Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o...

12
PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[ spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[ 7 aprilie 2019 Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis În fiecare an, Cristian a reuşit să obţină rezultate foarte bune la evenimentele com- petiţionale de profil şi iată că peste câteva zile, alături de alţi cinci elevi din România, unul din Bucureşti, unul din Bo- toşani şi trei din Bacău, e parte a lotului olimpic, primul clasat pe listă, la Olimpiada Inter- naţională de limba latină. 19 martie 2004 - premierul Adrian N[stase `n Biroul oval de la Casa Alb[ al[turi de pre;edintele Statelor Unite, George W. Bush (NATO Media Library) La 1900 Satu Mare nu primea bani de la Guvernul Ungariei 15 ani de la aderarea Rom]niei la NATO 1892 - Dr. Vasile Lucaciu a reu;it s[ adune la aceea;i mas[ toate partidele politice din Rom]nia S[tm[reanul :tefan-Cristian :imon, în lotul na\ional la Olimpiada de latin[ Fiind un cumul de tr[iri emo\ionale duse adesea la extrem (de la durere la exaltare, de la obo- seal[ la vitalitate, de la dezn[dejde la optimism etc) maternitatea r[m]ne, f[r[ doar ;i poate, una din experien\ele ce cu greu `;i g[sesc echivalent `n celelalte etape ale vie\ii. De;i, `n aparen\[, maternita- tea implic[ acela;i pachet de atri- bu\ii ce le revin mamelor `n cre;terea ;i `ngrijirea noilor- n[scu\i, experien\a `n sine este tr[it[ `n mod unic ;i personal de fiecare femeie `n parte. Individualitatea experien\ei este dat[ `n primul r]nd de baga- jul emo\ional pe care `l are fiecare femeie `n momentul c]nd `ncepe aceast[ c[l[torie `n universul ma- ternit[\ii. De asemenea, `nc[ de la `nceputul experien\ei transpare “inteligen\a parental[“ (bagajul informa\ional) cu care este `nzes- trat[ fiecare viitoare mam[. Aces- te dou[ componente fac diferen\a `ntre felul cum se raporteaz[ fie- care femeie la una din cele mai importante experien\e din via\a lor. Maternitatea este una din cele mai importante piese ce comple- teaz[ puzzle-ul feminit[\ii. O mam[ na;te un copil, maternitatea na;te o femeie “La Satu Mare am descope- rit lumina, o lumină specială ce numai aici se răsfață și, deși ve- nită cu gândul de a–mi satisface doar perioada de stagiatură, așa era pe vremea când eu am luat repartiția, uite că viața a așezat astfel lucrurile încât m-am pen- sionat sătmăreancă venită din Țara Moților și așezată aproape de Țara Oașului. Am fost das- călul multor generații și reîn- tâlnirea cu cei pentru care am însemnat un loc important în a lor viață este o bucurie, o sa- tisfacție, o împlinire.” Cristina Gloria Opri;a< ”Arti;tii sunt o tagm[ de ale;i mereu în c[utare” PAGINA 9 Iunie 1892 - manifesta\ia studen\ilor din Bucure;ti pentru liderii mi;c[rii memorandiste. Protestatarii poart[ pancarde cu portretele dr. Lucaciu ;i I. Ra\iu PAGINA 3 PAGINA 11 PAGINA 10 PAGINA 7 1900 - 2019. Ce s-a schimbat, cum s-a schimbat Satu Mare `n decursul timpului? A trecut prin dou[ r[zboaie mondiale. A trecut din componen\a Ungariei `n componen\a statului rom]n, apoi, `ntre 1940-1944 din nou sub regim maghiar, pentru ca apoi s[ ajung[ iar jude\ `n Rom]nia. A trecut prin dictatura unui regim totalitar-comunist, pentru ca `n ultimii 30 de ani s[ intre `ntr-un sistem democratic. :i acesta cu urcu;uri ;i cobor];uri. Dup[ 1989 a fost condus r]nd pe r]nd de primari rom]ni ;i maghiari. To\i s-au pl]ns c[ nu sunt ajuta\i de stat. Fie c[ au fost la conducere partide rom]ne;ti sau UDMR, lipsurile financiare s-au f[cut sim\ite. Ajutorul statului a fost deficitar ;i `n timpul Imperiului austro-ungar, a;a cum este ;i ast[zi. ~n iunie 1900, la Congresul ora;elor \inut la Györ reprezentan\ii S[tmarului s-au pl]ns c[ ora;ul nu este sus\inut financiar aproape deloc de c[tre stat. Acelea;i repro;uri pot fi f[cute ;i azi guvernului de la Bucure;ti. ~n concluzie, ora;ul fie c[ se numea Szatmár-Németi, fie c[ se nume;te Satu Mare, trebuie s[ se bazeze pe for\ele proprii, nu pe ajutorul statului. PAGINA 2 Ziarul Satu Mare din 7 aprilie 1929< Cinci luni de munc[ cinstit[

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o...

Page 1: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

PAGINILE 4, 5

”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste

PAGINA 8

IAnul XVII Nr. 825 Duminic[ 7 aprilie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

În fiecare an, Cristian areuşit să obţină rezultate foartebune la evenimentele com-petiţionale de profil şi iată căpeste câteva zile, alături de alţicinci elevi din România, unul

din Bucureşti, unul din Bo-toşani şi trei din Bacău, e partea lotului olimpic, primul clasatpe listă, la Olimpiada Inter-naţională de limbalatină.

19 martie 2004 - premierul AdrianN[stase `n Biroul oval de la Casa Alb[al[turi de pre;edintele Statelor Unite,George W. Bush (NATO Media Library)

La 1900 Satu Mare nu primeabani de la Guvernul Ungariei

15 ani de la aderareaRom]niei la NATO

1892 - Dr. Vasile Lucaciu a reu;it s[ adune la aceea;i mas[

toate partidele politice din Rom]nia

S[tm[reanul :tefan-Cristian :imon, în lotul na\ional la Olimpiada de latin[

Fiind un cumul de tr[iriemo\ionale duse adesea la extrem(de la durere la exaltare, de la obo-seal[ la vitalitate, de la dezn[dejdela optimism etc) maternitatear[m]ne, f[r[ doar ;i poate, unadin experien\ele ce cu greu `;ig[sesc echivalent ̀ n celelalte etapeale vie\ii.

De;i, `n aparen\[, maternita-tea implic[ acela;i pachet de atri-bu\ii ce le revin mamelor `ncre;terea ;i `ngrijirea noilor-n[scu\i, experien\a `n sine estetr[it[ `n mod unic ;i personal defiecare femeie `n parte.

Individualitatea experien\eieste dat[ `n primul r]nd de baga-jul emo\ional pe care ̀ l are fiecarefemeie `n momentul c]nd `ncepeaceast[ c[l[torie ̀ n universul ma-ternit[\ii. De asemenea, `nc[ dela ̀ nceputul experien\ei transpare“inteligen\a parental[“ (bagajulinforma\ional) cu care este ̀ nzes-trat[ fiecare viitoare mam[. Aces-te dou[ componente fac diferen\a`ntre felul cum se raporteaz[ fie-care femeie la una din cele maiimportante experien\e din via\alor.

Maternitatea este una din celemai importante piese ce comple-teaz[ puzzle-ul feminit[\ii.

O mam[ na;te un copil,

maternitatea na;te o femeie

“La Satu Mare am descope-rit lumina, o lumină specială cenumai aici se răsfață și, deși ve-nită cu gândul de a–mi satisfacedoar perioada de stagiatură, așaera pe vremea când eu am luatrepartiția, uite că viața a așezatastfel lucrurile încât m-am pen-

sionat sătmăreancă venită dinȚara Moților și așezată aproapede Țara Oașului. Am fost das-călul multor generații și reîn-tâlnirea cu cei pentru care amînsemnat un loc important îna lor viață este o bucurie, o sa-tisfacție, o împlinire.”

Cristina Gloria Opri;a< ”Arti;tii sunt o tagm[

de ale;i mereu în c[utare”

PAGINA 9

Iunie 1892 - manifesta\ia studen\ilor din Bucure;ti pentru liderii mi;c[rii memorandiste.Protestatarii poart[ pancarde cu portretele dr. Lucaciu ;i I. Ra\iu PAGINA 3 PAGINA 11

PAGINA 10

PAGINA 7

1900 - 2019. Ce s-a schimbat, cum s-aschimbat Satu Mare `n decursul timpului? Atrecut prin dou[ r[zboaie mondiale. A trecutdin componen\a Ungariei `n componen\astatului rom]n, apoi, ̀ ntre 1940-1944 din nousub regim maghiar, pentru ca apoi s[ ajung[iar jude\ `n Rom]nia. A trecut prin dictaturaunui regim totalitar-comunist, pentru ca `nultimii 30 de ani s[ intre `ntr-un sistemdemocratic. :i acesta cu urcu;uri ;i cobor];uri. Dup[ 1989 a fost condus r]nd pe r]nd deprimari rom]ni ;i maghiari. To\i s-au pl]ns c[nu sunt ajuta\i de stat. Fie c[ au fost la

conducere partide rom]ne;ti sau UDMR,lipsurile financiare s-au f[cut sim\ite. Ajutorulstatului a fost deficitar ;i ̀ n timpul Imperiuluiaustro-ungar, a;a cum este ;i ast[zi. ~n iunie1900, la Congresul ora;elor \inut la Györreprezentan\ii S[tmarului s-au pl]ns c[ ora;ulnu este sus\inut financiar aproape deloc dec[tre stat. Acelea;i repro;uri pot fi f[cute ;iazi guvernului de la Bucure;ti. ~n concluzie,ora;ul fie c[ se numea Szatmár-Németi, fie c[se nume;te Satu Mare, trebuie s[ se bazeze pefor\ele proprii, nu pe ajutorul statului. PAGINA 2

Ziarul Satu Mare din 7 aprilie 1929<Cinci luni de munc[ cinstit[

Page 2: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

2 Informa\ia de Duminic[/7 aprilie 2019

Congresul ora;elorCongresul orașelor cu consilii cu

drept deliberativ (ceva asemănător cumunicipiile de azi – n. red.) a fost ur-mărit cu mare interes nu doar din par-tea publicului din orașul nostru, ci șide țara întreagă. Spre norocul acesteicauze, inițiativa a aparținut unui orașmaghiar, patriotic și dezvoltat, Győr,iar conducerea oficială a orașului, îm-preună cu populația de acolo a făcuttotul pentru buna pregătire a consfă-tuirilor.

Nu vorbesc acum despre bunăsta-rea materială, despre întreprinderileindustriale, despre posibilitățile mate-riale și despre dezvoltarea generală dinGyőr, nu acesta este scopul meu, atâtafirm totuși, că colaborarea armonioa-să între consiliul orașului și locuitori afăcut ca orașul să fie nu numai frumosși ordonat, dar a fost posibilă și crește-rea bunăstării populației și ridicareanivelului cultural al localității.

Și nu vorbesc nici despre acea os-pitalitate excelentă și sinceră maghiarăcu care au fost primite delegațiile ora-șelor și care ar putea fi un exemplu șipentru orașele de șes care se laudă cuospitalitatea lor maghiară de excepție.

Temele congresului, pe care dele-gații le-au dezbătut au fost împărțitepe sec\iuni. Prima a fost rezervată as-pectelor legislative, a doua problemelorfinanciare, a treia chestiunilor indus-triei, iar a patra culturii.

Atât partea generală ca și cea deta-liată a dezbaterilor a fost una demnăde subiectele anunțate. A fost interesantsă auzim niște nemulțumiri generaleși congruente ale orașelor, cauzate destat și guvern, când peste tot se audelozinca că orașele, aceste centre ale dez-voltării și culturii trebuiesc întărite.

A fost interesant la fel să auzim con-damnarea faptului că orașele sunt puseîn situația să concureze între ele pentrucâte o instituție publică de stat, însăcele mai multe nemulțumiri s-au auzitîn legătură cu amestecul mare al gu-vernului în viața orașelor, lucru ce blo-chează dezvoltarea lor și că statul tra-tează chestiunile orașelor în necunoș-tința realităților locale în așa fel, că ora-șele sunt păgubite, iar, așa cum am zis,dezvoltarea lor este blocată.

Delegații orașului nostru au parti-cipat activ la dezbateri și au prezentatpentru o informare generală acelestrări controversate, în urma căroraorașul nostru suferă de o lipsă aproapetotală a susținerii financiare din parteastatului, ducând singur greul suportăriiunor poveri.

La capitolul propunerilor legislati-ve, congresul și-a exprimat doleanța caorașele cu drepuri deliberative să nufie tratate pe picior de egalitate cu co-munele și ca situația lor diferită să fiereglementată printr-o lege specialăprin care ele să obțină niște prerogativeautonome cu o autoadministrație maiextinsă, cu dreptul de adopta niște ho-tărâri mai ample. Se dorește de aseme-nea recompensarea orașelor cu dreptdeliberativ pentru unele activități ad-ministrative care revin adiministrațieicentrale de stat (colectarea impozitelor,operațiuni în registrele de stat ale stăriicivile).

Cea mai intensă discuție a avut locla acest capitol asupra chestiunii ce felde for juridic ar fi competent la solu-

ționarea unor litigii administrative?După lungi intervenții, delegații s-auînțeles la necesitatea creării `n prim[instanț[ a unei judecătorii administra-tive.

La capitolul finanțe s-a adoptat ho-tărârea ca orașele să fie scutite de im-pozitul de după înființarea unor insti-tuții de stat sau a întreprinderilor, fie-care locuitor al orașelor să fie obligatîn mod progresiv la plata impozitului,orașele să aibă drepturi de a instituiimpozite locale în mod autonom etc.

La capitolul industrie și comerț,inițiativele prezentate au fost adoptatefără discuții. Hotărâri mai interesantes-au referit la sprijinirea micilor me-seriași, guvernul să nu stabilească lo-cația unor investiții de stat după niștecriterii politice, ci după o analiză justăa realităților din teren.

Principii similare să fie urmărite șiîn cazul înființării unor școli de indus-trie și comerț. Congresul a luat pozițieîmpotriva înmulțirii târgurilor și a so-licitat guvernului ca achizițiile publiceindustriale să se facă și de la întreprin-deri din provincie, și să fie schimbateprincipiile dezvoltării rețelelor de caleferată care s-a întâmplat până acum înfavoarea capitalei și în defavoarea ora-șelor din provincie.

La capitolul cultură s-a exprimatdorința ca înființarea și supraveghereagrădinițelor de copii să se realizeze șipe mai departe sub tutela societății ci-vile și a orașelor, cu surse de finanțaresuplimentare din partea statului. Șco-lile elementare și instituțiile de pregă-tire a învățătorilor să fie naționalizateîn totalitate. Să fie descentralizat siste-mul învățământului superior, să fie re-glementate drepurile de patron al ora-șelor. În legătură cu arta teatrală s-ahotărât ca să fie înființate districte tea-trale.

După adoptarea acestor hotărâri,s-a pus întrebarea cum se vor realizahotărârile adoptate? După lungi dis-cuții s-a decis ca toate hotărârile adop-tate să fie transmise cu niște motivăribine întocmite membrilor guvernuluiși tuturor consiliilor orășenești pentrususținere. (…)

Proiec\ii de filme documentare din

partea UranieiTeatrul de filme Urania din Buda-

pesta va proiecta în cadrul unui turneude provicie filme documentare și la Sa-tu Mare în zilele de 10, 11 și 12 ale luniicurente, iar pentru organizarea spec-tacolelor, un delegat de-al lor a sositdeja la noi. Spectacolele vor avea locîn sala Teatrului, unde aparatele de pro-iectat se pot amplasa cel mai bine șiunde rețeaua electrică a clădirii estetocmai adecvată. Vor fi prezentate celemai bune creații ale Uraniei, ca de ex.Imagini din Spania cu coride, Trans-vaal, Despre fier, Imagini din ȚaraSfântă, Vizită la Berlin, Soarele și pla-netele etc. Spectacolele se vor ține dupămasa pentru tineret, seara pentruadulți, cu prețuri de intrare modice detot. Directorii instituțiilor locale de în-vățământ și-au exprimat în prealabilsprijinul mai ales că și ministerul deresort recomandă frecventarea de cătreelevi a unor spectacole de acest gen.Astfel de spectacole se pot ține doar înacele orașe unde există o rețea electrică.Iar orașul nostru va avea parte deaceastă oportunitate datorită acestuilucru.

De la TribunalTrei ani pentru omucidere

Tribunalul cu jurați a dezbătut în25 mai cazul lui Tarajos József, care afost învinuit de omucidere premedita-tă, pentru că, cu ocazia unui bal dinLivada s-a certat cu Újlaki György pecare apoi l-a înjunghiat mortal la gâtcu un cuțit. La dezbatere, președintelecompletului a fost judecătorul dr.Dezső Kálmán, iar apărarea a fost asi-gurată de avocatul dr. Nagy Barna. Ju-rații a decis că Tarajos nu se face vino-vat de omucidere premeditată, ci devătămare corporală cu consecință mor-tală, și din această cauză tribunalul l-

a condamnat la 3 ani de închisoare.

AchitareJurații au adoptat o hotărâre de

achitare în cazul servitoarei HofmanMáli, care a fost învinută pentru faptulcă și-a așezat copilul de 15 luni pe ghea-ța unui pârâu, în urma căruia copilula murit. După puțin timp, ea a fost„despăgubită” în detenție cu nou copil. Jurații au fost impresionați de starea eisufletească, în care fata părăsită a rămasfără niciun sprijin, dar cu speranța unuialt copil, și după ce ei au consideratfapta femeii ca nefiind una premedi-tată, au achitat-o. Dezbaterea a fost pre-zidată de către Galba Lajos, președin-tele Tribunalului, acuzația a fost repre-zentată de către procurorul regal DénesLajos, iar apărarea a fost asigurată decătre Harcsar Géza. Sentința este defi-nitivă.

Restaurant pe stradaVárdomb (Decebal)

Am onoarea să aduc la cunoștințaonoratului public, că am cumpărat im-obilul lui Óvári de pe strada Várdomb(Decebal) nr. 19 și voi continua să punla dispoziția publicului restaurantul șihotelul de acolo, iar deschiderea festivăva avea loc duminic[ ora 4 după masacu colaborarea orchestrei lui BunkóVince și Fehér János, la care invit ono-ratul public. Voi pune la dispoziția pu-blicului vinul meu tratat impecabil dinrecolta mea proprie și berea Dreherdin luna martie. Accept abonați la ma-sa de prânz cu preț promoțional.

Cei care doresc să se distreze, au ladispoziție o pistă de popice bine între-ținută. Solicitând susținerea binevoi-toare a onoratului public, rămân cu sti-mă< Kenyeres István, proprietar de res-taurant(Szamos, 3 iunie, 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Îneca\i în Some;Ucenicul de 16 de ani Schwarz Ja-

kab, în timp ce se scălda lângă abator,s-a înecat în Someș. O altă victimă aSomeșului a fost Ungvári Lajos, calfăde dulgher. Atenție tuturor care se scal-dă în Someș fără supraveghere și în lo-curi nepermise.

Nenorocire la turn

Așezarea globului turnului bisericiireformate reconstruite din Sályi (azi înjud. vecin din Ungaria), s-a planificatpentru cea de-a doua zi a manifestări-lor de inaugurare. S-a construit în acestscop o schelă, la care s-au urcat cca.150 de persoane ca să fie martorii eve-nimentului. Chiar după ce aceștia s-auurcat, schela s-a prăbușit, iar cei careau fost pe ea, au căzut la pământ cu ex-cepția preotului reformat Szabó Bélași a unei fete, care au scăpat de cădereprintr-o scândură care a rămas agățatăla înălțime.

Opt oameni au suferit niște rănifoarte grave, dar și restul, care au fostsalvați cu greu, niște leziuni grave detot. Și cei care au rămas agățați au pututfi salvați cu mari dificutăți. Printre ceicare au rămas jos, a fost și o femeie cuun prunc de șase luni în brațe. Aceastăfemeie a fost rănită grav la cap de oscândură căzând, însă pruncul din bra-țele ei nu a pățit nimic. Sunt puținesperanțe pentru trei oameni să supra-viețuiască. Fantezia poporului a co-mentat imediat această tragedie oribilă,cică s-a văzut după soarele un alt corpceresc strălucitor, iar când acesta a dis-părut, tragedia a și avut loc imediat.Comitele consideră numărul mare alpersoanelor care s-au urcat pe schelăca fiind cauza nenoricirii.(Szamos, 7 Iunie 1900)

Promovarea unui judec[tor

Conform Buletinului oficial< Acordtitlul și atribuții de judecător de curtede apel judecătorului Tribunalului deSatu Mare dr. Papolczy Gyula la pro-punerea Ministrului maghiar al Justi-ției. Dat la Gödöllő, în data de 2 iunie1900. Regele Franz Jozef, cu mâna pro-prie, Ploósz Sándor, cu mâna proprie.

Această apreciere supremă a fostobținută de unul dintre cei mai meri-tuoși membri ai corpului nostru de ju-decători, a cărui promovare a fost pri-mită cu mare satisfacție atât din parteareprezentanților jurisprudenței cât șidin partea publicului larg. Din parteanoastră, ne alăturăm și noi cu cea maimare plăcere mulțimii care se bucurăde acest gest regal.(Szamos, 10 iunie 1900)

ISTORIEDelegații orașului nostru au participat activ la dezbateri și au prezentat pentru o informare

generală acele strări controversate, în urma cărora orașul nostru suferă de o lipsă aproape totalăa susținerii financiare din partea statului, ducând singur greul suportării unor poveri.

Imagine din Satu Mare de la `nceputul secolului XX, actuala strad[ 1 Decembrie 1018

Iunie 1900< la Congresul ora;elor \inut la Györ reprezentan\ii S[tmarului s-au pl]ns c[ ora;ul nu

este sus\inut financiar aproape deloc de c[tre stat

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Page 3: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

7 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

Budapesti Hirlap din 6 aprilie 1893< „Lupta pentru naționalitatesau întemnițarea doctorului Lucaciu. Drama, al cărei erou este preotulnostru din :i;e;ti – care în prezent se răcore;te la Szeged – a fost pusăla 1 martie pe scena Teatrului ora;ului Galați.”

Dr. Vasile Lucaciu r[m]ne un model;i ̀ n ceea ce prive;te puterea de negocie-re, for\a de convingere, abilitatea de aaduna la aceea;i mas[ persoane, lideriapar\in]nd unor for\e politice sau civice,de altfel contrare. ~n anul 1892 dr. VasileLucaciu g[sea un Bucure;ti divizat, cupartide politice care nu mai dialogau,cu o societate civil[, reprezentat[ de LigaCultural[, la fel de controversat[ caONG-urile de azi. Ambasadele str[inef[ceau presiuni asupra guvernului exactca ;i ast[zi. ~n numele idealului ma\io-nal, dr. Vasile Lucaciu a reu;it s[ adune`n jurul aceleia;i mese aceste for\e poli-tice ;i civice divizate. Prestan\a, discur-surile p[rintelui Lucaciu au fost at]t deconving[toare `nc]t la plecarea lui dinBucure;ti numero;i membri ai Parla-mentului l-au condus p]n[ la ie;irea dinBucure;ti.

Liderii politici din Rom]nia urm[reauluptele politice ale rom]nilor din Transil-vania. Regele Carol I, nu o dat[, i-a primit`n audien\[ la Bucure;ti sau la Sinaia pediferi\i frunta;i ai Partidului Na\ionalRom]n. Dr. Vasile Lucaciu s-a `nt]lnit demai multe ori cu Majestatea Sa. ~n Infor-ma\ia de Duminic[, nr. 688 din 22 mai2016, am redat `n `ntregime conversa\iapurtat[ de regele Carol I care `n data de 6mai 1892 i-a primit `n audien\[ pe dois[tm[reni, dr. Vasile Lucaciu ;i Iuliu Co-roianu. Prima întâlnire a dr. Vasile Lucaciucu regele Carol I a avut loc în 10 mai 1891,cu ocazia jubileului de 25 de ani de la ur-carea pe tron. În această perioadă s-a \inut;i Congresul „Ligii Culturale”, unde, alăturide Lucaciu, au mai participat Septimiu Al-bini, Axente Sever şi alţi fruntaşi transil-văneni. ~n perioada urm[toare, mișcareamemorandistă a fost susținută de „LigaCulturală” prin articole de presă, prin fi-nanțări generoase, dar discrete și printr-oserie de manifestații cu efecte `n întreagațară. După refuzul împăratului FranciscIosif I de a primi delegația transilv[neanăcu Memorandul, dar mai ales după van-dalizarea casei lui Ioan Rațiu din Turda în13 iunie 1892, „Liga Culturală” a organizatla București și Iași manifestări de protest.Manifest[rile studen\e;ti au avut ecou pes-te hotare. Diploma\ii amabasadelor str[inede la Bucure;ti ;i-au informat guvernele.

Contele italian Francesco Curtopassiîi scrie Ministrului Afacerilor Externe laRoma, Benedetto Brin. Documentul, datatla 24 iulie 1892, menționează< „ecoul aces-tor acțiuni crește zilnic prin participareaunor profesori, deputați și senatori careși-au asumat prezidarea lor”. O astfel deacțiune îl are în centru pe dr. Vasile Luca-ciu, considerat de contele Curtopassi „unuldin cei mai cunoscuți apărători ai dreptu-rilor transilvănenilor”. Este vorba de unbanchet organizat în cinstea liderului me-morandist „prezidat” de rectorul Univer-sității din București. În ziua următoare,după eveniment, numeroși membri ai Par-lamentului l-au însoțit pe dr. Lucaciu laplecarea din oraș.

29 noiembrie 1892, banchet `n cinstea dr. Vasile Lucaciu

În luna noiembrie 1892, dr. Vasile Lu-caciu ;i Iuliu Coroianu mai fac o vizită laBucure;ti. Cei doi lideri ajung în capitalăla 17 noiembrie 1892. În 19 noiembrie so-se;te ;i Ion Rațiu, iar peste câteva zile Eu-gen Brote. Ion Rațiu ;i dr. Vasile Lucacius-au întâlnit cu membrii conducerii „LigiiCulturale” ;i cu toate grupările politice,din guvern ;i opoziție. Vizita frunta;ilormemorandi;ti în capitala României ;i ati-tudinea politicienilor români față de soartafraților lor transilvăneni este descris[ înraportul datat la 13 decembrie 1892 ;i tri-mis de către reprezentantul diplomatic al

Franței la Bucure;ti, de Coutouly, minis-trului francez de externe Alexandre FelixJoseph Ribot. Ion Rațiu ;i dr. Vasile Lucaciusunt numiți „cei doi campioni ai cauzeiromânilor din Transilvania”. La Grand Hô-tel du Boulevard, unde au fost cazați, auprimit numeroase delegații. „Toate grupă-rile politice le-au făcut o primire deosebită”;i dacă „nu ;i-ar fi rugat prietenii să stealini;tiți, am fi asistat la mari ;i compromi-țătoare manifestații de stradă desfă;urateîn onoarea lor.” Reprezentantul diplomatical Franței, de Coutouly consideră că vizitacelor doi lideri la Bucure;ti a „întărit ;imai mult legăturile dintre patrioții românidin Transilvania.”

„Liga Culturală” a organizat un ban-chet ̀ n cinstea dr. Vasile Lucaciu ;i dr. IonRa\iu. La eveniment au participat lideri dela toate partidele politice< liberali, conser-vatori, radicali. Sunt enumera\i< Gr. T. Bră-tianu, V. A. Urechia, G. M. Lahovari, ge-neralul I. E. Florescu, Barbu Delavrancea,I. C. Boerescu, Nicolae Ionescu, GheorghePanu, N. Blaremberg, Iona; Grădi;teanu,Petre Poni, G. C. Cantacuzino. Ion Rațiua discutat în particular cu ;eful liberalilor,D. Sturdza, N. Filipescu, lider conservator;i în mare secret cu Take Ionescu, membrual guvernului. Banchetul din 29 noiembrie1892 organizat de George Vernescu esterelatat ̀ n publicația „L’Indépendance Rou-manine”.

„Pe marginea unui banchet. Mani-festațiile organizate la Bucure;ti în onoareadomnilor Rațiu ;i Lucaciu, valoro;ii apă-rători ai cauzei transilvănene, s-au succedatrăspunzând toate aceleia;i idei de solida-ritate de neam, care i-a condus încă de laînceput pe românii din România indepen-dentă în acțiunea de sprijinire a frațilorlor. Domnii Rațiu ;i Lucaciu, care au datdovadă de un mare simț politic ;i de ocon;tiință călăuzită de marea responsabi-litate pe care ;i-au asumat-o, nu pot fi decâtmulțumiți să vadă cât de bine este înțelesla noi caracterul acțiunii lor ;i cât de bine;tim, în ciuda emoției ce animă sufleteleromânilor, să ne păstrăm la distanță deorice idee himerică, pentru a lua în seamădoar latura practică, rezultatul posibil almi;cării ai cărei abili ;i viteji promotorisunt. Oamenii politici, presa, studenții, înfine, toată lumea, i-a omagiat pe merit pecei doi campioni ai cauzei române;ti, fărăa depă;i însă limita, evitând să agravezesarcina ;i-a;a dificilă pe care ace;tia ;i-auasumat-o.

Ieri, acest omagiu a căpătat un plus destrălucire, căci în jurul mesei domnuluiVernescu se aflau, pentru a-i sărbători peace;ti doi buni români, reprezentanții ceimai autorizați ai elitei noastre sociale,membrii marcanți ai vieții politice, ai pre-sei, ai intelectualității, într-un cuvânt, totceea ce are România mai bun în domeniulinteligenței ;i al talentului. Acest lucru do-vede;te limpede că divergențele noastredispar atunci când e vorba de o problemăde interes național, ;i problema românilordin Transilvania este pentru noi, într-ade-văr, o cauză națională, în sensul arătat maisus.

La acest banchet au fost reprezentatetoate opiniile politice< conservatori, libe-rali, radicali, independenți, personalitățiletuturor grupărilor politice î;i dăduseră în-tâlnire la acest banchet, animați de acelea;isentimente patriotice ;i de frățietate.

Participarea la această remarcabilă săr-bătoare de familie a unor persoane cufuncții din viața publică a fost menită săcurme toate comentariile răuvoitoare aledu;manilor no;tri, care au încercat, încăde la început, să susțină că mi;carea ro-mânească are un caracter subversiv, ceeace nu este deloc adevărat.

De altfel, toasturile rostite ieri de dlVernescu purtau toate amprenta respec-

tării drepturilor unui suveran prieten ;iau insistat toate asupra caracterului pacifist;i legal al revendicărilor românilor dinTransilvania. Am spus mereu ;i nu vomînceta s-o repetăm< frații no;tri de pestemunți sunt supu;i devotați ;i loiali Maies-tății sale apostolice> ei cer să fie eliberațide sub jugul apăsător al ungurilor, să le fieeliberată limba, individualitatea etnică ;isă aibă ;i ei în cadrul Monarhiei un locsub soare, locul la care le dă dreptul nu-mărul ;i importanța lor ca element de ci-vilizație. Această acțiune este, fără îndoială,de natură să displacă maghiarilor, dar aces-ta nu este un motiv să fie gre;it interpretatăîn cercurile conducătoare din Viena, carenu pot decât să judece aspru nedreptățilestrigătoare la cer la care ungurii îi supunpe români. Politica ce se duce la Viena înprivința naționalităților este mult mai to-lerantă ;i mai generoasă decât cea de laPesta> iată ca exemplu doar recentul ordindat de contele Taafe autorităților ora;uluiKlagenfurt, care impune rezolvarea în lim-ba slovenă a petițiilor scrise în această lim-bă. Respectarea individualității naționaleslovene este accentuată de acest act, maiales că în ora;ul Klagenfurt sunt numai735 sloveni față de 18 000 germani.Pre;edintele Consiliului de Mini;tri aus-triac, care a dat un ordin asemănător, tre-buie să condamne, cu siguranță, agitațiileungurilor care merg până la a interzicelimba română în ținuturile în care elemen-tul românesc reprezintă 9 zecimi din po-pulație. De aceea, putem afirma, fără în-doială, că acțiunea românilor din Transil-vania nu poate afecta în niciun fel Austria.Deci, compatrioții no;tri nu trebuie să dis-pere> persecuțiile pe care le-au îndurat vorda roade căci, mai devreme sau mai târziu,dreptatea va triumfa. Dacă, revenind înțară, doctorul Lucaciu va trebui să executecondamnarea care i s-a aplicat în mod ne-drept, el nu va socoti anul pe care-l va pe-trece în închisoare timp pierdut pentrucauza românească> el se va consola cu ideeacă suferințele fraților no;tri de dincolo demunți au stârnit un deosebit ecou în su-fletele noastre.”

Dr. Vasile Lucaciu ;i Ion Rațiu au statîn Bucure;ti până în 15 decembrie, con-ducătorii memorandi;ti dorind să plecedin capitală cu promisiuni concrete. Lideriidin România vedeau ;i judecau problemaromânilor din Transilvania din punctulde vedere al politicii de partid, urmărindsă nu-;i creeze dificultăți în păstrarea saucucerirea puterii. Astfel, conservatorii, fi-ind la guvernare în acel moment, i-au în-demnat pe Rațiu ;i Lucaciu la moderație,promițându-le că ei vor intermedia la Vie-na atenuarea situației pe cale diplomatică.Liderul opoziției, Sturdza i-a îndemnat laacțiuni energice ;i la încheierea unei înțe-legeri cu slavii din Monarhie. În schimb,liderii „Ligii Culturale” în special GrigoreT. Brătianu i-a sfătuit pe memorandi;ti săacționeze în concordanță cu situația dinTransilvania. „Liga” s-a angajat să susținălupta memorandi;tilor prin intermediulpresei din țară ;i din străinătate astfel încâtindiferent de schimbările politice din Ro-mânia, puteau fi siguri că la Bucure;ti vorgăsi întotdeauna un sprijin real. Memo-randi;tii au fost susținuți nu doar politic,ci ;i financiar. Chiar în timpul vizitei de laBucure;ti, Ion Rațiu a primit 3760 lei, adu-nați de frunta;ii „Ligii”.

28 decembrie 1892, Vasile Lucaciu a fost arestat

După călătoria de la Bucure;ti, la 28decembrie 1892, dr. Vasile Lucaciu a fostarestat în urma condamnării de la Debre-țin. Ziarul Budapesti Hirlap, `n num[rulde luni, 14 noiembrie 1892, scrie pe pagina1< „A honáruló büntetése – Pedeapsă tră-dătorului de patrie. Vasile Lucaciu a fost

condamnat la un an de închisoare. Con-cetățenii lui l-au considerat vinovat în una-nimitate, iar tribunalul, conform preve-derilor codului penal, l-a privat de libertatepe instigatorul împotriva constituției ;inațiunii maghiare. Preotul din :i;e;ti afost lovit cu puterea dreptății. Primim cusatisfacție sentința juraților ;i judecătorilor,ei ;i-au făcut datoria. Să fie clar pentrutoată lumea de prin munți ;i de prin văi,că în Ungaria fără pedeapsă nu se poatepăcătui împotriva patriei, națiunii ;i păciicetățenilor. (...)”

Pies[ de teatru compus[ pentruLucaciu, jucat[ la Gala\i

Activitatea Ligii Culturale de susținerea memorandi;tilor continuă ;i în anul1893. În acest an, în urma morții lui Gr. T.Brătianu (27 februarie 1893), în frunteaLigii a ajuns istoricul V. A. Urechia. S-auorganizat numeroase mitinguri de protestîmpotriva stărilor din Austro-Ungaria. Înora;e ca Brăila ;i Slatina s-au jucat piesede teatru< „Vandalismul maghiar sau de-vastarea casei avocatului Rațiu”, scrisă deactorul Al. Olărescu ;i „Lupta pentru li-bertate sau preotul Lucaciu în temnița dinSeghedin”, scrisă de Emil Nicolau.

„Lucaciu pe scenă”, scrie BudapestiHirlap din 6 aprilie 1893. „De la un prietenal ziarului nostru care a călătorit prin Ga-lați, zilele trecute am primit următoareascrisoare< Galați, aprilie. Un actor hoinarvalah cu numele de Emil Nicolau, care ;i-a dat seama târziu că nu va ajunge nicio-dată pe urmele maestrului Garrick, a de-venit acum invidios pe laurii unui alt bri-tanic, Shakespeare, ;i a scris o dramă înpatru acte, al cărei titlu este< Lupta pentrunaționalitate sau întemnițarea doctoruluiLucaciu. Drama, al cărei erou este preotulnostru din :i;e;ti – care în prezent se ră-core;te la Szeged – a fost pusă la 1 martiepe scena Teatrului ora;ului Galați. Redauaici textul original al afi;ului teatral< Luptapentru Naționalitate sau întemnițarea Dr.LUCACIU. Piesă în 4 acte, compusă deD-nul EMIL NICOLAU – Această piesă adobândit un succes foarte mare, fiind lău-dată de presa întreagă. PERSONAJELE<Vasile Lucaciu, D-nu I. Belian> Dr. Coro-ianu, I. Racoveanu> Dr. Rațiu, pre;edinteleUnirii Naționale, C. Manescu> CorneliuPăcuraru, redactor la „Tribuna”, Em. Ni-colau> Ion, român, veteran al Armatei Aus-triece, Z. Burienescu> Miclo; Bartos (Un-gur), I. Dumitrescu> Maria, soția pr. Vasile,D-na Sofia Nicolau> Sofia, nepoata, D-raM. Georgescu> România, D-na S. Nicolau>Transilvania, D. Venian> Bucovina, F. Bu-rienescu> Banatul, D-ra A. Gheorghiu> Ba-sarabia, Georgescu> Un Ungur, D-nu Con-stantinescu> Popor, Jandarmi.

Piesa – a;a susțin ziarele române;ti –a fost prezentată cu mare succes deja pemai multe scene< Liga Culturală bineînțelescă s-a folosit de ocazie ca să se u;ureze defuria împotriva ungurilor prin aceste ma-nifestări ieftine dar gălăgioase. :i la Galațiun public numeros ;i gălăgois s-a uitat laCondamnarea dr. Lucaciu ;i în timpul ul-timului act, când doctorul deja condamnatadoarme pe patul dur al închisorii din Sze-ged, iar cinci coriste înfometate care re-prezintă România, Transilvania, Bucovina,Banatul ;i Basarabia, în lumina unui focbengalez, se îmbrăți;ează ca surorile> pu-blicul ;i-a exprimat acordul printr-o fur-tună frenetică de aplauze față de rezolvareaîn acest mod a chestiunii române;ti. Înafara doctorului Lucaciu mai întâlnim ;ialți cunoscuți dragi în piesă< sunt prezențiîn ea dr. Coroianu ;i dr. Rațiu – ultimul fi-gurează, cum se ;tie, în istoria mondialăromână de când ni;te ucenici pantofarihuni ;i tătari i-au spart geamurile, – ;i esteprezent în piesă ;i Cornel Păcuraru, re-dactorul responsabil al Tribunei. Rolul ce-

lui din urmă a fost jucat de însu;i Nicolau,autorul piesei, iar rolul principal a fost pre-zentat de Bollian, ;i anume într-un stilfoarte natural, el fiind aproape la fel de gu-raliv ca ;i adevăratul Lucaciu. Ungurimeaeste reprezentată în piesă de către un pot-logar înrăit cu numele de Bartos Miklos,care este culmea necinstei. Când BartosMiklos, care are ;i ceva funcție, la ordinulsolg[birăului îl arestează pe doctorul Lu-caciu, se face obiectul răzbunării pentrucă un brav „veteran român al armatei aus-triece” îl scuipă în față pe scena deschisă.Publicul înflăcărat a aplaudat în mod fur-tunos. Curios este faptul, că în timp ce Lu-caciu este prezentat gălățenilor pe „pătuculdur al închisorii întunecate”, preotul din:i;e;ti fumează în camera confortabilă aînchisorii de stat din Szeged, citind Tribu-na ;i făcând politică cu tovară;ii lui venițisă-l viziteze. Iar în treaba asta este cevatrist că ne putem întreba< pentru ce dracu’suntem noi o mare putere ;i de ce ținemnoi reprezentanțe externe ;i armată, dacătrebuie să tolerăm ni;te impertinențe carese fac cu ;tirea guvernelor vecinilor no;trimărunți?”

Se pl[nuia o nou[ revolu\ieÎn paralel cu activitatea publică „Liga

Culturală” a organizat ;i o mi;care secretăcare urmărea declan;area unei revoluțiiîn Transilvania pentru a-i constrânge peunguri să respecte drepturilor românilor.Inițiativa acestei mi;cări secrete a avut-oPerietzeanu-Buzău. Bazele au fost puse întoamna anului 1893 ;i în primăvara anului1894 aderenții societății revoluționare,studenți, profesori ;i ofițeri tineri, au fostpu;i să semneze un jurământ de credință;i onoare. La 12 noiembrie 1893 tânărulprofesor E. Elefterescu din Bucure;ti, str.Popa Tatu, nr. 3 depune urm[torul jură-mânt< „Jur pe Dumnezeu, pe onoare ;i pecon;tiință că-mi voi jertfi viața pentru tri-umfarea cauzei române;ti luând parte ac-tivă la revoluția ce o pregătim.” La aceastăsocietate secretă au aderat< E. :erbacu,profesor la ;coala reală luterană, GeorgeFle;aru, Nicolae Bozan, teolog absolvent;i student la litere, Coriolan Popescu, Ior-dan Bogdan, căpitan în Marele Stat Major,Rovinar, maiorul Ionescu, căpitanul D.Iliescu. Dintre semnatari sunt ;i nume cu-noscute< Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod,I. Rusu-:irianu, Aurel C. Popovici. De;is-a vorbit despre ea în timpul procesuluimemorandi;tilor de la Cluj, revoluția nus-a mai organizat. Acest aspect din acti-vitatea Ligii Culturale este o mărturie des-pre idealismul generației tinere de lasfâr;itul secolului al XIX-lea.

Adriana Zaharia

Bibliografie<Budapesti Hirlap, an XII, nr. 315, luni, 14noiembrie 1892, ;i an XIII, nr. 94, 6 aprilie1893Tribuna, nr. 262, 24 noiembrie 1892/6 de-cembrie 1892 ;i nr. 270 din 3/15 decembrie1892Nicolae Cordoș, Mișcarea memorandistă îndocumente (1885-1897), Cluj-Napoca, Edi-tura Dacia, 1973Ion Iaco;, Valeriu Achim, Dr. Vasile Lucaciuluptător activ pentru unirea românilor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988Corneliu Mihai Lungu, coordonator, Diplo-mația europeană ;i mi;carea memorandistă(1892-1896), Bucure;ti, Arhivele Statului dinRomânia, 1995George Moroianu, „Luptele de emancipareale românilor din Ardeal în lumină euro-peană”, în Transilvania, Banatul, Crișana,Maramureșul, 1918-1928, vol. III, București,Cultura Națională, 1929Vasile Netea, Istoria Memorandului româ-nilor din Transilvania ;i Banat, Bucure;ti,Fundația Regele Mihai I, 1947

PERSONALIT~}I

1892 - Dr. Vasile Lucaciu a reu;it s[ adune la aceea;i mas[

toate partidele politice din Rom]nia

Page 4: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

4 Informa\ia de Duminic[/7 aprilie 2019

Page 5: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

7 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

Page 6: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

6 Informa\ia de Duminic[/7 aprilie 2019

EDUCA}IEÎn fiecare an, Cristian a reuşit să obţină rezultate foarte bune la evenimentele competiţionale

de profil şi iată că peste câteva zile, alături de alţi cinci elevi din România, unul din Bucureşti,unul din Botoşani şi trei din Bacău, e parte a lotului olimpic, primul clasat pe listă, la OlimpiadaInternaţională de limba latină.

În perioada 10 – 14 aprilie2019, la Sulmona, în Italia, areloc Olimpiada Internaţională delimba latină. Vestea cea mare şiuna demnă de toată lauda, cumnotam zilele trecute în cotidia-nul Informaţia Zilei, este că ju-deţul Satu Mare este reprezentatla acest nivel de un elev modest,talentat, exemplu de urmat, Şte-fan Cristian Şimon.

În fiecare an, Cristian a reuşit săobţină rezultate foarte bune la eve-nimentele competiţionale de profilşi iată că peste câteva zile, alături dealţi cinci elevi din România, unul dinBucureşti, unul din Botoşani şi treidin Bacău, e parte a lotului olimpic,primul clasat pe listă, la OlimpiadaInternaţională de limba latină.

Cristian este elev în clasa a XII-a, profil Filologie la Colegiul NaţionalDoamna Stanca din Satu Mare, unelev harnic şi care ştie ce îşi doreştesă facă la absolvirea liceului şi chiarmai apoi, la absolvirea anilor de fa-cultate.

Vă propunem să îl cunoaşteţi labine atât pe Cristian Şimon, elevulsătmărean, cât şi pe profesoara lui,Cristina Horotan, cadru didactic carefără doar şi poate a ajucat un rol im-portant nu doar în pregătirea lui, cişi în descoperirea înclinaţiei spre stu-diul acestei limbi.

- Cristian, îţi propunem un saltîn timp pentru că undeva acolo, înanii trecuţi, ai descoperit limba la-tină ca pe o disciplină ce îţi doreştisă o studiezi în profunzime.

- Da, pot să spun că din clasa azecea studiez limba latină temeinic.Este o disciplină de interes, o disci-plină logică şi, aşa cum spune doam-na mea profesoară, eu sunt mai multlingvist. Încă din clasa a noua m-aîncurajat să mă pregătesc pentruolimpiadă, să învăţ, să îmi aprofun-

dez cunoştinţele. Un an mai târziuparticipam la Constanţa la com-petiţia naţională de excelenţă Certa-men Ponticum, anul trecut am obţin-ut premiul al doilea la Ponticum, totîn clasa a zecea am participat la ba-rajul pentru Sulmona. Anul acestam-am clasat pe primul loc şi în 10-14 aprilie sunt la olimpiada inter-naţională.

- Am putea spune, Cristian, călatina este prima ta iubire din fami-lia limbilor de studiu?

- Sigur. Am acasă biblioteca meacu volume, cu cărţi pentru latină,diverse şi multe pentru a putea stu-dia. Îmi doresc să urmez acelaşicurs la Facultatea de limbi clasiceîn Bucureşti unde vreau să studiezlatina şi greaca veche. Dorinţa meaeste să devin cercetător, să studieztexte vechi, să fac traduceri în con-tinuare.

- În momentul de faţă te pregă-teşti intens pentru olimpiada inter-naţională.

- Mă pregătesc intens, într-adevăr,fac multe traduceri, compuneri, ana-lize de text, în special analiza textelorpoetului latin Ovidiu. Astfel încercsă îmi îmbunătăţesc cunoştinţele casă fac faţă cerinţelor concursului.

- Ai participat în fiecare an lanumeroase competiţii şi ai obţinutrezultate bune mereu. Care ar fireţeta succesului?

- Nu este foarte greu să participila concursuri dacă ai pasiune pentruceea ce faci şi sunt de părere că prinmuncă poţi obţine rezultate bune.Numai prin muncă.

- Doamna profesoară, cum îl des-crieţi pe elevul dumneavoastră încâteva cuvinte?

- Cristian este cel mai harnic copildin clasă. E un elev modest, un copilinteligent care se bucură de susţine-rea părinţilor în tot ceea ce face. Acestcopil minunat cu rezultate pe măsurăvine cu mare drag la şcoală pentru aînvăţa. Face zilnic naveta de la Acâş,zeci de kilometri pe zi.

- În calitatea dumneavoastră decadru didactic care l-a călăuzit pedrumul spre performanţă în dome-niu am să vă rog să ne spuneţi ce stăîn spatele acestui rezultat?

- Multă muncă, traduceri, lecturi,muncă individuală, zile de pregătireindividuală cu dicţionarul, gramatici,pregătire online. Cristian şi-a doritsă studieze temeinic această discipli-nă. A dat dovadă de perseverenţă,statornicie. I-am împrumutat la finalde clasa a noua cărţi din care să stu-dieze şi mi le-a înapoiat repede pen-tru că a început să îşi achiziţionezecărţi de latină pentru propria sa bi-bliotecă. Limba latină este o pasiunepentru Cristian. Aşa cum spuneam,munca, perseverenţa, pasiunea şiambiţia clădesc realizările. La acesteamai adaug şi orientarea pe un anumitdomeniu şi un talent special pentrudisciplinele limbii, pentru limbaj.

- În încheiere, ce mesaj le-aţitransmite tinerilor elevi pentru calimba latină să le ajungă direct însuflet?

- Nu ştiu dacă le ajunge direct însuflet pentru că e greu de definit su-fletul, dar cu siguranţă fiecare trebuiesă ştie că limba latină organizează in-telectul, organizează şi rânduieşteprocesele de gândire. Limba latinăînseamnă gramatică în primul rând,dar şi foarte multă literatură şi pemăsură ce intrăm în texte ne dămseama de fantasticul potenţial umanşi umanist al literaturii latine.

A consemnat Andrei G.

Cristian, elev în clasa a XII-a profil Filologie la C.N. DoamnaStanca alături de profesoara Cristina Horotan

:tefanCristian :imon

Un s[tm[rean în lotul na\ional

la Olimpiadade latin[

Page 7: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

7 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

INTERVIU

Cristina Gloria Oprișa a deschis laBucurești, cu frumos succes, o expozițiepersonală bogată și bine primită de vi-zitatorii Galeriei Piața Spaniei. Îndră-gita artistă și profesoară sătmăreană îm-plinește o vârstă a bilanțurilor, iar ani-versarea o va marca printr-o nouă ex-poziție personală.

Am dorit să o cunoaștem trecând pu-țin dincolo de datele carierei artistice, așacă i-am adresat câteva întrebări la care arăspuns amabil și interesant.

- Povestește-ne puțin despre copilăriapetrecută în Abrud. Cât de mult a contatzona și peisajele de acolo în arta ta vii-toare?

-Abrud, locul minunat al copilărieimele, este orășelul unde m-am născut șiunde mă întorc cu emoție și bucurie pen-tru că acel colț al Țării Moților înseamnăun peisaj în care fiecare anotimp și-a lăsatamprenta în inima mea. Bucuria primuluighiocel cules de pe iaz, creanga de frunzăverde adusă de bunicul meu de pe Știurțși agățată în poartă ca vestitoare a primă-verii, petecul alb de garoafe parfumate ză-rite de pe culmile de deal din terasa bu-nicii, coridorul și curtea împânzite de flo-rile tuturor anotimpurilor, iar toamna deparfumul strugurilor sunt repere senti-mentale. Excursiile în care noi, copiii,eram tovarăși de drumeție în gașca marede prieteni de familie iubitori de drumețiiîn împrejurimi sunt memorabile. Detu-nata, cetate de la Roșia Montană, câmpulde narcise de la Negrileasa, pădurea debrazi, Scărișoara și câte și mai câte locuriunde vara se frigea slănină, se mânca bal-moș, iar iarna se schia sau se făceau plim-bări cu sania trasă de cai... ce vrei un locmai mirific care să te marcheze pentru oviață și unde vrei și te întorci cu emoțiepentru că ai izbutit să-l dăruiești și să-lfaci îndrăgit și pentru alții? Alții sunt ar-tiștii plastici care vin cu bucurie la Abrudîn atrăgătoarea tabără de creație deja de 4ani susținută cu generozitate de primăriași oamenii orașului. Acolo părinții meuau știut să vibreze în mine o coardă sen-sibilă ale cărei ecouri răzbat peste timp șiunde mă întorc să-mi îmbrățișez cu dra-goste copilăria.

- Când ai știut că vrei să faci din artăo profesie?

- Tot la Abrud mi s-au pus în mân[prima dată creionul și pensula ca niștedaruri de preț de către ai mei, o familie cudeschidere către frumos. De la Abrud laDeva la Școala de artă și apoi ca absolventăa primei promoții a Liceului de Muzică șiArte Plastice. A urmat Institutul de ArtePlastice ,,Ion Andreescu” - secția peda-gogie, Cluj-Napoca, ca apoi dup[ absolviresă-mi iau repartiția la Școala generalăMicula, unde mi-am început cariera dedascăl. Comuna spre care mergând primadată la post mi-a dat un fel de liniște stră-bătând pădurea de la Noroieni – un oa-reșcare rabat de la orizontala prea întinsăa peisajului pentru ochii mei învățați curelieful mai sinuos.

- Care au fost maeștrii și profesoriicare te-au format și influențat în cursulcarierei?

-Am avut profesori dăruiți și la liceuldin Deva, prof. Budiu Tiron, Mathyas Io-sif, Kovacsi Ernest, apropiați nouă, iar lafacultate Vasile Crișan și Mircea Vremirși mult apreciatul Mircea Țoca, artiști ac-tivi și domniile lor, exemplu pentru minemai târziu pentru a deveni un artist activ.

- Cum ai resimțit mutarea la SatuMare, un oraș de câmpie, după ani pe-trecuți în zone cu văi și culmi?

- La Satu Mare am descoperit lumina,o lumină specială ce numai aici se răsfațăși, deși venită cu gândul de a–mi satisfacedoar perioada de stagiatură, așa era pevremea când eu am luat repartiția, uite căviața a așezat astfel lucrurile încât m-ampensionat sătmăreancă venită din ȚaraMoților și așezată aproape de Țara Oașu-lui. Am fost dascălul multor generații șireîntâlnirea cu cei pentru care am însem-nat un loc important în a lor viață este obucurie, o satisfacție, o împlinire. Sunt câ-teva nume de artiști pentru care ”mă simtvinovată” contribuind puțin la formarealor. Îmi sunt acum colegi, prieteni, și astaînseamnă o realizare.

- Arta ta e plină de flori. Ce înseamnăflorile pentru tine?

-Arta mea este populată și de flori,dar prin flori eu caut să exprim emoții, si-tuații, stări. Da, iubesc florile, însă ele suntelementele mele, motivele mele de expri-mare, nu caut să le transpun pur și simplu.Florile prin natura lor sunt bucurii.

- O definiție a artei ar fi...?- Talantul primit de la Dumnezeu și

înmulțit pentru semeni, dorința de a dăruidin ceea ce râvna ta de umil creator poateproduce pentru semeni.

- Cum te simți ca profesor și ce încercisă dezvolți la elevii tăi?

- M-am simțit și mă simt foarte res-ponsabilă ca profesor, mereu am căutatsă le dezvolt creativitatea, imaginația ele-vilor, să fie originali, să știe să iubeascăfrumosul și la rândul lor să îl cultive. Amavut multe performanțe cu talentații pic-torași bucurându-ne împreună de multesuccese care în timp s-au transformat înprofesie la unii sau au rămas amintiri dragice ne înseninează revederile de peste ani.Am lăsat în urma noastră câteva locuride referință, unde talentul lor a rămas în-scris în școala unde au învățat prin cabi-netele de limba română, de religie, holulbibliotecii de la Școala gimnazială ”MirceaEliade” pictate de ei și cea mai remarcabilăși unică realizare e pictura de la Capela

îngerilor executată de membrii cerculuide pictură ”Coloria” la Biserica Bunaves-tire, spațiu ce urmează a fi definitivat înaceastă primăvară. A lucra în mijlocul lor,al copiilor ce își eliberează talentul pictândși desenând, este șansa de a te încărca cusinceritate și de curățenie de copil.

- Care sunt diferențele esențiale întreartistul profesionist și amatorul pasio-nat?

- Totdeauna am susținut că este locsub soare pentru toată lumea, consider căa avea o pasiune este o calitate a unui om,diferența este dacă vrei din definiție, launii este profesionalism bazat pe un studiucare devine meserie, iar la ceilalți un hob-by, evident că excepțiile sunt acceptate dinambele părți, pentru că până la urmă ca-litatea unui act artistic are suportul unuistudiu, dar nu înseamnă că îi conferă au-tomat și valoarea.

- Ce părere ai despre tendințeleuneori extreme ale artei contemporane,în condițiile în care creația ta nu pare săfie în război cu figurativul?

- Artiștii sunt o tagmă de aleși mereuîn căutare, mereu cu un pas înainte prinnatura lor revoluționară, modalitatea deexprimare și-o alege fiecare. Experimen-tele au existat dintotdeauna având în ve-dere condiția lor de ”excentrici” ce se cau-tă, se exprimă, sar uneori din așa-zisa nor-malitate tocmai pentru că neliniștile lemotivează demersul. Sunt niște temerariîn bătălie cu contemporaneitatea.

- Cum ai descrie experiența de orga-nizator al unor expoziții-mamut cumsunt ”Micul Prinț” și seria recentă deSemne, când ai de-a face cu artiști dintoate colțurile țării?

- Experiența mea de organizator a în-semnat și înseamnă o mare bucurie. Bu-curia de a aduna în jurul tău o mulțimede oameni, de artiști, de a-i cunoaște. pen-tru că fiecare reprezintă câte un dar și unminunat câștig. Evenimentele acestea mi-au conferit încredere, mi-au motivat de-mersul, chiar dacă nu-mi este ușor, este o

mare împlinire să simți că apelului tău ise răspunde prezent și simți că tot efortultău înseamă la final o mare izbândă pentruei și, de ce nu, pentru cei din jur. IubescMicul Prinț din N motive, face parte dinviața mea și fac tot ce pot pentru oameni,fie că se numesc expoziții, tabere sau mun-că de îndrumător artistic.

- Este rentabilă arta, văzând prețu-rile vehiculate la licitații, sau artistul tre-buie să moară ca să se afirme cu adevă-rat? Cât contează partea financiară a lu-crurilor și cât orgoliul creator?

- Arta nu cred c[ se cântărește dupărentabilitate. Valoarea unui artist răm]neîn istorie lucru dovedit în timp. Partea fi-nanciară contează și ea, dar să nu uitămc[ puțini sunt cei ce au șansa unui mana-ger și o piață reală de desfacere, mai toțiartiștii sunt creatori pentru că își iubesctalantul și se străduiesc să îl înmulțeascădăruind și dăruindu-se.

- Cum vezi publicul de artă în generalși cel sătmărean în special?

- Cred că indiferent de loc publiculeste de două feluri. Cel statornic, interesatși dornic de a vedea, auzi, de a se punesingur pe scaunul său în fața provocării,el poate să multiplice rândurile din dra-goste pentru creator, și un public care nueste interesat, nu caută, nu dorește și nupoate fi forțat să ”digere” arta nici măcarîn campaniile electorale. Până la urmă eo chestiune de educație și alegere liberăpentru fiecare dintre noi.

- ~n ce măsură felul în care se scriedespre arta plastică ajută sau încurcăpercepția ei de către marele public?

- Aici sunt multe paliere care nu prease țin mână în mână și cred în primulrând pentru că valoarea nu își mai are lo-cul ei de cinste. Ne pricepem la toate, nuavem specialiști în domenii și imposturaocupă locuri destul de importante în so-cietate. O critică reală din partea unorspecialiști este un punct de vedere benefic,un reper la care te poți așeza să cugeți, săte verifici... dar cred că o importantă și

benefică confruntare sunt expozițiile co-lective, saloanele unde poți simți pulsulcelor din breaslă și nu în ultimul rând pu-blicul, și el este ”criticul” la care îți poțicântări ”spusa”. La urma urmei fiecare ma-nifestare artistică își are publicul avizat,dedicat și statornic pentru care efortulcreatorului înseamnă săli pline, aplauze,aprecieri, bucurie.

- Cum faci să îți menții cheful de lu-cru și dorința de noi exprimări artistice?

- Nu cred că este vorba de chef ci purși simplu de un modus vivendi care esteîn ființa ta, un dat pe care l-ai clădit prinprofesie și pasiune, prin preocuparea tade zi cu zi. Face parte din chimia ta, dacăvrei. Te frământă, te salvează, te întorci lael cu tandrețe sau furie, îți este tovarășpentru că te definește și cred că acceptân-du-l în existența ta ai făcut pactul princare te poți numi cu modestie creator.

- Ce te bucură și ce te supără la oa-meni?

- Mă bucură sinceritatea, punctuali-tatea, cuvântul care este cuvânt și pe carepoți clădi. Mă supără lașitatea și minciu-na... e greu să clădești câte ceva și să te lo-vești de oportuniști, de orgolii, de uși în-chise pentru că dincolo de ele stau funcțiivremelnice și nu oameni.

- Ce alte preocupări de ordin artisticai? Fiica ta a devenit regizor de teatru.

- Preocupările mele artistice mereu s-au împletit cu cele ale colegilor scriitori,muzicieni, oameni de teatru, pentru cămi se pare firesc să faci parte din mareafamilie a creatorilor. Colaborările mele aufost de fiecare dată un prilej de împlinirecăci a fi parte din truda cuiva este un dar.Iana, fiica mea, și-a ales meseria de regi-zor, o meserie ce cumulează multe fațeteale artelor și era și firesc să se așeze pe ofelie a creației pentru că a crescut în preaj-ma tuturor manifestărilor artistice la caream participat împreună de când suntemașa. Scrie, va regiza în 14 mai un spectacolpe textul ei la sala Studio avându-l ca pro-tagonist pe Mihai-Florian Nițu... o ieșirela rampă ce o aștept cu mare emoție.

- Cum ai vrea să fii ținută minte peste50 de ani?

- Ca un om ce s-a străduit să fie fru-mos la suflet, dăruind.

- Ai anunțat un program special deexpoziții pentru aniversarea celor 65 deani de viață. Pe când un autoportret șicum l-ai concepe?

-A, nu e un program special, este oexpoziție personală (mi s-a mai întâmplat)care încheie cumva periplul expozițiilordeschise la Museikon Alba Iulia cu temaSACRU și cele două expoziții DARUL ÎN-GERILOR și ȚÂPURITURILE CROMA-TICE deschise la București , un fel de altfelde retrospectivă această prezentare apreocuparilor mele din ultima perioadăde creație la un ceas de bilanț pe care cer-tificatul de naștere ți-l semnalează. Mereuam considerat că o aniversare se face ală-turi de cei dragi și în mijlocul acelora pen-tru care te străduiești să fi altruist, calitatenecesară, consider eu, unui artist. Auto-portretul meu este, cred, ceea ce pot și în-cerc să înfăptuiesc zi de zi.

- Cum ai invita un om obișnuit, depe stradă, la o expoziție de artă contem-porană?

- Intră, poate încercarea acestui teme-rar găsește ecou și în tine și, cine știe, dataviitoare poate vei reveni însoțit să stai lamasa acestor oameni care dăruiesc pentrucă se numesc artiști.

A consemnat Vasile A.

“Arta mea este populată și de flori, dar prin flori eu caut să exprim emoții, situații, stări.Da, iubesc florile, însă ele sunt elementele mele, motivele mele de exprimare nu caut să letranspun pur și simplu. Florile prin natura lor sunt bucurii.”

Cristina Gloria Opri;a< ”Arti;tii sunt o tagm[ de ale;i mereu în c[utare”

Page 8: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

8 Informa\ia de Duminic[/7 aprilie 2019

CULTUR~Concepția regizorală, cu hebluri separând scenele, cu dinamica mișcării actorilor

amplificând ascuțimea scriiturii, ne face să credem că spectacolul acesta limpede și tul-burător ar merita să fie filmat pentru TV.

În ultimii ani fiecare stagiunea trupei Harag Gyorgy a încercatsă programeze măcar un textfoarte recent, de multe ori în pre-mieră pe țară sau, în cazuri feri-cite, premiere absolute. Dacă dra-maturgul maghiar Tasnadi Istvana fost jucat foarte mult în stagiu-nile trecute, de această dată Tea-trul de Nord a avut privilegiul săaducă pentru prima oară pe scenăo piesă incitantă și, zicem noi, ne-cesară a unui important autor ro-mân contemporan de limbă ma-ghiară< Szekely Csaba.

Prima sa piesă (”Vă plac bananele,tovarăși?”) a luat de la BBC premiulpentru cea mai bună piesă europeanăîn 2009 și a câștigat prestigiosul ImisonAward oferit de Societatea Autorilor(Society of Authors) din Marea Britanie.Piesele din”Trilogia Minelor” (”Flori demină”, ”Orb de mină” și ”Apă de mină”)examinează probleme tabu din viața ru-rală din Transilvania, precum șomajul,alcoolismul, naționalismul, corupția saurata mare de sinucideri, și au fost mon-tate pe mai multe scene din România,Ungaria și Slovacia. În 2014 a câștigatpremiul I la un concurs de dramaturgieorganizat de Teatrul Weöres Sándor dinUngaria cu comedia istorică ”Mihai Vi-teazul”,luând și premiul Asociației Cri-ticilor de Teatru din Ungaria pentrupiesa anului.

A scris și două musicaluri< ”Desigur,draga mea!” (produs la Teatrul Naționaldin Târgu Mureș, orașul său natal) și”Passio XXI”, montat de Robert Alfoldila Sala Sporturilor ”Laszlo Papp” dinBudapesta. În 2015 a câștigat la Pragapremiul Ferdinand Vanek pentru ceamai bună piesă politică cu textul înti-tulat ”Ăștia-s animale”. Iar piesa ”Nu re-gret nimic” (2017) aleasă de regizorul

Lendvai Zoltan pentru teatrul sătmă-rean are și ea o componentă politicăimportantă, dar aspiră la mai mult, ex-plorând sentimente și resentimente pu-ternice în cele trei personaje ale sale.

Viața ca un tort de căpșuni amare 

Dominik Kormos a fost la vremealui o vedetă printre anchetatorii Secu-rității. O metodă de tortură de un sa-dism rafinat (pe care ne-o va dezvălui

la finalul piesei) a ajuns să-i poarte nu-mele printre colegi.Îl admira sincer pe comandantul său,

colonelul Preda, și-l privea complice,cam de sus, pe Alex, subordonatul săumult mai tânăr, cu care și-a făcut me-seria cât de destoinic a putut, pe pieleabietelor victime, literalmente. La căde-rea regimului s-a retras incognito într-o garsonieră prăpădită, încercând să seascundă chiar și de sine însuși.

Dar unde să te mai ascunzi cândfostul coleg, rămas în SRI, te cheamă –

mai mult, te șantajează - să-ți aplici me-toda asupra fostului comandant, iar Li-za, simpatica fiică a vecinilor de deasu-pra, se dovedește a fi afectată aproapemortal de torturile pe care tu le-ai apli-cat mamei sale? Tocmai ea, care gustăcu plăcere tortul de căpșuni pe care fiicata, căutând motive să te îndepărteze, îlrefuză pe un ton superior? Securistulîmbătrânit, pregătit să-și justifice orice,este răscolit până-n adâncuri și, în lo-vitura finală de teatru, ajunge să își uti-lizeze tortura, în fine, pentru un scop

sincer drag inimii sale. În această notădulce-amară se încheie un text excelent,pe care, din fericire, realizatorii specta-colului l-au lăsat să respire fără să adau-ge prea multă butaforie scenică.

O montare fără prețiozități

Decorul amenajat de Batonyi Gyor-gy ar funcționa exemplar într-un filmal noului realism românesc, într-atâtreușește să explice, vizual, claustrareași degringolada interioară a lui Domi-nik. Totul pare că se va prăbuși dintr-oclipă în alta, totul e derizoriu, improvi-zat. Poate aici e și cheia personajuluidesenat cu mare grijă de Rappert-VenczGabor. Precarității spațiului de viață îicorespunde șubrezenia argumentelorcu care omul încearcă să-și panseze re-mușcările. Maestru al dialogului, dra-maturgul face din scenele dintre Do-minik și Alex dueluri verbale demne demuschetarii lui Dumas, iar Nagy Cson-gor Zsolt fandează și lovește subtil, ma-lițios, elegant.

În rolul Lizei avem o revelație. Ke-resztes Agnes compune cu mare migalăpersonajul unei copile a cărei veselie in-ocentă a fost traumatizată de ani de bă-tăi. Actrița rezistă tentației de a exagerași reușește momente de mare tandrețespre final, fără să le însiropeze nici peacelea în exces. E un rol care o poatelansa spre multe alte roluri principale.

Concepția regizorală, cu hebluriseparând scenele, cu dinamica mișcăriiactorilor amplificând ascuțimea scrii-turii, ne face să credem că spectacolulacesta limpede și tulburător ar meritasă fie filmat pentru TV. Mai ales în vre-muri ca acestea. Fie și numai pentru adovedi publicului larg că teatrul con-temporan nu înseamnă doar experi-mente atinse de hipertrofie sau limbajvulgar căutat cu dinadinsul.

Vasile A.

Tabloul “Salvator Mundi”, atri-buit lui Leonardo da Vinci şi de-venit cel mai scump din lume du-pă ce a fost vândut la licitaţie, înnoiembrie 2017, pentru suma de450,3 milioane de dolari, ar fi dis-părut.

La începutul lunii decembrie 2017,Muzeul Luvru din Abu Dhabi a făcutpublic faptul că tabloul “a fost achiziţio-nat” de autorităţile locale, la o zi dupăce în presa internaţională au apărut in-formaţii potrivit cărora “SalvatorMundi” ar fi fost cumpărat de prinţulmoştenitor saudit Mohammed ben Sal-man.

“Pierdută şi ascunsă mult timp, ca-podopera lui Leonardo de Vinci va ficadoul nostru pentru lume”, a declaratîntr-un comunicat, la momentul respec-tiv, Mohammed Khalifa al-Moubarak,preşedintele Departamentului de Cul-tură şi Turism din Abu Dhabi.

Reprezentanţii Muzeului Luvru dinAbu Dhabi, care a fost inaugurat în no-iembrie 2017, nu au făcut publică iden-titatea celui care a cumpărat tabloul lalicitaţie, confirmând doar că Departa-

mentul de Cultură şi Turism din AbuDhabi a achiziţionat capodopera.

Tabloul urma să fie expus, din sep-tembrie 2018, în muzeu, unde se află şicapodore ale unor maeştri precumRembrandt Harmenszoon van Rijn, Jo-hannes Vermeer, Claude Monet şi Vin-cent van Gogh. Însă, cu două săptămâniînainte de vernisaj, autorităţile din Emi-ratele Arabe Unite au anunţat că eveni-mentul este amânat, fără ca motivele săfie dezvăluite.

Departamentul de Cultură nu a ofe-rit explicaţii în acest sens, iar reprezen-tanţii muzeului spun că nu ştiu unde seaflă pictura, potrivit The New York Ti-mes.

De asemenea, un oficial al MuzeuluiLuvru din Paris, care a acordat licenţapentru numele instituţiei muzeale dinAbu Dhabi, a declarat pentru The NewYork Times c[ nu se cunoaşte locul undeeste depozitată capodopera.

La jumătatea lunii noiembrie 2017,“Salvator Mundi” a devenit cel maiscump tablou din lume, un titlu deţinutanterior, din 2015, de lucrarea „Les Fem-mes d’Alger (version 0)” de Pablo Picas-so. Tabloul a fost scos la vânzare de mi-liardarul rus Dmitri Ribolovlev, care îl

cumpărase pentru 127,3 milioane dedolari în 2013.

Istoria tabloului cu dimensiuni de65 cm x 45 cm, realizat în jurul anului1500, este demnă de un roman. Unii ex-perţi spun că ar fi putut fi comandat deCurtea regală a Franţei şi că s-a aflat înproprietatea regilor englezi.

Pentru aproape 150 de ani, tabloula dispărut şi a fost avansată ipoteza căar fi fost distrus. A reapărut la sfârşitulsecolului al XIX-lea şi mult timp a fostconsiderat ca fiind realizat de un con-temporan al lui Da Vinci. Vândut pentru45 de lire sterline în 1958, la casa Sot-heby’s, a fost autentificat formal caaparţinând lui Leonardo da Vinci abiaîn 2005.

Unii specialişti şi-au exprimat însărezervele privind rolul jucat cu adevăratde Da Vinci în realizarea tabloului.

The New York Times mai scrie căexistă mai multe zvonuri în lumea arteipotrivit cărora un expert din Zurich, El-veţia, a fost rugat de o companie de asi-gurări să facă o evaluare a tabloului, întoamna anului trecut, acesta fiind celmai recent moment în care s-a mai auzitde capodoperă. Însă solicitarea de eva-luare nu a mai avut loc.

Istoria tabloului cu dimensiuni de 65 cm x 45 cm, realizat în jurul anului 1500,este demnă de un roman

Nagy Csongor Zsolt (st]nga) ;i Rappert-Vencz Gabor (dreapta) `ntruchip]nd dou[ genera\ii din serviciile secrete

Cel mai scump tablou din lume a disp[rut

”Nu regret nimic”, o privire empatic[ spre anii terorii securiste

Page 9: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

7 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 9

Voi face în cele ce urmează por-tretul unui mare om de cultură șipatriot desăvârșit, anume GeorgeBarițiu, profesor, pedagog, înteme-ietorul presei periodice în Transil-vania, publicist, istoric, literat, omde știință, economist, lingvist.

George Barițiu s-a născut la 2/14 mai1812 în comuna Jucul de Jos, comitatulCluj și a trecut la cele veșnice în anul 1893la Brașov. ~și face studiile la Trascău, apoiBlaj și Facultatea de filosofie la Academiamaghiară din Cluj. Revine la Blaj și ur-mează seminarul. Blajul a jucat un rol în-semnat privind educația patriotică a luiBarițiu, care notează în Testament, că do-nează muzeului liceului din Blaj „Condeiulde aur “, pe care îl primise pentru activi-tatea de publicist, deoarece la Blaj a învățatsă rămână român și să scrie românește.

La terminarea studiilor (1835), ocupăcatedra de fizică la gimnaziul din Blaj, iarun an mai târziu, la Brașov. În vară călă-torește în Țara Românească, împreună cuTimotei Cipariu și Ioan Maiorescu, în cen-trele de rezonanță istorică Târgoviște, Cur-tea de Argeș, București, în scopul acțiuniide unire a românilor, unității de gândireși acțiune. George Barițiu rămâne profesorcâțiva ani (până la 1845). Parale își începeactivitatea de întemeiere a foilor sale, edi-tând Foaia literară (din 1838 Foaia pentruminte, inimă și literatură) și a Gazetei de

Transilvania. La început nu face parte dinComitetul național românesc din Tran-silvania, care conducea acțiunea revolu-ționară, dar văzând prigoana dezlănțuităasupra românilor intră în Comitet, adop-tând linia lui Simion Bărnuțiu. Comitetulse dizolvă în martie 1849. Apoi participăcâteva luni la redactarea ziarului Bucovi-na, după care se întoarce în Transilvaniapentru a continua activitatea foilor, dareste îndepărtat de la conducere.

În anul 1852 devine director și copro-prietar al Fabricii de hârtie Zărnești. Dupăanul 1860, în perioada absolutismului li-beral, participă la dietele din Cluj (1863-1864) și este considerat de autorități unparia, în timp ce alții îl socotesc regalist,adică în slujba cancelariei imperiale de laViena. După încheierea dualismului aus-tro-ungar (1867), Barițiu activează în ca-drul „Asociației transilvane pentru lite-ratura română și cultura poporului ro-mân”(ASTRA), întemeiată la 1861. Barițiueste prim secretar al ASTREI și apoi pre-ședinte (1867).

~ncorporarea Transilvaniei la Ungariatrezește un protest vehement la Conferințaliderilor români de la Blaj (3/15 mai 1868),urmată de un protest scris Pronuncia-mentul de la Blaj, unde contribuția lui Ba-rițiu este însemnată. Noua situație dinTransilvania impunea organizarea politi-că. Iau ființă Partidul național al românilorîn Banat și Ungaria (20 ianuarie 1869) șiPartidul Național al românilor din Tran-

silvania (7 martie 1869). În urma confe-rinței de la Sibiu (1871), cele două partidefuzionează într-unul singur< Partidul Na-țional Român din Transilvania, care vaavea un rol hotărâtor în lupta pentru Ma-rea Unire din 1 Decembrie 1918.

George Barițiu publică Memorialul,o cuprinzătoare expunere asupra situațieiromânilor din dubla monarhie. Îl găsimapoi prezent în lupta politică și publicis-tică, alături de Memorandiști (1892) șipoartă corespondență cu Ioan Rațiu. Fi-rește, că intelectualii au avut un rol esențialîn lupta națională pentru cultură. Cel maide seamă for științific românesc, Acade-mia Română, îl alege pe cărturarul și is-toricul George Barițiu președintele ei(1893), deși acesta locuia la Brașov, undepuțin după aceea, se stinge din viață.

Opera clădită de George Barițiu arela bază sentimentul dăruirii totale în sco-pul realizării cerințelor vitale ale națiuniiromâne. Ideile sale, răspândite în mai mul-te domenii esențiale ale culturii, au un ca-racter progresist și desemnează un spiritvizionar. Important este faptul că el a știutsă lege într-un tot elementele diferitelordomenii de studiu și afirmare a națiuniiromâne, școala de biserică și ambele deactivitatea publicistică, pe care a desfășu-rat-o pe plan istoric, filosofic, teologic etc.Un rol însemnat în activitatea de profesorl-a avut și instruirea științifică. Când îșiîncepe cariera de profesor și-a inaugurat-o cu disertația despre școli, deci cu o pro-

blemă teoretică, de pedagogie și deși nuavea experiență, problemele reflectă o bu-nă cunoaștere a mediului școlar și pro-blemelor școlii. Mai târziu (după 1870),reeditează chemarea< „Națiunii române îitrebuie îndată școale multe, feliurite și toa-te bune, foarte bune”. Prin această expri-mare, Barițiu înțelege scopul nobil alemancipării poporului român, prin școală,dar extinde sistemul educativ foarte mult,de la școală, la publicistică și la întreagacultură. Gazeta Transilvaniei și suplimen-tul ei literar Foaia pentru minte, inimă șiliteratură, privește o sumedenie de aspecteeconomice, sociale, politice și diplomatice,naționale, bisericești, culturale.

Călătoriile pe care le întreprinde înstrăinătate (Austria, Boemia, Franța, El-veția, Belgia, Olanda ) au drept scop cu-prinderea progresului. Întors în țară, Ba-rițiu condamnă înapoierea feudală și ri-dicarea acestei țări o vede prin industrie.De fapt, toate ideile de progres le priveștede pe poziție antifeudală< pe plan social,împotriva instituției iobăgiei, pe plan po-litic, împotriva despotismului. Cât priveștepartidele politice, se pronunță la 1848 pen-tru partida propășitoare, care urmăreșteprogresul națiunii. Pe plan ideologic, sepronunță împotriva șovinismului, pro-movează ideea înfrățirii între popoare. Peplan istoric, Barițiu afirmă rolul și funcțiaistoriei de a evidenția adevărul. GeorgeBarițiu continuă de fapt tezele Școlii Ar-delene, susținând latinitatea poporului ro-

mân și a limbii române. Deși nu cade înexagerări, poziția lui Barițiu este latini-zantă, folosind termeni lingvistici luați di-rect din latinește și la fel apare și în orto-grafia scrierilor sale. Problemele de istorieau însemnat pentru Barițiu un prilej demanifestare a poziției antifeudale, progre-siste, patriotice.

Un rol hotărâtor în opera lui GeorgeBarițiu îl ocupă cultura, care înseamnăiluminare, cultivarea poporului și implicit,emanciparea lui. George Barițiu combatecosmopolitismul și lauda geniului națio-nal, îndemnând însă la recunoașterea spe-cificului național al fiecărui popor și con-tribuția la îmbogățirea patrimoniului uni-versal. Barițiu exprimă ideea colaborăriiștiințifice și intelectuale a tuturor luptă-torilor pentru progres, așa numita repu-blică literară se întinde peste omenirea în-treagă, fără diferență de naționalitate șiconfesiune. George Barițiu se ocupă amă-nunțit de problemele de educați< educareapoporului în spiritul progresului, educareatineretului, o forță a societății, emancipa-rea femeii, rolul ei în societate, ca mamă,în economie, ca cetățean.

În esență, opera lui George Barițiupornește de la un cărturar de seamă, cu-noscător profund al realităților epocii saleși care, nu rămâne la nivelul teoriei, ci dăsoluții pentru realizarea progresului întoate domeniile.

Ing. Mircea Pîrlea, Biblioteca Județeană Satu Mare

“Prin Academia Română, înființatăîn 1866, se împlinea predicția lui MihailKogălniceanu – originar prin familiedintr-o provincie înstrăinată, Basarabia– făcută în 1843, când, la deschidereacursului de istorie națională la Acade-mia Mihăileană din Iași, definea patriaca toată acea întindere de loc unde sevorbește românește.

În 1866-1867, membrii noii instituțiierau savanți și oameni de cultură românidin toate provinciile românești care ur-mau să se alăture României la 1918. Pro-iectul care a stat la baza Academiei (So-cietății Literare Române) s-a realizat subdomnia și privegherea lui Alexandru IoanCuza și a fost transpus în practică printr-o hotărâre a Locotenenței Domnești, la 1aprilie 1866. Clasa politică românească –în ciuda disputelor aprige aflate și atuncila ordinea zilei – a înțeles la scurtă vremedupă dubla alegere că unirea politică de-plină se va face greu și că ea trebuia pre-cedată de unirea spiritelor românești. Pri-mul președinte al Academiei, Ion HeliadeRădulescu, a avut înțelepciunea să veghezeaceastă Românie întregită de dinainteaRomâniei de la 1918 și să-i asigure unprestigiu extraordinar în cadrul societățiiromânești. Până la Marea Unire, transil-vănenii, bucovinenii și basarabenii și-audat măsura valorii lor intelectuale, a ca-pacității de creație, a talentului organiza-toric, a vocației europene. Astfel, istoriciprecum Papiu-Ilarian, Eudoxiu de Hur-muzaki, Vasile Maniu, Bogdan PetriceicuHașdeu, Nicolae Densușianu, Ioan Puș-cariu, Ioan Bogdan, Dimitre Onciul, Au-gustin Bunea, Ioan Mihalyi de Apșa, IonNistor, Ioan Lupaș, Alexandru Lapedatu,Silviu Dragomir, Ioan Ursu, folcloriști caSimeon Florea Marian, Enea Hodoș, bo-taniști ca Florian Porcius, literați și filologi

ca Iosif Vulcan, Sextil Pușcariu, Ioan Bia-nu, Ioan Slavici, George Coșbuc, OvidDensușianu, Gheorghe Bogdan-Duică,Octavian Goga, medici ca Victor Babeș,teologi ca Ioan Micu Moldovanu sau An-drei Șaguna, proveniți din provinciile ocu-pate de imperiile vecine, au intrat oficialsub cupola înaltului for înainte de 1918.Transilvănenii August Treboniu Laurian(în două rânduri) și George Barițiu fuse-seră chiar președinți ai Academiei, Cipa-riu, Barițiu, Hașdeu, Victor Babeș, IoanBogdan, Onciul – vicepreședinți, iar Lau-rian – primul său secretar general. Pro-clamarea și câștigarea independenței ab-solute de stat, nașterea Regatului Româ-niei, accentuarea mișcărilor de emanci-pare națională din provinciile ocupate ausporit rolul Academiei în lumea româ-nească de pretutindeni.

În ciuda marilor dificultăți legate decriza de la finele Primului Război Mondialși de integrarea provinciilor istorice în Re-gatul României, Academia Română înce-pea în 1919 cea mai înfloritoare perioadădin istoria sa. Țara trecea prin momenteunice< teritoriul său crescuse mai mult de-cât de două ori> cu alte cuvinte, se păreacă nu provinciile se uniseră cu România,ci că România se alăturase provinciilor.Era un preaplin de realizări teritorial-de-mografice și spirituale, existând riscul caacest preaplin să se reverse. Se auzeau voci,mai ales din partea unor state din jur, frus-trate de marile pierderi suferite, voci caresusțineau că România nu va fi capabilă săadministreze în chip european și să inte-greze noile teritorii și populații, că nu vaputea organiza temeinic imensul stat. Maigrav, se spunea că, sub aspect intelectualși cultural, „provinciile mai avansate” dinvest nu vor putea fi tratate la nivelul cerut,că nu se vor putea întreține universități șiinstituții academice românești, românii –

supuși de o istorie întreagă altora – ne-având capacități și abilități de acest gen. Afost exemplar răspunsul clasei intelectualeromânești în acest sens, mai ales efortulAcademiei Române, care a trimis la Cluj,Cernăuți, Timișoara pe cei mai importanțimembri ai săi, pentru organizarea viețiiacademice românești din aceste locuri.Universitatea din Cluj (refondată la 1919)a fost unul dintre exemplele cele mai stră-lucite de organizare a vieții științifice ro-mânești la cel mai înalt nivel, cu eforturileconjugate ale vârfurilor vieții intelectualedin întreaga țară.

Provinciile unite au adus de la începutîn Academie toată țara românească, la în-ceput doar virtuală în raport cu regulileartificiale ale unei lumi aleatoriu saustrâmb alcătuite, însă foarte reală pentrulocuitorii săi. (...) Când s-a format în 1866,dar și când și-a sărbătorit jubileul în 1916-1919, Academia era elita intelectuală aunei țări de țărani. De altminteri, așa afost în mai toată istoria noastră, de aceeanumele dat tuturor locuitorilor țării, adicănumele de țăran, înseamnă azi agricultor,sătean. A fost o vreme când toate țărilenoastre erau formate din săteni și agricul-tori. Așadar, nu este o întâmplare, o coin-cidență sau un capriciu de literat faptul căRebreanu și Blaga, sub cupola înaltuluifor al Academiei, au evocat și invocat ță-ranul și satul ori că Iorga a văzut esențaistoriei Transilvaniei în satele și preoții săi(vezi inspirata sa carte „Sate și preoți dinArdeal”). În epoca interbelică, AcademiaRomână a fost ca țara însăși, a cărei chin-tesență era< a trăit cu frenezie marea îm-plinire, fără complexe și fără rețineri, cuconvingerea că „se potolise furtuna” (cumspusese la Cluj, cu glas tunător, ZahariaBârsan) și că venise timpul „poemelor lu-minii” (cum scrisese Blaga).

Academia Română a suferit mult du-

pă Al Doilea Război Mondial – ca toateinstituțiile tradiționale românești – fiindîn pericol de a fi înghițită de malaxorulcomunist, inițial internaționalist proletarși apoi naționalist.

Cele trei decenii postcomuniste nu aufost, din păcate, în măsură să redea rostulplenar al Academiei, dar măcar au salvatinstituția de la moarte. Azi Academia esteforul suprem de consacrare a valorilor in-telectuale din România și de promovarea cercetării la cel mai înalt nivel. Vremede aproape un secol, până la impunerearegimului comunist, Academia Românăs-a bucurat de cel mai înalt prestigiu, afost un adevărat barometru al vieții spiri-tuale românești, încât nu exista persona-litate mai importantă care să nu lase in-stituției noastre nu doar zestrea culturalăcea mai de preț (manuscrise, biblioteci,colecții de artă, de antichități etc), ci șiavuții materiale (case, pământuri, fundații,etc) necesare bunei sale funcționări. Seafirmă, uneori, astăzi, că Academia estebogată, dar nu se precizează că este vorbade bogăția culturală și științifică a națiuniiromâne și nu de bunuri materiale. Acesteadin urmă nu au și nu pot avea caracter lu-crativ și nu sunt menite să servească decâtprosperității intelectuale. Academia de as-tăzi funcționează pe baza legii proprii și alegilor adiacente, străduindu-se să-și în-deplinească menirea, în ciuda provocări-lor de tot felul. Scopurile principale aleAcademiei rămân cele care au definit-odintotdeauna< consacrarea excelenței șiderularea cercetării de vârf. Dar mai existăo prioritate, uitată intenționat de uneleforțe din lumea românească, anume rolulAcademiei de factor al echilibrului dinsocietate, precum și rostul Academiei dea avea poziții constructive în țară și în co-munitatea mondială. Academia are me-nirea de a oferi expertiză în toate dome-

niile științei, artei, culturii, creației, dar șiîn ceea ce înseamnă mersul societății îngeneral. Academia elaborează diagnozeale prezentului și prognoze ale lumii ce vasă vină, Academia construiește viziuniprivind protecția mediului, privind ge-stionarea avuției naționale, privind cadrullegislativ coerent, privind sănătatea și edu-cația națiunii. Cu alte cuvinte, parafrazândun vechi proverb latin, nimic din ceea ceeste omenesc și românesc nu trebuie să-ifie străin Academiei. Firește, pentru în-deplinirea acestor roluri, Academia tre-buie să fie și ascultată, respectată, spriji-nită.

Proiectele de viitor

Proiectele de viitor ale Academiei suntfoarte multe și toate sunt legate de culturanațională, de cercetarea științifică, de spi-ritualitatea românească și de bunul mersal țării în general. Ne preocupă buna func-ționare a instituției, reașezarea sa pe loculcare i se cuvine, curmarea neînțelegerilorendemice din sânul societății românești,recunoașterea prestigiului celor mai va-loroși intelectuali români. (...)

Avem datoria în această lume să nemanifestăm ca români și ca purtători demesaje românești. Numai așa vom fi în-țeleși și respectați și numai așa vom puteafi europeni. Academicienii sunt, în gene-ral, personalități care și-au dovedit profe-sionalismul și competența în cele mai va-riate domenii, de-a lungul deceniilor lungide activitate, iar acum sunt bătrâni, dar cebătrâni! Haideți să prețuim împreunăAcademia, simbolul unității intelectualea neamului românesc și să ne împărtășimdin acel farmec sfânt care privilegiază, înlocul vrajbei, iubirea, înțelegerea și dialo-gul.

ISTORIE“Cele trei decenii postcomuniste nu au fost, din păcate, în măsură să redea rostul plenar al Academiei,

dar măcar au salvat instituția de la moarte. Azi Academia este forul suprem de consacrare a valorilorintelectuale din România și de promovare a cercetării la cel mai înalt nivel.”

Academia Român[ a aniversat 153 de ani de la înfiin\are

Din discursul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române rostit `n 4 aprilie 2019

George Bari\iu, un mare om de cultur[ ;i un patriot des[v]r;it

Page 10: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

10 Informa\ia de Duminic[/7 aprilie 2019

Articolul de fa\[ ̀ ;i propune s[trateze conceptul de maternitatedintr-o perspectiv[ psihologic[ vi-zavi de rolul pe care ̀ l are ̀ n deve-nirea femeii. C]nd spunem deve-nire, ne referim `n primul r]nd laconota\ia afectiv[ a termenului,adic[ la sentimentul de `mplinireal femeii. Termenul implică, deasemena, ;i un aspect social, legatde rolul pe care societatea i-l atri-buie femeii ̀ n cre;terea ;i educareagenera\iei viitoare. Fluctu]nd ̀ ntrecele dou[ variabile, maternitateaeste una dintre cele mai complexeexperien\e de care se bucur[ feme-ia pe parcursul vie\ii.

Fiind un cumul de tr[iri emo\io-nale duse adesea la extrem (de la durerela exaltare, de la oboseal[ la vitalitate,de la dezn[dejde la optimism etc.) ma-ternitatea r[m]ne, f[r[ doar ;i poate,una din experien\ele ce cu greu `;ig[sesc echivalent `n celelalte etape alevie\ii.

De;i, ̀ n aparen\[, maternitatea im-plic[ acela;i pachet de atribu\ii ce lerevin mamelor ̀ n cre;terea ;i ̀ ngrijireanoilor-n[scu\i, experien\a `n sine estetr[it[ ̀ n mod unic ;i personal de fiecarefemeie `n parte.

Individualitatea experien\ei estedat[ `n primul r]nd de bagajulemo\ional pe care ̀ l are fiecare femeie`n momentul c]nd `ncepe aceast[ in-cursiune `n universul maternit[\ii. Deasemenea, `nc[ de la `nceputul expe-rien\ei, transpare “inteligen\a paren-tal[“ (bagajul informa\ional) cu careeste `nzestrat[ fiecare viitoare mam[.Aceste dou[ componente fac diferen\a`ntre felul cum se raporteaz[ fiecarefemeie la una din cele mai importanteexperien\e din via\a lor. “Pentru a apli-ca principiile educa\iei parentalecon;tiente, adul\ii au nevoie de infor-ma\ii ;tiin\ifice ;i de practic[. M[ referla informa\ii cu privire la nevoile dedezvoltare ale copilului, la felul ̀ n carefunc\ioneaz[ creierul uman ;i la culti-varea st[rii de prezen\[ con;tient[ `nplan rela\ional”. Gáspár György

Maternitatea este o c[l[torie,nu o destina\ie

Maternitatea este una din cele maiimportante piese ce completeaz[ puz-zle-ul feminit[\ii. Se spune c[ o mam[se na;te odat[ cu copilul ei. Acest rolde mam[, odat[ `nceput, \ine toat[via\a. Chiar dac[ responsabilit[\ile uneimame se degajeaz[ pe m[sur[ ce co-pilul devine adult, la nivel emo\ional,o p[rticic[ din fiecare mam[ va vibrapentru copilul ei p]n[ la sf]r;itul vie\ii.

~n general, majoritatea femeilor ̀ ;idoresc ;i ajung s[ fie mame. Ceea ceeste un lucru c]t se poate de firesc ;inatural. Mai pu\in constructiv, `ns[, eatunci c]nd femeia se identific[ cu ro-lul de mam[ ;i transform[ acest rol`ntr-un sens al vie\ii. De cele mai multeori, acest lucru nu se `nt]mpl[con;tient. Fie dintr-o lips[ de semni-fica\ie a propriei vie\ii, fie din dorin\ade a salva o rela\ie disfunc\ional[ cupropriul partener, femeia pune pe mi-cu\ii umeri ai copilului ei aceast[ res-ponsabilitate. Copilul devine, astfel, ̀ nmod incon;tient, salvatorul mamei lui.

~n primele luni de via\[,copilul este `n simbioz[ cu mama lui

Potrivit stadiilor de dezvoltare, `nprimele luni de via\[, copilul proiec-teaz[ `n mama lui `ntregul univers. Else oglinde;te ̀ n ochii mamei lui, ̀ n ex-presiile ei faciale, `nsu;indu-;i astfelpercep\iile ;i emo\iile legate de ̀ ntreagalume. Dac[ mama r[spunde cubl]nde\e, cu o privire senin[, vesel[, ;ibinevoitoare nevoilor copilului, el`nva\[ despre lume c[ e un loc frumos`n care se poate sim\i `n siguran\[.Dac[, ̀ n schimb, ochii mamei tr[deaz[`ngrijorare, tensiune, triste\e, dezn[dej-de, copilul `;i va `nsu;i aceste emo\ii`n leg[tura sa proprie cu lumea exte-rioar[. Desigur c[ cele dou[ situa\iisunt, de fapt, dou[ extreme ale unuicontinuum care m[soar[ echilibrulemo\ional al mamei.

“Copiii no;tri vor s[ interac\ionezecu noi `nc[ din clipa `n care se nasc.Iar fa\a noastr[ e un tablou nepre\uitpentru ei. De fapt, pentru un bebelu;,nu exist[ juc[rie mai captivant[ dec]tfe\ele noastre. :i nu exist[ muzic[ maicaptivant[ dec]t vocea noastr[.” (J.Gottman)

Nu cred c[ exist[ mam[ care s[ nuguste din cocktail-ul emo\iilorcople;itoare, at]t de fericire c]t ;i dedisconfort. Tocmai intensitatea cres-cut[ a emo\iilor confer[ maternit[\iiunicitate. Echilibrul nu implic[ s[r[m]nem ancora\i doar `n zona pozi-tiv[, ci exact aceast[ fluctuare ̀ ntre uncap[t ;i cel[lalt, capacitatea de a se ri-dica din dezn[dejde ;i acceptarea de amai trece pe acolo. :i mai presus de

toate, asumarea acestor emo\ii,con;tientizarea ;i integrarea lor.

Este de-a dreptul firesc, ca dup[nop\ii nedormite, \in]nd copilul lapiept sau leg[n]ndu-l ;i dans]nd cu elprin cas[ `ntre apus ;i r[s[rit, o mam[s[ experimenteze toat[ paleta emo\iilorde disconfort. A fi con;tinet[ c[ resur-sele fizice sunt limitate, a-;i acceptavulnerabilitatea `n anumite perioadeale vie\ii sunt indicatori relevan\i ai in-teligen\ei emo\ionale.

Mama se contecteaz[ at]t la nevoile copilului c]t ;i la propriile ei emo\ii

O bun[ con;tientizare a acestortr[iri o ajut[ pe mam[ `n primul r]nds[ nu proiecteze ̀ n rela\ia cu bebelu;ulei toate fricile sau durerile suflete;tidin perioada copil[riei ei. Iar mater-nitatea este tocmai terenul propice pen-tru ca aceast[ reactivare s[ se ̀ nt]mple.

Un copil este ̀ n simbioz[ cu mamalui ̀ n primele luni de via\[ ;i este firescs[ fie a;a. El nu-;i poate satisface singurnevoile pentru a supravie\ui. ~ns[ ma-ma este adultul responsabil at]t pentru`ngrijirea noului-n[scutului c]t ;i pen-tru igiena sa emo\ional[. ~ns[;i aceast[conectare profund[ dintre mam[ ;i co-pil deschide la nivel emo\ional o`ntreag[ cutie a Pandorei. S[ fac[ dis-tinc\ia dintre st[rile fire;ti de oboseal[,iritare, ̀ ngrijorare etc. ;i propriile me-canisme de ap[rare, care se activeaz[`n mod automat `n rela\ia cu copilul,presupune claritate mental[, luciditate;i un bun discern[m]nt.

Vestea bun[ e c[ aceste abilt[\i se`nva\[. Dac[ nu au fost ̀ nsu;ite ̀ n prea-

labil, procesul terapeutic ofer[ aceast[oportunitate ̀ n orice moment. Mai ales`n momentele cu reale provoc[ri, cumeste maternitatea. Iar mamele pot con-firma c[ primele luni sau chiar primiidoi ani de dup[ na;tere este o astfel deperioad[, cu multe provoc[ri. Nici au-toarea acestor r]nduri nu a fost absol-vit[ de provoc[ri, ;i chiar e;ecuri, `ncele dou[ binecuv]ntate experien\epost-natale. De multe ori con;tien-tiz[m c[ un ajutor de specialitate ar fifost util dup[ ce trecem prin `ncerc[ria;a cum putem noi mai bine la mo-mentul respectiv. Apoi pl[tim pre\ulconsecin\elor aferente. ~nv[\[m pe pro-pria piele, cum s-ar zice.

O vorb[ din popor spune c[ p]n[nu d[m cu capul ̀ n gard, nu ne trezim.Este foarte adev[rat c[ `nv[\area prindescoperire ;i prin propria experimen-tare este cea mai eficient[, dar cost[mult, cost[ resurse, iar ̀ n acest spectrual vie\ii vorbim de resurse suflete;ti.Resurse suflete;ti proprii dar ;i ale celordin jur. Toate sunt puse `n joc atuncic]nd alegerile sunt de fapt ecouri alemecanismelor noastre de ap[rare ;i nualegeri bine c]nt[rite ;i filtrate de cor-texul prefrontal (partea creierului res-ponsabil[ de procesele cognitive).

Dinamica `ntregii familii este des-tabilizat[ `n lipsa unei bune inform[ridespre ce presupune cu adev[rat rolulmam[. Despre aceast[ etap[ a vie\ii nuse ̀ nva\[ ̀ n to\i anii de ;coal[. Astfel c[modelele se preiau din familiile de ori-gine. Familii care la r]ndul lor n-au tre-cut nici ele printr-un proces de ins-truire ;tiin\ific[, ci prin acela;i meca-nism de copiere. :i astfel perpetu[m ti-pare ale vechilor genera\ii care cu greuse mai potrivesc `n lumea modern[.

Triunghiul, simbolul echilibrului

Dac[ ne g]ndim la o t]n[r[ familiebinecuv]ntat[ cu venirea pe lume aunui copil, ne putem imagina un tri-unghi< mama, tata ;i copilul. A;a cumne amintim de la lec\iile de geometrie,trei puncte formeaz[ un plan. ~n acestcontext, putem vedea triunghiul fami-lial ca pe un `ntreg, o m[sur[ a echili-brului.

Mai ;tim, de asemenea, c[ orice tri-unghi se `ncadreaz[ `ntr-un cerc. Astane poate permite, vizual, s[ ne imagin[mcum fluxul de energie circul[ de la unpunct la cel[lalt, făr[ a fi omis niciunuldin cele trei puncte. Dac[ se ̀ nt]mpl[ s[fie omis vreunul din col\urile triunghiu-lui, nu mai vorbim de un cerc, prin ur-mare echilibrul este amenin\at.

:i pentru c[ nu putem p[c[li legilefizicii, c]nd unul dintre puncte se apro-pie de al doilea, inevitabil se ̀ ndep[rteaz[de al treilea. Triunghiul, teoretic, r[m]netot `n echilibru. Dinamica lui func\io-neaz[ oarecum dup[ o lege a com-pens[rii, prin aceast[ libertate a puncte-lor de a migra pe arcul de cerc, de a seapropia sau a se ̀ ndep[rta unele de altele.Astfel, at]ta vreme c]t dou[ puncte nuse contopesc, triungiul `;i construie;te;i reconstruie;te echilibrul. Este `ntr-o permanent[ dinamic[.

Dinamica unui triunghi o putemtraduce ̀ n termeni psihologici prin re-la\iile dintre to\i cei trei membri ai fa-miliei< mam[-tat[, mam[-copil, tat[-copil. Cele trei diade formeaz[ un`ntreg, iar s[n[tatea psihic[ a familieidepinde `n egal[ m[sur[ de s[n[tateacelor trei rela\ii. Este suficient ca dou[puncte din triunghi s[ se apropie preamult sau s[ se `ndep[rteze prea mult,pentru ca `ntreaga s[n[tate psihic[ a`ntregii familii s[ aib[ de suferit.

Grani\ele s[n[toase asigur[s[n[tatea psihic[ a `ntregiifamilii

P]n[ unde se poate apropia unpunct de cel[lalt astfel ̀ nc]t s[ nu afec-teze bunul mers al `ntregii familii?R[spunsul nu poate fi dat ̀ n cifre, ci ̀ ntermeni de reguli de respectare a eta-pelor de dezvoltare ;i a grani\elors[n[toase.

Dac[ ne referim la perioada ma-ternit[\ii, pentru a nu ne abate de latema articolului, triunghiul ia cea maiatipic[ form[ `n primele luni de via\[a bebelu;ului. ~ntruc]t copilul este `nsimbioz[ cu mama lui ̀ n primele apro-ximativ 6 luni de via\[, el se va apropiala maxim de punctul lui de siguran\[,mama. Mamei `i revine astfel respon-sabilitatea de a primi cu toat[ fiin\a saaceast[ apropiere, dar `n acela;i timpde a nu m[ri distan\a fa\[ de cel[laltp[rinte. Este o provocare mare pentruambii p[rin\i `n aceast[ etap[ s[ sepozi\ioneze la distan\ele s[n[toase ast-fel `nc]t s[ nu destabilizeze `ntregul.

~ntorc]ndu-ne la metafora din tiltu,femeia `;i spore;te feminitatea tocmaiprin st[p]nirea acestei arte de a p[stra`n armonie toate rolurile ce-i revin `ndiversele etape ale existen\ei sale, f[r[a se contopi cu niciunul dintre ele, cide a le ̀ mbr[\i;a ;i integra ̀ n poten\ia-lul ei creator.

Ioana Zaharia

O mam[ na;te un copil, maternitatea na;te o femeie

“Cu fiecare experienţă pe care o trăiești, îţi pictezi propria ta pânză, gând cu gând, alegere cu alegere”. Oprah Winfrey

FILA DE PSIHOLOGIE “Foarte greu de descifrat< metafora modernă şi femeia dintotdeauna”. Vasile Ghica

Page 11: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

7 aprilie 2019/Informa\ia de Duminic[ 11

EVENIMENT

În această săptămână s-auîmplinit 70 de ani de existențăoficială a Organizației TratatuluiAtlanticului de Nord (NATO),alianță politică și militară dincare România a făcut parte în ul-timii 15 ani.

Ţările din Europa Occidentală şialiații acestora din America de Nord,respectiv SUA și Canada, au fost con-fruntate în perioada 1945-1949 cunevoia urgentă de restructurare eco-nomică, fiind în același timp îngrijo-rate de politica și metodele expansio-niste utilizate de URSS.

După ce trupelor statelor occiden-tale li se redusese capacitatea comba-tivă, ca urmare a înțelegerilor dintrestatele Națiunilor Unite, guverneleoccidentale erau din ce în ce maipreocupate de faptul că Uniunea So-vietică intenționa să-și mențină ne-diminuată capabilitatea forțelor salearmate. Având în vedere ideologia de-clarată a partidului comunist sovietic,apelurile pentru respectarea CarteiONU și a înțelegerilor internaționale,incheiate la terminarea războiului, nuputeau garanta suveranitatea și inde-pendența țărilor democratice. Repre-siunea opoziției, violarea flagrantă adrepturilor omului în cele mai multedintre țările Europei Centrale și deEst, dar și în Asia și în alte regiuni aleglobului, au constituit tot atâtea ele-mente ce s-au adăugat temerilor pree-xistente.

Acordurile inițiale și semnarea Tratatului

O succesiune de evenimente pe-riculoase au accelerat luarea unor mă-suri politice și militare. Printre acesteevenimente au fost amenințările di-recte la adresa suveranității Norve-giei, Greciei, Turciei, lovitura de statpro-comunistă din 1948 din Ceho-slovacia, blocada ilegală a Berlinului.

În martie 1948, Belgia, Franța, Lu-xemburg, Olanda și Marea Britanieau semnat Tratatul de la Bruxelles,prin care au decis să-și constituie unsistem comun de apărare și să-și în-tărească relațiile. În perioada imediaturmătoare au urmat negocieri cu SUAși Canada cu scopul de a crea o alianțăunică a Atlanticului de Nord, fondatăpe garanții de securitate și angaja-mente mutuale între Europa și Ame-rica de Nord. Danemarca, Islanda,Italia, Norvegia și Portugalia au fostinvitate de puterile semnatare ale Tra-tatului de la Bruxelles să participe laacest proces.

Negocierile s-au finalizat în 4aprilie 1949, prin semnarea tratatuluide la Washington, care instituia unregim de securitate comun, bazat peun parteneriat între cele 12 țări. Gre-cia și Turcia au aderat la tratat în anul1952, Republica Federală Germaniaîn 1955, Spania în 1982, iar RepublicaCehă, Polonia și Ungaria în 1999.

Era post-comunistă

Căderea zidului Berlinului în no-iembrie 1989, reunificarea Germanieiîn octombrie 1990, dezintegrareaUniunii Sovietice în decembrie 1991și schimbările spectaculoase surve-

nite în Europa Centrală și de Est aumarcat sfârșitul războiului rece, ce amodificat situația politică din Europași a schimbat fundamental imperati-vele de securitate ale membrilorAlianței. În urma hotărârilor luate încadrul reuniunilor la vârf de la Lon-dra (iulie 1990), Roma (noiembrie1991), Bruxelles (ianuarie 1994), Ma-drid (iulie 1997) și Washington (apri-lie 1999), Alianta Atlanticului deNord și-a adaptat strategia sa globală.

Conceptul strategic adoptat la Ro-ma a propus o viziune largă asuprasecurității, bazată pe dialog și coope-rare și pe menținerea unui potențialde apărare colectivă. Conceptul a in-tegrat aspectele politice și militare aledoctrinei NATO în materie de secu-ritate, cooperarea cu statele din Eu-ropa Centrală și de Est, devenite noiparteneri, devenind un punct de re-ferință în strategia Alianței. Acestconcept a adus o mai mică dependen-ță față de armele nucleare și efectua-rea unor schimbări esențiale la nivelulfortelor armate întrunite ale NATO,incluzând reduceri substanțiale subraport numeric, și a propus modifi-cări în privința capacității de adaptarea acestor forțe armate la diferite si-tuatții, precum și utilizarea mai largăa forțelor multinaționale. Au mai fostluate măsuri și în ceea ce privește flui-dizarea structurii militare de coman-dă a NATO și pentru adaptarea aran-jamentelor și procedurilor alianței.

Deschidere spre foștii inamici

Evenimentul cel mai importantsurvenit în acest context a fost reu-niunea inaugurală a Consiliului deCooperare Nord Atlantic (NACC)din 20 decembrie 1991, cu participa-rea miniștrilor Afacerilor Externe saua reprezentanților țărilor NATO și a6 țări din Europa Centrală și de Est(printre care și România) precum șia 3 țări baltice. Cele 11 state succe-soare ale Uniunii Sovietice, ce au con-stituit Comunitatea Statelor Indepen-dente (CSI), s-au alăturat acestui pro-

ces în martie 1992.La 27 mai 1997 Consiliul Atlan-

ticului de Nord a aprobat Actul deFundamentare a Relațiilor Mutuale,Cooperare și Securitate dintre NATOși Federația Rusă, ce fusese negociatîn prima parte a anului 1997. Un do-cument similar a fost semnat cuUcraina. Semnarea ambelor tratate aavut rolul de a obține acordul de prin-cipiu al Rusiei față de lărgirea alianțeiși garanții din partea Ucrainei că îșiva păstra statutul de putere nepose-soare de arme nucleare.

Aderarea României și summitul de la București

Bulgaria, Estonia, Letonia, Litua-nia, România, Slovacia și Sloveniasunt invitate în 2002, la Praga, să în-ceapă procesul de aderare la Alianță.România încheie procesul politic la5 februarie 2004 în urma aprobăriide către Franța a documentelor de ra-tificare.

La 29 martie 2004, România aaderat în mod oficial la NATO prindepunerea instrumentelor de ratifi-care la Departamentul de Stat al SUA,stat depozitar al Tratatului AlianţeiNord-Atlantice. Depunerea instru-mentelor de ratificare a fost urmată,la 2 aprilie 2004, de ceremonia arbo-rării oficiale a drapelului român lasediul NATO. Pe baza unei propunerilegislative, începând cu anul 2005,“Ziua NATO în România” se cele-brează în prima duminică a lunii apri-lie.

În perioada 2-4 aprilie 2008 Ro-mânia a găzduit Summit-ul NATO dela Bucureşti  care a reprezentat celmai mare eveniment de politică ex-ternă organizat de România, dar şiSummit-ul de cele mai mari dimen-siuni din istoria NATO. La Summitau participat 26 de state membre, 23de state partenere, înalţi reprezentanţiai organizaţiilor internaţionale şi aistatelor contributoare la operaţiunileNATO în Afganistan. A fost cel maimare Summit al Alianţei, atât ca nu-

măr de participanţi (peste 6.500), câtşi ca formate. Pentru prima dată înistoria Alianţei, pe lângă reuniunileconsacrate (Consiliul Nord-Atlantic,Consiliul Parteneriatului Euro-Atlan-tic, Comisia NATO-Ucraina şi Con-siliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat oreuniune în format extins a statelorşi organizaţiilor participante la ope-raţiunea Alianţei în Afganistan, la ca-re au fost prezenţi Secretarul Generalal ONU, Preşedintele Comisiei Euro-pene, Secretarul General al Consiliu-lui UE, directorul Băncii Mondiale,alături de preşedintele afgan HamidKarzai şi înalţi oficiali din statele decontact (Australia, Japonia, NouaZeelandă, Iordania).

Angajamentele României

România găzduiește pe teritoriulsău structuri multinaționale NATO -Unitatea NATO de Integrare a Forțe-lor/NFIU, Comandamentul multina-țional de divizie sud-est/HQ MNDSE, Brigada mult inaţionalăcadru/MN BDE, sub Comandamen-tul Multinațional al Brigăzii/MN BDEHQ. De asemenea, România participăla măsurile de consolidare a prezențeialiate avansate în Polonia, activândîn cadrul grupului de luptă condusde SUA.

Misiune-cheie şi obiectiv strategical Alianţei Nord-Atlantice, dezvolta-rea arhitecturii Aliate de apărare an-tirachetă transpune deciziile luate laultimele Summit-uri NATO, având labază principiile indivizibilităţii secu-rităţii, solidarităţii şi apărării între-gului teritoriu aliat. La Summit-ulNATO de la Varșovia a fost declaratăcapacitatea inițială operațională a sis-temului de apărare împotriva rache-telor balistice al NATO. Acesta repre-zintă un pas semnificativ în direcțiaunei BMD a NATO care oferă o ca-pacitate mai avansată de apărare a po-pulațiilor, teritoriilor și forțelor aliateîn fața unui potențial atac cu rachetebalistice. Decizia a fost posibilă printransferarea acțiunilor de comandă

și control (C2) ale sitului Aegis As-hore de la Deveselu către NATO, fa-cilitatea găzduită de România repre-zentând o parte semnificativă dinaceastă creștere a capacităților NATOîn domeniu.

România a avut în mod constantcontribuţii substanţiale la operaţiileşi misiunile NATO, în anumite teatrede operaţii implicându-se încă dinperioada de pre-aderare. Astfel, Ro-mânia s-a alăturat eforturilor comu-nităţii internaţionale şi ale NATO,participând cu efective şi mijloacemilitare la< Forţa Internaţională pen-tru Asistenţă de Securitate (ISAF),misiunea NATO – KFOR, OperaţiaUnified Protector (OUP), MisiuneaNATO de instruire a forţelor de se-curitate irakiene (NTM-I), operaţiaActive Fence, operaţia NATO decombatere a terorismului Active En-deavour (OAE) şi operaţia de contra-carare a pirateriei Ocean Shield(OOS) şi Misiunea Resolute Support(RSM) din Afganistan. În prezent, ța-ra noastră participă la eforturile ope-raționale aliate din Afganistan și Ko-sovo.

In 2014, pentru a asigura capaci-tatea Alianţei de a răspunde în modeficient provocărilor generate de noulmediu strategic de securitate, cu oca-zia Summit-ului NATO din Ţara Ga-lilor a fost agreat The Wales SummitPledge on Defence Investment, carevizează angajamentul statelor mem-bre de a atinge obiectivul de 2% dinProdusul Intern Brut alocat cheltu-ielilor pentru apărare în decursul a10 ani (până în 2024), cu diferenţelespecifice fiecărui grup de aliaţi (ceicare au deja acest nivel de finanţareîl vor menţine, ceilalţi vor stopa de-clinul bugetelor de apărare şi vorcreşte gradual cheltuielile pentru apă-rare).

În plus, angajamentul indică alo-carea a cel puțin 20% din bugetul apă-rării pentru achiziţia de echipamentemajore şi activităţi de cercetare-dez-voltare, precum şi îmbunătăţirea re-zultatelor individuale privind nivelulde dislocabilitate şi sustenabilitate atrupelor în teatrele de operații. În sco-pul garantării unui consens politicnaţional privind finanţarea sectoruluide apărare, la 13 ianuarie 2015 parti-dele parlamentare din România ausemnat un acord privind alocarea, în-cepând cu anul 2017, a 2% din Pro-dusul Intern Brut pentru bugetul Mi-nisterului Apărării Naționale şimenţinerea acestui nivel pentru ur-mătorii 10 ani.

Suntem implicați în implementa-rea pachetelor de asistență stabilitede către Alianță pentru Georgia, Re-publica Moldova și Ucraina și exer-cităm responsabilitățile de stat-coor-donator pentru Fondul Voluntar pri-vind apărarea cibernetică dedicatUcrainei. De asemenea, participămla eforturile internaționale de com-batere a terorismului. Totodată, Ro-mânia a exercitat mai multe mandatede Ambasadă Punct de contact NA-TO (Contact Point Embassy - CPE)în două state, respectiv în Azerbaid-jan și în Georgia.

A consemnat Vasile A.

Președintele american Harry S. Truman semnează Tratatul Nord-Atlantic, 4 aprilie 1949

NATO a împlinit 70 de ani. România a aderat la Alian\[ acum 15 ani

Căderea zidului Berlinului în noiembrie 1989, reunificarea Germaniei în octombrie 1990, de-zintegrarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991 și schimbările spectaculoase survenite în Euro-pa Centrală și de Est au marcat sfârșitul războiului rece, ce a modificat situația politică din Eu-ropa și a schimbat fundamental imperativele de securitate ale membrilor Alianței.

Page 12: Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida …...PAGINILE 4, 5 ”Nu regret nimic”, o privire empatic[spre anii terorii securiste PAGINA 8 I Anul XVII Nr. 825 Duminic[

12 Informa\ia de Duminic[/7 aprilie 2019

După experiențele amoroaseprin care a trecut de-a lungul anilorși mai ales după așa-zisa poveste dedragoste pe care ar fi trăit-o cu rap-per-ul Drake, Jennifer Lopez a de-venit mult mai rezervată atât în me-diile de socializare online, cât și fațăde presă.

Totuşi, Jennifer Lopez a recunoscutrecent că logodnicul ei, Alex Rodriguez,este bărbatul perfect pentru ea, însă astat mult pe gânduri înainte de a decidecă își dorește să se căsătorească cu el. În-trebată când a știut că vrea să se căsăto-rească cu Rodriguez, ea a dezvăluit< „Sămă căsătoresc din nou? Sunt foarte scep-tică după toate lucrurile prin care amtrecut. Probabil că după un an de relațieam realizat asta. M-am gândit mult dacăsă fac pasul. Îl iubesc, îl plac. Totul a fostperfect, mult prea perfect și mult prearepede”.

Legat de momentul în care Alex a ce-rut-o în căsătorie (pe 9 martie, pe o plajădin Bahamas), Jennifer a dezvăluit< „Credcă a fost momentul perfect. Amândoi amștiut asta”. Jennifer a mai vorbit și desprece o determină să considere că Alex esteperfect pentru ea.

„Este extraordinar să ai cel mai bunprieten și un partener cu care poți con-strui lucruri și simt că eu și Alex așa sun-tem. Ne asemănăm mult. A avea pe ci-neva care te înțelege cu adevărat, care în-țelege că muncești mult și că îți placeceea ce muncești – este perfect. Ne iubimmult și facem totul împreună… împreu-nă ne facem mai buni unul pe celălalt”.

Vedeta a mai fost căsătorităde trei ori

Jennifer Lopez şi iubitul ei, Alex Ro-driguez, fost jucător profesionist de ba-seball, au făcut anunţul privind logodnalor pe Instagram. Amândoi au publicataceeaşi fotografie cu mâinile lor, în carese vede inelul cu un diamant imens pedegetul lui Jennifer Lopez. Alex Rodri-guez a cerut-o în căsătorie în timpul uneivacanţe în Bahamas, după doi ani de re-laţie.

Vedeta muzicii pop, în vârstă de 49de ani, a mai fost căsătorită de trei ori.

Împreună cu Mark Anthony, are ofată şi un băiat, gemeni, în vârstă de 11ani. Viitorul soţ are 43 de ani şi este deorigine dominicană. A avut o carierăsportivă de succes, în mare parte la echi-pa New York Yankees. În prezent esteanalist de baseball. Şi el are două fiicedintr-o căsătorie anterioară.

Totuşi, nu toate lucrurile sunt roz înviaţa artistei. Jennifer Lopez, jurat și pro-ducător executiv de la emisiunea „Worldof Dance”, a fost dată în judecată de unbărbat care susține că a prezentat aceastăidee de competiție în urmă cu 10 ani șiacum dorește să fie plătit cu suma carei-a fost refuzată pe parcursul anilor.

Alvin Gray-El este cel care a deschisun proces împotriva lui Jennifer Lopezși a faimoasei coregrafe Debbie Allen,deși aceasta nu este implicată în aceastăcompetiție.

Alvin susține că a prezentat ideeaunei emisiuni numite „Let’s Start theDance” în 2009. Acesta ar fi trimis prinfax o scrisoare lui Debbie Allen și com-paniei ei de producție, însă nu a primitniciun răspuns. Acesta susține că ar fiînregistrat show-ul ca marcă înregistrată,iar după șapte ani a descoperit că „Worldof Dance” se află în producție la NBC. Elar fi încercat să contacteze companiapentru a le spune despre dreptul de pro-prietate asupra acestui show, însă nu i s-a răspuns niciodată. Acum el cere daunede 6.5 milioane de dolari.

Un lucru surprinzător este faptul căAlvin nu explică în proces cum a ajunsJennifer Lopez la această idee, însă o sur-să a declarat pentru Page Six că „Worldof Dance” a început ca o organizație careexista înainte de emisiune și apoi NBCi-a prezentat ideea lui Lopez, așadar eanu susține că este o idee proprie.

Vera Pop

Jennifer Lopez spune c[ Alex Rodriguezeste b[rbatul perfect pentru ea