Suntem ceea ce bem sau bem ceea ce...

Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Specializarea Sociologie

București, noiembrie 2015

Suntem ceea ce bem sau bem ceea ce

suntem?

Analiza de conținut a unor spoturi publicitare la apă, cafea și coniac

Profesor:

Drd. Corina Brăgaru

Autor: Chirica Lavinia-Mihaela,

An 2, Seria 1, Grupa 2

Proiect de cercetare – Explicație sociologică, Sociologie, UB, 2015

2

Cuprins

1 Rezumat ................................................................................................................................... 3

2 Introducere ............................................................................................................................... 5

3 Întrebarea de cercetare și concepte .......................................................................................... 5

4 Metodologie ............................................................................................................................. 7

5 Rezultate și interpretare ........................................................................................................... 8

6 Concluzii ................................................................................................................................ 22

7 Bibliografie ............................................................................................................................ 24

8 Anexă. Lista reclamelor studiate ........................................................................................... 25


3

1 Rezumat

Într-o lume a audio-vizualului, imaginea și sunetul sunt indispensabile in interacțiunile

zilnice, dintre indivizi. Mesajele pe care ni le transmitem fac de cele mai multe ori apel la

imagine și la sunet, iar dezvoltarea continuă a mijloacelor mass-media de comunicare (internet,

televizor, presă) conduce la distribuire la scală mare a acestui tip de mesaje. Evident,

comunicarea îndeplinește mai multe scopuri, însă cel de care ne legăm în contextul audio-

vizualului la scară largă este cel al publicității. Cu alte cuvinte, în această lucrare voi discuta

despre ceea ce transmit reclamele video sau spoturile publicitare, făcând referire la trei categorii

de produse: apa, cafeaua și coniacul.

Practic, interesul pentru această temă a apărut o dată cu întrebarea: în afară de a prezenta

un produs și de a persuada un posibil cumpărător să îl achiziționeze, ce altceva mai face un spot

publicitar? Reușește un spot publicitar să aducă în fața telespectatorului o anumită imagine a

societății? Poate o reclamă să conducă la perpetuarea unor stereotipuri legate de egalitatea (sau

inegalitatea) de gen și vârstă în societate, prin prezentarea unor anumite ipostaze (sau imagini)

ale masculinităților și feminităților? Grafează reclama o imagine standard, stereotipică, a

posibilului cumpărător al unui anumit tip de produs, asociind spre exemplu un anumit gen și o

anumită categorie de vârstă, unui produs anume?

Întrebările de cercetare ale acestui proiect sunt două la număr și invită la o privire

sociologică asupra spoturilor publicitare la apă, cafea și coniac. Prima întrebare își dorește să

identifice dacă fiecărui tip de băutură studiat (apă, cafea, coniac) îi este atribuit un anumit gen

(masculin sau feminin). Discutăm despre această atribuire în intersecționalitate cu vârsta, cu

scopul de a descoperi care sunt stereotipurile de gen și vârstă promovate în spoturile studiate. Cu

scopul identificării acestor stereotipuri, va fi analizată reprezentarea de gen și vârstă a actorilor

din reclamele studiate, din punctul de vedere al distribuției actorilor în funcție de gen, vârstă,

poziția ocupată în cadrul reclamei precum și din punctul de vedere al dinamicității actorilor.

Caracterul pasiv sau activ al actorilor (dinamicitatea lor) mi se pare relevant pentru analiză,

deoarece poate completa concluzia privind asocierea dintre o categorie de produs și genul sau

vârsta personajelor analizate.

A doua întrebare își pune problema identificării genului asociat spoturilor publicitare la

apă. Cu alte cuvinte, care este genul predominant în reclamele la apă? În spoturile publicitare la

apă apar mai des femei sau apar mai des bărbați, sau distribuția în funcție de gen a actorilor în


4

reclamele la apă este echilibrată? Desigur, readucem în discuție intersecționalitatea dintre

categoriile de gen și categoriile de vârstă ale personajelor din reclamele la apă, pentru a vedea

care sunt categoriile predominante prezentate în reclamele la apă.

Proiectul de față reprezintă un model de analiză de conținut cantitativă a 42 de spoturi

publicitare realizate pentru trei categorii de produse: apă, cafea și coniac. În funcție de țara de

difuzare, din punct de vedere geografic aceste spoturi au fost difuzate în interiorul României (21

reclame) și în afara României (sau în restul Europei - 21 reclame). În cele ce urmează, voi face o

comparație intercategorială, între reclamele celor trei categorii de produse studiate (apă, coniac,

respectiv cafea), din perspectiva geniului, a vârstei, a poziției personajelor prezentate și a

dinamicității acestora.

În primă instanță, voi analiza principalele caracteristici ale reclamelor, fără a face

trimitere la vreo clasificare, cu scopul de a extrage principalele caracteristici ale actorilor

acestora. Mai apoi, voi compara reclamele din punctul de vedere al spațiului geografic în care au

fost difuzate; astfel voi compara reclamele difuzate în interiorul României cu cele difuzate în

afara României, pentru a putea observa posibilele diferențe și asemănări între spoturi difuzate în

spații geografice diferite. În cele din urmă, voi purcede către o comparație intercategorială, între

cele trei categorii de produse, indiferent de țara de difuzare. Pe viitor, doresc să lărgesc orizontul

cercetării printr-o analiză intracategorială (între reclamele la aceeași categorie de produse, dar

difuzate în țări diferite).

În ceea ce privește rezultatele principale ale analizei, mă aștept ca într-adevăr fiecare

categorie de produs să fie legată strâns de un anumit gen. Astfel, mă aștept ca genul masculin să

fie des asociat cu reclamele la coniac, în timp ce genul feminin va fi asociat cu reclamele la

cafea. În ceea ce privește reclamele la apă, mă aștept ca acestea să fie asociate cu personaje de

gen feminin. De asemenea, categoriile de vârstă predominante vor fi, cel mai probabil, cele medii

(tineri, adulți), categoriile extreme (copii, bătrânii) fiind puțin spre deloc reprezentate.


5

2 Introducere

Tema de cercetare a acestui proiect este aceea a identificării genului și vârstei atribuite

actorilor în cele 42 de reclame studiate la cafea, apă și coniac. Această temă este relevantă în

primul rând din punct de vedere didactic și academic, prin creșterea corpului de informații din

domeniul studiilor de gen și chiar a studiilor privind stereotipurile. Astfel, prin observarea

reprezentărilor promovate în reclame pot fi identificate imagini stereotipice, capabile să

perpetueze prejudecăți sau atitudini discriminatorii la adresa unui anumit grup. Scopul cercetării

este de a identifica în ce măsură acest lucru se întâmplă, adică în ce măsură reclamele

promovează aceste imagini stereotipice, în campaniile lor de promovare, în funcție de produsul

promovat (apă, cafea, coniac). În consecință, concluzia cercetării poate fi utilă în sensul

îmbogățirii resurselor de informații din domeniu.

Acest proiect este realizat drept exercițiu de cercetare în cadrul cursului și al seminarului

de Explicație Sociologică, în contextul primului semestru al anului universitar 2015-2016, sub

supervizarea unor cadre profesorale ale Facultății de Sociologie și Asistență Socială,

Universitatea din București.

3 Întrebarea de cercetare și concepte

Acest proiect gravitează în jurul a două mari întrebări de cercetare, care pot avea alte sub-

ramuri. Prima dintre ele dorește să observe dacă există o legătură între tipul de băutură studiat

(apă, cafea, coniac) și un anumit gen încadrat într-o anumită categorie de vârstă. Cu alte cuvinte,

doresc să aflu dacă fiecărui tip de băutură studiat îi estre atribuit un gen, în reclamele supuse

studiului. De asemenea, genul este privit în raport de intersecționalitate cu vârsta actorilor, cele

două dimensiuni grafând o imagine schițată, a consumatorului atribuit unei anumite băuturi.

Dacă această ipoteză, cea a atribuirii unui gen și a unei categorii de vârstă, băuturilor studiate, va

fi validă, sunt de interes genul și vârsta atribuite actorilor în reclamele la apă.

Plecând de la premisa că este posibil ca reclamele la coniac să portretizeze mai degrabă

reprezentări ale masculinităților, iar reclamele la cafea, mai degrabă reprezentări ale

feminităților, apare întrebarea legată de un produs considerat a fi neutru din punct de vedere al

genului și al vârstei, tocmai din cauza primordialității și a utilizării sale pe o scală largă: apa.

Astfel, cât de genizate sunt reclamele studiate la apă? Distribuția reprezentărilor de gen și vârstă


6

prezintă un anumit echilibru, sau din contră, în reclamele la apă sunt prezentate mai degrabă

anumite categorii de vârstă sau anumite genuri?

În ceea ce privește cadrul teoretic consultat în cadrul cercetării, acesta este alcătuit din

articole și studii privind genul (și reprezentările sale) și fenomenul de ageing, intersecționalitatea

celor două concepte (gen și vârstă), precum și lucrări care fac referire la concepte

psihosociologice, precum stereotipurile.

Intersecționalitatea dintre vârstă și gen pune sub lumina reflectoarelor anumite

reprezentări stereotipice ale masculinităților și feminităților, identificate de către Goffman și

numite în Gender Advertisments (1976). Spre exemplu, una dintre cele mai reprezentative

imagini ale actorilor tineri de gen feminin este cea care exprimă delicatețe, gingășie, pasivitate,

hiperbolizând anumite caracteristici feminine și transformându-le în standard de feminitate.

Conform lui Goffman (1976), ideea de „feminine touch”, în care femeia se folosește de propriul

corp, sexualizat, pentru a promova diverse produse, este un exemplu des întâlnit, reprezentând

așadar un stereotip perpetuat în reclamele publicitare.

Vorbim, așadar, despre stereotipuri promovate în spoturile publicitare studiate, legate atât

de vârstă, cât și de gen. În cercetarea de față, identificarea posibilelor stereotipuri este făcută pe

baza unor indicatori care fac referire la cele două dimensiuni discutate (categorii de gen și

vârstă). Astfel, în analiza actorilor din reclame, a fost acordată atenție poziției personajelor

(principal sau secundar) și dinamicității acestuia (activ sau pasiv). Acești doi indicatori sunt puși

în relație cu genul și cu vârsta actorilor (încadrată într-una din cele 5 categorii de vârstă), dar și

cu tipul de produs (cafea, apă, coniac) și țara în care este sau a fost difuzată reclama. Luând în

calcul aceste lucruri, putem observa dacă anumite stereotipuri sunt promovate, precum cel al

persoanei în vârstă care afișează o atitudine pasivă, sau cea a bărbatului tânăr activ, creionat în

spațiu deschis. În plus, putem compara aceste reprezentări în funcție de țara de difuzare a

reclamelor, pentru o imagine de ansamblu clarificată.

Cu privire la reprezentările de vârstă din reclamele studiate, putem vorbi foarte ușor

despre conceptul de ageism. Termenul de ageism folosit în această cercetare este utilizat cu

sensul indicat de către Loredana Ivan și face referire „la toate categoriile de vârstă şi descrie

stereotipuri, prejudecăţi sau discriminare socială ale unui grup de vârstă faţă de altul” (Ivan,

2015, pp. 69). În contextul reclamelor studiate, este interesant acest concept în sensul

descoperirii măsurii în care anumite grupuri de vârstă sunt preferate în reclamele publicitare în


7

detrimentul altor grupuri de vârstă, luând în calcul tipul de produs promovat și țara în care spotul

este difuzat. La o cercetare mai profundă, am putea vorbi doar despre vârstism perpetuat în

reclamele studiate, existent prin excluderea persoanelor în vârstă din reclame, în favoarea

actorilor mai tineri. Comparativ cu ageismul, vârstismul acționează către o restrângere a sferei

conceptuale, prin orientarea atenției către persoanele în vârstă (Ivan, 2015, p. 67).

4 Metodologie

Metoda de cercetare utilizată în acest proiect este aceea a analizei de conținut a 42 de spoturi

publicitare la cafea, apă, coniac. Spoturile aparțin unui număr de 4 branduri care au fost difuzate

în România (Dorna – apă; Jacobs, Doncafe – cafea; Unirea – coniac) și alte 5 branduri difuzate în

afara României (Jacobs – cafea, Hennessy, Remy Martin – coniac, Volvic, Fiji – apă). Acestea

au fost distribuite în mod egal, câte 14 spoturi pentru fiecare tip de produs, jumătate dintre ele

fiind difuzate în România, iar jumătate dintre ele în afara României.

Spoturile au fost vizualizate pe platformele on-line YouTube și Vimeo, iar criteriul de

selecție a fost relativ aleatoriu (în ceea ce privește reclamele difuzate în România, am selectat

acele branduri pe care sora mea le consumă sau le cunoaște și mi le-a indicat, iar în ceea ce

privește spoturile difuzate în afara României, am căutat pe Google topul european pe fiecare

categorie de produs, apoi am căutat reclame la rezultatele găsite. Aceste topuri sunt reprezentate

de articole de pe internet, găsite în urma inserării, în motorul de căutare Google, a frazelor „top

10 water”, „top 10 cognac” și „top 10 coffee”. Apoi a fost deschis primul articol la fiecare

categorie și selectate 3 produse dintre cele menționate1. Mai apoi, la acele produse au fost căutate

spoturile publicitare).

1 Top 10 Bottled Waters, disponibil online la http://www.gayot.com/lifestyle/health/top10-bottled-water/main.html,

accesat în data de 28 noiembrie 2015.

Top 10 Best Coffee Brands in the World, disponibil online la http://www.allbesttop10.com/top-10-best-coffee-brands-

world-2015/, accesat în date de 28 noiembrie 2015.

Top 10 Best Cognac in the World, disponibil online la http://www.gayot.com/spirits/top10cognacs/main.html, accesat

în data de 28 noiembrie 2015.


8

5 Rezultate și interpretare

În urma analizei de conținut la care au fost supuse cele 42 de spoturi publicitare la cafea,

coniac și apă, au fost extrase rezultatele ce urmează a fi prezentate în continuare. Pentru început,

în scopul creării unei imagini generale, au fost analizate toate reclamele, fără a fi diferențiate în

funcție de tipul produsului sau țara de difuzare.

Numărul total de actori identificați în spoturile publicitare studiate (235 actori) a fost

clasificat în funcție de gen în trei categorii: gen feminin, gen masculin și personaje colective. În

ultima categorie intră acele grupuri de personaje secundare care apar în spotul publicitar mai

puțin de 2 secunde și care depășesc un număr de 5 actori, lucruri ce fac imposibilă descrierea mai

pe larg a acestora. În ceea ce privește categoriile de vârstă, acestea sunt șase la număr, grupate

astfel: bebeluși (0-2 ani), copii (3-11 ani), adolescenți (12-19 ani), tineri (20-30 ani), adulți (31-

55 ani), bătrâni (mai mult de 55 ani). Vârsta a fost aproximată în funcție de caracteristicile fizice

ale actorilor, pe care le-am considerat ca marcând apartenența unui actor la o anumită categorie

de vârstă (spre exemple, actorii cu părul alb, cu riduri au fost încadrați în categoria de vârstă

„bătrâni” etc).

Acestea fiind spuse, în ceea ce privește distribuția în funcție de gen și vârstă a actorilor în

reclamele studiate, aceasta se arată a fi neuniformă, atât în ceea ce privește vârsta, dar și genul

actorilor. Astfel, conform tabelului 1 putem observa faptul că din numărul total de 235 de

personaje, 133 (56.59%) sunt actori de gen masculin. De asemenea, 132 dintre cei 235 de actori

(56.17%) aparțin grupei de vârstă a tinerilor. Poate fi observată deci o preferință, exprimată în

cadrul spoturilor publicitare, către persoane tinere, dar și către actori de gen masculin.

Bebeluși Copii Adolescenți Tineri Adulți Bătrâni Total

Masculin 0 5 4 71 44 9 133

Feminin 1 6 7 48 15 4 81

Pers. Colectiv 0 1 1 13 6 0 21

Total 1 12 12 132 65 13 235

Tabelul 1: Distribuția în funcție de gen și vârstă a actorilor din totalul reclamelor studiate.

Actorii de gen masculin apar în reclame de 133 de ori, adică în 56.59% dintre cazuri, în

timp ce femeile apar de 81 de ori, adică în 34.46% dintre cazuri. Aceste proporții indică o

distribuție inegală în funcție de gen a actorilor din spoturile publicitare studiate. Distribuția

inegală se păstrează și atunci când actorii sunt priviți din perspectiva vârstei. Astfel, 133 de


9

actori dintre cei 235 (adică 57.44%) aparțin grupei de vârstă a persoanelor tinere, în timp ce doar

21 actori din numărul total de 235 sunt persoane în vârstă (8.95%). Restul categoriilor de vârstă

sunt chiar mai slab reprezentate în cadrul spoturilor studiate, conform datelor din graficul 1.

Grafic 1: Distribuția în funcție de gen și vârstă a actorilor din totalul reclamelor studiate.

Dincolo de frecvența personajelor, un alt aspect important care trebuie avut în vedere

atunci când intră în discuție actorii din reclamele studiate este poziția acestora; putem identifica,

astfel, personaje principale și personaje secundare, în funcție de atribuțiile deținute în cadrul

reclamei. Personajele principale sunt cele care se adresează privitorului, verbal sau non-verbal,

sunt cele care apar în reclamă mai mult de 5 secunde și care nu se rezumă la a fi umbre de

fundal, ci se implică activ în scenariul reclamei. Personajele secundare sunt cele care apar în

reclame fugitiv, fără a avea un impact asupra privitorului, neadresându-se acestuia în nici un fel,

fiind utilizate mai degrabă ca instrumente de umplere a fundalului.

5 4

71

44

9

1 6 7

48

15

4 1 1

13

6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Bebeluși Copii Adolescenți Tineri Adulți Bătrâni

Masculin

Feminin

Colectiv


10


Personaje

principale

Masculin 0 0 0 31 19 5 55

Feminin 0 2 1 21 4 0 28

Colectiv 0 0 0 0 0 0 0

Total 0 2 1 52 23 5 83

Personaje

secundare

Masculin 0 5 4 39 26 4 78

Feminin 1 4 6 27 6 4 48

Colectiv 0 1 1 13 6 0 21

Total 1 10 11 80 38 8 147

Tabel 2: Distribuția personajelor în funcție de gen, vârstă și poziția ocupată în cadrul reclamelor

studiate (personaj principal, personaj secundar)

Conform tabelului 2, putem observa faptul că, din punctul de vedere al genului actorilor,

personajele masculine dețin 66.26% dintre rolurile principale, în timp ce femeile ocupă poziții

centrale doar în 33.73% dintre cazuri. Poate fi observat faptul că o treime dintre rolurile

principale existente în reclamele studiate aparțin actorilor de gen feminin, în timp ce două treimi

dintre aceste roluri sunt destinate actorilor de gen masculin. Distribuția actorilor în roluri

principale și secundare este, din punctul de vedere al vârstei, cu atât mai neuniform împărțită

între categoriile de vârstă, rolurile principale adresându-se în exclusivitate categoriile „tineri” și

„adulți”. Astfel, o analiză amănunțită a distribuției pozițiilor ocupate de către actori în reclame,

din punctul de vedere al vârstei este total nevalidă, având în vedere faptul că doar două categorii

dintre cele șase categorii de vârstă sunt reprezentate în aceste poziții: tinerii și adulții. Asta

plasează actorii care nu au o vârstă medie (tineri, bătrâni etc) în afara ariei centrale,

deposedându-i de atribuții, neinvestindu-i cu nici un fel de responsabilitate sau putere de a se afla

în fruntea acțiunii reclamei. Revenim la termenul de ageism pentru a sublinia felul în care atât

actorii în vârstă, cât și cei foarte tineri nu sunt prezentați ca fiind relevanți pentru anumite scene

din viața societății, nefiind reprezentați în reclame ca având poziții centrale, ci mai degrabă ca

fiind utili pentru umplerea spațiului de fundal.

În ceea ce privește reprezentarea personajelor în rolurile secundare în reclamele studiate,

din nou actorii de gen masculin (53.06%) apar în această poziție mai frecvent decât cei de gen

feminin (32.06%). În poziția de personaj secundar apare și personajul colectiv (14.28%), care nu

ocupă nici o poziție centrală, ci doar secundară, în reclamele studiate.

Observăm, așadar, cum distribuția în funcție de genul și poziția ocupată de către actori în

cadrul reclamelor se păstrează în aceeași notă a dezechilibrului între actorii de gen masculin și


11

cei de gen feminin. Ușor observabil este faptul că primii dintre aceștia ocupă mai degrabă poziții

centrale decât secundare, în timp ce ultimii pot fi vizualizați mai degrabă ca făcând parte din

decor decât ca fiind protagoniștii reclamelor.

Pentru a întări felul în care actorii de gen masculin, precum și cei de gen feminin sunt

reprezentați în reclamele studiate, am hotărât să mă opresc asupra unui singur indicator, cel a

dinamicității. Astfel, am considerat că un personaj este dinamic în măsura în care se implică

activ în activități care sugerează o postură energică (activități sportive, plimbări, realizarea unui

efort fizic efectiv). Un personaj este pasiv în cazul în care este prezentat ca neimplicându-se activ

în nici un fel de activitate, reprezentând mai degrabă o figură care îi privește pe alții realizând

diverse activități. În ceea ce privește o imagine de ansamblu a dinamicității actorilor din

reclamele studiate, din tabelul poate fi ușor observat faptul că bărbații sunt prezentați mai

degrabă într-o postură activă decât pasivă, numărul actorilor activi de gen masculin fiind aproape

de două ori mai mare decât numărul actorilor activi de gen feminin.

Activ Pasiv Total

Feminin 45 36 81

Masculin 84 49 133

Colectiv 13 8 21

Total 142 93 235

Tabel 3: Distribuția actorilor din reclamele studiate în funcție de gen și de nivelul de

dinamicitate

În ceea ce privește o analiză comparativă a spoturilor publicitare difuzate în România și a

celor difuzate în restul Europei, vom observa ca inegalitatea distribuției actorilor în funcție de

gen persistă, fiind mai mare în cazul reclamelor difuzate în România. Cu alte cuvinte, raportul

dintre numărul de actori de gen feminin și cei de gen masculin este de 24/45 în cazul reclamelor

difuzate în România, în timp ce în reclamele difuzate în Europa, acest raport este de 33/43.

Aceste valori indică faptul că în cazul reclamelor difuzate în Europa, distribuția în funcție de gen

este relativ echilibrată, sau cel puțin tinde către o distribuție echilibrată, comparativ cu reclamele

din România, în care bărbații apar cu o frecvență mai mare (vezi grafic 2).


12

Grafic 2: Distribuția actorilor în funcție de gen; comparație între reclamele difuzate în România

și reclamele difuzate în restul Europei.

O privire atentă asupra distribuției personajelor în funcție de vârstă ne va releva faptul că

de această dată, reclamele difuzate în România prezintă o mai mare diversitate a grupelor de

vârstă, în timp ce reclamele difuzate în Europa sunt axate doar pe grupele de vârstă „tineri” și

„adulți”. Cu toate că ambele categorii de reclame sunt departe de a prezenta o distribuție egală a

actorilor în funcție de vârstă, spoturile difuzate în România prezintă actori din toate cele 6

categorii de vârstă menționate (bebeluși, copii, adolescenți, tineri, bătrâni), în timp ce la cealaltă

categorie, grupele de vârstă „bebeluși” și „adolescenți” lipsesc cu desăvârșire.

Vizualizând graficul 3, putem identifica fenomenul de ageism, prin preferința pentru

actori care aparțin doar unor anumite grupe de vârstă (cazul grupelor de vârstă „tineri’ cu 122 de

actori din numărul total de 235 de apariții și „adulți”– 65 de cazuri din numărul total de 235 de

actori). În același timp, restul grupelor de vârstă sunt fie extrem de slab reprezentate („copii” și

„adolescenți” aduc împreună 24 de actori din numărul total de 235), fie nu sunt reprezentate

aproape deloc („bebeluși” – 1 actor din 235). De asemenea, vârstismul este și el prezent, prin

simpla nereprezentare, în rândul actorilor din spoturilor publicitare, a persoanelor în vârstă

(categoria „bătrâni” având 13 apariții din 235).

90

43 48

33

10 11

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

România Europa

Masculin

Feminin

Colectiv


13

Grafic 3: Distribuția actorilor în funcție de vârstă; comparație între spoturile publicitare

difuzate în România și cele difuzate în Europa.

Cu privire la distribuția actorilor în funcție de gen și poziția ocupată în cadrul reclamelor

studiate (grafic 4), o comparație între spoturile publicitare difuzate în România, precum și cele

difuzate în restul Europei arată faptul că în cazul reclamelor difuzate în România diferența dintre

numărul de actori de gen feminin și numărul de actori de gen masculin este considerabil mai

vizibilă decât în cazul reclamelor difuzate în Europa. Astfel, în cazul poziției de personaj

principal, în reclamele difuzate în Europa numărul de femei este egal cu numărul de bărbați, în

timp ce în cazul reclamelor din România numărul bărbaților depășește dublul numărului femeilor

prezente în reclame. Cu alte cuvinte, raportul dintre actorii de gen masculin și cei de gen feminin

prezentați în roluri principale în reclamele difuzate în Europa este de 1/1, în timp ce în cazul

reclamelor difuzate în România acesta este de aproximativ 2/1.

Poziția de personaj secundar aduce după sine aceeași poveste, însă de această dată atât în

cazul reclamelor din România, cât și a celor din Europa: numărul bărbaților este mai mare decât

cel al femeilor prezente în reclamele studiate. Asta reconfirmă suprareprezentarea actorilor de

gen masculin și subreprezentarea celor de gen feminin în reclamele studiate, indiferent de locul

de difuzare al acestora.

1

9

3

12

78

54

38

27

10

3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

România Europa

Bebeluși

Copii

Adolescenți

Tineri

Adulți

Bătrâni


14

Grafic 4: Distribuția personajelor în funcție de gen, poziția ocupată în reclamă și țara de difuzare

a reclamei.

Dacă privim la ipostazele în care personajele sunt prezentate în reclamele studiate (grafic

5), comparând spoturile difuzate în România cu cele difuzate în restul Europei, putem observa

faptul că în ambele cazuri, bărbații sunt reprezentați a fi mai degrabă activi, iar femeile mai

degrabă pasive. O altă observație interesantă este aceea că femeile sunt reprezentate a fi mai

degrabă pasive datorită numărului scăzut de roluri principale pe care le au, nu datorită faptului că

ar fi cel mai adesea reprezentate ca fiind pasive. Cu alte cuvinte, bărbații dețin cea mai mare

frecvență atât la capitolul „personaje active”, cât și la capitolul „personaje pasive”, lucru

intrigant, explicat prin faptul că actorii de gen masculin sunt mai frecvenți decât cei de gen

feminin, putând astfel să ocupe mai multe poziții, fie ele principale sau secundare, decât aceștia.

30

48

13

42

20

28

13

20

11 10

0

10

20

30

40

50

60

Personaje secundare Europa

Personaje secundare România

Personaje principale Europa

Personaje principale România

Masculin

Feminin

Colectiv


15

Grafic 5: Distribuția actorilor din reclamele studiate în funcție de dinamicitate, gen și țara

de difuzare a reclamelor.

După ce am trecut în revistă principalele caracteristici ale reclamelor luate per total,

consider că este momentul să pășim către o analiză comparativă mai detaliată a spoturilor

studiate. Astfel, începem analiza comparativă intercategorială, făcând o comparație între

reclamele la cafea, cele la apă și cele la coniac, indiferent de spațiul geografic în care au fost

difuzate.

În tabelul următor (tabelul 2) poate fi vizualizată frecvența actorilor din reclamele la apă,

cafea, respectiv coniac, din perspectiva vârstei și a genului. Poate fi observat faptul că în

reclamele studiate apare un număr relativ egal de actori în toate cele trei categorii de produse (au

fost identificați 76 de actori la reclamele la apă, 79 de actori la reclamele la cafea și 80 de actori

la reclamele la coniac).

55

29

35

14

30

15 18 18

4 6 7

4

0

10

20

30

40

50

60

Personaje active România

Personaje active Europa

Personaje pasive România

Personaje pasive Europa

Masculin

Feminin

Colectiv


16

Categorii

reclame

Gen

personaje


Reclame

Apă

Masculin 0 1 4 30 6 1 41

Feminin 1 1 3 21 2 1 29

Colectiv 0 0 0 4 1 0 5

Total 1 2 7 55 9 2 76

Reclame

Cafea

Masculin 0 4 0 18 10 3 35

Feminin 0 5 4 15 11 3 38

Colectiv 0 1 1 4 0 0 6

Total 0 10 5 37 21 6 79

Reclame

Coniac

Masculin 0 0 0 23 28 5 56

Feminin 0 0 0 12 2 0 14

Colectiv 0 0 0 5 5 0 10

Total 0 0 0 40 35 5 80

Tabelul 3: Distribuție actorilor în funcție de gen și vârstă în reclamele studiate, din prisma

fiecărei categorii de produs (apă, cafea, respectiv coniac).

Privind reclamele aparținând celor trei categorii de produse din perspectiva genului

(graficul 6), observăm cu ușurință o distribuție inegală a actorilor în funcție de gen, mai ales în

reclamele la apă și în cele la coniac, în care predomină prezența personajelor de gen masculin.

Astfel, raportul dintre personajele de gen masculin în reclamele la apă este de 41/29, iar în

reclamele la coniac este de 56/14.

Grafic 6: Distribuția actorilor în funcție de gen în cadrul reclamelor la cafea, apă,

respectiv coniac.

35

41

56

38

29

14

6 5 3

0

10

20

30

40

50

60

Cafea Apă Coniac

Masculin

Feminin

Colectiv


17

Cea mai mare discrepanță dintre numărul de actori de gen feminin și numărul de actori de

gen masculin poate fi observată în cadrul reclamelor la coniac, în care 70% din numărul total de

personaje sunt de gen masculin, pe când doar 17.5% dintre actori sunt de gen feminin (restul de

12.5% fiind personaje colective). Acest lucru subliniază o posibilă asociere între tipul de produs

– coniac, băutură alcoolică prin definiție - și un anumit gen – genul masculin.

În ceea ce privește reclamele la apă, diferența dintre frecvența actorilor de gen masculin

și a celor de gen feminin este mai mică, însă departe de a fi echilibrată. Astfel, 53.95% dintre

actorii prezenți în reclamele la apă sunt de gen masculin, în timp ce 38.15% sunt actori de gen

feminin (restul de 6.57% sunt personaje colective).

Pe de altă parte, reclamele la cafea nu se încadrează în direcția indicată de celelalte două

categorii de produse, în care prezența masculină predomină, din două motive: în primul rând,

distribuția personajelor în funcție de gen este relativ echilibrată, comparativ cu celelalte două

categorii de produse, raportul personajelor de gen masculin și a personajelor de gen feminin fiind

de 35/38. În plus, în contrast cu reclamele din celelalte două categorii de produse, în care

personajele masculine apar cu o frecvență mai mare, în cadrul reclamelor la cafea, actorii de gen

feminin sunt mai frecvenți decât actorii de gen masculin. Astfel, din numărul total de actori din

reclamele la cafea, 48.10% sunt personaje de gen feminin, în timp ce 44.30% sunt personaje de

gen masculin. Acest lucru sugerează o asociere destul de firavă între produsul studiat – cafea - și

personaje de gen feminin.

Din punctul de vedere al vârstei actorilor din reclamele studiate (grafic 7) distribuția se

arată a fi la fel de inegală în cazul tuturor celor trei categorii de produse. Poate fi observată o

preferință către actorii de vârstă medie (tineri), în toate reclamele studiate, categorie de vârstă

urmată îndeaproape de cea a „adulților”.


18

Grafic 7: Distribuția actorilor în funcție ce vârstă în reclamele studiate

În ceea ce privește reclamele la coniac, prezența exclusivă a actorilor tineri, adulți și

bătrâni este justificată de specificul produsului; fiind băutură alcoolică, neadresându-se

adolescenților, sau copiilor, este legitim ca actorii din spoturile la coniac să nu fie decât de vârstă

adultă. Astfel, dacă plecăm de la premisa că în cazul coniacului, distribuția actorilor în funcție de

vârstă ar trebui să înceapă cu vârsta legală de la care unui individ îi este permis consumul de

alcool (18 ani), putem observa un relativ echilibru al frecvenței categoriilor de vârstă, cu

mențiunea că este foarte slab reprezentată categoria de vârstă „bătrâni”. Astfel, dintre cele trei

categorii de vârstă de peste 18 ani, 50% dintre actori aparțin categoriei de vârstă „tineri”, 43.75%

aparțin categoriei „adulți”, și doar 6.25% aparțin categoriei „bătrâni”. Preferința pentru

categoriile de vârstă mai tinere denotă existența vârstismului în reclamele la coniac studiate.

În cadrul reclamelor la apă, se observă de departe faptul că cea mai reprezentată categorie

de vârstă este cea a „tinerilor”, actorii din această categorie apărând în proporție de 72.66% în

cadrul reclamelor la apă studiate. Următoarele categorii reprezentate sunt cea a „adulților”

(11.84%) și cea a „adolescenților” (9.21%), urmate de categoriile „copii” și „bătrâni”, fiecare

având o frecvență de 2.63%. Demn de menționat este faptul că în cadrul reclamelor la apă apare

singurul actor care se încadrează în categoria de vârstă „bebeluși”, astfel, reclamele la apă

1 2

10 7

5

55

37 40

9

21

35

2

6 5

0

10

20

30

40

50

60

Reclame Apă Reclame Cafea Reclame Coniac

Bebeluși

Copii

Adolescenți

Tineri

Adulți

Bătrâni


19

prezentând actori aparținând tuturor categoriilor de vârstă, comparativ cu celelalte două categorii

de produse, chiar dacă distribuția actorilor în funcție de vârstă nu este una uniformă.

În ceea ce privește reclamele la cafea, situația se păstrează în dezechilibru, din punctul de

vedere al distribuției actorilor în funcție de vârstă. Și în acest caz, actorii aparținând grupei de

vârstă „tineri” dețin monopolul, reprezentând 46.83% din numărul total de actori, actorii din

categoria de vârstă „adulți” apar cu o frecvență de 26.58%, cei din categoria „bătrâni” apar în

7.59% dintre cazuri, cei din categoria „copii” apar în proporție de 12.65%, iar actorii din

categoria „adolescenți” apar în 6.32% dintre cazuri. Este demn de menționat faptul că diferența

dintre prima categorie de vârstă (tineri) și următoarea (în cazul acesta, adulți) este mai mică în

cadrul reclamelor la cafea, decât în cazul reclamelor la apă (72.66% și 11.84% în cazul

reclamelor la apă, comparativ cu 46.83% și 26.58% în cazul reclamelor la cafea).

De asemenea, comparând reclamele la cafea și la apă, dincolo de aceeași preferință pentru actorii

aparținând categoriilor „tineri” și „adulți”, putem observa existența reprezentării adolescenților și

a copiilor. În ceea ce privește categoria de vârstă „copii”, aceasta este reprezentată într-o măsură

mai mare în cadrul reclamelor la cafea, decât în cazul reclamelor la apă. Astfel, în reclamele la

cafea au fost identificați 10 actori aparținând grupei de vârstă „copii”, în timp ce în cadrul

reclamelor la apă apar doar 2 actori din aceeași categorie.

Tabelul 3 arată felul în care actorii sunt distribuiți în rolurile de personaje principale sau

personaje secundare, în funcție de genul acestora și de categoria de produs la care a fost realizată

reclama. Poate fi observat faptul că în cazul reclamelor la coniac, numărul personajelor

masculine este mai mare decât numărul personajelor feminine, indiferent de poziția ocupată în

reclamă. Cumva, asta se răsfrânge și asupra distribuției rolurilor personajelor, actorii de gen

masculin ocupând atât roluri principale, cât și roluri secundare, în proporție mai mare decât

femeile. Astfel, dintre rolurile principale, 92.10% aparțin actorilor de gen masculin, în timp ce

doar 7.9% revin actorilor de gen feminin. Observăm, astfel, cum coniacul, băutură alcoolică

fiind, este aproape exclusiv asociată cu genul masculin, prin prezentarea personajelor de acest

gen ca fiind consumatoare sau creatoare de povești în jurul acestui produs.

În reclamele la cafea, în care, deși sunt mai puține numeric decât actorii de gen masculin,

personajele de gen feminin ocupă cu o frecvență mai mare poziții centrale în spoturile

publicitare. Astfel, femeile ocupă poziții centrale în reclamele la cafea în 61.53% dintre cazuri, în

timp ce bărbaților le revin roluri principale în 38.46% dintre cazuri.


20

În cazul spoturilor publicitare la apă, pozițiile centrale sunt ocupate într-o măsură relativ

egală, atât de femei cât și de bărbați, echilibrul între distribuția pozițiilor în funcție de genul

actorilor fiind mult mai echilibrată de această dată. Cu privire la personajele secundare, bărbații

ocupă primul loc la toate categoriile de produse, actorii de gen masculin fiind astfel reprezentați

într-un număr mai mare, comparativ cu actorii de gen feminin.

Categorii reclame Gen personaje Personaje principale Personaje secundare

Reclame

Apă

Masculin 11 31

Feminin 13 16

Colectiv 0 5

Total 24 52

Reclame

Cafea

Masculin 10 25

Feminin 16 22

Colectiv 0 6

Total 26 53

Reclame

Coniac

Masculin 35 22

Feminin 3 10

Colectiv 0 10

Total 38 42

Tabel 3: Distribuția actorilor în funcție de gen, poziția ocupată și categoria de produs în

reclamele studiate

Caracterul de personaj pasiv sau activ al unui personaj poate fi analizat și din punctul de

vedere al categoriei produsului pentru care a fost realizat spotul publicitar. Realizând o astfel de

comparație, tragem concluzia că actorii de gen feminin sunt reprezentați ca fiind activi într-un

număr mai mare decât ceilalți actori, în cadrul reclamelor la cafea. Cu toate că diferența dintre

numărul de actori activi de gen masculin (40%) și numărul de actori activi de gen feminin

(46.51%) din numărul total de personaje active nu este foarte mare, reclamele la cafea reprezintă

singura categorie de produse dintre cele studiate în care personajele de gen feminin sunt active

într-o măsură mai mare decât restul personajelor.

În cadrul reclamelor la coniac, diferența dintre personajele active masculine și

personajele active feminine este covărșitoare. În acest caz, bărbații sunt reprezentați ca fiind

activi cu o frecvență de 72.3%, în timp ce femeile dețin doar o proporție de 19.14%. Această

diferență poate fi explicată și prin numărul mic de actori de gen feminin reprezentați în reclamele

la coniac.


21

Dacă aducem în discuție reclamele la apă, diferența mare dintre actorii activi de gen

masculin și cei activi de gen feminin se păstrează. Astfel, 30.76% dintre personajele active

reprezentate în reclamele la apă sunt actori de gen feminin, în timp ce 63.46% dintre aceste sunt

actori de gen masculin.

Cafea Activ Pasiv

Reclame Cafea Feminin 20 18

Masculin 17 18

Colectiv 6 0

Total 43 36

Reclame Coniac Feminin 9 5

Masculin 34 22

Colectiv 4 6

Total 47 33

Reclame Apă Feminin 16 13

Masculin 33 9

Colectiv 3 2

Total 52 24

Tabel 4: Distribuția actorilor în funcția de gen, categoria de produs și caracterul pasiv sau

activ al acestora


22

6 Concluzii

Conform celor 42 de reclame studiate, aparținând celor trei categorii de produse de

interes pentru această cercetare (apă, coniac, cafea), au fost țesute concluziile ce urmează a fi

așternute în continuare. Astfel, în ceea ce privește întrebările de cercetare, în urma analizei poate

fi trasă o concluzie legată de asocierea dintre o categorie de produs și un anumit gen.

În primul rând, de departe cea mai evidentă asociere este ce dintre coniac și actorii de gen

masculin. Această asociere este susținută atât de prezența crescută a personajelor de gen

masculin în cadrul reclamelor la coniac (70%), cât și de faptul că aceștia dețin aproximativ 93%

dintre pozițiile principale existente în spoturi. În plus, bărbații sunt prezentați ca implicându-se

activ, având o postură dinamică în cadrul reclamelor, în contrast cu actorii de gen feminin,

pasivi. Acest lucru sugerează faptul ca genul masculin, caracterizat de dinamicitate și de control

asupra diverselor situații, se simte la el acasă în cadrul reclamelor la coniac. În ceea ce privește

vârsta actorilor din reclamele la coniac, limita inferioară a acesteia o reprezintă vârsta legală

după care un individ are voie să consume alcool, astfel că cea mai reprezentată grupă de vârstă

este cea a tinerilor, urmată de cea a adulților.

În ceea ce privește reclamele la cafea, balanța se înclină ușor în favoarea actorilor de gen

feminin, care dețin de această dată cele mai multe poziții centrale (48.10%), cu câteva puncte

procentuale mai multe decât cele deținute de actorii de gen masculin (44.30%). Cu toate că

numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor în reclamele la cafea (38/35), actorii de

gen feminin sunt totuși cei mai activi când vine vorba despre consumarea acestui produs. Deși

categoria de vârstă cea mai reprezentată este cea a tinerilor, noutatea adusă de spoturile din

această categorie este aceea că în scenă intră și grupe de vârstă precum cea a copiilor și

adolescenților, aproape toate grupele de vârstă (mai puțin cea a bebelușilor) fiind reprezentată în

reclamele la cafea. Însă cea mai reprezentativă imagine prezentată în aceste spoturi este aceea a

femeii de vârstă medie, plină de energie și activă.

Discuția despre reclamele la apă poate fi puțin mai complexă, deci mai interesantă prin

acest atribut al ei. Din punctul de vedere al distribuției în funcție de gen, actorii de gen masculin

domină în cadrul reclamelor la apă (41 de actori de gen masculin, comparativ cu 29 de actori de

gen feminin). Cu toate acestea, dacă privim către distribuția personajelor în funcție de poziția

deținută în cadrul reclamelor, putem observa cum actorii de gen feminin dețin cu 2 poziții

principale mai mult decât cei de gen masculin, în cadrul acestor spoturi. Astfel, din numărul total


23

de personaje principal în reclamele la apă, 13 sunt de gen feminin și 1 sunt de gen masculin. Pe

de altă parte, dinamicitatea actorilor este mai mare în rândul celor de gen masculin, femeia fiind

prezentată într-o măsură foarte mare ca fiind pasivă, lipsită de activitate, martor. Astfel, 30.76%

dintre personajele active reprezentate în reclamele la apă sunt actori de gen feminin, în timp ce

63.46% dintre aceste sunt actori de gen masculin.

Astfel, nu pot trage o concluzie precisă în ceea ce privește legătura dintre reclamele la

apă și un anume gen, pentru ca deși bărbații sunt majoritari și activi, femeile sunt mai degrabă în

poziții principale. În ceea ce privește vârsta actorilor, se păstrează înclinația către reprezentarea

actorilor tineri, însă în reclamele la apă sunt reprezentate toate categoriile de vârstă, chiar dacă

neuniform. În acest context, caracterul novator al reclamelor la apă este dat de faptul că aduc în

scenă un bebeluș, singurul identificat în totalul de 42 de spoturi analizate.

În toate reclamele studiate a fost subliniat în repetate rânduri atât ageismul cât și

vârstismul, prin preferința pentru categoriile de vârstă medii (tineri și adulți) și lipsa de

reprezentativitate a celorlalte categorii (copii, adolescenți, bătrâni). În plus, am arătat cum

femeile sunt prezentate mai degrabă in ipostaze pasive și poziții secundare, sugerând acea

„feminine touch” despre care vorbea Goffman.

Ca o scurtă, foarte scurtă intervenție personală, nu știu în ce măsură suntem ceea ce bem,

dar știu că ni se recomandă să bem ceea ce (credem că) suntem, prin spoturile publicitare.

Astfel, dacă suntem femei, active, mereu grăbite, vom primi mai degrabă cafea decât coniac, iar

dacă suntem bărbați – tineri sau adulți – activi, având mereu lucrurile sub control, ne-ar sta bine

cu un coniac în față. Cât despre apă, apa nu ne cere să fim nicicum, căci se adresează tuturor; dar

dacă ar fi să vorbim în termenii reclamelor, bei apă dacă ești o femeie suavă, pasivă, martoră a

ceea ce se întâmplă datorită activității și a puterii de control a bărbatului.


24

7 Bibliografie

Goffman, Erving (1976), Gender Advertisments, Harper and Row Publisher, New York

Grunberg, Laura (1999), România – o țară discret sexistă în Feminism, numerele 71 și

72, Editura Sfera Politicii, București

Grunberg, Laura (2011), Gen și societate în Vlăsceanu, L. (coord.), Sociologie (2011),

Polirom, Iași

Ivan, Loredana (2015), O analiză psihosociologică a conceptului de ageism în Psihologie

Socială (Social Psychology), nr. 35/ 2015 (disponibil online la adresa www.ceeol.com) accesat

în data de 10 noiembrie, 2015


25

8 Anexă. Lista reclamelor studiate

Tip

produs

Companie Brand Link Tip

produs

1 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=nP7QAyWdKZs A1

2 Apă Group Danone Volvic https://www.youtube.com/watch?v=uh-R4nrFalU A10

3 Apă Group Danone Volvic https://www.youtube.com/watch?v=XdsL8wv1IOI A11

4 Apă Natural Waters

of Viti Ltd.

Fiji https://www.youtube.com/watch?v=WQgmf-mciVw A12


of Viti Ltd.

Fiji https://www.youtube.com/watch?v=aGRo8mv79B0 A13


of Viti Ltd.

Fiji https://www.youtube.com/watch?v=m___wuWRDM4 A14

7 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=-xE6mndLSjc A2

8 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=ZDGmTG02QnA A3

9 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=8eSMIilXl_c A4

10 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=pNWIZTdHJO8 A5

11 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=XZyjOPDp9fY A6

12 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=DxVS59gLW0M A7

13 Apă Coca-Cola Dorna https://www.youtube.com/watch?v=4C0FMj5-QP8 A8

14 Apă Group Danone Volvic https://www.youtube.com/watch?v=AiYYDSivdRk A9

15 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=7rJO6Zfj7S8 B1

16 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=Diiec_tqJao B2

17 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=r7bmCeGHCHc B3

18 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=1v11ToOLW0s B4

19 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=FbJPb2jarV4 B5

20 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=Fvo5nMnus1w B6

21 Coniac Euroavipo Grup Unirea https://www.youtube.com/watch?v=Er8C9-dt96w B7

22 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=U5g7nDB65-E B8

23 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=7pF9UvDLNqc B9

24 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=1HtScA0L0sg B10

25 Coniac LVMH Hennessy https://www.youtube.com/watch?v=ljwwtx9y25Y B11

26 Coniac Remy Martin Remy Martin https://www.youtube.com/watch?v=_sMpFXOi0qI B12

27 Coniac Remy Martin Remy Martin https://www.youtube.com/watch?v=VoYadYbxGkE B13

28 Coniac Remy Martin Remy Martin https://vimeo.com/104509924 B14

29 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=2qS1ZSqwIgM C1

30 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=aclGYqb4MPw C2

31 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=cEl-qWv1CJs C3

32 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=W5sRok1rUvE C4

33 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=UI3-FkQvDT4 C5

34 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=eJk7R_c4HD8 C6

35 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=R6z2OKBrD2c C7

36 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=ZaPz_4he2mE C8


26

Tip

produs

Companie Brand Link Tip

produs

37 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=E0wMHrJ-hBE C9

38 Cafea Kraft Foods Jacobs https://www.youtube.com/watch?v=vsNpcyW-c6s C10

39 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=Mf4hh1n9L4g C11

40 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=ifVQ1rCR8Ow C12

41 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=lq6EQE7G8zQ C13

42 Cafea Mendelez Doncafe https://www.youtube.com/watch?v=YTsY9iUh9Nk C14

Suntem ceea ce bem sau bem ceea ce...

Documents

Transcript of Suntem ceea ce bem sau bem ceea ce...