SUBIECTUL 2.

21
Tema 2. PSIHODIAGNOZA INTELIGENŢEI Argument •Psihodiagnoza inteligenţei necesită o analiză detaliată. •Capitolul dat prezintă o asemenea analiză a metodelor psihodiagnostice, ilustrată prin exemple reprezentative şi completată cu teste de evaluare şi autoevaluare, cunoaşterea cărora va contribui la ameliorarea procesului evaluativ general.

description

curs

Transcript of SUBIECTUL 2.

Tema 2. PSIHODIAGNOZA INTELIGENEI Argument Psihodiagnoza inteligenei necesit o analiz detaliat.Capitolul dat prezint o asemenea analiz a metodelor psihodiagnostice, ilustrat prin exemple reprezentative i completat cu teste de evaluare i autoevaluare, cunoaterea crora va contribui la ameliorarea procesului evaluativ general. Tema 2. PSIHODIAGNOZA INTELIGENEI Obiective: La ncheierea studiului acestui subiect, masterandul va trebui s poat s fac urmtoarele: S descrie i s caracterizeze testele de inteligen. S selecteze, s analizeze i s administreze testele de inteligen. S prelucreze i s interpreteze rezultatele obinute. S evidenieze valoarea i limitele testelor de inteligen. Uniti de coninut 2.1. Noiuni generale. 2.2. Teste de tip Binet-Simon. 2.3. Teste omogene. 2.4. Baterii compozite. 2.5. Teste pentru populaii specifice. 2.6. Testarea diferenelor interculturale. 2.7. Teste de aplicare colectiv. 2.1. Noiuni generale. Ce este inteliena? 2.1. Noiuni generale. Nu exist un consens n ceea ce privete definiia inteligenei i msurarea ei. Inteligena capacitatea de adaptare Inteligena capacitatea general pentru reuit Inteligena gndirea abstract Inteligena capacitatea de a rezolva probleme Inteligena ceea ce se msoar cu testele de inteligen 2.1. Noiuni generale. Definiii Inteligena este prezentat n dicionare ca ansamblu al funciilor mentale avnd drept scop cunoaterea conceptual i raional. Inteligena este vzut ca o activitate complex mental, flexibil i mereu confruntat cu situaii noi i cu probleme n care se folosete memoria, raiunea (logica) i cunotinele dobndite. 2.1. Noiuni generale Structura inteligenei Teoria factorului general (Spearman) factor general, de grup, specifice Teoria multifactorial (Thurstone) factori de grup 2.1. Noiuni generale Abordri: Utilizarea conceptelor teoretice Utilizarea criteriilor obiective Analiza factorial 2.1. Noiuni generale n prezent, exist o mare varietate de teste de inteligen, care difer prin numeroi parametri. Testele pot fi omogene sau compozite, verbale sau nonverbale, de aplicare individual sau colectiv, destinate examinrii copiilor sau adulilor. Testele pot constitui o scal unic sau mai multe scale de natur diferit ale cror rezultate snt adiionate. 2.1. Noiuni generale. MARILE ORIENTRI Teste de tip Binet-Simon Teste omogene Orientarea spre examinarea copilului / adultului 2.2. Teste de tip Binet-Simon Vrsta mental vrsta mental C. I. = ----------------x 100 vrsta cronologic Scalele Stanford-Binet2.3. Teste omogene Cuburile Kohs Labirintele Porteus Testul Goodenough2.4. Baterii compozite WAIS WISC WPPSI 2.5. Teste pentru populaii specifice Testarea copiilor cu deficiene auditive (scale nonverbale); Testarea persoanelor cu deficiene vizuale (teste orale, teste bazate pe sistemul de lectur i scris pentru orbi i alte probe special adaptate (de exemplu, discuri, nscrieri pe banda magnetic etc.); Testarea persoanelor cu deficiene ortopedice(teste de clasificare a imaginilor sau de tip vocabular). Teste de inteligen pentru vrstele mici (Gessel, Buhler) 2.6. Testarea diferenelor interculturale Testul Raven Testul Goodenough Testul Meili2.7. Teste de aplicare colectiv Army A, Army B Testul analitic de inteligen Meili Matricele progresive Raven Rezumat 1. Nu exist un consens nici n ceea ce privete definiia inteligenei, nici n ceea ce privete msurarea ei.2. n prezent, exist o mare varietate de teste de inteligen, care difer prin numeroi parametri.3. Testele pot fi omogene sau compozite, verbale sau nonverbale, de aplicare individual sau colectiv, destinate examinrii copiilor sau adulilor.Rezumat 4. Testele pot constitui o scal unic sau mai multe scale de natur diferit, a cror rezultate snt adiionate. Prin combinarea acestor parametri, se ajunge la tipuri foarte variate de teste. 5. Actualmente, testele de inteligen, ca instrumente diagnostice, au cptat o rspndire enorm, ptrunznd n diverse sfere ale vieii umane. Concepte-cheie: baterii compozite, coeficient de inteligen, instrument,inteligen,tehnic,teste de aplicare colectiv, teste de aplicare individual, teste nonverbale,teste verbale,teste de inteligen, teste omogene,vrst mental. ACTIVITI DE NVARE I. Mai jos snt prezentate cteva activiti pe care le putei iniia n sprijinul obiectivelor de nvare la aceast tem. 1. Intrai pe Internet i citii mai multe despre testarea inteligenei. Vei gsi informaii n publicaiile cu privire la inteligen. Elaborai, n baza informaiei obinute, un referat (4-5 pagini). 2. Numii i caracterizai testele de inteligen pentru copii. Facei o list a punctelor tari i a punctelor slabe ale acestora. Comparai-v rspunsul cu cel al colegilor. 3. Comparai testele de inteligen de aplicare individual i colectiv. Care considerai c snt avantajele i dezavantajele fiecruia dintre ele? Comparai-v rspunsul cu cel al colegilor. ACTIVITI DE NVARE II. Proiect diagnostic. 1. Selectai, analizai i aplicai un test de inteligen omogen (3 copii/adolesceni). Prelucrai i interpretai rezultatele obinute. Evideniai valoarea i limitele testului aplicat. 2. Selectai, analizai i aplicai un test de inteligen general (3 aduli). Prelucrai i interpretai rezultatele obinute. Evideniai valoarea i limitele testului aplicat. 3. Selectai, analizai i aplicai pe un grup de 10 persoane (copii/aduli) un test de inteligen de aplicare colectiv. Prelucrai i interpretai rezultatele obinute. Evideniai valoarea i limitele testului aplicat.