Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda...

12
Serbarea Liceului Teologic Ortodox “Nicolae Steinhardt” a antrenat `ntreaga suflare a ;colii PAGINA 10 Mun\ii Oa;ului ;i Maramure;ului `i a;teapt[ pe iubitorii de sporturi de iarn[ PAGINA 7 I Anul XVI Nr. 812 Duminic[ 23 decembrie 2018 Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis Potrivit casei de licitaţie, opera, ulei pe carton, ce poartă şi numele "De pe prispa pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934- 1935 pentru decorarea Palatului Regal. Tătăroaica din tabloul de faţă se regăseşte pictată pe unul dintre cele două panouri din interiorul Palatului, fiind totodată subiectul central al operei de faţă. În cadrul aceleiaşi sesiuni, "Ulcior cu garoafe", un ulei pe pânză de Ştefan Luchian (1868-1916), şi-a găsit cumpărător la 125.000 de euro, tot sub preţul maxim estimat de 150.000 de euro. Opera a participat la a XII-a expoziţie a Societăţii Tinerimea Artistică, martie- aprilie 1913 şi este menţionată în catalogul expoziţiei la cat. 80, sub titlul "Garoafe". Lucrarea este reprodusă în Calendarul Minervei, 1914, la pag. 81, sub titlul "Flori". Tabloul a participat la expoziţia "Florile în opera pictorului Ştefan Luchian", expoziţie comemorativă organizată cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea artistului, Muzeul de Artă al R.S.R., Bucureşti, 1966. Specificul acestei sărbători este foarte bine conturat în conştiinţa poporului ro- mân, elaborându-se adevărate legende legate de episodul naşterii Domnului Ii- sus Hristos, în care se îmbină în mod plăcut fantezia autorului popular cu da- tele provenite din tradiţia creştină. O po- vestire din popor ne relatează faptul că, venindu-i Sfintei Fecioare Maria vremea să nască, a fugit de la casa părintească şi s-a oprit la gospodăria a doi bătrâni, Cră- ciun şi Crăciunoaie, oameni cumsecade de altfel, dar care cu niciun chip n-au vrut s-o primească în casă, spre a nu le întina gospodăria cu naşterea unui prunc zămislit din greşeală. De aceea, închi- zându-i uşa, Maria Fecioară, simţindu- se cu totul neputincioasă de a merge în- ainte, s-a aşezat într-un şopron de vite, unde s-a şi culcat în ieslea boilor, în paie. Aici, începând durerile naşterii, Maica Domnului a purces a se văita. O decizie a Diviziei Criminalitate din ţara cantoanelor a stabilit că Mi- nisterul Culturii şi Identităţii Naţio- nale (MCIN) va recupera 95.000 de dolari din Elveţia, ca prejudiciu pen- tru brăţările dacice, precum şi pentru alte artefacte sustrase de pe raza obiectivelor arheologice din Munţii Orăştiei şi valorificate în străinătate. Anunţul a fost făcut de MCIN, care a precizat că a întreprins demer- surile legale în vederea recuperării de pe teritoriul Elveţiei a prejudiciu- lui produs de un cetăţean sârb statu- lui român. Prin decizia de restituire de valori patrimoniale în dosarul nr. PR05.028795-FDA , Ministerul Cul- turii va recupera suma de 95.000 de dolari în cadrul procedurii de coope- rare judiciară internaţională în ma- terie penală. Cele mai vechi cărţi religioase în limba română sunt< Psaltirea Şcheiană, Psaltirea Voroneţeană, Codicele Voro- neţean şi Psaltirea Hurmuzaki. Activi- tatea de copiere a manuscriselor este una specifică mediului monastic, importante centre fiind m[n[stirile Neamţ, Putna, Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna, în Moldova> şi Tismana, Bistriţa, Hurezi, pentru Ţara Românească. În zona noas- tră se remarcă activitatea m[n[stirii din Perii Maramureşului. În această perioa- dă, în Transilvania, primele cărţi în lim- ba română s-au tipărit la Sibiu, de către Filip Maler, scrib în cadrul administraţiei oraşului. De la el ne-a rămas prima carte bilingvă, un Tetraevangheliar slavo-ro- mân apărut în anul 1551. În prima ju- mătate a secolului XVII, cartea veche românească începe să circule intens şi în părţile sătmărene, unde regăsim o bo- gată activitate a copiştilor de manuscrise, datorită faptului că această zonă era mai îndepărtată din punct de vedere geo- grafic de centrele editoriale transilvane de la Blaj, Sibiu, Alba Iulia. Indiferent de locul unde a fost tipă- rită, cartea românescă a circulat dintr-o provincie în alta, observându-se astfel dorinţa de a face cărţi pentru românii de pretutindeni. O deosebită carte “Ca- zania lui Varlaam”, tipărită la cererea domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), s-a bucurat de largă circulaţie în ţin- uturile sătmărene. Cartea veche româneasc[ în p[r\ile s[tm[rene pân[ în secolul XVIII Peste 200.000 de euro pentru un tablou de Tonitza, dar sub evaluare Na;terea Domnului - `ntre tradi\ia cre;tin[ ;i povestirea popular[ (25 decembrie) Satu Mare< Cr[ciunul anilor 1900, 1922-1925 PAGINA 6 PAGINA 4 Cât prime;te România pentru dou[ br[\[ri dacice furate PAGINILE 2-3 Cei ;apte tineri care s-au jertfit la Revolu\ia din 1989 Ace;tia sunt< studenta Raluca S[l[jan, locotenent post mortem Marinel Ioan Ciul, sublocotenent post mortem Grigore Zimbru ;i solda\ii Szabo Antal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;i Gergely Csaba Raluca S[l[jan PAGINA 9 Marinel Ioan Ciul Grigore Zimbru Szabo Antal Kiraly Mihaly PAGINA 8 PAGINA 11

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda...

Page 1: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

Serbarea Liceului TeologicOrtodox “Nicolae Steinhardt”a antrenat `ntreaga suflare a ;colii

PAGINA 10

Mun\ii Oa;ului ;i Maramure;ului`i a;teapt[ pe iubitoriide sporturi de iarn[

PAGINA 7

IAnul XVI Nr. 812 Duminic[ 23 decembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Potrivit casei de licitaţie, opera, ulei pecarton, ce poartă şi numele "De pe prispapescarului", este legată de comandaonorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.Tătăroaica din tabloul de faţă se regăseştepictată pe unul dintre cele două panouridin interiorul Palatului, fiind totodatăsubiectul central al operei de faţă. În cadrul aceleiaşi sesiuni, "Ulcior cugaroafe", un ulei pe pânză de ŞtefanLuchian (1868-1916), şi-a găsitcumpărător la 125.000 de euro, tot subpreţul maxim estimat de 150.000 de euro.Opera a participat la a XII-a expoziţie aSocietăţii Tinerimea Artistică, martie-aprilie 1913 şi este menţionată în catalogulexpoziţiei la cat. 80, sub titlul "Garoafe".Lucrarea este reprodusă în CalendarulMinervei, 1914, la pag. 81, sub titlul "Flori".Tabloul a participat la expoziţia "Florile înopera pictorului Ştefan Luchian", expoziţiecomemorativă organizată cu prilejulîmplinirii a 50 de ani de la moarteaartistului, Muzeul de Artă alR.S.R., Bucureşti, 1966.

Specificul acestei sărbători este foartebine conturat în conştiinţa poporului ro-mân, elaborându-se adevărate legendelegate de episodul naşterii Domnului Ii-sus Hristos, în care se îmbină în modplăcut fantezia autorului popular cu da-tele provenite din tradiţia creştină. O po-vestire din popor ne relatează faptul că,

venindu-i Sfintei Fecioare Maria vremeasă nască, a fugit de la casa părintească şis-a oprit la gospodăria a doi bătrâni, Cră-ciun şi Crăciunoaie, oameni cumsecadede altfel, dar care cu niciun chip n-auvrut s-o primească în casă, spre a nu leîntina gospodăria cu naşterea unui prunczămislit din greşeală. De aceea, închi-zându-i uşa, Maria Fecioară, simţindu-se cu totul neputincioasă de a merge în-ainte, s-a aşezat într-un şopron de vite,unde s-a şi culcat în ieslea boilor, în paie.Aici, începând durerile naşterii, MaicaDomnului a purces a se văita.

O decizie a Diviziei Criminalitatedin ţara cantoanelor a stabilit că Mi-nisterul Culturii şi Identităţii Naţio-nale (MCIN) va recupera 95.000 dedolari din Elveţia, ca prejudiciu pen-tru brăţările dacice, precum şi pentrualte artefacte sustrase de pe razaobiectivelor arheologice din MunţiiOrăştiei şi valorificate în străinătate.

Anunţul a fost făcut de MCIN,care a precizat că a întreprins demer-surile legale în vederea recuperăriide pe teritoriul Elveţiei a prejudiciu-lui produs de un cetăţean sârb statu-lui român.

Prin decizia de restituire de valoripatrimoniale în dosarul nr.PR05.028795-FDA , Ministerul Cul-turii va recupera suma de 95.000 dedolari în cadrul procedurii de coope-rare judiciară internaţională în ma-terie penală.

Cele mai vechi cărţi religioase înlimba română sunt< Psaltirea Şcheiană,Psaltirea Voroneţeană, Codicele Voro-neţean şi Psaltirea Hurmuzaki. Activi-tatea de copiere a manuscriselor este unaspecifică mediului monastic, importantecentre fiind m[n[stirile Neamţ, Putna,Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna, în

Moldova> şi Tismana, Bistriţa, Hurezi,pentru Ţara Românească. În zona noas-tră se remarcă activitatea m[n[stirii dinPerii Maramureşului. În această perioa-dă, în Transilvania, primele cărţi în lim-ba română s-au tipărit la Sibiu, de cătreFilip Maler, scrib în cadrul administraţieioraşului. De la el ne-a rămas prima cartebilingvă, un Tetraevangheliar slavo-ro-mân apărut în anul 1551. În prima ju-mătate a secolului XVII, cartea vecheromânească începe să circule intens şiîn părţile sătmărene, unde regăsim o bo-gată activitate a copiştilor de manuscrise,datorită faptului că această zonă era maiîndepărtată din punct de vedere geo-grafic de centrele editoriale transilvanede la Blaj, Sibiu, Alba Iulia.

Indiferent de locul unde a fost tipă-rită, cartea românescă a circulat dintr-oprovincie în alta, observându-se astfeldorinţa de a face cărţi pentru româniide pretutindeni. O deosebită carte “Ca-zania lui Varlaam”, tipărită la cerereadomnitorului Vasile Lupu (1634-1653),s-a bucurat de largă circulaţie în ţin-uturile sătmărene.

Cartea vecheromâneasc[ în p[r\ile

s[tm[rene pân[în secolul XVIII

Peste 200.000 de euro pentru un tablou de

Tonitza, dar sub evaluare

Na;terea Domnului -`ntre tradi\ia cre;tin[;i povestirea popular[

(25 decembrie)Satu Mare< Cr[ciunul

anilor 1900, 1922-1925

PAGINA 6

PAGINA 4

Cât prime;te Româniapentru dou[ br[\[ri

dacice furate

PAGINILE 2-3

Cei ;apte tineri care s-au jertfit la Revolu\ia din 1989Ace;tia sunt< studenta Raluca S[l[jan, locotenent post mortem MarinelIoan Ciul, sublocotenent post mortem Grigore Zimbru ;i solda\iiSzabo Antal, Sofalvi György, Kiraly Mihaly ;i Gergely Csaba Raluca S[l[jan

PAGINA 9

Marinel Ioan Ciul Grigore Zimbru Szabo Antal Kiraly Mihaly

PAGINA 8PAGINA 11

Page 2: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

2 Informa\ia de Duminic[/23 decembrie 2018

Cr[ciunCrăciunul este apoteoza dragostei!

În prima noapte de Crăciun s-au întru-chipat cele mai dulci dorințe ale inimiiumane, cele mai nobile idealuri ale su-fletului când s-a născut Domnul nostruIsus Cristos, cel mai mare binefăcător alomenirii.

A fost o noapte întunecată… însă unși mai mare întuneric a învăluit sufletele,când a apărut o stea dinspre Răsărit și s-a auzit deodată cântecul păstorilor dinBetlehem< „Slavă Lui Dumnezeu în lo-curile prea înalte, și pace pe pământ întreoamenii plăcuți Lui.”

Ar fi frumoasă ca o legendă, însă esteși mai frumoasă ca și realitate. Un pruncîntr-o iesle, în cinstea căruia se închinăși după nouăsprezece secole milioane deoameni, domnitorii coboară de pe tronsă se aplece în fața Lui. În milioane debiserici i se pomenește azi numele Lui șise cântă cu bucuria sufletului< Azi s-anăscut Mântuitorul!

Crăciunul are o vrajă minunată asu-pra inimii omului. Chiar și inima cea mai rece se încălzeșteîn ziua aceasta, chiar și în sufletul cel maiînchistat se strecoară azi o rază din acelsoare luminos care strălucește pe boltavieții sufletești.

Izvorul dragostei umblă azi printrenoi. Intră în coliba omului sărac, viziteazăorfanii părăsiți, văduvele, pe cei flămânzi,pe cei fără haine și-și împarte darurilemilostivirii< întrucât nu aţi făcut unuiadintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Îngerul iubirii vizitează și sălilepline de covoare ele bogaților, aprindemicile lumânări de pe pomul de Crăciun,ale căror lumină strălucește în ochii co-piilor inocenți. Bogații, săracii, bătrâniiși tinerii simt la fel căldura dragostei înziua aceasta. Crăciunul este sărbă-toarea familiei, a societății și a bisericii.Azi, meseriașul își închide atelierul, ne-gustorul își închide prăvălia, funcționarulîși p[răsește biroul. Azi mașinile nu maifac zgomot, hornurile fabricilor nu lasăfum în aer. În schimb se deschid largporțile bisericilor, clopotele cântă, cân-tecul și rugăciunea se ridică către ceruride pe altarul inimilor către Dumnezeuliubirii, care a iubit atât de mult aceastălume încât și-a jertfit unicul fiu pentruea. Cele mai nobile idealuri și principiiale societății creștine izvorăsc din reali-tatea Crăciunului. Învățătura creștină –care a apărut în lume odată cu prunculIsus – a devenit fundamentul culturiiumane, al civilizației, cel mai puternicsprijin al ordinii mondiale morale. Celemai mărețe idealuri ale lumii s-au dez-voltat în pântecul religiei creștine. Cu-vintele de libertate, egalitate, fraternitateau fost auzite prima dată de pe buzele luiCristos. El a spus< să nu fiți slugii oame-nilor! El ne-a învățat că suntem cu toțiicopiii aceluiași tată și suntem frați cu to-ții. El ne-a învățat< iubește-ți aproapeleca pe tine însuți. Aceste idei însufle\esc societățile și în zi-lele noastre.

Crăciunul ne unește pe toți într-ounitate mai înaltă. Limba, naționalitatea,religia, poziția socială, averea, nașterease unesc toate în ziua aceasta întru cin-stirea și iubirea Lui, care s-a născut însărăcie și a devenit regele sufletelor. Elcheamă la ei pe toți cei trudiți și împo-vărați.

Ce bine ar fi dacă aceste sentimentecare ne umple azi inimile ar dăinui și arfi permanente în noi toți. Ce bine ar fidacă noi am propovădui cuvintele fra-ternității nu doar în ziua de azi, și nudoar prin vorbe, ci dacă le-am da viață.

Cu această dorință urăm Crăciun fe-ricit fiecărui locuitor al orașului nostru

de orice limbă și de orice religie, și Săr-bători fericite onoraților noștri cititori.Să fie această sărbătoare o sărbătoare abinecuvântării și păcii.

B. K.

TeatruDe ce nu are nevoie Satu Mare de

teatru? Mulți și-au exprimat părerile des-pre această chestiune și s-a manifestatmultă bunăvoință în direcția schimbăriiîn bine a lucrurilor. Este acceptabil mo-tivul sărăciei generale care a fost invocatde mulți, la fel și nivelul scăzut al spec-tacolelor constatat des, însă toate acesteanu explică acea reticență chiar tristă careeste manifestată de publicul nostru fațăde teatru. Îmi este rușine să constat acestlucru, însă nu găsesc altă explicație decâtfaptul că societatea noastră încă nu s-adezvoltat din punct de vedere estetic pâ-nă acolo ca să facă niște sacrificii pentruartă.Într-adevăr, elita intelectuală și financiarăa orașului nostru se opune printr-un con-servatorism încăpățânat dezvoltării sim-țului pentru frumos și realizării idealu-rilor artei teatrale. În țara noastră suntorașe mai mici care dispun de câte unteatru în floare și de o viață artistică vie,în timp ce teatrul nostru se confruntăîncă permanent cu greutățile începutului,iar artiștii renumiți care vizitează cu multdrag și provincia, ocolesc chiar și hotarulSătmarului. La noi sunt spectacole cu ju-mătate de preț de intrare, dar totuși cusala goală, și chiar dacă prezența câteunei artiste asigură pe deplin succesul,sala nu se umple. Așa s-a întâmplat și cuprezența de prima dată la noi a artisteiFay Szerena, cu toate că s-a prezentat opiesă care ar fi asigurat o distracție pentrutoate păturile poporului.

Un decor pitoresc, efecte de luminiminunate, costume poetice, un limbajminunat fac acest spectacol unul distrac-tiv și variat până la sfârșit.(Era vorba de piesa Angelo de Victor Hu-go – n. red.)

“Eclips[” de curentelectric

În data de 22 a lunii curente, în jurulorei 10 seara, s-a constatat o „eclipsă” acurentului electric în tot orașul timp decca. 10 minute, în urma căreia s-a instalato beznă totală pe străzi și în case. În salateatrului tocmai se lăsa cortina după ac-tul al treilea, când s-au stins toate lămpilede acolo. Cele câteva lumânări de siguranță caresunt instalate la intrare, au sclipit zâm-bind pe seama curentului electric de lasfârșitul secolului, adică pe seama acestuiconcurent, și când ele au constatat că nurevine curentul, era să sară de bucuriedin colivia lor de sticlă cu flacără cu tot.

Odată cu venirea întunericului toțivecinii s-au anunțat reciproc că s-a în-trerupt curentul. Este interesantă nevoiade comunicare rapidă a oamenilor despreniște lucruri de care știe toată lumea.Apoi ironia s-a intensificat când nici du-pă 6-7 minute nu a revenit curentul

Pe scenă s-a prezentat piesa Angelode V. Hugo. Prezentarea scenică a vre-murilor întunecate din Veneția și a sce-nelor groaznice de atunci nu a suferit de-loc din cauza lipsei de curent.

Pe străzi, unii au umblat cu lămpa-șuri, pentru că se mai găsesc oameni careparodizează în acest fel iluminatul elec-tric, fiecare în felul lui. Acest lucru nu sepoate reproșa unora care nu pot face ni-ciun pas fără lămpaș, mai ales dacă segrăbesc undeva. Ș-apoi câte neplăceriproduce un astfel de eveniment și în ca-sele particulare! Gospodina tocmai toar-nă ceaiul în cești, și îl toarnă alăturea! O companie de jucători de cărți tocmaise uită ce fel de cărți are, și toți trebuiesă spună< bluff! Doar perechile de logod-nici sunt cele care se bucură de astfel desituații și care susțin că nu există niciunrău în care să nu fie ceva foarte bun.

Uzina noastră electrică nu este zgâr-cită să furnizeze argumente în acest sens.Ea nu este invidioasă pe lumina lumâ-nărilor pentru că și în data de 23 decem-brie s-a repetat fenomenul, chiar dacănu în totalitate, dar pe unele străzi a fostîntreruptă furnizarea curentului. Ca sănu ne încredem.

Pe de altă parte noi am aflat că ex-plicația acestor sincope este că cel maimare dinam al uzinei electrice nu poateproduce destul curent electric din cauzaconsumului căii ferate locale electrifica-te, așa că responsabilitatea conducerii

pentru situația dată e înafara oricărordiscuții.

Închirierea teatruluiComisia teatrală a emis oferta pentru

închirierea clădirii teatrului. Cei intere-sați își pot înainta solicitările până îndata de 5 ianuarie 1901.

Geanta studentuluide medicin[

Zilele trecute un student de medicinădin Budapesta a călătorit către acasă pecalea ferată către Sătmar, având în geantăun craniu și oasele din două brațe umanepe care le-a dus acasă pentru studii. LaSatu Mare un hoț i-a furat geanta și aaruncat-o din tren în apropierea orașu-lui. Studentul și-a căutat geanta cu dis-perare la gara din Satu Mare, și a spus cănu ar da-o nimănui nici pentru 100 deforinți. Hoțul s-a bucurat pentru că acrezut că poate sunt niște bijuterii îngeantă. A fugit repede la locul unde aaruncat-o, însă l-a apucat o groază denedescris când a văzut că este un craniuîn ea. A rămas încremenit la locul res-pectiv când l-a găsit un controlor de caleferată, care l-a prins și l-a condus la ju-decătorie. Hoțul a fost atât de afectat decele văzute încât a leșinat. Indiferent deasta, el a fost arestat.

Alert[ fals[Este falsă știrea că s-ar institui ca-

rantină în orașul nostru din cauza pesteiporcine. Știrea se bazează pe niște zvo-nuri răutăcioase din partea confrațilornoștri din provincie. Slavă Domnului,astfel de pericol nu există, și târgul deporci săptămânal se va ține.

Dona\ie regal[Maiestatea Sa Regelă a donat 200 de

coroane ajutor pentru noua biserică re-formată din Merk (unul dintre satele cușvabi sătmăreni care azi se află în Ungaria– n. red.).

Tombol[ pentru biseric[

Episcopia greco-catolică de Gherla aluat la act cu satisfacție de strădania ecle-ziei greco-catolice din Satu Mare pentrupromovarea cauzei vieții spirituale și princonstrucția unei noi biserici în locul celeivechi care a devenit neîncăpătoare pentruenoriași și că pentru sporirea fondurilorîn acest scop se va organiza o tombolăcu obiecte cu aprobarea înaltului minis-ter al finanțelor. Cer binecuvântarea luiDumnezeu la acest demers și solicit to-todată sprijin din partea preoților, eno-riașilor și a tuturor din eparhia mea –scrie după adunarea sinodală ținută la11 decembrie Ioan Sabo, episcop greco-catolic de Gherla. Iată, acum există șisusținerea necesară din partea autoritățiibisericești, iar noi urăm perseverențăpreotului Papp Lajos pentru a duce labun sfârșit acest țel nobil, care și pânăacum a cerut multă trudă. Însă cunos-cându-i activitatea, suntem convinși căva reuși.

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Onoratul public din Sătmar și dinjur susține financiar ziarul nostru demai bine de 32 de ani. Cu toate că înacest răstimp au apărut și alte ziare înorașul nostru, avem onoarea să avemo susținere sporită din partea publicu-lui.

Dacă nu greșim, este vorba aici des-pre faptul că direcția în care mergem,se întâlnește cu recunoașterea publi-cului nostru. Bineînțeles, această con-cluzie trebuie interpretată numai la ge-neral, pentru că noi nu reprezentămniciun fel de interese, fie ele religioasesau sociale. Noi abordăm chestiunileactuale în mod independent, mai mult,publicăm cu plăcere și abordări con-trare, dacă suntem convinși de bunacredință a surselor.

Consecința acestei convingeri dinpartea noastră este că nu dăm cursunor atacuri la persoană nici pentruvizibilitate și nici pentru o popularitateefemeră, iar dacă în urma orientăriinoastre vor fi lezate eventual niște in-terese individuale, atunci suntem gatasă acordăm dreptul la apărare pentruoricine.

Având în vedere că ziarul nostruapare de două ori pe săptămână, avemposibilitate să nu ne referim doar laabordarea chestiunilor locale, ci ca săparticipăm și la dezbaterile vieții pu-blice sociale, industriale, economicenaționale, pentru că știm că presei lo-cale îi revine un rol important privindopinia publică națională și spiritul pa-triotic.

În rubrica noastră de beletristicăne străduim ca ziarul nostru să fie șide acum încolo un fel de întâlnire aautorilor noștri din provincie, iar ru-brica noastră de știri actuale reprezintăo grijă permanentă pentru noi.

În plus, ziarul nostru, ca organ ofi-cial al Asociației Agricole din Comita-tul Sătmar, va publica prin rubrica luipermanentă informațiile Asociației.

Rubrica noastră de publicitate esteapreciată de marele public pentru largarăspândire a ziarului și pentru tarifelemici și sperăm că interesul publiculuiva crește și în viitor.

Prețul abonamentului pe un an< 8coroane, pe 6 luni 4 coroane, pe un tri-mestru 2 coroane. Dr. Hantz Jenő redactorLitteczky Endre editor(Nota red< după o reclamă din ziarulrespectiv un pachet de 5 kilograme decafea aleasă de Cuba costa 16 coroa-ne.)

*Dorim onoraților noștri cititori și

colaboratori sărbători fericite de Cră-ciun! În locul ediției de 27 decembrie(joi), din cauza sărbătorilor care inter-vin, vom expedia abonaților noștri edi-ția ziarului nostru din 30 decembrie(duminică), împreună cu comunicateleagricole.

Apel la abonament

EVENIMENTCrăciunul este sărbătoarea familiei, a societății și a bisericii. Azi, meseriașul își

închide atelierul, negustorul își închide prăvălia, funcționarul își p[răsește biroul.(...) În schimb se deschid larg porțile bisericilor, clopotele cântă, cântecul și rugăciunease ridică către ceruri de pe altarul inimilor către Dumnezeul iubirii, care a iubit atâtde mult această lume încât și-a jertfit unicul fiu pentru ea.

(Szamos, anul 23, nr. 103, 24 decembrie 1900, p. 1)

S[rb[toarea Cr[ciunului `n S[tmarul anului 1900

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Page 3: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

23 decembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEReclam[ din anul 1922

Cafeu Victoria. Este singurul local de distrac\ie pentru familii.Un elegant bufet cu cele mai bune b[uturi ;i pr[jituri. Or-chestr[ de primul rang. Pentru s[rb[torile Cr[ciunului sepreg[tesc surprize.

Binefacere ;i recuno;tin\[

Cine nu cunoa;te povestea de undese pot scoate profunde `nv[\[minte<

Dumnezeu a dat o mas[ `n onoareatuturor virtu\ilor. Erau de fa\[ ;i virtuteabinefacerii ;i a recuno;tin\ei. Ele `ns[ seuitau chior`; una la alta. V[z]nd aceasta,Atotputernicul le-a `ntrebat despre mo-tivul acestei antipatii. Virtu\ile au r[spunsscurt. Se ur[sc fiindc[ nu se cunosc. Mi-rat, Dumnezeu le-a prezentat una, alte-ia.

Tr[im greu `ns[ mai mult ne este`nr[ut[\it traiul prin faptul c[ ̀ n mijloculnostru nu se cunosc aceste dou[ virtu\i.

Ne `nsp[im]nt[ la fiecare pas tim-purile vitrege prin care trecem, f[r[ s[ne aducem aminte c[ au fost pe capulnostru ;i mai mari greut[\i. Trebuie s[ne g]ndim c[ noi suntem aici ferici\ii,precum mi-a scris la 28 noiembrie 1914p[rintele Constantin Lucaciu pe atunci`n via\[. Urmeaz[ s[ ne plec[m genunchiicu evlavie ca ni;te pelerini `nseta\i decredin\[ `n fa\a templului unde au fostmoa;tele sf]ntului f[c[tor de minuni. Autrecut anii, ca ;i clipele... ~mi amintesc ;iinima mi se umple de un sentiment duiosce-mi sguduie `ntreaga fiin\[. De pesteCarpa\ii no;tri ce ne-au desp[r\it de se-cole o parte a sufletului nostru, p[rinteleC. Lucaciu `mi scria din Bucure;ti< "Cebine ;i ce frumos este pe aici! Va dasf]ntul Dumnezeu ca aceast[ binefaceres[ se reverse ;i asupra n[p[stuitului nos-

tru Ardeal...":i a sosit plinirea vremurilor. Negrele

noastre suferin\e au fost r[zbunate prinvitejia acestui popor. Precum spunea Oct.Goga, poetul suferin\ei noastre< "Am`nv[\at ideea na\ional[ de la primul lo-cotenent, care murea la poaleleCarpa\ilor `n bra\ele mele ;optind< AlbaIulia." :i c]\i ofi\eri, c]\i o;teni `n slujbamarei noastre cauze n-au c[zut jertf[pentru aceast[ `n[l\[toare unire.

Prezentul este o dumnezeiasc[ bine-cuv]ntare pentru aceast[ \ar[.

Oare s[ ne bocim ca neputincio;ipentru greut[\ile inerente acestei epociprin care trecem?

Avem dreptul noi s[ ne pl]ngem?Sunt grele aceste suferin\i `n raport cuceea ce am ̀ ndurat de veacuri? O, virtutea recuno;tin\ei, `ntinde\i aripile talestr[vezii ;i asupra noastr[ ;i f[ ca s[ neprindem ̀ n mrejele tale. Dar d[sc[limeapoate fi ea nemul\umit[? Da, suntempl[ti\i prost. Ce este aceasta ̀ n raport cumarele apostolat c[ruia ne-am devotat?:i lep[d]ndu-ne de persoana noastr[ in-teresat[, s[ privim `n jur, aici `n jude\ulnostru. Ne-a r[mas un sat `n care s[ nufie un ̀ nceput de ;coal[ rom]neasc[? Pa-tria va recunoa;te meritele acesteid[sc[limi muncit[, pl[tit[ prost, `ns[idealist[. Dar, bunii mei colegi, oare nua dat ;i nu d[ aceast[ \ar[ milioane de leiajutor, burse copiilor de dasc[li du;i la`nv[\[tur[? Unde e;ti virtute arecuno;tin\ei s[ recuno;ti aici cealalt[virtute a binefacerii. Suntem `nv[\a\i s[privim `n toate actele omoene;ti numaip[r\ile rele f[r[ `ns[ a deosebi ;i pe celebune. Aceasta ne duce la gre;eli irepara-bile. Lep[da\i-v[ deci de obiceiul ur]tde a critica totul `n \ara aceasta. At]tealucruri mari s-au f[cut dar cum am spusmai sus nu se cunosc cele dou[ virtu\i.Face\i ca ele s[ se cunoasc[!

:tefan Pop, subrevisor ;colarSatu Mare, nr. 101, duminic[ 23 de-cembrie 1923, pag. 2

La spatele lui Dumnezeu

Profesor UniversitarOnisifor Ghibu

Am c[l[torit `n timpul din urm[prin c]teva p[r\i din Nordul Ardealului;i am r[mas dureros impresionat decele ce am v[zut.

Parc[ ar fi un blestem< `n afar[ dec]\iva indivizi, toat[ lumea se pl]nge`mpotriva st[rilor din via\a public[.

Nu e vorba numai de greut[\ile ma-teriale ale vie\ii, care ating at]t de greu`n special func\ion[rimea, nici de di-ficult[\ile pe care elementul rom]nescle `nt]mpin[ ;i acum `n lupt[ cu ele-mentele minoritare, puternice ;i soli-dare, ci de ceva cu mult mai greu ;ianume st[rile morale care se`nr[ut[\esc din zi `n zi, gra\ie politi-cianismului de;[n\at introdus `n pro-por\ie cu totul `ngrijor[roare `n acelep[r\i.

Oamenii aceia, care profit[ de peurma lipsei de solidaritate a intelec-

tualilor sf];ia\i `n partide, se pare c[nu mai au nimic sf]nt, ̀ n afar[ de per-soana ;i de punga lor.

Neam, patrie, omenie, pentru eisunt simple vorbe ca ;i cinste, iubirecre;tineasc[, solidaritate na\ional[ ;iuman[ etc.

Ei nu mai au nici ru;ine de oameni,nici fric[ de Dumnezeu ;i se poart[ ca;i c]nd n-ar mai avea de r[spuns ni-ciodat[ `n fa\a nim[nui.

Ei se cred "la spatele lui Dumnezeu"unde pot s[-;i fac[ de cap.

S[rac Nord al Ardealului, pe careUngurii te-au \inut `n `ntuneric o miede ani, pentru ca acum s[ te batjoco-reasc[ "frunta;ii t[i", exploat]ndu-teca pe o colonie african[!

Oare mult o s[ mai treac[ p]n[ tevei `nvrednici ;i tu de conduc[tori cuinim[ de frate ;i de p[rinte ;i p]n[ c]ndvei avea ;i tu parte de binefacerile ne-precupe\ite ale unei vie\i de statrom]ne;ti s[n[toase `ndreptate `n di-rec\ie na\ional[ ;i moral[?

C]nd vor intra `n gaur[ de ;arpev]nz[torii de cele sfinte ;i uciga;ii defra\i? C]nd vei `nceta de a mai fi laspatele lui Dumnezeu ;i-i vei vedeafa\a?

Cluj, 19 XII 1925

Na;terea DomnuluiI. Florea

Ast[zi s[rb[torim na;terea Celui ca-re a venit pe lume ca s[ ne ̀ nve\e iubireade oameni. O mie nou[ sute dou[zeci

;i cinci de ani num[r[m de la venireape lume a Domnului nostru Isus Hris-tos. ~n fiecare an na;terea M]ntuitoruluieste s[rb[torit[ de ̀ ntreaga cre;tin[tate.~n c]ntece de veselie pream[rim acestdumnezeesc act. Scurta via\[p[m]nteasc[ a Fiului lui Dumnezeu afost cea mai des[v]r;it[ pild[, de felulcum trebuie s[ ne purt[m `ntre noi oa-menii.

:iruri de veacuri au trecut de atunci;i omenirea pare a fi uitat de rostul ve-nirei M]ntuitorului `ntre oameni. Onou[ venire parc[ a;tept[m, c[ci p[ca-tele noastre s-au prea `nmul\it ;i preamult ne-am `ndep[rtat de `nv[\[turilelui. ~n genunchi ;i plini de smerenie as-cult[m ̀ n fa\a altarului minunile Aceluice-l s[rb[torim ast[zi ;i c]\i din noisuntem `n stare s[ urm[m calea ce ne-a ar[tat-o? Este o mare nevoie de o pri-menire a sufletelor noastre.

Lumea s-a `nr[it. Fra\ii cu fra\ii nuse mai iubesc `ntre ei. Fiul nu;i mai as-cult[ p[rintele. Mama nu-;i mai iube;te`ndeajuns feciorii.

B[rbatul ̀ ;i insult[ so\ia. Tinerii nu-i mai respect[ pe b[tr]ni. Cei mari des-consider[ ;i batjocoresc pe cei mici. A;atr[im ast[zi, a;a ne este societatea.

Am uitat rostul nostru `n lume. Fieca Na;terea Domnului s[ ne mai amin-teasc[ ;i de ̀ naltele noastre datorii ce leavem de ̀ ndeplinit aici pe p[m]nt undes-a cobor]t Acel ce se cheam[ Isus ;ic[ruia ast[zi `i `nchin[m imnuri deslav[.Satu Mare, Anul VII, nr. 102, Miercuri24 decembrie 1925, p/ 1

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

Cr[ciunul interbelic Cr[ciunuls[racilor

de George A. Petre

B[tr]n aduc[tor de bucurii,Din an `n an tot mai s[rac ne viiCu s]nul gol ;i cu desagii goiDe ce te-ai mai abate pe la noi?

At]tora s[raci ;i suferinzi Ce bunuri s[r[cia ta le-mparte?Ce lum]n[ri `n casa lor aprinzi<De bucurie... ori de moarte?

Copiilor ce te a;teapt[Ce ve;ti de m]ng]ere s[ le spun?D[-mi barem o pova\[ `n\eleapt[Ca s[-i `mpac `n noaptea de Cr[ciun.Le-oi povesti cum s-a n[scut odat[Un copila; `n staulul cu vite...Vor asculta povestea repetat[:i-or adormi cu g]nduri risipite.

A doua zi le-oi spune o minciun[<C[ Mo;ul le-a b[tut `n geam cu voiebun[,A;a, pe la c]ntatul de coco;i, -Dar lui nu-i plac copiii somnoro;i.Iar tu, b[tr]ne g]rbovit de ani,Str]mbeaz[-\i drumul pe la alte case>E amor\it c[minul de s[rman,iar cariul mor\ii roade-n grinzi de oa-se

Cum e;ti prea obosit de-at]ta drum,~n patul celor ce te-a;teapt[ acumPoate g[se;ti o clip[ de hodin[>Acolo e c[ldur[ ;i lumin[...

La noi ;i ;oarecii zac prin unghere,:i-i frig, e `ntuneric ;i pustiu,:i-n nopatea asta trist[ de veghereUn clopot bate cuie la sicriu...

(Satu Mare, anul VI, Nr. 99, miercuri24 decembrie 1924, p. 2)

1925

Cr[ciunul:i anul acesta, Sfintele s[rb[tori,

c]nd se pr[snue;te Na;terea M]ntui-torului, nu ne g[sesc ̀ ntr-o des[v]r;it[lini;te a;a cum am dorit-o. ~ntreaga lu-me, dar mai ales Europa, se zbate `naceea;i nesiguran\[ ca ;i imediat dup[r[zboi.

~n R[s[rit comunismul barbar,`ncearc[ toate mijloacele spre a p[trun-de `n \ara noastr[. La Apus fostast[p]n[ pe nedrept a \inuturilorrom]ne;ti, `ncearc[, de asemenea, caprintr-o propagand[ de ponegrire s[asmut[ str[in[tatea, ba ;i noul conti-nent asupra noastr[.

Mi;carea studen\easc[ nu i-a l[satreci pe inamicii \[rii noastre. Legiti-mele cereri ale studen\imei au fost ex-ploatate `n mod sistematic.

Precum au scris ziarele, agen\ii co-munismului s-au interpus ;i aici.

:i a;a, pe nesim\ite, mi;carea esteaprins[ din ce `n ce mai mult, ca apoipescuitorii `n ap[ tulbure s[-;i fac[lini;ti\i propaganda.

~n astfel de condi\ii este u;or de`n\eles, c[ oric]t de mare ar fi dorin\anoastr[, o munc[ sistematic[ pentruconsolidarea statului nu este cu pu-tin\[. Dar dac[ numeroase sunt`ncerc[rile prin care trecem acum, vaveni ziua c]nd vom ̀ nl[tura obstacolelece ni se pun `n cale. Acest popor a re-zistat 1000 de ani la cele mai puternicepresiuni, ca s[ se dea b[tut acum c]ndun viitor frumos `i z]mbe;te.

Odat[ cu s[rb[torirea Na;teriiDomnului Isus Hristos, noi s[rb[torim;i na;terea poporului rom]nesc. :idup[ cum aprigi au fost adversarii Fiu-lui Omului ;i totu;i cuv]ntul ;i credin\ai-au r[mas, `n gura secolelor, tot astfel;i neclintita credin\[ ce c[l[uze;te ne-amul nostru, ne va conduce la ̀ nf[ptui-rea n[zuin\elor noastre.

Na;terea Domnului s[ fie pentrutot Rom]nul zi de ̀ n[l\are sufleteasc[.(Satu Mare, anul VI, Nr. 99, miercuri24 decembrie 1924, p. 1)

1924

Fapte buneDin ini\iativa unui comitet de

doamne din Halmeu, `n frunte cudoamna Drago; s-a str]ns un fond pen-tru ajutorarea familiilor s[race din acelor[;el.

Se va `mp[r\i la v[duvele de r[zboic]te un car de lemne ;i 5 kg f[in[. Pen-tru copii se vor cump[ra haine ;i ghe-te.

Diriginte decoratM.S. Regele a conferit domnului Di-

riginte al oficiului Satu Mare nr. 2, RaduAmuzescu, Coroana Rom]niei `n gra-dul de Cavaler ca merit pentru serviciileexecutate pe l]ng[ serviciul de tranzitextern. Decorarea a produs o mare bu-curie printre func\ionarii oficiului con-dus de diriginte.

Str[ji uitateDoi rom]ni, :tefan B]rsan ;i Ion

Boian p[zesc ;i acum casa solului nos-tru de la Petrograd. De 8 ani stau bie\iioameni ̀ n Rusia! Dar ce-o mai fi p[zindei acolo, Dumnezeu ;tie.

Comoara trimis[ la Moscova a tre-cut de atunci `n multe m]ini, iar la Pe-trograd cine mai ;tie de numeleRom]niei?

Sfaturi care prind bine

Da\i vacilor ap[ c[ldu\[ `n care s[pune\i sare ;i t[r]\e. Da\i-le aceast[amestec[tur[ la vaci de trei ori pe zi.Cu c]t vaca bea mai mult cu at]t va dalapte mai mult.

ConcerteLa Liceul M. Eminescu joi dup[

mas[ ̀ n sala festiv[ a c]ntat domni;oaraIordanovici. S-a str]ns o sum[ de banipe care dra Iordanovici i-a dat-o dom-nului director Sele; al Liceului pentrua se cump[ra `mbr[c[minte unui elevs[rac.

* Duminic[ seara la orele 8 `n sala

teatrului or[;enesc dra Iordanovici vada un concert cu concursul c]torva mu-zican\i din localitate.

*Duminic[ la orele 3 p.m. Societatea

de lectur[ a elevilor de la Casa ~nv[\[to-rilor va da un festival artistic. Sunt ru-ga\i to\i rom]nii s[ ia parte. Nu se vortrimite alte invita\ii.

Via\a Sportiv[Fotbal. Odat[ cu c[derea om[tului

interesantele meciuri de fotbal au ̀ nce-tat. Rom]nii au fost destul de bine re-prezenta\i prin clubul "Olimpia" care afost chemat ̀ n multe ora;e unde s-a lup-tat cu succes. Cluburile maghiare "To-rekves" ;i "Sz. S. E." de asemenea au datmulte lovituri bune.

Pentru anul viitor, odat[ cu sosireaprim[verii, se prevede un mai mareav]nt pe terenul sportiv.

Box-Club. Afl]ndu-se printre noic]\iva lupt[tori `n acest domeniu s-a`nfiin\at zilele trecute un Box-Club, alc[rui pre;edinte de onoare, se crede, vafi domnul Goma, noul prefect.

Pre;edinte ordinar a fost ales dlAlim[nescu ;i vicepre;edinte dl Popo-vici, cunoscutul boxeur din Bra;ov.

Societatea a cerut aprobarea auto-rit[\ilor ;i `n cur]nd va avea loc o;edin\[ de box pe una din sceneleS[tmarului.

~n acest club, oricine se poate ̀ nscrieca membru. Sediul clubului s-a instalatprovizoriu `n Strada Mihai Viteazul, `nlocalul gr[dinii de copii.

(Satu Mare, Nr. 103-104, duminic[, 24decembrie 1922, pag. 4-5)

1922 1923

Page 4: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

4 Informa\ia de Duminic[/23 decembrie 2018

ISTORIE

În primele secole de dezvoltarea culturii româneşti, limba slavonăa jucat acelaşi rol în cultura românăfeudală pe care l-a avut limba latinăîn ţările occidentale ale Europei.Poporul român a adoptat limbaslavonă în biserică pe parcursul se-colului X. Prin folosirea acesteilimbi dar şi pe căi directe, culturaromânească a cunoscut cultura bi-zantină, însă, ca limb[ a bisericii şia nobilimii feudale, limba slavonăa împiedicat răspândirea culturiiîn mijlocul poporului, care nu cu-noştea decât limba română.

Pentru scrierea limbii slavone s-a fo-losit mai întâi alfabetul glagolitic, creat pela jumătatea secolului IX de către fraţiiChiril şi Metodiu (pomeniţi ca sfinţi în bi-serica ortodoxă), pe baza scrierii minus-cule cursive greceşti şi probabil a „liniilorşi crestăturilor” folosite de vechii slavi pen-tru însemnări. Alfabetul glagolitic aveatrăsături greoaie şi de aceea el a fost înlocuitcu un nou alfabet numit chirilic, care afost conceput în secolul X, acesta avândtrăsături mai simple fiind astfel accesibilunor cercuri mai largi. Pătrunderea limbiislavone în cancelariile voievodale şi în bi-serica românească, ca limbă oficială, a ge-nerat folosirea alfabetului chirilic chiar şidupă folosirea limbii române ca limbă aculturii.

Perioada cea mai bogatăîn manuscrise este domnialui Ştefan cel Mare (1457-1504)

Centrele culturii teologice erau mă-năstirile ridicate cu sprijinul voievozilorşi al marilor boieri. În mănăstirile de peteritoriile româneşti erau înfiinţate scrip-torii, ateliere de caligrafi, miniaturişti şilegători, precum şi biblioteci şi şcoli descris, care pregăteau cărturari< preoţi, pisarisau grămătici pentru cerinţele cancelariilorvoievodale, cât şi pentru trebuinţele ad-ministraţiei şi culturii locale. Cele mai im-portante centre caligrafice, au fost cele depe lângă m[n[stirea Neamţ din Moldova,unde în vremea lui Alexandru cel Bun(1400-1432) s-a format o vestită şcoală decaligrafi şi miniaturişti> mănăstirea Bistriţadin Oltenia, mănăstirea Feleacului dinTransilvania, precum şi biserica Şcheilordin Braşov.

Perioada cea mai bogată în manuscrise

este domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Scrise la început pe pergament, iardin secolul XVI mai mult pe hârtie şi avândintercalate foi de pergament miniaturizate,vechile noastre manuscrise sunt legate înscoarţă de lemn învelite în piele ornamen-tată. Manuscrisele bogat împodobite suntadesea ferecate în argint aurit, încrustatcu pietre preţioase. Cartea românească înlimba slavonă era foarte scumpă aceastavalorând p]nă la 1000 de aspri sau 17-25galbeni de aur, ceea ce echivala în acelevremuri cu preţul unei moşii. În asemeneacondiţii, cartea bisericească fiind rară, une-le biserici nu îşi puteau cumpăra cărţilenecesare oficierii slujbelor religioase şimulţi preoţi învăţau rugăciunile şi texteleevanghelice pe de rost. Manuscrisele eraupăstrate cu multă grijă şi adesea refăcute,completate cu filele care lipseau.

Domnitorul Ţării Româneşti, Raducel Mare (1495-1508) s-a preocupat înmod deosebit de întărirea prestigiului bi-sericii şi astfel a iniţiat organizarea unei ti-pografii, pusă sub conducerea ieromona-hului Macarie, tipograf care învăţasemeşteşugul tiparului la Viena. Astfel a în-ceput tipărirea primelor cărţi, rezultândtrei lucrări în limba slavonă< un Liturghierapărut în 1508, un Octoih în 1510 şi Evan-gheliar în 1512. Cel mai vechi text în limbaromână ce ni s-a păstrat este scrisoarea luiNeacşu de la Câmpulung trimisă în 1521lui Hanas Begner, judele Braşovului. Frazaînchegată şi curgătoare a scrisorii, orto-grafia precisă, sunt dovezi că scrierea înlimba română avea o practică îndelungată.Scrisul în limba română se răspândeşte şise impune în secolul XVI, mai întâi în lu-mea negustorilor care îl adoptă în ţinereasocotelilor, redactarea corespondenţei şi

încheierea tranzacţiilor. Din acest secolexistă texte private în limba română întoate ţinuturile româneşti, iar în timpuldomniilor lui Petru Şchiopul în Moldova(1574-1577) şi Mihai Viteazul în Ţara Ro-mânească (1593-1601), limba română pă-trunde şi în cancelariile domneşti. Determinată de condiţiile social-econo-mice şi culturale ale secolului XVI, tradu-cerea primelor cărţi populare este urmatăde altele şi creează premisele culturale pen-tru transpunerea în limba maternă a tex-telor religioase. Traducerea textelor bisericeşti în limbilepopoarelor a însemnat o revoluţie, o aba-tere de la normele şi tradiţia bisericii carenu admitea transmiterea „CuvântuluiDomnului” decât în una din limbile con-siderate „sfinte”.

Cele mai vechi c[r\i religioase `n limba rom]n[

Cele mai vechi cărţi religioase în limbaromână sunt< Psaltirea Şcheiană, PsaltireaVoroneţeană, Codicele Voronoţean şi Psal-tirea Hurmuzaki. Activitatea de copiere amanuscriselor este una specifică mediuluimonastic, importante centre fiindm[n[stirile Neamţ, Putna, Moldoviţa, Su-ceviţa, Dragomirna, în Moldova> şi Tis-mana, Bistriţa, Hurezi, pentru Ţara Ro-mânească. În zona noastră se remarcă ac-tivitatea m[n[stirii din Perii Maramu-reşului. În această perioadă, în Transilva-nia, primele cărţi în limba română s-au ti-părit la Sibiu, de către Filip Maler, scrib încadrul administraţiei oraşului. De la el ne-a rămas prima carte bilingvă, un Tetrae-vangheliar slavo-român apărut în anul

1551.În prima jumătate a secolului XVII,

cartea veche românească începe să circuleintens şi în părţile sătmărene, unde regă-sim o bogată activitate a copiştilor de ma-nuscrise, datorită faptului că această zonăera mai îndepărtată din punct de vederegeografic de centrele editoriale transilvanede la Blaj, Sibiu, Alba Iulia. Indiferent delocul unde a fost tipărită, cartea românescăa circulat dintr-o provincie în alta, obser-vându-se astfel dorinţa de a face cărţi pen-tru românii de pretutindeni. O deosebităcarte „Cazania lui Varlaam”, tipărită la ce-rerea domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), s-a bucurat de o largă circulaţie înţinuturile sătmărene, această carte de în-văţătură circulând în localităţile< Bixad,Satu Mare, Domăneşti, Tăşnad. Dintre ti-păriturile importante ale secolului XVII,regăsim< Evanghelie Învăţătoare ( Govora,1642), Noul Testament de la Bălgrad (aziAlba Iulia,1651), Cheia Înţelesului (1678,Bucureşti), Molitvelnic (Iaşi, 1681), Sicriulde aur (Sebeş, 1683) şi Chiriacodromionulde la Bălgrad (1699).Activitatea tipograficădin secolul XVIII este mult mai bogată de-cât cea din secolul precedent, numărulexemplarelor care au circulat crescândsemnificativ. Deşi era îngrădită pătrunde-rea cărţii din Moldova şi Ţara Românească,multe exemplare ajungeau în satele săt-mărene chiar în anul apariţiei sau cel ur-mător, lucruri consemnate între filele aces-tor cărţi. Tipăriturile erau procurate pe di-verse căi, cum ar fi< cu prilejul hirotoniriimitropoliţilor Bălgradului la Târgoviştesau Bucureşti, ei primeau în dar şi nume-roase cărţi de slujbă tipărite acolo> mulţitineri mergeau în Bucureşti să înveţe carte,sau pentru a deprinde meşteşugul legării

şi copierii cărţilor> călugării şi diecii treceaumunţii cu desagii plini cu cărţi tipărite saumanuscrise> negustorii ardeleni aduceaupe lângă mărfuri şi cărţi solicitate în Tran-silvania. Cererea de carte se va ̀ ndrepta însecolul XVIII şi spre scrieri cu conţinutlaic. În 1746 apare “Mărgăritare”, carteidentificată în Satu Mic.

Un centru tipografic important pentru plaiurile s[tm[rene este R]mnicul

Un alt centru tipografic, importantpentru plaiurile sătmărene, este Râmnicul.Afluenţa tipăriturilor râmnicene, se expli-că prin prezentarea grafică deosebită aexemplarelor, dar mai ales pentru „frazaarmonioasă, vocabularul senin, limba sim-plă vorbită de popor”.

Antologhionul, tipărit în 1705, de carese leagă numele Sfântului Antim Ivireanul,este cea mai veche tipăritură râmniceanăcare a circulat pe aceste meleaguri. Exem-plare bine păstrate se află în bibliotecileparohiale din Domăneşti, Turţ, Satu Mare,Sătmărel. Numărul cărţilor tipărite la Iaşieste mai redus decât al celor tipărite la Bu-cureşti, Râmnic, Buzău. Psaltirea din 1743tipărită la Iaşi, s-a identificat la Pişcari, Tri-odul din 1747 în Traian şi Decebal, Mo-litvelnicul din 1749 a circulat în Borleşti,Penticostarul din 1753 în Racşa, Liturghierdin 1759, la Potău. Între paginile cărţiivechi se adună diferite elemente de istorieşi cultură.

Prin intermediul însemnărilor manus-crise sunt puse în evidenţă o serie de ex-librisuri, autografe simple, aparţinând po-sesorilor din diferite epoci, consemnareaunor evenimente istorice, preţul cărţilor,diferite calamit[ţi abătute asupra satelorşi recoltelor. Muzeul Judeţean Satu Mareare o colecţie bogată de carte veche româ-nească şi străină adunată cu mare efort depe teritoriul judeţului. În colecţia muzeuluisătmărean se afl[ un număr de 545 exem-plare de carte.

Mihai Andrei MocanMuzeul Jude\ean Satu Mare

BIBLIOGRAFIEMircea Tomescu - Istoria cărţii româneştide la începuturi p]n[ la 1918, Editura Şti-inţifică, Bucureşti, 1968.Doru Radosav – Carte şi societate (sec.XVII-XIX) în Nord-Vestul Transilvaniei,Oradea, 1995.Elena Bărnuţiu – „Răspândirea cărţilordin Ţara Românească şi Moldova în ju-deţul Satu Mare”, în Satu Mare.Studii şi co-municări, V-VI, 1981-1982, pag.229-234.

Cele mai vechi cărţi religioase în limba română sunt< Psaltirea Șcheiană, Psaltirea Voroneţeană, Codicele Voronoţean și Psaltirea Hurmuzaki. Activitatea de copiere a manuscriselor este unaspecifică mediului monastic, importante centre fiind m[n[stirile Neamţ, Putna, Moldoviţa, Suceviţa, Dragomirna, în Moldova> și Tismana, Bistriţa, Hurezi, pentru Ţara Românească. În zonanoastră se remarcă activitatea m[n[stirii din Perii Maramureșului

Cele mai vechi cărţi religioase în limba română sunt< Psaltirea Şcheiană, Psaltirea Voroneţeană,Codicele Voronoţean şi Psaltirea Hurmuzaki. Activitatea de copiere a manuscriselor este unaspecifică mediului monastic, importante centre fiind manastirile Neamţ, Putna, Moldoviţa, Suceviţa,Dragomirna, în Moldova; şi Tismana, Bistriţa, Hurezi, pentru Ţara Românească. În zona noastrăse remarcă activitatea manastirii din Perii Maramureşului.

Cartea veche româneasc[ în p[r\iles[tm[rene pân[ în secolul XVIII

Page 5: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

23 decembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

PASTORALE„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ

pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14)

Iată-ne, din nou, înveșmântați înhaine de sărbătoare și colindând co-lind străbun pentru a sărbători Cră-ciunul. Slăvit să fie Dumnezeu și TatălDomnului nostru Iisus Hristos, Carea trimis în lume pe Fiul Său din mareaSa iubire și purtare de grijă față demântuirea neamului omenesc. „Să senască / și să crească / să ne mântuiască”(colind creștin).

Crăciunul sau Nașterea Domnului estesărbătoarea păcii, bucuriei și unirii omuluicu Dumnezeu, cum spune Sfântul Atanasiecel Mare< „Dumnezeu S-a făcut Om ca omulsă devină Dumnezeu” (să se îndumnezeias-că), să redevină Fiul lui Dumnezeu după har.

Pentru acest atât de mare și prețios dar,lumea creștină și toate neamurile care au cre-zut în Fiul lui Dumnezeu – Mântuitorul lumiiși au primit lumina Evangheliei lui Hristostresaltă de bucurie și-I aduc prinos de recu-noștință Pruncului născut în peștera din Bet-leemul Iudeii, adresându-I rugăciune în co-lind de cinstire și prăznuire și transformândpământul, pentru câteva zile, în leagănul luiDumnezeu, în care să fie legănat, adorat șiiubit Fiul Său născut după trup din FecioaraMaria și înfășat cu scutecul celei mai sfinteși unice iubiri, care se cuvine numai Lui, pen-tru coborârea Sa din Cer la noi și printre noi,păcătoșii, “ pentru noi și pentru a noastră

mântuire” (Simbolulde Credință).

Iată cumdescrie, în mod inspi-rat, Sfântul GrigoriePalama (Arhiepisco-pul Tesalonicului însecolul al XIV-lea) tai-na mântuirii prin careHristos se face Ompentru a da omului

posibilitatea să se mântuiască. „Pentru aceas-ta, nu înger, nu om, ci Însuși Domnul a venitși ne-a mântuit pe noi, făcându-Se Om canoi, pentru noi, și rămânând în același timpDumnezeu fără schimbare” (Omilia 58). (...)Ne îndeamnă, deci, Sfântul Grigorie< „să stâr-pim discordia (vrajba, neînțelegerile și duș-mănia) și să arătăm milă și iubire unii fațăde alții, precum și Hristos, numai din dra-goste față de noi, a avut milă și S-a făcut Om”(Omilia 58). Nașterea Domnului, la plinireavremii, înseamn[ pentru noi, oamenii, rea-ducerea la starea și demnitatea de fii ai luiDumnezeu după har, eliberarea din înșelă-ciunea și robia celui viclean și redarea liber-tății prin abandonarea păcatului și rezidirea,din nou, a omului după chipul lui Dumnezeuși întru asemănarea cu El. Cât de minunat,inspirat și adevărat glăsuiește, în acest sens,Sfântul Apostol Pavel< “Iar când a venit pli-nirea vremii, Dumnezeu a trimis în lume peFiul Său, născut din femeie, născut sub lege,

ca pe cei de sub lege să-i răscumpere ca sădobândim înfierea” (Galateni 4, 5).

Drept răspuns la marea iubire a lui Dum-nezeu, prin pogorârea Fiului Său la noi, cerulși pământul s-au reunit, îngerii și oameniidând împreună slavă Celui Atotbun și Mi-lostiv și aducând fiecare daruri pe măsură.Condacul ce se cântă de Crăciun a surprins,în mod fericit, prin imnograful inspirat de(...)

Dragi maramureşeni, oşeni şisătmăreni risipiți printre neamuri,

Au trecut aproape 30 de ani de când ațiales străinătatea pentru un trai mai bun și ațifost liberi și, poate, chiar constrânși să o facețidin cauza unei defectuoase administrări ațării și a chivernisirii bogățiilor ei în ultimeletrei decenii.Poporul ales (poporul lui Israel),eliberat de Dumnezeu din robia egipteană,a peregrinat 40 de ani prin pustiul Arabieipână a ajuns în Canaan – Pământul Făgă-duinței. Și voi sunteți străini și peregrini înlumea în care trăiți acum. Pentru voi, țaracare v-a primit nu este „acasă”. Pământul Fă-găduinței pentru voi este România, unde esteȚara și Biserica voastră, unde trăiesc bătrâniivoștri, părinții sau unde unii dintre ei îșidorm somnul de veci, străjuiți și vegheațidoar de crucile de la mormintele care suntpărăsite, căci nu mai are cine să le îngrijeascăși împodobească ori să aprindă o lumânare

din când în când.Vă îndemnăm să nu rupeți legătura dra-

gostei cu ei, cu Biserica și Țara voastră, ci,mai degrabă, gândiți-vă la o reîntoarcere aca-să spre a pune toți umărul la reconstrucțiațării noastre, înainte de a fi prea târziu, înaintede a se pustii pământul părinților noștri șide a dispărea neamu l nostru. Să refacem îm-preună pacea lui Dumnezeu în termeni creș-tinești și unitatea națională a neamului nos-tru; acea pace pe care au cântat-o îngerii luiDumnezeu la Nașterea Domnului.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne a declarat anul 2019 ca Anul omagialal satului românesc (al preoților, învățătorilorși primarilor gospodari) tocmai din îngrijo-rarea Bisericii noastre Ortodoxe strămoșești,căci ea vede și simte cel mai dureros cum sesting și ne mor satele noastre dragi și sfintecare erau cândva pline de viață, de credință,de frumusețea portului, graiului, obiceiurilorși tradițiilor noastre unice, care ne-au dusfaima în toată lumea. Cine să mai mângâiebătrânețile părinților voștri dacă nu voi?! Amai rămas doar Dumnezeu, Biserica și preo-tul. Biserica este acum și așezământ sacru șispital și școală și așezământ social, iar preotuleste și sacerdot și învățător și medic și asistentsocial. Nimic nu e cum a fost odată. Ne în-trebăm: Oare ce va fi cu viitorul acestui ne-am? Doamne, ocrotește Țara, Biserica și Po-porul Român și redă-i demnitatea, măreția,unitatea și gloria de altădată. Redă-ne,

Doamne, iubirea de Țară, Biserică și Neampe care au avut-o înaintașii ce s-au jertfit pecâmpul de luptă, în lagăre și în închisorilecomuniste pentru aceste valori veșnice, plă-tind cu viața ca să ni le lase drept moștenirenouă.

Iubiți credincioși,(...)Să arătăm milă și iubire creștină, îm-

plinind fapta bună. Să facem fapte bune, atâ-tea câte putem noi și din prisosul inimii, sprea aduce un strop de bucurie și mângâiereacolo unde lipsesc și a le arăta fraților noștribolnavi, abandonați și singuri că Hristos S-a Născut mai ales pentru ei, ca să nu mai tră-iască supărați și neîmpăcați, ci fericiți și îm-pliniți că fac parte din familia și poporul luiDumnezeu, și ei sunt întâi mereu, căci cu eis-a identificat Hristos< „întrucât ați făcut unu-ia dintre acești frați ai Mei, prea mici, MieMi-ați făcut” (Matei 25, 40). Așa să ne ajuteDumnezeu! Vă dorim sărbători sfinte, bine-cuvântate și pline de bucurii duhovniceștifiecărei familii, fiecărei comu nități parohialeși monahale și tuturor românilor dreptcre-dincioși de pretutindeni.

La mulți și binecuvântați ani!Al vostru al tuturor, de tot binele voitor

și împreună cu voi rugător pentru dobândi-rea darului sfânt al mântuirii şi vieţii veşnice,aduse pe pământ de Hristos Cel Născut înpeștera Betleemului,† Iustin, Episcop ortodox românal Maramureșului și Sătmarului

Iubi\i p[rin\i, slujitori ai sfintelor altare, Iubi\i credincio;i,

Timpul Sărbătorii Crăciunului nise oferă an de an ca un moment de harși bucurie prin ceea ce ne propune< în-tâlnirea noastră cu Dumnezeu. De laîntâlnirea în cadrul liturgic și până lacomuniunea din familie, de la urărilefăcute prietenilor, rudeniilor și cunos-cuților cu ocazia sărbătorii și până lapacea și armonia interioară a sufletu-lui, toate ne vorbesc de apropiere, cu-noaștere și unitate.

Nașterea lui Isus este începutul bucurieicreștine și momentul desăvârșit al întâlniriidintre om și Dumnezeu. După un lung par-curs al omenirii cu momente diferențiate decăutare și însușire a valorilor, de dezvoltarevariată a culturilor și religiilor, plinătatea tim-pului surprinsă de Sfânta Scriptură atuncicând ne vorbește de Întruparea Fiului luiDumnezeu și venirea Sa în lume, ne aduceîn centrul credinței noastre și ne pune mereuîn fața propriului destin, înțeles ca o chemarede a-L primi și a ne uni cu Dumnezeu. (...)Viața noastră primită în dar de la Dumnezeuputem să o vedem în tot parcursul ei de la

naștere și până lamormânt precum ocălătorie. Ne-am năs-cut în lume nu dinproprie inițiativă,pentru că am ales noi,ci doar constatăm îndescoperirea conști-inței de sine, că sun-tem rezultatul daruluiCelui de Sus și al pă-

rinților. Purtăm în noi zestrea genetică a mul-tor generații care ne-au precedat, însă ne esteîncredințat destinul nostru. Pornim în viațăcu un bagaj pe care nu l-am ales, ci mai de-grabă ne-a fost încredințat, însă avem liber-tatea de a-l gestiona, de a-l transforma și îm-bogății. Caracterul și temperamentul firiiomenești sunt supuse înfrumusețării și dez-voltării integrale a persoanei. Întrebarea im-portantă care se pune, este cum întreprindemaceastă călătorie? în ce direcție mergem șicum alegem drumul cel mai potrivit? Ce cu-legem și păstrăm din ceea ce întâlnim pecale? Sunt întrebări generoase cu care e binesă ne confruntăm cât mai des și în sărbătoa-rea Nașterii Domnului ni se deschide per-

spectiva spirituală a contemplării PrunculuiIsus care a venit în lume să crească și să nemântuiască. Un drum împreună cu Isus Fiul lui Dumne-zeu ne asigură de prezența și însoțirea Pro-videnței, precum și de intuirea clară a desti-nației. Un parcurs făcut la întâmplare, fărălumina credinței din care lipsește orice per-spectivă a transcendenței, este nu doar maisărac și incomplet, ci și mult mai limitat. Da-rul credinței l-am primit în Botez, atuncicând Cerul s-a aplecat din nou asupra făpturiipe care a chemat-o odinioară la viață și a si-gilat-o cu promisiunea veșniciei.

Autorul epistolei către Evrei sintetizeazăîntreg parcursul vieții lui Avraam în câtevaversete, punând evenimentele care au schim-bat cursul istoriei pe seama credinței.

Prin credință, Avraam, când a fost che-mat, a ascultat de a ieșit la locul pe care erasă-l ia în moștenire și a ieșit, neștiind încotromerge. Prin credință, a locuit vremelnic înpământul făgăduinței, ca într-un pământstrăin, locuind în corturi cu Isaac și cu Iacov,cei dimpreună moștenitori ai aceleiași făgă-duințe, căci aștepta cetatea cu temelii puter-nice, al cărei meșter și lucrător este Dumne-

zeu (Evr.11,8-10).Cu acest părinte al nostru în credință începeistoria religioasă a evreilor și a creștinilor șia tuturor oamenilor căutători de Dumnezeu.Cum l-a întâlnit pe Dumnezeu și cum a răs-puns chemării sale, cum a învățat să creadăși să-și purifice credința, ne spune mai pelarg cartea Facerii, important pentru noi estesă ne situăm pe coordonatele parcursuluivieții noastre, având tezaurul credinței în su-flet. Nașterea lui Isus pe care azi o sărbătorim,ne aduce mai aproape de această istorie a luiDumnezeu cu omul, până într-acolo undeea se unește prin Întrupare în aceiași Per-soană a Fiului lui Dumnezeu născut din Fe-cioara Maria. O cale lungă pe care o străbateCuvântul lui Dumnezeu cu toate generațiilede oameni până își găsește lăcaș într-o inimăomenească care îl primește cu toată dispo-nibilitatea. Întruparea Fiului lui Dumnezeutrece prin inima și disponibilitatea FecioareiMaria ca mai apoi să fie zămislit și să se nascăîn lume.De aceea, putem învăța de la ea, cum s-a ar-monizat parcursul vieții ei cu voința Tatăluiceresc, lăsându-ne ca o Mamă bună să vedemlungul drum de căutare a omului din partea

lui Dumnezeu. De la întrebarea pusă luiAdam, unde ești? (Fac.3,9), și până la răs-punsul dat de Fecioara Maria: fie mie dupăCuvântul Tău (Lc.1,38), este o cale lungă șinu doar temporară, ci mai degrabă existen-țială și spirituală, pe care o regăsim în noiînșine în măsura în care răspundem chemăriinoastre. (...)

Sfântul Ioan al Crucii, un cunoscut că-lugăr și mistic carmelitan afirmă cu convin-gere, că descoperirea în suflet a iubirii și gra-tuității lui Dumnezeu de către cel care se roa-gă este de mare folos Bisericii și cea de careare ea nevoie cu adevărat< Un act de iubirepură este mai de folos Bisericii decât toatelucrările lumii.

Sărbătoarea de astăzi și Mântuitorul Isuscare prunc s-a făcut pentru noi, călătoreștecu fiecare generație de oameni. El să reînno-iască în sufletele noastre dragostea față deDumnezeu și de semeni și să crească în fie-care dintre noi harul, dorința și putința de a-L purta prin lume.

Cu părintească însoțire, Vă doresc tutu-ror Sărbători fericite și un An Nou binecu-vântat!

†Vasile, episcop de Maramureș

Onoratului cler împreun[ slujitor, persoanelor consacrate ;i tuturor credincio;ilor

Lăsăm multe zile nefericite înurma noastră. O mulțime de oa-meni trăiesc în jurul nostru cu du-rere sufletească nesfârșită. Toateacestea se întâmplă chiar dacăDumnezeu are grijă de noi.

Crăciunul poate fi Sărbătoarea dădă-toare de bucurii pentru fiecare zi din viațanoastră.

Nu putem privi trecerea zilelor noastreca niște ore efemere, pentru că bunulDumnezeu ne-a spus începând deja cuprimul Crăciun.” .....” Matei 28,20.

Martorul ocular, evanghelistul Ioanscrie< ”...” Acest mesaj este o sursă omni-prezentă a bucuriei de fiecare zi.

Prezența bunului Dumnezeu asigurăbucuria fiecărei zile. În prezența Lui numai există zâmbete prefăcute, cuvinte min-cinoase, fapte ucigașe. Dumnezeu, cu acestscop este prezent prin Domnul Isus Chris-tos între oameni și de aceea rămâne cu noiprin Duhul Sfânt.

În Noul Testament fapta de Crăciun abunului Dumnezeu o simțim prin aparițiadarurilor. Era întunecată se sfârșește prin apariția

stelei care ne lumi-nează drumul. IsusChristos s-a născut !A apărut în copiluldin Betleem, estepalpabil, se poateîmbrățișa, se poatelua în poale.Apostolul Pavel neînvată ”...”

Cel născut a venit pentru omul care esteîn primejdie într-o viață fără de bucurii șisărbători, și va veni cu slavă pentru a des-chide o eră permanentă de sărbătoare.

Crăciunul este începutul umilinței.Sărbătorile noastre de zi cu zi sunt mânăîn mână cu umilința de zi cu zi. Prin umi-lință se naște comunitatea omului cu bunulDumnezeu.

Bunătatea Domnului sosește pe aceas-tă cale, ca să fim oameni mai buni, capabilide a ne iubi semenii. Toate acestea le putemsimți în miracolul Crăciunului.

S[ ne dea bunul Dumnezeu tuturor osărbătoare binecuvântată și iubirea Lui înfiecare zi.

Csűri István, episcop reformat al Eparhiei de pe lângă Piatra Craiului

Bucuria s[ ne fie deplin[!Crăciunul este Solemnitatea Nașterii

Domnului nostru. Ziua de naștere a luiIsus Cristos trebuie să o sărbătorim în lu-mina misterului pascal, adică a răstigniriiși învierii Sale. Dacă Isus Cristos nu ar fiînviat, azi nu am sărbători Crăciunul.

Dragi Frați și Surori! Vă invit ca, în AnulHarului, să medităm în contextul liturghieidespre acele haruri pe care Fiul unul-născutal lui Dumnezeu ni le-a dat prin întrupareaSa.

Celebrarea liturgică a Crăciunului arepatru componente< Liturghia din ajun, Li-turghia de noapte, Liturghia de dimineață (apăstorilor) și Liturghia solemnă. Toate lec-turile celor patru liturghii ne amintesc, prinputerea răstignirii și învierii lui Cristos, defaptele minunate ale lui Dumnezeu, săvârșitepentru noi, și ne conduc spre cunoaștereamai aprofundată a misterului întrupării. Des-pre ce este, de fapt, vorba?

Sfânta Liturghie din Ajun se celebreazăîn seara zilei de 24 decembrie, în care ultimaetapă a așteptării noastre din Advent estedeja prezentată în liturghie ca o apropiere delinia de sosire care apare în fața alergătorilorunei curse. Ne lansează înainte cu o forțăreînnoită, căci nu mai este mult până la finiș.Așteptarea poporului se împlinește, prezi-cerile profeților se adeveresc< Dumnezeu searată! Vine între noi, își asumă soarta noastră.

Coboară în abisulexistenței omenești,ca noi să ne ridicămprin El la înălțimilecerești. (...)

Sfânta Li-turghie de noapte<Cel mai mare eveni-ment al istoriei lumiise află în centrul aten-ției. Cuvântul Dum-

nezeului celui veșnic, cea de-a doua persoanădumnezeiască, s-a născut ca om la Betleem.Apariții îngerești, bucurie, lumină, străluci-re…O, câți credincioși creștini primesc cubucurie „vestea cea bună”! Sper, dragi Frațiși Surori, că vă numărați printre aceștia…Dumnezeu s-a făcut om! În acest Copilaș,Emanuel a devenit, nu doar unul dintre noi,ci într-adevăr Dumnezeu cu noi! În acelașitimp, în câte familii această seară este doaro formalitate. Pomul de Crăciun strălucește,dar întunericul stăpânește sufletele. Ce althar aș putea să-I cer lui Dumnezeu în aceastănoapte, decât ca Pruncușorul ceresc să-și re-verse lumina în adâncul tuturor inimilor.

Sfânta Liturghie de dimineață (a păs-torilor)< Puțini sunt cei care, de Crăciun, par-ticipă la liturghie dis-de-dimineață, cu toatecă și această celebrare are un mesaj particular.Cine au fost primii care s-au închinat în fațaIubirii coborâte pe pământ? Nu au fost regi

sau personalități de seamă pline de bogăție,nu au fost oameni învățați, ci simpli păstori.Priveau doar nedumeriți, dar cu mare bu-curie, pentru că au văzut confirmată vesteacea bună anunțată de îngeri. (...)

Punctul culminant al sărbătorii Crăciu-nului este Sfânta Liturghia solemnă. Sfântulapostol și evanghelist Ioan vorbește desprenașterea veșnică a Domnului Isus, care erade la început, care era la Dumnezeu> El esteGlasul, Cuvântul rostit al Tatălui Ceresc, princare și în care a creat totul> în care Dumnezeua văzut că toate cele pe care le făcuse eraubune. Dar, atunci când omul, prin păcatelesale, și-a întors fața de la Dumnezeu, careera viața și lumina, și a ales întunericul, Elnu l-a abandonat, ci s-a întrupat> s-a născutîn lumea despărțită de Dumnezeu ca săaprindă lumină în întuneric și să-i readucăînapoi pe toți sclavii – oamenii căzuți în robiapăcatului – la Dumnezeu, la lumină, la ade-vărata viață, chiar cu prețul vieții…încât ceicare Îl primesc să dobândească forța de a re-naște, pentru a deveni copiii lui Dumnezeu.(...)

În cele din urmă, trimițându-vă din toatăinima binecuvântarea mea arhierească, văurez tuturor sărbători de Crăciun pline dehar și un An Nou binecuvântat de Dumne-zeu, liniștit și fericit<În Solemnitatea Nașterii Domnului, † Episcopul Eugen

Dragi confra\i preo\i ;i c[lug[ri, onorate c[lug[ri\e, dragii mei credincio;i!

Page 6: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

6 Informa\ia de Duminic[/23 decembrie 2018

TRADI}IISpecificul acestei sărbători este foarte bine conturat în conştiinţa poporului român, elaborându-se adevărate

legende legate de episodul naşterii Domnului Iisus Hristos, în care se îmbină în mod plăcut fantezia autorului popularcu datele provenite din tradiţia creştină. O povestire din popor ne relatează faptul că, venindu-i Sfintei Fecioare Mariavremea să nască, a fugit de la casa părintească şi s-a oprit la gospodăria a doi bătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, oamenicumsecade de altfel, dar care cu niciun chip n-au vrut s-o primească în casă, spre a nu le întina gospodăria cu naştereaunui prunc zămislit din greşeală.

Sărbătorile Crăciunului suntaşteptate cu mare bucurie de cătretoată lumea creştină. În fiecarean, naşterea după trup a Pruncu-lui Iisus din Sfânta Fecioară Ma-ria într-o peşteră săracă, aduce unzâmbet de nădejde, o rază de spe-ranţă şi de bucurie pe feţele tutu-ror. Prin intermediul sfintelorslujbe din biserică, prin tradiţiileşi datinile care însoţesc acest praz-nic măreţ, ne facem şi noi părtaşila bucuria pe care au simţit-o păs-torii şi magii la vederea Fiului luiDumnezeu întrupat pentru în-dumnezeirea întregului neamomenesc.

În acea peşteră de la periferia Bet-leemului stă Sfânta Familie, Iosif şi Ma-ria, veniţi să participe la recensământulordonat de împăratul roman Augustus.Urmând modelul lor, în aceste zile dealeasă sărbătoare, când Hristos vine înlume, toţi membrii unei adevărate fa-milii se străduiesc să fie împreună, săse ierte, să se iubească, deoarece Cră-ciunul este, în special, praznicul fami-liei. Cuvântul Domnului Se face trup şinoi avem posibilitatea să-L vedem cuochii sufletului în acea iesle, înconjuratde dobitoace, ocrotit de Preacurata SaMaică şi slăvit de cetele îngerilor dincer. Peste tot răsună cuvintele< “Slavăîntru cei de sus, lui Dumnezeu, şi pepământ pace între oameni, bună înţele-gere” (Luca II> 14). Acesta este mesajulvenirii Domnului< ca noi să trăim în iu-bire, unitate, înţelegere, iertare, într-ajutorare, ca adevăraţi fraţi. Hristos vi-ne în inima noastră şi în casa noastrădoar dacă acolo există iubire şi curăţie.Ca atare, să fim pregătiţi sufleteşte şitrupeşte pentru întâlnirea cu Împăratulcerului şi al pământului.

Moaşa Crăciunoaie – pildă de virtute

Specificul acestei sărbători este foar-te bine conturat în conştiinţa poporuluiromân, elaborându-se adevărate legen-de legate de episodul naşterii DomnuluiIisus Hristos, în care se îmbină în modplăcut fantezia autorului popular cu da-tele provenite din tradiţia creştină. Opovestire din popor ne relatează faptulcă, venindu-i Sfintei Fecioare Maria vre-mea să nască, a fugit de la casa părin-tească şi s-a oprit la gospodăria a doibătrâni, Crăciun şi Crăciunoaie, oamenicumsecade de altfel, dar care cu niciunchip n-au vrut s-o primească în casă,spre a nu le întina gospodăria cu naşte-rea unui prunc zămislit din greşeală.De aceea, închizându-i uşa, Maria Fe-cioară, simţindu-se cu totul neputin-cioasă de a merge înainte, s-a aşezat în-tr-un şopron de vite, unde s-a şi culcatîn ieslea boilor, în paie. Aici, începânddurerile naşterii, Maica Domnului apurces a se văita. Crăciunoaie, auzind-o şi ştiind ce înseamnă o naştere de co-pil, i s-a făcut milă de dânsa şi fără a-lînştiinţa pe Crăciun, a ieşit din casă şis-a dus la Sfânta Fecioară, în iesle. Acoloa ajutat-o la naştere, a tăiat buriculpruncului, a culcat lăuza pe paie şi a în-velit-o; cu un cuvânt, a îndeplinit totmeşteşugul moşitului. După aceasta amers în casă şi i-a spus lui Crăciun:“Uite, Fecioara izgonită de noi s-a dusîn ocolul vitelor şi acolo a născut. Ceputeam face eu altceva decât s-o ajut?”

Însă Crăciun, unchiaşul, nu era om deînţelegere. A apucat pe babă de mână,a dus-o la tăietor şi acolo i-a ciuntit mâi-nile din glezne> apoi, înspăimântat detoate cele întâmplate la casa lui, a plecatîn sat. Moaşa Crăciunoaie a umplut,cum a putut, un ceaun cu apă, l-a puspe foc şi când a crezut că apa este numaibună pentru scăldătoare, i-a spus MaiciiDomnului să încerce apa şi să vadă cumeste. Maria, însă, i-a răspuns< “Încearcăşi dumneata, moaşă Crăciunoaie!”Moaşa îşi vârî ambele mâini în apă şideodată văzu că partea tăiată creşte laloc, mult mai curată şi mai frumoasăca la început. De la această minune secrede pretutindeni că moaşele au mâinide aur (a se vedea< Tudor Pamfile, “Săr-bătorile la români”, Editura SaeculumI.O., Bucureşti, 1997, p. 338).

Colindele – cântecele noastrede leagăn

Crăciunul este praznicul familiei, albucuriei şi al păcii. An de an îl aşteptămcu o emoţie sfântă, străduindu-ne sădevenim mai buni, să ne împodobimsufletele cu cele mai alese virtuţi, elibe-rându-ne de patimi şi păcate, de ură,invidie şi egoism. Totodată, se cuvinesă ne aducem aminte de tradiţionalele,frumoasele şi înălţătoarele noastre co-linde, de “cântecele noastre de leagăn”,cum le numeşte P.S. Justinian Chira, ca-re au însoţit existenţa zbuciumată a po-porului nostru de-a lungul veacurilorşi care ne inundă întreaga fiinţă de bu-curie şi de linişte. Ascultându-le şi cân-tându-le, ni se înfăţişează înaintea ochi-lor sufleteşti un tablou înduioşător. Ovedem pe Maica Domnului, împreunăcu dreptul Iosif, mergând din casă încasă “pă strada din Viflaim” şi căutândun loc în care să se odihnească după

lunga lor călătorie. Venindu-i “oara sănască”, Fecioara Maria “umbla-n jos şiumbla-n sus, / Ca să-L nască pe Iisus./ Umbla-n sus şi umbla-n jos, / Ca să-L nască pe Hristos”. Nu găsesc decât opeşteră rece şi întunecoasă, “un staolmândru de oi”, care Îi va servi Domnu-lui Iisus drept casă. Fecioara naşte, darnu are “scutece de-nfăşat, nici hăinuţede-mbrăcat” pentru Fiul de Împărat.Pruncul plânge, iar Maica Sa Îl mângâiecu dragoste, prin cântece duioase deleagăn, făcându-L să Se simtă în sigu-ranţă şi fericit< “Taci, fiule, nu zdera /că mama Ţie Ţi-a da / două mere, douăpere, / să te joci în Rai cu ele”. În lipsafocului, Îl încălzesc animalele cu sufla-rea lor. Pruncul stă “pe paie, între vite”,într-o covârşitoare smerenie. Cerurilese deschid şi “pe-o rază curată”, coboarăîngerii “cu flori în mână”, împletind“mândră cunună” şi cântând cu veselie<“Mărire întru cei de sus lui Dumnezeuşi pe pământ pace, între oameni bună-voire” (Luca II> 14). Auzind păstoriiaceastă “veste minunată”, se îndreaptăspre peşteră şi-L preamăresc pe noulnăscut, pe “păstorul noroadelor şi stă-pânul roadelor”. De la Răsărit, călăuziţide stea, vin trei crai, dorind să se închineşi să-L cunoască pe “Fiul Domnului”,pe “Domnul cerului şi-mpăratul Raiu-lui”. Găsindu-l, prin voia lui Dumnezeu,Îi aştern la picioare daruri preţioase şi“sfinte”< aur, smirnă şi tămâie. Cerul seuneşte cu pământul, răsunând de bu-curie, căci “îngeri şi oameni cântă îm-preună”. A sosit clipa cea mare, cândproorociile s-au împlinit, când Mesia,Cel mult aşteptat, S-a născut pentru arăscumpăra neamul omenesc din robiapăcatului, a diavolului şi a morţii. Naşte-rea Sa minunată din Fecioara Maria stăla temelia întregii Sale activităţi mân-tuitoare. Să învăţăm să colindăm şi săÎl lăudăm pe Domnul Hristos, împle-

tind colindele cu viaţa noastră curată.Colindând, trăim şi noi acele clipe mi-nunate, petrecute în urmă cu două miide ani, simţim o mângâiere şi o împă-care lăuntrică, devenind mai iubitori,mai sensibili la suferinţele semenilor şimai fericiţi.

Animalele – martori necuvân-tători ai naşterii Domnului

Naşterea Domnului s-a petrecut în-tr-un staul de vite. Nicio casă din Bet-leem nu şi-a deschis porţile pentru a-Lprimi pe Mesia Cel mult aşteptat. Prinurmare, Fecioara Maria cu dreptul Iosifajung într-o peşteră care servea ca şigrajd pentru animale. Frigul a fost risi-pit de suflarea dobitoacelor, iar în locde aşternut Fiul lui Dumnezeu era cul-cat în fân. Potrivit autorului popular,demult, Dumnezeu a trimis un îngercu un trandafir la Fecioara Maria. Aces-ta a venit şi i-a zis< “Marie, miroase tran-dafirul ăsta!” Fecioara a mirosit şi a ră-mas grea. A venit vremea să nască şi n-avea unde. Atunci s-a dus în ieslea cai-lor. L-a născut pe Iisus şi L-a culcat înfân. Caii au mâncat tot fânul până audat de pruncul înfăşat şi au mâncat şifânul de sub El. După aceea, au începuta da cu copitele şi a necheza. MaicaDomnului şi-a luat copilaşul şi s-a mu-tat în ieslea boilor. Boii au mâncat şi eipână ce au simţit pruncul înfăşat în fân;apoi au început a rumega şi a pufăi, cul-cându-se alături. Maica Domnului îi bi-necuvântă să aibă saţ, carnea lor să fieuşoară şi să se mănânce. Calul a fostblestemat să nu aibă “saţ”, ci să mănâncemereu. Şi aşa este< calul doar trece dru-mul şi iar flămânzeşte (Tudor Pamfile,op. cit., p. 341). Toată făptura a partici-pat la naşterea Domnului, atât oamenii,cât şi animalele, vestind acest mare eve-

niment din istoria mântuirii omului. Înnoaptea de Crăciun, când Fecioara Ma-ria a născut pe Mântuitorul, cea dintâivietate de prin împrejurimi, care a făcutzgomot, să vestească sfânta naştere a luiIisus, a fost o broască, ce a început săorăcăiască. Când a auzit-o Maica Pre-cistă a binecuvântat-o< să fie blagoslo-vită şi de lume băgată în seamă> să fietrâmbiţaşul ploilor şi ea să trăiască cutrupul în vecii vecilor. De aceea, broas-ca, atunci când moare, nu “se-mpute”niciodată şi nici viermi nu face, ci seusucă, iar dacă omori o broască, se mâ-nie Dumnezeu, trimiţând din înaltulcerului ploi necontenite. Ba se crede căaceluia care va omorî cu bună ştiinţă obroască îi va muri o vită (Tudor Pamfile,op. cit., p. 339).

Naşterea Domnului neîndeamnă să fim buniunii cu alţii, ajutându-ne,iertându-ne, respectându-neşi iubindu-ne în permanenţă

Se zice că Maica Sfântă, când L-anăscut pe Domnul Hristos, nu avea des-tul lapte şi de aceea trimise ea la un ve-cin, care avea o mulţime de vaci mul-gătoare, ca să-i dea puţin lapte, căci nuavea cu ce să-şi alăpteze fiul. Vecinul,însă, zgârcit din fire, n-a vrut să-i deadeloc, zicând că el nu dă lapte la vrăji-toare, ca să îi ducă norocul de la vaci.Maica Sfântă, văzând că nu îi dădusenici o picătură de lapte şi că a făcut-ovrăjitoare, s-a supărat foarte tare, darn-a zis nimic, ci a plecat la un alt vecincare avea numai o singură vacă, cerândsă îi dea doar puţin lapte, fiindcă îi eraoarecum ruşine să ceară de pomană dela un om sărac. Vecinul cel sărman îidădu lapte şi încă mai mult decât îi tre-buia Fecioarei, dar de luat bani, nicivorbă. Maica Sfântă văzând bunătatealui cea mare se bucură şi-l “aldui”, zi-cându-i< “Când vei merge în grajdul tău,să te ajungă darul lui Dumnezeu ca sănu ai unde-ţi pune laptele, aşa de multşi de bun să fie!” Şi cum l-a blagoslovitMaica Domnului, aşa s-a şi întâmplat.Pe vecinul cel bogat, dar din cale afarăde zgârcit, Maica Sfântă îl blestemă, zi-când că în ziua următoare, pe când vamerge să-şi mulgă vacile, nimic din“ocoalele” lui să nu găsească, fără numaipustietăţi. Şi cum a zis, chiar aşa s-a şipetrecut (Tudor Pamfile, op. cit., p. 342).

Realizăm că aceste povestiri popu-lare au şi un conţinut moralizator, îndeplină concordanţă cu spiritul creştin,aşa cum se desprinde el din tradiţia bi-sericească. La temelia relaţiilor dintreoameni trebuie să stea în permanenţăiubirea sinceră, deoarece nimeni nupoate pretinde că-L iubeşte pe Dum-nezeu, dacă pe aproapele aflat în necaznu-l respectă şi nu-l iubeşte, ci îl defăi-mează şi-l neglijează în totalitate. Fap-tele bune săvârşite faţă de semeni suntrăsplătite de Dumnezeu> dimpotrivă,păcatele, vorbele şi gândurile viclenesunt pedepsite de Dreptul Judecător, învirtutea faptului că Dumnezeu este înacelaşi timp iubitor, dar şi drept. Ştiindaceste lucruri, să ne comportăm în aşafel încât praznicul Crăciunului să ne gă-sească curaţi şi împăcaţi cu noi înşine,cu semenii şi cu Dumnezeu, pentru agusta din plin bucuria duhovniceascăa venirii Domnului în lume, în familiileşi în sufletele noastre.

Preot dr. Cristian Boloş

În acea peșteră de la periferia Betleemului stă Sfânta Familie, Iosif și Maria, veniţi să participe la recensământul ordonatde împăratul roman Augustus. Urmând modelul lor, în aceste zile de aleasă sărbătoare, când Hristos vine în lume, toţimembrii unei adevărate familii se străduiesc să fie împreună, să se ierte, să se iubească, deoarece Crăciunul este, înspecial, praznicul familiei

Cr[ciunul - `ntre tradi\ia cre;tin[ ;ipovestirea popular[ (25 decembrie)

Page 7: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

23 decembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

TURISM

Nu toată lumea are posibilita-tea de a-și petrece sărbătorile la ocabană la munte, sau undeva, înlocuri exotice și mulți sunt carenici nu își doresc acest lucru, pre-feră să sărbătorească în mod tra-dițional, în familie. Însă acum, ceimai mulți dintre noi avem la dis-poziție mai multe zile libere, pecare ar fi păcat să le irosim doarstând în casă, în fața televizoru-lui.

A nins aproape peste tot, deci pei-sajele îmbrăcate în haine albe de săr-bătoare sunt minunate, iar puțină miș-care în aer liber este extrem de recon-fortantă chiar și celor care nu practicăsporturi de iarnă de performanță.

Noi sătmărenii, chiar dacă nu avemla dispoziție prea multe posibilități dea practica sporturi de iarnă la noi înjudeț, decât eventual în Munții Oașu-lui, Munții Maramureșului se află la omică distanță, iar zonele de agrementdin județul vecin sunt foarte ușor ac-cesibile.

Cel mai frecvent practicat sport deiarnă este schiul, dar nu toată lumeaștie să schieze, sau unii, din anumitemotive nici nu pot practica acest sportdeosebit de frumos și de sănătos. Toc-mai de aceea, în cele mai multe zonede agrement se oferă turiștilor și altealternative. Sunt amenajate parcuri detubing, derdelușuri, sau se pot închiriadiverse mijloace de mobilitate pe me-leagurile înzăpezite.

Zone de agrement în județulSatu Mare

Chiar dacă o parte a județului SatuMare este zonă montană, singura pâr-tie (pârtiuță) de schi practicabilă dinaceastă regiune este la Sâmbra Oilor,dar aceasta este potrivită doar pentrudistracție, mai puțin pentru sport.Condițiile sunt excelente pentru să-niuș, deci dacă este un pic de zăpadă,versantul devine mai degrabă un marederdeluș decât pârtie de schi, căci in-stalație de ridicare (schi-lift, telescaunetc) nu există.

La Luna Șes în schimb, telescaunuldeja este în stare de funcționare, darla amenajarea pârtiei se mai lucrează,deci aici nu se va schia nici anul acesta.Pe raza localității Huta Certeze, la Bor-cutul Tâlharilor, unde există o pârtienaturală de peste 3 km, amenajarea zo-nei de agrement a fost începută cu mo-dernizarea drumului forestier până laizvorul de apă minerală. Însă certezeniinu vor să renunțe la terenul necesarinvestiției. Peisajul este feeric, iar tra-dițiile oșenești și ospitalitatea localni-cilor ar fi doar un plus de atractivitatece se adaugă la posibilitatea de dezvol-tare a turismului în zona Țării Oașu-lui.

Dar se pare că până ce toate acestease vor realiza, mai avem de așteptat.Deci și iarna aceasta sătmărenii caredoresc să schieze, sunt nevoiți să se de-plaseze cel puțin în județele vecine.

Pârtii în Maramureș

Ani, sau chiar decenii în șir, pârtiapreferată a sătmărenilor a fost cea dela Mogoșa, dar adevărul e că nici nuau avut prea multe variante de ales.Însă aceasta în ultima vreme nu s-a

mai dezvoltat, iar zonele de agrementrecent apărute oferă mult mai multefacilități. Cea de la Mogoșa este o pârtiede calitate foarte bună, unde se poatepractica chiar și sport de performanță,deci cu puțină investiție și-ar putea re-dobândi vechea faimă. Partea supe-rioară, numită și pârtia Moski este do-

tată cu teleschi, precum și cu telescaun,care deservește atât pârtia Mogoșa, câtși Moscki, pe o lungime totală de 2.200metri, dar după cum se vorbește, acestanu a mai fost omologat.

Nivelul de dificultate este avansat,deci se recomandă în special sportivi-lor bine antrenați.

Un complex turistic de rară fru-musețe a fost amenajat la Cota 1000,reprezentând partea superioară aComplexului Șuior. În acest punct cele3 pârtii ale stațiunii de agrement seunesc și tot aici se întâlnește și bazapârtiei Moscki cu pârtia de la Mogoșa.Pârtiile de la Șuior au fost amenajate

cu doar câțiva ani în urmă, deci dotă-rile sunt semnificativ mai noi și maimoderne. Tunurile de zăpadă artificia-lă, cât timp temperaturile aerului suntsub 3 grade C funcționează permanent,prelungind astfel sezonul de schi, demulte ori chiar și cu o lună - două. In-stalația de iluminat nocturn permitepracticarea sporturilor până seara târ-ziu. Toate cele 3 pârtii de la Șuior suntde dificultate medie, iar telesacunulfuncționează de luni până duminică,între orele 10-22.30. Complexul Șuioroferă turiștilor nenumărate facilități,deci dacă cineva din familie sau dingrup nu practică niciun sport pe zăpa-dă, cu siguranță, nu se va plictisi niciel până când ceilalți se vor distra pepârtie.

Stațiunea Izvoare pare să renascăîn ultima perioadă, cu toate că ani dezile se părea că tot ce a fost aici va fi lă-sat în paragină. Ea se află tot în județulMaramureș, la o altitudine de 926metri, la 27 de km de Baia Mare, așe-zată pe un platou vulcanic, într-un ca-dru natural unic în țară, înconjuratăde păduri, la poalele Ignișului. Drumulde la Firiza până la Izvoare fiind foarteîngust, dacă zăpada e mare, accesul au-to până la stațiune se face conform pro-gramului afișat< 1,5 ore urcare, 30 mi-nute pauză, 1,5 ore coborâre, din nou30 minute pauză. În stațiune există treipârtii. Cora are o lungime de 800 m,este de dificultate medie, dotat[ cu te-elschi. Brazi, cea mai mică, este de di-ficultate medie, are o lungime de 250m, urcarea fiind posibilă tot cu teleshi.Dificultatea este aceeași și la pârtia Po-iana Soarelui, care are o lungime de500 m. Există și un parc de tubbyng,dotat cu sistem de ridicare mecanizatăa colacilor, precum și derdelușuri uria-șe pentru săniuș și alte sporturi.

După închiderea minei, Cavniculpărea să devină un oraș fantomă. Așe-zarea geografică și perspicacitatea lo-calnicilor au făcut ca acest orășel să de-vină una dintre cele mai îndrăgite zonede agrement din nordul țării. Aici, laora actuală pot veni la schi atât înce-pătorii, cât și sportivii de performanță,dar nu doar la schi, ci la orice sport deiarnă, administratorii pârtiilor oferindspre închiriere aproape orice instru-ment de sport. Baza de agrement, laora actuală dispune de un sistem depârtii, cu o lungime totală practicabilăde circa 10 km, organizată în două cen-tre, foarte apropiate< Roata dotată cuteleschi și telescaun și Icoana, cu te-leschi, ambele având tunuri de zăpadăartificială, sistem de iluminat nocturn,pârtii de tubbyng, se poate închiriasnow-mobil, iar doritorii pot face oplimbare prin zonă și cu sanie tractatăde cai, ponei, sau câini Haski.

Celor c[rora petrec o zi, sau maimulte la Cavnic, le recomandăm sănu rateze ocazia să încerce și lenche-rul, o sanie cu volan inventată de căv-nicari, cu multe decenii în urmă. Toc-mai de aceea, an de an se organizeazăaici și Festivalul Lencherului.

Complexul Borșa este situat puținmai departe, dar și acesta a fost pevremuri o altă zonă de agrement foar-te îndrăgită de schiorii din zona denord a țării. La ora actuală aici exisădouă pârtii< cea de sub telescaun - Po-iana, cu o lungime de 2000 m, de difi-cultate medie și cea de la Vârful Știol,cu o lungime de 1 km, dificultate me-die, dotată cu teleschi.

Eva Laczko

A nins aproape peste tot, deci peisajele îmbrăcate în haine albe de sărbătoare sunt minunate, iar puțină mișcareîn aer liber este extrem de reconfortantă chiar și celor care nu practică sporturi de iarnă de performanță.

Noi sătmărenii, chiar dacă nu avem la dispoziție prea multe posibilități de a practica sporturi de iarnă la noi înjudeț, decât eventual în Munții Oașului, Munții Maramureșului se află la o mică distanță, iar zonele de agrement dinjudețul vecin sunt foarte ușor accesibile.

Mun\ii Oa;ului ;i Maramure;ului `ia;teapt[ pe iubitorii de sporturi de iarn[

Page 8: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

8 Informa\ia de Duminic[/23 decembrie 2018

CULTUR~Remarcabil compozitor romantic german, foarte apreciat la vremea sa și ca un desăvârșit violonist, Spohr devine la

un moment dat, după moartea lui Beethoven, Schubert și Weber, cel mai important și adulat compozitor german al timpuluisău. Concertul pentru cvartet și orchestră op 131 l-a compus în anul 1845, fiind o premieră a unui gen care cu trecereatimpului nu a prins totuși rădăcini. Rolul instrumentului solist preluat de un cvartet de coarde era privit mai mult ca o cu-riozitate trecătoare de marea majoritate a compozitorilor timpului. Și, la drept vorbind, din punct de vedere muzical estedestul de anost, deși se vede că e o lucrare meșteșugită, construită cu atenție, pe alocuri lirică, dar foarte convențională.

Ultimul concert din anul 2018al orchestrei simfonice a Filarmo-nicii ”Dinu Lipatti”, dedicat sărbă-torilor Crăciunului cel puțin prinprisma părții sale secunde, a oferitși o premieră a ultimilor ani< unconcert cu orchestră în care solisteste cvartetul de coarde.

Cvartetul FOURever este format dinpatru instrumentiști ai Filarmonicii de Stat”Dinu Lipatti” Satu Mare. Membri activiai orchestrei, cei patru tineri (Kovács-Pis-tuka Emőke – vioara 1, Alina Mihalca-Mija – vioara 2, Budean-Mihály Dávid –violă, Dan Cătuna - violoncel) își dorescsă aducă un suflu nou muzicii de camerădin orașul nostru, unde au susținut nu-meroase recitaluri, inclusiv la Casa Meș-teșugarilor. Concertul de joi seară le-a pri-lejuit abordarea unei partituri unice în felulei: Concertul pentru cvartet de coarde șiorchestră op. 131 de Louis Spohr.

Partea a doua, dedicatăCrăciunului, cu colindeși cântece tematice englezești

Remarcabil compozitor romantic ger-man, foarte apreciat la vremea sa și ca undesăvârșit violonist, Spohr devine la unmoment dat, după moartea lui Beethoven,Schubert și Weber, cel mai important șiadulat compozitor german al timpului său.Concertul pentru cvartet și orchestră op131 l-a compus în anul 1845, fiind o pre-mieră a unui gen care cu trecerea timpuluinu a prins totuși rădăcini. Rolul instru-mentului solist preluat de un cvartet decoarde era privit mai mult ca o curiozitatetrecătoare de marea majoritate a compo-

zitorilor timpului. Și, la drept vorbind, dinpunct de vedere muzical este destul deanost, deși se vede că e o lucrare meșteșu-gită, construită cu atenție, pe alocuri lirică,dar foarte convențională. Iar o interpretareprofesionistă, grijulie, cum a fost cea dejoi seară, nu poate scoate din partitură maimult decât oferă compozitorul, mai alescând grija interpreților și a dirijorului Ște-fan Novak a fost în primul rând acurate-țea. Partea a doua, dedicată Crăciunului,

cu colinde și cântece tematice englezești,franțuzești și românești, a avut parte deprezența soților Nicoleta și Ioan Ardelean,cadre universitare la Constanța, care aucântat în ”Traviata” în concert la Satu Mareacum mai bine de un deceniu. NicoletaArdelean a cântat, printre altele, la Scaladin Milano, la Liege, în Chile și Israel, laMadrid, Lausanne sau Viena, dar și în douăediții ale Festivalului ”George Enescu”. IoanArdelean a mai cântat la Satu Mare în acest

an în Oratoriul Bizantin de Paști de PaulConstantinescu. Cel mai frumos momental serii, în opinia noastră, a fost colindul”La Viflaim colo-n jos”, cântat de sopranăcu mare finețe.Concertul a început cuuvertura operetei ”Gasconul” de Franz vonSuppe. Orchestra va reveni în fața publi-cului local în a doua săptămână a nouluian, când invitată este soprana Daniela Pă-curar.

Vasile A.

Filarmonica a încheiat anulcu un concert cu cvartet solist

Ediţia originală a romanului „Du côtéde chez Swann”, de Marcel Proust, a fostadjudecată pentru 1,51 milioane de euro,un record mondial pentru o operă origi-nală în franceză, potrivit unor surse apro-piate casei Sotheby’s. Este cea mai impor-tantă vânzare din cadrul celei de-a patrasesiuni de licitaţie a Bibliotecii lui PierreBergé.

Acest exemplar rar, oferit de Proust luiLucien Daudet, estimat între 600.000 şi800.000 de euro, provine din Biblioteca luiPierre Bergé, care a fost adjudecată la Sot-heby’s în cadrul sesiunii organizate la Ho-telul Douot din Paris. Recordul precedentdeţinut de o operă opriginală în francezăa fost deţinut din 2009 de o ediţie originalăa volumului „Fleurs du mal”, de CharlesBaudelaire, adjudecată atunci pentru775.000 de euro. „Sunt foarte fericit. Piaţaa aprobat gustul lui Pierre Bergé”, a co-mentat expertul Benoît Forgeot pentruAFP. Exemplarul vândut de Sotheby’s esteîmbogăţit cu un autograf al autorului.„Dragul meu, eşti absent din această carte<eşti o mare parte din inima mea ca să tepot reprezenta vreodată obiectiv, nu vei finiciodată un personaj, eşti cea mai bunăparte a autorului”, a scris Proust în dedi-caţie.

Un total de 130 de loturi au fost pro-puse spre vânzare. Cea de-a patra vânzarea Bibliotecii lui Pierre Bergé a totalizat 8,10milioane de euro, dublul celei mai mici es-timări. În afară de „Du côté de chez Swann”,o ediţie originală a volumului „Essais”, deMichel de Montaigne, a fost vândută pen-tru 682.000 de euro.

O edi\ie original[a unui roman

de Marcel Prousts-a v]ndut cu 1,5milioane de euro

Peste 20 de filme documentare şide ficţiune lansate în cinema în 2018sunt eligibile pentru a fi nominalizatela Premiile Gopo 2019, informeazăAsociaţia pentru Promovarea FilmuluiRomânesc.

Printre filmele eligibile la titlul pen-tru Cel mai bun film românesc al anu-lui 2019 se numără "Pororoca", ce aavut premiera internaţională în cadrulcompetiţiei Festivalului InternaţionalSan Sebastian, "Îmi este indiferent dacăîn istorie vom intra ca barbari", pro-punerea României la Premiile Oscar,filme cu succes la public precum "Char-leston", "Povestea unui pierde vară","Soldaţii. Poveste din Ferentari" sau"Moromeţii 2".

În lista filmelor eligibile se regăsescanul acesta patru documentare lansateîn 2018< "Fotbal Infinit", "România ne-îmblânzită", "Licu, o poveste româneas-că" şi "Dacii liberi".

Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ceade-a XIII-a ediţie, va avea loc la în lunamartie 2019, la Bucureşti.

Nominalizările la toate categoriilevor fi stabilite de un juriu de preselecţieformat din profesionişti din domeniu.După anunţul nominalizărilor (cu olună înaintea Galei), peste 600 de pro-fesionişti activi din toate domeniile in-dustriei de film româneşti vor fi invitaţisă voteze pentru desemnarea câştigă-torilor trofeelor din acest an.

Pagin[ realizat[ de Vasile A.

Peste 20 de filmerom]ne;ti sunt

`nscrise laPremiile GopoTabloul "Tătăroaică privind marea",

semnat Nicolae Tonitza (1886-1940), afost adjudecat contra sumei de 210.000de euro, mai puţin decât preţul maximestimat de 250.000 de euro, în Licitaţiade Iarnă organizată, marţi seară, de casaArtmark.

Potrivit casei de licitaţie, opera, uleipe carton, ce poartă şi numele "De peprispa pescarului", este legată de coman-da onorată de Nicolae Tonitza în anii1934-1935 pentru decorarea Palatul Re-gal. Tătăroaica din tabloul de faţă se re-găseşte pictată pe unul dintre cele douăpanouri din interiorul Palatului, fiind to-todată subiectul central al operei de faţă.

În cadrul aceleiaşi sesiuni, "Ulcior cugaroafe", un ulei pe pânză de Ştefan Lu-chian (1868-1916), şi-a găsit cumpărătorla 125.000 de euro, tot sub preţul maximestimat de 150.000 de euro. Opera a par-ticipat la a XII-a expoziţie a Societăţii Ti-nerimea Artistică, martie-aprilie 1913 şieste menţionată în catalogul expoziţieila cat. 80, sub titlul "Garoafe". Lucrareaeste reprodusă în Calendarul Minervei,1914, la pag. 81, sub titlul "Flori". Tabloula participat la expoziţia "Florile în operapictorului Ştefan Luchian", expoziţie co-memorativă organizată cu prilejul îm-plinirii a 50 de ani de la moartea artistu-lui, Muzeul de Artă al R.S.R., Bucureşti,1966 şi este menţionată şi reprodusă încatalogul expoziţiei la pag. 66-67, cat. 52,sub titlul "Garoafe albe şi roşii".

"Natură statică cu struguri, cărţi şipahar de coniac", ulei pe pânză de Theo-dor Aman (1831-1891), a fost vândut înfinal pentru 92.500 de euro, un preţ maimare decât estimarea maximă iniţială de

90.000 de euro.Nicolae Grigorescu (1838-1907) a

fost prezent în licitaţie cu tabloul "Carcu boi", ulei pe lemn, estimat între 30.000şi 45.000 de euro, a fost adjudecat contrasumei de 72.000 de euro. Un alt Grigo-rescu, "Bretonă lucrând la fereastră", carefusese estimat între 30.000 şi 50.000 deeuro a fost vândut în final la 65.000 deeuro. Lucrarea provine din anii '20, dincolecţia istorică Nicolae Lucasievicz(1885 - 1952), diplomat de carieră, ataşatpe lângă Ministerul Afacerilor Străinecirca 35 de ani între 1909-1943. Operaeste clasată în categoria Tezaur a Patri-moniului Naţional Cultural Mobil, prinordinul ministrului culturii, nr. 2778, din03.12.2004.

Un pastel pe pânză, "Portretul Anet-tei", de Ştefan Luchian, având o valoareestimată între 50.000 şi 80.000 de euro,a fost vândut la doar 55.000 de euro. Lu-chian a mai fost prezent în licitaţie cu unalt ulei pe pânză - "Car cu boi" - evaluatîntre 40.000 şi 60.000 de euro şi vândutîn final la 44.000 de euro. Alte tablourisemnate de Tonitza şi Pallady au fost vân-dute la preţuri de peste 30.000 de euro.

Adrian Ghenie, prezent cu un uleipe hârtie, "Înger", a fost adjudecat contrasumei de 24.000 de euro, cu mult pestepreţul maxim estimat de 10.000 de euro.

Valoroasele opere, unele clasate la ca-tegoria Tezaur fac parte din colecţia dr.Ioan-Dumitrescu Popovici, care la apo-geul ei cunoştea 374 de tablouri. Atrasde numele cele mai semnificative ale mo-dernităţii româneşti, Dumitrescu-Popo-vici avea să colecţioneze numele cele maiînsemnate.

Peste 200.000 de euro pentru un tabloude Tonitza, dar sub evaluare

Eugen Simion, preşedintele Secţiei deliteratură şi filologie a Academiei Române,este câştigătorul Medaliei de Aur pentruFilologie „Alfred Nobel” pe 2018, acor-dată de Societatea Internaţională de Filo-logie.

Ceremonia de decernare va avea locla începutul anului 2019, la Palatul Parla-mentului European de la Strasbourg şi vafi urmată, conform regulamentului, deorganizarea unei alte ceremonii în ţara deorigine a laureatului.

De aproximativ un secol, SocietateaInternaţională de Filologie acordă, o datăla cinci ani, Medalia de Aur pentru Filo-logie „Alfred Nobel”, instituită ca echiva-lent al premiului Nobel pentru Literatură,în semn de înaltă recunoaştere a valoriide excepţie a lucrărilor în domeniul gra-maticii sau criticii şi istoriei literare.

Ideea creării unui premiu special pen-tru critici sau cercetători în analiza gra-maticii sau literaturii s-a născut odată cuacordarea, în 1927, a premiului Nobelpentru Literatură filosofului francezHenri Bergson. Astfel, s-a decis ca la fie-care cinci ani, Societatea Internaţionalăde Filologie să acorde, după modelul Me-daliei Fields pentru Matematică, o meda-lie de aur a filologiei în memoria lui AlfredNobel.

Societatea Internaţională de Filologieselectează şi propune cinci candidaţi, lau-reatul fiind decis în urma votului a peste200 de universităţi din întreaga lume,membre ale acestei societăţi. De-a lungultimpului, între laureaţii Medaliei de Aurpentru Filologie „Alfred Nobel” s-au nu-mărat prinţul Nikolai Trubeţkoi (1936),lingvistul danez Louis Trolle Hjelmslev

(1956), lingvistul Roman Jakobson(1981), semioticianul Yuri Lotman (1991),teoreticianul literar Umberto Eco (2001),sinologul Göran Malmqvist (2011).

Începând cu anul 2017, Medalia deAur se acordă în fiecare an, cel mai recentlaureat fiind profesorul Noam Chomsky.

Academicianul Eugen Simion este cri-tic şi istoric literar, eseist şi editor, profesorde literatură la Facultatea de Litere, Uni-versitatea din Bucureşti. A predat cursuride cultură şi civilizaţie românească la Uni-versité Paris IV (Sorbonne) şi a fost pro-fesor invitat la Ecole Normale Supérieurede Paris (Fontenay-aux-Roses). Este di-rector al Institutului de Istorie şi TeorieLiterară „G. Călinescu“ al Academiei Ro-mâne.

Membru titular al Academiei Românedin 1992, la numai un an după ce a fostales membru corespondent, a fost în pe-rioada 1998-2006 preşedinte al AcademieiRomâne. A iniţiat şi coordonat proiectefundamentale ale Academiei Române, în-tre care se numără „Dicţionarul generalal literaturii române“, facsimilarea inte-grală a manuscriselor lui Mihai Eminescu,colecţia, de tip Pléiade, „Opere funda-mentale“, din care au apărut până acum200 de volume. Este fondator (1999) şipreşedinte al Fundaţiei Naţionale pentruŞtiinţă şi Artă sub egida Academiei Ro-mâne.

Este membru al Academiei Europa(Londra), Academiei Regale de Ştiinţe şiLitere din Danemarca, al Academiei deŞtiinţe Morale şi Politice din Franţa, alAcademiei din Atena, al Academiei deŞtiinţe din Moldova şi, recent, al Acade-miei de Ştiinţe şi Litere din Serbia.

Criticul Eugen Simion a primit Medaliade Aur “Alfred Nobel” pentru filologie

Orchestra va reveni în fața publicului local în a doua săptămână a noului an, când invitată este soprana Daniela Păcurar

Page 9: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

23 decembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

EVENIMENT~n decembrie al lui ‘89, un decembrie prea c[lduros pentru o lun[ de iarn[, `n seara zilei de 16, un grup de

timi;oreni s-au adunat ̀ n fa\a casei pastorului reformat Laszlo Tokes pentru a protesta ̀ mpotriva hot[r]rii judec[tore;tide a fi evacuat. Mul\imea, ale c[rei r]nduri s-au ̀ ngro;at cu cet[\eni de diferite confesiuni, ;i care a ̀ nceput s[ scandezelozinci anticomuniste, continu]nd `n seara de 17, a constituit sc]nteia ;i apoi, flacăra Revolu\iei. V[rsare de s]nge afost nu numai la Timi;oara, ci ;i ̀ n alte locuri din \ar[. Flacăra a ajuns la Bucure;ti în 21 decembrie, c]nd imensitateamul\imii ie;ite `n strad[ nu a putut fi oprit[ nici chiar de gloan\ele uciga;e, de tancurile care nu se mai opreau nicim[car peste copii sau femei gravide.

A trecut mai bine de un sfert desecol de la evenimentele din de-cembrie 1989 ;i încă nu avem o im-agine clară despre ceea ce s-a în-tâmplat atunci. Încă ne întrebămdacă a fost o Revoluție populară, afost o lovitură de stat sau a fost unscenariu bine pus la punct de cătreserviciile secrete străine.

Ceea ce se ;tie cu certitudine este fap-tul că în zilele Revolu\iei `n \ar[ au muritpeste 1.000 de români, majoritatea militari,majoritatea tineri, iar alții câteva sute aurămas infirmi pe viață. În județul Satu Ma-re cinstim în fiecare an de atunci memoriacelor 7 tineri secerați de gloanțele nu se;tie ale cui ;i anume< studenta Raluca Să-lăjan, fiica gazetarului, poetului ;i scriito-rului Dorin S[l[jan, plecat ;i el dintre noi,locotenent post mortem Marinel IoanCiul, sublocotenent post mortem, GrigoreZimbru, ;i soldații Szabo Antal, SofalviGyörgy, Kiraly Mihaly ;i Gergely Csaba.

Flacăra revoluției s-a aprinsîn Timi;oara

~n decembrie al lui ‘89, un decembrieprea c[lduros pentru o lun[ de iarn[, `nseara zilei de 16, un grup de timi;oreni s-au adunat ̀ n fa\a casei pastorului reformatLaszlo Tokes pentru a protesta `mpotrivahot[r]rii judec[tore;ti de a fi evacuat.Mul\imea, ale c[rei r]nduri s-au `ngro;atcu cet[\eni de diferite confesiuni, ;i care a`nceput s[ scandeze lozinci anticomuniste,continu]nd `n seara de 17, a constituitsc]nteia ;i apoi, flacăra Revolu\iei.

V[rsare de s]nge a fost nu numai laTimi;oara, ci ;i ̀ n alte locuri din \ar[. Fla-căra a ajuns la Bucure;ti în 21 decembrie,c]nd imensitatea mul\imii ie;ite ̀ n strad[nu a putut fi oprit[ nici chiar de gloan\eleuciga;e, de tancurile care nu se mai opreaunici m[car peste copii sau femei gravide.

S-au împu;cat însă ;i militari între ei,s-au împu;cat ;i civili între ei, dar pânăazi, nu a fost identificat niciun terorist, nua fost condamnat niciunul din cei care autras. S-au alăturat mi;cării populare tineri;i adulți din Sibiu, Cluj ;i alte ora;e dințară. În câteva, "terori;tii" pe care nu i-avăzut nimeni au ucis ;i schilodit tineri, co-pii, dar ;i adulți.

Cei 7 sătmăreni cărorale aducem un pios omagiu

Raluca Mihaela S[l[jan

Era student[, a c[zut ̀ mpu;cat[ ̀ n aju-nul Cr[ciunului, cu credin\a c[ Dumnezeu`i va fi r]nduit un loc `n "nem[rginiteP[;unile cerului", a;a cum ar[ta `ntr-unpoem scris de ea cu pu\in timp `nainte<"V[z]ndu-m[, pesemne, sup[rat[, / Dom-nul Meu ;i Dumnezeul Meu / ~ntr-un se-nin g]nd astfel mi-a gr[it< "Dar vino, Co-pila Mea, / ̀ n Albastre P[;unile Cerului, /Te voi primi cu drag[ inim[ / `n ~nalt[~mp[r[\ia Mea."/ Mi-am r]nduit astfelvia\a s[ fiu / M]ndr[ de locul pe care Dom-nul Meu/ ;i Dumnezeul Meu l-a r]nduit/ ;i mi l-a oferit cu nesf]r;it[ / bl]nde\e ̀ nnem[rginite P[;unile / Cerului."

Tat[l Raluc[i publica la 7 ani de la Re-volu\ie o "Scrisoare din eternitatea ime-diat[", din care spicuim c]teva r]nduri<"~mi pare sincer r[u, drag[ Ralu, c[ marelucru nu aveam cum s[ aflu despre sece-rarea ta intempestiv[ dintre tinerii t[i prie-teni bucuro;i, nevoie mare, c[ Revolu\iatinerilor a izb]ndit. Au tras ̀ n voi armata,securi;tii, poli-mili\i;tii ;i g[rzile patrio-tice. Au tras ;i bezmeticii c[rora li s-au datpe m]n[ arme pentru a protegui un regim`n c[dere liber[. |ii bine minte cum, pestr[zile capitalei, se striga< "Jos

comuni;tii!", "Jos securi;tii!"... Te`mbr[\i;[m cu mult drag, oriunde te-aiafla! S[ fiu ceva mai aproape de somnult[u `nve;nicit, am poposit c]tevas[pt[m]ni bune la S[tmar. Cu g]nduri cu-rate, revigorante ;i `n[l\[toare... Dumne-zeu s[ te aib[ `n mare Paza Sa, iar corul`ngerilor s[ ne trimit[ acum, la cump[nadintre ani, un semn de benevolen\[, de`nvrednicire ;i ̀ mb[rb[tare, pentru desti-nul nostru `n dureroas[ desf[;urare, `nabsen\a ta temporar[. C[ci e;ti ;i te sim\imprintre noi, `n eternitatea de o clip[, peglodul acesta albastru de p[m]nt, pe carene cutreier[m via\a sc]rbos dep[m]ntean[. Te ̀ mbr[\i;[m cu mult drag,oriunde te-ai afla, ̀ n eternitatea celor 7 ce-ruri ;i `n eternitatea durerii noastre ime-diate..."

Ioan Marinel Ciul

Era elev-locotenent la :coala de Ofi\eriMilitari din Sibiu. Moartea lui a venit caun fulger. P[rin\ii eroului ne relatau acumcâțiva ani< "Era mereu primul la ;coal[,era primul ;i la ;coala de ofi\eri ;i a fostprimul ;i la moarte. Ultima oar[ l-amv[zut ̀ n 20 august 1989, c]nd a fost acas[.~n ziua aceea a plecat `napoi la Sibiu ;i nus-a mai `ntors dec]t `n sicriu. Colegii luicare ne-au c[utat dup[ moartea lui ne spu-neau c[ ̀ n octombrie voia s[ vin[ acas[ ;ia fost foarte nemul\umit c[ nu l-au l[sat.Zicea c[ oricum va veni acas[ de Cr[ciun.Apoi au `nceput problemele la Timi;oara;i nu a fost l[sat acas[ nimeni. ~n ultimascrisoare pe care ne-a trimis-o, nu a po-menit nimic din cele ce se petreceau `n\ar[.

~n Sibiu, c]nd a ̀ nceput Revolu\ia, pri-mul secretar Nicu Ceau;escu nu a dat voieca militarii s[ ias[ din cazarm[. Apoi i-ascos totu;i s[ fac[ ni;te cordoane `n fa\a;colii. A venit ordinul ca `n ora; s[ ias[ 4TAB-uri cu solda\i, ca s[ patruleze pestr[zi. B[iatul nostru era ̀ n una din cele 4ma;ini blindate. Dup[ ce au ie;it `n ora;au primit un alt ordin. Adic[ din cele 4TAB-uri 2 s[ se ̀ ntoarc[ ̀ n unitate, asuprac[reia se tr[gea. TAB-ul lui Marinel a fostprimul care a ajuns. A vrut s[ intre ̀ n uni-tate pe la poarta num[rul 4. Marinel a co-bor]t ;i ̀ n acel moment asupra lui s-a trascu focuri de mitralier[. Cei care tr[geauerau ni;te masca\i afla\i ̀ n cl[direa Mili\iei,

care era vizavi de sediul unit[\ii militare.Colegii lui ne-au spus c[ se tr[gea ;i de peacoperi;ul Mili\iei."

Ca ;i Raluca, ;i Marinel era `nzestratcu harul de a scrie poezii minunate. Cupu\in timp ̀ nainte de Revolu\ ie, parc[ an-ticip]nd cele ce urmau, o scrisese peurm[toarea< "M[ las purtat de cuv]nt /Prin iluzii, speran\e de;arte... / Dar idealulmeu se va `mplini cur]nd / ~n morm]nt,`n pustiul morm]nt. / C]nd un clopot seva zbate bizar, / Voi fi un cadavru prinnoapte, / Iar un sicriu ̀ mi va acoperi barbar/ :i ultimele ;oapte. / O via\[ ucis[ desoart[ / Asemenea st]ncii roase de valuri,/ La cap[tul singur[t[\ii / Pe tristele maluri./ O, mare! / Te voi ̀ mbr[\i;a ̀ n zori / Purtatde valul sf]nt / C[ci mi-e fric[ de nori / :ide pustiul morm]nt."

Grigore Viorel Zimbru

Militar `n termen la o unitate dinR]mnicu V]lcea, a fost r[pus de gloan\e`n timp ce ap[ra Aeroportul Interna\ionalOtopeni. Tat[l s[u ne relata cu durere< “l-au `mpu;cat acolo din gre;eal[. Cei careau tras au fost v]n[torii de munte ;i nu te-rori;tii. Ei pe ei s-au ̀ mpu;cat. El era ̀ ntr-un TAB din acela, cum vedem pe la tele-vizor, ;i c]nd au ajuns la Otopeni au v[zutc[ `naintea lor era oprit un alt TAB. S-auoprit ;i ei l]ng[ el, s[ vad[ ce se `nt]mpl[.S-a crezut c[ ei sunt securi;tii. Avea deja9 luni de armat[. A fost omor]t acolo, darnoi nu am aflat dec]t dup[ 2 s[pt[m]ni.A murit ̀ mpu;cat tot de rom]ni, care estecea mai amar[ durere. A fost un b[iat mi-nunat ;i `l iubea tot satul, at]t fetele, c]t ;ib[ie\ii. Dup[ ce a murit el, p]n[ ;i dansu-rile la Ciuperc[ au ̀ ncetat. A fost jale mare`n cas[. L-am `nmorm]ntat ;i i-am f[cutun morm]nt frumos. Din p[cate nu ne-afost u;oar[ via\a. Am avut 8 copii, dar 3ne-au murit. Dup[ Grigore a murit ;i Vio-rel, la 23 de ani, apoi Maria care avea 42de ani. Mai am doar o singur[ poz[ cuGrigore. ~n fotografie este `mpreun[ cuun alt soldat, care i-a fost prieten. Aveaatunci 95 kg ;i era un b[iat solid, bun latoate. Cine l-a `mpu;cat nu se ;tie ;i nicinu avem speran\e s[ afl[m vreodat[.” Pepiatra funerar[ de la morm]ntul lui Gri-gore Zimbru stau scrise ni;te versuri, ase-menea altor morminte din cimitir. Primeleversuri, care evoc[ atmosfera de Cr[ciun

din 1989, sunt urmate de alte 12 versurirelat]nd ultimul drum al TAB-ului ̀ n carese afla ;i Zimbru Grigore. Iat[ primele ver-suri< “Bradul era ̀ mpodobit la noi ̀ n cas[,Vinul adus ;i el din pivni\[ pe mas[, Mamapunea colaci `n cuptor la copt, Era dimi-nea\a pe la ora opt, ~ncepea ajunu’ deCr[ciun, Era dup[ o noapte, cum s[ v[spun?”

Antal Szabo

F[cea parte dintr-un grup de 30 devoluntari care au luat cu asalt un bloc deunde tr[geu a;a-numi\ii terori; ti. Atuncia c[zut ciuruit de gloan\ele comuniste.

Gyorgy Sofalvi

Militar `n termen la Br[ila, a c[zut îndata de 27 decembrie. :i tat[l lui a murit,dar `n urm[ cu mai mul\i ani, acesta nedeclara< "Sunt m]ndru de el ;i acum, bi-ne`n\eles cu doliu `n suflet, dar m]ndrude el ;i de copiii no;tri care ;i-au dat via\apentru democra\ia rom]n[ ;i european[...Nici dac[ a; avea cinci vie\i nu l-a; puteauita pe eroul meu, pe eroii no;tri jertfi\ipe altarul na\iunii. Cred c[ blestemul acelainvocat de tat[l Raluc[i `ntr-o frumoas[poezie o s[ \in[ p]n[ ce este `n via\[ ulti-mul dintre c[l[ii care i-au ucis pe copiiino;tri."

Mihaly Kiraly

A murit `n noaptea de 22 decembrief[c]ndu-;i datoria de soldat la o unitatemilitar[ din Bucure;ti. De;i era ̀ ncorporatdoar de trei luni, avea vitejia unei c[taneb[tr]ne. C]nd au fost `ntreba\i solda\ii"Cine vrea s[ ias[ afar[ ;i s[ lupte? E pevia\[ ;i pe moarte!", el a fost primul cares-a oferit.

Csaba Gergely

A fost `mpu;cat `n Craiova, `n timpulluptelor cu "peste 800 de terori;ti", a;a cum`i scria el mamei sale `n ultimele zile alelui '89. De fapt, dup[ cum se ar[ta ulterior,a fost ̀ mpu;cat de colegii din unitatea mi-litar[ vecin[, cu care s-a luptat unitateadin care f[cea parte, consider]ndu-l fiecareterorist pe cel[lalt.

M. G.

În județul Satu Mare cinstim în fiecare an memoria celor 7 tineri secerați de gloanțele nu se ;tie ale cui

:apte tineri s[tm[reni s-au jertfit îndecembrie '89 pentru libertatea noastr[~n zilele Revolu\iei `n \ar[ au murit peste 1.000 de români, majoritatea militari, majoritatea tineri

Călătoria Cargoului Bucureştia durat 144 de zile, până pe data de23 decembrie 1963 când nava a re-venit în Portul Constanţa. Era pri-ma navă românească care a făcutînconjurul lumii, performanţa arămas în istoria navigaţiei româ-neşti şi nu a mai fost egalată pânăastăzi.

Cargoul Bucureşti a fost construit înanul 1962, în Iugoslavia, şi în data de 11august 1963 a părăsit Dana Portului Con-stanţa, navigând spre vest, cu un echipajde 50 de persoane la bord, sub comandacăpitanului de cursă lungă Liviu Neguţ,unul dintre cei mai buni comandanţi aiflotei maritime comerciale româneşti. Vo-iajul a durat 4 luni şi 11 zile, până pe datăde 23 decembrie 1963, au fost parcurse27.600 de mile, şi echipajul a avut vremefrumoasă pe parcursul voiajului, fiind feritde furtunile violente. Secundul navei eraBoris Cazacu şi ofiţerul III al cargouluiBucureşti a fost Romulus Moise, care ul-terior a devenit primul decan al Facultăţiide Navigaţie şi director al CompanieiNaţionale Maritime Navrom. Nava era în-cărcată cu tractoare, instalaţii pentru o fa-brică de ciment, zahăr şi lădiţe cu şuncăde pentru Cuba şi China.

La drum pe mări şi oceane

Cargoul a navigat prin Marea Neagrăşi prin Mediterana şi a făcut prima escalăîn Gibraltar, pentru hărţi necesare călăto-riei în jurul lumii. Traversarea Atlanticuluia durat 17 zile şi nava a atins coasta Cubeila Santiago de Cuba. Apoi La Havana aufost descărcate tractoarele şi utilajele pen-tru fabrică de ciment, iar apoi s-au făcutopriri la Cienfuegos şi la Guantánamo deunde a fost încărcat zahăr pentru China.

După o lună petrecută în Marea Ca-raibilor, nava a plecat spre Oceanul Pacific.În Panama, nava, care venea dintr-o ţarăcomunistă, a fost reţinută şi verificată timpde câteva săptămâni, de militarii ameri-cani, care asigurau securitatea canalului,şi de autorităţile statului Panama, dar încele din urmă a reuşit să traverseze cu bineCanalul şi s-a oprit la Honolu, în arhipe-lagul Hawaii.

“Până la Meridianul 180 am tot datceasul înainte cu o oră şi în aşa fel am pier-dut o zi. Pentru noi soarele nu a mai răsăritîn dimineaţa zilei de 21 octombrie 1963”,îşi amintea timonierul navei Andrei Lazăr.În 28 octombrie 1963 a fost distracţie marela bord, pentru că mulţi dintre membriiechipajului au primit botezul Ecuatoru-lui.

După 28 de zile de navigare pe Pacific,cargoul Bucureşti a ajuns în portul Xin-jiang din China pentru a descărca zahăr,apoi în Shanghai, în Dairen şi în Canton,de unde a încărcat mingi de ping-pong,stilouri, pixuri, hârtie, articole de băcănie,fontă şi motostivuitoare pentru România.Următoarea escală a fost la Singapore, deunde s-a aprovizionat cu alimente şi com-bustibil. Drumul a continuat prin strâm-toarea Malacca, spre insula Sumatra, por-tul Ceylon şi Capul Indiei. Cargoul a ajunsîn apropierea Somaliei, a trecut prin GolfulAden prin strâmtoarea Bab El-Mandeb,de acolo în Marea Roşie, Canalul de Suezşi în portul Said. În Marea Mediterana atrecut pe lângă insula Creta, prin strâm-torile Dardanele şi Bosfor şi apoi a ajuns,după 133 de zile, înapoi în Dana 37 a Por-tului Constanţa în dimineaţa zilei de 23decembrie 1963. Au fost întâmpinaţi cumare bucurie de familii. Se încheia astfel,şi intră în istorie, prima călătorie în jurullumii a unei nave româneşti şi a celor 50de marinari care au participat la acel voiaj.S-a scris puţin în presa timpului, au apărutcâteva ştiri despre voiaj, dar după şapteani, în 1970, când se împlineau 80 de anide la înfiinţarea întreprinderilor de statpentru navigaţia maritimă, 75 de ani de laînfiinţarea celor pentru navigaţia fluvialăşi a 80 de ani de la începerea lucrărilorpentru construirea Portului Constanţa,comandantului de cursa lungă Liviu A.Neguţ i-a fost conferită Medalia Muncii.

55 de ani de la voiajulprimei nave române;ti

în jurul lumii

Page 10: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

10 Informa\ia de Duminic[/23 decembrie 2018

EDUCA}IE

Liceul Teologic Ortodox Nico-lae Steinhardt din Satu Mare asus\inut miercuri, 19 decembrie,la Filarmonica de Stat Dinu Li-patti, serbarea de Cr[ciun. Mo-mentul festiv a fost onorat dePreasfin\itul episcop TimoteiS[tm[reanul, arhiereu vicar alEpiscopiei Ortodoxe a Maramu-re;ului ;i S[tmarului care a trans-mis mesajul de binecuv]ntare alepiscopiei.

Preasfin\itul p[rinte a fost ̀ nt]mpi-nat de conducerea liceului ;i corpulprofesoral, iar `mpreun[ cu ace;tia ausalutat copiii ;i dasc[lii prezen\i ̀ n ho-lul filarmonicii acolo unde a avut loc;i un frumos t]rg de Cr[ciun, cu ex-ponate specifice S[rb[torii Na;teriiDomnului.

Primul clinchet de clopo\el a fostdat de ̀ ngera;ii de la gr[dini\a unit[\iide ̀ nv[\[m]nt care de altfel au deschis;i serbarea de Cr[ciun.

~mbr[ca\i `n frumoase straie po-pulare, copila;ii, al[turi de doamneleeducatoare ;i un grup de liceene au datglas unor frumoase colinde, aplauda\ifiind ;i fotografia\i de to\i cei dragi ailor< p[rin\i, bunici, prieteni.

Pe l]ng[ tradi\ionalele colinde,audien\a a putut s[ asculte ;i c]ntece de Cr[ciun

Evenimentul, devenit unul cutradi\ie, a fost onorat de< inspectorulgeneral al Inspectoratului Jude\ean

:colar, C[lin Durla, protopopul IoanSocolan al Protopopiatului OrtodoxSatu Mare, de consilieri eparhiali -sec-torul catehizare, directori de la maimulte ;coli ;i licee din Satu Mare. :i deaceast[ dat[, Liceul Teologic OrtodoxN. Steinhardt a deschis u;a casei sale,`n spiritul acestei s[rb[tori a p[cii ;ibucuriei, copiilor apar\in]nd altor licee;i confesiuni din Satu Mare pentru a

transmite mesajul acestui praznic multa;teptat de toat[ lumea.

Pe l]ng[ tradi\ionalele colinde, au-dien\a a putut s[ asculte ;i c]ntece deCr[ciun din repertoriul interna\ional.De asemenea, au fost sus\inute ;i sce-nete tematice spre ̀ nc]ntarea celor pre-zen\i.

Elevii ;colii au ar[tat ;i de aceast[dat[ c[ sunt gazde bune, calzi ;i pri-

mitori cu to\i colegii lor care au venits[ `i colinde. Serbarea de Cr[ciun a li-ceului a antrenat ̀ ntreaga suflare a ;co-lii, de la prichindei p]n[ la liceeni, cuto\ii au pus um[rul pentru reu;ita aces-tui spectacol, iar aplauzele au fost debun[ seam[ cea mai frumoas[ r[splat[a str[daniei ;i talentului lor, dar ;i cuc]te un cocu\, a;a cum cere datina.

M.Gh.

Un an frumos, plin de evenimente, unan plin de încărcătură emoțională se apro-pie de final. Așa cum se cuvine, anul tre-buie încheiat precum un basm. Ca-ntr-opoveste de iarnă cu multă zăpadă, clinchetede clopoței și glas de colinde, Trupa Liricsși prietenii ei de la Clubul Elevilor Tășnad,aproape 30 de copii la număr, au susținutun minunat concert de colinde și cântecede iarnă la Catedrala Ortodoxă din Tășnad.

Copiii pregătiți de profesoara DanielaMoldovan s-au bucurat de ropote de aplau-ze din partea celor prezenți, iar cea care leîndrumă pașii pe acest frumos tărâm pre-sărat cu note muzicale, la moment de bilanțne spune că a fost un an plin de roade.Cercul de muzică ușoară și folk de la Clu-bul Elevilor Tășnad, structură a PalatuluiCopiilor Satu Mare, a participat anul acestala patru concursuri și festivaluri naționale,la care se adaugă și Festivalul interregionalde la Tășnad, Simbol, ajuns la ediția cu nu-mărul zece în 2018. Foarte bine pregătiți,copiii s-au întors acasă cu numeroase pre-mii: un mare premiu național, două pre-mii I la competiții naționale, patru premiiI la interregionale, un premiu II la național,un premiu II la interregional, patru premiiIII la naționale, un premiu III la interre-gional și un premiu special al juriului. Des-pre participarea copiilor la evenimente șimanifestări organizate în tot județul nostrude-a lungul acestui an am putea scrie multde tot. Copiii intră în vacanță și se întorccu forțe proaspete la anul ce vine, pregătițisă evolueze iar la evenimentele competi-ționale cu tradiție din țară și să aducă acasă,la Tășnad, rezultate foarte bune.

Andrei G.

An plin de realiz[ri al Trupei Lirics ;i

prietenii de la Clubul Elevilor T[;nad

La Şcoala Gimnazială Culciu Mare,Cercul de pictură pe sticlă este în al un-sprezecelea an de activitate. ActivităţileCercului se desfăşoară în incinta şcolii, du-pă orele de curs, 2 ore pe săptămână şi suntcoordonate de profesoara Monica TothCodreanu, în colaborare cu profesoareleAnca Prunilă şi Dalia Palfi. Micii iconaride la Culciu în anul şcolar 2018 - 2019 suntîn cea mai mare parte elevi de gimnaziu,dar şi câţiva prichindei din clasele primare<Sofia Prunilă (clasa pregătitoare), MirunaPrunilă (a III-a), Gelu Chilinţan, SilviuChilinţan, Alex Pop, Diana Robotin (a V-a), Denis Chilinţan, Anamaria Dana,Noemi Fatyol, Felisziti Megyesi, VanesaSere, Laurenţiu Silaghi, Cristian Toth Co-dreanu, Rebeca Zevedei (a VII-a), Ana-maria Stan şi Sara Tamaş (a VIII-a). Aceştielevi au participat în cursul săptămânii tre-cute la vernisajul expoziţiei de Icoane pesticlă, desfăşurată la Biserica “Sfinţii 12Apostoli” de la Baia Mare. Expoziţia a avutca tematică naşterea Mântuitorului şi a in-clus o slujbă de binecuvântare a lucrărilorcreate de copii şi un program de colinde.Elevii de la Culciu Mare au avut în reper-toriu “Deschide gazdă uşa!”, “Noapte albă,noapte dalbă”, “De la Răsărit apare” şi “DeCrăciun”. Micii artişti au avut în piept co-carde pe care le-au purtat cu mândrie, şicare au fost donate de Asociaţia VeteranilorSatu Mare. Colinda a fost r[splatită dupăcum e datina, cu dulciuri, coznac şi cu pa-chete cadou. Proiectul e rezultatul unuiParteneriat educaţional între Şcoala Dum-braviţa, structura Rus din judeţul Mara-mureş, Şcoala Gimnazială Culciu Mare,Biserica ortodoxă “Sf. Împaraţi Constantinşi Elena” din Rus prin preotul paroh VasileTarţa şi Universitatea de Nord Baia Mare-Secţia de Arte Plastice - Pictură.

Vera Pop

Cercul de pictur[pe sticl[, 11 ani

de activitatela :coala Culciu

Serbarea de Cr[ciun a Liceului TeologicOrtodox “Nicolae Steinhardt”

a antrenat `ntreaga suflare a ;colii

Momentul festiv a fost onorat de Preasfin\itul episcop Timotei S[tm[reanul, arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe a Ma-ramure;ului ;i S[tmarului care a transmis mesajul de binecuv]ntare al episcopiei

Preasfin\itul p[rinte a fost `nt]mpinat de conducerea liceului ;i corpul profesoral, iar `mpreun[ cu ace;tia ausalutat copiii ;i dasc[lii prezen\i `n holul filarmonicii acolo unde a avut loc ;i un frumos t]rg de Cr[ciun, cu exponatespecifice S[rb[torii Na;terii Domnului. Primul clinchet de clopo\el a fost dat de `ngera;ii de la gr[dini\a unit[\ii de`nv[\[m]nt care de altfel au deschis ;i serbarea de Cr[ciun. ~mbr[ca\i `n frumoase straie populare, copila;ii, al[turide doamnele educatoare ;i un grup de liceene au dat glas unor frumoase colinde, aplauda\i fiind ;i fotografia\i de to\icei dragi ai lor< p[rin\i, bunici, prieteni.

E vremea colindelor, vremea încare peste tot răsună vestea NașteriiMântuitorului. În această frumoa-să perioadă din an, copiii și tineriicare frecventează cursurile de mu-zică populară de la Clubul ElevilorNegrești-Oaș trăiesc din plin multașteptatele sărbători de iarnă și in-suflă tuturor celor ce au ocazia săîi asculte numai bucurie.

Recent, Ansamblul folcloric Sânzie-nele Negrești-Oaș a participat la un mareconcurs național ce are loc an de an la Si-ghetu Marmației. Este vorba de Concursul“Cum e datina străbună”, eveniment careanul acesta a reunit pe scena sa peste 30de ansambluri din întreaga țară.

Micii oșeni au impresionat și de aceas-tă dată nu doar publicul prezent, ci și juriulevenimentului competițional, reușind săobțină un binemeritat premiu întâi cu fe-licitări.

Așa cum ne mărturisește profesoaraMaria Tripon, binecunoscută interpretă acântecului popular oșenesc, coordonatoarea Ansamblului Sânzienele, copiii sunt foar-te activi și de când a început postul Cră-ciunului au învățat numeroase colinde,atenția fiindu-le captată și de obiceiuriletradiționale de iarnă din Țara Oașului. Așase face că în ultima perioadă au luat parteși au adus bucurie în sufletele participan-

ților la numeroase eventimente cultural –artistice, concerte de colinde, concursuriși festivaluri de gen din județ și din țară.

Au colindat la concertul de colindetradiționale la Catedrala Ortodoxă din Ne-grești-Oas, concert organizat de către Epis-copia Maramureșului și Sătmarului si Pro-topopiatul Oaș, iar acum colindă institu-

țiile partenere din Negrești-Oaș și se pre-gătesc pentru Festivalul de Obiceiuri deIarna care va avea loc în Negrești-Oaș în7 ianuarie 2019, de Sfântul Ion.

Se cuvine să îi amintim pe acești copiiminunați care îmbracă cu mândrie costu-mul tradițional oșenesc și participă cu dragla toate activitățile< Pop Carolina, Pop Sa-

brina, Gavra Flavia, Paicu Iulia, BraicaGiorgiana, Remeș Maria, gemenii TarnarMarian și Maria, Hotca Ioana, Mitan Ade-lina, Mic Andreea, Pal Casian, BerindeLuca, frații Ghiriti Davide și Giulia, GhiritiAnamaria, Lisca Alessio, surorile DancuIustina și Nicoleta și Dan Daniel.

Andrei G.

Ansamblul o;enesc Sânzienele, premiul I la Concursulna\ional “Cum e datina str[bun[” Sighetu Marma\iei

Copiii sunt foarte activi și de când a început postul Crăciunului au învățat numeroase colinde, atenția fiindu-le captatăși de obiceiurile tradiționale de iarnă din Țara Oașului

Page 11: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

23 decembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Aproximativ 90,5% din cantitateatotală de 6,3 miliarde tone metrice dedeșeuri din plastic nu a fost reciclată.Acestea se află pe pământ sau prin ocea-ne și au fost produse în ultimii 60 deani, arată raportul anul al Royal Statis-tical Society.

Conform Business Insider, dacăaceastă tendinţă nu se va schimba, pânăîn 2050, pe Pământ vor exista 12 mi-liarde tone metrice de deșeuri din plas-tic. Un studiu din 2015 sugera că deșeu-rile din plastic, din prezent, sunt echi-valentul a 7,2 trilioane de pungi decumpărături pline cu plastic.

Dacă am presupune că aceste pungide cumpărături au o înălţime de 30 decentimetri, puse una peste cealaltă, amajunge până la Lună și înapoi de apro-ximativ 5.700 de ori.

De fapt, dacă am monetiza tot plas-ticul din mediul înconjurător, inclusivcele 12 procente incinerate, până în pre-zent, am reuși să cumpărăm cele maimari companii din lume. Dacă presu-punem că producerea unei sticle dinplastic costă 3,25 cenţi, putem estimacă o astfel de pungă de cumpărăturiconţine materiale din plastic echiva-lente cu 1 dolar. Așadar, 7,2 trilioanede pungi este echivalentă cu 7,2 trilioa-ne de dolari.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Cuantumul prejudiciului pen-tru două brăţări dacice furate deun sârb, dar şi pentru alte arte-facte sustrase de pe raza obiecti-velor arheologice din MunţiiOrăştiei şi valorificate în străină-tate a fost stabilit la 95.000 de do-lari. Ministerul Culturii urmeazăsă recupereze banii.

O decizie a Diviziei Criminalitatedin ţara cantoanelor a stabilit că Mi-nisterul Culturii şi Identităţii Naţionale(MCIN) va recupera 95.000 de dolaridin Elveţia, ca prejudiciu pentrubrăţările dacice, precum şi pentru alteartefacte sustrase de pe raza obiective-lor arheologice din Munţii Orăştiei şivalorificate în străinătate.

Anunţul a fost făcut de MCIN, carea precizat că a întreprins demersurilelegale în vederea recuperării de pe te-ritoriul Elveţiei a prejudiciului produsde un cetăţean sârb statului român, po-trivit Mediafax.

Un semnal important pentrucei care au sustras bunuri de patrimoniu, s[ le valorificeîn afara graniţelor

Prin decizia de restituire de valoripatrimoniale în dosarul nr.PR05.028795-FDA , Ministerul Cultu-rii va recupera suma de 95.000 de do-lari în cadrul procedurii de cooperarejudiciară internaţională în materie pe-nală.

Divizia Criminalitate Economică aCantonului Vaud din Elveţia a dispusadmiterea cererii de restituire, ridicareasechestrului asupra contului poprit,precum şi restituirea în favoarea sta-tului român a disponibilului contului

în referinţă, în valoare de 95.000 dedolari.

Suma este însoţită de daune-inte-rese, din care sunt deduse comisioanelebancare.

"Este un semnal extrem de impor-tant pentru cei care, de-a lungul tim-pului, au sustras bunuri ale Patrimo-niului Cultural Naţional pentru a levalorifica în afara graniţelor”, a afir-mat ministrul Culturii, Valer-DanielBreaz, adăugând că MCIN a colaboratcu instituţii importante ale statului ro-mân pentru ca astfel de prejudicii adu-se României să fie stopate.

„Îi felicit pe colegii mei şi îi încu-

rajez să lupte în continuare cum au fă-cut-o în această speţă, punând preţ nudoar pe dimensiunea financiară a pre-judiciului recuperat, ci şi pe valoareareală pe care trebuie să o reprezintepentru noi fiecare parte din Patrimo-niul României, prin el perpetuându-se esenţa identităţii noastre naţionale",a mai spus ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz.

Ministerul Culturii şi IdentităţiiNaţionale reprezintă statul român încazul sustragerii de artefacte din situ-rile arheologice din Munţii Orăştiei(brăţări dacice şi alte bunuri) şi valo-rificarea acestora peste hotare. Aceste

fapte au făcut obiectul dosarului penalnr. 04652/221/2008, judecat în fond deJudecătoria Deva şi soluţionat definitivîn apel de Curtea de Apel Alba Iulia.

La decizia Ministerului Public Cen-tral – Divizia Criminalitate Economicăa Cantonului Vaud din Elveţia se poateface recurs în termen de 30 zile de lacomunicare.

Un număr de 15 brăţări dacice dinaur, care ar cântări în total 20 de kilo-grame, au fost sustrase în urma săpă-turilor ilegale efectuate în perioada ani-lor 1997 – 2001 în siturile arheologicedin Munţii Orăştiei. Brăţările, precumşi alte artefacte descoperite şi sustrasedin situl Sarmizegetusa Regia, au fostvândute pe piaţa neagră din străinătate.Dintre ele, şase brăţări dacice au fosttraficate de interlopul sârb Ilic Ljubisa.Acesta a vândut patru dintre ele în SUAşi două în Elveţia, cu sume cuprinseîntre 370.800 de euro şi 478.400 euro.Satul român a recuperat, până în pre-zent, toate cele şase brăţări traficate desârb, precum şi alte şapte. 

Cele 13 brăţări dacicerecuperate se află înpatrimoniul MuzeuluiNaţional de Istorie a României

Curtea de Apel Alba Iulia a dat odecizie definitivă în acest an prin caremai multe  persoane (printre care şisârbul Ilic Ljubisa), acuzate că au furatşi traficat brăţări dacice, inele, fibule,monede şi alte obiecte de patrimoniuprovenite din situl Sarmizegetusa Re-gia, condamnate în primă instanţă, auscăpat de închisoare pe motiv că faptelelor sunt foarte vechi, iar între timp aintervenit prescripţia răspunderii pe-nale.

15 brăţări dacice din aur, care ar cântări 20 de kilograme, au fost sustrase în urmasăpăturilor ilegale din perioada 1997 – 2001 în siturile din Munţii Orăștiei

Cât prime;te România pentrudou[ br[\[ri dacice furate

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale va recupera 95.000 de dolari din Elveţia, ca prejudiciu

Toate de;euriledin plastic de peP[mânt valoreaz[

c]t Apple, Microsoft;i echipele de fotbaldin Premiere League

Cercetătorii au un avertisment pen-tru cei ce vor dori să călătorească pe Lunăîn viitor< nu inhalaţi praful de pe satelitulnatural al Pământului.

În cadrul unui nou studiu, cercetă-torii au dezvăluit că praful de pe Lunăpoate provoca probleme de sănătate gra-ve. Conform Tech Times, atunci când es-te inhalat, praful irită plămânii.

„Este o problemă de sănătate gravăpentru viitorii astronauţi”, a afirmat Do-nald Hendrix, principalul autor al stu-diului. Hendrix și colegii săi din cadrulUniversităţii Stony Brook, din New York,au analizat probele de praf de pe Lunăcolectate în timpul misiunilor anterioarepe satelitul natural. Ei au descoperit căpraful provoacă reacţii negative asupracelulelor umane, fiind create „radicali dehidroxil”, ce a fost asociat anterior cuapariţia cancerului pulmonar.

Acesta nu este însă cel mai grav efect.Un alt studiu publicat la începutut anuluiarăta faptul că praful de pe Lună poatedeteriora celulele din ADN. După ce auexpus celulele cerebrale ale șoarecilor șiale oamenilor la mostrele de praf de peLună, 90% din celulele pulmonare și ne-uronale au murit.

NASA cunoaște pericolele inhalăriiprafului de pe Lună încă din 1970, cândastronautul Harison Schmitt a inhalataccidental praful după ce s-a reîntors încapsulă. El a declarat că praful de pe Lunămiroase precum praful de pușcă. Mai târ-ziu, în aceeași zi, el a început să se simtărău. El s-a plâns că suferă de „febra fâ-nului de pe Lună”. Din fericire, efecteles-au diminuat în ziua următoare.

Inhalarea prafuluide pe Lun[ poateprovoca probleme grave de s[n[tate

Trecerea a cinci secole de la moar-tea lui Leonardo da Vinci este marcatăde o serie de expoziţii ce au debutatla Biblioteca Ambrosiana din Milano.Instituţia italiană deţine cele 12 vo-lume de manuscrise ale artistuluiadunate în Codex Atranticus, scrieAssociated Press.

În aceeași bibliotec[ se află și Co-dexul manuscriselor lui Da Vinci din1637, arată Mediafax.

Membrii instituţiei au anunţat căvor fi expuse 46 dintre cele mai cu-noscute desene ale artistului, schiţerealizate în toate perioadele vieţii sale,de la primii ani petrecuţi la Florenţapână la perioada finală petrecută înFranţa.

Compus din 1.119 de pagini, Co-dexului Atranticus constituie o enci-clopedie de cunoștinţe tehnice pentruperioada Renașterii. Acestea includplanuri, proiecte și studii semnate deDa Vinci, dar și reprezentări ale uti-lajelor care existau în acele vremuri.

Evenimentele au loc în perioada18 decembrie - 15 septembrie 2019 și

vor fi segmentate în porţiuni dedicateactivităţii lui Da Vinci la Milano, asu-pra studiilor de inginerie civilă și pe-rioadei petrecute de Leonardo înFranţa.

Leonardo da Vinci (15 aprilie1452 - 2 mai 1519) s-a afirmat de-alungul vieţii în domenii diverse, dela inventică, pictură, sculptură, arhi-tectură la știinţă, inginerie, literaturăsau anatomie.

500 de ani de la moartealui Leonardo da Vinci

15 brăţări dacice din aur, care ar cântări în total 20 de kilograme, au fost sustrase în urma săpăturilorilegale efectuate în perioada anilor 1997 – 2001 în siturile arheologice din Munţii Orăştiei. Brăţările,precum şi alte artefacte descoperite şi sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, au fost vândute pe piaţaneagră din străinătate. Dintre ele, şase brăţări dacice au fost traficate de interlopul sârb Ilic Ljubisa. Acestaa vândut patru dintre ele în SUA şi două în Elveţia, cu sume cuprinse între 370.800 de euro şi 478.400 euro.Satul român a recuperat, până în prezent, toate cele şase brăţări traficate de sârb, precum şi alte şapte.

Într-un nou studiu publicat în re-vista Microbiome, cercetătorii au des-coperit că în camerele întunecate, fărăprea multă lumină naturală, în medie12% dintre bacterii erau în viață și auputut să se reproducă, față de camerelecu multe ferestre către Soare, unde ratade bacterii în viață nu depășea 6,1%.

„Oamenii își petrec cea mai mareparte a timpului în interiorul clădirilor,unde expunerea la particulele de prafîn care există o mare varietate de bac-terii, inclusiv agenți patogeni care nepot face rău, este inevitabilă. De aceea,este foarte important să înţelegem mo-dul prin care caracteristicile clădirilorîn care trăim influenţează bacteriile dinpraful aflat în interiorul clădirilor șicum ar putea afecta sănătatea noastră”,a declarat Dr. Ashkaan Fahimipour,cercetător la Universitatea din Oregonși autorul principal al studiului.

Praful menținut în organismele în-chise la întuneric a fost strâns legat despeciile asociate cu boli respiratorii, ca-re au fost în mare parte absente din pra-ful expus la lumina zilei. Dr. Fahimi-pour și colegii săi au descoperit că o

proporţie mai mică din bacteriile pro-venite de pe pielea umană și o proporţiemai mare din bacteriile provenite dinaerul exterior trăiesc mai mult în prafulexpus la lumină decât în praful care nueste expus la lumină. Cu alte cuvinte,comunităţile microbiene din prafulaflat în interiorul clădirilor devin ase-mănătoare comunităţilor microbienedin exteriorul clădirilor sub efectul lu-minii zilei, ceea ce este mult mai binepentru sănătatea umană.

Cercetătorii au realizat unsprezececamere miniaturale identice, având cli-matizare controlată, care au imitat clă-diri reale și în care au introdus praf co-lectat din locuinţe. Ulterior, cercetătoriiau studiat comunităţile microbiene dinpraful aflat în aceste camere miniatu-rale în condiţiile expunerii la luminasolară și la radiaţia ultravioletă, precumși în cazul în care camerele au fostmenţinute la întuneric. După 90 de zile,cercetătorii au colectat praful și au ana-lizat comunităţile microbiene din punctde vedere al compoziției și abundenței,cu rezultatele care au fost menționate.

Studiu< Lumina soarelui ucidebacteriile din locuin\[

Page 12: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · pescarului", este legată de comanda onorată de Nicolae Tonitza în anii 1934-1935 pentru decorarea Palatului Regal.

12 Informa\ia de Duminic[/23 decembrie 2018

Miss Filipine, Catriona Gray, învârstă de 24 de ani, a fost încoro-nată luni Miss Univers 2018 la con-cursul de frumuseţe de la Bangkok,Thailanda.

Deţinătoarea titlurilor de Miss Uni-vers Filipine 2018 şi Miss World Fili-pine 2016, Catriona Gray este o filipi-nezo-australiană care este prezentatoa-re de televiziune, cântăreaţă, model şiiniţiatoarea unui proiect caritabil înManila. Victoria sa vine la trei ani du-pă ce filipineza Pia Alonzo Wurtzbacha fost încoronată Miss Univers 2015. Principalele declarații ale câștigătoareiMiss Univers 2018<1. Când a fost întrebată de prezentato-rul Steve Harvey care a fost cea maiimportantă lecţie primită până acum,Catriona Gray a declarat că a învăţatsă fie recunoscătoare şi „să caute fru-museţea din viaţă” în timp ce predapentru copiii săraci din mahalalele dinManila.2. Vrea să viziteze Europa, pentru căniciodată nu a mers pe bătrânul con-tinent.

3. „Mi-aş dori cu siguranţă să extindplatforma pe care o am pentru edu-caţie”, a mai spus Catriona Gray, o fa-vorită a social media. 4. A fost pasionată de lucrul cu orga-nizaţiile pentru combaterea HIV-SIDApentru că a pierdut o prietenă din cau-za unei complicaţii provocate de SIDAîn urmă cu câţiva ani.

Podiumul Miss Univers 2018 și altepremii acordate

Locul 2 a fost ocupat de TamarynGreen, de 24 de ani, Miss Africa deSud, în timp ce locul 3 i-a revenit Sthe-fanyei Gutierrez, de 19 ani, din Vene-zuela. Premiul pentru cel mai bun cos-tum naţional, pentru interpretareaKinnaree – o creatură mitică pe jumă-tate pasăre, pe jumătate femeie a fostcâştigat de Miss Laos, On-anong Hom-sombath. Înainte de a fi anunţate câşti-gătoarele, principalele zece candidatedin Africa de Sud, Vietnam, Venezuela,Filipine, Costa Rica, Curacao, Nepal,Canada, Thailanda şi Puerto Rico auurcat pe scenă în costume de baie con-

cepute de prinţesa thailandeză Sirivan-navari Nariratana şi în rochii de seară.Competiţia a avut loc la Bangkok pen-tru a treia oară, fiind organizată pentrual 67-lea an. Capitala thailandeză a găz-duit ultima dată concursul de frumu-seţe în 2005, când canadianca de ori-gine rusă Natalie Glebova a câştigattitlul.

Prima concurentă transgen, la Miss Univers 2018

În acest an, a participat şi primaconcurentă transgen, Miss Spania. An-gela Ponce, de 27 de ani, s-a născutbărbat, dar şi-a făcut operaţie deschimbare de sex. Ea a spus că şi-ar fo-losi un eventual titlu pentru a face cam-panie pentru copiii care îşi pun subsemnul îndoielii identitatea sexuală.Deşi Ponce a fost eliminată în rundasemifinalelor, ea a fost primită cu ovaţiişi aplauze. Concursul este deschis pen-tru femeile transgen de mai mulţi ani,după ce Miss Canada a avut interdicţiede a participa în 2012, pentru că nu s-a născut femeie. De asemenea, a fost

pentru prima dată când toate cele şaptemembre ale comitetului de selecţie alMiss Univers au fost femei.

Miss Univers 2017

Anul trecut competiţia a fost câşti-gată de o tânără din Africa de Sud, carepredă cursuri de autoapărare. Reginafrumuseții a fost încoronata în Las Ve-gas, într-un spectacol grandios. La au-zul veștii, un zâmbet larg a luminatchipul lui Demi-Leigh Nel-Peters, învârstă de 22 de ani. Tânăra, care se vi-sează actriță, are o diplomă în mana-gement, dar și un hobby deloc banal<a devenit expert în tehnici de autoapă-rare, după ce a fost amenințată cu armape stradă, pe când era deja deținătoareatitlului de Miss Africa de Sud.

Podiumul concursului Miss Uni-vers a fost întregit în 2017 de Miss Co-lombia și Miss Jamaica. Ele au ieșit înevidență dintr-un număr record departicipante< 92. Trei țări au fost repre-zentate pentru prima oară< Cambod-gia, Laos și Nepal. În plus, după 45 deani de absență, Irakul a revenit în com-

petiție. Tot anul trecut, Steve Harvey s-a

întors în postura de maestru de cere-monii după gafa uriașă din 2015, când,în momentul de apogeu, le-a încurcatpe ocupantele primelor două locuri în-tre ele. Așa că, a profitat de ocazie casă se ia singur peste picior.

”Sunt recunoscător celor care or-ganizează Gală Oscarurilor! Au reușits-o facă mai lată decât mine! Să vă ex-plic ceva< titlurile “Moonlight” și “LaLa Land” nu seamănă nici pe departe.Erau doar două filme cu șanse reale șiei le-au încurcat! Măcar greșeala meaafecta.... 80 de țări!”, a spus amuzat Ste-ve Harvey.

Harvey făcea aluzie la întâmplareade pomină de la penultima ediție a pre-miilor Oscar, când Warren Beaty șiFaye Daneway au anunțat “La La Land”drept cel mai bun film.

După câteva zeci de secunde, or-ganizatorii au retractat și i-au îndepăr-tat de pe scenă pe realizatorii musica-lului, care începuseră deja să împartămulțumiri și gânduri euforice.

Vera Pop

Miss Filipine a fost încoronat[ă de Miss Univers