Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · 2 Informa ia de Duminic / 21...

12
S`n`tate Crema de g[lbenele, un adev[rat miracol al naturii PAGINA 5 Desert gustos ;i s[rac `n calorii pentru diet[ PAGINA 8 10 stiluri de a purta carourile `n aceast[ toamn[ PAGINA 7 Frumuse]e & I Anul XVI Nr. 804 Duminic[ 21 octombrie 2018 Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis Istoricii încearcă de o lungă perioadă de timp să afle motivul amplasării faimoaselor statui de pe Insula Paştelui pe ţărm. Însă cercetători din cadrul universităţilor Binghamton şi din New York susţin că au descoperit motivul pentru care cele 900 de statui sunt amplasate de-a lungul coastei. Conform FoxNews, se pare că din cauza cantităţii reduse de apă potabilă de pe insulă, locuitorii se bazau în mare parte pe sursa de apă din subteran. Insula Paştelui are 6.000 de locuitori şi peste 100.000 de vizitatori anual ce duc economia la un cumul de 70 de milioane de dolari anual. Cele 887 de statui au înălţimea medie de aproximativ patru metri ;i c]nt[resc `ntre 4 ;i 14 tone. Denumirea de Insula Paştelui provine de la amiralul olandez Jacob Roggeveen care a zărit-o în duminica de Paşte a anului 1722. Însă localnicii îi spuneau Rapa Nui – marea Rapa – în comparaţie cu insula Rapa, ce se întindea pe o suprafaţă mai mică. Piesa lui Dariu Pop își propune să nu lase indiferent spectatorul. Ea tre- zește sentimente, emoționează și aces- tea sunt semne de valoare artistică. Se poate deduce și o lectură simbolică, pe care autorul o sugerează< după Marea Unire teritorială, promițătoare și rod- nică, se cuvenea și o unire umană, o căsătorie între un ardelean și o tânără din Vechiul Regat, la fel de promiță- toare și rodnică. Dariu Pop a avut mai multe pro- iecte legate de consolidarea Unirii. El milita pentru rememorarea momente- lor care au stat la baza României Mari, pe care le-a cunoscut direct și care în- cepeau să fie uitate sau bagatelizate. ~n 1899 Penitenciarul Satu Mare avea 89 de\inu\i, dintre care 10 erau femei PAGINA 2 Din vremea provinciei Dacia s- au păstrat puține descoperiri din saline referitoare la exploatări antice. Însă existența extracției și a comerțului de sare este pe deplin dovedită în inscripții de piatră ridicate de comercianți pentru a câștiga bunăvoința funcționarilor imperiali responsabili cu sarea. Prezența comerțului cu sare este bine atestată și în impresionanta vamă din zona Munților Meseș, pentru care există date că avea rol de a controla un intens comerț spre nord, comerț ce tranzita o serie de localități sătmărene. O expozi\ie despre comer\ul cu sare de-a lungul a 4.000 de ani s-a deschis recent la parterul Muzeului Jude\ean Satu Mare. Exponatele provin din colecțiile a șase muzee< Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Muzeul Municipal Dej. Termenul salinae are două accepțiuni în lumea romană< locul propriu-zis de exploatare a sării, dar și spațiul în care aceasta este depozitată înaintea vânzării. Trebuie subliniat faptul că statul roman arenda atât locurile de exploatare a sării, cât și aceste depozite, și beneficia de o taxă de pe urma vânzărilor. Pe c]t de pitoresc pe at]t de pragmatic, baronul Miklos Wesselényi s-a remarcat ca un reformator de frunte `n prima jum[tate a secolului 19. Era un om cultivat. Avea vaste cuno;tin\e de istorie, filozofie, vorbea c]teva limbi, latin[, rom]n[, german[, ;i evident maghiar[. Era ;i un priceput om de afaceri. Pe domeniile sale, la Jibou, apoi la Hodod, cre;tea cai pentru export, dar producea ;i p[l[rii ;i haine \esute cu fir de aur ;i argint. Manufacturile lui de la Jibou produceau peste o ton[ de m[tase pe an. Introduce pe domeniile lui tehnologii noi, precum batoza, plugul reversibil, cu trupi\[ de fier, tras de cai nu de bivoli sau de vaci, cresc]nd astfel productivitatea muncii. Baronul Wesselényi s-a remarcat ;i ca politician cu o viziune modern[. Astfel `ntr-o carte din 1843 el preveste;te unirea tuturor rom]nilor `ntr-o singur[ \ar[. Continuare pagina 3 Cunoscutul artist fotograf or[dean Ovi D. Pop va deschide `n 5 noiembrie un nou curs autorizat de tehnic[ ;i art[ fotografic[ la Satu Mare, dup[ ce precedentul, g[zduit la Carei ;i `n `mprejurimi, s-a bucurat de mare succes, talentul discipolilor fiind apreciat inclusiv de maestru la superlativ. Cursul va avea dou[ categorii< un curs de tehnic[ fotografic[ pentru `ncep[tori ;i pasiona\i, pun]nd bazele meseriei, cu tarif de 590 de lei (redus la 450 pentru elevi, studen\i ;i pensionari), respectiv un curs acreditat de fotografie artistic[, adresat avansa\ilor ;i celor care doresc s[-;i transforme pasiunea `ntr-o carier[. La acesta din urm[ tariful este de 1.000 de lei, pre\ul redus este de 800 de lei, iar taxa pentru examenul final 100 de lei. Ovi D. Pop, artist EFIAP, poate fi contactat pentru `nscrieri ;i alte in- forma\ii la numerele de telefon 0742.162.843 sau 0770.113.416. Ovi D. Pop deschide la Satu Mare un nou curs de art[ fotografic[ A fost descoperit misterul statuilor din Insula Pa;telui În tragicomedia „Fl[c[ri”, Dariu Pop evoc[ evenimente din r[zboiul Marii Uniri La 1843 Baronul Miklós Wesselényi prevestea unirea tuturor rom]nilor PAGINA 4 PAGINA 10 PAGINA 9 Exploatarea s[rii în Dacia Roman[, moneda de schimb cu lumea barbar[

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ... · 2 Informa ia de Duminic / 21...

S`n`tate Crema de g[lbenele, un adev[rat miracolal naturii

PAGINA 5

Desert gustos ;i s[rac `n caloriipentru diet[

PAGINA 8

10 stiluri de a purta carourile ̀ n aceast[ toamn[

PAGINA 7Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 804 Duminic[ 21 octombrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Istoricii încearcă de o lungăperioadă de timp să afle motivulamplasării faimoaselor statui de peInsula Paştelui pe ţărm. Însă cercetătoridin cadrul universităţilor Binghamtonşi din New York susţin că au descoperitmotivul pentru care cele 900 de statuisunt amplasate de-a lungul coastei.Conform FoxNews, se pare că dincauza cantităţii reduse de apă potabilăde pe insulă, locuitorii se bazau în mareparte pe sursa de apă din subteran. Insula Paştelui are 6.000 delocuitori şi peste 100.000 de vizitatorianual ce duc economia la un cumul de70 de milioane de dolari anual. Cele887 de statui au înălţimea medie deaproximativ patru metri ;i c]nt[resc`ntre 4 ;i 14 tone. Denumirea de Insula Paşteluiprovine de la amiralul olandez JacobRoggeveen care a zărit-o în duminicade Paşte a anului 1722. Însă localniciiîi spuneau Rapa Nui – marea Rapa –în comparaţie cu insula Rapa, ce seîntindea pe o suprafaţă mai mică.

Piesa lui Dariu Pop își propune sănu lase indiferent spectatorul. Ea tre-zește sentimente, emoționează și aces-tea sunt semne de valoare artistică. Sepoate deduce și o lectură simbolică, pecare autorul o sugerează< după MareaUnire teritorială, promițătoare și rod-nică, se cuvenea și o unire umană, o

căsătorie între un ardelean și o tânărădin Vechiul Regat, la fel de promiță-toare și rodnică.

Dariu Pop a avut mai multe pro-iecte legate de consolidarea Unirii. Elmilita pentru rememorarea momente-lor care au stat la baza României Mari,pe care le-a cunoscut direct și care în-cepeau să fie uitate sau bagatelizate.

~n 1899 Penitenciarul Satu Mare avea 89 de\inu\i, dintre care 10 erau femei

PAGINA 2

Din vremea provinciei Dacia s-au păstrat puține descoperiri dinsaline referitoare la exploatări antice.Însă existența extracției și acomerțului de sare este pe deplindovedită în inscripții de piatrăridicate de comercianți pentru acâștiga bunăvoința funcționarilorimperiali responsabili cu sarea.Prezența comerțului cu sare este bineatestată și în impresionanta vamă dinzona Munților Meseș, pentru careexistă date că avea rol de a controlaun intens comerț spre nord, comerțce tranzita o serie de localitățisătmărene. O expozi\ie despre comer\ul cusare de-a lungul a 4.000 de ani s-adeschis recent la parterul MuzeuluiJude\ean Satu Mare. Exponateleprovin din colecțiile a șase muzee<Muzeul Județean Satu Mare, MuzeulJudețean de Istorie și Artă Zalău,Muzeul Național de Istorie aTransilvaniei, Complexul MuzealBistrița-Năsăud, Muzeul Național alCarpaților Răsăriteni și MuzeulMunicipal Dej. Termenul salinae are douăaccepțiuni în lumea romană< loculpropriu-zis de exploatare a sării, darși spațiul în care aceasta estedepozitată înaintea vânzării. Trebuiesubliniat faptul că statul romanarenda atât locurile de exploatare asării, cât și aceste depozite, șibeneficia de o taxă de pe urmavânzărilor.

Pe c]t de pitoresc pe at]t depragmatic, baronul MiklosWesselényi s-a remarcat ca unreformator de frunte `n primajum[tate a secolului 19. Era unom cultivat. Avea vastecuno;tin\e de istorie, filozofie,vorbea c]teva limbi, latin[,rom]n[, german[, ;i evidentmaghiar[. Era ;i un priceput om deafaceri. Pe domeniile sale, laJibou, apoi la Hodod, cre;tea caipentru export, dar producea ;ip[l[rii ;i haine \esute cu fir deaur ;i argint. Manufacturile luide la Jibou produceau peste oton[ de m[tase pe an. Introducepe domeniile lui tehnologii noi,precum batoza, plugul reversibil,cu trupi\[ de fier, tras de cai nude bivoli sau de vaci, cresc]ndastfel productivitatea muncii. Baronul Wesselényi s-aremarcat ;i ca politician cu oviziune modern[. Astfel `ntr-ocarte din 1843 el preveste;teunirea tuturor rom]nilor `ntr-osingur[ \ar[.

Continuare pagina 3

Cunoscutul artist fotografor[dean Ovi D. Pop va deschide ̀ n 5noiembrie un nou curs autorizat detehnic[ ;i art[ fotografic[ la SatuMare, dup[ ce precedentul, g[zduitla Carei ;i ̀ n ̀ mprejurimi, s-a bucuratde mare succes, talentul discipolilorfiind apreciat inclusiv de maestru lasuperlativ. Cursul va avea dou[ categorii< uncurs de tehnic[ fotografic[ pentru`ncep[tori ;i pasiona\i, pun]ndbazele meseriei, cu tarif de 590 de lei(redus la 450 pentru elevi, studen\i;i pensionari), respectiv un cursacreditat de fotografie artistic[,adresat avansa\ilor ;i celor caredoresc s[-;i transforme pasiunea`ntr-o carier[. La acesta din urm[tariful este de 1.000 de lei, pre\ulredus este de 800 de lei, iar taxapentru examenul final 100 de lei.

Ovi D. Pop, artist EFIAP, poate ficontactat pentru `nscrieri ;i alte in-forma\ii la numerele de telefon0742.162.843 sau 0770.113.416.

Ovi D. Pop deschide laSatu Mare un nou curs

de art[ fotografic[

A fost descoperit misterul statuilor din Insula Pa;telui

În tragicomedia„Fl[c[ri”, Dariu Pop

evoc[ evenimente dinr[zboiul Marii Uniri

La 1843 Baronul MiklósWesselényi prevestea

unirea tuturor rom]nilor

PAGINA 4

PAGINA 10

PAGINA 9

Exploatarea s[rii în Dacia Roman[,

moneda de schimb cu lumea barbar[

2 Informa\ia de Duminic[/21 octombrie 2018

Cursuri agricole de iarn[

Anul trecut s-au \inut în total 56 decursuri agricole de iarnă, în 20 de loca-lită\i. Pentru această iarnă sunt prevăzutecca. 25 de cursuri în Satu Mare, 10-12 laCarei, 6 la Medie;ul Aurit, ;i 6 la ViileSatu Mare. Cursurile vor fi demarate îndecembrie ;i vor \ine cont de solicitărilelocale, atât în privin\a tematicii, cât ;iprivind persoanele care le \in. La SatuMare sunt preconizate 4 cursuri cu te-matica cre;terii plantelor, 6 cu tema vi-ticulturii, 4 cu cre;terea animalelor, 6 cuasocia\iile de produc\ie, iar 5 conforminteresului local.

Textul cu rezumatul acestor cursuriva sta la dispozi\ia participan\ilor pânăla 15 noiembrie, ;i va fi distribuit întreparticipan\i în formă tipărită. Cei care\in aceste cursuri, vor fi retribui\i cu câte5 forin\i după fiecare curs \inut.

Na\ionalizarea drumurilor

Consilierul Petracsek Ferenc a fostdelegat în ora;ul nostru din partea mi-nisterului comer\ului pentru inspectareadrumurilor aflate în administrarea au-torită\ilor locale. El a petrecut 5 zile lanoi, scopul vizitei fiind, a;a cum am aflat,na\ionalizarea drumului Satu Mare-Ca-rei, ;i al celui care leagă ora;ul Satu Marede Botiz.(Szamos, 2 noiembrie 1899)

Instruirea ucenicilorÎn timp ce mare parte a meseria;ilor

nu face altceva decât lucrează în meserialui, trebuie să existe ;i unii, care sunt ca-pabili de inova\ii. Acesta este cel mai im-portant motiv pentru care calea perfec\io-nării trebuie să fie deschisă ;i pentru miciimeseria;i. :i ca în orice chestiune de cul-tură, ;i aici trebuie să ne concentrămaten\ia în primul rând asupra tinerei ge-nera\ii< ucenicii trebuie să aibă parte deo instruire teoretică care corespunde pro-vocărilor epocii noastre. Ministrul edu-ca\iei publice a revenit recent asupra aces-tei chestiuni, fiind indignat de faptul căucenicii participă la instruire organizatădoar o zi pe săptămână.

Me;terii sus\in că dacă ucenicii um-blă la ;coală mai multe zile, nu rămânetimp destul pentru învă\area temeinicăa meseriei. În realitate este vorba aici denostalgiile în legătură cu vechiul sistemal breslelor, care sus\inea ca „pantofarulsă rămână cu calapodul în mână”.

Ignorând ni;te considerente mai în-alte, poate vom avea ni;te meseria;i detreabă, însă industria noastră va evoluamai încet. Din această cauză fiecareme;ter face un gest patriotic dacă î;i tri-mite ucenicii la instruirea teoretică ;i cul-turală ;i nu a;teaptă să fie constrâns laasta de către autorită\i.

Inspec\ie la penitenciar

Primarul Hérmán Mihály, acompa-niat de secretarul general Papp Géza, demembrii de comisie specială Korányi J.;i de dr. Tanody M., precum ;i de medi-cul ;ef Jéger Kálmán, de procurorul regalDénes Lajos ;i de notarul consiliului Tan-

kóczi Gyula, a inspectat vineri peniten-ciarul. Comisia astfel formată a inspectatnoua clădire a penitenciarului (cea careexistă ;i azi – n. tr.), mobilerul ;i mân-carea servită de\inu\ilor, exprimându-;isatisfac\ia în privin\a ordinii ;i cură\eniei,precum ;i în legătură cu mâncarea ser-vită, întocmind un raport în acest senspentru comisia de administra\ie publică.În prezent sunt încarcerate aici 89 de per-soane, dintre care 10 femei, 13 bărba\i ;i3 femei fiind în arest preventiv.

Pesta porcin[

La Ardud a apărut pesta porcină ;i afost instituită carantina. În schimb, laMicula ;i Nagyszőllős ( azi în Ucraina),epidemia s-a terminat ;i a fost permistraficul porcinelor.

Licita\ie pentru livr[ri de carne

Comisia de alimenta\ie a Regimen-tului Maghiar Regal nr. 12, organizeazăîn 25 noiembrie, ora 2 după amiază încazarma Arhiducele Iosif (cazarma ac-tuală de lângă dig – n. tr.) licita\ie pentrulivrare de carne de bovine în perioada 1ianuarie-31 decembrie 1900. Condi\iilede participare se pot studia zilnic în bi-roul ofi\erului responsabil cu alimenta\ia.(Szamos, 5 noiembrie 1899)

TeatruSâmbătă a fost prezentată opereta

„Liliacul” de Strauss cu muzica ei plăcută,în prezen\a unui public destul de nume-ros. Spectacolul a fost unul dintre celemai bune, armonia jocului este de lăudat.Feledi, în rolul Adelei, ;i-a creat rolul ;iacum cu amabilitatea ei cunoscută, ;i acucerit publicul cu vocea ei atrăgătoare.În actul II., so\ia lui Latabár ;i Tóth Ma-riska au dinamizat spectacolul cu un danspe care au fost nevoite să-l repete la in-sisten\a publicului.

Duminică după masa s-a jucat „Con-tele Szapáry Péter” la jumătate de pre\ labilete, în fa\a unui public redus. Noi re-comandăm directorului multă precau\ie,pentru că spectacolele de după masă suntori pentru poporul de rând, ori pentru

tineret, însă în niciun caz pentru ambelecategorii. Noi am sus\inut întotdeaunarolul pedagogic ;i cultural al pieselor bu-ne pentru tineretul studios, ;i salutămorice ini\iativă în acest sens. Însă nu a;a,cum a fost acest spectacol. Spectacolelede duminică după masă ar trebui să fierezervate publicului de rând, iar pentrutineretul studios ar trebui prezentate pie-se care sunt adecvate studiilor lor. În rest,spectacolul respectiv a fost a;a cum l-amapreciat< plictiseală, necunoa;terea tex-tului, lipsă de orientare, acestea au fostcele mai importante caracteristici ale lui,;i astfel nu avem niciun motiv să regre-tăm că tineretul a fost prezent într-unnumăr redus de tot.

La o nunt[ o fat[ a ars de vie

La nunta lui Izsák Mari, fata măce-larului din localitate ;i a tâmplarului săt-mărean Grünfeld Samu, \inută la Doba,o fată de 18 ani din Carei a ars de vie.Nunta;ii, ajungând la o euforie maximăîn timpul dansului, au doborât lămpa;ulcu petrol, incendiind totul în jur. Focula cuprins îmbrăcămintea multora, inclu-siv cea a miresei, însă cea mai afectată afost o fată, care a murit arsă de vie, cu-prinsă de ni;te chinuri uluitoare.(Szamos, 9 noiembrie 1899)

Ordinea de zi a ;edin\ei

consiliului localOrdinea de zi a ;edinței de luni a con-

siliului local< desemnarea unei comisiide apostilare ;i stabilirea locului ;i dateiapostilării> raportul lunar al primaruluidespre măsurile luate de el ;i despre si-tuația administrației publice locale> in-terpelarea membrului Mátray Lajos închestiunea grădiniței ora;ului> ocupareaunui post de cenzor fiscal> ocuparea pos-tului de director-inginer la iluminatulelectric> raportul comisiei speciale desprepreluarea pădurilor din munții Oa;ului>răspuns la solicitarea profesorilor de lagimnaziul reformat privind unele impo-zite suplimentare> înlocuirea lui WallonEde în comisia de control a vinurilor,care a demisionat> alocarea de 78 de fo-

rinți pentru achiziționarea manualelorpentru ;colile de ucenici> dezbaterea so-licitării Asociației pe acțiuni de FerestrăuNeuschloss pentru amânarea achităriicontravalorii materialului lemnos achi-ziționat din pădurile ora;ului> dezbatereasolicitării directorului de teatru SzalkaiLajos în vederea închirierii clădirii tea-trului pe stagiunea 1900-1901> raportulprimarului în urma inspecției inopinatela Casa publică pentru orfani, efectuateîn data de 28 septembrie> aprobarea alo-cării unei noi sume de 10 mii de forințicontribuție la construirea căii ferate SatuMare Bicsad> solicitarea reducerii chirieicârciumii din Viile Satu Mare, solicitatăde cârciumarul Czeigler Mór> reglemen-tarea beneficiilor în natură pentru pă-durari> validarea a trei noi membri în lo-cul lui Jandrasics András, Tabajdy Lajos;i Fésős András care au decedat.

Pedeaps[ pentrujignirea pompierilor

La o ;edință recentă a tribunaluluiregal din localitate, cetățenii SchönfeldMayer ;i Kolb Vilmos au fost condamnațila 30, respectiv 20 de forinți amendă pen-tru că au jignit pompierii cu ocazia uneiintervenții la un incendiu. Amenzile sepot converti ;i în detenție. Procurorul aanunțat recurs atât din cauza cuantumu-lui pedepsei, cât ;i din cauza încadrăriijuridice a faptei.

Alegere de directorla iluminatul

electricÎn urma anunțării repetate a concur-

sului pentru ocuparea postului de direc-tor al iluminatului electric, s-au prezentatinginerii Fröhlich Róbert ;i ReisingerAurél. Comisia specială a cules informațiiprivind specializarea ;i cuno;tințele celordoi la firmele la care ace;tia au activat, ;iastfel comisia va propune consiliului să-l desemneze pe Fröhlich Róbert ca di-rector al ilumitatului public pe o perioadăde probă de un an.(Szamos, 12 noiembrie 1899)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Deschiderea g[rii feroviare

După ce în datele de 8 ;i 9 ale luniicurente a avut loc verificarea ;i recepțiailuminatului electric realizat de munici-palitate în noua clădire a gării feroviarede către direcția MÁV ;i a conduceriiregionalei Debrecen prin delegații pre-zenți ale acestora, ;i după ce toate insta-lațiile au fost găsite corespunzătoare dinpunct de vedere tehnic ;i calitativ, s-aprocedat imediat la recepția noilor în-căperi ;i mutarea mobilei din vechea clă-dire, lucru care a durat doar o singurănoapte, a;a că sâmbăt[, în data de 11 no-iembrie, primul tren a pornit la ora 4 di-mineața din fața noii clădiri. Primul bileta fost cumpărat la casa de bilete din clă-direa nouă de către Gottfried Jakab, str.Bercsényi (azi Co;buc) nr. 29.

Calea ferat[ c[tre Bicsad

Am mai vorbit despre faptul că con-struirea căii ferate către Bicsad este im-piedicată de faptul că încă nu a fost subs-cris 30% din capitalul investiției, a;a cumcere legea. Ministrul comerțului a pro-mis alocarea de 90 mii de forinți în cazuldacă cei interesați vor subscrie cele 30%.Comitetul executiv al căii ferate s-a adre-sat conducerii comitatului cu solicitareaca comitatul să aloce 10 mii de forințidin 30, lucru ce a fost votat în principiude comitat. O solicitare asemănătoare afost discutată ;i de către comisia noastrăde cale ferată, mai ales datorită faptuluică ora;ul a devenit proprietarul unor pă-duri din Oa;, ;i astfel, înființarea căii fe-rate a devenit oportună atât din punctde vedere al exploatării, cât ;i pentru căastfel va cre;te valoarea pădurilor achi-ziționate. Comisia solicită ca cei 10 miide forinți să fie votați la ;edința de mâi-ne.

Mersul trenurilorValabil de la

1 octombrie 1899Plecări din Satu Mare<la Debrecen< 6.59 (accelerat), 2.47, 7.09,4.00, 9.18 (personale) la Királyháza (azi Koroleve, Ucraina,prin Halmeu)< 8.52 (accelerat), 7.18, 6.23,11.49 (personale)la Baia Mare< 7.02, 7.30 (personale)la Fehérgyarmat (azi în Ungaria)< 9.55,7.23 (personale)Sosiri la Satu Maredin Debrecen< 8.59 (accelerat), 7.08,12.46, 6.44, 9.50 (personale)din Királyháza< 6.58 (accelerat), 2.42,6.57, 9.10din Baia Mare< 6.38, 9.00 (personale)din Fehérgyarmat< 7.50, 6.14.(Szamos, 12 noiembrie 1899)

ISTORIEUnificarea calendarului. Inițiativa episcopului greco-catolic Fircsak Gyula din Munkács (azi Mukacevo,

Ucraina) are din ce în ce mai mulți adepți printre enoria;ii eparhiei. Astfel, preoții din Ungvár (Ujgorod) şidin protopopia Maramure;ului au anunțat deja acordul lor la unificarea calendarului. Această inițiativă areo mare importanță ;i din punct de vedere al economiei naționale. Mai ales în ținutul nostru, muncitoriiagricoli sunt în mare parte ruteni, iar ținerea sărbătorilor religioase la diferite date are efecte păguboase atâtpentru cei care îi angajează pe ace;ti muncitori, cât ;i pentru ei în;i;i. Sperăm că ;i protopotiatul greco-catolicde Sătmar va adera în curând la această mi;care.

Cl[direa tribunalului ;i a penitenciarului este aceea;i ;i `n zilele noastre

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

~n noiembrie 1899, la PenitenciarulSatu Mare erau `nchi;i 89 de\inu\i

Dintre cei condamna\i 10 erau femei, 13 bărba\i ;i 3 femei fiind în arest preventiv

21 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIE În actuala epocă a naționalităților evoluate ;i pe cale de evoluare, spiritul înalt al sentimentuluinațional a inspirat ;i neamurile ;i națiunile de origine ;i limbă valahă. Aceste neamuri, care î;i tragoriginea ;i limba, în mare parte, de la marea gintă a Romei, oricât de dejosite ;i umilite prin apăsare;i stârcire de-a lungul veacurilor, nu ;i-au uitat niciodată cu totul strălucita lor origine.

Continuăm în acest număr cupledoaria av. dr. Iuliu Coroianu, ţin-ută în faţa Tribunalului Regal Un-guresc din Satu Mare, în 8 iulie1889, la procesul penal intentat deautorit[\ile ungure;ti p[rintelui dr.Vasile Lucaciu.

Onorat Tribunal Regal! Doresc să redau cuvintele lui Deak

Ferencz, rostite din adâncă convingere<(…) … "chestiunea pentru care am luptatîmpreună, este o problemă sfântă. Eapoate fi comentată sau răstălmăcită. For-mele de guvernare în baza Constituţiei,ideile dominante ale justiţiei se potschimba de la o naţiune la alta. Dar, existăun principiu, veşnic şi care nu se schimbă,el trebuie să se menţină peste tot undedomneşte legea şi anume< respectarea custricteţe a legilor. Puterea legilor o poateschimba doar corpul legiuitor şi nu ori-cine şi când îi convine. Fără acest prin-cipiu, nu pot exista relaţii morale care săsusţină statul. Aceasta este baza sigură adrepturilor popoarelor şi a puterii domi-nante. Istoria demonstrează că în aceleţări şi imperii unde s-au semnalat deselupte interne, s-au destrămat pentru cănu s-au respectat propriile lor legi".

Am dat acest citat pentru că sunt con-vins că în faţa acestor adevăruri şi Gu-vernul şi Organele Judecătoreşti, trebuiesă respecte legile în folosul Patriei. Altfel,se periclitează viitorul Ţării. Dacă Jude-cătoria va fi supusă puterii politice, atuncicetăţenii îşi vor da seama că ne îndreptămspre o dictatură sigură.

Cred că am răspuns corect domnuluiAcuzator Public, care a numit "FAVOA-RE" acea dispoziţie a Onoratului Tribunalregal, prin care clientul meu şi martoriiapărării au putut vorbi în Limba Română.Eu nu consider aceasta o "FAVOARE",sau o "BUNĂVOINŢĂ" ci o obligaţieConstituţională care trebuie îndeplinită.

Nu recunosc însă că inculpatul, pă-rintele dr. Vasile Lucaciu, ar avea senti-mente de ură faţă de unguri, aşa cum aspus domnul Acuzator Public. Clientulmeu nu a făcut altceva decât să-şi exercitedrepturile sale legale.

Este un fenomen regretabil faptul căpresa ungurească, pot afirma - DIN REAVOINŢĂ - a dat şi dă informaţii eronateşi mincinoase despre părintele dr. VasileLucaciu. Prin aceasta s-a manipulat nunumai opinia publică, dar şi puterea ju-decătorească. Pot spune că această starede fapt a influenţat direct desfăşurareaprezentului proces. Părintele dr. VasileLucaciu este numit "TRĂDĂTOR", "IN-STIGATOR", "CRIMINAL","AŢÂŢĂTOR DE FOCURI".

Nu este de mirare că domnul Acu-zator Public merge pe căi greşite, cu astfelde acuzaţii, el doreşte cu orice preţ că-ldeclare vinovat pe părintele dr. VasileLucaciu, aşa cum cere cu insistenţă presaungurească. Este regretabil că domnulAcuzator Public se orientează după zvo-nuri şi informaţii neadevărate în loc cael să-şi formuleze un punct de vederepropriu, bazându-se pe fapte reale.

Nu ştiu cărui fapt se datorează aceagreşeală prin care domnul Acuzator Pu-blic susţine că părintele dr. Vasile Lucaciu

ar dori "MARTIRIUL" ca să obţină maimulţi bani pentru cărţile de rugăciunetrimise din Franţa şi din România. Eumă mir cum nu este nominalizată şi Ru-sia. Spun acest lucru pentru că în presaungurească se mai susţine şi faptul căpărintele dr. Vasile Lucaciu ar fi şi spionrusesc. Este oare adevărat? Oare unde aînvăţat părintele dr. Vasile Lucaciu, laMoscova sau la Roma? Nu este el oaregreco-catolic?

Eu aşa ştiu Onorat Tribunal Regal căpărintele dr. Vasile Lucaciu nu face co-merţ cu cărţi de rugăciuni, ci din contră,el este Redactor Principal la "REVISTACATOLICĂ" care este considerată o re-vistă literară foarte apreciată. Dacă a vân-dut, sau vinde cărţi din România, saudin Franţa, eu nu am cunoştinţă despreaceastă situaţie, doar părintele dr. VasileLucaciu poate da relaţii.

Acum am să trec la critica afirmaţieidomnului Acuzator Public, prin caresusţine că părintele dr. Vasile Lucaciu,în cuvântul său la Adunarea Electoralăde la Tăuţii de Sus ar fi atacat vehementhegemonia ungurească şi integritatea te-ritorială a Ungariei. Onoratul AcuzatorPublic ar trebui să observe că e mai uşorsă afişezi ceva fals decât să dovedeşti ade-vărul. Domnia sa se va convinge că nuare dreptate, lipsindu-i date certe. Deci,nu poate dovedi această acuzaţie gravă. Este ceva în cuvântarea părintele dr. Va-sile Lucaciu care ar viza hegemonia un-gurească sau integritatea teritorială a Sta-tului Ungar? Nu văd nimic şi nici dom-nul Acuzator Public nu a amintit nimicconcret despre această acuzare.

Există însă o problemă importantăcare se leagă de afirmaţiile domnuluiAcuzator Public. Aceasta ar fi neîncre-derea Naţiunii Ungare în Naţiunea Ro-mână. Această neîncredere duce laapariţia unui perete sau a unui zid des-părţitor între armonia celor douănaţiuni.

Lupta Naţiunii Ungare împotriva ce-lorlalte naţiuni neungureşti, se aseamănăcu lupta lui HERCULE cu ANTEU. Dinlegenda lui Hercule trag următoareleconcluzii valabile şi pentru Naţiunea Un-gară şi pentru Naţiunea Română. În pri-mul rând, respectarea cu stricteţe a le-galităţii care trebuie să constituie bazaînţelegerii dintre unguri şi români. În aldoilea rând, românii să-şi revendicedrepturile cu fiecare ocazie şi în oriceloc deoarece această bază legală ar asi-gura aspiraţiile lor naţionale. În al treilearând ungurii împreună cu neungurii, cuforţe unite ar putea realiza multe lucruribune.

Naţiunea Ungară şi Naţiunea Româ-nă sunt independente în estul Europei.În trecut şi-au dat sângele şi viaţa pentruapărarea Patriei, iar viitorul cere şi maimulte sacrificii.

Cred că prin discutarea problemelorexpuse mai sus, am reuşit să prezint Ono-ratului Tribunal Regal din Satu Mare,probe suficiente care să-l convingă cătoată procedura juridică de astăzi nu estealtceva decât "O CURSĂ DE ȘOARECI"împotriva părintele dr. Vasile Lucaciu,în persoana căruia politica Statului Un-gar doreşte să facă un nou sacrificiu dinpartea Naţiunii Române.

Iată de ce Onoratul Tribunal Regaldin Satu Mare trebuie să fie convins căactivitatea părintelui dr. Vasile Lucaciunu a depăşit limitele legale. În acelaşitimp, vreau să subliniez că întreaga pro-cedură judiciară de astăzi nu este altcevadecât urmarea unei erori, a unui pasgreşit al Justiţiei.

Am reflectat foarte mult asupra în-vinuirilor aduse de domnul AcuzatorPublic şi constat cu regret că nu acordăpărintelui dr. Vasile Lucaciu nici o cir-cumstanţă atenuantă. Dar, trebuie să ac-centuez că în acest caz, este vorba de cin-stea şi onoarea părintelui dr. Vasile Lu-caciu, bazate pe patriotismul şi libertateapersonală a unui cetăţean împotriva că-ruia s-au adus acuzaţii nedrepte.

Iată de ce, în numele Legii şi al drep-tăţii, cer Onoratului Tribunal Regal dinSatu Mare achitarea părintelui dr. VasileLucaciu".

*** În ziua de 8 iulie 1889 s-a pronunţat

sentinţa în procesul intentat de autori-tăţile ungureşti părintelui dr. Vasile Lu-caciu, din care citez< (…) "Depoziţia mar-torilor invocaţi pentru dovedirea faptuluiîn cauză, au fost contrabalansate prindepoziţia martorilor numiţi. Depoziţiilemartorilor acuzării şi procesul verbal nr.156, întocmit la Conferinţa Electoralăde la Tăuţii de Sus, nu pot servi ca bazăpentru condamnarea acuzatului. Dinaceste motive, Tribunalul Regal din SatuMare îl declară nevinovat şi îl achită pepărintele dr. Vasile Lucaciu".

Prof. Dr. Ioan Corneanuşi ing. Mircea Pîrlea

Urmare din pagina 1

De;i este unul dintre cei caresus\in c[ cet[\enia maghiar[trebuie legat[ de obliga\ia de acunoa;te limba maghiar[, ajungela concluzia c[ tratamentuldiscriminatoriu aplicat rom]nilorva avea efecte inverse. ~n opinia luirom]nii din Transilvania tind spreunirea cu rom]nii din \[rilerom]ne ;i p]n[ la urm[ vor reu;is[ realizeze acest lucru. :i `n via\a privat[ a fost un“reformator”. A avut o via\[sentimental[ tumultoas[, cu zecide amante, baronese ;i buc[t[rese,de toate na\ionalit[\ile, not]ndu-;i numele ;i performan\ele sexualeale fiec[reia `ntr-un carne\el. Aavut opt copii nelegitimi, urma;iiacestora reg[sindu-se desigur `njurul fostelor sale castele ;ipropriet[\i de la Jibou ;i Hodod.

„Cu privire la valahii no;tri,interesul comun religios al lor ;isolidaritatea dintre ei constituie centrulde întâlnire care une;te ;i sentimentullor național. Această unire o fac ;i maistrânsă suferințele lor comune ;i soartalor comună de oprimați. Nu vreau să rup vălul ;i a;a fluturatde suspinul a sute de mii care acoperă,ascunzând de ochii celor din afarapatriei, starea de decădere a acesteicategorii de oameni din Transilvania,

apăsarea ei cu sarcini ce îi depă;escputerile, trecând dincolo de oricedreptate, ;i soarta ei nesigură care atârnăde bunul plac. Cel puțin de n-ar trecemultă vreme până când fiii Transilvanieivor ro;i doar ca de o ru;ine a trecutuluipentru acele nedreptăți menținute ;iaplicate o vreme atât de îndelungată. Despre prezent atâta doar că

nemulțumirea, neîmpăcarea, acestsimțământ care se transformă aproapeîn revendicare, s-a ridicat la un gradînalt> că simțământul lor, dezvoltat deun destin asemănător, pe lângăata;amentul la propria religie, seconcentrează în sentimente naționale,mijlocind dezvoltarea ;i cre;tereaacestora. Acest fapt i-a făcut receptivi

la tot ce se întâmplă sau se poateîntâmpla în provinciile vecine locuitede valahi. Atâtea motive au lucrat ;i atâtea s-au săvâr;it pentru ca populația noastrăvalahă să se înstrăineze ;i să se ținădeparte de noi. În schimb nu s-a făcutnimic pentru a o maghiariza> nicipentru a o atrage spre noi ;i a odetermina să se alăture intereselornoastre politice. Mai ales prin ;coli populare ;i prineducație populară populația valahă arfi putut fi ;i ar fi trebuit maghiarizată.Autoritățile n-au făcut nimic ;i chiarparticular s-a făcut atât de puțin pentruaceastă cauză, încât, ca o picătură într-un ocean, nici nu poate fi luat în seamă.Doar acum, în ultima vreme, guberniula provocat autoritățile transilvane săpromoveze educația poporului ;i s-oextindă cu deosebire la valahi, anumeîn interesul limbii noastre. Dee Cerulca această măsură foarte înțeleaptă ;icu adevărat părintească a guberniuluisă fie îmbrăți;ată de toate autoritățile,ca ;i de particulari cu tot zelul, ;i câtmai activ> ceea ce – durere – până acumnu s-a prea văzut. În schimb, episcopul unit Ioan Bob,abia de câțiva ani răposat, a întemeiatfundații ce se ridică până la un milionde florini, destinate unor instituții deeducație ;i învățământ într-un spiritcurat valah, în care se înlătură ;i seexclude cu totul limba maghiară. Cât prive;te regimentele grănicere;tivalahe din Transilvania ;i, după câte;tiu, din patria maghiară, în toate ;coliles-a introdus limba germană. Dacă acest

lucru se făcea pentru limba maghiară ;idacă aceia care acum cunosc în marelimba germană ar ;ti ungure;te, cât demare ar fi apropierea de naționalitateanoastră! Dar a;a, valahii aceia nu sefăcură germani ;i nici că se vor facevreodată, iar spiritul în care au fosteducați au avut ca urmare că la ura pecare o nutreau ca valahi față de noi, s-aadăugat ;i ura nemților împotrivamaghiarilor. În actuala epocă a naționalitățilorevoluate ;i pe cale de evoluare, spiritulînalt al sentimentului național a inspirat;i neamurile ;i națiunile de origine ;ilimbă valahă. Aceste neamuri, care î;itrag originea ;i limba, în mare parte, dela marea gintă a Romei, oricât dedejosite ;i umilite prin apăsare ;i stârcirede-a lungul veacurilor, nu ;i-au uitatniciodată cu totul strălucita lor origine.Iar acum simt cu ardoare că un neamde aproape 7 milioane*, care î;i are oorigine a sa, o limbă a sa, ba chiaracelea;i datini ;i fel de a fi, ;i carelocuie;te o porțiune de pământ aEuropei, ce-i drept politice;te împărțităîn mai multe părți, dar geografice;teunitară, mare ca întindere ;i înzestratăde natură cu cele mai mari bogății, poateavea viitor ;i se vede a fi chemat laexistență națională ..."__________________

*) În Valahia sunt aproximativ2.000.000, în Moldova 1.200.000, ÎnBasarabia 1.000.000, în Bucovina500.000, în Transilvania 1.010.080, iarîn Ungaria 1.085.000 de valahi. În total6.795.000 de suflete.

Castelul Wesselenyi din Hodod

Baronul Wesselényi prevestea unirea rom]nilor dinTransilvania cu cei din |[rile Rom]ne `nc[ din 1843

Teza este sus\inut[ `n lucrarea sa „Apel la chestiunea naționalității maghiară ;i slavă”

Pledoaria av. dr. Iuliu Coroianu la procesul intentat lui Vasile Lucaciu (III)

4 Informa\ia de Duminic[/21 octombrie 2018

LITERATUR~

Dariu Pop s-a născut în Mă-gura Ilvei la 16 aprilie 1887 și adecedat la Cluj în 20 martie 1965.Rămâne orfan la o vârstă fragedăde ambii părinți. Își începe stu-diile la gimnaziul din Năsăud, un-de e coleg cu Liviu Rebreanu, apoiurmează liceul și Preparandia laorfelinatele din Debrețin și Lo-șonț, orașe din vechiul ImperiuAustro-Ungar. După ce își ia di-ploma de învățător și de organist,profesează în mai multe școli dinArdeal, apropiindu-se de frunta-șii români care pregăteau Unireadin 1918< dr. Vasile Lucaciu, Va-sile Goldiș, Gheorghe Pop de Bă-sești etc.

Scrie articole virulente în apărarealimbii române de efectele Legii Appo-nyi, după care suferă o condamnare latemniță și trece Carpații în 1914. În1916, intră în armata română și luptăca vânător de munte pe front, la Mă-rășești mai întâi, apoi participă la Cam-pania de eliberare a Ardealului. Din1919 până în 1940, ca revizor școlar șica director, răspunde de destinele în-vățământului din Nord-Vest. Aici punebazele unui învățământ modern, con-duce primele gazete locale (Satu Mareși Granița) și revistele< Țara de Sus,Țara Oașului, Viața școlară, Școala săt-măreană, fiind în ținuturile nord-ves-tice un deschizător de drumuri în acestdomeniu.

Contribuie la dezvoltarea artei co-rale în mai multe localități sătmăreneși maramureșene, ca dirijor, culegătorde folclor muzical și compozitor. Scriepiese de teatru pentru elevi și pentruformațiile de teatru locale.

Preocupat de istoria Sătmarului șiMaramureșului, publică Mărturii stră-moșești (1938), apoi volumul de ver-suri Crizanteme târzii (1939). A fostpasionat și de pictură, bucurându-sede prietenia celebrului pictor AurelPopp. În 30 august 1940, se refugiazăpeste granița impusă prin Diktat, laTurda. Din 1945, până în anul morții,își desăvârșește opera de compozitor.

Lucrarea muzicală Cantata Elibe-rării a rămas în manuscris, dorința tes-tamentară a sa fiind de a fi interpretatăla Satu Mare. A lăsat în manuscris douăpiese de teatru, mai multe studii isto-rice, didactice și scrieri despre artă.Dariu Pop se înscrie în rândul marilorpersonalități interbelice din Nord-Ves-tul țării, Petre Bran, dr. Vasile Lucaciu,G. M. Zamfirescu, A. Davidescu, Eu-gen Seleș, Octavian Ruleanu, AurelPopp și alții.

O piesă de teatru cu substrat autobiografic

În anii pe care i-a petrecut la SatuMare, Dariu Pop și-a redactat pe uncaiet dictando, Notele autobiografice,recuperate fragmentar. Publicate în2015, acestea cuprind amintiri din aniicopilăriei și ai adolescenței. Este foarteposibil ca viața sa tumultuoasă, anii dedăscălie în mai multe școli din Ardeal,condamnarea la închisoare, refugiul înȚara liberă, anii petrecuți la Bucureștiîn apropierea lui Rebreanu, apoi aniide război când a participat pe front cuarma în mână, precum și alte amintiri

din perioada petrecută în Nord-Vest,să fi făcut obiectul unor consemnări.Dar acestea au rămas necunoscute.Tragicomedia Flăcări are însă un subs-trat autobiografic vizibil și în conse-cință poate fi considerată, într-un fel,„jurnalul de front” al sublocotenentuluiDariu Pop.

Nu avem date despre anul finaliză-rii piesei, dar pe foaia de titlu a ma-nuscrisului, păstrat la Arhivele Statului,Filiala Satu Mare (Toată gratitudineasemnatarului la adresa conduceriivechi și noi!), apare anul când a fostpusă în scenă. Mențiunea autografă îiaparține autorului< „Jucată în or[așul]Satu Mare de trupa Macedonschi,1935-IV-12”. Având în vedere succeselepe care le-a avut la Satu Mare cu Școalade menaj și În ultimul moment, se poa-te constata că era preocupat de statutulsău de autor dramatic.

Dariu Pop, erou al Unirii și personaj literar

Acțiunea la care participă eroulprincipal, Radu, coincide în mare partecu momentele importante petrecutede autor.

Pot fi identificate situații la care aparticipat direct< statutul de refugiat înCapitală, activitatea de la gazetele bu-cureștene, retragerea autorităților ro-mânești în Moldova după ocupareaBucureștilor, episodul Mărășești, undeautorul a participat ca sublocotenentcombatant, momentele de instalare aadministrației românești în Transilva-nia, primirea reprezentanților Antan-tei, preocuparea pentru trasarea „liniei

de demarcație” și pentru soarta ținu-turilor din vestul noii Românii, teritoriiocupate până în aprilie 1919, de trupede secui etc. De altfel, preambulul pie-sei conține o mărturie auctorială< „ Înziua de 15 August 1916 am fost la Bu-curești. (…) Am purtat pe umeri peLucaciu, pe Goga, pe Mândrescu și, numai știu ce am făcut eu în ziua aceea...Am auzit și am văzut vâltoarea de fapteși de vorbe din războiu. În lucrareaaceasta am proiectat, pe fondul roz aldragostei, silueta unui ardelean care s’aaruncat în vâltoarea anilor 1916 –1918.”

Conflictul dramatic și structura tragicomediei între-țin interesul spectatorului

Acțiunea tragicomediei se structu-rează în jurul mai multor conflicte, celmai puternic fiind cel între, pe de oparte, adepții intrării României în răz-boi alături de Antanta și, pe de alta,militanții care cereau fie neutralitatea,fie participarea armatei regale românealături de Puterile centrale.

La nivel de personaje, este vorbade conflictul dintre Panianopol, agentstrăin cu misiuni subversive în țară, șiRadu, refugiat ardelean, un patriotavântat, nerăbdător să lupte pe frontpentru Ardeal. Conflictul central al ac-țiunii este amplificat de conflicte se-cundare din „cvartetul erotic” Pania-nopol, Radu, Doamna Peleșanu și Al-ma. Mai pot fi amintite și disputeleamicale, reduse la ironii bazate pe niștenevinovate fonetisme, dintre regățeniși ardeleni, asigurându-se astfel aspec-

tele comice ale piesei.Tragicomedia are trei acte, acțiunea fi-ind plasată în trei orașe, București, Iașiși Cluj, pe fundalul celor trei ani cândRomânia a participat la război< 1916,1917 și 1918.

Acțiunea debutează într-un mo-ment crucial din istoria României,când se așteaptă decizia Consiliului deCoroană pentru intrarea României înrăzboi. Este un moment de amplefrământări, de patriotism emergent, deelan și predispoziție la sacrificiu, atâtdin partea ardelenilor cât și a celor dinVechiul Regat.

În același timp, viața își cere drep-turile. Intriga politică a piesei e ampli-ficată de un lanț al geloziei, Radu; Pa-nianopol, Dna Peleșanu, Alma. E o at-mosferă de război, sunt tensiuni, daroamenii continuă să existe, atmosferae respirabilă, exprimând vitalitateaunei națiuni animate de un ideal. Iu-birea își continuă misiunea de-a apăracursul vieții spre normalitate. Este sta-rea spirituală a unui popor încrezător,convins că în frunte are un conducătorvizionar, loial, Regele Ferdinand, ca-pabil să ia niște decizii politice corecte.Acesta, evocat indirect, corespundevoinței naționale de atunci< intrarea înrăzboi alături de cei care garantau eli-berarea Ardealului.

Actul II are loc la Iași. Tensiunile șiconflictele sunt legate de opțiunile Ro-mâniei, care pătimește din cauză că adeclarat război Austro-Ungariei. Ca-pitala a fost ocupată, iar autoritățile aufost nevoite să se refugieze la Iași. Pa-nianopol jubilează și își continuă ac-țiunile distructive.

Amenințările proliferate la Bucu-rești se intensifică. Intrigant loial mi-siunii de agent străin și răzbunător dingelozie, vrea cu orice preț demascarealui Radu ca spion venit din Ardeal șideconspirarea sentimentelor de dra-goste ale doamnei Peleșanu față de Ra-du.

Actul III se consumă în decembrie1918 în Clujul eliberat. Se reține cuprioritate atmosfera instituită în Ro-mânia unificată de noua administrație.Radu, aflat aici ca secretar al Prefectu-rii, impune în administrație un stil nou,democratic.

El susține evoluția spre normalitatea societății românești din noua con-strucție statală. Orientează relațiile cupublicul și cu etnicii maghiari spre nor-malitate. Deciziile sale dau semnalulcă Regatul României Mari înseamnălibertate pentru toți, că bate un aerproaspăt, european, și se face un pasdecis spre armonizarea atitudinilor in-terumane și spre respectul datorat ce-tățenilor.

Personaje memorabile, deși reduse numeric

Acțiunea piesei nu include un nu-măr mare de personaje, dar ele se de-tașează prin trăsături foarte puterni-ce.

Radu Prigoană este un alter ego alautorului. El reprezintă soarta ardelea-nului refugiat din Imperiu și este zu-grăvit din perspectiva unuia care a cu-noscut odiseea acestei opțiuni. Suportălipsurile, neîncrederea, intrigile țesuteîn jurul „imigranților”.

El se angajează în lupta pentru de-mascarea agenților infiltrați de Ungaria

în Regat. Rivalul lui Radu, Panianopol,este caracterizat chiar de autor< „un ge-nerator de ură, cățeluș și hienă”. Pa-nianopol este un Iago în vreme de răz-boi. El este sigur că uneltirile sale voravea succes, principiul său fiind< „Cinemai umblă azi după dovezi?”. Un per-sonaj complex este Doamna Peleșanu.Astenică, hipersensibilă, ea are o evo-luție sinuoasă.

E o soție credincioasă castității, darcade pradă unei pasiuni nestăvilite.Ezită între o virtute declarată și ava-lanșa sentimentelor greu de reprimatfață de tânărul Radu, protejatul și adu-latul său.

Chiar soțul o numește „femeie deo fire neobișnuită”, care se lasă răpităde nervi. Un personaj memorabil esteAlma, o adolescentă în evoluție, de lastarea de copilă inocentă la aceea detânără femeie îndrăgostită, capabilă săreziste țesăturilor de intrigi pe care via-ța i le va întinde. Zorovavel Peleșanu,directorul ziarului „Avântul”, este o fireoptimistă, un stâlp de normalitate însocietate și în familie, care vede dincolode ambițiile cotidiene, urmărind ar-monizarea contrariilor și împlinireaidealului național.

Câteva personaje secundare învio-rează atmosfera plină de confruntăriprintr-o notă de umor. Mai întâi, e vor-ba de Țâțâia, cu limbajul ei dialectal,oșenesc.

Un alt personaj este pensionarulPișta Baci, Ușierul Prefecturii, un pro-fesionist în munca lui, păstrat de nouaadministrație și apreciat pentru calită-țile sale. Ungurul Pișta este purtătorulunor atitudini firești și respectuoasefață de noua administrație.

Etnic maghiar cu o vorbire pestrițăplină de savoare, deloc denigratoare,Ușierul devine un personaj programa-tic, creat de autor pentru a stârni em-patia spectatorului față de minoritariiloiali statului român.

Tragicomedia „Flăcări” nu și-a pierdut valoarea artistică

Piesa lui Dariu Pop își propune sănu lase indiferent spectatorul. Ea tre-zește sentimente, emoționează și aces-tea sunt semne de valoare artistică. Sepoate deduce și o lectură simbolică, pecare autorul o sugerează< după MareaUnire teritorială, promițătoare și rod-nică, se cuvenea și o unire umană, ocăsătorie între un ardelean și o tânărădin Vechiul Regat, la fel de promiță-toare și rodnică.

Dariu Pop a avut mai multe pro-iecte legate de consolidarea Unirii. Elmilita pentru rememorarea momen-telor care au stat la baza RomânieiMari, pe care le-a cunoscut direct șicare începeau să fie uitate sau bagate-lizate. Unirea, bazată pe jertfe de sânge,trebuia apărată.

A scris tragicomedia Flăcări înacest sens, al aducerii-aminte. Mesajulera ferm legat de anii revizionismuluimaghiar extrem de agresiv în preajmaanului tragic 1940.

Jucată în fața sătmărenilor de trupaMacedonschi, piesa avea menirea de acontribui la revigorarea sentimentelorpatriotice.

„Flăcări” reprezintă un momentimportant pentru începuturile arteidramatice în Nord-Vestul României.

Ioan Nistor

Dariu Pop omagiat la Cluj

Piesa lui Dariu Pop îşi propune să nu lase indiferent spectatorul. Ea trezeştesentimente, emoționează şi acestea sunt semne de valoare artistică. Se poate de-duce şi o lectură simbolică, pe care autorul o sugerează< după Marea Unire teri-torială, promițătoare şi rodnică, se cuvenea şi o unire umană, o căsătorie întreun ardelean şi o tânără din Vechiul Regat, la fel de promițătoare şi rodnică.

În tragicomedia „Fl[c[ri”, Dariu Pop evoc[ evenimente din r[zboiul Marii Uniri

Volumul are un substrat autobiografic şi poate fi considerat, într-un fel, „jurnalul de front” al sublocotenentului Dariu Pop

21 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEIngredientele active extrase din florile de gălbenele care se regăsesc în crema de gălbene în

general nu au reacții adverse, dar pentru că fiecare om este unic, la începutul tratamentuluicrema de gălbenele trebuie testată. Evident tratamentul se opreşte dacă crema produce reacțiicutanate adverse.

Crema de gălbenele are o for-mulă holistică ce are la bază com-puși naturali activi, cu o bio-dis-ponibilitate foarte mare, ce acțio-nează sinergic completându-se șipotențându-se reciproc, rezulta-tul fiind o piele< hidratată, ener-gizată, detoxifiată și întinerită.

Săpunurile și anumite geluri deigienă intimă au în componența lorsubstanțe ce pot irita pielea din zoneleintime. Crema de gălbenele este o mi-nune a naturii, având proprietăți anti-inflamatoare și de calmare a mâncări-mii. Ca adjuvant în medicina clasică,crema de gălbenele ameliorează mico-zele și are rol antiseptic la nivel vagi-nal.

Practic ingredientele

active extrase din florile de gălbenelecare se regăsesc în crema de gălbeneleîn general nu au reacții adverse, darpentru că fiecare om este unic, la înce-putul tratamentului crema de gălbeneletrebuie testată. Evident tratamentul seoprește dacă crema produce reacții cu-tanate adverse.

Bună pentru tratarea coșurilor

Crema de gălbenele se poate folosipe pielea bebelușilor încă de la 1 an.

Crema de gălbenele este cel mai desfolosită pentru a grăbi vindecarea ră-nilor, a tăieturilor, arsurilor de gradulîntâi, zgârieturilor, dar șipentru tratarea ulcerelorvaricoase și a vânătăilor.

Există cercetări care demonstrează căutilizarea cremei de gălbenele grăbeșteprocesul de vindecare al diferitelor ti-puri de răni și că mecanismele de ac-țiune includ creșterea fluxului sangvinla locul plăgii, încurajarea sintezei decolagen și stimularea dezvoltării epi-dermului de neo-formație (a pielii noi),dar și a țesutului conjunctiv.

Crema de gălbenele este incredibilde bună pentru tratarea coșurilor, a ac-neei sau a altor probleme ale pielii.Aceasta are efect antibacterian, anti-septic și cicatrizant. Este, de asemenea,foarte utilă în cazul arsurilor provocateatât de razele puternice ale soarelui, câtși de cele provocate de foc.

Suplimentul natural ENZI-MAX este un produs atent formu-lat pentru a stimula și a îmbună-tăți digestia. Astfel, acest produsdeosebit a fost special conceputpentru a înlătura neplăcerile ma-jore aferente unui aport insufi-cient de enzime cum ar fi< hipe-raciditatea gastrică, digestia lentă,senzația de greutate în stomac,balonarea, oboseala sau starea deepuizare, pierderea apetitului.

Enzimele sunt cele mai importanteelemente active pe care organismuluman le folosește în vederea bunei des-fășurări a procesului de digestie și pen-tru menținerea sănătății întregului sis-tem digestiv. Acestea asigură echilibrulorganismului nostru și reprezintă o re-sursă valoroasă în menținerea uneistări de bine.

Acești bio-catalizatori de naturăproteică, enzimele, sunt indispensabilipentru desfășurarea corectă a digestieideoarece ei au un rol foarte importantîn transformarea alimentelor în sub-stanțe asimilabile (micro- și macro-nutrienți) necesare nutriției organis-mului precum< aminoacizii, vitaminelesau mineralele. Odată cu introducereatot mai multor alimente rafinate, ul-tra-procesate în dieta modernă, con-sumatorul și-a restrâns sursele de en-zime alimentare – ce sunt deosebit desensibile la tratarea termică – provo-când, astfel, un potențial deficit al aces-

tora în alimentația sa.Produsul ENZIMAX este special

conceput pentru a se adresa acesteiprobleme, el asigurând suplimentareaalimentației noastre cu un complex deenzime naturale care substituie defici-tul enzimatic pancreatic, gastro-intes-tinal și biliar ce pot apărea, astfel, lamulți dintre noi. Acest supliment ali-

mentar creează un pH optim pentrudigestie în cazul unei secreții insufi-ciente a stomacului, pancreasului și aintestinului gros.

De asemenea, datorită adaosuluiînsemnat de probiotice în complexulunic al acestui produs, ENZIMAX în-deplinește și funcția de reechilibrare aflorei intestinale, prevenind efecteleneplăcute ale balonării prin ușurareaeliminării gazelor din intestine. În plus,acest supliment natural stimulează mo-tilitatea intestinală și ajută la eliminareatoxinelor din organism.

Peste 60% din persoanele cu diabetdezvoltă neuropatie diabetică, iar circa7% ajung nu doar la picior diabetic, cila amputaţii ale membrelor inferioare,a declarat reprezentantul Casei Națio-nale de Asigurări de Sănătate, AugustusCostache, în deschiderea celei de a VI-a ediţii a Congresului de NeuropatieDiabetică şi Picior Diabetic.

“La ora actuală, datele statisticesunt mai degrabă sumbre< peste 60%din persoanele cu diabet dezvoltă ne-uropatie diabetică, iar circa 7% ajungnu doar la picior diabetic, ci la ampu-taţii ale membrelor inferioare. Ca sănu mai menţionăm şi celelalte compli-caţii< atacul vascular cerebral, oftalmo-patia şi nefropatia diabetică, etc. Înaceste condiţii, având în vedere şi rit-mul de creştere a numărului persoa-nelor afectate de diabet, este evidentcă oricât am mări fondurile alocate să-nătăţii acestea vor fi mereu insuficientedacă este necesar să tratăm în mareparte boli aflate în stadii avansate, cucomplicaţii şi uneori cu şanse incertede reuşită a tratamentului. De aceea nedorim pentru viitor să convingem po-pulaţia să investească în propria sănă-tate, prin adoptarea unei conduite pre-ventive. Ne dorim să trecem de la me-dicina omului bolnav la medicinaomului sănătos”, a spus acesta.

Potrivit lui Augustus Costache, înRomânia suferă de diabet aproximativ1,5 milioane de persoane, dintre aces-tea 823.000 fiind cuprinse în Progra-mul naţional de diabet zaharat derulatde CNAS, iar restul sunt în diverse si-tuaţii (stadiu incipient care nu necesitămedicaţie, boală nedepistată sau neîn-grijită medical, etc).

“Numărul beneficiarilor progra-mului s-a dublat în doar zece ani, iarbugetul alocat anual s-a mărit de aproa-pe cinci ori în acelaşi interval de timp,depăşind în anul 2018 suma de 1 mi-liard de lei. Subliniez în context că acestprogram este cel mai mare din cele 14programe naţionale derulate de CNASdin punct de vedere al numărului depacienţi şi al doilea ca nivel de finanţaredupă cel oncologic”, a precizat Costa-che.

Conform acestuia, peste 20% dintotalul fondurilor alocate programelornaţionale curative sunt alocate acestuiprogram. “De-a lungul timpului, pro-gramul a fost permanent îmbunătăţitpentru a răspunde cât mai bine nece-sităţilor medicale ale pacienţilor, iaraici aş menţiona că recent s-a făcut onouă extindere, introducând-se teh-nologii de ultimă generaţie de moni-torizare electronică a nivelului glice-miei şi de reglare automatizată a aces-tui nivel. Aceste tehnologii permitcreşterea preciziei menţinerii sub con-trol a nivelului glicemiei şi deci potcreşte şansele de evitare a complicaţii-lor bolii”.

Enzimax ajut[ organismul dup[ mesele copioase

Aproximativ 45% dintre persoanele cesuferă de depresie și aproximativ 30% din-tre persoanele ce suferă de tulburări de an-xietate au de asemenea și o afectare tiroi-diană autoimună, conform datelor recente,așa că azi aș dori să vă vorbesc despre dis-funcțiile tiroidiene și afecțiunile psihiatricedeoarece mulți dintre pacienți suferă sauar putea suferi de acestea.

Tiroidita autoimună Hashimoto esteuna dintre cele mai frecvente afecțiuni ti-roidiene fiind cea mai comună cauză dehipotiroidism afectând 1,5 oameni din1000, la nivel mondial. În România inci-dența bolii este între 0,5 și 5% din populațieși apare predominant la femei, în specialla cele de vârsta medie.

Această boală se produce prin destruc-ția țesutului tiroidian de către sistemul im-unitar prin intermediul unor autoanti-corpi. Ea se manifestă printr-o serie desimptome comune, cum ar fi oboseală,constipație, piele uscată, creștere în greu-tate, la care se adaugă o serie de simptomemai specifice cum ar fi intoleranța la frig,vocea răgușită și simptome de presiune îngât datorate creșterii volumului tiroidei,mobilitate greoaie și pierderea energiei,scăderea sudorației, dureri articulare, ne-uropatie periferică, galactoree, depresie,demență și alte afecțiuni psihice, pierdereamemoriei, pierderea părului, anormalitățiale ciclului menstrual, apnee de somn,somnolență diurnă și altele. Această boalăse caracterizează prin multiple modificăriclinice și biochimice cum ar fi niveluricrescute de TSH ( hormonul de stimularetiroidiană), scăderi ale hormonilor tiroi-dieni (FT4 scăzut, T3 scăzut), niveluri cres-cute ATPO (autoanticorpii tiroidieni) pre-cum și altele.

Și hipertiroidismul poate determinaafectare psihiatrică, având manifestări cli-nice dintre cele mai diverse. Astfel, acestase caracterizează prin niveluri crescute dehormoni tiroidieni în torentul circulatorce afectează diferite organe. Printre afec-țiunile tiroidiene ce se însoțesc de hiper-tiroidism se numără și boala Graves, ocondiție autoimună în care autoanticorpiisunt direcționați împotriva receptorilorpentru TSH și astfel glanda tiroidă este sti-mulată în exces ducând la creșterea în vo-lum a acesteia. Printre manifestările hi-pertiroidismului se numără scăderea îngreutate, palpitațiile, dureri în piept, psi-hoze, neregularități menstruale, dezorien-tare, tremor, iritabilitate, anxietate, labilitateemoțională, intoleranță la căldură, trans-pirații excesive, oboseală, slăbiciune mus-culară, edeme, dispnee, exoftalmie, tulbu-rări cardiovasculare și altele.

Așadar, atunci când vă simțiți slăbiți,fără chef, triști, melancolici, vă este scăzutapetitul alimentar, sunteți mai iritați, obo-siți repede, simțiți că nu vă mai bucură ni-cio activitate, puterea de concentrare estescăzută, randamentul funcțional global es-te scăzut, vă deranjează aproape totul înjurul dumneavoastră, nu vă mai bucurăcompaniile prietenilor, preferați să stațimai mult în pat, vi se pare că orice inițiativănu are sens, simțiți că nu mai puteți și cănimic nu mai are sens, vă recomand să ce-reți ajutorul specialiștilor.

Datorită multitudinii de simptome în-tâlnite atât în depresie și anxietate cât și înafecțiunile tiroidiene sfatul meu este săapelați la consulturile de specialitate depsihiatrie și de endocrinologie pentru aidentifica din timp aceste afecțiuni.

Tratamentul este unul combinat și sebazează pe tehnici moderne cu rezultatebune. Și în cazul depresiei și anxiețăii dintulburările endocrinologice, tratamentulare la bază medicație specifică în principalantidepresivă, anxiolitică, hipnoinductoa-re, psihoterapie, atunci când se poate aplicași tratamentele complementare cum estemicrostimularea electrică cerebrală, toatecu rezultate bune și evoluție bună în timp.Fiecare problemă poate să fie depășită.

Vă doresc multă sănătate!

Sfatul specialistuluiPsihiatrie Dr. C[t[lin Cisma;

Rela\ia dintre disfunc\iile tiroidiene

;i anxietate

Crema de g[lbenele, unadev[rat miracol al naturiiAre un efect antibacterian, antiseptic ;i cicatrizant

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

Neuropatia diabetic[

afecteaz[ tot mai mul\i bolnavi

6 Informa\ia de Duminic[/21 octombrie 2018

RE}ETE

Lichior de alune

Mâncare de fasolecrud[ăboabe

Mod de preparare<

Alunele se prăjesc potrivit și se ma-cină, ca pentru prăjitură (nu exageratde fin). Zahărul se caramelizează ușor,se amestecă cu alunele măcinate și sestinge cu circa o jumătate de litru deapă. Se fierbe compoziția aproximativ25-30 de minute de la primul clocot,apoi se ia de pe foc, se adaugă zahărulvanilat și se lasă să se răcească, ames-

tecând din când în când. Dacă începesă se îngroașe prea tare, se mai adaugăun pahar cu apă. Când s-a răcit com-plet la temperatura camerei se adaugăși alcoolul sau vodca, se toarnă într-odamigeană de 5 litri și se închide. Selasă așa 3-4 zile, după care se adaugă șirestul de apă. Se închide din nou și selasă circa două luni într-o încăpere fe-rită de lumină puternică. După 2 lunise strecoară, se toarnă în sticle și sepăstrează închise ermetic. Se servește rece.

Ingrediente<

1/2 kg miez de alune de pă-dure, 1 kg zahăr, 1 litru de al-cool dublu rafinat de circa 80%sau 2 litri de vodcă fină de 40%,2 pliculețe de zahăr vanilat, 1,5litri de apă plată sau apă de iz-vor, dacă se folosește vodcă,sau 2,5 litri, dacă se folosește

alcool dublu rafinat.

Mod de preparare<

Fasolea crudă se spală bine, se fier-be în apă cu sare, apoi se strecoară, darzeama nu se aruncă. Făina se rume-nește ușor în ulei, se adaugă o lingurițăde boia, apoi și fasolea fiartă. Se adaugăcâte puțin și din zeama în care s-a fiert

fasolea, până când se formează o zeamăpăstoasă, se adaugă condimentele, pre-cum și smântâna zdrodită bine în prea-labil, adăugând și 2-3 linguri de zeamăfierbinte. Mâncarea se mai lasă pe focpână când începe din nou să fiarbă.Usturoiul pisat, dacă se folosește, seadaugă fie în rântaș, când începe să ca-pete o culoare aurie, fie, dacă doriți săse păstreze gustul proaspăt de usturoi,după ce se ia mâncarea de pe foc. Seservește ca mâncare de sine stătătoare,sau garnitură la cărnuri afumate și pră-jite, carne fiartă, chiftele, cârnați prăjiți,sau cu ochiuri de ouă.

Ingrediente<

500 g de fasole crudă (ver-de) boabe, 150 g de smântână,circa 5-6 linguri de ulei, 3 lin-guri de făină, sare, piper, boiade ardei dulce, 2 căței de usturoi

(nu în mod obligatoriu).

Cozonac secuiesc

Mod de preparare<

Amestecăm drojdia cu 2 linguri dezahăr praf și puțin lapte călduț și lăsămpână începe să crească. Adăugăm lafăina ținută în prealabil într-un loc caldși cu restul ingredientelor o frământămbine, până când începe să facă bulbuci.Formăm o sferă, ungem suprafața cupuțin ulei și lăsăm aluatul la dospit.Când a cresut bine, întindem aluatul,

formând fășii de lățimea degetului. Dedata aceasta se vor folosi forme maimici pentru cozonac. Lemnul rotundse preîncălzește și se unge cu ulei. Seînfășoară cu fâșiile de aluat, apoi se un-ge din nou cu ulei și se învârte în zahărtos. Se prăjește rotind deasupra jarului,sau în cuptor cu funcție gril, eventualîn ulei fierbinte, dar în acest caz se aco-peră cu zahăr abia după ce s-a prăjit.Cât timp cozonacul încă e fierbinte sepresară din nou cu zahăr tos sau cu co-cos, iar când s-a răcit puțin se umplecu crema preparată prin mixarea com-ponentelor menționate.

Ingrediente<

Pentru cozonac< 1 kg de făi-nă, 2 ouă, 4 gălbenușuri de ouă,12 linguri de zahăr pudră, 30 gdrojdie, puțină sare, 1/2 litri delapte, 12 linguri de unt sau mar-garină topită, coaja răzuită a uneilămâi. Pentru cremă< 300 g demascarpone, 100 g unt, 2 linguride smântână dulce (frișcă), 4-6linguri de zahăr pudră cu aromăde vanilie, zahăr cristalin sau co-

cos răzuit pentru ornat.

Ciorb[ăr[d[u\ean[ăcu piept de porc

Mod de preparare<

Se pune pieptul de porc, la fiert înapă rece cu puțină sare (dacă are c]tevacapete de coaste, nu se dezosează). Du-pă ce supa începe să fiarbă și se ia spu-ma, se adaugă zarzavaturile întregi,sp[late și curățate. Se adaugă boabelede piper, jumătatea cantității de usturoicurățat și foile de dafin. Când pieptuleste fiert, se ia de pe foc și zeama se

strecoară. Legumele se îndepărteazăiar pieptul se dezosează și se taie cu-bulețe sau fâșii. Se pune din nou la fiertsupa strecurată și când clocotește seadaugă carnea, restul de usturoi pisat,morcovii pisați, gogoșarul murat tăiatcubulețe și oțet după gust. Între timp,cele 3 ouă se bat bine cu sare și eventualun pic de piper alb măcinat, într-uncastron încăpător. Se adaugă smântânași se bate bine. După ce ciorba a datcâteva clocote, se ia de pe foc și se lasăpuțin să se răcorească. Ouăle bătute seamestecă, treptat, cu câteva linguri desupă, apoi se toarnă cu grijă în oala cuciorbă. Se servește cu ardei iute, si cinemai dorește, poate adăuga eventual în-că o lingură de smântână, oțet, saumujdei de usturoi.

Ingrediente<

Un kg piept de porc (fărăprea multă grăsime), o ceapă,2 morcovi, un pătrunjel, unpăstârnac, o jumătate de gulie,o felie de țelină, un gogoșar mu-rat, 1-2 foi de dafin, câteva boa-be de piper, 4-500 ml smântână,3 ouă, o jumătate de căpățânăde usturoi, sare, patrunjel ver-

de, ardei iute, oțet.

Fibrele din fasole promovează sănătatea tractului digestiv şi pot reduce unele tipuri de cancer.Prin mineralele conţinute, joacă un rol important în sănătatea oaselor. Fasolea este o legumă, darconţine proteine valoroase, adesea asociate cu cele din carne.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

În general fasolea verde și fasoleauscată le percepem ca pe niște ali-mente mai mult sau puţin consuma-te, în funcţie de opţiuni.

Cu siguranţă multe persoane nu s-augândit la proprietăţile curative ale acestuialiment considerat de unii ca fiind deosebitde preoţios. Iată în cele ce urmează câtevainformaţii privind calităţile curative.

Fasolea păstăiFasolea este un fruct exotic care

conţine trei tipuri de zaharuri naturale<sucroza, fructoza și glucoza. Fasolea păstaiprevine boli precum< depresia, sindromulpremenstrual, anemia, hipertensiunea. Iatăcare sunt proprietăţile sale.

Depresie< Cercetările au dovedit că de-presivii se simt mai bine după ce consumăfasole. Ea conţine triptofan, o protein[ pecare organismul o transformă în serotoni-nă. Ea îţi aduce aportul la îmbunătăţireastării psihice generale.

Sindromul premenstrual< Vitamina B6pe care fasolea o conţine reglează nivelurileglucozei în sânge.

Anemia< Bogată în fier, fasolea poatestimula producţia de hemoglobină îns]nge.

Tensiunea arterială< Acest aliment estefoarte bogat în potasiu și conţine cantităţireduse de sare, lucru care ajută la scădereatensiunii.

Îmbunătăţește capacitatea creierului<Un studiu a dovedit că micuţii care ma-nâncă fasole la micul-dejun și la prânz be-neficiază de o îmbunătăţire a capacităţilorcognitive.

Constipaţia< Bogată în fibre, fasoleapăstăi reglează activitatea intestinelor.

Arsuri la stomac< Fasolea păstăiconţine un antiacid natural care reducestarea de disconfort în cazul arsurilor lastomac.

Fasolea este recomandată în terapiaunor boli ca< stări reumatice, acnee, hi-droptizie, diabet, stări de convalescenţă,afecţiuni ale rinichilor, pericardită,afecţiuni ale vezicii urinare.

Tecile de fasoleCeaiul se prepară dintr-o lingură de

teci de fasole mărunţite, care se fierb cu ocană (250 ml) de apă, timp de 10-15 mi-nute. Se strecoară și se beau 2-3 cești zilnic.Pentru bolnavii de diabet, se îndulcește cuzaharină.

Maceratul la rece se obţine din 4 linguride teci de fasole mărunţite. Se pun într-unlitru de apă rece și se lasă la macerat pânăa doua zi. Dimineaţa se pune amestecul lafiert până ce cantitatea de apă scade la ju-mătate. Ceaiul obţinut se bea într-o zi, re-partizat în 3 porţii. Acest mod de prepararese recomandă pentru persoanele care vorsă elimine cât mai multă apă din corp.

Fasolea boabeFasolea boabe, ca superaliment, este

recomandată pentru bogăţia de nutrienţiconţinuţi. Se consumă trei căni de fasolepe săptămână. Fasolea este plină de fibre,conţin]nd cea mai mare cantitate de fibredintre toate legumele. Ajută și la reducereanivelului colesterolului și a riscurilor deboli cardiace. Fibrele din fasole promo-vează sănătatea tractului digestiv și pot re-duce unele tipuri de cancer. Prin minera-lele conţinute, joacă un rol important însănătatea oaselor. Fasolea este o legumă,dar conţine proteine valoroase, adesea aso-ciate cu cele din carne.

Proprietăţi terapeuticeProprietăţi terapeutice ale boabelor de

fasole< diuretic, puternic depurativ - ajutăla eliminarea unor substanţe toxice din or-ganism, adjuvant în tratamentul diabetu-lui, antiseptic renal, antiinflamator, emo-lient, remineralizant, antidiabetic datorităamino-acizilor și argininei în special, fa-solea calmează mâncărimile de piele, toniccardiac, înlătură apa în exces din organism.

Text prelucrat de Ioan A

Fasolea este un remediu în boliale vezicii urinare

21 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Fără îndoială, 2018 este anulprinturilor. Iar carourile se nu-mără printre cele mai importantetrenduri ale acestui sezon.

Sunt foarte simplu de purtat și asor-tat, iar un avantaj major este acela cănu vei regreta faptul că ai investit înpiese vestimenatare în carouri.

În mod sigur le vei putea purta anila rândul, carourile fiind printuri cla-sice, care vor fi întotdeauna în tendin-țe.

Costum în carouri

Asociază un costum în carouri,compus din sacou și pantaloni, cu ocămașă largă. Optează pentru un mo-del cu o croială masculină, pentru călook-ul tău să fie unul deosebit. Aso-ciază cu o pereche de pantofi de tiploafers.

Combină carourile cu alte printuri

Nu te teme să asociezi carourile cualte printuri.

De exemplu, poți asorta unpalton în carouri alb-negre cu ofustă cu imprimeuri florale pu-ternice, care se află, de aseme-nea, în tendințele acestui an.

Asociază cu tricouri cu mesaje

Un tricou cu sloganeste varianta perfectă dea aduce un aer modernși nonconformistunui costum încarouri com-pus din sacouși pantaloni.

Alege cro-ieli deosebi-te

Printurile în ca-rouri inspiră un aer retro,fiind folosite de-a lungultimpului în cadrul ținutelorsobre.

De aceea, pentru a adu-ce un plus de modernism ți-nutei tale, ar trebui să alegipiese vestimentare în carouricu croieli inedite.

De exemplu, o rochielargă, cu buzunare deco-rate cu blană, este un stilinteresant și deosebit.

Poartă un sa-cou în ca-rouri cu rochiafurou

Rochiilefurou au ră-

mas un trendmajor în modă

încă de anul trecut. Dar îi poți aduce un

suflu de noutate dacăporți o rochie furou cu

un sacou în ca-

rouri.Contrastul de stiluri va fi puternic,

iar ținuta ta va arăta excelent. De ase-menea, asortează cu o pereche desneackerși sau teniși.

Optează pentru paltoanele în carouri

Poți include carourile în orice ți-nută de iarnă dacă investești într-unpalton cu un astfel de model.

Iar dacă alegi culori neutre precumnegru, alb, bej, crem, camel, vei avea opiesă vestimetară versatilă, care nu seva demoda prea repede și pe care opoți include cu succes în orice ținută.

Sacoul în carouri

Atunci când un palton sau o hainăpare să îți ascundă o rochie elegantăde petrecere, înlocuiește cu un sacouîn carouri în tonuri neutre.

Vei pune în acest fel rochia în va-loare, fiind în același timp în trend.

Pantalonii în carouri

Dacă nu îți plac cos-tumele de tip sacou șipantaloni cu același print,

atunci poți purta o pere-che de pantaloni în carouripe care să-i asociezi cu unsacou într-o culoare inten-

să.

Asociază carourile cu ținutele sport

Chiar și o ținutăsport se potrivește cu unimprimeu de tip carouri.De exemplu, asortează opereche de pantalonisport și o bluză în acelașistil cu un sacou în ca-

rouri, cu o croială lar-gă.

Trench-ul lungîn carouri

Un trench foartelung, purtat deasupra

unei ținute cu jeanșităiați și pantofi

sport, va reuși sătransforme unlook atât desimplu, purtatzi de zi, într-unul mo-dern și inte-resant.

Carourile sunt `n tendin\e ;i toamna aceasta! Nu uita s[ introduci `n outfit-urile tale c[m[;ile,fustele, rochiile ;i jachetele `n carouri.

10 stiluri de a purta carourile `n aceast[ toamn[

8 Informa\ia de Duminic[/21 octombrie 2018

DIET~Un copil / adolescent din trei suferă de supraponderabilitate sau obezitate. Acesta este predispus

la o serie de riscuri pentru sănătate, începând de la astm, până la diabet de tip 2, colesterol măritori hipertensiune. Adolescentul supraponderal are şanse mari să devină adultul obez.

Obezitatea este caracterizată deexcesul de grăsimi acumulate.Această condiție vine cu o serie deriscuri pentru sănătateaadolescenților, dar și a adulților. Înperioada adolescenței, kilogrameleîn plus sunt mai greu de suportatca oricând, asta pentru că vin într-o perioad[ oricum dificilă, în carestima de sine are probleme șinevoia de acceptare socială crește.De aceea, este foarte important caobezitatea la adolescenți să fieprevenită prin reducereariscurilor.

Un copil / adolescent din trei suferăde supraponderabilitate sau obezitate.Acesta este predispus la o serie de riscuripentru sănătate, începând de la astm,până la diabet de tip 2, colesterol măritori hipertensiune. Adolescentulsupraponderal are șanse mari să devinăadultul obez. Obezitatea în timpuladolescenței crește și riscul de tulburăripsihice precum depresie, anxietate sautulburări alimentare, această perioad[fiind extrem de sensibilă pentru tânăruladult în formare.

Rolul p[rintelui

Un studiu făcut de către cercetătoriide peste Ocean a analizat impactul pecare îl au sporturile de echip[ asuprariscului de obezitate în rânduladolescenților. Concluzia studiului a fosturmătoarea< adolescenții care practicăsporturi de echip[ precum fotbalul,voleiul ori baschetul au risc scăzut desupraponderabilitate. Așadar, implicareaadolescenteului în sporturile de echip[este mai benefică pentru greutatea șisănătatea acestuia decât practicarea unuisport individual precum ciclismul,fitness-ul, aerobicul sau înotul. Mai multdecât atât, același studiu arată căpracticarea sporturilor de echip[ estemai eficientă și în reducerea greutății laadolescenții care suferă deja desupraponderabilitate ori obezitate.

Pentru sporirea efectului sporturilorde echip[ asupa greutății adolescenților,se recomandă înscrierea acestora ladouă sporturi de echip[. În acest sens,părintele ar trebui să încurajeze copilulde la vârste cât mai fragede să aleagăsporturile de echip[. În acest fel, la

adolescență, acesta își va păstrapreferința pentru aceste sporturi.Totodată și programa școlară ar trebuisă încurajeze participarea copiilor șiadolescenților la sporturi de echip[.Fotbalul, voleiul și baschetul sunt doarcâteva dintre sporturile care ar trebui săse practice la ora de sport de la școală,nu doar în timpul liber.

Alimenta\ia ;i importan\a ei

Pe lângă sporturile de echip[,adolescentul își poate menține indicelede masă corporală în limitele sănătoaseprin adoptarea unei diete sănătoase șiechilibrate. Alimentele de tip fast-food,snacks-urile și dulciurile, care se numărăprintre preferatele adolescenților, artrebui evitate sau consumate în cantitățilimitate, doar ocazional. Părinteletrebuie să educe copilul să facă alegerialimentare sănătoase, iar în acest fel seasigur[ că atunci când va deveniadolescent, acesta va rămâne cu câteva

noțiuni deprinse de acasă. Putereaexemplului este foarte importantăpentru cei mici, așa că părinții trebuie săaibă un stil de viață exemplar și oalimentație fără cusur, astfel încât săservească drept exemplu pozitiv.

Dacă părintele observă căadolescentul are probleme cu greutatea,trebuie să ia atitudine cât mai rapid. Înacest sens, poate avea o discuție cuacesta, însă poate să apeleze și laspecialiști precum un nutriționist și unantrenor de fitness. Cu îndrumareaacestora, tânărul va reuși să revină la ogreutate sănătoasă și va învață cum să omențînă.

Conform site-ului doc.ro, stima desine este foarte importantă în perioadaadolescenței, de aceea nu ar strica săapeleze și la consiliere terapeutică oferităde un psiholog. Un specialist înpsihologie va putea să ajute adolescentulsă își accepte corpul, să își păstrezedeterminarea și să își recapeteîncrederea în propria persoană.

Sportul de echip[ `i ajut[ pe adolescen\ii obezi s[

revin[ la o greutate normal[

Pofta de dulce este adesea ceacare sabotează dieta și încercărilede reducere a greutății în rândulpersoanelor supraponderale.

Însă această poftă poate fi satisfăcutăcu deserturi gustoase și, totodată, săraceîn calorii și zaharuri, care nu dau pestecap planul alimentar în timpul dietei.

Iată 3 rețete de deserturi sănătoase șigustoase, care pot fi consumate și depersoanele supraponderale, însăbineînțeles cu moderație.

Felii de măr cu scorțişoarăCu cât un desert este mai simplu și

mai natural, cu atât e mai sănătos. Pentrua prepara o gustare delicioasă ce îți poatepotoli pofta de dulce ai nevoie de<• 1 măr, curățat de s]mburi și tăiat felii

• ¼ linguriță de scorțișoară pudr[

Se așază feliile de măr pe o farfuriuță,apoi se presară scorțișoară și se mănâncăimediat. Această gustare se mănâncă întremese, pentru a potoli poftă de dulce, darși foamea. Dacă vrei să îți iei acest desertgata pregătit la tine în geantă, o poți face,însă nu uita să storci puțină zeamă delămâie peste feliile de măr, pentru aîmpiedica procesul de oxidare care lepoate face să capete un aspect inestetic.

Desert răcoritor cu pere şi ghimbirUn desert pe baz[ de pere va potoli

pofta de dulce și va regla, totodată,tranzitul intestinal. Pentru a prepara 2porții de desert răcoritor cu pere ai nevoiede următoarele ingrediente<• 2 căni de pere de proveniență organică,curățate de coajă și tăiate cubulețe

• 1 cană de suc de mere• 1 linguriță de ghimbir ras• 1 cană de gheață pisată

Amestecă perele cu sucul de mere șicu ghimbirul și pune-le în blender.Transformă-le într-o pastă omogenă.Împarte gheața pisată în două pahare apoipune peste ea compoziția din blender.Servește desertul cu un pai.

Clătite din hrişcă, cu bananeAceste clătite pot fi consumate fie pe

post de gustare între mese, fie dimineață,la micul dejun, într-o zi de sărbătoare sauîn weekend, pe post de răsfăț culinar.Pentru a obține 8 clătite ai nevoie deurmătoarele ingrediente<• 2 ouă• 1 ¼ cană de lapte de orez• 2/3 cană de făină de hrișcă

• 1/3 cană de făină de quinoa• 1 lingură de ulei de canola• ½ linguriță de sare• ulei vegetal• 2 banane mari, tăiate felii

Bate ouăle într-un bol de dimensiunimedii. Adaugă laptele de orez, făina dehrișcă, făina de quinoa, uleiul de canola,dar și sarea și bate bine până când obții unamestec omogen. Pre`nc[lze;te o tigaieantiaderent[, pe care o vei unge cu opicătură de ulei vegetal, pe care îl veiîntinde cu ajutorul unui șervețel pe toatăsuprafață tigăii.

Folosește o cană pentru a lua dincompoziția de clătite din bol și pentru a opune în tigaie. Pentru o clătit[, e suficientsă folosești un sfert de compoziție dincană. Rotește tigaia în așa fel încâtcompoziția să se distribuie uniform pe

toată suprafața tigăii. Lasă clătita să secoacă la foc mic, 1-2 minute pe o parte.Imediat ce apar mici bule în compozițiaclătitei, întoarce-o pe partea cealaltă și mailas-o 30-60 de secunde. Pune apoi clătitape o farfurie și repetă procedura pânăcând termini toată compozițiade clătite. Servește clătiteledecorate cu feliide banană.

Desert gustos ;i s[rac `n calorii pentru persoanele aflate la regim

Aceste produse le g[si\i la ATOMEDICAL VEST, `n Satu Mare, pe str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, ap. 28, l]ng[ Poli\ie,

`ntre farmacie ;i Policlinica Veche.Program de lucru< de Luni p]n[ Vineri `ntre orele 8<00 - 16<00

Informa\ii la 0261.726101

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

Gama de produse PsoriodermPsorioderm Sensitive

Pielea uscată, iritată, dar și cea eczematoasă și atopică, necesită îngrijirespecială. Produsele Psorioderm® SENSITIVE au fost concepute astfel încâtsă asigure îngrijire adecvată bebelușului, copiilor și adulţilor, a pielii uscate,iritate, eczematoase sau atopice, dar și a pielii psoriatice și seboreice în cazulpersoanelor care nu tolerează acidul salicilic. Produsele liniștesc pielea,calmează placa psoriatică și seboreică.

Gama de produse Psorioderm® SENSITIVE hrănește, hidratează,revitalizează, calmează și îngrijește pielea deshidratată. Fiecare produs alacestei game a fost îmbogăţit cu unt de cocos, ulei de măsline, nucă de cocos,germeni de grâu, avocado, levănţică, borago, black currant, calendula, aloevera, vitamina A cu supliment de miere, extract de ulei de jojoba, vitamina Eși unt de shea pentru o îngrijire mai blândă. Produsele au fost testatedermatologic. Produsele nu conţin acid salicilic, parabeni, steroizi, sulfuri șicoloranţi artificiali, iar parfumul nu conţine alergeni. Gama de produsePsorioderm® SENSITIVE a obţinut Premiul de Calitate în Ungaria 2013!

21 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Din vremea provinciei Dacias-au păstrat puține descoperiridin saline referitoare la exploatăriantice. Însă existența extracției șia comerțului de sare este pe deplindovedită în inscripții de piatră ri-dicate de comercianți pentru acâștiga bunăvoința funcționarilorimperiali responsabili cu sarea.Prezența comerțului cu sare estebine atestată și în impresionantavamă din zona Munților Meseș,pentru care există date că avea rolde a controla un intens comerțspre nord, comerț ce tranzita o se-rie de localități sătmărene.

O expozi\ie despre comer\ul cu sarede-a lungul a 4.000 de ani s-a deschis re-cent la parterul Muzeului Jude\ean SatuMare. Exponatele provin din colecțiile așase muzee< Muzeul Județean Satu Mare,Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău,Muzeul Național de Istorie a Transilva-niei, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud,Muzeul Național al Carpaților Răsăriteniși Muzeul Municipal Dej.

Sarea în Imperiul Roman

Dacă privim harta Imperiului Ro-man, putem observa cu ușurință faptulcă romanii par a-și fi concentrat infras-tructura astfel încât aceasta să fie mereulegată de apropierea de sursele de sare.Unul dintre cele mai vechi și mai renu-mite drumuri, ce lega Roma de restul Ita-liei, a fost Via Salaria (Drumul sării), ceîncepea de la Porta Salaria și ajungea pâ-nă la Castrum Truentinum, la MareaAdriatică, parcurgând o distanță de 242km.

Plinius cel Bătrân este autorul anticcare ne oferă cele mai importante infor-mații privind exploatarea sării în lumearomană, cu informații despre identifica-rea resurselor naturale, modul de extrac-ție, prelucrarea și utilizarea acesteia îndiferite ipostaze, de la alimentație la efec-te terapeutice (Plinius, Ist. Nat. XXXI,93-108). Tehnicile de exploatare amintitesunt< obținerea sării din apele sărate> re-vărsarea apei prin conducte în saline pen-tru obținerea saramurii, care era ulteriorsupusă evaporării> preluarea apei marineîn bazine> folosirea lemnului prin revăr-sarea apei sărate peste lemnele care ard>extracția sării sub formă de blocuri. Decele mai multe ori exploatările din epocafierului au fost refolosite de către romani,după cum avem exemple în Britania laChildham, unde tehnica briquetaj-uluis-a folosit la scară mare până la un mo-ment dat.

Termenul salinae are două accepțiuniîn lumea romană< locul propriu-zis deexploatare a sării, dar și spațiul în careaceasta este depozitată înaintea vânzării.Trebuie subliniat faptul că statul romanarenda atât locurile de exploatare a sării,cât și aceste depozite, și beneficia de otaxă de pe urma vânzărilor.

Sarea în Dacia Romană

Sarea a constituit una dintre resurseleprincipale avute în calcul de către romaniîn momentul cuceririi Daciei. Dispune-rea castrelor militare din noua provinciecucerită urmărea să ofere protecție aces-tor surse salifere. Sarea exploatată de aiciera ulterior trimisă în imperiu, sau folo-sită ca monedă de schimb cu lumea bar-bară. În bazinul transilvan sunt mențio-nate o serie de puncte de exploatare a să-rii de epocă romană, însă nici una dintre

acestea nu prezintă structuri sau com-plexe arheologice specifice care să atestecu certitudine acest lucru. De cele maimulte ori, aceste exploatări au fost core-late cu epoca romană pe baza unor des-coperiri de artefacte sau ceramică de epo-că romană în zone aflate în imediataapropiere a acestora sau pe teritoriul res-pectivelor localități. După cum remarcași V. Wollmann, urmele rămase de la ve-chile exploatări de sare s-au șters în cur-sul secolelor XVIII-XIX, mai cu seamăîn urma prăbușirii gropilor în formă declopot, sau prin transformarea lor în ex-ploatări moderne, sub aspectul unor ca-mere trapezoidale. Mediul salifer esteunul în care, în afara structurilor de lemnși a resturilor ceramice, alte vestigii nus-au putut conserva. Deocamdată, sin-gura modalitate de a deosebi diferiteleexploatări preistorice de cele romane oconstituie doar modul de executare a ex-cavațiilor în masivul de sare.

Saline în Dacia Romană

Unul dintre punctele importante l-aconstituit probabil Potaissa, unde, pe te-ritoriul actualelor saline (în prezent ne-exploatate), la „Tarcea Mică", s-au des-coperit cărămizi romane, unele ştampi-late, ţigle, ceramică, monede. Literaturaveche semnala existența în acest areal aunor puțuri romane în anul 1756, iar J.E. Fichtel indică în monografia sa pre-zența unor lucrări romane acoperite deapă. În anumite sectoare ale salinelor dela Turda se pare că se mai păstrează șiastăzi urmele unor posibile galerii lucratecu dalta și ciocanul. Instalarea aici a Le-giunii V Macedonica arată faptul că, pelângă poziția strategică ocupată de uni-tatea militară, aceasta avea în suprave-ghere și salinele din imediata apropiere.

Un alt punct considerat a fi o exploa-

tare romană este Ocna Mureș, antica Sa-linae. M. J. Ackner înregistrează aici ur-mele unor exploatări romane de supra-față prin decopertare, semnalând înapropierea lor vestigiile unor construcțiiromane boltite, o serie de obiecte și unfragment de monument funerar. Trebuieamintit faptul că în imediata apropierese află castrul roman de la Războieni. Al-te centre de exploatare a sării în nordulTransilvaniei sunt considerate a fi Co-jocna, Sic - ce gravitează în jurul castruluiroman de la Gherla, Rupea, în imediataapropiere a castrului de la Hoghiz și Sân-paul- unde, pe lângă castrul din locali-tate, există și o inscripție ce amintește unconductor salinarum, precum și câtevamonede romane descoperite într-un puțabandonat. Exploatarea saliferă de laDomnești (Bistrița Năsăud) și exploata-rea din zona Dejului reprezintă cele mainordice puncte de exploatare din DaciaRomană. După cucerirea romană, arealulsituat la marginea provinciei și străbătutde un drum ce lega castrele de pe limesulnord-estic al Daciei romane, era apăratde castrul de la Orheiu Bistriței, iar pecursul Someșului avem menționată o sin-gură exploatare de epocă romană, cea dela Ocna Dejului, la confluenţa SomeşuluiMare cu Someşul Mic, unde în epoca ro-mană exista probabil o staţiune militarăsau civilă. Probabilitatea este indicată dedescoperirile de materiale izolate, unelenesigure, neverificate. Consultând o har-tă din anul 1837, V. Wollmann identifică12 puncte de exploatare atribuite roma-nilor (,,Römergrubenpingen’’), majori-tatea acestora fiind concentrate în juruldealului Cadbic. Acest lucru trebuie săateste faptul că la nivelul provinciei existao producție mare de sare, care trebuie săfi depășit nevoile interne și să fi constituituna dintre resursele intens exportate dinDacia. Faptul că aceste saline sunt aren-

date împreună cu pășunile arată inter-dependența dintre cele două ramuri eco-nomice ale provinciei. Ce este cert estefaptul că comerțul cu sare era una dintre,,afacerile’’ extrem de profitabile la nivelulprovinciei. Sursele par a arăta chiar im-plicarea armatei în transportarea și dis-tribuirea sării, respectiv a comerțului cusare. Se pare că cei care se ocupau directerau ofițerii de intendență desemnați aiarmatei. Rolul sării era unul extrem deimportant, astfel că contribuția armateiîn supravegherea și protejarea acestui co-merț era esențială. După cum vom ob-serva ulterior implicarea în comerțul cusare putea constitui o bună rampă delansare în viața publică a elitelor provin-ciale din Dacia.

Salinele erau exploatate prin intermediul unor funcționari sau arendași

Sursele nu sunt foarte generoase înceea ce privește modul de funcționare aacestor saline. Încă din timpul Romei re-publicane acestea s-au aflat sub controlulstatului, în perioada principatului, eledevenind posesiuni ale împăratului, ne-fiind exploatate în regie proprie, ci prinintermediul unor funcționari sau aren-dași, cu titulatura de conductores sali-narum sau salarii. Rolul acestora era ace-la de vinde sarea la prețurile stabilite ofi-cial. Aceștia trebuiau să negocieze vii-toarele contracte și să ofere anumite ga-ranții (praedes) precum și protecția aces-tor bunuri (praedia). Totul se încheia înurma unui contract privat cu persoanarespectivă. O parte din ele se referă laarendași ai pășunilor și salinelor, con-ductores pascui et salinarum, ce au acti-vat cu certitudine în jurul unor centrede exploatare a sării. Acești conductores

erau persoanele care luau în arendă,printr-un contract de conductio, o în-treagă operațiune economică pe care ogestionau. În cadrul unor astfel de afacerierau implicați cetățeni romani, liberți bo-gați, lucru care se întâmpla probabilanual. Aceștia erau aleși printr-un decretal canabelor, după cum o atestă o inscrip-ție de la Aquincum. Interesant este faptulcă acești conductores mai apar și pe alteinscripții, fără însă a mai fi menționatăși activitatea legată de exploatarea sării.Se pare că funcția de conductor oferea obună rampă de lansare pentru elitele pro-vinciale ale Daciei, câteva dintre acestepersonaje obținând ulterior funcții im-portante civile în administrația orașelorprovinciei Dacia.

Publius Aelius Marus, cel mai“prolific’’ dintre conductorii salinarum

Cel mai ,, prolific’’ dintre acești con-ductori salinarum și care are o rază deactivitate ce se raportează la întreaga Da-cie carpatică, este Publius Aelius Marus.Acesta este menționat în cinci inscripțiila< Micia, Apulum, Porolissum, Dom-nești și Tibiscum. Aceste inscripții re-prezintă altare ridicate de către personajedin diferite părți ale provinciei (probabilcomercianți locali), ridicate cu scopul dea solicita revărsarea proniei divine pentrupatronul sării. Gestul relevă dorința in-tensă de a-l cultiva pe stăpânul provincialal sării și, totodată, profitabilitatea co-merțului cu sare.

Prezența la Porolissum a unei in-scripții legate de comerțul cu sare este osituație așteptată. Pe de o parte aici eracantonat un mare număr de trupe (întrepatru și cinci mii), care împreună cu po-pulația orașului utilizau o mare cantitatede sare. Pe de altă parte prezența celuimai mare contingent de la granița pro-vinciei Dacia, împreună cu impresionan-ta clădire a vămii cercetată la margineaorașului, atestă o importantă rută comer-cială ce se îndrepta pe nord. Amploareacomerțului desfășurat spre nord este su-gerată de importanța financiară a orașu-lui de provincie, dat fiind că el a asiguratnumele provinciei nordice (Dacia Poro-lissensis), în ciuda faptului că aceastaavea capitala la Napoca.

Dr . Radu Zăgreanu, Complexul Muzeal Bistrița

Dr. Liviu Marta, Muzeul Județean Satu Mare

Sarea a constituit una dintre resursele principale avute în calcul de către romani în momentul cuceririi Daciei. Dispunereacastrelor militare din noua provincie cucerită urmărea să ofere protecție acestor surse salifere

Inscrip\ie de la Micia `n care estemen\ionat Publius Aelius Marus

Exploatarea s[rii în Dacia Roman[, moneda de schimb cu lumea barbar[

ARHEOLOGIEMarți, 16 octombrie, la parterul Muzeului Județean Satu Mare s-a deschis expoziția "Drumul

Sării – Drumul Țării". Exponatele provin din colecțiile a şase muzee< Muzeul Județean Satu Mare,Muzeul Județean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, ComplexulMuzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni şi Muzeul Municipal Dej.

10 Informa\ia de Duminic[/21 octombrie 2018

CULTUR~

Un concert cu totul inedit aoferit `n cadrul Zilelor MuzicaleS[tm[rene, mar\i, Ansamblul dechitare al Academiei de Muzic[“Gheorghe Dima” din Cluj-Na-poca, aflat, dup[ ;tiin\a noastr[,pentru prima oar[ pe o scen[s[tm[rean[.

Ansamblul de Chitare al Acade-miei de Muzică “Gheorghe Dima”Cluj-Napoca a luat fiinţă în anul 2000,la patru ani de la înfiinţarea clasei dechitară, sub îndrumarea profesoruluiConstantin Andrei. Pe lângă genul ca-meral tradiţional de duo, trio şi cvartet,Ansamblul de Chitare sau orchestrachitariştilor, a fost şi rămâne o disci-plină mult îndrăgită de către toţi chi-tariştii care au făcut şi fac parte dincomponenţa lui, datorită posibilităţilortimbrale şi expresive pe care le desco-peră atunci când cântă în ansamblu,precum şi a repertoriului variat stilis-tic.

Studenţii care alcătuiesc ansamblulde chitare sunt laureaţi ai unor presti-gioase Festivaluri şi Concursuri de chi-tară din ţară şi străinătate.

Numeroasele recitaluri susţinutede-a lungul anilor atât în cadrul Aca-demiei de Muzică, pe plan internaţio-nal cât şi în instituţii culturale de pres-

tigiu, au făcut ca Ansamblul de Chitaresă se numere printre formaţiile de pres-tigiu ale acestei instituţii, întotdeaunaaducând bucurie şi căldură în sufletelespectatorilor. În perioada 1-3 mai 2011,Ansamblul de Chitare a fost invitat săparticipe la Festivalul de Orchestre şiAnsambluri de Chitare de la Ruse, Bul-garia, susţinând concertul de închidereal Festivalului, iar prestaţia lor artisticăa fost apreciată cu îndelungi aplauze.

La fel de aplaudat a fost ;i recitalul

lor de la Satu Mare, care a cuprins Dan-suri transilvane pe teme din Codex Ca-ioni, orchestrate de Adrian Andrei,Concertul `n Re major de G.Ph. Tele-mann (scris `n original pentru patruviori), Patru dansuri de Jean Gauffriau,Moment muzical nr. 3 de Franz Schu-bert, un tango de Luc Levesque, oRumba de Stepan Rak, “Porro” de Gen-til Montaña ;i renumita pies[ “El GatoMontes” de Manuel Penella (aranjat[pentru ansamblu de chitare de acela;i

Adrian Andrei).Ansamblul avea la finalul anului

universitar trecut 16 membri (OroszDavid, Zaharia Cristian, Babțan VargaFlorian, Balogh Marcu, Glad Condor,Emanuel Prața, Andranik Kasparian,Prózsa Réka, Octavia Sărătean, AndreiTase, Mihai Teodor, Andras Moldovan,Nagu Robert, Ana-Maria Ciurariu, Tu-dor Bob ;i Gheorghiu Cristian). ~n fa\as[tm[renilor s-au prezentat 14 instru-menti;ti, care au ̀ nc]ntat prin versati-

litate ;i talent, parcurg]nd cu u;urin\[un repertoriu care i-a purtat de la mu-zica medieval[ rom]neasc[, prin ba-rocul german, spre zona de chitaristic[spaniol[ ;i latino-american[, acolo un-de cutiile de rezonan\[ ale instrumen-telor au fost transformate vremelnic ̀ ninstrumente de percu\ie, spre deliciulpublicului. A fost impresionant[ dis-ciplina studen\ilor clujeni, lucrul deansamblu ̀ ntr-o asemenea forma\ie fi-ind total diferit de ceea ce se petrece,de exemplu, `n orchestra simfonic[, ;isem[n]nd mai degrab[ cu organizareaunui cor, zon[ spre care tindea ;i ma-niera dirijoral[ a profesorului Con-stantin Andrei. Rezultatul nu poate ficontestat< totul a sunat interesant, curat;i profesional.

Zilele Muzicale S[tm[rene au con-tinuat joi sear[ cu un concert de mu-zic[ rus[ dirijat de Alexandru Mija ;ibeneficiind de presta\ia solistic[ a pia-nistului Alexei Nabiulin, revenit la SatuMare cu o incursiune `n repertoriul\[rii sale (Concertul op. 20 de Scriabin)dup[ ce anul trecut ne oferise ultimulconcert al lui Mozart. Dup[ pauz[, or-chestra ne-a oferit dramatica Simfoniea 5-a de Ceaikovski.

Festivalul se va ̀ ncheia joia viitoarecu un program dedicat Centenarului,cu participarea Coralei “Arhanghelii”a Episcopiei Ortodoxe.

Cunoscutul artist fotografor[dean Ovi D. Pop va deschide`n 5 noiembrie un nou curs auto-rizat de tehnic[ ;i art[ fotografic[la Satu Mare, dup[ ce precedentul,g[zduit la Carei ;i ̀ n ̀ mprejurimi,s-a bucurat de mare succes, talen-tul discipolilor fiind apreciat in-clusiv de maestru la superlativ.

Cursul va avea dou[ categorii< uncurs de tehnic[ fotografic[ pentru`ncep[tori ;i pasiona\i, pun]nd bazelemeseriei, cu tarif de 590 de lei (redus la450 pentru elevi, studen\i ;i pensio-nari), respectiv un curs acreditat de fo-tografie artistic[, adresat avansa\ilor ;icelor care doresc s[-;i transforme pa-siunea `ntr-o carier[. La acesta dinurm[ tariful este de 1.000 de lei, pre\ulredus este de 800 de lei, iar taxa pentruexamenul final 100 de lei.

Ovi D. Pop, artist EFIAP, poate ficontactat pentru `nscrieri ;i alte infor-ma\ii la numerele de telefon0742.162.843 sau 0770.113.416.

Ovi despre Ovi

Pentru cei care nu-l cunosc, Ovi seprezint[ astfel<

“M-am născut la Oradea în 9 aprilie1973.

Sunt fotograf de peste 20 de ani şiprefer mai multe genuri ale artei foto-grafice< portet, nud, aeriene şi monu-mente. Sunt directorul Editurii „Du-ran’s” Oradea, în îngrijirea căreia ampublicat 6 monografii ilustrate ale ju-deţului Bihor, lucrări ce conţin peste1.500 de fotografii cu cele mai repre-zentative locaţii din judeţ, respectiv 7

ediţii ale Ghidului turistic al judeţuluiBihor, 2 ediţii ale albumului “Oradeamea”, o ediţie a albumului “ComitatusBihoriensis” şi multe alte vederi şi cărţide buzunar reflectă activitatea mea.

Din 2013 m-am orientat şi spre fo-tografia artistică, reuşind să întrunesccriteriile pentru obţinerea distincţiilornaţionale şi internaţionale - EAFR (Ex-celenţă a Asociaţiei Artiştilor Fotografidin România) şi E.FIAP/b (Excellence

de Fédération Internationale de l’ArtPhotographique) cu rang de bronz.

Fotografiile mele au fost răsplătitecu 450 de premii, din care 105 medaliide aur/ locul I / Trofee în 44 de ţări di-ferite cum ar fi< Andorra, Argentina,Austria, Australia, Belarus, Belgia, Bos-nia, Brazilia, Bulgaria, China, Croaţia,Cuba, Dominica, Egipt, Finlanda,Franţa, Georgia, Germania, Grecia,Hong Kong, India, Irlanda, Italia, Ko-

sovo, Luxemburg, Macedonia, Munte-negru, Nepal, Oman, Polonia, Rusia,Serbia, Slovacia, Slovenia, Singapore,Suedia, Spania, SUA, Tanzania, Tadji-kistan, Ucraina, Ungaria şi România.

În anul 2018 am câștigat DroneAwards 2018, secțiunea Abstract, și laFotograful Anului în România secțiu-nea Open.

Din fotografiile mele au fost orga-nizate mai multe expoziţii personale în

Oradea, Carei, Cluj-Napoca, Valea luiMihai, Hajduszoboszló, Gyula, Bruxel-les, Cernăuţi, respectiv mai multe ex-poziţii de grup în Cluj-Napoca, Bucu-reşti, Szeged, Budapesta, Bratislava, Ko-sice, Cernăuţi, Ujgorod, Chişinău, Kol-katta, Shenzen şi în Macau.

Am jurizat în Saloane Internaţio-nale din România, Croaţia, Australia,China, Georgia şi Ucraina.

Sunt autorizat de către MinisterulMuncii şi Ministerul Educaţiei să pre-dau curs de Fotograf.

Toate acestea, însă, nu le cuantificîn ani, ci în realizări şi în bogăţia mo-mentelor pe care am reuşit să le sur-prind cu ajutorul luminii şi al umbrelor.Aparatul foto este canalul prin carereuşesc să redau ce văd cu ochii şi cusufletul.

“Impresii din China”al[turi de so\ie

Ovi a deschis joi, 18 octombrie, laOradea, o expozi\ie personal[ al[turide so\ia sa, Antonia, dedicat[ impre-siilor fotografice surprinse anul trecut`n China. În Guangzhou, o provinciedin sudul ţării, a fost tratat regeşte şipremiat pentru realizările din 2017,când a adunat nu mai puţin de 114 pre-mii, dintre care 28 de medalii de aur,devenind astfel cel mai prolific fotografromân. Mai mult, el a fost desemnat înjuriul competiţiei fotografice organizatecu ocazia aniversării. La final, din pro-prie iniţiativă, Ovi a traversat Chinapentru a surprinde, chiar şi la -20 degrade, cum trăiesc chinezii din InnerMongolia, o regiune autonomă din nor-dul Chinei.

A consemnat V.A.

Ansamblul de chitare al Academiei din Cluj a c]ntat la Satu Mare

Noul curs condus de Ovi D. Pop va `ncepe `n 5 noiembrie ;i va avea dou[ sec\iuni< una de tehnic[ fotografic[, destinat[`ncep[torilor, ;i una de art[ fotografic[, pentru avansa\i ;i viitori profesioni;ti `n domeniu

~n fa\a s[tm[renilor s-au prezentat 14 instrumenti;ti, care au `nc]ntat prin versatilitate ;i talent

~n volumul intitulat “Magia restaurării”, având-o ca autoare pe Oana Păcurar. Ovi D. Pop con-tribuie cu 15 fotografii aeriene (biserici greco-catolice, reformate, ortodoxe, planuri generale aleora;ului Satu Mare), precum şi fotografia copertelor albumului.

Ovi D. Pop deschide la Satu Mareun nou curs de art[ fotografic[

21 octombrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

AFIRMAREA

Joi, 18 octombrie, membrii Cena-clului literar Afirmarea s-au reunit încea de a doua reuniune de lucru a sta-giunii 2018/2019. Gazda primitoare afost imobilul situat în Satu Mare, pestrada Mircea cel Bătrân nr. 10, careîncet dar sigur, prin multitudinea de

evenimente culturale pe care le găzdu-iește, devine cunoscută sub numele deCasa Ferenţiu.

Participanţii la această ședinţă, ală-turi de discuţiile de ordin organizato-ric, cenacliștii au citit din creaţiile re-cente, fiind adus în atenţie și un grupaj

de poeme patriotice, scrise de membriai cenaclului în cinstea sărbătorii de la1 Decembrie 1918. Aceste versuri arurma să se numere printre paginileunei lucrări aniversare aflate în pregă-tire de către Direcţia Judeţeană de Cul-tură Satu Mare.

Cenaclul Afirmarea s-a mutat în Casa Feren\iu

O întâmplare fericită s-a petrecutacum 50 de ani – în anul 1968 – cândun coleg de facultate ne-a recitat o poe-zie nedorind să ne spună autorul – poe-tul fiind total interzis, cărţile lui publi-cate între cele dou[ războaie fiind arse,topite sau ajungând cu noroc la câtevaanticariate – era începutul anilor ‘50.

Aveam să regăsesc poezia „Mama””,simbolizată de versurile< „A venit asea-ră mama, din sătucu-i de departe/ Casă-și vadă pe feciorul astăzi domn cumultă carte”, la Biblioteca „V.A.Urechia”– fondul vechi, în volumul de poezii„Stropi de rouă” ce cuprindea pe lângăpoezia „Mama”, dedicată marelui Enes-cu, și alte poezii ce i-au marcat copilăriafiului de plugari V. Militaru, născut însatul Cîmpurel – Ilfov, în anul 1886,septembrie ziua 19. Poezii ca „Sâmbo-tin”, „Povestea mea”, „Am vorbit cuMoș Crăciun”, „La groapa lui Sâmbo-tin” sunt poezii ce-l așează definitiv în-tre poeţii clasici, urmaș demn al luiGeorge Coșbuc. Versurile sale nealam-bicate, cu ritm și rimă deosebită, te de-termină ca, citindu-le, imediat să poţisă le reciţi.

Atât de frumoasă este poezia „Ma-ma” încât N. Ceaușescu, de ziua lui, 26ianuarie, îl invita pe marele tenor DanIordăchescu să i-o interpreteze, darversurile se terminau brusc acolo undeurma să se împartă averea între fraţi(aceste versuri nu erau cântate)<

„Lui Codin să-i dai pământul de lamoară și cu via

Vaca și un pogon din luncă, maică, săle ia MariaLui Mitru\ să-i dai zăvoiul de răchiţidintre pâraieCarul, boii și cu plugul să le dai lui Ni-colae.Și-a tăcut apoi bătrâna, a plâns multcu lacrimi greleCe curgându-i lin în poală se-ntâlneaucu ale mele”.

***Nici un scriitor al literaturii române

n-a cântat ca el credinţa în Dumnezeu,el a convertit credinţa în creaţie. Esteconsiderat, prin publicarea a peste 200de fabule, cel mai mare fabulist românal secolului XX. Stă la loc de cinste ală-turi de marii fabuliști Esop, Fedru, LaFontaine, Grigore Alexandrescu și Ale-xandru Donici. Iată definiţia ce o dăpoetul fabulei<„Fabulă se cheamă vechea corciturăDintre pilda veche și caricaturăO închipuire blândă în care se prefaceÎnţelesul pildei în scurte bobârnaceÎnsă de pe vremea robului EsopA fost folosită cu tâlc și cu scopȘi întotdeauna de la el încoaceEa în loc de oameni pune dobitoace.”

Cartea de căpătâi la care a lucrataproape 30 de ani, „Divina zidire”, esteconsiderată capodopera poetului Va-sile Militaru, cu peste 15.000 de versuri,reprezentând o sinteză biblică în ver-suri<

„Între oameni e o Carte plină delumină care/ Pururi înţelept răspunde

lumii la orice-ntrebareȘi închide orice rană, sângerând oricâtde greu/ Oricui stă în ea să soarbă vor-bele lui DumnezeuDar deși Sfânta Scriptură e de-o veșni-cie-n lume/ Ce puţini sorb slova-i sfân-tă și ce mulţi nu-i știu de nume”.

Pentru că l-a iubit pe Dumnezeuca nimeni altul, pentru că și-a iubit ne-amul, Vasile Militaru a fost condamnatcând avea vârsta de 72 de ani de Tri-bunalul din Craiova la 20 de ani detemniţă grea, iar de Tribunalul din Clujla 46 de ani de detenţie.

A închis ochii pentru totdeauna în8 iulie 1959 la vârsta de 73 de ani, în-mormântat sub un măr la Ocnele Mari.După moartea lui Gheorghe Gheor-ghiu Dej este deshumat și înmormântatîn Cimitirul Bellu, pe Aleea Scriitorilor.Ecaterina Militaru, văduva marelui po-et, avea să mai trăiască 40 de ani dupămoartea „Martirului Neamului”. Dumnezeu să le dea odihnă veșnică!

***

Post ScriptumPe crucea mormântului sunt înscri-

se următoarele versuri aparţinând poe-tului<„Când voi fi cu trupul închis într-unsicriuNu voi fi eu mortul, ci voi fi un viuȘi voi zice lumii din ale vieţii porţiIată-mă eu viul, plâns de niște morţi.”

Ing. Cornel Burcea

Joi, 18 octombrie, membrii Cenaclului literar Afirmarea s-au reunit în cea de a douareuniune de lucru a stagiunii 2018/2019. Gazda primitoare a fost imobilul situat în SatuMare, pe strada Mircea cel Bătrân nr. 10, care încet dar sigur, prin multitudinea de eve-nimente culturale pe care le găzduieşte, devine cunoscută sub numele de Casa Ferenţiu.

Aș vrea să bat pas de defilare îm-preună cu generaţia în adidași și blugizdrenţuiţi, să-mi răvășească creasta decocoș capilară vântul toamnei. Să staupe o banc[ în parc în zilele senine cusoare și să înjur tot ce mă deranjează,să visez cu ochii deschiși la o romanticădragoste. Să nu fiu posomorât că-s co-rigent la gramatica inimii ei și nici că lamatematică stau pe note mici, că inte-grala de la ea la mine din dragosteamea nu mai are același rezultat în su-fletul ei.

Uneori mă simt ca un terchea ber-chea fără bani de o votcă. Aș tremurade fericire dacă Ea m-ar ruga sa-i plătesco bere, o porţie de cartofi prăjiţi. Aș dadin coate, aș munci și cu gologanii câști-gaţi, sau împrumutaţi i-aș oferi maimult< aș duce-o la un restaurant luxos ,

la un film, cu lumina stinsă i-aș fura unsărut cu un vârf de limbă ascuţită.

Ce păcat că iubita mea s-a săturatde părul meu alb și tot mai rar și preferăsă se injecteze cu dragostea altuia maipotent.

Ce pot face? Să admir crengile bra-zilor acoperite cu zăpadă.Să mă plimbpe străzi cu case vechi, cu personalitate,frumoase și îngrijite. Să ascult o muzicăde calitate, să vizitez expoziţia artistuluiNicolae Pop cu florile lui unice. În restsă-mi trăiesc iarna lungă fără oamenide zăpadă, fără joacă cu bulgări, fărăCrăciun, fără colindători, fără flori degheaţă și șurșuri și să visez pentru căcei ce visează sunt mai fericiţi, care nuține de tranziție și de “stat de drept ”estesperanța, voi continua să sper că voi fimai bine.

Unirea

Printre galben de spiceRespirând cerPicură aur în pâiniBătătorite mâini

Prin poieni de floriPăscute de zimbri și ciuteÎnmugurite mâini Frumosul sărute

Scăldate-n apa măriiValsând cu Dunărea albastrăCu Basarabia măiastră,Prietenoase mâini salute,

Cu ușa larg deschisăUnirea promisă!

Patrie

Patrie dulce, patrie blândăOchii mi se-nchină…Lasă-mă să te mai pot vedeaSă mă pierd prin muguri de bradSpice legănate de vântPajiști de catifea.

În iarna cea greaDă-mi mantia zăpeziiSă mă acopăr cu eaSă rămân cu dor în sufletCând voi pleca să-mi joc destinulDe tine departe.

Patrie blândă, patrie dulce,Voi respira prin porii dilataţiDe atingerea ta!

Poetei Dana Criste la venirea în Cenaclul Afirmarea

Era-ntr-un sat pe vremuri, o puicuţăCu flori pe prispă și-un cerdac de teiȘi-n grădiniţă, zece cocoșeiPrieteni buni, jucau câte-o miuţă.

Dar într-o zi se-abate o puicuţăMișcând din coadă printre corifeiEra-ntr-un sat pe vremuri o căsuţăCu flori pe prispă și-un cerdac de tei.

Și ce-a urmat, minune dragii mei!Vrăjiţi de puica gingașă, drăguţăÎncep să-și scoată ochii între ei.Era-ntr-un sat pe vremuri o căsuţăCu flori pe prispă și-un cerdac de tei.

Ioan Tipu S[l[janu< Rondelul unei puicu\e

Un turn veghează orașul SătmarDe un veac și mai bine,Un oraș milenar.Aici rezistase trei zile la rândVoievodul viteaz și dârz,Opunând rezistenţă eroicCuceritorilor barbari.Menumorut pierduse luptaȘi fu aruncat în temniţă grea.Castrum Zotmar își trăiaUn alt destin, cuprins părinteșteÎntre brațele unui Someș blajin.Sătmăreni, nu uitaţiVegheaţi cu credinţă peste veacuriDestinul anticului Zotmar.

Carol C. Koka< Castrum Zotmar

Pagin[ realizat[ de Ioan Ani\a;Grafic[< Nicolae Pop

Vasile Militaru - poet ;i filosof - „Martir al Neamului”

Mihai Sas< Dorin\a

Dana Criste< Poeme

12 Informa\ia de Duminic[/21 octombrie 2018

Actorii Patrick J. Adams, cunoscutdin serialul „Suits” și soția sa, TroianBellisario, care a devent faimoasă înurma rolului Spencer Hastings din se-rialul „Pretty Little Liars”, au devenitpărinții unei fetițe. Patrick a fost celcare a dat vestea cea mare, fără a dez-vălui, însă, ce nume va purta primullor copil.

Patrick J Adams a dat vestea pe Instagram

Actorul a postat pe Instagram o fo-tografie în care micuța pare să îl ținăde deget însoţită de următorul mesaj<„Lumea tocmai a devenit cu 3.62 kilo-grame mai grea. Vă mulțumim tuturorcelor care ați luptat și ne-ați protejatintimitatea în această perioadă incre-dibilă și frumoasă din viețile noastre.Toată lumea este fericită și sănătoasăși iubim fiecare secundă”, este mesajullui Adams, care a însoțit fotografia.

„Nu aș putea fi mai încâtntat săaduc o fetiță pe această lume în acestmoment. O vom crește să fie puternică,să spună mereu ce gândește și să tră-iască fără frică. Este o nouă zi și o lumemai curajoasă și ambele sunt superbe”,a mai spus actorul.

Troian Bellisario a postat aceeașifotografie pe contul său de Instagramși a spus că este determinată să creascăfetița să fie „bună și puternică”, în timpce a mulțumit comunității că a ținutsecretul sarcinii sale<

„Nu vă pot spune cât de recunos-cătoare le sunt oamenilor care ne-auprotejat și ne-au ținut familia în sigu-ranță și ne-au respectat intimitatea”, ascris Troian pe rețeaua de socializare.

De asemenea, ea i-a mulțumit șisoțului ei care a susținut-o în fiecaremoment al sarcinii și al nașterii.

„Și (mulțumesc) oricărei forțe in-credibile care a adus această fetiță înviețile noastre. Nu aș putea fi mai mân-dră să fiu mama ei”, a subliniat actrița.

Troian Bellisario și Patrick Adamss-au căsătorit în decembrie 2016. Ei audezv[luit că își doresc un copil în lunaiunie a acestui an.

„Vorbim despre asta tot timpul șicând va veni vremea atunci o vom face.Nu plecăm nicăieri. Suntem foarte în-drăgostiți și nerăbdători pentru totceea ce va veni”, spunea actorul în vâr-stă de 37 de ani, în vară.

Troian Bellisario

Bellisario s-a n[scut în Los Angeles,California. Ea este fiica producătoruluiDonald Bellisario şi a actriţei DeborahPratt. Totodată este sora vitregă a luiMichael Bellisario, iar actorul SeanMurray şi regizorul Chad Murray suntfraţii ei vitregi. Troian a ap[rut cu Seanîn “NCIS”, având rolul surorii acestuia,Sarah McGee.

Pe numele complet, Troian AveryBellisario s-a născut pe 28 octombrie1985 şi este o actriţă americană care a

devenit cunoscută mai ales datorită in-terpretării lui Spencer Hastings în se-rialul “Pretty Little Liars” produs deABC Family.

Bellisario a început să joace din1988 în filmul “Last Rites”, la vârsta de3 ani. Din 1990 până în 2007 a maiaparut şi în “Quantum Leap”, “Tequila”and “Bonetti”, “JAG”, “First Monday”,seriale produse de tatăl ei, Donald Bel-lisario.

În 1998 a apărut împreună cu Ma-ry-Kate şi Ashley Olsen în filmul Bil-lboard Dad. Din 2006 Bellisario a în-ceput să apară în scurt-metraje inde-pendente precum< “Unspoken”, “ArcherHouse” şi “Intersect”. În noiembrie2009 Bellisario a fost aleasă sa joacerolul lui Spencer Hastings în serialul“Pretty Little Liars”, bazat pe volumelecu acelaşi nume scrise de Sara Shepard.

Patrick J. Adams

Patrick J. Adams este un actor de

origine canadiană, recunoscut mai alesdin serialul american "Suits", unde in-terpreteaza rolul unui avocat genial,Mike Ross. La vârsta de 19 ani se mutăîn Los Angeles, ca urmare a divorțuluidintre părinți, începând cursurile Uni-versității de Sud din California, ur-mând să fie licențiat în Arte Plastice.După ce a câștigat premiul „Jack Ni-cholson” în 2004, care i-a asigurat burseșcolare direct de la actorul cu acelașinume, Patrick Adams a început să joa-ce în câteva piese de-ale lui EdwardAlbee.

De-a lungul anilor, actorul cana-dian apare în numeroase seriale pre-cum „Cold Case”, „Pretty Little Liars”,„Jack and Bobby”, „Lie To Me”, „Le-gends of Tomorrow” în care joacă rolullui Rex Tyler cunoscut ca „Hourman”și în special „Suits”, serialul pentru careeste cel mai cunoscut în lumea cine-matografică.

Vera Pop

Actorii Patrick J. Adams ;i Troian Bellisario au devenit p[rin\i