Supliment Osteo Artrologie

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

OSTEOARTROLOGIE2010 - 2011

CUPRINS

� Vitamina D ]i osteoporoza 4

� Hernia de disc lombar/: clasificare

]i investiga[ii paraclinice 6

� C`nd ]i cum trat/m osteoporoza? 8

� Vitamina D din Ulei din ficat de cod 10

� Osteoporoza masculin/ 11

� Sarcina ]i poliartrita reumatoid/ 12

� Afec[iuni reumatismale degenerative -

gonartroza 13

� Eficacitatea Wobenzym în maladiile

reumatice 14

� Reumatismul degenerativ 16

� Reumatismul poate fi \nvins cu ajutorul

plantelor 17

� Tratamentul complex al artritei

articula[iei temporomandibulare 18

� Obezitatea ]i boala artrozic/, rela[ii

complexe 19

� Boala regilor - Guta 20

� Spondilita anchilozant/ ]i alte

spondilartropatii - prezentare ]i

tratament fizicalkinetic 21

� Durerea de spate - rezolvare în 4 pa]i! 22

SPITALE }I UNIT?{I PRIVATE CARE OFER?

SERVICII DE OSTEOARTROLOGIE 23

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775

TTiippaarr::Vizual 2003

EDITOR

MMEEDDIICCAALLMarketMarket

SSuupplliimmeenntt

EEddiittuurraa

OSTEOARTROLOGIE2010 - 2011

4 Supliment Medical Market - OSTEOARTROLOGIE

ARTICOLE DE SPECIALITATE

Vitamina D este o substanþã despre care se vor-beºte mult ºi care continuã sã ocupe un loc impor-tant în discuþiile care au loc atât în lumea medicalã

cât ºi printre bolnavi. De la început ar trebui poate sãremarcãm cã denumirea acesteia ca vitaminã nu estepotrivitã, pentru cã, prin definiþie, vitaminele sunt sub-stanþe pe care organismul nu le poate „fabrica” singur încantitate suficientã ºi trebuie sã ºi le ia din alimente. Or,sursa principalã a acestei substanþe este formarea sa înpiele dintr-un compus înrudit cu colesterolul, sub acþiu-nea razelor solare, cea alimentarã fiind secundarã. Maimult, cea din urmã este aproape nesemnificativã, pentrucã alimentaþia omului modern este deficitarã (ºi) subacest aspect ºi poate aduce, în cel mai bun caz, numaiun sfert din necesarul zilnic. Alimentele bogate în vviittaammii--nnaa DD - peºtele gras, uleiul de peºte, gãlbenuºul de ou sau

ficatul - nu fac parte din regimul alimentar al majoritãþiioamenilor, pentru cã unii nu ºi le pot permite, iar alþii pen-tru cã le evitã, de exemplu odatã cu eliminarea grãsimilordin dietele restrictive utilizate de obezi sau cei care su-ferã de hipercolesterolemie. Sursa alimentarã este ne-practicã, pentru cã, dacã ar urma sã fie unica, atunci,pentru a-ºi acoperi nevoile zilnice, o persoanã artrebui sã consume zilnic 25 de conserve de ton,90 de ouã sau 7,5 litri de lapte integral.

VViittaammiinnaa DD este esenþialã pentru sãnãtateaomului nu numai în ceea ce priveºte oasele, darºi pentru muºchi, echilibrul glandelor endocrineºi funcþionarea sistemului nervos ºi chiar comba-terea inflamaþiei. Principalul sãu rol este asigu-rarea creºterii ºi menþinerea integritãþii oaselor,ceea ce se realizeazã în principal prin favorizareaabsorbþiei de calciu ºi a acumulãrii acestuia înmineralul osos, care este un fosfat complex decalciu. În lipsa vviittaammiinneeii DD copii suferã de ra-hitism, iar adulþii, de o boalã osoasã înruditã,care este osteomalacia, ambele fiind, în ultimãinstanþã, caracterizate prin mineralizarea defici-tarã a þesutului osos. Dar osteoporoza?

Osteoporoza este o boalã diferitã, pentru cã în cazulacesteia þesutul osos este normal mineralizat, dar înacelaºi timp scãzut cantitativ („os mai puþin, dar normalmineralizat”). La prima vedere, vviittaammiinnaa DD nu ar aveanicio legãturã cu osteoporoza, dar lucrurile nu stau chiaraºa, pentru cã persoanele care suferã de aceastã boalãºi îºi fractureazã oasele cu uºurinþã (vertebre, ºold, ante-braþ, coaste ºi altele), cu consecinþe grave pentru sãnã-tatea ºi chiar viaþa lor, de obicei femei dupã menopauzãsau oameni mai vârstnici de ambele sexe, suferã de olipsã „ascunsã” de vviittaammiinnãã DD, care nu atinge pragulnecesar pentru a realiza de exemplu osteomalacia.Aceastã tulburare însã poate fi pusã în evidenþã prinanalize de laborator ºi este prezentã la peste 85% din-tre cei care suferã de osteoporozã ºi chiar peste 90%dintre cei care au suferit fracturi din cauza acestei boli.Concluzia este la îndemânã: nivelul optim de vviittaammiinnãã DDtrebuie asigurat atât la persoane normale, cât ºi, maiales, la cele care suferã de osteoporozã. Dar cum?

Mai mult de jumãtate din populaþia normalã a glo-bului prezintã niveluri inadecvate de vitaminã D, dincauza alimentãrii deficitare cu aceastã substanþã, darmai ales pentru cã aceºti oameni nu se expun suficientla soare. Situaþia din urmã diferã de la o regiune la alta.Toate acestea fac dificilã obþinerea din surse naturale acantitãþii de 400-600 unitãþi/zi de vitamina D, absolutnecesare menþinerii sãnãtãþii. Existã însã câteva soluþii:promovarea expunerii la soare, adãugarea vitaminei Dîn alimentele obiºnuite sau utilizarea unor suplimentenutritive care pot fi obþinute fãrã prescripþie.

Vitamina D ]i osteoporoza

Prof. dr. Hora[iu D. Bolo]iuPre]edinte OSART

6


Supliment Medical Market - OSTEOARTROLOGIE

FFaazzaa II este faza de instabilitate discalã, cuuºoarã laxitate a nucleului pulpos înspre inelul fi-bros, determinand dureri lombare cronice intermi-tente, de tip postural. De cele mai multe ori, la în-cetarea efortului ºi la repaus, aceste dureri dispar,pentru a reapãrea în condiþii de solicitare a segmen-tului lombar.

FFaazzaa aa IIII--aa este faza de leziune discalã, cu ru-perea inelului fibros ºi cu protruzia posterocentralãa nucleului pulpos, determinând un lumbago acutsau subacut de tip discogen, a cãrui manifestareclinicã se prezintã prin debut brusc, cu dureri lom-bosacrate uni- sau bilateral, având caracter meca-nic, iar durerea nu coboarã pe membrele inferioareori dacã o face nu trece de genunchi.

FFaazzaa aa IIIIII--aa se mai numeºte ºi faza radicularã,când apare protruzia posterolateralã a discului her-niat, care va intercepta în calea sa o rãdãcinã ner-voasã. Din acest motiv, simptomatologia va apãreaunilateral. Aceastã fazã evolueazã în trei stadii.

SSttaaddiiuull 11 -- iirriittaattiivv, când discul herniat ajunge larãdãcinã, pe care doar o atinge, fãrã a o comprimasau leza în vreun fel. În acest stadiu, bolnavii acuzãdurere pe traiectul rãdãcinii, dar fãrã sã aparã sem-ne neurologice.

SSttaaddiiuull 22 -- ccoommpprreessiivv, când materialul herniatajunge la rãdãcina nervoasã, pe care, deºi nu o le-zeazã, o comprimã. La simptomatologia deja men-þionatã se adaugã paresteziile pe traiectul durerii,iar la examenul obiectiv vor apãrea hipoesteziile petraiectul unei rãdãcini, diminuãrile sau dispariþiileunor reflexe osteotendinoase, precum reflexul rotu-lian sau reflexul achilian.

SSttaaddiiuull 33 -- îînnttrreerruuppeerree, în care se manifestã, pelângã semnele ºi simptomele prezente în stadiul 1 ºi2, ºi semnele rezultate din secþionarea unor axonidin rãdãcinã sau a întregii rãdãcini, prin conflictul cudiscul herniat. Pareza, respectiv paralizia care se in-staleazã, se obiectiveazã prin prezenþa deficituluimotor în neuromiotomul respectiv.

FFaazzaa aa IIVV--aa este faza modificãrilor de tip degen-erativ, cu apariþia discartrozei ºi a artrozei interapo-fizare, dupã vârsta de 40 de ani. Odatã cu înainta-rea în vârstã, nucleul pulpos îºi pierde imbibiþia nor-malã cu apã, se ratatineazã ºi devine friabil. În ace-laºi timp, inelul fibros suferã ºi el modificãri impor-tante în urma repetatelor solicitãri mecanice la carea fost supus. Acestei faze i se potriveºte mai binetermenul generic de discopatie lombarã, ºi aceastadatoritã multiplelor sale forme de manifestare. În

Hernia de disc lombar/:clasificare ]i investiga[ii paraclinice

Dr. Georgiana TacheMedic primar recuperaremedical/}ef lucr/ri, Universitatea deMedicin/ ]i Farmacie "Carol Davila", Bucure]ti

��Suferin[ele coloanei lombaresunt reprezentate de un grup de

afec[iuni cu caracteristici clinice carei-au permis lui De Seze, cu mai mul[iani \n urm/, s/ alc/tuiasc/ o clasifi-care pe faze ]i stadii a herniei dedisc lombare, clasificare care este]i ast/zi de un mare interes clinic.

7


2010 - 2011

aceastã fazã vom putea întâlni urmãtoarele aspecteclinice: ffããrrãã aaccuuzzee ssuubbiieeccttiivvee, în care 60-70% dintresubiecþi sunt purtãtorii unei discopatii lombare defaza IV asimptomatice, lloommbbaallggiiaa ccrroonniiccãã, cu nodulide miogelozã ºi puncte trigger paralombare ºi para-sacrate, a cãror activare are un net caracter psihoe-moþional ºi meteorotrop, lluummbbaaggoo aaccuutt, apãrut dupãvârsta de 40 de ani, care este lumbago de tip mus-culoligamentar, cu pseudosciaticã (durere difuzã înmembrul inferior, fãrã caracter dermatomal). Simp-tomatologia apare de obicei brusc, dupã un efortfizic cu ridicare de greutãþi, fiind însoþitã de limitareamobilitãþii coloanei lombare, în special pe miºcareade lateralitate, care este intens dureroasã, sscciiaattiiccãã,,prin prinderea rãdãcinii în procesul degenerativ dela nivelul foramenului. Este aºa-numita ”sscciiaattiiccãã aavvâârrssttnniiccuulluuii“, cu semnul Lasscgue negativ, sstteennoozzããddee ccaannaall vveerrtteebbrraall, mult mai puþin diagnosticatã; sepoate manifesta polimorf, de la simpla lombalgie cuscialalgie, pânã la sindromul de coadã de cal.

Investiga]ii paraclinice

EExxaammeennuull rraaddiioollooggiicc sau rraaddiiooggrraaffiiaa ssttaannddaarrddde coloanã lombarã nu furnizeazã niciun semn di-rect de hernie de disc. Semnele indirecte clasicesunt descrise de triada Barr: rectitudinea coloa-nei lombare, scolioza lombarã, pensareaspaþiului discal. Mai multe date privindsediul herniei ºi dimensiunea eisunt oferite de mmiieellooggrraaffiiaa ccuussuubbssttaannþþãã ddee ccoonnttrraasstt. A-ceasta se efectueazã prin in-troducerea în canalul vertebrala unor substanþe hidrosolubilepe baza de iod, care vor opacifiaconturul canalului. Vom putea obser-va cum substanþa de contrast seopreºte la nivelul la care discul prolabeazãîn canal în cazul unei hernii masive sau cumaceasta ocoleºte nodulul herniar când hernia estemai micã.

Discul intervertebral afectat poate fi investigat ºidirect, prin injectarea chiar în el a substanþei decontrast. Acest tip de investigaþie, mult mai pre-tenþioasã, poartã numele de ddiissccooggrraaffiiee.

TToommooggrraaffiiaa ccoommppuutteerriizzaattãã poate, de ase-menea, lãmuri diagnosticul, dar se recurge la

ea atunci când se pun probleme de diagnostic dife-renþial, în special cu tumori sau metastaze localizatela nivel lombar. La fel, detalii privind sediul, gradulherniei ºi oportunitatea intervenþiei sau a conti-nuãrii tratamentului conservator pot fi oferite deexamenul RRMMNN..

EElleeccttrroommiiooggrraaffiiaa este un tip de investigaþie carese poate dovedi foarte utilã în herniile de disc aso-ciate cu suferinþe radiculare, atât pentru stabilireacu certitudine a teritoriului afectat, cât ºi pentruevaluarea în dinamicã a progresiei sau regresieimodificãrilor fiziopatologice.

Explorarea electromiograficã va putea arãta untraseu de denervare totalã sau parþiala, acutã sau

cronicã, va putea precizadacã regiunile ve-

cine sunt in-demne saucare muºchidin miotomulinervat der ã d ã c i n acomprimatã

este mai afec-tat.

8



Odatã diagnosticatã, osteoporoza trebuie tra-tatã, iar iinnddiiccaaþþiiiillee actuale pentru tratamentulosteoporozei (stabilite de National Osteoporosis

Foundation) includ femeile în perioada postme-nopauzã ºi bãrbaþii peste 50 de ani care asociazãuna din urmãtoarele condiþii:� fracturi de fragilitate ( vertebrale sau de

ºold);� scor T < -2,5 ( dupã excluderea cauzelor

secundare);� scor T între -1 ºi -2,5 ( osteopenie) ºi factori

de risc pentru fracturã (fumat, greutate corporalãscãzutã, istoric familial de osteoporozã sau fracturi,fracturã prevalentã, vârsta peste 50 de ani).

De asemenea, o indicaþie specialã o reprezintãpacienþii aflaþi în tratament cronic cu glucocorticoizi(durata peste 3 luni, doza >5mg/zi Prednison sauechivalent), precum ºi cei cu osteoporozãsecundarã la care trebuie identificate ºi tratatecauzele.

MMiijjllooaacceellee ddee ttrraattaammeenntt al osteoporozei sunt:Nefarmacologice: schimbarea stilului de viaþã

(evitarea fumatului ºi a consumului de alcool, dietãbogatã în lactate, exerciþiul fizic ); suplimentare cuCalciu ºi Vitamina D;

Farmacologice: substituþia hormonalã estroge-nicã la femei aflate la menopauzã (dar reacþii ad-verse cardiovasculare, risc crescut de cancer uterin,mamar); antiresorbtive – Calcitonina, Bifosfonaþi

(Alendronat, Risedronat, Acid zoledronic); modu-latori selectivi ai receptorilor estrogenici (Raloxifen);Teriparatide; Ranelat de stronþiu ºi alte preparaterar utilizate (Tibolon, Fluorura de sodiu, Pamidronat,Hidroclorotiazida).

Alegerea medicaþiei adecvate o face mediculspecialist pe baza unor criterii multiple, individuali-zat.

�� Dr. Claudia Haralambie Medic specialist Reumatologie Sanador

C`nd ]i cum trat/m osteoporoza?

Osteoporoza este o afec[iune schele-tal/ caracterizat/ prin sc/derea rezis-ten[ei osoase, ceea ce predispune laun risc crescut de fractur/. Din acest motiv necesit/ un diagnos-tic precoce, care poate fi realizatprin investiga[ii paraclinice de maresensibilitate, \ns/ standardul de aur \ndiagnosticul osteoporozei esteabsorb[iometria dual/ cu raze X(DXA). Aceasta este cea mai utilizat/metod/ de determinare a densit/[iiminerale osoase (DMO) ]i a scorului T,\n baza c/ruia OMS a stabilit criteriilede clasificare a osteoporozei.

10



Uleiul din ficat de cod, o excelent/solu[ie natural/ pentru combatereapericolului rahitismului ]i a osteo-porozei

Consumând mai mult de 800 mg de calciu pe zipoate sã nu fie de ajuns pentru sãnãtatea oa-selor, dacã organismul nu are la dispoziþie des-

tulã vitaminã D, spun cercetãtorii. Conform unui studiu la care au participat mai

mult de 900 de adulþi, s-a concluzionat cã o canti-tate suficientã de vitamina D poate asigura un nivelideal de calciu, chiar ºi atunci când consumul decalciu este ceva mai mic de 800 mg/zi, din dietã;consumând mai mult de 1200 mg calciu pe zi, fãrãun aportul suficient de vitaminã D, nu se ajunge lanivelul ideal de calciu pentru sãnãtatea oaselor.

Numãrul celor afectaþi de osteoporozã este încontinuã creºtere, numai în Europa osteoporoza cau-zând circa 1,1 milioane de fracturi în fiecare an, cucosturi sociale considerabile.

Studii din Marea Britanie aratã cã 50% din po-pulaþia adultã prezintã deficienþe de vitamina D. Ofemeie din trei se poate aºtepta la apariþia uneifracturi cauzate de osteoporozã dupã vârsta de 50de ani, iar la bãrbaþi, unul din ºapte prezintã risc deosteoporozã.

Problema poate începe încã din copilãrie, cândcarenþa de vitamina D, atât din perioada prenatalãcât ºi din prima copilãrie, provoacã o mineralizaredeficitarã a oaselor.

20% dintre copiii mici din þara noastrã suferã derahitism, dar incidenþa lui este în creºtere în majori-tatea þãrilor, din cauza sedentarismul, a lipsei demiºcare în aer liber, a insuficientei expuneri la soa-re, a poluãrii ºi a alimentaþiei deficitare.

S-a ajuns astfel sã se discute despre o ade-vãratã „epidemie“ de rahitism, considerându-se cãstatele europene ar trebui sã adopte politici socialeadecvate, care sã promoveze o alimentaþie corectã,adoptarea unui mod de viaþã mai activ la copii ºi asi-gurarea suplimentelor necesare.

A mai fost o perioadã de adevãratã explozie arahitismului, în vestul Europei, în perioada de înce-put a industrializãrii, când rahitismul a fost contra-

carat cu succes prin ad-ministrarea preventivãde uulleeii ddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd,una dintre cele mai bo-gate surse de vitamina D.

Dupã sintetizarea vi-taminei D, Uleiul din fi-cat de cod a continuatsã fie la fel de popular înunele þãri nordice, mai mult de jumãtate din po-pulaþia Islandei consumându-l cu regularitate, chiarºi vara.

Uleiul din ficat de cod este ºi o sursã de acizigraºi Omega-3, dar ºi de vitaminã A, atât de impor-tantã pentru sãnãtatea ochilor.

Aºadar, Uleiul din ficat de cod cumuleazã bene-ficiile vitaminei D, ale vitaminei A ºi ale acizilor graºiesenþiali Omega-3. Doza obiºnuitã este între 5 ºi 10ml pe zi, dar unele persoane, în special cele învârstã, iau o cantitate ceva mai mare, deoarece s-aobservat o ccrreeººtteerree aa iimmuunniittããþþiiii ººii aa vviittaalliittããþþiiii,, aarreezziisstteennþþeeii llaa eeffoorrtt ffiizziicc ººii llaa ssttrreess,, mmeennþþiinneerreeaa ssttããrriiiiddee bbiinnee aa oorrggaanniissmmuulluuii,, îînn ggeenneerraall..

Uleiul din ficat de cod poate deveni un suportexcelent pentru mai multã miºcare ºi chiar pentrusport ºi performanþã, susþinând efortul ºi o osaturãsãnãtoasã; reduce inflamaþia ºi furnizeazã o canti-tate sporitã de energie (Omega-3).

La copiii care au consumat constant ulei de peº-te s-a observat, de asemenea, o îmbunãtãþire afuncþiei cognitive, chiar ºi ameliorarea ADHD, dar ºiasigurarea creºterii normale a dinþilor (uºureazãerupþia dinþilor ºi reduce riscul de apariþie a cariilor)ºi a oaselor, o bunã dezvoltare ocularã, favorizând odezvoltare armonioasã, viguroasã, a corpului.

Produsele tradiþionale islandeze Ulei din ficat decod pentru copii, Ulei din ficat de cod natural, Uleiuldin ficat de cod cu aromã de lãmâie sau Uleiul dinficat de cod capsule sunt uºor de administrat, august plãcut, sunt pure ºi eficiente, fiind recomanda-te atât copiilor cât ºi adulþilor ºi seniorilor.

www.sagasantate.roTel. 0722.810.692

VITAMINA D din Ulei din ficatde cod

11


2010 - 2011

Fracturile osteoporotice încep sã aparã la bãr-baþi dupã vârsta de 60 de ani, iar incidenþa acestoraeste aproximativ jumãtate din cea a femeilor devârstã corespunzãtoare. Odatã cu îmbãtrânirea po-pulaþiei este de aºteptat ca, în urmãtorii 15-20 ani,rata osteoporozei masculine sã se dubleze, iar cea afracturilor de ºold sã se tripleze.

Factorii de risc pentru osteoporoza masculinãsunt similari cu cei observaþi la femei, totuºi inter-venþia mai frecventã a fumatului, consumului dealcool, sedentarismul survenit odatã cu pensiona-rea, adaugã diferenþe notabile.

Bãrbaþii suferã mai frecvent decât femeile de os-teoporozã secundarã - astfel, deprivarea androge-nicã în cadrul tratamentului adresat cancerului deprostatã reprezintã o cauzã frecventã. Hipogonadis-mul este cel mai bine caracterizat factor de risc pen-tru osteoporoza masculinã. S-a observat cã la bãr-baþii în vârstã care au suferit fracturi de ºold hipo-gonadismul este de cinci ori mai frecvent, cã 14%din bãrbaþii care au suferit orhiectomie pentru can-cer de prostatã au avut ulterior fracturi osteoporo-tice. Bãrbaþii cu hipogonadism trataþi cu testosteron

îºi sporesc D.M.O. Efectul direct ºi benefic al tes-tosteronului ºi al altor hormoni androgeni se reali-zeazã prin stimularea funcþiilor osteoblastice, ac-þiunile androgenilor fiind mediate prin aromatizareaandrogenilor în estradiol. Estrogenii joacã un rolimportant în menþinerea sãnãtãþii osoase la bãrbaþi,nivelurile estradiolului se coreleazã mai bine cu ratade pierdere osoasã decât testosteronul biodisponi-bil. Prin urmare, s-ar putea ca osteoporoza mascu-linã sã fie datã de un nivel deficitar de estrogen.

Din punct de vedere clinic, fracturile vertebraleapar cu 5-6 ani mai târziu decât la femei, în 75%dintre cazuri sunt asimptomatice, deformãrile con-secutive fiind mai importante la bãrbaþii tineri decâtla femeile de vârstã corespunzãtoare. Fracturile deºold devin mai frecvente dupã vârsta de 75 de ani,dar consecinþele sunt mai grave decât în cazul frac-turilor de ºold la femei, prin mortalitate, în timpul pri-mei spitalizãri, prin numãrul de decese dupã primulan de accident ºi prin numãrul de persoane carenecesitã instituþionalizare.

DXA este, ºi în cazul bãrbaþilor, standardul deaur pentru evaluarea osteoporozei. DXA este un testimperfect pentru stabilirea riscului de fracturã labãrbaþi, cu toate acestea rãmâne valabil faptul cãincidenþa fracturilor vertebrale ºi de ºold aproape sedubleazã pentru scãderea cu 1 DS a scorului T lanivelurile respective. Indicaþiile examinãrii DXAconform International Society for Clinical Densitome-try sunt: bãrbaþi cu vârsta egalã sau mai mare de 60de ani, bãrbaþi de mai puþin de 70 de ani cu factoride risc pentru fracturi ºi cei care au suferit deja ofracturã de fragilitate. Din cauza faptului cã multedintre cazurile de osteoporozã masculinã sunt for-me secundare, investigaþiile paraclinice sunt maidiversificate, o menþiune deosebitã o are evaluareatestosteronului seric (dacã acesta este sub valoareade 200 mg/dl ar fi confirmat hipogonadismul).

Osteoporoza masculin/

Dr. Camelia Negoescumedic specialist ortopedie, traumatologie, competen[/ \n osteodensito-metrie.

��Osteoporoza este mai rar/ lab/rba[i dec`t la femei, fiind

substan[ial subdiagnosticat/ ]i insufi-cient tratat/. Problema nu poate fineglijat/ din punctul de vedere alprevalen[ei bolii, al riscului de fractur/ ]i al consecin[elor fracturilor osteoporotice asupra v`rstnicului de sex masculin.

12



Datorit/ predominen[ei poliartriteireumatoide la popula[ia de sex femi-nin de vârst/ fertil/, un rol important înmonitorizarea evolu[iei sarciniirevine echipei medicale formatedin reumatolog, ginecolog ]imedic de familie.Ei trebuie sã cunoasc/ evolu[iabolii în cursul sarcinii ]i impactulafec[iunii si al educa[iei adminis-trate asupra f/tului.

Sarcina influenþeazã evoluþia poliartriteireumatoide prin modificãri complexeale status-ului imunitar ºi hormonal al

organismului. Astfel, la 75 % din paciente, înprimul ºi al doilea trimestru, se constatãameliorarea simptomelor; remisia poliar-tritei reumatoide se întâlneºte doar la 15 %dintre paciente în trimestrul al III lea.Ameliorarea ºi remisiunea bolii sunt descurtã duratã pentru cã majoritatea pacien-telor dezvoltã în primele 3 luni postpartumcreºterea titrului factorului reumatoid ºimanifestãri clinice specifice.

Pacientele trebuie sã efectueze un con-sult reumatologic ºi ginecologic înainteaconcepþiei. Ele trebuie informate asuprapotenþialelor efecte teratogene ale medi-caþiei administrate; utilizarea de metode

contraceptive fiind obligatorie în timpul terapiei cumetotrexat, ce trebuie oprit cu cel putin 4-6 lunianterior concepþiei.

Majoritatea pacientelor cu poliartritã reumatoidãau o sarcinã normalã, fãrã complicaþii deosebite.

Frecvenþa controalelor se face lunar pânã la 28de sãptãmâni, bilunar între 28 si 36 de sãptãmâni,apoi sãptãmânal pânã la naºtere.

Nu se recomandã alãptarea dacã pacientaurmeazã tratament cu metotrexart, ciclophosfamid,leflunomid, ciclosporina ºi este permisã cu prudenþãîn cursul terapiei cu doze mici de prednison, hidoxi-clorochina, sulfasalazina.

Dr. SvetlanaPopescuMedic specialistreumatologCentrul MedicalAlexis

Sarcina ]i poliartrita reumatoid/

13


2010 - 2011

Artroza femuro-tibialã sau gonartroza interesea-zã, de obicei, ambii genunchi, chiar dacã bolnavul,în momentul consultului, acuzã durere unilateralã.Procesul artrozic intereseazã fie compartimentulextern, fie pe cel intern ºi, în mod excepþional, peambele.

Subiectul acuzã dureri cu localizare internã, ex-ternã, anteroposterior sau global în întreaga articu-laþie. Uneori, durerea iradiazã în gambã. Este o du-rere cu caracter mecanic, care se calmeazã în re-paus. Atenþie însã, un repaus prelungit este urmat,la reluarea primelor miºcãri, de o durere penibilã,care dureazã câteva minute, dupã care îºi reduceintensitatea sau chiar dispare. Alte semne clinice dediagnostic sunt:� apariþia crepitaþiilor la palparea genunchiului

în mobilizare;� ºocul rotulian prezent în cursul unor pusee

evolutive, în care sunt prezente ºi tulburãri de tip in-flamator (hipersecreþie de lichid sinovial);� deformarea ºi mãrirea în volum a genun-

chilor în formele evoluate.Asistenþa medicalã a pacientului cu gonartroza

este asiguratã de o echipã multidisciplinarã, tocmaidatoritã varietãþii metodelor ºi mãsurilor folositepentru obþinerea unui genunchi indolor, stabil ºi mo-bil, adicã un genunchi cu funcþionalitate optimã. Tre-buie depuse toate eforturile pentru ca, printr-un pro-gram fiziokinetic precoce, corect aplicat ºi adaptatstatusului individual, sã se rezolve sindromul du-reros ºi disfuncþia genunchiului, mai puþin din punc-tul de vedere al cauzalitãþii sale, dar mai ales al tul-burãrilor funcþionale generate.

Pentru reducerea durerii ºi a fenomenelor infla-matorii, pe lângã tratamentul postural (poziþia în

extensie a membrului inferior afectat) se aplicã com-prese reci cu soluþie de sulfat de magneziu 60g/l,masaj local cu gheaþã, electroterapie antalgicã cucurenþi de joasã frecvenþã (TENS, CURENÞI DIADI-NAMICI, TRAEBERT) laser, unde scurte cu impulsuriîn dozaj atermic, diapulse.

Prevenirea hipotrofiei musculare se poate reali-ze prin exerciþii izometrice ale muºchiului cvadricepsºi o serie de proceduri electrice care stimuleazã con-tracþia muscularã (curenþi de joasã frecvenþã, cu-renþi interferenþiali de medie frecvenþã), cu condiþiasã fie respectaþi parametrii fiziologici de stimulareneuromuscularã.

Masajul genunchiului în gonartrozã constã înneteziri ºi fricþiuni prin care se prelucreazã þesuturileperiarticulare.

Kinetoterapia trebuie sã debuteze prin mobi-lizarea pasivã a articulaþiei.

Programul kinetoterapeutic, efectuat cu regula-ritate, corelat cu o dietã corespunzãtoare, determinãmodificãri în bine ale stilului de viaþã al pacientuluicu gonartrozã.

O ºedinþã kineticã are o duratã de 40-45 mi-nute, ºedinþa putând fi aplicatã zilnic Pacienþii cugonartrozã trebuie sã fie familiarizaþi cu principalelereguli pe care le cuprinde igiena genunchiului, atâtde necesarã pentru evitarea decompensãrilor.

Aceste reguli sunt: evitarea ortostatismului pre-lungit ºi a mersului pe teren accidentat;evitarea po-ziþiilor de flexie accentuatã a genunchilor evitareapãstrãrii prelungite a aceluiaºi unghi de flexie a ge-nunchiului; dupã un repaus prelungit se vor executacâteva miºcãri de flexie-extensie din genunchi, îna-inte de ridicarea în ortostatism ºi de a merge; evita-rea rotaþiei ample a corpului când piciorul este fixatpe sol, deoarece sunt solicitate foarte mult ligamen-tele ºI meniscurile genunchiului respectiv; evitareapurtãrii prelungite a pantofilor cu toc înalt;evitareatraumatismelor ºi microtraumatismelor directe;evitarea creºterii ponderale; corectarea eventualelortulburãri de staticã a piciorului; menþinerea uneibune forþe musculare (muºchiul cvadriceps).

Dr. Cornel Brotac

Afec[iuni reumatismale degenerative- GONARTROZA -

��Articula[ia genunchiuluireprezint/ una dintre cele mai

frecvente localiz/ri ale bolii artrozice(chiar cea mai frecvent/ \n unelestudii), cu impact disfunc[ional majorasupra organismului.

14



Eficacitatea Wobenzym în maladiile reumatice

„„EEnnzziimmeellee ccoonnttrriibbuuiiee nnuu ddooaarr llaa mmeennþþiinneerreeaa ssããnnããttããþþiiii ccii ººii llaa pprreelluunnggiirreeaa vviieeþþiiii..““

PPrrooff.. KKaarrll RRaannssbbeerrggeerr

Enzimele (fermenþii) se aflã la baza activitãþii orga-nismului ºi participã practic în toate procesele biologice.Scãderea activitãþii enzimelor duce deseori la apariþiabolilor acute ºi cronice.

WWoobbeennzzyymm este o combinaþie de enzime naturaleatât animale cât ºi vegetale.

Pãtrunzând în organism, enzimele se absorb din in-testinul subþire prin resorbþia moleculelor intacte ºilegându-se cu proteinele de transport nimeresc în circu-laþia sangvinã ºi migrând prin reþeaua vascularã se acu-muleazã în zona procesului patologic. Totodatã enzime-le acþioneazã complex asupra proceselor patofiziologiceprin efect imunomodulator, antiinflamator, fibrinolitic,antiagregant, antiedematos ºi secundar efect analgezic.

WWoobbeennzzyymm are efect pozitiv asupra evoluþiei proce-sului inflamator, scade manifestãrile patologice ale pro-ceselor autoimune, acþioneazã pozitiv asupra indiciloractivitãþii imunologice a organismului. Contribuie la sti-mularea ºi reglarea nivelului activitãþii funcþionale amonocitelor ºi macrofagilor, celulelor T-killer, stimuleazãimunitatea anticanceroasã, T-limfocitelor, activitateafagocitarã a celulelor.

WWoobbeennzzyymm o experienþã mondialã de administraremai mult de 30 ani. Studiile clinice multiple au demon-strat eficienþa,inofensivitatea ºi compatibilitatea cu altesubstanþe medi-camentoase.

Bolile reuma-tice ocupã un locimportant printrebolile terapeuticedatoritã rãspândi-rii largi, evoluþiei pro-gresiveºi dezvoltãriicompl icaþ i i lor

grave,la fel ºi datoritã dificultãþilor în alegerea tacticii detratament.

E bine cunoscut cã medicamentele administratepacienþilor cu boli reumatice, paralel cu efectele curativeau ºi o mulþime de efecte nefavorabile asupra organis-mului,ceea ce deseori duce la îngustarea spectrului deîntrebuinþare.

Datoritã acestui fapt se efectuazã o continuã cer-cetare pentru a gãsi medicamente ºi metode noi ºi efec-tive care ar avea efecte adverse minime. Una din acestemetode este metoda Enzimoterapiei sistemice, bazatãpe întrebuinþarea amestecului de enzime hidrolitice na-turale (vegetale ºi animale) special pregãtit pentruredresarea proceselor biologice cheie ale organismului.Preparatele de bazã ale enzimoterapiei sistemice suntWWoobbeennzzyymm ºi Phlogenzym.

Capacitatea preparatelor enzimatice de a dizolvacomplexele imune patogene,care stau la baza dez-voltãrii bolilor reumatice ºi de a accelera eliminarea lordin organism devine indicaþia de bazã pentru adminis-trarea preparatelor Wobenzym ºi Phlogenzym. Totodatã,prin multiple studii clinice s-a demonstrat efectul imu-nomodulator,

15


2010 - 2011

antiinflamator,fibrinolitic , antiagregant, antiedematos ºiefectul secundar analgezic al enzimoterapiei sistemice.

E important de menþionat cã odatã cu administra-rea preparatelor enzimatice se observa o eficacitate maiînaltã ºi toleranþã mai bunã a altor preparate antireu-matice, la fel ºi posibilitatea de a micºora doza acestorpreparate. Tratamentul este acompaniat de scãdereaactivitãþii bolii ºi ameliorarea semnificativã a stãrii gene-rale a pacientului. Lipsa efectelor adverse a enzimote-rapiei sistemice va permite de a folosi metoda datã peparcursul unui timp îndelungat.

ARTRITA REUMATOIDÃAdministrarea preparatelor enzimoterapiei sis-

temice la pacienþii cu artritã reumatoidã permite de aîmbunãtãþi semnificativ rezultatele tratamentului.Aºadar,tratamentul complex cu administrarea WWoobbeennzzyy--mmuulluuii duce la diminuarea semnificativã a durerilor înarticulaþii, a duratei redorii matinale, la fel ºi norma-lizarea indicilor de laborator ai activitãþii bolii (VSH, pro-teinei C-reactive, Hemoglobinei, leucocitelor º.a.). Seobservã o scãdere stabilã a lichidului sinovial.

Scãderea activitãþii inflamatorii se observã la a 5-7zi de tratament, ceea ce duce la posibilitatea micºorãriipeste 2 sãptãmâni cu 50-70 % a dozei de remedii anti-inflamatorii nesteroidiene (RAINS),ca rezultat avem oscãderea semnificativã a riscului de apariþie a gastro-patiei provocate de RAINS.

SScchheemmaa rreeccoommaannddaattãã ddee aaddmmiinniissttrraarree::WWoobbeennzzyymm în doza de 8-10 drajeuri de 3 ori în zi

timp de 2 sãptãmâni, apoi doza se micºoreazã la 7 dra-jeuri de 3 ori în zi (2 sãptãmâni) cu o trecere ulterioarãla doza de menþine de 5 drajeuri de 3 ori în zi timp deuna – douã luni. Dupã scãderea activitãþii bolii ºi stabi-lizãrii tabloului clinic WWoobbeennzzyymm se administreazã câte 3drajeuri de 3 ori în zi.

Luând în calcul calitãþile de baza durata tratamentu-lui cu WWoobbeennzzyymm este determinatã de medicul curant ºiare o duratã de la 6 luni pânã la 1 an .

ARTRITA REACTIVÃArtritele reactive prezintã o problemã socialã impor-

tantã cu afectarea frecventã a persoanelor apte demuncã ºi cu dificultãþi de diagnostic ºi tratament.

Datoritã acestui fapt administrarea preparatelorenzimoterapiei sistemice în aceastã patologie trebuieefectuatã cât mai precoce. E demonstrat faptul cã ad-ministrarea concomitentã a preparatelor antibacterienecu WWoobbeennzzyymm contribuie la mãrirea semnificativã a efi-cacitãþii tratamentului antibacterian ºi îmbunãtãþireaevoluþiei bolii. Mai mult ca atât ,întrebuinþarea enzimo-terapiei sistemice în combinaþie cu alte substanþe

medicamentoase este recomandatã la pacienþii cuforma cronicã de evoluþie a bolii, la fel ca metodã deelecþie în caz de intoleranþã sau ineficienþã a remediilorantiinflamatoare nesteroidiene sau cele citostatice.Administrarea WWoobbeennzzyymmuulluuii preîntîmpinã dezvoltareaprocesului imuno-patologic ºi trecerea bolii într-o formãcronicã.

WWoobbeennzzyymm în doza de 7-10 drajeuri de 3 ori în zitimp de 2 sãptãmâni apoi doza se scade pânã la dozade menþinere: 5 drajeuri de 3 ori în zi timp de2-3 luni. Încaz de administrare a antibioticelor WWoobbeennzzyymm se folo-seºte pe toatã durata administrãrii antibioticului ºi 2sãptãmâni dupã sfârºitul antibioticoterapiei. La o ad-ministrare de lungã duratã e posibilã administrareapreparatului Phlogenzym 2 drajeuri de 3 ori în zi.

OSTEOARTROZABoala este caracterizatã de o evoluþie cronicã, pro-

gresivã cu afectarea cartilajului articular ºi a þesutuluiosos. De obicei se dezvoltã la persoanele vârstei a treiaºi în caz de lipsã a unui tratament adecvat duce la inva-lidizare. Schemele moderne de tratament a bolnavilorcu osteoartrozã includ câteva grupe de preparate – con-droprotectorii,preparate care îmbunãtãþesc structuracartilajului, antiinflamatoare ºi preparate simptomatice.Preparatele enzimoterapiei sistemice posedã efect anti-dolor,antiinflamator, antiedematos, ºi imunomodulatorceea ce mãreºte semnificativ eficienþa tratamentuluiadministrat. Mai mult ca atât , pe fon de tratament cuWWoobbeennzzyymm se amelioreazã semnificativ microcirculaþiaîn zona afectatã ºi ca rezultat contribuie la cuparearapidã a procesului inflamator în articulaþia afectatã.

SScchheemmaa rreeccoommaannddaattãã ddee aaddmmiinniissttrraarree::WWoobbeennzzyymm în doza de 5 drajeuri de 3 ori în zi timp

de 3 luni de 2-3 ori pe an.WWoobbeennzzyymm ºi Phlogenzym mãresc eficacitatea

antibioticelor ºi scad efectele adverse ale antibioticote-rapiei (dizbacterioza º.a.)

MMoodduull ddee aaddmmiinniissttrraarreeComprimatele se administreaza cu 30-40 minute

înainte de masã sau peste 2 ore dupã masã.Comprimatele se beau cu apa (150-200ml) ºi nu sefãrâmiþeazã.

Experienþa internationala îndelungatã de utilizare aWWoobbeennzzyymm a demonstrat o eficienþã înaltã a prepara-tului, o toleranþã bunã ºi inofensivitate,precum ºi com-patibilitatea cu alte substanþe medicamentoase.

Liliana Levitchii Medic PrimarIEnzymed

www.ienzymed.roTel: 021. 232.86.99

16



Reprezintã o entitate clinicã în care sunt incluseo serie de afecþiuni dintre care cele mai frec-vente incrimante în apariþia durerii sunt:

� osteoartrita (afecþiune inflamatori la nivelularticulaþiilor ce afecteazã toate vârstele)� artroza (alterarea distructivã a cartilagiilor sau

fibrocartilagiilor articulare, de naturã degenerativã)� factorii de risc predispozanþi sunt reprezentanþi

de sex (femeile dupã 40 ani sunt mai predispuse),obezitate, eforturi fizice suprasolicitante, anrecedenteheredo-colaterale sau personale de boli articulare.

Clinic:Durerea este primul simptom care apare la încer-

carea de mobilizare a articulaþiilor, mai ales dacã seexagereazã sau dupã o perioadã mai lungã de re-paus; de obicei dispare la repaus.

Rigiditatea matinalã sau dupã repaus, dispare

dupã 1-2 minute de miºcare. Uneori în faze avansatedeterminã pierderea completã a libertãþii de miºcareîn articulaþia respectivã.

LLiimmiittaarreeaa mmiiººccããrriilloorrSemne de inflamaþie-tumefacþie, roºeaþã, creº-

terea completã temperaturii locale, durerea.Uneori simptomatologia este uºoarã ºi boala

poate fi descoperitã întâmplãtor cu ocazia unui exa-men radiologic. Alteori simptomatologia este atât deseverã încât bolnavul nu mai poate efectua nici celemai simple activitãþi. Cele mai frecvent afectate arti-culaþii sunt: temporo-mandibularã, ale umãrului, cotu-lui, încheieturii pumnului, gleznelor ºi picioarelor.

Tratamente, obiective:PPrrooffiillaaxxiiaa aarrttrroozzeeii� diminuarea procesului inflamator ºi al durerii� prevenirea deformãrilor articulare ºi îmbunã-

tãþirea condiþiei fiziceProfilaxia artrozei se realizeazã prin tratarea tul-

burãrilor endocrine, bolilor de nutriþie ºi îndepãrtareafocarelor care induc crizele, artrita-artroza cu progresiamodificãrilor atrozice.

Tratamentul fitoterapeutic necesitã în primul rânddetoxifierea organismului cu Ursomax, Purofort ºiDepurex, pe o perioadã de 1-2 luni (2-3 cp/zi).

Diminuarea procesului inflamator ºi al durerii serealizeazã prin utiizarea binomului terapeutic Elidor:terapia topicã cu Frecþie Elidor ºi Kinetic Gel pentruneutralizarea mediatorilor inflamatori din focarelereumatice.

Se aplicã de cel puþin 3 ori pe zi, iniþial FrecþiaElidor apoi gelul Kinetic, în foarte multe cazuri rezul-tatele fiind spectaculoase. O cale alternativã pentruaspirina vegetalã este EXReuma care conþine extracthidroalcoolic de Filipendula ulmaria, cu acþiune antiin-flamator, antiseptic, astringent, diaforetic, diuretic,tonic. Se recomandã 2-3 cp/zi, pânã la diminuareasimptomatologiei. EEssttee iinnddiiccaatt în reumatism degener-ativ, gutã, artrozã, reumatism arterial acut, spondilitãanchilopoeticã, diaree, gastrite ºi duodenite acute,ulcer gastroduodenal, iletã terminalã, boala Crohn.CCoonnttrraaiinnddiiccaaþþiiii:: sarcinã, hipersensibilitate la unul saumai multe componente.

Pacienþii cu reumatism vor aborda un regim deviaþã de protecþie locomotorie, vor face cure helioma-rine, cure cu nãmol.

Reumatismul degenerativ

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

17


2010 - 2011

Reumatismul este o boalã cronicã, infecþioasãsau alergicã, însoþitã de dureri la nivelul apara-tului locomotor (articulaþiilor) sau de tulburãri

ale aparatului cardiovascular. Cele mai multe forme de reumatism sunt cauzate

de tulburãrile sistemului imun, când mecanismele deapãrare a organismul atacã propriile þesuturi, ca în ar-trita reumatoidã, când sunt atacate þesuturile articu-laþiilor. Formele cro-nice se prezintã cainflamaþii dureroasecare duc la deformãriarticulare ºi reducereamobilitãþii pânã la blo-caj articular. Ca partede ameliorare a acestui tip deafecþiune se pot folosi pro-duse naturale: Condartroz,Coenzima Q10 forte plus, Ulei de peºte, Omega-3,Spirulinã cu extract total de cãtinã, Gemoderivat dinmuguri de coacãz negru, Gemoderivat din muguri depin, Gemoderivat din muguri de viþã de vie, Supliform,Tincturã de urzicã, Tincturã de arnicã.� Condartroz conþine glucozamin sulfat, condroi-

tin sulfat ºi extract de cãtinã (Hippophae rhamnoides).

Este un produs destinat suplimentãrii dietei pentruasigurarea aportului de nutrienþi ºi substanþe bioac-tive necesar menþinerii integritãþii structurale ºi func-þionale a aparatului osteoarticular ºi protecþia acestu-ia în condiþii de efort fizic crescut la sportivi de perfor-manþã, persoane cu profesii care presupun efort fizicprelungit, la persoane în vârstã cu modificãri ale arti-culaþiilor cauzate de procesul de îmbãtrânire. � Coenzima Q10 forte plus conþine coenzima

Q10, ulei de cãtinã (Hippophae oleum) ºi lecitinã. Esteun produs destinat suplimentãrii dietei, cu efecte be-nefice, datorate proprietãþilor antioxidante, de îmbu-nãtãþire a proprietãþilor reologice ale sângelui, de creº-tere a contractilitãþii miocardului ºi a muºchilor striaþi,antiaritmicã, antiateroscleroticã, de încetinire a proce-sului de îmbãtrânire a organismului. � Ulei de peste Omega-3 conþine ulei din peºte

de sardinã ºi cod, cu un conþinut ridicat de acizi graºiesenþiali (Omega -3: EPA - acid eicosapentanoic, DHA -acid docosahexanoic).

� Spirulina cu extract total de cãtinã conþine bio-masã Spirulina Platensis, extract de cãtinã concentrat(Hyppophae rhamnoides). Este un produs destinatsuplimentãrii dietei datoritã calitãþilor nutriþionale ºifuncþionale care rezultã din asocierea între biomasade algã Spirulina Platensis ºi extractul de Cãtinã. � O dozã de gemoderivat din muguri de coacãznegru conþine 2,0 ml extract glicerohidroalcoolic

diluat 1 DH din muguriproaspeþi de coacãznegru. Stimuleazã corti-cosuprarenala pentrusecreþia unor hormoni cuproprietãþi antiinflama-torii ºi antialergice.

� O dozã de gemoderivatdin muguri proaspeþi de pinconþine 1,5 ml extract glicero-

hidroalcoolic diluat 1 DH cu acþiune antiinflamatorieasupra tuturor cartilagiilor articulare, remineralizantãºi regeneratoare a þesutului osos.� O dozã de gemoderivat din muguri de viþã-de-

vie conþine 1,5 ml extract glicerohidroalcoolic diluat 1DH. Are acþiune antiinflamatoare (în inflamaþiile cro-nice ºi recidivante ale aparatului osteoarticular),imunomodulatorie, stimuleazã sistemul reticuloen-dotelial, normalizeazã valorile proteinelor serice. � Supliform este un produs natural, sub formã de

gel, care conþine extract de iederã, castan, ardei iute ºiuleiuri esenþiale. Datoritã complexitãþii substanþelorbioactive din compoziþie ºi efectelor sinergice dintreacestea, produsul accelereazã microcirculaþia la nive-lul articulaþiilor, previne ºi amelioreazã fenomenele decelulitã, vergeturi, depuneri adipoase nedorite.

Drd. chim. Raiciu Anca DanielaDirector Marketing

S.C.HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

Dr. Clara PatruganMedic familie cu competenta

în apifitoterapieS.C.HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

Reumatismul poate fi \nvinscu ajutorul plantelor

18



Metodele diagnostice utile sunt radiografia,tomografia computerizatã ºi RMN-ul. Aces-tea evidenþiazã o lãrgire a spaþiului articular

unilateral, asimetria poziþiei structurilor osoase ºi adiscului, precum ºi lichid în articulaþie.

Pacientul acuzã iniþial doar un disconfort în tim-pul masticaþiei. Ulterior, acest disconfort se transfor-mã în durere localizatã la nivelul articulaþiei, spon-tan, dar ºi la palpare, putând fi însoþitã ºi de spasmemusculare.

Tratamentul se face, în funcþie de etiologie, cuanalgezice, antiinflamatore, antibiotice ºi se limitea-zã pe cât posibil deschiderea gurii ºi eforturile mas-ticatorii.

Diagnosticul clinic se bazeazã pe existenþa crac-mentelor ºi a tulburãrilor de mobilitate ale articu-laþiei temporomandibulare. Durerea este simptomuldominant, dar nu este caracteristicã decât dacã se

localizeazã strict la nivelul articulaþiei.Diagnosticul paraclinic ne oferã cele mai multe

informaþii. Examenul radiologic este de departe ceamai importantã explorare imagisticã. Se executãdoua incidente ale articulaþiei, cu gura deschisã ºirespectiv cu gura închisã. În momentul în care mo-dificãrile degenerative apar pe radiografie, boalaeste deja constituitã. Cel mai important dezavantajal radiografiei este imposibilitatea furnizãrii de datedespre starea pãrþilor moi. Pentru a obþine informaþiidespre morfologia discului, poziþia lui, starea liga-mentelor, a sinovialei ºi a capsulei se face o artro-grafie sau o tomografie computerizatã.

Tratamentul profilactic constã în evitarea apa-riþiei disfuncþiilor articulare. Tratamentul paliativeste o terapie pe termen scurt ºi urmãreºte doarameliorarea simptomatologiei pacientului, dar nuintervine asupra factorilor etiologici sau asupraevoluþiei bolii.

Principalul simptom care trebuie eliminat estedurerea. Tratamentul este complex. În prezent existãmai multe metode de eliminare a durerii din cadrulartrozei degenerative a articulaþiei temporomandi-bulare, ºi anume: tratamentul medical, fizicalkineticsau blocajul intermaxilar. Tratamentul medicalpoate fi local ºi/sau oral.

Tratamentul medical se referã la administrareade analgezice, tranchilizante, anestezice locale,substanþe antiinflamatorii nesteroidiene ºi relaxantemusculare.

Terapia care asigurã ameliorarea sindromuluialgic ºi a celui inflamator este fototerapia, care folo-seºte cãldura emisã de o sursã de raze infraroºii,curenþii de înaltã frecvenþã sau laser. Ei i se adaugãterapia analgeticã prin refrigeraþie sau crioterapia,folosind elenul. Acestora li se adaugã cu succes ma-sajul miorelaxant ºi biotroficizant al þesuturilor dinzona dureroasã, cât ºi stimularea electricã neuralãtranscutanã aplicatã în scop analgetic.

De asemenea, de mare ajutor este ºi terapia demiorelaxare locoregionalã sau de relaxare a muscu-laturii periarticulare, care constã în electroterapie,diatermie, magnetoterapie, presopuncturã, acu-puncturã.

S/pt/m`na medical/ nr. 79

Tratamentul complex al artritei articula[ieitemporomandibulare

Procesele inflamatorii acute ale articula[iei temporomandibulare potinteresa sinovia (sinovita), capsula(capsulita), [esutul retrodiscal(retrodiscita) sau articula[ia \n totalitate (artrita). Se pare c/ celemai multe dintre aceste afec[iuni suntcauzate de disfunc[ia temporo-mandibular/. Dac/ aceast/disfunc[ie se men[ine, aparfenomenele de inflama[ie cronic/degenerative de tip artrozic, caredeformeaz/ capetele articulare. Disfunc[ia temporomandibular/poate ap/rea ca urmare adeschiderii exagerate a gurii, cu tensionarea capsulei ]i a sinoviei,mi]c/rii masticatorii exagerate efectuate \n vederea tritur/rii unor alimente dure la nivelul molarilor cuelongarea capsulei articulare etc.

19


2010 - 2011

Existã teorii conform cãrora, dereglarea home-ostaziei lipidice este unul dintre mecanismelecare conduc la artrozã. Artroza este conside-

ratã a fi o suferinþã în care aspectul patologic centraleste reprezentat de distrucþia cartilajului articular.Întrucât conceptul a evoluat, osteoartrita este con-sideratã astãzi drept o boalã care poate afectaîntreaga articulaþie (osul, muºchii, ligamentele ºi si-noviala). Deºi etiologia artrozei nu este stabilitã, suntbinecunoscuþi principalii factori de risc, care includfactori mecanici, biochimici ºi genetici. Printreaceºtia, obezitatea este consideratã, fãrã îndoialã,un factor de risc important. Efectul de supra-încãrcare a cartilajului articular poate explica risculcrescut de artrozã, cel puþin de gonartrozã, la popu-laþia supraponderalã.

Asocierea pozitivã stabilitã între supraponderali-tate sau obezitate ºi artrozã poate fi observatã nudoar la nivelul articulaþiilor genunchilor, ci ºi la nive-lul articulaþiilor care nu poartã/suportã greutateacorpului, precum mâinile. Aceste aspecte privitoarela implicarea articulaþiilor sugereazã cã distrucþiaarticularã poate fi cauzatã de factori sistemici, pre-cum factorii adipozici, aºa-numitele adipokine, careoferã o legãturã metabolicã între obezitate ºi artrozã.Þesutul adipos, considerat tradiþional a fi un depozitpasiv de energie, este astãzi considerat a fi un ade-vãrat organ endocrin, care elibereazã un numãrmare de factori, incluzând citokine ºi adipokine. Daterecente întãresc ipoteza cã artroza este o dis-funcþionalitate sistemicã, în care dereglarea homeo-staziei lipidelor poate fi unul dintre mecanismelefiziopatologice care conduc spre artrozã.

Alãturi de artrozã, obezitatea se asociazã adeseaºi cu bolile vasculare. Schimbãrile de la nivel micro-vascular, care afecteazã predominant circulaþia ve-noasã, reprezintã evenimentele incipiente petrecutela nivelul osului subcondral în contextul artrozei.

Deºi este evident faptul cã elementele mecaniceconduc la distrucþia articularã la persoanele supra-ponderale, artroza nu este consideratã o boalã doara cartilajului articular, ci o suferinþã sistemicã în carefactorii circulanþi aflaþi în legãtura cu metabolismulmodificat al lipidelor, dar ºi al glucidelor, cum se în-tâmplã în diabetul zaharat, pot explica diversitateamodificãrilor fiziopatologice gãsite în artroza genera-lizatã.

Atenþia faþã de importanþa obezitãþii ºi urgenþaacþiunilor de combatere sunt date de creºterea îngri-jorãtoare a numãrului persoanelor care prezintã

exces ponderal, indiferent de vârstã. Trebuie sã neconcentrãm asupra efectelor pe care obezitatea leare asupra suferinþelor care prezintã morbiditate ºimortalitate crescute, precum boala coronarianã car-diacã, accidentul vascular ischemic, diabetul zaharattip II ºi cancerul.

Adesea, ºi efectul obezitãþii asupra artrozei, adurerilor de spate ºi asupra altor probleme muscu-loscheletale sunt subapreciate. Deºi obezitatea esterecunoscutã a contribui la instalarea artrozei, totuºi,potenþialele beneficii ale menþinerii unei greutãþi cor-porale ideale asupra stãrii de sãnãtate muscu-loscheletalã sunt insuficient cunoscute.

Obezitatea reprezintã o problemã majorã înEuropa, dat fiind faptul cã aici se regãseºte cel mairidicat indice al masei corporale dintre toate regiu-nile supravegheate de Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii. Principalele cauze ale acestei creºteri lereprezintã dietele nesãnãtoase ºi inactivitatea fizicã.

Obezitatea este un factor de risc major al apa-riþiei, progresiei ºi efectelor artrozei. Gonartroza arecea mai mare contribuþie în cadrul bolii artrozice.

Obezitatea mai reprezintã ºi un factor de risc alapariþiei coxartrozei, diagnosticatã adesea simpto-matic ºi nu datoritã modificãrilor radiologice. Inte-resant este ºi faptul cã existã o slabã asociere ºiîntre obezitate ºi artrozã localizatã la nivelul articu-laþiilor mâinii.

Obezitatea ]i boala artrozic/, rela[ii complexe

20



Boala este definitã prin prezenþa la nivelul unorþesuturi (articulaþii, rinichi) a cristalelor de urat, caurmare a depozitãrii acidului uric prezent în excespe o perioadã îndelungatã. Acidul uric este un pro-dus de metabolism obiºnuit în sângele nostru, iarvalorile de peste 7 sau 6 mg/dl la bãrbaþi, respectivla femei, sunt considerate predispozante pentruapariþia gutei.

Asocierea altor boli (obezitatea, diabetul zaha-rat, hipertrigliceridemia, hipertensiunea arterialã,psoriazisul, denutriþia), a consumului de alcool ºi demedicamente cu aceastã tulburare a metabolismu-lui acidului uric (în sensul creºterii producþiei sau alscãderii eliminãrii) creºte semnificativ riscul insta-lãrii gutei.

Numitã popular podagrã, este predominant oboalã masculinã, cu o incidenþã maximã între 40 ºi60 de ani, dar apare ºi la femei dupã instalareamenopauzei.

Atacul de gutã este foarte agresiv, cu debutbrusc, în cursul unei nopþi, ºi instalarea unei dureriintense, cu o duratã variabilã (zile), dar autolimitatãºi urmatã de un interval liber de orice simptom. Deobicei, este afectatã o singurã articulaþie, cel mai

frecvent la baza degetului mare de la picior, dar potfi prinse multe altele: gleznele, calcâiul, genunchii,pumnii, degetele, coatele.

Deºi pare un diagnostic facil, atacul de gutã tre-buie diferenþiat de multe alte artrite ºi susþinut deprobe de sânge, examene radiologice ºi, cel mai pre-cis, de examenul lichidului intraarticular.

Tratamentul atacului de gutã începe cu aplicaþiide rece ºi cu administrarea unor antiinflmatoarespecifice. Dupã remisiunea episodului acut, se adau-gã medicamente care scad producþia acidului uricsau care îi cresc eliminarea.

Poate cã regimul igienodietetic are o mai mareimportanþã decât medicaþia: pãstrarea greutãþii nor-male, interzicerea alcoolului, evitarea preparatelordin carne (sunt premise douã porþii de câte 60 degrame pe sãptãmânã), consumul cu moderaþie defasole, mazãre ºi spanac.

Guta este o boalã destul de severã din cauzacomplicaþiilor renale pe care le poate produce (înspecial litiaza) ºi a celor articulare (distrucþii invali-dante ale articulaþiilor ºi ale structurilor periarticu-lare), dar ºi a agresivitãþii sale.

Boala regilor - Guta

Guta ]i-a c`]tigat acest renumedatorit/ multor personalit/[i ale istoriei care au avut aceast/suferin[/: Alexandru cel Mare,Leonardo da Vinci, familia Medici,Goethe, Isaac Newton, Darwin ]i nunumai. Numeroase studii aueviden[iat asocierea valorilor crescuteale acidului uric cu un nivel ridicat de inteligen[/, educa[ie,func[ii de conducere, statut social.

Dr. Carmen Logof/tumedic specialistrecuperare medicalã

21


2010 - 2011

Aspecte comune de grup: seronegativitate pentruIgM (numita FR adicã factor reumatoid), se asociazãsacroileita sau spondilita anchilozantã, prezenþa en-thesopatiei (inflamaþie/osificare la locul de inserþie aligamentului la nivelul osului), se asociazã antigenulde histocompatibilitate HLA B27, tendinþa la agregarefamilialã ºi la asocieri morbide (douã sau mai multespondilartropatii în cadrul aceleiaºi familii), se asoci-azã anumite afecþiuni, precum psoriazisul, afecþiuniinflamatorii cronice intestinale, uretrita, uveita ante-rioarã acutã.

Definiþia bolii: SA este o afecþiune mecanicã acoloanei vertebrale ºi a articulaþiilor sacroiliace în careleziunile inflamatorii se asociazã cu o rigidizare a co-loanei ºi o calcificare radiologicã a ligamentelor verte-brale.

Epidemiologia bolii aratã un raport bãrbaþi-femei3:1 spre 5:1, iar debutul bolii este situat între 15 ºi 35ani.

Aspectele clinice ale bolii:� durere lombarã inferioarã instalatã gradat ºi

accentuatã seara; � redoare matinalã care scade lamobilizarea articularã; � aspecte clinice muscu-loscheletale tipice: � subluxaþie atlantoaxoidianã, � fractura coloanei cervicale, � spondilita an-chilozantã cu localizare toracalã, � artrite inflamatoriila nivelul umãrului, ºoldului, genunchiului, � sacroilei-ta, � sensibilitate pe puncte osoase ale bazinului lapalpare, � tendinita achilianã, � fasciita plantarã. � cazurile evoluate prezintã mobilitatea coloanei ver-tebrale ºi expansiunea cutiei toracice reduse ºi modi-ficãri posturale progresive; � deºi utilizate, testele destres (suprasolicitare) ale articulaþiilor sacroiliace nusunt relevante din punct de vedere clinic; � SA asoci-

azã: colita ulcerative, psoriazis, uretrita, irita, insufi-cienþa aorticã, tulburãri de conducere cardiacã.

Aspectele radiologice includ:� sacroileita (de la voalarea marginii cãtre scle-

rozã ºi eventualã joncþiune/fuziune articularã);� modificãri la nivelul coloanei vertebrale: sin-

desmofite, coloanã de bambus (fuzionatã), discitã osi-fiantã, fuziune intervertebralã, fracturi;� alte anomalii: eroziunea ºi anchiloza articulaþi-

ilor periferice (ºold), vãtuirea tuberozitãþii ischiatice,supradenivelãri periostale.

Aspecte paraclinice de laborator:� FR este absent/negativ, � antigenul HLA B27

este pozitiv în cel puþin 98% din cazuri, � VSH, fosfa-taza alcalinã, CPK (creatinfosfokinaza) sunt modificateîn anumite stadii.

Tratament:MMeeddiiccaammeennttoossIndometacin (Indocid) > 200 mg/zi (de elecþie),

Fenilbutazona ³ 400 mg/zi (de elecþie), alte AINS dacãprimele douã nu sunt tolerate.

FFiizziiccaallkkiinneettiiccObiectivele sunt:� menþinerea unei posturi corecte a coloanei ver-

tebrale, � tonifierea musculaturii vertebrale, � creº-terea capacitãþii respiratorii, � menþinerea mobilitãþiiarticulare, � ameliorarea simptomatologiei dureroaseºi inflamatorii.

Exerciþiile constau în:� gimnastica respiratorie, � miºcãri executate

pe extensia coloanei vertebrale (de tonifiere a muscu-laturii vertebrale), � miºcãri ce asigurã întinderea:muºchilor pectorali, flexorilor ºoldului, muºchilorischiogambieri, tendonului achilian, � miºcãri ce asi-gurã mobilitatea: trunchiului, gâtului, umerilor.

EEdduuccaaþþiiaa ppaacciieennttuulluuii ((pprrooggrraamm eedduuccaaþþiioonnaall),privind:� exerciþiile ºi postura corectã referitoare la

coloana vertebralã, � odihna corespunzãtoare peplan dur, fãrã pernã sub cap, � evitarea sporturilor cucontact corporal.

S/pt/m`na medical/ nr. 86

Spondilita anchilozant/ ]i alte spondilartropatii- prezentare ]i tratament fizicalkinetic -

��Spondilita anchilozant/ (SA) este prototipul grupului de afec[iuni

numite spondilartropatii seronegative.Acest grup cuprinde: sindromulReiter, anumite forme de artrite psoriazice, poliartropatia cronic/juvenil/, uveita anterioar/ acut/,artrite reactive, artropatii enteropatice.

22



Când vorbim despre durerea de spate, în gene-ral, vorbim de simptome (care sunt subiective)ºi nu despre ce anume o cauzeazã. Aceastã

durere poate fi localizatã la nivel cervical, toracicsau lombar.

Medicamentele analgezice ºi antiinflamatoaresau masajul nu sunt decât remedii temporare, „desuprafaþã”. Aceste tratamente nu eliminã cauza caregenereazã simptomele.

Durerea de spate este o afecþiune musculosche-letalã care poate fi:� de naturã mecanicã (atunci când muºchii,

tendoanele ºi ligamentele nu lucreazã bine îm-preunã);� de naturã ortopedicã (atunci când este impli-

cat un traumatism sau o malformaþie);� de naturã reumaticã (atunci când este impli-

catã o boalã inflamatorie cu sufixul - itã, sau o boaladegenerativã cu sufixul - ozã);� de naturã neurologicã (atunci când structu-

rile nervoase sunt lezate de celelalte structuri).Prima opþiune în alegerea unui medic specialist

trebuie sã fie medicul de Recuperare Medicalã. Dece? Pentru cã Recuperarea Medicalã se intersec-teazã cu mai multe discipline medicale, adicã, ceitrataþi de acestã specialitate sunt pacienþi din secþii-le de ortopedie, reumatologie, neurologie.

Expertiza unui medic de recuperare acoperãafecþiuni din mai multe specialitãþi, iar imaginea pri-vind pacientul este una de ansamblu.

Soluþiile terapeutice sunt noninvazive, nu nece-sitã internare, se fac în serii consecutive de pânã la10 ºedinþe, iar durata medie a unei ºedinþe de recu-perare este de 30-40 de minute.

Aceste sedinþe de recuperare se pot compunedin kinetoterapie sau gimansticã medicalã, fiziote-rapie (biostimulare laser, ultrasunet), hidroterapie ºimasaj terapeutic.

Cea mai întâlnitã durere de spate este cea lom-barã. Coloana lombarã suportã toatã greutatea pãr-þii superioare a corpului (plus greutatea obiectelorpe care le transportãm) ºi este supusã unei tensiunipermanente mai ales când ne aplecãm sau ne rã-sucim.

Kinetoterapia sau gimnastica medicalã constitu-ie cel mai important element al tratamentului.

TTrraattaammeennttuull kkiinneettiicc îînn dduurreerreeaa ddee ssppaattee ddee nnaa--ttuurrãã mmeeccaanniiccãã ccoonnssttãã îînn 22 oobbiieeccttiivvee pprriinncciippaallee::� ameliorarea aliniamentului ºi a posturii co-

loanei concomitent cu identificarea atitudinilor anor-male (vicioase) ºi corectarea acestora;� stabilizarea coloanei (core strengthening) se

adreseazã rezistenþei musculare scãzute, forþeimusculare anormale ºi controlului motor precar.

Autor: }tefan Georgescu,Business Development Manager

Clinica Recumed

Durerea de spate - rezolvareîn 4 pa]i!

Primul pas este s/ recuno]ti c/ ai oproblem/ de s/n/tate, al doilea estes/ te informezi, al treilea pas este s/cau[i ajutor specializat ]i pasul patrueste programarea la consulta[ie ]i

urmarea unui tratatament.

23

SPITALE }I UNIT?{I PRIVATE CARE OFER? SERVICII DE OSTEOARTROLOGIE

2010 - 2011

SPITALE

AARRGGEESS

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL CCAAMMPPUULLUUNNGG

Str. Dr. Costea Nr. 8Tel: 0248/510100Fax: 0248/511860

BBAACCAAUU

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA BBAACCAAUU

Spiru Haret nr. 2-4, Bacau, jud. Bacau;Tel: 0234.536. 083Fax: [email protected], [email protected] www.spitaljudbc.roSef sectie Reumatologie: Dr. Coneac Dana, m. pr.reumatologie

SSPPIITTAALLUULL OORRAASSEENNEESSCC BBUUHHUUSSII

Str. Voioaga nr. 3, Judetul BacauTel: [email protected]

BBOOTTOOSSAANNII

SSPPIITTAALLUULL DDEE RREECCUUPPEERRAARREE SSFF.. GGHHEEOORRGGHHEEBBOOTTOOSSAANNII

Str. Calea Nationala nr.2, BotosaniTel: 0231/512822Fax: 0231/513560-0231/519009-0744379547 /0231/[email protected]

BBRRAAIILLAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA BBRRAAIILLAA

Pavilion A - Soseaua Buzaului nr.2; Pavilion B -Str.Pietatii nr.2; Pavilion C - Str.Zambilelor nr.2;

Pavilion D - Str.C.Dobrogeanu Gherea nr.2; PavilionE - Calea Calarasilor nr.125Tel: Pavilion A 0239 / 692222 Pavilion B 0239 /691500 Pavilion C 0239 / 691939 Pavilion D0239 / 617544 Pavilion E 0239 / 694200Fax: 0239 / [email protected]; [email protected];[email protected]; [email protected]

BBUUCCUURREESSTTII

CCEENNTTRRUULL DDEE BBOOLLII RREEUUMMAATTIISSMMAALLEE DDRR.. IIOONN SSTTOOIIAA

Str. Thomas Masaryk nr. 5, sector 2, BucurestiTel: 021/211.68.48Fax: 021/[email protected]

SERVICIUL FIZIOTERAPIE, KINETOTERAPIE SIMASAJ

Specialitatea: Recuperare, Medicina Fizica siBalneologie

Echipa medicala: Echipa medicala: Dr. AnisoaraStela Gavrila - m. pr. recuperare, medicina fizica sibalneofizioterapie, profesor kinetoterapie LeonardDinca, Kineoterapeut Cinca Luminita,Fiziokinetoterapeut Georgescu Dan Andrei; Echipade asistenti balneofizioterapeuti, maseur

Dotari: - aparatura pentru electroterapie de joasamedie si inalta frecventa; aparat de terapie undescurte CURAPULS 970; aparat de unde scurteSiemens; aparat de ultrasunet in apa; aparatmagnetoterapie; aparat BTL cu curenti interferen-tiali; aparat multistimulator ST 26; instalatie pentrutermoterapie - parafina; sala de kinetoterapie; kine-toterapie activo-pasiva la pat

Servicii: -electroterapie analgetica, antiinflamato-rie, decontracturanta si de stimulare musculara;laserterapie; magnetodiaflux antiinflamator si seda-tive; ultrasunet continuu si cu impulsuri; masajgeneral si pe segmente efectuat la pa

24



LABORATOR ANALIZE MEDICALE Specialitatea: Medicina de Laborator

Echipa medicala: Sef laborator Dr. Irina MonicaIana - m.pr. medicina de laboratorBiolog Marinescu Lucia - biolog principa

Dotari: -analizor hematologie automat Pentra 120si HMX; analizor biochimie FLEXOR, Hitachi 912;aparat eletroforeza serica; aparat imunologieELISA; analizor chemiluminiscenta ACCESS;nefelometre ARRAY si MININEPH; cititor automaturini URYXXON 200; laborator de microbiologi

Servicii: - investigatii biochimice curente din ser,plasma, sange, urina; analize hematologiceuzuale; determinari imunologice: FR, CRP, FAN,Ac. antiCCP, Ag HBs, Ac. antiHCV, fractiuni decomplement, imunograma, crioglobuline, CIC,celule lupice, ASLO; determinari din lichidulsinovial; determinari microbiologice

LABORATOR RADIOLOGIE

Specialitatea: Radiologie - Imagistica Medicala

Echipa medicala: Sef laborator Dr. NicoletaCavache - m. pr. radiologie si imagistica medicala

Dotari: - aparat de roentgen - diagnostic PHILIPS cuamplificator de imagine

Servicii: - radiografii ale scheletului osos, in ortos-tatism radiografii functionale, clinostatism si inci-dente speciale

LABORATOR DE OSTEODENSITOMETRIE

Specialitatea: Medicina de Laborator

Echipa medicala: Sef laborator Dr. CatalinCodreanu - m. pr. reumatologie, dr. in st. med

Dotari: - osteodensitometru tip LUNAR DPX PRO;osteodensitometru cu ultrasunete ACHILES

Servicii: - diagnosticul osteoporozei, evaluareariscului fracturar; monitorizarea terapiei antiosteo-porotice

LABORATOR ELECTROCARDIOGRAFIE

Specialitatea: Medicina de Laborator

Dotari: - aparat cu taste multifunctionale cu 6canale BTL 0Servicii generale unitate: dispensarizarea bolnav-ilor cronici; tratament local al afectiunilor reuma-tismale cu corticosteroizi si infiltratii locale cu altesubstante medicamentoase, evacuare lichidsinovial; tratament complex de recuperare -elec-troterapie, masaj, kinetoterapie-

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC CCOOLLEENNTTIINNAA

Str. Stefan cel Mare nr. 19 - 21, sector 2,BucurestiTel: 021.317.32.45 021.317.47.85Fax: 021.316.55.12

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDRR.. IIOOAANN CCAANNTTAACCUUZZIINNOO

Str. Ioan Movila nr. 5-7, sector 2, cod 70266,BucurestiTel: 021.210.71.00 021.210.64.55Fax: 021.210.64.35Echipa medicala: Sef sectie: Prof. Univ. dr. VictorStoica, m. pr. medicina interna si gastroenterolo-gie, dr. in st. med., supraspecializare in manage-mentul serviciilor de sanatate, competenta in con-ducerea serviciilor medicale sau sociale.Dr.Mariana Sasu, m. pr. medicina interna, m. sp.reumatologie, drd.; As. Univ. dr. Carmen MarianaMihai, m. pr. reumatologie, dr. in st. med.; As.Univ. dr. Claudia Ciofu, m. sp. reumatologieCorinaMogosan - medic specialist Reumatologie ( 0745312746 )Martin Andrei - medic specialistReumatologie ( 0722 639805 )Dotari: 19 paturi Laborator de imunologie cu profilreumatologic, Cabinet de fizioterapie, Sala kineto-terapie, Osteodensitometru cu ultrasunete, Laserde mica putereServicii: Diagnosticul si tratamentul bolilor reumati-ce, Artrocenteza cu rol dignostic si terapeutic,Echografie articulara, Densitometrie cu ultrasune-te, Capilaroscopie, Fizioterapie, Terapie cu laserde mica putere, Gimastica medicala

25


2010 - 2011

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC SSFF.. MMAARRIIAA

Bd. Ion Mihalache 37-39, sector 1Tel: 021.222.35.50; 021.222.35.53Fax: 021.222.39.60www.hospitals.roEchipa medicala: Sef sectie: Conf. Dr. DenisaPredeteanu, medic pr. medicina interna si reuma-tologie - Conf. UMF Carol Davila BucurestiDr. Mihai Abobului, medic pr. medicina interna Dr. Violeta Vlad, medic pr. medicina interna sireumatologieDr. Grigore Balosin, medic pr. medicina interna sicardiologieDr. Florin Berghea, medic spec. reumatologie -Asist.univ. UMF Carol DavilaMarinescu Mihaela - medic rezidente reumatologie( 0724 277484 )Boala Gabriela - medic rezident reumatologie (0723 212050 )Dotari: 45 paturi

CCLLUUJJ

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA CCLLUUJJ

Str. Clinicilor nr. 3-5Tel: 597852Fax: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL TTUURRDDAA

Turda, str Andrei Muresan nr 12-14 Judetul ClujTel: 0264/312420Fax: [email protected]

CCOOVVAASSNNAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA DDRR..

FFOOGGOOLLYYAANN KKRRIISSTTOOFF SSFFAANNTTUU GGHHEEOORRGGHHEE

Str. Stadionului nr. 1, Mun. Sfantu Gheorghe,520064, judetul CovasnaTel: 311981(secretariat); - 311580 (centrala)Fax: 0267/ [email protected]

GGAALLAATTII

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA SSFF.. AAPPOOSSTTOOLL AANNDDRREEII GGAALLAATTII

Str. Brailei nr.177, Cod 800578 - Galati

Tel: 0236/46 10 00; 31 88 88;31 55 55; 317.232

Fax: 0236/46 10 00

[email protected]

HHUUNNEEDDOOAARRAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA DDEEVVAA

Str. 22 Decembrie Nr.58, Deva; Judetul Hunedoara

Tel: 0254227070, 0254213120 0254214616

Fax: 0254217799, 0254222033 0254212516

[email protected]

www.hospitaldeva.ro

IIAASSII

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC DDEE RREECCUUPPEERRAARREE IIAASSII

Iasi, str. Pantelimon Halipa nr. 14

Tel: 0232 266044

Fax: 0232 252030

[email protected] [email protected]

MMAARRAAMMUURREESS

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA DDRR..CCOONNSSTTAANNTTIINN OOPPRRIISS BBAAIIAA MMAARREE

Baia Mare, Str.G.Cosbuc nr.31

Tel: 0262-275340

Fax: 0262-276860

[email protected];[email protected]; [email protected]

26



MMUURREESS

SSPPIITTAALLUULL CCLLIINNIICC JJUUDDEETTEEAANN MMUURREESS

Str. Gh. Marinescu nr. 50, Targu Mures, jud.MuresTel: 0265.212.111Fax: [email protected]

NNEEAAMMTT

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN PPIIAATTRRAA NNEEAAMMTT

Bd. Traian nr. 1, Piatra Neamt, jud. NeamtTel: 0233.219.440Fax: [email protected]

SSPPIITTAALLUULL OORRAASSEENNEESSCC TTGG NNEEAAMMTT

B-dul Stefan cel Mare Nr.35Tel: 0233/790824Fax: 0233/[email protected]

PPRRAAHHOOVVAA

SSPPIITTAALLUULL MMUUNNIICCIIPPAALL PPLLOOIIEESSTTII

Str. Ana Ipatescu nr. 59, Ploiesti, jud. PrahovaTel: 0244.523.904; 0244.596.274Fax: [email protected]; [email protected]

SSAALLAAJJ

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA ZZAALLAAUU

Zalau, str. Simion Barnutiu, nr.67, Judetul SalajTel: 0260/616920Fax: 0260/[email protected]

SSUUCCEEAAVVAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA

SSFF.. IIOOAANN CCEELL NNOOUU SSUUCCEEAAVVAA

B-dul. 1 Decembrie nr.21, SuceavaTel: 0230/222098Fax: 0230/[email protected]; [email protected]

VVRRAANNCCEEAA

SSPPIITTAALLUULL JJUUDDEETTEEAANN DDEE UURRGGEENNTTAA

SSFF.. PPAANNTTEELLIIMMOONN FFOOCCSSAANNII

Str. Cuza Voda nr. 50-52Tel: 0237 62.50.00Fax: [email protected]

UNITATI PRIVATE

AALLBBAA

TTEERRRRAA AASSTTEERR MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERR

B-Dul Revolutiei, Nr.15, 510039, Alba Iulia; CaleaMotilor, Nr.17 A, 510134, Alba IuliaTel: (+40258) 833408Fax: (+40258) 814312 835541 811415

AARRAADD

CCMMII DDRR VVAAIIDDAA VVOOIIEEVVOODD

Arad, Str Miron Costin Bl.4Tel: 270315

AARRGGEESS

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL

Pitesti, Str. Eroilor, Nr. 30Tel: 0248/222.282; 0348/401.345;0348/800.002Fax: 0248/[email protected]; [email protected]

27


2010 - 2011

BBOOTTOOSSAANNII

EECCOOMMEEDD

Botosani, Calea Nationala Nr.152Tel: 0231 529788, 0231 529789, 0331 401096,0331 401097Fax: 0231 [email protected]

BBRRAAIILLAA

CC..MM..II..DDRR..CCRRIISSTTEEII DDOORRIICCAA

Braila, Bd. Independentei, Nr. 2

BBRRAASSOOVV

HHIIPPEERRDDIIAA

Sediu Central- Str. Poarta Schei Nr. 31, 500020;Tel: 0268/473.608, 0268/415.590,0268/471.901; 0268/332.380, 0268/332.170Fax: 0268/473.608, 0268/415.590,0268/471.901; 0268/332.380, 0268/[email protected]; [email protected]

MMEEDDOO

Str.M.Kogalniceanu 14 BrasovTel: 0268-412421 Asistenta medicala la domiciliu:966Fax: [email protected]; [email protected]

PPOOLLIICCLLIINNIICCAA DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC RRAAPPIIDD

Str. Livada Vulturului Nr10, Brasov, 2200Tel: 40-268-315115; 311890Fax: [email protected]; [email protected]; [email protected];[email protected]; [email protected]

BBUUCCUURREESSTTII

AANNDDRRIITTAA MMEEDD SSRRLL

Str. Brasov Nr.22 Sect.6Tel: 7450721

AACCAADDEEMMIICCAA

Pitar Mos Nr. 20, Sector 1 - Bucure?ti, RomâniaTelefon: (+4)021/314.40.51 (+4)0731/580.280 Fax: (+4)021/314.40.57 [email protected] www.academica-medical.roServicii Medicale Clinice: Alergologie, Andrologie, Cardiologie,Chirurgie Cardiovasculara, Chirurgie Generala,Chirurgie Plastica, Dermatologie, Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice,Endocrinologie, Flebologie, Gastroenterologie,Ginecologie Obstetrica, HEMatologie, MedicinaIntern?, Neurologie, Oftalmologie, Oncologie, Ortopedie,Psihiatrie, Psihologie, Urologie

Imagistica: Ecografii, Investigatii DEXA, Radiologieconventionala, Rezonanta Magnetica Nucleara(RMN), Tomografie computerizata (CT)

Laborator: Alergologie, Biochimie, Biologie mole-culara, Citogenetica, Citopatologie, Geneticamoleculara, Hematologie/Coagulare, HIV, Hormoni Imunologie/Serologie, Markeri ososi, Markeritumorali, Markeri virali,Microbiologie/Citopatologie, Recoltare la domiciliu,Toxicologie

Servicii Medicale HIGH-TECHEstetica, Endoscopia si Videocapsula,Departamentul de medicina materno-fetala, CuraVaricelor, Osteodensitometria DEXA,Ecocardiografia, Imagistica medicala

CC..MM..II..DDRR.. IIOONNEESSCCUU CCAAMMEELLIIAA

Str. General Berthelot Nr.62 64, Sect.1, Tel: 303.13.74

28



CC..MM..II..DDRR.. NNEEAAMMTTUU FFLLOORREENNTTIINNAA MMIIRREELLAA

Sos Panduri Nr.20, Sect.5Tel: 410.69.10

CC..MM..II..DDRR.. RRAADDUULLEESSCCUU FFLLOORRIINN

Calea Dorobantilor Nr.188-190, Sect.1, Tel: 230.02.78

CC..MM..II..DDRR.. SSTTAANNEESSCCUU RRAAUUTTZZOOIIUU LLIIVVIIAA

Str. Scheiu De Jos Nr.6, Sect.2

CCEENNTTRRUULL RREEUUMMAATTOOLLOOGGIIEE DDRR IIOONN SSTTOOIIAA

Str. Ion Luca Caragiale Nr.17 Sect.1Tel: 2116848

RREEUUMMAATTOOLLOOGGIIEE RREECCUUPPEERRAARREE DDRR..SSTTRROOEESSCCUU

Cal. Serban Voda 99 Ej1 Ap2Tel: 4101283

AAPPOOLLOO -- CCEENNTTRRUU MMEEDDIICCAALL

Bucuresti, Sect. 5, Str. Coriolan Caius Marcius Nr.41Tel: [email protected]

BBIIOO TTEERRRRAA MMEEDD

Bucuresti Calea Grivitei Nr. 3, Sector 1; Pictor IonNegulici Nr. 27, Sector 1Tel: 319, 65, 78/319, 65, 78; 315, 15, 93/315,15, [email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAANNAADDOORR

1. Clinica Victoriei : Str. Dr. DimitrieSergiu, nr.26-28, sector 1, Bucuresti2. Clinica Decebal : Bdul. Decebal, nr. 1, sector 3,Bucuresti.3. Clinica Baneasa Park : Sos. Bucuresti - Ploiesti,nr. 42-44, sector 1, Bucuresti.

4. Laborator analize medicale : Str. Dr. Iacob Felix,nr. 32, sector 1, Bucuresti.5. Laborator analize medicale: Sos. Pipera Tunari4C, Voluntari, Ilfov.6. Rezerve private: Spitalul Clinic de UrgentaFloreasca, Calea Floreasca, nr.8, sector 1,Bucuresti. 7. Sediul administrativ: Str. Dr. Iacob Felix, nr. 32,sector 1, Bucuresti.Programarile se fac la Call Center 021-9699,disponibil de luni pana sambata in intervalul 8.00-21.00.Telefon Serviciu Urgente- Ambulanta: 021-9699 (24de ore din 24)Email: [email protected]

ReumatologieDr. Florin Radulescu -medic primar reumatologieDr. Carmen Zainea- medic primar reumatologieDr. Claudia Haralambie– medic specialist reumato-logieDr. Domnita Patrascu – medic specialist reumatolo-gieDr. Stefania Marineata – medic primar reumatolo-gieDr. Ecaterina Ilie - medic primar reumatologie

DDIIAAGGNNOOSSIISS CCEENNTTRRUU MMEEDDIICCAALL

Calea Floreasca, Nr.60, Sector 1Tel: 021-231.67.41 / 231.67.42 / 0742.062.834 /0723.399.766Fax: [email protected]

LLIIFFEE--MMEEDD

Bucuresti, Sect. 4, Str. 11 Iunie Nr. 77, Corp 3Tel: 021-330.39.42

LLOOTTUUSS MMEEDDIICCAA CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL

Sos. Oltenitei, Nr.105, Bloc Intec, Et.2, Sector 4Tel: 332.31.41, 332.27.89, 332.63.75,[email protected]

29


2010 - 2011

MMEEDDIICCAALL CCIITTYY BBLLUUEE

Popa Savu, Nr. 16, Sector 1Tel: 021.222.17.70/[email protected]

SSAANNAA MMEEDDIICCAALL OORRGGAANNIISSAATTIIOONN

Bucuresti, Sect. 1, Str. Dr. Sergiu Dumitru Nr. 3Tel: 021-212.81.63

CCLLUUJJ

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSAANNRRAADDEEXX

Str.Regina Maria 15/A, Dej, Jud. ClujTel: + 40 (264) 211675 + 40 (264) 212995Fax: + 40 (264) 211675 + 40 (264) [email protected]

CCEENNTTRRUULL MMEEDDIICCAALL SSTTAARR

Str. Marinescu, Nr.6, Cluj-NapocaTel: 0264590.969; 0742759701, 0728 004 935,0722 751 110Fax: 0264590.969; 0742759701, 0728 004 935,0722 751 [email protected]

CCOONNSSTTAANNTTAA

CC..MM..II.. DDRR.. BBEELLUU GGAABBRRIIEELLAA

MEDGIDIA, I. CREANGA Nr. 18Tel: 610890

AAVVAAMMEEDDIICCAA

Str. Tepes Voda Nr. 24 - Constanta; Punct De Lucru:Str. Decebal Nr. 49 - ConstantaTel: (0241) 544 000; 0241 544000Fax: (0241) 693 113; 0241 [email protected]

CCEENNTTRRUULL DDEE DDIIAAGGNNOOSSTTIICC SSII TTRRAATTAAMMEENNTT EEUURROOMMEEDDIICC CCOONNSSTTAANNTTAA

Bd. Tomis Nr. 141A, Constanta, Jud. ConstantaTel: +40-241-613.000 +40-372-735.316Fax: [email protected]

IIOOWWEEMMEEDD MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERR

Sediul Central: Bd. I.C.Bratianu Nr 2-4 Constanta;Tel: 0341.437593, 0241.587676, 0341.437594;0241.559962, 0241.511145, 0241.676211;0341.438.417, 0341.438.416, 0752.261.442www.iowemed.ro

PPOOLLIISSAANNTTAA // AAVVAAMMEEDDIICCAA

Str. Tepes Voda Nr. 24, Constanta, Jud. ConstantaTel: (0241) 544 000Fax: (0241) 693 [email protected]

PPRROOVVIITTAA

Constanta, Str. Primaverii, Nr 2, Bl.ST1, Mezanin,Jud. ConstantaTel: 0241-653.041Fax: 0241-517.274 [email protected]

DDAAMMBBOOVVIITTAA

MMBBJJ RREEUUMMAAMMEEDD CCOOMM

Bd. Bratianu C. Ion, Nr., Bl. D3, Intr., Et., Apt. 3;Jud. Dambovita, TargovisteTel: 0245/216188Fax: 0245/[email protected]

GGAALLAATTII

CCAABBIINNEETT RREEUUMMAATTOOLLOOGGIIEE SSII FFIIZZIIOOTTEERRAAPPIIEE

TECUCI ELENA DOAMNA 7 0

30



IIAASSII

OOMMIINNII CCLLIINNIICC

Str. Grigore Ureche Nr. 2, Bl. 6 Martie, IasiTel: 0232 216 260; 0728 450 098Fax: 0232 216 [email protected]; [email protected]

GGEEMMAA HHEELLIICCOOMMEEDD

Iasi, Str. Strap. Silvestru, Nr. 32, Bl. T2, Sc. D,Et. PaTel: 0232/217666, 0722/250707Fax: 0232/217666

UUMMAANNIITTAASS MMEEDD CCEENNTTEERR

Str. Han Tatar Nr. 10, IasiTel: 0232 222228Fax: 0232 222228chiprian aurelia 55@ yahoo.com

MMAARRAAMMUURREESS

CCAABB.. MMEEDD.. RREEUUMMAATTOOLLOOGGIIEE

DDRR.. IIEERREEMMIIAA GGAABBRRIIEELLAA

Baia Mare, Str. Garii, Nr. 3B/3Tel: 0262-227706

CCAABB.. MMEEDD.. RREEUUMMAATTOOLLOOGGIIEE

DDRR.. MMOOCCIIRRAANN EEUUGGEENNIIAA

Baia Mare, Bd. Republicii, Nr. 1/2Tel: 0262-223262

CCAABB.. MMEEDD.. RREEUUMMAATTOOLLOOGGIIEE DDRR.. VVOOIIEE AADDRRIIAANNAA

Baia Mare, Str. G. Cosbuc, Nr. 35/2Tel: 0262-219806

HHEELLCCOORR MMEEDD

Bd. Republicii 1/101-102, Baia Mare, 430221,Judet: MaramuresTel: 0262.275.020 0262-218733

MMUURREESS

CCMMII DDRR.. DDAABBIIJJAA MMAARRIIAA

REGHIN, P. MAIOR, NR. 31Tel: 512045

AALLGGOO MMEEDDIICCAALL

Str. Gh. Marinescu Nr.64/3, Targu Mures, Jud.MuresTel: 0265 212.094, 0745.326.162Fax: 0265 [email protected]

TTOOPPMMEEDD -- CCEENNTTRRUU MMEEDDIICCAALL

Str. Dorobantilor Nr.1, Tg.Mures, Jud. MuresTel: 0265-225.002 0265-210.342Fax: [email protected]

NNEEAAMMTT

CC..MM..II.. DDRR.. IIOONNEESSCCUU LLIIGGIIAA

Neamt ROMAN STR.CUZA-VODA NR.58Tel: 740648

PPRRAAHHOOVVAA

AALL MMEEDDIICCAA BBEERRLLIINN

Ploiesti, Bd. Republicii Nr.6, Bl.33, ParterReceptie 0244 510 051, EconomicTel: 0244 514 331Fax: 0244 514 331www.almedicaberlin.ro

AARRSSMMEEDDIICCIISS

Str. Teleajenului -Colt Cu Hasdeu-, Ploiesti, Judet:Prahova; Cod Postal: 100539Tel: +40-(244)-574618 +40-(723)-321144Fax: +40-(244)-574121

SSAALLAAJJ

SSAALLVVOOSSAANN CCIIOOBBAANNCCAA

Str. Dumbrava, Nr.48, Bl. TCI, Zalau, Jud. SalajTel: 0260 - 66.10.38, 0260 -66.10.39, 0260 -66.26.07Fax: 0260 - 66.10.38, 0260 -66.10.39, 0260 [email protected]

Supliment Osteo Artrologie

Documents

Transcript of Supliment Osteo Artrologie