiunilor economice sub

formă de articole contabile într-un document de contabilitate, numit Registru Jurnal, în

ordinea în care s-au produs, în funcţie de data la care au avut loc.

3.Înregistrarea sistematică se realizează cu ajutorul registrului Cartea Mare.

Diferenţa între Registrul Jurnal şi Cartea Mare constă în faptul că fiecare

parte a înregistrării care este înscrisă mai întâi în Registrul Jurnal, este apoi

copiată într-un cont propriu din Cartea Mare. Procesul de transfer al

informaţiilor din Registrul Jurnal în Cartea Mare se numeşte sistematizare

(înregistrare sistematică). Astfel, dacă o înregistrare din Registrul Jurnal

este compusă, să presupunem, din cinci părţi, atunci fiecare din cele cinci

părţi vor fi copiate într-un cont separat din Cartea Mare. Prin sistematizare,

fiecare sumă din coloana Debit a Registrului Jurnal este transferată în

coloana Debit a contului corespunzător din Cartea Mare, iar fiecare sumă

din coloana Credit a Jurnalului este transferată în coloana Credit a contului

corespunzător din Cartea Mare.

Într-un sistem contabil computerizat, sistematizarea este efectuată

automat de către calculator după introducerea operaţiunilor. Într-un sistem

contabil manual, Cartea Mare poate fi un registru care cuprinde una sau

mai multe pagini pentru un cont. Formularele folosite pot îmbrăca diverse

forme: fişe de cont pentru operaţii diverse, fişe de cont şah şi forma Cartea

Mare centralizată. Cartea Mare nu trebuie neapărat să fie un registru

compact, ci poate fi doar un set de pagini libere sau sub formă electronică

etc.

30

Page 31: Suport Curs Bconta Lazar

Descompunerea bilanţului iniţial în conturi presupune deschiderea conturilor pentru

elementele din bilanţ. Analiza contabilă a bilanţului iniţial, în vederea descompunerii acestuia

în conturi, are ca rezultat formularea a două articole contabile în registrul Jurnal, unul pentru

deschiderea conturilor de activ şi unul pentru deschiderea conturilor de pasiv.

Considerăm următorul bilanţ iniţial:

Bilanţ iniţial întocmit la data de .......

(RON)

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire element(post) Suma Nr.

crt.

Denumire element (post) Suma

1. Utilaje 10000 1. Capital social 18100

2. Materii prime 2000 2. Rezerve 1000

3. Produse finite 1500 3. Furnizori 1800

4. Clienţi 2400 4. Credite bancare pe

termen scurt

8000

5. Conturi la bănci în lei 12000

6. Casa în lei 1000

TOTAL ACTIV 28900 TOTAL PASIV 28900

31

Page 32: Suport Curs Bconta Lazar

Consemnarea articolelor contabile în

Registrul Jurnal(deschiderea conturilor):

% = 891

2131

„Echipamente tehnologice-utilaje”

301

„Materii prime”

345

„Produse finite”

411

„ Clienţi”

5121

„Conturi la bănci în lei”

5311

„Casa în lei”

Se înregistrează deschiderea conturilor de activ.

D

10000

2000

15000

2400

12000

1000

28900

C

28900

18100

1000

1800

8000

891 = %

101

„Capital social”

106

„Rezerve”

401

„Furnizori”

5191

„Credite bancare pe termen

scurt”

Se înregistrează deschiderea conturilor

de pasiv.

32

Page 33: Suport Curs Bconta Lazar

Rezultatul analizei contabile a celor patru operaţiuni enunţate la modificările bilanţiere

(pg.16-21), se concretizează în patru articole contabile simple, formulate în registrul Jurnal

astfel:

Consemnarea articolelor contabile în

Registrul Jurnal:

D

1000

2000

8000

1000

C

1000

2000

8000

1000

5121 = 411

„Conturi la bănci în lei” „Clienţi”

Se înregistrează, conf.extrasului de cont,

primirea sumei de 1000lei, reprezentând parte din

creanţa asupra clienţilor.

301 = 401

„Materii prime” „Furnizori”

Se înregistrează, conf. Facturii nr.....din...,

achiziţionare de materii prime in valoare de 2000

RON.

5191 = 5121

„Credite bancare „Conturi la bănci în lei”

pe termen scurt”

Se înregistrează rambursarea creditului bancar pe

termen scurt, ajuns la scadenţă a carui valoare este

de 8000 RON.

106 = 101

„Rezerve” „Capital social”

Se înregistrează încorporarea rezervelor în sumă de

1000 RON, la capital.

Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul

căruia fiecare cont este delimitat printr-o denumire şi simbol cifric fiind încadrat într-o clasă

şi grupă. În simbolizarea conturilor se aplică sistemul de numeraţie zecimal.

În planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:

Clasa 1 - Conturi de capitaluri

Clasa 2 - Conturi de imobilizări

33

Page 34: Suport Curs Bconta Lazar

Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

Clasa 4 - Conturi de terţi

Clasa 5 - Conturi de trezorerie

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli

Clasa 7 - Conturi de venituri

Clasa 8 - Conturi speciale

Clasa 9 - Conturi de gestiune

Conturi sintetice- conturi analitice

În contabilitate pentru reflectarea elementelor patrimoniale aparţinând unei

intreprinderi, în totalitatea lor şi, pe elemente componente, se folosesc doua tipuri de conturi :

conturi sintetice şi conturi analitice.

Conturile sintetice , simbolizate în Planul general de conturi al agenţilor economici, cu

3 cifre (conturi sintetice de gr.I) sau cu 4 cifre (conturi sintetice de gr.II), sunt utilizate pentru

reflectarea bunurilor economice, proceselor economice şi a surselor de finanţare a acestora,

grupate după caracteristici generale. Toate operaţiunile care fac obiectul înregistrărilor în

aceste conturi trebuie sa fie exprimate în etalon monetar.

Conturile analitice înregistrează elementele patrimoniale individualizate după

însuşirile specifice şi funcţioneză după aceleaşi reguli după care funcţionează şi conturile

sintetice din care provin.

În conturile analitice, elementele patrimoniale pot fi exprimate fie numai valoric(ca la

conturile sintetice)- bunurile economice nemateriale , procesele economice şi sursele de

finanţare , fie cantitativ - valoric – materii prime, materiale , imobilizări corporale.

Pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile şi obligaţiile

unitaţii patrimoniale faţă de fiecare client sau furnizor, şi se determină costul producţiei,separat

pentru fiecare secţie ,atelier sau fază de producţie.

Legăturile dintre conturile analitice şi conturile sintetice din care provin se stabilesc pe

baza următoarelor corelaţii:

1.Suma soldurilor iniţiale analitice = Soldul iniţial sintetic

2.Suma rulajelor debitoare analitice = Rulaj debitor sintetic

3.Suma rulajelor creditoare analitice = Rulaj creditor sintetic

4.Suma soldurilor finale analitice = Sold final sintetic

În practică, aceste corelaţii se stabilesc cu ajutorul balanţei de verificare analitice care

îndeplineşte şi funcţia de legătură între conturile analitice şi cele sintetice. Importanţa

34

Page 35: Suport Curs Bconta Lazar

corelaţiilor dintre conturile sintetice şi conturile analitice pe care se dezvoltă , se manifestă în

două direcţii:

- fiecare dintre cele 4 relaţii constituie o cheie de control asupra

exactităţii informaţiilor înregistrate în contabilitate;

- informaţiile din contabilitatea sintetică se obţin ca o însumare a

celor furnizate de contabilitatea analitică.

ex. fie contul sintetic 345 – produse finite,dezvoltat pe două conturi analitice :

345.01Produs finit A

345.02 Produs finit B

La data de 01.01.2005 contul sintetic are un sold initial debitor de 30000, desfăşurat pe

conturi analitice astfel:

345.01 - sold iniţial debitor 18000 reprezentând valoarea a 90 buc. produs A cu preţ

unitar 200 lei/buc;

345.02 – sold iniţial debitor 12000 reprezentâmd valoarea a 120 buc. produs B cu preţ

unitar 100 lei/ buc.

Fişa contului sintetic 345 „Produse finite”

Nr.

op.

Data Explicaţii Sume

D C Sold

1. 01.01. Si 30000 - 30000

2. 05.01. ieşiri - 11000 19000

3. 07.01. Intrări 6000 - 25000

4. 31.01 Sf. 25000

În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operaţiuni economice :

1) pe data de 05.01., se livrează unui client 20 buc. Produs finit A (4000) şi 70

buc. Produs finit B (7000) ,

2) pe data de 07.01., se recepţionează 10 buc. Produs finit A (2000) şi 40 buc.

Produs finit B (4000).

Situaţia în conturile sintetice se prezintă astfel:

(u.m buc.) Fişa contului analitic 345.01 „Produs finit A”

35

Page 36: Suport Curs Bconta Lazar

Nr.

op.

Data Explicaţii Cantităţi Valori

Intrări Ieşiri Stoc D C Sold

1. 01.01 Si 90 - 90 18000 - 18000

2. 05.01 ieşiri - 20 70 - 4000 14000

3. 07.01 intrări 10 - 80 2000 - 16000

(U.m. buc.) Fişa contului analitic 345.02 „Produs finit B”

Nr.

op.

Data Explicaţii Cantităţi Valori

Intrări Ieşiri Stoc D C Sold

1. 01.01 Si 120 - 120 12000 - 12000

2. 05.01 ieşiri - 70 50 - 7000 5000

3. 07.01 intrări 40 - 90 4000 - 9000

Suma soldurilor initiale debitoare analitice = sold iniţial debitor sintetic.

Balanţa de verificare analitică stabileşte şi verifică cele patru corelaţii care există între

contul sintetic şi conturile analitice pe care acesta se dezvoltă.

Balanţa de verificare analitică

Nr.

Crt.

Denumire

cont

analitic

Sold iniţial D Rulaje Sold final D

Cant. Val.

D C

Cant. Val.Cant. Val. Cant Val.

1. Produs A 90 18000 10 2000 20 4000 80 16000

2. Produs B 120 12000 40 4000 70 7000 90 9000

TOTAL 30000 6000 11000 25000

Ct. Sintetic

345 „produse finite”

30000 X 6000 X 11000 X 25000

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. care este deosebirea dintre cont şi bilanţ?

2. ce este sistemul conturilor?

3. care sunt funcţiile contului?

36

Page 37: Suport Curs Bconta Lazar

4. care este definiţia contului?

5. care sunt elementele ce formează structura contului?

6. ce este soldul contului, cum se stabileşte acesta şi de câte feluri poate fi?

7. care sunt formele contului?

8. ce se stabileşte prin regulile de funcţionare a conturilor?

9. enunţaţi regulile de funcţionare pentru conturile de activ şi pentru conturile de

pasiv.

10. ce sunt conturile monofuncţionale?

11. ce se înţelege prin dubla înregistrare?

12. care sunt etapele analizei contabile?

13. care este deosebirea între articol contabil şi formulă contabilă?

14. ce este înregistrarea cronologică şi în ce document se efectuează aceasta?

15. ce este înregistrarea sistematică?

2.3. Balanţa de verificare

CUVINTE CHEIE:

Balanţa de verificare sintetică

Balanţa de verificare analitică

Balanţa de verificare se prezintă ca un tablou enumerativ al tuturor conturilor din

Cartea Mare care furnizează informaţii cu privire la soldul iniţial , rulaj şi sold final, la data

întocmirii ei.

Balanţa de verificare asigură respectarea în contabilitate a echilibrului permanent impus

de dubla înregistrare, dând astfel, garanţia exactităţii înregistarărilor efectuate în conturi. Datele

balanţei de verificare stau la baza întocmirii bilantului. Cu ajutorul ei se centralizează întreaga

activitate economică a intreprinderii, reflectată distinct în conturi pe parcursul perioadei,oferind

conducerii informaţiile necesare sprijinirii procesului decizional.

Balanţa de verificare îndeplineşte următoarele funcţii:

1. funcţia de verificare a exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi , conferită

de existenţa egalităţii permanente dintre totalurile sale.Se poate spune că balanţa de verificare

funcţionează ca un instrument de reglare a înregistrărilor operaţiunilor economice şi financiare

37

Page 38: Suport Curs Bconta Lazar

în conturi. În condiţiile utilizării calculatorului, funcţia de control a balanţei de verificare este

prioritară în vederea stabilirii unor chei de control în programul informatic.

2. funcţia de realizare a concordanţei dintre conturile sintetice şi cele analitice,

înfăptuită prin verificarea corelaţiilor cu privire la soldul iniţial, rulaje , sold final dintre

conturile sintetice şi analiticele pe care se dezvoltă.

3. funcţia de legătură dintre cont şi bilanţ concretizată în fond că datele din bilanţ

reprezintă soldurile finale ale conturilor de activ şi pasiv preluate din balanţa de

verificare,grupate conform necesităţilor de întocmire a bilanţului.

Se poate spune că balanţa de verificare reprezintă puntea de legătură dintre conturile

analitice şi cele sintetice şi dintre activitatea din urmă şi , bilanţ.

4. funcţia de grupare şi centralizare a datelor înregistrate în conturi , balanţele de

verificare oferind astfel , informaţii de ansamblu asupra situaţiei elementelor patrimoniale.

5. funcţia de instrument de analiză a activităţii economice realizate prin

compararea pe fiecare cont în parte , pe grupe de conturi sau pe total a datelor de la începutul

perioadei de gestiune cu cele de la sfârşitul ei.

Clasificarea şi întocmirea balanţelor de verificare:

Balanţele de verificare se clasifică după urmatoarele criterii:

a)După felul conturilor pentru care se întocmesc , balanţele de verificare pot fi:

balanţe de verificare ale conturilor sintetice sau generale;

balanţe de verificare ale conturilor analitice sau secundare.

b)După numărul egalităţilor pe care le cuprind:

Balanţe de verificare cu o serie de egalităţi;cu două variante:

-balanţe de verificare pe sume: total sume debitoare = total sume creditoare

-balanţe de verificare pe solduri: totalul soldurilor finale debitoare = totalul

soldurilor finale creditoare;

38

Page 39: Suport Curs Bconta Lazar

Balanţe de verificare cu două serii de egalităţi (pe sume şi solduri

1. totalul sumelor debitoare=totalul sumelor creditoare

2. totalul soldurilor finale debitoare=totalul soldurilor finale creditoare

Balanţe de verificare cu trei serii de egalităţi – se prezintă în două variante:

-forma tabelară (balanţa de verificare pe rulaje)

-forma matricială (balanţa de verificare-şah) – permite stabilirea celor trei serii

de egalităţi între totalurile coloanelor perechi (solduri iniţiale, rulaje, solduri

finale) după principiul matriceal (la întretăierea rândurilor cu coloanele).

Balanţe de verificare cu patru serii de egalităţi (sume din lunile precedente,

rulaje ale lunii curente, de sume totale şi solduri finale).

c) După felul soldului pe care îl prezintă conturile (clasificarea este valabilă doar

pentru balanţele de verificare analitice), balanţele de verificare se clasifică în:

Balanţe de verificare analitice pentru conturile monofuncţionale şi,

Balanţe de verificare analitice pentru conturile bifuncţionale

–cu un singur etalon de evidenţă(bănesc);

-cu două etaloane de evidenţă(natural şi bănesc).

Balanţele de verificare se întocmesc, de regulă, la sfârşitul unei perioade de

gestiune, lună, trimestru sau an şi ori de câte ori se impune acest lucru, în scopul

verificării exactităţii înregistrărilor din conturi.

Pentru întocmirea balanţelor de verificare se procedează astfel:

- se trec operaţiile din Jurnal în Cartea-mare până la data la care

urmează să se întocmească balanţa de verificare;

- se totalizaează sumele în debitul şi creditul fiecărui cont deschis în

39

Page 40: Suport Curs Bconta Lazar

cartea-mare şi se stabileşte soldul acestora;

- se trec datele din conturile deschise în cartea-mare, în formularul

de balanţă de verificare;

- se adună coloanele balanţei, iar totalurile stabilite în cadrul fiecărei

perechi de coloane trebuie să fie egale între ele. De asemenea, totalul rulajelor stabilite în

cadrul balanţei de verificare trebuie să fie egal cu totalul rulajelor din registrul –Jurnal.

Pentru exemplificarea modului de întocmire a balanţei de verificare , se porneşte de la

un bilanţ iniţial şi se presupun câteva operaţiuni economice care au loc în cursul unei luni, la o

societate comercială (unitatea exemplificată nu este plătitoare de T.V.A.), operaţiuni care se

înregistrează în ordine cronologică şi sistematică.

Bilanţ iniţial întocmit la data de 1 ian.2007

(RON)

ACTIV PASIV

Nr.

crt.

Denumire element(post) Suma Nr.

crt.

Denumire element (post) Suma

1. Utilaje 20000 1. Capital social 25000

2. Materii prime 5000 2. Rezerve 2000

3. Produse finite 1500 3. Furnizori 5000

4. Mărfuri 2500 4. Credite bancare pe

termen scurt

11000

5. Conturi la bănci în lei 12000

6. Casa în lei 2000

TOTAL ACTIV 43000 TOTAL PASIV 43000

În cursul lunii ianuarie au loc următoarele operaţiuni economice:

1. Se achiziţionează un program informatic, de la furnizori în valoare de 2000lei;

2. se înregistrează statul de plată a salariilor cuvenite personalului întreprinderii în sumă

de 1500lei;

3. se achită din contul la bancă, factura funizorului programului informatic, valoarea

facturii este de 2000lei;

40

Page 41: Suport Curs Bconta Lazar

4. se acordă unui salariat al întreprinderii un avans spre decontare în sumă de 50lei, pentru

efectuarea unei deplasări.

5. la întoarcerea din deplasare, salariatul justifică suma de 30lei ca şi cheltuieli de

deplasare, diferenţa o depune în numerar la casierie.

6. se solicită şi se primeşte un credit bancar, în contul la bancă, suma de 20000lei , sumă

necesară unor investiţii.

7. se achiziţionează materii prime în valoare de 1000lei;

8. se rambursează creditul bancar pe termen scurt, ajuns la scadenţă.

9. se achită contravaloarea materiilor prime achiziţionate în valoare de 1000lei;

10. se capitalizează 50% din rezervele existente.

11. se inregistreaza inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri prin contul de rezultate

121.

Înregistrarea operaţiunilor economice în registrul-Jurnal (prezentate sub forma de

formule contabile):

D C

208 = 404

„Alte imobilizări „furnizori de imobilizări”

necorporale”

2000

1500

2000

50

2000

1500

2000

50

641 = 421

„Cheltuieli cu salariile „personal-salarii dat.”

personalului”

404 = 5121

„furnizori de imobilizări” „conturi la bănci în lei”

542 = 5311

„Avansuri de „Casa în lei”

trezorerie”

41

Page 42: Suport Curs Bconta Lazar

30

20

20000

1000

11000

1000

1000

1530

50

20000

1000

11000

1000

1000

1500

30

% = 542

625 „Avansuri de trezorerie”

„Cheltuieli cu deplasări”

5311

„Casa în lei”

5121 = 1621

„Conturi la bănci în lei” „Credite bancare pe

termen mediu şi lung”

301 = 401

„Materii prime” „Furnizori”

5191 = 5121

„Credite bc. pe termen „Conturi la bănci în lei”

scurt”

401 = 5121

„Furnizori” „Conturi la bănci în lei”

106 = 101

„Rezerve” „Capital social”

121 = %

„Profit si pierdere” 641

„Cheltuieli cu salariile personalului”

625

„Cheltuieli cu deplasari”

TOTAL 31 ianuarie 40130 40130

42

Page 43: Suport Curs Bconta Lazar

Din Jurnal, operaţiile respective, se reportează formulă cu formulă şi se grupează după

natura şi conţinutul lor economic în ordine sistematică, pe conturi distincte, în Cartea-mare,

unde sunt trecute şi sumele din bilanţ, ca solduri iniţiale.

Înregistrarea operaţiunilor în Registrul Cartea-Mare

D 101 C D 208 C

25000 SIC SID 0

RD 0 1000(106) RC RD 2000(404) 0 RC

TSD 0 0 TSC TSD 2000 0 TSC

SFC 26000 2000 SFD

D 106 C D 301 C

2000 SIC SID 5000

RD 1000(101) 0 RC RD 1000(401) 0 RC

TSD 1000 2000 TSC TSD 6000 0 TSC

SFC 1000 6000 SFD

D 1621 C D 345 C

0 SIC SID 1500

RD 20000(5121) RC RD 0 0 RC

TSD 20000 TSC TSD 1500 0 TSC

SFC 20000 1500 SFD

D 2131 C D 371

C

SID 20000 SID 2500

RD 0 0 RC RD 0 0 RC

TSD 0 0 TSC TSD 2500 0 TSC

20000 SFD 2500 SFD

43

Page 44: Suport Curs Bconta Lazar

D 401 C D 542 C

5000 SIC SID 0

RD 1000(5121) 1000(301) RC RD 50(5311) 50(625,5311) RC

TSD1000 6000 TSC TSD 50 50 TSC

SFC 5000 0 SFD

D 404 C D 625 C

SIC SID 0

RD 2000(5121) 2000(208) RC RD 30(542) 30(121) RC

TSD 2000 2000 TSC TSD 30 30 TSC

SFC 0 0 SFD

D 421 C D 641 C

0 SIC SID 0

RD 0 1500(641) RC RD 1500(421) 1500(121) RC

TSD 0 1500 TSC TSD 1500 1500 TSC

SFC 1500 0 SFD

D 5121 C D 5311

C

SID 12000 SID 2000

RD 2OOO( 5191) 2000(404)

1000(401)

11000(5191)

RD 20(542) 50(542) RC

14000 RC

TSD 32000 14000 TSC TSD 2020 50 TSC

18000 SFD 1970 SFD

5191

11000 SIC

RD11000(5121) RC

44

Page 45: Suport Curs Bconta Lazar

TSD11000 TSC

SFC 0

121

RD 1530(641,625) 0 RC

TSD 1530 0 TSC

1530 SFD

Balanţa de verificare (BLV. CU TREI SERII DE EGALITATI) întocmită la data

de 31 ian. 2007

Simb

cont

Denumire cont Solduri iniţiale Rulaje ale per.crt. Solduri finale

D C D C D C

101 Capital social 25000 1000 26000

106 Rezerve 2000 1000 1000

121 Profit si pierdere 1530 1530

1621 Credite bc.t.l. 0 20000 20000

208 Alte imob necorp 2000 2000

2131 Utilaje 20000 20000

301 Materii prime 5000 1000 6000

345 Produse finite 1500 1500

371 Mărfuri 2500 2500

401 Furnizori 5000 1000 1000 5000

404 Furnizori imob. 2000 2000 0

421 Pers-sal. Dat. 1500 1500

5121 Conturi la bc în

lei

12000 20000 14000 18000

5191 Credite bc.t.sc. 11000 11000 0

5311 Casa în lei 2000 20 50 1900

542 Avansuri de trez. 50 50

625 Chel. cu deplas. 30 30

641 Chelt.cu sal.pers 1500 1500

45

Page 46: Suport Curs Bconta Lazar

TOTAL 43000 43000 40130 40130 53500 53500

Egaliatea I Egalitatea II Egalitatea III

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

2. Ce este balanţa de verificare?

3. Enumeraţi funcţiile balanţei de verificare.

4. Cum se realizează cu ajutorul balanţei de verificare, funcţia de control a

exactităţii înregistrărilor efectuate în conturi?

5. care sunt criteriile de clasificare a balanţelor de verificare?

6. care sunt etapele metodologice de întocmire a balanţei de verificare?

7. care este egalitatea stabilită cu ajutorul balanţei de verificare pe solduri?

8. ce denumire mai are balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi?

9. sub ce formă se poate prezenta, din punct de vedere grafic, balanţa de verificare

cu trei serii de egalităţi?

10. cum se clasifică balanţele de verificare analitice?

11. care sunt deosebirile dintre balanţele de verificare ale conturilor sintetice şi

balanţele de verificare ale conturilor analitice?

III. CLASIFICAREA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

Clasificarea este acţiunea de împărţire, grupare şi ordonare a elementelor în funcţie de

anumite criterii.

A clasifica, conturile înseamnă a structura mulţimea conturilor în serii, grupe sau

subgrupe de conturi. La baza clasificării conturilor stau următoarele criterii:

după conţinutul economico-financiar, conturile se clasifică în:

-conturi bilanţiere;

-conturi de procese;

-conturi înafara bilanţului (conturi de ordine şi evidenţă);

conturi de gestiune.

După funcţia contabilă, conturile se împart în :

-conturi de activ;

-conturi de pasiv;

-conturi bifuncţionale.

46

Page 47: Suport Curs Bconta Lazar

În funcţie de sfera de cuprindere a conturilor,acestea pot fi:

-conturi sintetice;

-conturi analitice.

Schema de clasificare a conturilor este formalizată şi standardizată prin Planul general

de conturi.

Planul de Conturi General (anexa 1) reprezintă matricea întregului sistem de conturi în

cadrul căruia, fiecare cont este delimitat printr-o denumire, un simbol cifric şi este încadrat

într-o clasă şi o grupă în raport cu un anumit criteriu de clasificare.

Pentru simbolizarea conturilor se foloseşte sistemul zecimal de codificare. Potrivit

acestui sistem, conturile sun împărţite în clase, simbolizate cu o singură cifră, de la 1 la 9;

clasele sunt divizate la rândul lor în grupe, simbolizate cu 2 cifre, divizare urmată de conturile

sintetice de grad I (3 cifre) şi conturile sintetice de grad II(4 cifre).

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

P

P

P

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

AAA

A1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

AA

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

A

A

A

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

AAAAA

47

Page 48: Suport Curs Bconta Lazar

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

AAAA

A1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

PPPPBPPPP

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

AAA

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

ABA

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

PP

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

AP

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 Ajustari pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

P

P

P

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

48

Page 49: Suport Curs Bconta Lazar

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

49

Page 50: Suport Curs Bconta Lazar

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

50

Page 51: Suport Curs Bconta Lazar

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

51

Page 52: Suport Curs Bconta Lazar

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

52

Page 53: Suport Curs Bconta Lazar

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

53

Page 54: Suport Curs Bconta Lazar

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

54

Page 55: Suport Curs Bconta Lazar

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

55

Page 56: Suport Curs Bconta Lazar

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

1.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

56

Page 57: Suport Curs Bconta Lazar

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

1.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

57

Page 58: Suport Curs Bconta Lazar

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante

391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”

58

Page 59: Suport Curs Bconta Lazar

2.Conturi de procese

2.1. Conturi de cheltuieli

2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare

601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare

666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare

671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

2.2 Conturi de venituri

2.2.1. Conturi de venituri din exploatare

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”

2.2.2. Conturi de venituri financiare

766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”

2.2.3. Conturi de venituri extraordinare

771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”

3.Conturi în afara bilanţului

3.1. Conturi de ordine

- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

3.2. Conturi de evidenţă

- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”

4.Conturi de gestiune

4.1 Conturi de decontări interne

- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

59

Page 60: Suport Curs Bconta Lazar

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 4

60

Page 61: Suport Curs Bconta Lazar

1.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante

391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”

2.Conturi de procese

2.1. Conturi de cheltuieli

2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare

601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare

666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare

671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

2.2 Conturi de venituri

2.2.1. Conturi de venituri din exploatare

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”

2.2.2. Conturi de venituri financiare

766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”

2.2.3. Conturi de venituri extraordinare

771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”

3.Conturi în afara bilanţului

3.1. Conturi de ordine

- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

3.2. Conturi de evidenţă

- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”

61

Page 62: Suport Curs Bconta Lazar

4.Conturi de gestiune

4.1 Conturi de decontări interne

- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 4

62

Page 63: Suport Curs Bconta Lazar

1.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante

391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”

2.Conturi de procese

2.1. Conturi de cheltuieli

2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare

601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare

666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare

671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

2.2 Conturi de venituri

2.2.1. Conturi de venituri din exploatare

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”

2.2.2. Conturi de venituri financiare

766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”

2.2.3. Conturi de venituri extraordinare

771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”

3.Conturi în afara bilanţului

3.1. Conturi de ordine

- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

3.2. Conturi de evidenţă

- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”

63

Page 64: Suport Curs Bconta Lazar

4.Conturi de gestiune

4.1 Conturi de decontări interne

- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 4

64

Page 65: Suport Curs Bconta Lazar

1.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante

391 „Provizioane pentru deprecierea materiilor prime”393 „Provizioane pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”397 „Provizioane pentru deprecierea mărfurilor”491 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Provizioane pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”

P

P

P

P

P

P

P

2.Conturi de procese

2.1. Conturi de cheltuieli

2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare

601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

AAA

A

AA

2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare

666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

AA

A

2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare

671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

A

2.2 Conturi de venituri

2.2.1. Conturi de venituri din exploatare

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”

P

P

BP

P

2.2.2. Conturi de venituri financiare

766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”

PP

2.2.3. Conturi de venituri extraordinare

771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”

P

3.Conturi în afara bilanţului

3.1. Conturi de ordine

- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

-

-

3.2. Conturi de evidenţă

- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”

65

Page 66: Suport Curs Bconta Lazar

4.Conturi de gestiune

4.1 Conturi de decontări interne

- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.7.2.Conturi rectificative privind activele circulante

391 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime”393 „Ajustari pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”394 „Ajustari pentru deprecierea produselor”397 „Ajustari pentru deprecierea mărfurilor”491 „Ajustari pentru deprecierea creanţelor-clienţi”496 „Ajustari pentru deprecierea creanţelor-creditori diverşi”591 „Ajustari pentru deprecierea investiţiilor financiare la societăţile din cadrul grupului”

P

P

P

P

P

P

P

2.Conturi de procese

2.1. Conturi de cheltuieli

2.1.1. Conturi de cheltuieli de exploatare

601 „Cheltuieli cu materiile prime”607 „Cheltuieli privind mărfurile”611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”641 „Cheltuieli cu salariile personalului”658 „Alte cheltuieli de exploatare”681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”

AAA

A

AA

2.1.2. Conturi de cheltuieli financiare

666 „Cheltuieli privind dobânzile”667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”

AA

A

2.1.3. Conturi de cheltuieli extraordinare

671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”

A

66

Page 67: Suport Curs Bconta Lazar

2.2 Conturi de venituri

2.2.1. Conturi de venituri din exploatare

701 „Venituri din vânzarea produselor finite”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”711 „Variaţia stocurilor”722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale”781 „Venituri din provizioane pentru activitatea de exploatare”

P

P

BP

P

2.2.2. Conturi de venituri financiare

766 „Venituri din dobânzi”786 „Venituri financiare din provizioane”

PP

2.2.3. Conturi de venituri extraordinare

771 „Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi alte similare”

P

3.Conturi în afara bilanţului

3.1. Conturi de ordine

- 8031 „Imobilizări corporale luate cu chirie”8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare”8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

-

-

3.2. Conturi de evidenţă

- 801 „Angajamente acordate”802 „Angajamente primite”8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi în continuare”8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi pretinse”

4.Conturi de gestiune

4.1 Conturi de decontări interne

- 901 „Decontări interne privind cheltuielile”902 „Decontări interne privind producţia obţinută”903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

67

Page 68: Suport Curs Bconta Lazar

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

ClasaGrupa

Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

68

Page 69: Suport Curs Bconta Lazar

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

69

Page 70: Suport Curs Bconta Lazar

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

70

Page 71: Suport Curs Bconta Lazar

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia contabilă

0 1 2 3 41.Conturi de bilanţ

1.1. Conturi de capitaluri

1.1.1.Conturi de capitaluri proprii

101 „Capital social”104 „Prime legate de capital”105 „Rezerve din reevaluare”117 „Rezultatul reportat”121 „Rezultatul exerciţiului”

PPPBB

1.1.2. Conturi de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

151 „Provozioane pentru riscuri şi cheltuieli”

P

1.1.3. Conturi de datorii pe termen lung

161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”162 „Credite bancare pe ternen lung şi mediu”168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”

1.2. Conturi de active imobilizate

1.2.1 Conturi de imobilizări necorporale

201 „Cheltuieli de constituire”203 „Cheltuieli de dezvoltare”205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale şi alta drepturi şi valori similare”207 „Fond comercial”

1.2.2. Conturi de imobilizări corporale

211 „Terenuri”212 „Construcţii”

1.2.3. Conturi de imobilizări financiare

261 „Titluri de participare deţinute de filiale din cadru grupului”262 „Titluri de participare deţinute la societăţi dinafara grupului”267 „Creanţe imobilizate”

1.3. Conturi de stocuri

- 301 „Materii prime”302 „Materiale consumabile”331 „Produse în curs de execuţie”345 „Produse finite”371 „Mărfuri”

71

Page 72: Suport Curs Bconta Lazar

1.4. Conturi de terţi

1.4.1. Conturi de creanţe

411 „Clienţi”413 „Efecte de primit”445 „Subvenţii pentru investiţii”456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”461 „Debitori diverşi”

1.4.2. Conturi de datorii pe termen scurt

401 „Furnizori”403 „Efecte de plată”404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal salarii datorate”431 „Asigurări sociale”437 „Ajutor de şomaj”441 „Impozit pe profit”444 „Impozit pe salarii”462 „Creditori diverşi”

1.5. Conturi de trezorerie

1.5.1. Conturi de titluri de plasament

502 „Acţiuni proprii”503 „Acţiuni”506 „Obligaţiuni”

1.5.2. Conturi de disponibilităţi băneşti

511 „Valori de încasat”512 „Conturi curente la bănci”531 „Casa”

1.5.3. Conturi de credite bancare pe termen scurt

519 „Credite bancare pe termen scurt”518 „Dobânzi de plătit”

1.6. Conturi de regularizare

- 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”472 „Venituri înregistrate în avans”

1.7. Conturi rectificative

1.7.1. Conturi rectificative privind activele imobilizate

280 „Amortizări privind imobilizările necorporale”281 „Amortizări privind imobilizările corporale”296 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

Conturile de bilanţ evidenţiază elementele de activ şi pasiv reprezentate în bilanţ.

72

Page 73: Suport Curs Bconta Lazar

Conturile de capitaluri proprii au funcţia contabilă de pasiv,

se creditează la constituirea capitalurilor proprii prin aport în natură şi/sau în

bani a proprietarilor, prin capitalizarea rezultatelor,prin subvenţii de la buget,prin transformarea

obligaţiunilor în acţiuni.

Se debitează cu micşorarea capitalurilor proprii, prin rambursarea capitalului

către asociaţi, prin acoperirea pierderilor.

Soldul final creditor evidenţiază capitalurile proprii ca surse permanente de

finanţare a activelor.

Conturile de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli au funcţia contabilă de pasiv,

se creditează cu provizioanele constituite pe seama cheltuielilor,

se debitează cu reluarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului când provizionul

trebuie diminuat sau anulat,

soldul final creditor reprezintă provizioanele constituite ca sursă de finanţare

permanentă sau mai mare de un an.

Conturile de datorii pe termen lung au funcţia contabilă de pasiv,

se creditează cu datoriile create faţă de terţi,

se debitează la decontarea datoriilor,

soldul final creditor reprezintă datoriile în curs de decontare.

Conturile de active imobilizate au funcţia contabilă de activ,

se debitează cu cheltuielile „activate”, în cazul imobilizărilor necorporale,

intrările de bunuri imobile prin achiziţie, producţie proprie şi aport în natură, în cazul

imobilizărilor corporale şi cu valoarea titlurilor financiare achiziţionate sau investite în

capitalul altor întreprinderi, creanţele imobilizate, în cazul imobilizărilor financiare.

Se creditează cu valoarea cheltuielilor amortizate integral, în cazul

imobilizărilor necorporale, cu ieşirile de imobilizări prin scoatere din funcţiune sau cedare, în

cazul celorlalte imobilizări.

Soldul final debitor evidenţiază valoarea contabilă de intrare a activelor

imobilizate aflate în inventarul unităţii patrimoniale.

Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie au funcţia contabilă de activ

Se debitează cu valoarea stocurilor la intrarea în gestiune prin achiziţionare de la

furnizori, aportate în natură de către asociaţi, realizate din producţie proprie şi din alte surse,

Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune prin

consum, vânzare şi alte destinaţii,

73

Page 74: Suport Curs Bconta Lazar

Soldul final debitor reprezintă valoarea contabilă de intrare a bunurilor şi

serviciilor în stoc sau în sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

Conturile de creanţe pe termen scurt au funcţia contabilă de activ,

Se debitează cu valoarea creanţelor asupra terţilor privind bunurile vândute,

efectele comerciale primite, avansurile şi aconturile acordate, precum şi cele asupra acţionarilor

din operaţiuni privind capitalul subscris şi nevărsat,

Se creditează la decontarea creanţelor prin încasare şi anulare

Soldul final debitor reflectă creanţele unităţii asupra terţelor persoane.

Conturile de datorii pe termen scurt au funcţia contabilă de pasiv,

Se creditează cu datoriile create faţă de terţi,

Se debitează la decontarea datoriilor,

Soldul final creditor reprezintă datoriile în curs de decontare.

Conturile de trezorerie au funcţia contabilă de activ,

Se debitează cu intrările de titluri de plasament sau alte valori

financiare, cu depunerea la bancă a valorilor de încasat, cu dobânzile de încasat şi cu încasările

de sume băneşti,

Se creditează cu ieşirile de titluri de plasament, valori financiare, cu

decontarea valorilor şi dobânzilor de încasat şi plăţile de sume băneşti

Soldul final debitor evidenţiază titlurile de plasament, valorile de

încasat şi disponobilităţile băneşti aflate în inventarul unităţii patrimoniale.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. ce înţelegeţi prin clasificarea conturilor?

2. care sunt criteriile de clasificare a conturilor?

3. care sunt clasele de conturi din punct de vedre al conţinutului financiar?

4. ce grupe de conturi fac parte din clasa conturilor de bilanţ?

5. enumeraţi câteva conturi de capitaluri şi respectiv, de datorii.

6. în ce grupe, respectiv, subgrupe se împarte clasa conturilor de procese?

7. cum se clasifică conturile după funcţia contabilă?

8. ce este planul de conturi?

9. denumiţi clasele de conturi simbolizate în Planul General de Conturi şi precizaţi

în ce constă sistemul zecimal de simbolizare a conturilor.

10. care sunt subgrupele de conturi de active imobilizate?

74

Page 75: Suport Curs Bconta Lazar

IV DOCUMENTELE CONTABILE

CUVINTE CHEIE:

Document justificativ

Registre de contabilitate

Documente contabile de sinteză

Datele şi informaţiile proprii circuitului economic sunt consemnate în documentele

contabile. Formularele folosite ca documente contabile pot fi:

formulare tipizate- au conţinutul, forma şi formatul prestabilit şi

imprimat;

formulare netipizate- nu au conţinutul, forma şi formatul stabilite

utilizarea acestora este la latitudinea societăţilor.

În funcţie de modul de întocmire şi de rolul lor în cadrul sistemului informaţional-

decizional, documentele contabile pot fi:

documente justificative,

registre de contabilitate şi,

documente de sinteză şi raportare.

Documentele justificative reprezintă sursa de date pentru înregistrările din contabilitate,

registrele de contabilitate permit înregistrarea şi stocarea datelor cu ajutorul sistemului de

conturi, iar documentele de sinteză şi raportare centralizează şi transmit informaţiile.

Documentul justificativ reprezintă un act scris întocmit pentru consemnarea la origine

a operaţiunilor contabilizabile, care serveşte ca dovadă a înfăptuirii acestora. Documentele

justificative au în conţinut două categorii de elemente:

elemente comune tuturor documentelor: denumirea, numărul şi data

documentului, denumirea şi sediul unităţii, conţinutul operaţiuniii, menţionarea părţilor

care participă la efectuarea operaţiunii,datele cantitative şi valorice ş.a.;

elemente specifice (neobligatorii) diferă de la o categorie de documente

la alta şi au ca scop detalierea operaţiunii respective.

Verificarea documentelor constă în:

verificarea formei documentului justificativ are ca scop să constate dacă

s-a folosit formularul corespunzător operaţiei consemnate în document, dacă au fost

75

Page 76: Suport Curs Bconta Lazar

întocmite toate exemplarele, dacă s-au respectat normele de întocmire, dacă este

întocmit clar, citeţ, dacă conţine semnăturile corespunzătoare;

verificarea aritmetică urmăreşte eventualele erori de scriere a sumelor şi

de efectuare a calculelor;

verificarea de fond constă în verificarea respectării dispoziţiilor legale

privind realitatea, necesitatea, oportunitatea şi legalitatea operaţiilor consemnate în

documentele justificative;

verificarea realităţii, necesităţii şi oportunităţii;

verificarea legalităţii operaţiei are în vedere dacă operaţia economică s-

a efectuat cu respectarea dispoziţiilor şi actelor normative în vigoare.

Documentele justificative reprezintă sursa de date pentru înregistrările din

contabilitate, registrele de contabilitate permit înregistrarea şi stocarea datelor cu ajutorul

sistemului de conturi, iar documentele de sinteză şi raportare centralizează şi transmit

informaţiile.

Registrele de contabilitate

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate şi grupate în ordine

cronologică în registrele contabile.

Registrele de contabilitate reprezintă documente sub forma unor caiete, registre legate,

fişe, sau situaţii şi listări informatice cu ajutorul cărora se înregistrează cronologic şi sistematic

în contabilitate, operaţiunile economice şi financiare.Conform art.20 din Legea contabilităţii,

„registrele de contabilitate obligatorii sunt:

registrul-jurnal,

registrul-inventar şi,

registrul cartea mare”.

Registrul-jurnal şi registrul-inventar au regim de înregistrare la organele fiscale, unde se

depun numerotate, şnuruite şi parafate, reprezentând probă în litigii.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu, folosit pentru înregistrarea

operaţiunilor economico-financiare în ordine cronologică. Registrul-jurnal are un caracter unic

pentru toţi agenţii economici şi se poate prezenta în două forme:

76

Page 77: Suport Curs Bconta Lazar

Registre auxiliare sau analitice - se diferenţiază în raport de genul de operaţii

înregistrate şi cuprind: jurnalul aprovizionărilor, jurnalul de încasări şi plăţi şi

jurnalul pentru operaţii diverse;

Registre generale – sunt destinate redării înregistrării sintetice pe baza

registrelor auxiliare şi se prezintă sub forma unor centralizatoare.

REGISTRUL JURNAL nr.1

Unitatea .......luna.......... pag....

Nr.înreg.

Data înreg.

Documentul Explicaţia Simbol cont

Sumele

Felul Nr. Data D C D C 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101 12.III factura 48 10.III Furnizo

rul „Star” S.R.L.

301 4426

401 100 19

119

2 14.III factura 106 13.III Furnizo rul

„Martin”S.A.

3021 4426

401 50 9,5

59,5

Registrul cartea mare este folosit pentru înregistrarea şi gruparea operaţiilor economice

şi financiare în raport de natura lor, iar în cadrul fiecărei în ordine cronologică.Cele mai

utilizate forme sub care se prezintă sunt fişele de cont:

Fişe de cont pentru operaţii diverse, utilizate pentru evidenţa analitică a

furnizorilor, clienţilor, a creditorilor etc.

Fişa de cont

Contul...

Simbol cont Pag.

Număr

din

jurnal

Data

înreg.

Documentul Explicaţii Simbol cont

corespondent

Rulaje Sold D/ C

Fel Nr. Debit Credit

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

77

Page 78: Suport Curs Bconta Lazar

Fişe de cont pentru valori materiale, folosite pentru evidenţa analitică a

valorilor materiale ( materii prime, materiale, produse, mărfuri etc.)

Fişa de cont pentru valori materiale

Unitate de

măsură Cod Magazia

Preţ unitar Simbol cont

Data Document Cantitate Valoare

Felul Nr. Intrată Ieşită Stoc Debit Credit Sold

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Registrul-inventar , cuprinde două părţi: listele de inventariere şi

recapitulaţia inventarului.În cadrul recapitulaţiei, datele prelucrate din listele de

inventariere sunt grupate pe structuri patrimoniale de activ şi cele de datorii. Modelul

registrului-inventar se prezintă astfel:

Nr.crt.

Recapitulaţia elementelor

inventariate

Valoarea

Diferenţe de evaluare

(de înregistrat)

Contabilă

(cost istoric)

Inventar

(actuală)

Valoare Cauze

diferenţe

1 2 3 4 5 6

Documentele contabile de sinteză

Cunoscute sub denumirea de situaţii financiare, documentele contabile de

sinteză permit prezentarea sub formă de indicatori economico-financiari a situaţiei

patrimoniului şi a rezultatelor obţinute ca urmare a centralizării datelor înregistrate cu

ajutorul sistemului de conturi.

Documentele de sinteză şi raportare se compun din: bilanţul contabil, contul de

rezultate, note explicative şi situaţia fluxurilor de trezorerie.

78

Page 79: Suport Curs Bconta Lazar

Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar sunt structurate astfel:

Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;

Inventarierea generală a patrimoniului;

Contabilitatea operaţiilor de regularizare privind: diferenţele de inventar,

amortizările, ajustarile pentru deprecieri, provizioanele pentru riscuri şi

cheltuieli, delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;

Stabilirea balanţei conurilor după inventariere;

Determinarea rezultatului exerciţiului;

Distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;

Redactarea bilanţului contabil.

Regimul juridic al documentelor în formă electronică ce conţin

date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri sau

servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau

chitanţe în formă electronică este reglementat de Legea 260/19.07.2007,

aplicabila de la 1 ian 2008.

Conform acestei legi, facturile, bonurile fiscale şi chitanţele în formă

electronică constituie documente justificative în înţelesul Legii contabilităţii.

Factură în formă electronică este documentul în formă electronică ce caracterizează

în mod unic şi neechivoc schimbul sau vânzarea de bunuri sau servicii, semnat cu semnătură

electronică şi purtând marca temporală, care conţine datele cuprinse în formularul facturii şi

care este înregistrat pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor;

Pachet de facturi în formă electronică desemneaza două sau mai multe facturi în

formă electronică, emise la momente de timp diferite şi transmise către acelaşi beneficiar la

acelaşi moment de timp, iar lotul de facturi în formă electronică – două sau mai multe

facturi în formă electronică, emise la momente de timp diferite şi transmise către beneficiari

diferiţi la acelaşi moment de timp;

Bonul fiscal în formă electronică si chitanţa în formă electronică sunt documente

financiar-fiscale care întrunesc toate condiţiile impuse de prevederile legale în materie

referitoare la conţinut, emise de echipamentele electronice de marcat, care conţin date

înregistrate pe medii compatibile cu prelucrarea automată a datelor, semnate cu semnătură

electronică şi purtând marca temporală.

Persoana fizică sau juridică ce emite facturi, denumită emitent, poate să opteze pentru

emiterea facturilor în formă electronică, sau pe suport de hârtie.

79

Page 80: Suport Curs Bconta Lazar

Emitentul este obligat să ţină evidenţa facturilor electronice emise într-un registru

electronic de evidenţă a facturilor în formă electronică şi să menţioneze existenţa unui

exemplar pe suport de hârtie, dacă este cazul.

In situatia in care se impune anularea facturilor, emitentul facturii în formă

electronică şi beneficiarul acesteia încheie un act juridic prin care se specifică anularea de

comun acord a facturii sau a facturilor respective şi care conţine:

a) seria şi numărul fiecărei facturi anulate;

b) data emiterii fiecărei facturi anulate;

c) data transmiterii fiecărei facturi anulate;

d) data anulării;

e) semnătura olografă a părţilor şi ştampila, unde este cazul.

Actul juridic se întocmeşte în 3 exemplare, din care un exemplar rămâne emitentului,

unul beneficiarului, iar al treilea este păstrat de către persoana abilitată să opereze anularea

facturii electronice. Atât emitentul, cât şi beneficiarul operează modificarea în documentele

care au avut la bază facturile respective, precum şi în Registrul electronic de evidenţă a

facturilor în formă electronică.

Emitentul facturii în formă electronică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să utilizeze un sistem informatic omologat de Autoritatea Naţională pentru

Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei

b) să dispună de mijloace tehnice şi umane corespunzătoare pentru garantarea

securităţii, fiabilităţii şi continuităţii serviciilor de prelucrare a datelor în formă electronică;

c) să folosească personal cu cunoştinţe de specialitate în domeniul tehnologiei

semnăturii electronice şi o practică suficientă în ceea ce priveşte procedurile de securitate

corespunzătoare;

d) să fie în măsură a gestiona şi arhiva toate informaţiile privind fiecare factură în formă

electronică emisă, pe perioada de timp stabilită prin normele legale în vigoare;

e) să utilizeze sisteme omologate pentru arhivarea de facturi în formă electronică în

conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă

electronică. Pe durata arhivării, persoanele care au responsabilitatea arhivării vor lua măsuri ca

orice factură în formă electronică să poată fi accesată numai de către emitent, beneficiar sau

organele abilitate prin lege. Termenul de arhivare al bonurilor fiscale şi bonurilor

emise de casele de marcat şi de către bancomatele bancare, în formă

electronică, va fi acelaşi cu cel prevăzut pentru cele emise pe suport de

hartie.

80

Page 81: Suport Curs Bconta Lazar

ÎNTREBĂRI DE CONTROL:

1. cum definiţi documentele justificative?

2. care sunt elementele comune din cuprinsul unui document justificativ?

3. ce sunt elementele specifice?

4. care sunt lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar?

5. care sunt documentele contabile de sinteză?

6. ce este pachetul de facturi in forma electronica?

81

Page 82: Suport Curs Bconta Lazar

APLICATII

1.Să se modeleze patrimoniul firmei STAR S.R.L.cu ajutorul bilanţului iniţial

cunoscând următoarele2:

- firma are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea, prin magazine

proprii de desfacere, a produselor de panificaţie;

- capitalul social subscris este vărsat în proporţie de 80%;

- firma se află în al treilea an de activitate şi şi-a propus amortizarea

cheltuielilor de constituire în 4 ani folosind metoda de amortizare

liniară(repartizarea uniforma pe cei 4 ani);

- activele circulante reprezintă, ca valoare, 60% din total activ, din care

elementele de stoc ocupă 40%;

- capitalul permanent este cu 15000 lei mai mare decât capitalul propriu;

- datoriile comerciale au o valoare totală de 13000 lei;

- imobilizările corporale sun amortizate în proporţie de 30%.

2.Să se înregistreze deschiderea conturilor de activ şi a conturilor de pasiv la începutul

exerciţiului financiar utilizand contul 891 „bilant de deschidere”.

3.Se înregistrează aportarea diferenţei de capital astfel:60% reprezintă aport în bani

depuşi în contul la bancă, 40% reprezintă aport în natură (materii prime şi

combustibili).

4.Se achiziţionează, conf. Facturii, un utilaj la un preţ de cumpărare de 9500 lei care

necesită probe tehnologice. Cheltuielile privind probele tehnologice sunt facturate de

firma producătoare şi sunt în sumă de 500 lei, T.V.A.19%.

5.Pentru stingerea obigaţiei faţă de furnizorul de la op.4, se emite un bilet la ordin,

acceptat de furnizor, scadent peste 10 zile.

6.Se achiziţionează, conf. Facturii, materii prime, valoarea facturii este de 5950lei.

7.Se primeşte cu titlu gratuit un mijloc de transport, conf. Procesului verbal de predare-

primire, evaluat la 8000lei (să se precizeze în baza cărei valori se stabileşte valoarea

contabilă).

8.Din materiile prime existente în stoc, 40% se dau în consum conf. Bonului de

consum.

2 Structura elementelor patrimoniale, cat si valoarea atribuita acestor elemente se stabilesc de catre fiecare student, cu respectarea conditiilor impuse de textul problemei.

82

Page 83: Suport Curs Bconta Lazar

9.Conf. Centralizatorului bonurilor de consum, se înregistrează consum de materiale

auxiliare, în valoare de 1000lei.

10.Se înregistrează achitarea biletului la ordin scadent, emis la op.5, conf. Extrasului de

cont.

11.Se recepţionează produse finite în valoare de 7000lei, conf. Bonului de predare.(să

se precizeze ce reprezintă val. de 7000.)

12.Din produsele finite recepţionate, 70% se livrează unui client la un preţ de livrare de

6000lei, T.V.A.19%,conf. Avizului de expediţie, restul, 30% se transferă în magazinul

propriu de desfacere, conf. Bonului de transfer.

13.Conf. contractului încheiat cu furnizorul de ambalaje, se achită acestuia un avans de

20% din valoarea ambalajelor (1500) care urmează a fi livrate peste 10 zile, conf.

Ordinului de plată şi a Extrasului de cont.

14.Se întocmeşte şi se trimite factura pentru produsele finite livrate, nu există diferenţe

faţă de Avizul de expediţie.

15.Se înregistrează, conf. Extrasului de cont, primirea contravalorii produselor finite

vândute.

16.Se acordă din casieria unităţii, conf. Dispoziţiei de plată, un avans spre decontare

unui salariat în sumă de 50lei în vederea efectuării unei deplasări.

17.La întoarcerea din delegaţie, salariatul decontează avansul primit, conf. Ordinului de

deplasare şi a Decontului de cheltuieli astfel:

-cheltuieli de deplasare (diurna legală+transportul) 35lei;

-avans nefolosit 15lei.

18.Peste 10 zile, salariatul depune în casieria unităţii, conf. Dispoziţiei de

încasare,diferenţa de avans (15lei).

19.Conf. Listei de avans chenzinal, se înregistrează plata din casierie a avansului pe

luna aprilie, în sumă de 5000lei.

20.Se înregistrează statul de plată al salariilor în sumă de 12000lei.

21.Conf. Statului de salarii se înregistrează următoarele reţineri din salarii:

o avans chenzinal 5000

o impozit pe salarii 3000

o contribuţia personalului la pensia suplimentară 5%

o contribuţia personalului la ajutorul de şomaj 1%

22.Se înregistrează contribuţia la asigurările sociale datorate de unitate 30%.

83

Page 84: Suport Curs Bconta Lazar

23.Se înregistrează salariile colaboratorilor astfel: salarii brute 4200lei, impozit

datorat 16%

24.Se ridică din contul la bancă şi se depune în casieria unităţii, conf. Extr.de cont şi

a Registrului de casă, numerar necesar achitării salariilor angajaţilor şi a

colaboratorilor.

25.Conf. semnăturilor de primire, se înregistrează achitarea salariilor angajaţilor şi

achitarea salariilor colaboratorilor.

26.Din totalul salariilor de achitat, 400lei reprezintă salarii neridicate la termen.

27.La inventarierea magaziei de materii prime se constată conf. Listei de inv.,

lipsuri imputabile în valoare de 500-valoare de înregistrare, valoarea de imputare

650 lei care impută gestionarului.

28.Se contractează un credit bancar pe termen scurt în sumă de 10000lei şi se

primeşte în contul la bancă, conf. Extr.de cont.

29.Se înregistrează amortizarea lunară a imobilizărilor corporale 1000lei.

30.Se înregistrează factura EON pentru consumul de energie electrică,

val.fact.595lei.

31.Se înregistrează consumul de apă în valoare de 400lei, facturat de RAJAC.

32.Se înregistrează reparaţiile efectuate de o firmă specializată, facturate la val. de

238lei.

33.Se primeşte şi se înregistrează factura pentru serviciile telefonice.Valoarea

serviciilor telefonice este de 300lei.

34.Se înregistrează comisioanele bancare în val. de 100lei şi se achită din contul la

bancă, conf. Extrasului de cont.

35.Se achită facturile pentru consumul de apă, de energie precum şi factura

telefonică.

36.Se scoate din funcţiune un utilaj, conf. P.V.de scoatere din funcţiune, valoarea

contabilă 8000lei, amortizarea calculată şi înregistrată 5000lei.

37.Utilajul se vinde la un preţ negociat de 4000lei, T.V.A.19%, conf. Facturii.

38.Se achiziţionează un program informatic conf. Facturii la un cost de achiziţie de

2000lei, T.V.A.19%.

39.Se achită factura de la op.38 înainte de scadenţă, conf.Extrasului de cont,

unitatea beneficiind de un scont de 1% din valoarea facturii.

40.În patrimoniul unităţii se află un utilaj cu o valoare de intrare de 10000lei, durata

normală de funcţionare 8 ani.Să se determine amortizarea corespunzătoare celui de-

84

Page 85: Suport Curs Bconta Lazar

al treilea an de funcţionare utilizând pentru calculul amortizării metodele de calcul

cunoscute.

41.Se înregistrează rambursarea unui credit bancar pe termen lung ajuns la scadenţă

în sumă de 15000lei.

42.Se încasează în contul de la bancă suma de 12500lei reprezentând chiria pentru

spaţiul închiriat unei firme, conf. Contractului de închiriere.Suma reprezintă chiria

pentru 10 luni.

43.Se înregistrează chiria corespunzătoare lunii în curs.

44.Se înregistrează dobânda corespunzătoare creditului bancar pe termen scurt,

aferentă lunii în curs în sumă de 250lei.

45.Se înregistrează plata dobânzii datorate, conf. Extrasului de cont.

46.În vederea obţinerii unui împrumut pe bază de obligaţiuni în sumă de 10000lei,

se subscriu 1000 de obligaţiuni la o valoare nominală de 10lei/obligaţiune.Valoarea

împrumutului s-a încasat în contul la bancă, conf. Extrasului de cont.

47.Se înregistrează dobânda datorată pentru împrumutul obligatar în sumă de

1500lei.

48.Se plăteşte cu ordin de plată dobânda datorată.

49.Conf. P.V. al A.G.A. s-a hotărât plata dividendelor aferente anului 2003 şi în

acest sens s-a ridicat din contul la bancă suma de 4000lei

50.La aceeaşi dată se înregistrează, conf. Registrului de casă, plata către acţionari a

dividendelor.

51.Se închid conturile de T.V.A şi se stabileşte T.V.A. de plată sau de recuperat.

52.Se închid conturile de cheltuieli şi conturile de venituri.

85

Page 86: Suport Curs Bconta Lazar

86