SUMAR - BJPD 2007).pdf Tipic bisericesc din c¤’r¥£ile rituale ¥i manuale...

download SUMAR - BJPD 2007).pdf Tipic bisericesc din c¤’r¥£ile rituale ¥i manuale de acest soi, Gherla, 1886

of 81

  • date post

    21-Oct-2020
  • Category

    Documents

  • view

    8
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of SUMAR - BJPD 2007).pdf Tipic bisericesc din c¤’r¥£ile rituale ¥i manuale...

  • 1

    SUMAR

    ANIVERSĂRI

    Ioana Dragotă Părintele dr. Vasile Lucaciu (1852-1922) mărturii documentare mai puţin cunoscute ................................................................................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

    Echim Vancea Alexandru Filipaşcu – cronologia vieţii şi a operei .................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

    Antoaneta Turda Universul liric al lui Dimitrie Danciu ................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Pamfil Bilţiu Petru Bilţiu-Dăncuş - dascălul, folcloristul, patriotul şi truditorul pentru emanciparea

    ţărănimii................................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Ana-Maria Brezovski, Florina Vanciu Folcloristul Dumitru Pop în colecţiile Bibliotecii Judeţene „Petre

    Dulfu” Baia Mare ..................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. Pr. Viorel Thira Biografia unei conştiinţe Gazetarul de „legea veche” Ion Berinde. ERROR! BOOKMARK

    NOT DEFINED. Ana Grigor Octavian Butuza la „tinereţea maturităţii”.................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

    DIALOGURI PROFESIONALE

    Ioana Dragotă Noţiuni de bibliofilie şi valori patrimoniale mobile ........................................................... 29 Sorina Beretean Stabilirea vedetei de autor în cazul pseudonimelor..................................................... 39 Laura Temian Biobibliografia personalităţilor – componentă esenţială a bibliografiei locale ..................... Ioana Dragotă O lume fără cărţi şi biblioteci ......................................................................................... 49

    Gabriel Stan Programele culturale ale Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare ................................. Ing. Carmen Neacşu Brevetoteca ............................................................................................................. Aurelia Gherasim, Ioan Neamţiu „Biblioteca este, pentru mine, locul unde îmi găsesc adevăratul rost”...57

    MIC DICŢIONAR AL LOCALITĂŢILOR DIN MARAMUREŞ

    Ana-Maria Brezovszki, Ana Grigor, Florina Vanciu Câmpulung la Tisa ............................................. 60

    NOTE DE LECTURĂ

    Angela-Monica Jucan El gobierno de Rumanía, a través de la biblioteca „Petre Dulfu” de Baia Mare.. 69 Adrian Pop Calendarul Maramureşului la momentul „integrării europene”................................................. Angela-Monica Jucan Poetul unor versuri vrăjite şi un om-poet legat prin blestem

    PAGINI CULTURALE

    Mugur Voloş Cititorul Mircea Eliade ...................................................................................................... 77 Antoaneta Turda Redescoperirea lui Mircea Eliade .............................................................................. 79 Vasile Leschian Ion Inochentie – întemeietorul ......................................................................................... Delia Florea Constantin Brâncuşi şi vocaţia sacrului.................................................................................. Dorina Cadar Leonardo da Vinci, poet?................................................................................................. 88 Laviniu Ardelean S-a întâmplat acum 50 de ani .......................................................................................

  • ANIVERSĂRI. COMEMORĂRI 3

    TIT BUD

    (24 dec. 1846 – 19 aug. 1917)

    Alina LEMNEAN

    Tit Bud - Sumară fişă biografică - n.: 24 dec. 1846, Sat Şugatag - şcoala primară – în satul natal - şcoala secundară – la Ungvár şi Beiuş - 1865: bacalaureatul - 1865-1869: studii teologice la Gherla - 1870: hirotonit preot la Blaj - 1870-1873: ajutor de preot şi învăţător la Ieud - din 1873: secretar al episcopului Mihail Pavel, vicenotar, asesor con-

    sistorial, la Gherla - 1880-1899: preot în comuna natală - 1882-1887: protopop al Cosăului - din 1887, episcop vicar al Maramureşului - din 1899, paroh, până la moartea sa, al Bisericii româneşti din Sig-

    het, pe care a şi înfiinţat-o - 1887-1917: vicepreşedinte al „Asociaţiunii pentru cultura poporului

    român din Maramureş” - director al convictului român din Sighet (în perioada vicepreşedinţiei

    ASTREI Maramureşene) - preşedinte al Reuniunii docinţilor români din Maramureş - m.: 19 aug. 1917, Sighet

    it Bud este una din personalităţile proeminente ale intelectualităţii maramureşene din a doua jumătate a veacului al nouăsprezecelea şi începutul secolului XX. Se cuvine

    să-i ţinem trează amintirea cel puţin prin marcarea ceasurilor lui aniversare sau comemorative – cum se întâmplă să fie anul acesta, împlinindu-se 90 de ani de la moartea lui.

    Ca fiu al preotului Ioan Bud (paroh în Sat Şugatag între 1837-1856) şi al Teclei Bud, sora episcopului Iosif Pergher din Kosice (azi în Slovacia), Tit Bud se trage din familia de nobili maramureşeni Bud, originari din Budeşti, cu diplomă de danie din 13611. Ajuns preot, în linia tradiţiei familiei lui, Tit Bud n-a fost preocupat exclusiv de teologie (deşi cele mai multe din lu- crările lui sunt destinate Bisericii). Locuitor al unei zone aflate, de multe secole, sub ocupaţie străină, Tit Bud a fost printre cei conştienţi de faptul că ceea ce poate menţine identitatea unui neam este cultura lui, iar prin afirmarea valorilor naţionale, îşi poate redobândi libertatea. Dar, pentru aceasta, e nevoie de educaţie, ştiinţă de carte, informare. Pe acestea s-a străduit Tit Bud să le dezvolte la românii lui maramureşeni, împărţindu-se între activitatea teologică, cea de istoric, cea de pedagog şi cea de folclorist.

    În primul rând, pe lângă bisericile în care a funcţionat ca preot sau pe care le-a avut în subordine, s-a îngrijit să se înfiinţeze, dacă nu era, câte o şcoală. „În Sat Şugatag, Tit Bud a zidit

    1http://209.85.135.104/search?q=cache:q5ojeersl4J:ro.wikipedia.org/wiki/Tit_Bud+%22tit+bud%22&hl=ro&ct=cln

    k&cd=1&gl=ro&lr=lang_ro

    T

  • ANIVERSĂRI. COMEMORĂRI 4

    şcoală, a lărgit casa parohială cu o chilie, a sfătuit poporul să-şi răscumpere pământul de la Erar, a obţinut pentru parohie 70 iughere de fâneaţă şi a cumpărat o moară, ca, din veniturile ei, să plătească pe dascăl. Iar în filia Hărniceşti a lărgit biserica, a zidit, de asemeni, şcoală şi a îndemnat credincioşii să-şi trimită copiii la şcoală, astfel că, după câţiva ani, nu mai erau la Hărniceşti şi Sat Şugatag oameni care săn u ştie citi şi scrie. / Apoi a făcut şcoală pomicolă şi, în câţiva ani, cele două sate şi, pe urmă, toată Valea Marei şi a Cosăului erau pline de pomi altoiţi. Tot el a introdus soiul de măr Ionathan în Maramureş, precum şi cartofii mari şi albi numiţi «fulgi de zăpadă»2”. Mai târziu, „ajuns vicar la Sighet, şi-a dat seama că aici sunt multe nevoi de împlinit. Mai întâi, românii fuseseră scoşi pe cale silnică din biserica pe care o făcuseră împreună cu ucrainenii şi nu aveau casă parohială şi şcoală. / Sub conducerea lui Tit Bud şi cu sprijinul preotului Ioan Ivaşco [...], s-a construit actuala biserică veche din Sighetu Marmaţiei, casa parohială cu etaj şi săliţa pentru şcoală din curtea bisericii. [...] După cum ne informează revista «Căminul» din Sighet, nr. 3-4/1924, p. 2, sub vicariatul lui Tit Bud se zidesc în Maramureş 12 biserici din piatră şi 20 de şcoli 3”. Ca vicepreşedinte al Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş, Tit Bud şi-a legat numele şi de organizarea internatului („convictului”), al cărui director a fost. Viaţa în internat era o prelungire a timpului petrecut de elevi în clasă. Spre deosebire de şcoală, aici erau posibile cultivarea limbii materne şi a sentimentelor naţionale4. Contribuţia lui Tit Bud la dezvoltarea învăţământului în Maramureş şi a educaţiei, în general, este, prin urmare, însemnată. „Pentru munca neobosită pe tărâm şcolăresc, Tit Bud a fost preşedinte al «Reuniunii învăţătorilor români din Maramureş», calitate pe care o deţine până la sfârşitul vieţii 5”.

    Ştiind că fundamentul oricărei literaturi culte este folclorul poporului căreia îi aparţine,

    Tit Bud şi-a dedicat mult timp identificării, culegerii, conservării şi comunicării producţiilor literaturii orale. Ele se pot încă găsi prin revistele vremii, dar există şi culegerea Poezii populare din Maramureş. Răsfoie astăzi, la o sută de ani de la apariţia lor, paginile Poeziilor populare adunate de Tit Bud, ne dezvăluie un cercetător-folclorist şi nu un simplu culegător. Poeziile sunt ordonate după specii şi genuri, în cadrul cărora ele sunt grupate tematic. Limba este înregistrată exact, cu particularităţile ei dialectale – fonetice, lexicale, morfologice – fără încercări de „urbanizare” (de „înfrumuseţare”). Regionalismele sunt explicate în subsolul paginii, la unele existând şi lămuriri în privinţa etimologiei, a formei lor plurale sau diminutivale. Volumul e completat cu un glosar care reia, ordonate alfabetic, toate aceste elemente lexicale specifice graiului maramureşean sau folosite şi dincoace de Gutin, în diferite zone ale Ardealului. În Raportul către Secţiunea literară a Academiei, Ion Bianu apreciază că această culegere de