Degi sunt numeroase evenimentele ce s-au petrecut

in realitate... Povestea care urmeazd este o ficiiunecu ganse, din picate, reale de matenalizare. Oriceasemlnare cu person{ele prezentate fiind, pe alocuri,o puri intdmplare.

Ll,rcian Ciuchi!5

SUBh{ARII{UL

TER0RI$TILOR

..__ ffii!,.ffiiEditura ANDREAS

C alprixls

Preambul ....... 5

Subrnarinul teroriqiilor ...'.......... .".." 7

Ultimul Rdzboi rnondial '..........." i80

Reintoarcerea pe,,Typhoono' .'.............."....... I 87

Epilog .....-".196

Desrierea CIP a Bibliotecii Nr{ionale a RomlnieiCIUCHITA, LUCANSubmarinul teroriqtilor / l,ucian Ciuchifd.Bucuregti: Andreas Print, 2018

ISBN 978-60{i765-04S7

DIFUZOR.EXCLUSIV:IVOPRIF{T

Petyu Msior nr. 32, sectar 1, BucureqtiTel./Fax: 02 I. 2 22. 07.67

E-mail : ivojrint@,vahoo.c0mhttp :// wwrv.editura-and reas. ro

@ **u INDREAS, Bucureqti, 201 8Toate drepturik asupra acestei edilii.sunt rezewate EdituiiANDREAs.Nici o pafte r)in aceastd lucrare nu Snatu fi reprodusd, stocdtd ;i retrawmisd.subfomd npdntd, electronicd, mecanicd"funcopiotS audio san sub oice altdvariantd jdrdpetwisiunea scrtsd. a fulihmii ANDREAS

Re dact ar e : MTRCEA GEoRGEscTICarecTurd: LAT]RA IvoNA DUIflTRUTehnoredactare Si copertd: GHEORGITE DuMTTRU

Preambul

Suntem intr-un prezent extrorn de periculos, in care

instabilitatea economicd qi criza prelungitd produc ravagiiin lume.

Pare s[ reinceapd rdzboiul rece intre SUA pi Rusia.

Fiecare dintre cele dou[ mari puteri adopti o pozifie,

aparent defensivS, presfuatd periodic de provociri, fiind laun pas de a genera aI III-lea gi Ultimul Rbzboi Mondial.

Pretexte se gAsesc la tot pasul, de la scutul din Rom6nia,

mai iolositor Europei decdt urmagilor dacilor, tot a$a cuma fost qi .,fntaarcerea armelor" din 1944;pind la rachetele

coreene care par sd fie din ce in ce mai periculoas€ Si cu

mzatot mai lungd de ac{iune.Ca de fiecare dat6, Uniunea Europeani trebuie sd ia

parte la aceste evenimente provocate de al1ii, dar se tre-zegte dep[qita de situa{ie qi nu poate sf intervind diplo-matic pentru o solu{ie viabild care sd detensioneze situatiaconflictuald.

Sunt interese economice la mijloc gi fiecare {ara dinUE, dincolo de solidaritatea pretinsi, igi vede propriulinteres, unele sunt strAns legate de afacerile cu Rusia inceea ce privegte exportul de produse, iar altele dependente

energetic de gazuL rusesc.

Spre deosebire de China, mai degrabd exportator uria$

de supra- qi subproduclie, decit pia{a de desfacere, piafa

ruseascd este una de mari proporfii, capabill s6 inghitdcan'ttithli imense de produse occidentale.. pan5 qi Olanda,

nevrand sd audd de embargoul instaurat de ceva timp,preferSnd sd iqi vdndd lalelele in pie{ele moscovite.

Da, atunci c6nd sunt lovi1i aoolo unde ii doare cel maitars, ,,la buz?.tnar", atunci nu mai sunt dispupi s5 fie ,,Por-teneri strategici".

Sunt ldri care tr5iesc din export gi care ar intra infaliment dacd li s-ar interzice exportul mirfurilor"

Europ4 pe vremuri leagSnul civtlizaEiei, este acum unfel de balansoar al intereselor econornice".. ori urcd" oricoboard...

Tr6im intr-o lume a banilor, c6nd, in afard de ei, nu maiconteazf nimic...

$i, de parcS nu ar fi fost de ajuns, b[tr6na Europ5, caintreaga lume, de altfel, se afld in pragul dezastrului dincauza unui flagel mai curnplit decAt ciuma bubonicd...TEROzuSMUL.

Da, ne-am asezat confortabii pe un butoi cu pulberecare este gata sd explodeze!

Numirdtoarea invers6 a inceput...

Submarinul teroriPtilor

Bruxelles, capitala Belgiei, sediul guvernului qi al par-

lamentului federal, precum qi al mai multor entita$ fede-

rale: Regiunea Capitalei Bnr-xelles, Regiunea Flamandi qi

Regiunea Vakrn[.Bnrxelles, una dintte cele trei capitale ale Uniunii

Europene, alituri de Luxemburg $i Strasbourg sediul Orga-

niza{iei Tratatului Atlanticului de Nord (OTA}9. al Unir'rnii

Europei Occidentale qi a organizaliei piJROCONtnOtl -considerat ca fiind capitala de facto a Uniunii Europene,

datoriti numbrului important de institr"rlii ale Uniunii ce iqidesfbqoard activitatea aici.

tn Bruxelles se afld sediul Comisiei Ewopene (in cld-

direa Berlaymont) gi al Consiliului Uniunii Europene (inclddirea Justus Lipsizts - sitr.rati in fala cl[dirii Berlyamon{),

carn trei sferturi din afacerile Parlamentului European

desfiqurdndu-se aici, in zonaEspace L6opold.o

35 de persoane au murif Si peste 300 aufost rdnite tnatentatele teroriste csre au rtvut loc la Brawlles, pe aera'portul interna{ional Zwentem - situat tn nordul oraqului,care a^rigurd legdturi cu maioritatea aeroporh'trilor in'tpartar$e

europene gi internatrionale gi tn stalia de metrou Malbeek,

t EUROCOXTROL este o organizalie civll5 qi militard intergu-vernamentali, care irnplicd 41 de {6ri ellropene $i trarile vecine, qi al

ctrrei scop principal il reprezintd devoltarea 9i menlinerea unui sistem

eficient cle control ai traficului aerian la nivel european, sprijinind inacest sens anga.jamentul comrm al autoritdlilor nalionale de avialiecivil[ (ENAC in ltalia), entit5{ile qi furnizorii de servicii de control al

traficului aerian (in Italia, ENAV qi Forfele Aeriene), utilizatoriispatinlui aerian civil gi militar, industria, orguntzalii profesionale qi

instituliile europene relevante. EUROCONT'ROL produce reglemen-

tdri tehnice privind siguran{a traficului aerian'

aflatd la cdteva zeci de metri de instituliile europerce. {natentate, au.fast rdnili Si patrw cetd{eni romdni, tntre careun tninor.

in cl[direa Justus fipri'ru!,domnul Maximilian Scultz,profesor la Universitatea din Kdln, a fost invitat s[ ]ini o

scurti prelegere privind terorismul, ca un preambul la rnd-surile ce s-ar impune pentru stoparea sau, pentru inceput,mdcar limitarea fl agelului.

Daci un atentat individual vizeazd o schimbare racli*cald prin uciderea unei personalith{i capabile s6 conduc5masele, actele de terorism, atentate rnultipie, au drept scopo destabiliza-re la nivel na{ional, de inducere a unui senii-ment de panicd gi nesiguran{5la nivel individual, de creg-tere a neincrederii in guvernul acelei jdri in car& se petrecactele de terorism, fiind vizate persoane nevinovate, dife-ren{iindu-se de ,,crimele teroriste" prin aceea c6, in acestcaz, scopul este politic"- chiar gi atunci cdnel sunt crime cucaracter religios.

lJn ,,strdlucif" exemplu, cu ghilimelele de rigoare. esteJoseph Kony, liderul miqcdrii de gherii5 ,frmata de Rezis-tenld a Domnului", din Llganda, urmdreqte impunerea uneiconduceri teocratice ce are Ia bazd ideologia celor zeceporunci. ,,Armata de R.ezistenfd a Domnului" afirmd caJoseph Kony este mesagerul lui Dumnezeu qi de aceea aredrepful sd facb. ce doregte cu eei care nu vor sd colaborezecu el. Kony, ca lider al Armatei cle R.ezistenld, a rdprt,torturat qi forfat aproximativ 66.000 de copii sd lupte ?n

armata lui. Joseph Kony, acrzat c1e Curtea PenalS lnteina-{ional6 de crime contra umanitdiii cliiar din anul 2005, nicipdndinprezerrt nu a fost prins, fiind la ora actuald cel maiciutat om de pe planet6.

Terorismul este o taeticd de luptd neconven{ionaid, tblo*siti pentru atingerea unor obiective politice. El se bazeazd pe

acte de violen|d spectaculard ac{ionate asupra unor popula}ii

neimplicate in mod direct in conflict, dar cu potenlial de

presiune asupra conducerii; cdteodat[ conducerea face acte

de terorism asupra populaliei, in sensul scontat de teroripti -producerea unui efbct psihologic generalizat de panicd gi

intimidare, augmentat de folosir:ea manipulativi a mediei, cuscopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloacedemocratice sau conven{ionale.

tn unele cazuri este foarte greu de diferenliat intremiqciri de insurgen{d legitimd qi gruphri teroriste. Acelagigrup poate adopta qi tactici teroriste, 5i tactici legitime de

itrsurgenld, precum unele grupuri de luptdtori ceceni, cumar fi cel

"ooril.rs de cecenul Samii Basaev 2.

2 $amil Salmanovici Basaev (ii-r rusb lllalrum" Carltanoel.q

6acaen; n. 14 ianuarie 1965, Digne-Vedeno URSS, Ekajevo, RAInguqetia, Federalia Rusd) a fost un militant islarnist cecen qi trider alcurcntului separatist din Cecenia.

incepdndu-gi activitatea militard din postura de comandant inTranscaucazia, Basaev a condus ani la r6nd campanii de gheril5impotriva trupelor Federa{iei Ruse qi a orchestrat masive luiri de

ostatici civili, cu scopul declarat al retragerii rnilitariior ruqi dinCecenia. incepdnd din 2003, Basaev a decis sd foloseasci pseudo-

nimul de rdzboi qi titlul de Emir Abdallah $amil Abu-Idris. Intre 1997

qi 1998 el a ocupat funclia de rrice prim-ministru al Ceceniei ?n

gulernul preqedintelui Aslan Mashadov.Basaev a fost considerat de unii liderul indiscutabil al aripii

radicale a insurgen{ei cecene. El este responsabil pentru numeroase

atacuri de gherilb asupra forfolor de securitate din Cecenia qi dinvecindtatea acesteia, preclrm gi pentnr atacuri teroriste deliberateasupra civililor, ceie mai cunoscute fiind atacul asupra gcolii dinBesian, localitate din Osetia de Nord, care a dus la moafiea a peste

385 de oameni, rnajoritatea copii, qi criza ostaticilor de la teatmlrnoscovit Dubrovka, diri 2002. ABC News l-a descris drept ,,unul dinlt'ecei mai cduta1i terorilti din lume".

Basaev a fost ucis de o explczie pe i0 iulie 2006. Respomabi-litatea pentnr moaftea sa este incd subiect de controverse. FSB sus{ine

cd serviciul federal l-a asasinat, cecenii sus{in cb a murit din cauza

unei explozii accidentale, iar americanii cred cd a fost ucis de un grup

insurgent rival.

Deosebirea se bazeazh pe metodicd: insurgenlii acJio-neazd direct asupra {intei, in timp ce terorigtii aclioneazhindirect, prin terorizarea populaliei neparticipante la conflict.

In acelagi conflict pot acliona in paralel qi grupuri tero-riste, gi grupuri de insurgen]i propriu-zish, precurn incazul rdzboiului din lrak.

Aplicarea unei etichete generale gi simpliste de terorismeste, de asemene4 contraproductiv[, ducdnd de obicei lacreqterea inlluenlei gi a virulen{ei grupdrii sau facfiuniiteroriste.

Inilial acest concept de organizare apa{inea celuleloranarhiste de la inceputul secotrului, clar el a fost reactivat ?n

prezentdatorit[ acliunilor grupului terorist Al Qaeda. 3

In esenJd este vorba de incercarea de a oferi o umbrelbideologic[, politicd qi religioasd comunf pentru a favonzaapariEia spontand a unui numdr rnare de grupuri teroristeizolate, care sd ac{ioneze pentnr attngerea unor obiectiveasemlnStoare f.arl a avea legdturi ciare de comandd, con-trol gi suslinere logisticd. Se considerd cb acest mod de

argxizarc are o eficien{5 redus5, compensatd fiind de for-marea unui numdr mare de celule.

3 Al-gaeda 1tJ..3t1':; i1 arabd, transcris cle asemenea ca al-Qaidah,al-Qaeda, al-Qa'ida sau al-Quaida qi rradus ca Eaza sau Fttndalia) este

o organna{te teroristd fondat[ in atrgust 1988 qi cu intdrziere in 1989,care sprijind activitdiile extremiste islamice in lurre.

Fondatnrul, liderul qi principalul finan{ator al ei a fost Osama binLaden, un milionar de origine saudit6, pe numele siu Usamah binMuharnmad bin Awad bin Ladin (n. l0 marlie 1957, Riyadh, ,Arabia

Saudit6, ucis de un comando american pe 2l mai 201i la Abbotttrbad(Pakistan).

A fost fondald in 1988 cu scopul de a extinde miqcarea derezistentrd contra forfelor sovietice in Afganistan intr-o n-ligcare panislamicd.

Se considerd cd al-Qaeda este responsabild pentru atentatele din I 1

septembrie 2001 de la New-York, dar organizalia Si-a asumatresp<lnsabilitatea qi pentru atentatele din 1l martie 2004 de la iVladrid.

10

Elementele de noutate aduse de A1 Qaeda in terorismulde francizd sunt:

- Elaborarea unei ideologii extremiste oomplexe, bazatlpeideea unei conspiralii me$ino-eweieqti (,cruciali qi sioniqti")care qi-a propus a subjuga total lumea islamicd, a distrugereligia musulmanb.

- Mentinerea unui monopol ideologic total asupracon{inutului ideatic de francizl, cu trdsdturi evidente de

branding.

- Folosirea intensivd a internetului pentru rdspdndireafrancizei, atragerea de noi aderenJi qi ducerea campanieide propagandd a propriei audien{e.

- Punerea la dispozi{ia oricSrui doritor, nu nurnai a

bazei ideologice, ci qi manuale complete de instruclie - de

la metode de actiune gi organizale p|ndla manuale de fabri-cate a bombelor arttzanale, prccum gi suslinereafnanciarb,gi asisten{d tehnicd oferitd de instructorii lor.

Al Qaeda este primul grup terorist propriu-zis, care iqimenline modul de organizare conven{ional, dar in acelagi

timp incurajeazb fuancizabazatd pe grupuri izolate, perso-

nal consider6nd ci franciza este folositS numai pentru acrea diversiuni sau ca o sursb de carne de tun.

Num[ru] membrilor organiza[rilor teroriste de francizd,in funclie de numdml de grupuri izolate care preiau fran-ciza, poate fi cuprins intre zeci gi mii, majoritatea acestormembri fiind implica{i direct in planificarea qi executareaactelor teroriste.

a

Undeva in Rusia, la grani{a cu ,,Openland".4Ziua, desi abia este ora noud, se anun!5 una frumoasS.

a ,ropenlanil" - tradus din englezb ,,fard desehisrT", nenomina-

lizati din motive de securitate.

11

O maqind neagrd, ultimul model, un Buick LaCrosse,de 2,4litri, valor6nd aproape 36.000 de dolari americani,cu numere de ambasadd, opregte in pia{a centralS a oraqului.

Coboard din ea trei bdrbali tineri, atletici, intr-o finutdspor1iv5, pi se apropie rapid de un individ cu tenul ugorm[sliniu care, aqezat la o mas[ de pe teras6, citea un ziar -Glasul (,,I-orl<rc") - un ziar-manifest pentru in{elegerealumii ruse.

Fascinat de inceputul ailicolutrui - care afirma rdspieatpunctul de vedere exprimat intr-un raport ai Camereisuperioare a Parlamentului de la Moscova, care considerac5 este ameninfati suveranitatea Rusiei: ,,Occidentul Jinan-{eazd GNG-uri ruse, ,,incitil' tinerii sd ruanifesteze Si discre-diteazd statul rus prin intermediul pre,rei" - este luat prinsurprindere 6i ?ncdtuqat sub privirile ?ngrozite ale unui cuplu ?n

v&std. singurele persoane care au vizut ce se ?ntArnplS.

B5rbatul cu ten uqor mdsliniu, Ali Hamal, este urcat inmagina care demar eazh in trombd.

afn luna februarie, B0 de persoane au murit Si 250 au

fost rdnite in Damasc.I

in aprilie, 5 oameni au fast ucisi qi peste 2A0 rdnili fnatacul cu bombd din timpul Maratonului din Boston.

aClddirea de un cenugiu tem, cu tencuial5 cilzatd, incon-

juraf,d de un gard metalic, inalt, are o cu totul altd desti-na{ie decdt cea inscrisd pe tabla ce ii impodobegte poarta:,,Aspiciuo'. Este un sediu secret al FSB, ' la sute de kilo-metri distan{d de locul rapirii lui Ali Hamal.

t fSn IOCS - <De4ep6nrnat CryxclaEesondcuocru PocciificnoiiOe.4epiiryu; transliterat F ederal'nqia Sluj ba B ez op asnost i Ros s i is ko iFederafii) este serviciul secret al Federafiei Ruse qi este succesoruiKGB. Sediul central se aflI in Moscova.

t2

De la rdpirea sa au trecut 72 de ore. Fhril ap6, fbrd rn6n-care, sub o lumin6 orbitoare, este {inut intr-o camerd cuperelii mai umezi dec6t in cea mai intunecoasi peqter6, curnuzicd de conga

o cu sonoru,l la rnaxim.

in decorul sdrac, doar dou^6 scaune pi o masd, bine fixa-te in podea cu quruburi, lucru atAt de cornun camerelor de

interogatorii, iqi face intrarea Igor Dudaev, agent FSB de

ranginalt, un tip robust, cu pdrul bloncl, un blond spbldcit,ddnd inspre alb, gi cu o musta!6 la fel de falnicd precurnavea Stalin, tovar[qul Iosit Vissarionovici Stalin, din tatigeorgian gi rnamd osetin[.

Are la brdu, la r,.edere, nu asclrns ?n toc, tm pistol Serdl.ukovSPS, o construclie clasicS, ce searnind ca principiu de

func{ionare cu Walther P38, qi }ine in mdna stAngd o micivahzdmetalici, vopsitb ?n culori de camuflaj.

Se aqaz[ pe unul dintre cele doud scaune, lasd valiza pe

m.asd gi-l invitd cu un sirnpiu gest al mdinii pe Hamal sd ialoc pe celdlalt scaun.

Vorbeqte araba fluent gi nu scapd prilejul de a se foloside ea, chiar dacd Ali Flamal stip6negte bine limba rus6:

- Dd-mi numele qi adresa colaboratorilor din Siria!Ali Hamal, silit sd tqi lase la ,,garderobd" veqrnintele

tradifionale, complet go1, nu este o imagine prea pl5cut6: Echel. dar acoperit pe tot restul corpului de pdr, foarte gras,genul de gras unsiros. are ochi mici, uqor bulbuca{i, ascunqisub pleoape roqii, umflate, qi nici nu miroase prea bine.

- Allah cel binecuvdntat si md iefie, nu cunosc pe ni-meni in Siria, poate md confunda1i... sigur md con...

trgor Dudaev nu-l lasd sd'gi termine fraza, il loveqte, cupumnul, violent, peste fa{i. Mai uqor cu doi dintri, Ali Hamalse pribuqeqte pe spate, cu gura plini de s6nge.

u Conga, tobd inaltd., de formd alungitd, subliatd la extremitateainferioari, aclionatd cu degetele qi cu podul palmei"

13

.'

Folosindu-se din nou de gestul m0inii, Igor ?qi invitdvictima si iqi reocupe locul pe scaun. Deschide capacuicutiei, ldsdnd sd i se vadb intreg confinutul: Cieqti gi ceva

tepuge metalice. At0t. De toate formele qi mdrimile.Ali Hamal e ingrozit, gtie la ce folosesc, le-a incercat el

insuqi, c6ndva, pe un turist olandez.

- Numir pdnd la trei gi, pdn[ te vei intdlni cu Ailah,dacd nu ,,ciripeqti" imediat meiodia mea preferati ,,Prieteniimei din Siria sunt:"... vei face cunoqtinli cu ,prietenii"mei din cutie.

- Jur pe bunul Allah qi pe profetrll Mahomed, nn qtiu pe

nimeni in Siria, eu sunt din...

- Nici mdcar pe unul... zi!... cd mie imi scapd numele...ii taie Igor vorbele mincinoase, jucAndu-se cu un cleqte.

- Pe Jamal"..

- Aha, Jamal, zicl?

- Jamal I(arim!

- Deci qtii pe cineva.."* Da, dar nu e terorist. este businessman...Igor scoate pistoiul de la brdu qi incepe s5 se joace cu

el. cu aceeaqi dexteritate doveditd de celetrrul aventurieramerican Bufalo tsilI.

Izbucneqte in r6s:

- Am spus eu ceva de terorigti? Oricurn, se pare cd in-cepi s[ mai vii de-acasd. Continu5, ch deia imi tremurd dege-tul pe trdgaci qi urmeazi s[ zic trei... s5rind peste unu gi

doi, dupd care o sd vinb un buum!

- Jamal Karirn, cu siguran{5 e businessman. A iEcutparte din anturajul lui Hafez al Assad.T AtAt qtiu clesple

' Hafez al Assad s-a nlscut la 6 octombrie 1930 la Qar:dah4 inh'ibul alawit Kalbilya. A fbst cel de-al noudiea copil al lui AliSuleiman qi al patmlea din cel de-al doilea mariaj al tatdlui sdu (care,in total, a avut 1l copii). Ali s-a opus ocupa{iei &anceze (instituitd inperioada intertrelicd), dar apoi a acceptat sd colaboreze cu aceasta. in

14 15

1936 a fost unul dintre cei 80 cle membri marcanli ai comunitalii alawitecare au adresat o scrisoare premierului francez, cerdnd men{inerea stafului

alarvit sub ocupaJia francezd gi refuz6nd alipirea la Siria. Penlru eficien{asa, Ali Suleiman a fost nurnit de localnici ,,al-Assad (,,Leuf'), apelatilulrespectiv devenind numele siu de familie in 1927.

in timpul adolescentei a intrat in contact cu o serie de forma{iunipolitice din Latakia: Fartidul Comunist Sirian, Fartidul SocialNa{ionalist Sirian qi PadidulBaath Arab.

in 1946 F{afez s-a al5turat Partictului Baath, unde a avut sarcini de

recrutare gi organizare.in 1950 a decis si se aldtul'e For{elor Armate Sidene, intrdnd la

Academia Militard de la Horns. De asemenea, a fost admis qi la qcoala

de avia{ie din Alep. Dupd ce a absolvit gcoala din Alep (1955) a intratin avialia siriand, cu gradui de locotenent, fiind himis labaza militariclin cartierul Mezzeh din Damasc. in aceastd perioadi s-a cds6torit cuAnnisa Makhlouf {r'udd indepidatd, ce provenea dintr-o farniliebcgatd).

incepdnd cu 1954, in Siria s-an produs mai multe revolte militare,context care a generat instabilitate politic[. in 1955 Hafez a fost trimisin Egrpt pentru un curs de gase luni, tiarp in care a intrat in contact cucurentul panarabist al nasserismului (promovat de lideml egipteanCamal Abclel Nasser). tn 1957, Hafez a fost trirnis pentru specializarein Uniunea Sovietici pentru a se antrena sd zboare pe avioanele de

tipul MIG-17. Dupd ce a fost avansat ia gradul de cdpitan a fosttransferat in Egipt, rmde a hicrat sub comanda lui Hosni Mubarak.

in 1962, Hafez a jucat un rol minor in organtzarea loviturii de sfat,ciar a fost intemnilat in Liban gi, mai tirziu, repatriat. in 1963,Hafez aparticipal la lovitura de stat impotriva pregedintelui Nazim al-Kudsi,in timpul cf,reia a condus opera{iunile de capturare abazei militare de

la Dumayr (40 km nord-est de l)amasc). In 1964 a fost desemnatcomandant al Forleior Aeriene.

Dupb lovitura de stat din 1956, Hafez a-l-Assad a fost desemnat

ministru al apirlrii, dar in pofida func{iei importante, rolul siu inguvem era mjnor. infrdngerea Siriei in Rdzboiut de 6 Zite (1967) a

provocat nemullumiri majore in cadrul elitei militare qi al opinieipublice siriene, mai ales cd lsraelutr a reuqit captffarea in[llimilorGolan. O serie de comandan{i rnilitari au cerut demisia lui Hafez;acesta a intrat ln conflict cu generalul Salah Jadid" care era geful

armatei qi unul dintre liderii Partidului Baath. in $7A Hafez al-Assad

e1... ci are mulli prieteni acolo qi ?n toatd Lumea... pe etr

tuebuie s[J intrebalirnai multe... eu nu arn...Agentul, cu lec{ia bine inv[tatd,, mrmeazd a-qi fi pierdut

cumpdtul, strigd trei 9i... trage un foc in perete, pe l6ngbtimpla arabului, atdt de aproape incAt i-ar fi luat o buniquvi16 de pdr, dacd ar fi avut m6car un fir"

Ali Flarnal, il vede pe agent, il vede miqcdndu-qi buzele,dar nu aude defel ?ntrebarea. Cascd gura ca un peqte, dec6teva ori, ?ncercdnd si scape de senza{ia urechilor in-fundate.

a otganir,at o loviturd de stat in urma cdreia a frrst inidhrrat Jadid(acesta a fost Jinut in captivitate in inchisoarea Mezzeh pAnd a mrLrit).La 16 noiembrie l97A,Hafez a publicat primul siu decret in caiitatede premier.

Perioada Assad a inceput suh auspicii pozitive, in condiliile in caretoate guvernele anterioare au fost detestate de popula{ie. Pettnrinceput. Assad a redus prefurile la alimenteie cle bazd ou l5ok. tn1911, a fost ales preqeciinte. Hafez a itrceput sd construiascd institu{iiiecivile qi militare ale Siriei cu ajutorul Uniunii Sovietice; de asemenea,a reficut sisternul de alianle cu stateie arabe. Pentru a se menfine iaputere, I{afez a practicat represiunea adversarilor politici qi ideologici,transfiormdnd Siria inh-un stat dictatorial. tn 1982, a reprimat cubrutalitate revolta Frdliei Musulmane din localitatea Harna. (Seestimeazb cd numirul eleceselor a fost de circa 20.000, in timp ceoraqul a fost aproape distrus.)

In tr973 Siria qi Egiptul au atacat Israeiul (Rdzboiul de lom Kipur),dar forfele egiptene au incetat pe neaqteptate ostilithfile, ldsAnd forfelesiriene clescoperite. incepdnd w 1.976, Siria s-a implicat in rdzboiulcivil din Liban; dupi 1985 unitd{ile rniljtare siriene au ocupat Libanul.De asemenea, dtn cauza rivalitdfii cu lrakutr, Hafez a sprijinit Iranul inrizboiul din perioada 198l-1988. Hafez al-Assad a permis pales-tinienilor s5 se stabileascd in Siria, inclusiv sediul migcdrii Hamasfiind la flamasc. fn noiembrie 1983, Hafez a suferit un infarct, contextln care fratele siu, Rif'aat a pregdtit preluarea puterii prin violenli. inianuarie 1994, fiul sdu cel mare, Bassil (iniiial desenrnat succesor altatfllui siu). a decedat tntr-un accident rutier.

I{afez al-Assad a murit ia 10 iunie 2000, fiind urmat ia putere defiul s6q Bashar.

16 17

lgor pare dispus sd mai strige incd o datd trei, aga cb nua$teapt6 sd fie din nou intrebat. Dd disperat din mdini, apoiscoate cateva cuvinte...

- Vd jur pe copiii mei, pe Coran... luafi-mi viala, numai ptiu pe nirneni altcineva.

- Bine... te cred. Acum, fii at6t de drdguJ pi spune-necum poate fi contactat... in ce gavia- de gotrolan s-aascuns...

Agentul Igor Dudaev iese din camera de interogatoriu.Se reintoarce dupA nu{nai cateva minute, intr-o mAnS custraiele lui Hamal, in cealalta cu un bloc-notes qi un pix.

- Scrie tot ce qtii despre acel Karim. Tct. $i c0t lapte asupt de la rnum6-sa. Tot!

$eful iui lgor, Dimitri Mihailov, care privise scena prinoglinda unilateral transparentd, ce permite monitorizareacelor ancheta{i. rasufld u$urat:

- Pisti confirrnatd.

- Ce facem cu 6sta? intreabd Serghei Stepanov.

- Ce facem Ei cu ceilai{i teroriqti. Ce altceva? Cazarc petirnp nelimitat, eu doud niveluri mai jos.

C

in decembrie, o bombd c expladat fntr-un tren din India,33 de persoane pierzdndu-Siviala in acest atnc.

Peste 10 perso&ne or, *ulr, fu Israel qi eet pulin 150 au

dast rdnite dupd ce wai multri atentatori sinttcigasi aucttacat locuri puhlice din aceilstd tard.

a

Sediul Central CIA. 8

8 AgenJia Centrali de Inf'orma{ii (in englezd Central IntelligenceAgency" abreviat CIA) este un serviciu secret extern ai Statelor Uniteale Americii, infiiniat in anul 1947 . Pe i6ngb activitdlile de spionaj, de

strfrngere gi de anatrizd a inlbrmaliilor despre guveme strdine gi persoa-ne, eu scopr"rl de a le pune la dispozitia institufiilor statului american gi