Substratul neurofiziologic al tulburărilor psihice Prof. H.L. Grossmann PhD

Universitatea de Vest „Vasile Goldis“ Arad

Tulburarea Psihica

Normalitatea perceptionala si receptionala este traumatizata permanent sau temporar

Notiuni de „Normal “Norme = Valori definite ca parametri.

Norma statistica - se exprima in valori absolute (matematice)

Exprimarea grafica - matematica (Impartirea Gauss)

Norma „ideala“ - se orienteaza pe valori date si acceptate de societate.

Norma ideala - este subiectiva

Procesele psihiceProcese de perceptieProcese de gandireProcese de prelucrare emotionalaProcese de memorareProcese de imaginatieProcese de reactionare si evaluareProcese de coordonare cu senzatii

percepute (somatic si psihic)

Calea de intelegere a ceea ce „traieste“ un om

Intelegerea situativa psihicaIntelegerea perceptionalaIntelegerea reactiilorIntelegerea constientuluiIntelegerea inconstientului

? Sanatatea mentalaRelatia cu realitatea - intacta

Relatia cu Eu-l - intacta

Echilibrul dinamic intre factorii psihici

Capacitatea de compensare intre factorii psihici

PsihopatologiaInregistrarea descriptiva a tulburarilor

psihice (Psihopatologia descriptiva)

Corelarea cu anumite boli

Clasificarea tulburarilor impartita in:

1. Psihopatologia generala si

2. Psihopatologia speciala (Boli + Tulburari)

Elementele psihopatologieiSimptomul psihopatologic este: Unitatea cea mai mica a tulburarii, care

se poate descrie schematic.Sindromul psihopatologic este: O constelatie tipica a mai multor

simptome care se poate descrie, corela si sistematiza.

Boala psihica este: Tulburarea patologica a psihicului,

caracteristica si clar definita prin tabloul clinic.

Psihopatologiadefinita prin evolutie si

origineAcut/cronicOrganica/ Neorganica (Fara „explicatie“

organica)Psihotica / nepsihoticaNevrotica Reactiva / Nereactiva (definitie depasita)

Clasificarea dupa aspecte etiologice

Psihoze organicePsihoze endogene = psihoze neorganice

(exemplu: schizofrenie, depresie endogena), deocamdata neexplicabile organic.

Tulburari psihogene = prelucrarea patologica a unor evenimente, nevroze.

Tulburari de personalitate

Sisteme de clasificare in psihopatologie

ICD 10 – International Classification of Diseases

DSM IV – American Psychiatric Association

Important de retinut !!!! Ca pot exista neconcordante intre ele

Baza anamnezeiStrategii de observare: Mimica,Psihomotricitatea, Tinuta,

Functiile somatice, Reactiile, Imbracamintea, Limbajul, Expresivitatea,Mentinerea raportului, Emotionalitatea

Toate acestea sunt subiective.

Observatiile trebuie sa fie reproductibile, clasificabile in simptome si sau sindroame.

Strategii pentru anamneza

Observarea fara actiune (prima fraza a pacientului, prima impresie)

Crearea unei imagini generale a situatiei (viata de pana acum, ce s-a intamplat in prezent)

Dinamica evenimentelorDocumentareaAnamneza persoanelor implicateLuati-va Timp, Timp, Timp!!!

Tulburari de constiintaConstiinta - veghea: Capacitatea de a

intelege si simti Eul (constiinta Eului)

Constiinta – Capacitatea de a intelege si simti un obiect (constiinta obiectului).

Inconstientul: Procese care nu ne sunt constiente, ca: motivarea inconstienta pentru o actiune sau alta, impulsuri suprimate, functii vegetative.

Modificari cantitative ale constiintei

HipervigilentaVeghea - VigilentaPresomnolentaSomnolentaStuporComa

Modificari calitative ale starii de constiinta

Dezorientarea: timp, spatiu, situativa, persoana proprie

Tulburarea orientarii in timp: incetinirea, extinderea timpului, accelerarea

Tulburari de orientare in spatiu (ex. modificarea geometriei spatiale)

Concentrarea atentiei

Directionarea atentiei: Dependenta de interes si capacitate

Diminuarea capacitatii de concentrare: Sustragerea atentiei poate fi psihogena

sau organica (ex. alcool).

Functiile mneziceSe compun din: input (cumularea) si recall (amintirea- readucerea la prezent,

constient).Tulburarile functiilor mnezice prin:Lezarea organicaPierderea temporara - amneziePot fi psihoreactive sau organice„PARTY“ Sindrom: incapacitatea de a

supraveghea, memora si percepe corect mai multe evenimente concomitente

Calitatea motorie

Inhibat motric, incetinitPasivNormalImpulsiv, nelinistit (nu poate sta pe loc)HiperactivAgitat maximal

Tulburari ale capacitatii de contact (raport)

Cantitativ :Cresterea anormala (ex. mania,

psihosindromul organic).Diminuarea (ex. depresia, tulburarea nevrotica, schizofrenia).

Calitativ :anxietatea, suspiciunea, agresivitatea

Impulsuri primare (Antrieb) – Forta de baza in procesele psihice

Tulburari ale impulsurilor primare:InhibareaIncetareaCrestereaPierderea controlului

Afectivitatea - EmotiaCompensat-adecvatEuforicDisforicLabilIncontinentRigidSuperficialApatic

Structura psihiculuiEs: Nivelul arhaic: Functioneaza dupa

modelul: satisfactie primara/frustrare primara; nu are logica; este strans legat cu partea somatica; tinde spre satisfactia imediata, fara considerente morale si etice.

Ich = Eul: Are ca principiu: gandesc si planuiesc; suportul constientului; unitatea de functionare logica.

Selbst = Sinele: Notiune mai cuprinzatoare, a tuturor functiilor psihice apartinand Eului; include si partea de inteligenta emotionala.

Über ich = Supra Eul: Constiinta, obiect parental, normele sociale, normele etice.

Autoperceptia EuluiI

Eul: instanta de control si ghidare, nucleul constientului individului (exista doar la specia umana).

Constientizarea Eului: certitudinea de a fi o persoana unica si existenta.

Perceptia Eului: Capacitatea de a autoreflecta.

Tulburari in autoperceptia Eului

Definitie: Pierderea capacitatii de a trasa limite intre Eu si evenimente sau impresii externe

Se poate manifesta prin:Stergerea definitiei propriei persoaneDepersonalizarea: „cineva ma

manipuleaza, ma face sa fac...“ etc.Derealizarea: „imi sunt strain“Descompunerea: „nu ma recunosc in

oglinda ca persoana“

Tulburari de limitare a Eului

(Demarkation)Se manifesta prin senzatia de :Stergere a gandurilor coerente;Intrerupere a gandurilor;Perceptie a gandului ca ceva impus;Vocalizare a gandurilor;Fixare a gandului;Evadare a gandului;„Influentare “ a gandurilor;Prefabricare a gandurilor.

Tranzitivitatea (Transitivation)

Proiectarea fara nici un fel de critica, a starii proprii in mediul inconjurator:

Ex. bolnavul psihic spune ca: „toti cei care ma inconjoara sunt bolnavi psihic“.

Identificarea cu alte persoane: „eu sunt mama mea“.

Lipsa absoluta a constiintei bolii: „nu sunt bolnav de nici un fel“.

Trairea dedublarii„Heautoscopia“ persoana proprie este

perceputa ca o copie a persoanei apropriate (doctorul dedublat).

Cel mai des este intalnita in: schizofrenie, intoxicatii grave.

Sentimentul de instrainare fata de propriul Eu

Depersonalizarea = Eul este perceput ca o persoana straina.

Se intalneste in:stari nevrotice grave, obsesii grave, schizofrenie.

DerealizareaInstrainarea perceptiilor din exterior:

– „Totul este ciudat“– „Totul este ca intr-un vis“– „Totul este mascat“

Se intalneste in: – stari hipnotice,– dupa abuz de droguri, – anxietate grava, – schizofrenie, – depresii grave,– simptome psihotice.

Tulburari de gandireTulburari de gandire formala:

– Tulburari ale fluxului gandirii: • incoerenta, • incetinirea, • perseverenta.

– Tulburarea continutului gandirii: • idei obsesive, • idei delirante, • idei dominante, • idei psihotice - in schizofrenie si

manie.

Tulburari de gandire predominant formale

Incetinirea gandirii: depresie grava;Blocaj al gandirii: stop in mijlocul frazei;Contaminarea gandirii: amestecare a

doua teme in aceeasi fraza;Descompunerea gandului: neologisme

(cuvinte formate din doua idei, ca: „am vazut un studentfoamebloc ieri“;

Fuga de idei - ex. manii;Gandirea disociativa: nu exista legatura

intre ceea ce vorbeste subiectul si ceea ce gandeste : se gandeste sa spuna „buna ziua“ si spune „noapte buna“.

Tulburari ale continutului Ganduri anormale:Supraponderarea: ganduri dominate

afectiv care influenteaza orice actiune a bolnavului;

Idei parapsihotice: in pricipiu e de inteles ce gandeste bolnavul dar cu un “touch” ireal si ciudat;

Idei psihotice: Nu are nici o legatura cu realitatea si rationalul;

Idei obsesive;Idei indoctrinate (fixate si impuse).

Psihoze (Wahn)Tulburarea absoluta de perceptie a

realitatii:Sentimentul psihotic: sentiment de

amenintare iminenta;Idei psihotice acute: dintr-un moment in

altul apare schimbarea de perceptie a realitatii;

Perceptia psihotica partiala: observatiile reale sunt interpretate psihotic.

Definitia unei idei psihotice, dupa Jaspers

3 conditii

1. Autoconvigerea subiectiva totala a bolnavului.

2. Idee ce nu poate fi influentata din exterior de catre alte persoane.

3. Necorelarea continutului ideilor cu nici un rationament.

Alte criterii (Wahn)

Ideea poate fi sistematizata sau fragmentata sistematizat;

Logica sau paralogica;Dinamica ideii: poate fi conditionata

afectiv;Apare des in cadrul schizofreniilor.

Continutul ideilor psihotice

Psihoza interrelationala emotionala,Idei de persecutie si urmarire,Idei de gelozie,Idei de vinovatie,Idei de saracie,Idei hipocondrice,Grandomania / Nihilomania.

Obsesia ca tulburare de gandire

Idei obsesive,Fobie,Actiuni obsesive,Impulsuri obsesive,Relatii obsesive.

Tulburari de indoctrinare

Implementarea prin forta de idei straine;Apare des o combinatie intre presiunea

fizica reala si presiunea sociala(de grup);In caz extrem duce la pierderea coerentei

si la imbolnavire;„Psihoza contagioasa“ Folie a deux

(unul din parteneri este psihotic cronic iar, celalalt incepe dupa un timp sa creada in aceleasi idei absurde).

Halucinatiile

Definitie: Perceptii senzuale : vizuale, olfactive,

gustative, tactile, auditive, fara un stimul real corespunzator.

Bolnavul nu recunoaste in nici un caz halucinatia ca ireala.

Pseudohalucinatiile

Perceptii false care se recunosc ca atare de catre bolnav in mai mare sau mai mica masura.

De obicei sunt optice sau acustice.

Apar des sub influenta drogurilor, in intoxicatii, febra mare, hipnoza.

Sindromul Bonnet

Halucinatie optica la lezarea bioculara grava (orbul care crede ca vede)

Halucinatie auditiva la lezarea biauriculara grava (surdul care crede ca aude)

La baza sta dorinta inconstienta „de a putea functiona normal“

Senzatii corporale anormale

Definitie = modificari ireale percepute in propriul corp.

Hipocondrie / Dermatofobie / Disproportionalitate / Marire / Micsorare a unui organ sau membru.

Apare des la depresia grava, schizofrenie, nevroze grave, intoxicatii.

Tulburari psihovegetative

Caracter difuz: Sindromul oboselii cronice (CFS = cronic fatigue sindrome ), insomnie, hipersomnie, hiperhidrosis, tahicardie psihogena.

Caracter specific: stomac, tensiune, intestin, urogenital, etc.

Organisationsstruktur desvegetativen Systems

Cortex- LimbischesSystemDienzephalon/HyophyseSymathicus/ AlpahaadrenergesSystem Parasymaticus/VagusAktivierung,Angriff, Flucht Schonung,TotstellreflexTachykardie,StoffwechselbeschleunigungBradykardie,Stoffwechselverlangsamung

Entstehung funktioneller Symptome

Affektiver SpannungszustandGehemmte AffektabfuhrVegetativer Spannungszustand(meistohne AffektdruckFunktionsstörungen, MissempfindungSymptombildung, KrankheitInnere Konflikte,Strain“

Tulburari complexe ale comportamentului

Supragestica: miscari ciudate, mimica, gestica, miscari excesive (hipermanierat, schizofrenie catatona).

Mutismul: pacientul este mut cu toate ca functiile de vorbire sunt intacte la toate nivelele (depresii grave, schizofrenie).

Negativismul: reactie motorie inversata (confunda sus cu jos, stanga cu dreapta).

Alte tulburari complexe ale comportamentului

Izolarea sociala,

Suicidul,

Automutilarea,

Tulburarile delirante,

Abuzul de droguri.

Clasificarea sindroamelor psihopatologice, dupa

„origine“Sindrom organic: acut, cronic, cu sau

fara componenta psihotica.

Sindrom psihotic: depresiv, maniacal, halucinant, paranoic, catatonic.

Sindrom nevrotic: anxios, fobic, obsesiv, isteric, neuroastenic, etc.

Cauzele tulburarilor psihoorganice

Infectioase,Traumatice,Neoplastice (tumori),Vasculare,Metabolice,Degenerative,Toxice.

Psihoze cu explicatie somatica

Acute: simptom principal - tulburare temporara de constiinta sau tulburare de trecere (ex. anestezia).

Cronice: explicabile somatic, manifestate prin scaderea capacitatii fizice si/sau cognitive (ex. dementa, modificarea personalitatii)

Sindroame psihopatologice de origine organica

Sindromul psihoorganic cerebral difuz (Alzheimer).

Sindromul cerebral organic prin leziune localizata (Stroke).

Sindromul de confuzie posttraumatica.

Sindromul delirant.

Sindrom toxic.

Sindromul amnestic Definitie: tulburarea capacitatii cognitive

cu stergerea structurii de perceptie constienta.

„Amnezia“ sau sindromul amnestic: dezorientare, halucinatie, neajutorare in spatiu.

Poate aparea ca parte a sindromului delirant sau a altor sindroame.

Atentie! - sa nu confundam cu alte tulburari cognitive, la care constiinta este clara, dar capacitatea de reactie este micsorata.

Betia

Tulburare temporara a reactiei motorii, dezinhibare, tulburari de asociere.

Euforie, disforie, impresii subiective gresite despre capacitati motorii si senzoriale.

Activitate psihomotorie inadecvata.Este des asociata cu tulburari

vegetative, vizuale, motorii.

Betia patologicaPoate fi insotita de fenomene ca:

Agresivitate crescuta,Incapacitate de a constientiza propriile

actiuni,Des relevanta juridica (forenzica), Pericol pentru subiect si pentru altii.

Sindromul delirantTulburarea cantitativa si calitativa a

capacitatii cognitive constiente,Incoerenta in gandire,Sugestibilitate crescuta,Anxietate crescuta,Tulburari vegetative,Halucinatii optice,Halucinatii tactile,Neliniste psihomotorie.

Cauzele sindromului delirant

Intoxicatia cu cocaina, heroina,Intoxicatia cu neuroleptice antidepresive

sau alte medicamente,Intoxicatia acuta alcoolica (rar),Dezintoxicarea (alcoolicii cronici),Traumatism cranian,Dezechilibru metabolic (diabet, ciroza).

Somnambulismul

Definitie: tulburarea temporara a starii de constiinta, cu reactie scazuta la stimulii externi

Cauzele pot fi:– organice– psihogene

Somnabulismul structurat

Ingustarea constiintei,Focusarea pe putine nivele,Scaderea capacitatii de orientare in

spatiu si timp,Reactie scazuta la stimulii externi

verbali,Amnezie.

Somnolenta organicaEpilepsie,Alcool,Droguri,Procese inflamatorii cu influentare

cerebrala,Tulburari grave ale metabolismului,Stari grave psihogene (traume psihice

grave).

Halucinatiile

Tulburare calitativa a starii de constiinta,Lanturi de scene ireale cu imagini

senzoriale false: optice, acustice, auditive,

Afect anxios des intalnit.

Halucinatiile se intalnesc des in cazul

Abuzului cronic de alcool,Substantelor halucinogene,Canabisului, cocainei,Traumatismului cranian cu leziuni

cerebrale (des occipitale).

Starea onirica Definitie: tulburarea starii de constiinta

calitativa si cantitativa,Orientare scazuta,Ganduri neorganizate, nestructurate,„Scene“ fugitive, ca in timpul visului,Introversiunea scazuta si incetinita.Cauze: toxice, psihoze, infectii.

Sindroame organice acute

Ingustarea constiintei,Stergerea / diminuarea in claritate a

constiintei,Tulburari de orientare,Scaderea capacitatii cognitive

(concentrarea, memoria, atentia ),Irascibilitate,Incontinenta afectiva,Tulburari neuropsihologice: afazie,

amnezie, apraxie.

Reactia exogena tip Bonhoffer

Stare deliranta,Constiinta diminuata,Confuzie,Agitatie,Febra,Irascibilitate,Tulburari de orientare.

Sindromul de tranzitie tip Wieck

Definitie: sindrom psihopatologic de cauza somatica fara tulburare a constientului.

Ex.: sindromul de depresie paranoida

Evolutie: este acut, trece in cele mai multe cazuri fara urmari, reversibil.

Sindroame psihoticeSindromul depresiv

Sindromul maniacal

Sindromul halucinator

Sindromul paranoid

Sindromul halucinator – paranoid

Sindromul catatonic

Boli cu sindroame psihotice

Boli afective:

Depresia unipolaraDepresia bipolaraDistimieNeurastenie grava

Boli cu sindroame psihotice II

Boli schizofrene:

HebefreniaSchizofrenia catatonaSchizofrenia simplexSchizofrenia afectivaStari schizofrene rezidualeStari schizofrene prodromale

Sindromul depresivCaracterizat prin:Senzatia de gol si incapacitatea de a

simti, de exemplu frica,Lentoare motorie,Idei de „Nu“ (nu pot, nu fac, nu sunt, nu

vreau),Suicid, Tulburari vegetative,Ondulatia diurna si nocturna accentuata,Schema tipica de repetare.

Sindromul depresiv atipic I

Depresia anxioasaDepresia de inhibitieDepresia agitataDepresia anancasticaDepresia mascataDepresia dominant vegetativa

Sindromul depresiv atipic II

Depresia vitalaDepresia organica (acompaniaza boli

somatice)Distimia (neclar daca e o forma de

depresie)Boala bipolara (maniaco-depresiva).

Tulburari afective unipolare

Depresia unipolara- in cadrul unei boli bipolare: fara manie, doar depresie.

Pseudounipolara- depresia repetata, recidivanta, fara manie, dar cu stari hipomaniacale (hipertimie).

Mania unipolara- stari alternante (episoade) de hipomanie si manie.

Tulburarea bipolaraBipolar tip I: tabloul clinic complet de stari

depresive alternand cu stari maniacale.

Bipolar tip II: tabloul clinic complet de stari depresive , alternand cu stari hipomaniacale.

Bipolar rapid cycling: cel putin 4 faze pe an.

Bipolar mixt: mania disforica, in acelasi timp stare maniacala si stare depresiva (pot alterna din minut in minut - plans si ras in acelasi timp).

Sindromul maniacal Definitie: cresterea patologica a

sentimentului pozitiv de viata (fericirea).Simptome: veselie generalizata, euforie,

irascibilitate, fuga de idei, accelerarea gandirii, dezinhibitie morala si etica, tulburari vegetative (transpiratie excesiva -hipersodoroee), scadere maxima a nevoii de somn.

Cauze: Genetic, schizofrenie, manii organice, intoxicatie.

Tipuri de episoade maniacale

Mania simpla: excitatie motorie, grandomanie, lipsa autocriticii.

Episod hipomanical: euforie, afect pozitiv crescut, activitatea crescuta, ganduri pozitive moderat necritice („totul merge foarte bine“).

Episoade maniacale cu simptome psihotice: halucinatii, ganduri obsesive.

Sindromul Schizoid

HebefreniaSchizofrenia simplexSchizofrenia catatonaSchizofrenia afectivaStarea prodromalaStari reziduale

Diagnostic primar de psihoza schizofrena I

Tulburari de perceptie a Eului (influentarea gandurilor din exterior, fixarea ideilor pe teme nerelevante ale vietii de zi cu zi).

Tulburari formale de gandire: fuga de idei, contaminarea.

Tulburari calitative de gandire: idei dominante, idei fara legatura cu contextul actual.

Halucinatii: optice, olfactive, acustice, tactile.

Diagnostic primar de psihoza schizofrena II

Tulburari de perceptie: idei impuse, idei descompuse.

Modificarea comportamentului: negativismul, mutismul.

Modificarea motorie: agitatia, inhibarea, dezinhibarea.

Modificarea afectului: dezondularea afectiva (reactie de indiferenta la evenimente emotionale) sau incontinenta afectiva.

Psihoze juvenile. HebefreniaFaza primara caracterizata prin neurastenie;Modificarea intereselor fata de mediu;Contacte dese cu drogurile;Comportament ciudat (imbracaminte,

mancare, somn, veghe);Comportament de „neinteles“ (agresivitate,

plecare brusca, limbaj diferit);Psihoza manifesta (simptomatologia de

PLUS);Simptomatologia de MINUS. Sindromul

„amotivational“ (nu am chef de nimic).

Sindromul paranoid Definitie: tulburarea caracterizata prin

orientarea exclusiva spre iluzoriu/a trai iluzii.

Apare des in stari iluzorii.Paranoia: subiecte despre iluzii

dominante izolate.Variante ale sindromului paranoid:

structurat, nestructurat, senil, paranoia de gelozie, depresiv mascat.

Sindromul paranoid halucinatoric

Definitie: aparenta concomitenta de fenomene paranoide si halucinatorii.

Caracterizat prin: tulburari de perceptie a Eului, halucinatii, idei delirante (persecutie, urmarire).

Apare des in: schizofrenie, tulburari organice, intoxicatii, droguri (LSD).

Sindromul catatonic Definitie: o combinatie bizara intre

miscari si gestica, tulburari psihomotorii, tulburari de perceptie a Eului, impresii paranoide, impresii halucinatorii, des descris ca obsesiv extern „nu pot altfel“

Tulburari psihomotorii: agitat sau bizar, hipercinetic, hipocinetic, stereotipizat.

Diagnostic diferential cu: schizofrenia si isteria grava.

Schizofrenia reziduala Definitie: Modificari cronice in urma mai

multor episoade de schizofrenie.Simptomatologia de MINUS - afect

scazut, neparticipare la activitati sociale, ganduri repetate simplificate, izolare sociala, dezinteres fata de preajma.

Simptomatologia de PLUS - halucinatii, tulburari de gandire structurata, comportament inadecvat.

Diagnostic diferential cu: intoxicatii, posttraumatic, droguri

Simptome psihoreactive„Nu poate fi incadrat la tulburari

psihotice - Nu poate fi incadrat la tulburari incadrat la tulburari organice“,

Tulburari de contact cu mediu,Inhibare generala,Perceptie de instrainare,Perceptie de derealizare,Perceptie de depersonalizare,Tulburari de necesitate vitala,Tulburari de perceptie spre iluzionare,Frica, fobie,Obsesie.

Sindroame nevrotice

Tulburari anxioaseTulburari fobiceTulburari obsesiveTulburari istericeTulburari neurastenice

Episod anxios – Starea de anxietate

Apare brusc, dureaza cateva ore, zile, saptamani, rar luni.

Nu are cauza reala sau obiectiva,Este perceput ca anormal de anturaj,Apar des modificari vegetative,Escalarea frecventa cu frica existentiala

(nu pot controla nimic).

Variante ale ICD 10 de stari anxioase

Anxietatea generalizata: stare permanenta de frica, fara „explicatie“.

Atacuri de panica: scurt, brusc anxietate maxima, „frica de moarte“, cu simptome vegetative.

Fobie

Definitie: frica de obiecte sau/si situatii, fara substrat real (deja gandul la o anumita situatie produce simptomele).

Ex. agorafobia, claustrofobia, carcinofobia, bacteriofobia, virofobia, etc.

Stari (atacuri) fobice

Frica din senin, fara starea prodromala, produsa de gandul la o situatie anume.Simptome somatice,Frica la asteptarea unui eveniment,Frica de faptul ca ceva somatic se poate

intampla (infarct, lovire, stop respirator),Frica de faptul ca ceva penibil se poate

intampla (incontinenta, „inrosesc“, „cad“, „ma fac de ras“).

Obsesia

Definitie: ganduri sau actiuni pe care le executa bolnavul impotriva vointei lui (organic, nevrotic, schizoid).

Ex. Numaratul scarilor, numaratul pasilor, obsesie de gand, obsesia de iubire, obsesia de ritual, etc.)

Sindromul neurastenicCaracterizat prin:

– Senzatii corporale percepute anxios („ceva nu e in regula“),

– Oboseala rapida la efort mic,– Tulburari de concentrare,– Tulburari de somn (hipersomnia,

hiposomnia nocturna),– Cefalee, mialgie,– Tulburari vegetative.

Tulburari de nutritie la tineri

AnorexiaBulimiaAdipozitatea

De obicei, indicatori ale unor tulburari mai profunde (nevroze, depresie, altele).

Tulburari de control initial (impulsivitatea)

Joaca patologicaFurt patologicPiromaniaDipsomania (trunksucht)Shoping/cumparaturi realizate

necontrolat (impulsiv)Piromania (dromomania)

De obicei, la tulburarile de personalitate, manie, dementa si altele.

Personalitatea dependenta - criterii

Dependenta permanenta fata de persoane apropiate si nesiguranta (obiecte primare).

Dificultati in a lua hotarari,Frica de a nu pierde persoanele

apropiate,Permanenta cautare de „sfatuitori“,Permanenta cautare de idoli,Permanenta diponibilitate de a ajuta pe

altii,Incapacitatea de a spune NU.

Reaktionmuster DependenzReaktionskaskade DependenzTrennungsängsteVerunsichernde KognitionenVeränderung soz. KognitionenAggressionshemmung/Dependenz,LeistungSpannungsverdrängung SelbstaggressionSymptomebene: Angst,

Depression,Psychosomat.Symptome, somatopsychise simptome

Borderline - elemente caracteristice I

Frica intermitenta,Necesitatea permanenta de relatii

emotionale,Sentiment de gol cand este singur,Ambivalenta in relatiile emotionale,Frica de apropiere si frica de distantare

(ambivalenta),Pericol de dependenta de substante

toxice (alcool, droguri),Ponderea crescuta (anormala) a

sexualitatii in relatia cu partenerul,

Borderline - elemente caracteristice II

Tendinta la reactii emotionale bruste si nerationale (pseudocolerice, pseudoisterice),

Tendinta de automutilare,Tendinta de suicid,Uneori episoade psihotice - forme

minore.

Sindroame histrioniceTulburarea interactiunii cu mediul,Actiuni care sunt declansate inconstient,

pentru a obtine un efect emotional.Personalitatea histrionica:

Modificare brusca a afectivitatii, tendinta de a domina, impulsivitate (dominanta de ES),saracie emotionala.

Modelul histrionic: totul e teatral si excesiv in expresivitate.

Atac istericFoarte dramatic,Se modifica dupa efectul asupra

„spectatorilor“,Poate fi excelent „invatat“ (epilepsie),Poate produce traume reale,Uneori cedeaza la medicatie,Fara modificari somatice.

Sindroame organice croniceSindromul pseudoneurastenicSindromul psihoorganic = tulburari

afective si cognitive, disforie, irascibilitate

Dementa = lezarea ireversibila a tesutului cerebral, cu scaderea capacitatii cognitive, intelectuale, emotionale.

Oligofrenia = diminuarea innascuta a capacitatii intelectuale.

Dementa Definitie: pierderea capacitatii

intelectuale in toate domeniile, de ex. mnezic, emotional, intelectual - prin leziunea cerebrala.

Primara degenerativa: dementa multiinfarct, dementa Alzheimer, etc.

Secundara degenerativa: diabet, ciroza, anemii severe, hipotiroidie, hidrocefalee, etc.

Pseudoneuroastenia cronica

Caracterizata prin:– Ondulatia afectiva patologica,– Scaderea capacitatii fizice si psihice,– Cresterea necesitatii de somn,– Suprasolicitarea la efort mic,– Tulburari vegetative,– Scaderea capacitatii de concentrare.

Analog (comun) la dementa / depresie / neuroastenie

Retragerea din activitatile sociale,Retragerea de la sarcinile complexe

cognitive,Retragerea de la activitatile fizice, ca:

sport, calatorii, petreceri,Modificarea personalitatii,Scaderea interesului cognitiv,Retragerea din pozitia familiala.

END Va multumesc pentru atentia

acordata

Have a nice day