Subiecte pentru examenul de psihiatrie (reozlvate):

1. Definitia psihicului.= un concept fundamental care desemneaz o lume proprie, un nivel autonom de dezvoltare a fiinei in raport cu mediul inconjurator. este un concept biologic i social ce cuprinde totalitatea vieii contiente a unui individ, a proceselor, activitilor i nsuirilor psihice aflate ntr-un echilibru dinamic adaptativ ce realizeaz starea de psiho-stazie, este o funcie teleologic care are scopul de a orienta organismul (de a-l lega simbolic) de un mediu (cu elementele sale)favorabil i de a-l ndeprta de condiii nefavorabile, periculoase form superioar a existenei biologice i sociale i a vieii de relaie, are un scop precis: integrarea adaptativ a omului la mediu.

2. Definitia senzatiei. = imiagini subiective ale lumii obiective, = acte psihice elementare monomodale adica realizeaza imaginea singulara a unei insusiri a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare, = se datoreaza actiunii obiectelor si feneomenelor asupra organelor de simt, = evidentiaza proprietetile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust), = reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor.3. Definirea perceptiei si tulburarile ei (enumerare). sunt procese senzoriale elementare multimodale: - reflecta, nsusiri multiple ale obiectelor lumii externe redau realitatea obiectiva n imagini de ansamblu are un nalt grad de subiectivitate, din acest motiv, aceluiai obiect, n momente diferite i n condiii diferite i putem releva nsuiri fizice diferite. se desfoara n anumite limite spaiale i ntr-un anumit interval, percepia realiznd astfel nu numai imaginea ansamblului nsuirilor, ci i a raporturilor spaio-temporaleEnumerare tulburari: = cantitative: Hiperestezia (cenestopatii), Hipoestezia, = calitative: Iluzii, Halucinatii, Agnozii.4. Definitia iluziei tulburari si tipuri (enumerare), clasificare.- perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific (corespunzator unui analizator) - percepia fals cu obiect - H. Ey: iluzia este, o eroare cognitiva sau perceptivaClasificare: Fiziologica si Patologica Iluzii patologice exteroceptive1. vizuale2. auditive3. olfactive4. gustative Iluzii patologice interoceptive (viscerale) Iluzii patologice proprioceptiveTulburari: Vizuale

Metamorfopsii Macropsii Micropsii Dismorfofobia Callopsia Porropsii Pareidolii Falsele ne/recunoasteri (sdr. Capgras, sdr. Fregoli) Auditive - perceptia deliranta Gustative, olgactive Parosmii Tactile Cenestopatii.5. Definirea halucinatiilor.def = percepii false, fr obiect de perceput (H Ey)Pot fi fiziologice: - hipnagogice (n fazele premergtoare instalrii somnului), - hipnapompice (la trezire); la normali i n narcolepsieIn functie de modul de manifestare si gradul de convingere: I. functionale (=perceptii false de tip halucinator determinate de prezenta unui excitant real), II. Halucinozele (1. halucinatii ce se simt critic, 2. psihoze delirant-halucinatorii, III. Halucinatii psiho-senzoriale, IV. Hslucinatii psihice (pseudeohalucinatii), psiho-senzoriale, psihice,6. Caracteristicile generale ale halucinatiilor. Halucinatii psiho-senzoriale:a)- absena obiectului b) - incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia;-adica -crede ca intr-un adevar indiscutabil c)- proiectie spatiala-trairea este in capatul periferic (al analizatorului- ochi,nas, papile,gustative,tegumente - sunt percepute prin - modalitile senzoriale obinuite (ex. halucinaii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive) - cile senzoriale normale (halucinaii auditive, vizuale, gustative, olfactive) Halucinatii psihici (pseudeohalucinatii)a) -absena obiectului b) -incoercibilitate,-convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia; - c) fara proiectie spatiala-trairea este in capatul central (al analizatorului ochi,nas, papile gustative,tegumente( are senzorialitate) adica bolnavul le situeaz n creierul" su sau n interiorul su" fra a le recunoate o proiecie spaial extern adica stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu ochii mintii). d) - automatism i exogenitate( xenopatice) caracterul lor de strin" i impus eului de cineva din afar senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana (de exemplu prin telepatie) fenomen denumit ca xenopatie, influenta sau automatism senzorial

7. Sindromul Kandinski-Clerambault. = (pseudohalucinatii + delirul de influenta) din schizofrenie. -o varianta particulara o reprezinta sindromul de triplu automatism mental (Clerambault):-automatism senzorial impunerea perceptiilor sub forma de pseudohalucinatii-automatism mental impunerea gandurilor-automatism motor impunerea si dirijarea miscarilor

Schematic elementele S.K.-C. pot fi incadrate in una din cele trei forme ale automatismului ideo-verbal (sau asociativ), senzorial-senzitiv, si motor (sau kinestezic). Automatismul ideo-verbal ar fi aspectul cel mai important al sindromului, dupa Clerambault. Aici se incadreaza o serie de tulburari ale gindirii si limbajului interior, ca enuntarea si comentarea actelor si gesturilor bolnavului, ecoul gindirii si al lecturii, sentimentul de ghicire a gindurilor, furtul gindirii, influenta exterioara (xenopatica), instrainarea gindirii proprii si prezenta gindurilor impuse din afara. Pot sa apara izbucniri necontrolate, inluntare, de idei, de ginduri, traite de subiect cu detasare, alcatuind mentismul xenopatic. In acest sindrom sint cuprinse si pseudohalucinatiile descrise de Kandinski (1881). Automatismul senzorial si senzitiv este constituit din date false extero-intero- sau propriocep-tive, o adevarata parazitare a perceptiei normale (imagini colorate, mirosuri gretoase, gusturi bizare, senzatii tactile de iri-tatie sau prurit, tulburari cenestezice, de tipul paresteziilor, algiilor, spasmelor etc. (H. Ey). Automatismul psiho-motor se refera la asa-zisele halucinatii psiho-motrice (descrise de Seglas) sau pseudohalucinatii motorii si verbo-motorii, in care apare senzatia de miscare, impusa, fortata (la muschii fetei, gitului, membrelor) si de articulatie verbala fortata (la nivelul limbii, buzelor, laringelui, toracelui). S.K.-C. ar fi insotit de delirul de influenta (dupa Snejnevski), de amintiri pseudo-halu ci maiorii si de tranzitivism. Cel mai adesea, el apare in schizofrenie, in psihozele delirante cronice, psihoze de inlutie, psihoze senile.

8. Definitia atentiei, tulburari ale atentiei (enumerare).-este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientat, spontan sau voluntar, asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioar sau asupra propriilor sale idei, reprezentri sau activiti. Din multitudinea informaiilor senzoriale (ordonndu-le i ierarhizndu-le), atenia-(realizeaza starea de trezie-arouse- veghea,) selecteaz o cantitate relativ redus de excitani. - atenia are un rol deosebit, de important n procesul de orientare i adaptare n realitate, ca o participare activ a individului la mediul su de viaTulburari:V. Cantitative:- hiperprosexii- hipoprosexii- aprosexiiII. Calitative: - paraprosexiiIn cadrul tulburarilor atentiei intra si: distractibilitatea si iatentia selectiva

9. Definitia memoriei. Tulburari ale memoriei (enumerare). - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin - fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din ARN - pstrare -conservare- in reprezentari , - recunoastere - evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului.-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul forei cognitive a insului.-memorare - implic i aspecte incontiente i automatizate

Tulburari ale memeoriei (dismnezii) : 1. Cantitative Hipermnezia Hipomnezia- Amnezia2. Tulburari predominant calitative (paramnezii)- Tulburari ale sintezei mnezice imediate iluziile de memorie - Allomneziile sauTulburrile rememorrii trecutului

10. Definitia memoriei. Legile memoriei. - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin - fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din ARN - pstrare -conservare- in reprezentari , - recunoastere - evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului.-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul forei cognitive a insului.

Legile memoriei:-1 -Legea disolutie memoriei - conform creia disoluia ce realizeaz amnezia merge ntotdeauna de la complex la mai simplu. - explicat de J. Delay -ordinea uitarii -numele proprii, - numelor comune, - adjective, -2-legea regresiunii memoriei' - verbele.- descrisa de Th. Ribot - conform creia uitarea se ntinde att de la prezent spre trecut, ct i de la complicat la simplu,. de la inconstant la constant, de la neobinuit la automatizat ; Ordinea uitarii -evenimentele - recente - vechi - afectele - obinuinele simple i profund nrdcinate* ordinea deteriorrii limbajului (este invers fa de evoluia natural a limbajului sub aspect ontogenetic i social istoric) -limbajul raional - limbajul emoional,(exclamaiile, injuriile, interjeciile fiind mai bine reinute) - expresiile mimico-pantomimice care dispar n cazuri deosebit de grave, -3-legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional decit cele indiferente

11. Definitia memoriei. Tipuri de memorie. - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin - fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din ARN - pstrare -conservare- in reprezentari , - recunoastere - evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului.-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul forei cognitive a insului.

Tipuri de memorie:Psihopatologia distinge o -memorie imediat de scurta durata- n care reproducerea sau recunoaterea unui material perceput dupa 10" -30" de la prezentarea lui.- memoria recent reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un interval de ore,zile, de la prezentarea lui.- memoria nderprtat reproducerea sau recunoaterea materialului are loc dup un interval de citeva luni de la prezentarea lui.-memoria evenimentelor ndeprtate se refer reproducerea sau recunoaterea evenimentelor trite de la nceputul vieii pn n perioada prezent.

12. Definitia memoriei. Amnezia. - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin - fixare -ntiprire -,(prin circuite reversibile,,si engrame din ARN - pstrare -conservare- in reprezentari , - recunoastere - evocare-reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele prezentului.-Memoria oglindete experiena anterioar i constituie rezervorul gndirii i imaginaiei, suportul forei cognitive a insului.-memorare - implic i aspecte incontiente i automatizate

Amnezia:Definitie: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi informatii, fie imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat fixarea cat si evocarea).Clasificare in functie de debutul evenimentului psihotraumatizantAmnezii anterograde incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice spre prezent (=si amnezii de fixare), cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixateAmnezii retrograde(de evocare) incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate(normal) anterior instalarii afectarii mnestice spre trecutAmnezii ante -retro -grade- alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fixarea noilor informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fixate.Amnezia anterograde: -se ntlnete n : -stri de confuzie mental, -sindrom Korsakov de etiologie alcoolic, infecioas traumatic, - presbiofrenie, - psihoz maniaco-depresiv, - stri reactive, stri nevrotice ,reacii psihogene -sindromul amnestic, cand incapacitatea fixarii informatiilor determina aparitia unor goluri in memorie legate de evenimentele ulterioare instalarii afectiunii,; pacientul avand tendinta de a umple aceste goluri cu evenimente imaginare.Tipuri de amnezii retrograde:-amnezii lacunare selective incapacitatea de evocare a unor amintiri in general dezagreabile; au intotdeauna determinism psihogen (de exemplu amnezia disociativa)-amnezii lacunare globale pierderea tuturor aminitirilor, inclusiv a datelor referitoare la propria identitate (aceasta amnezie apare periodic in personalitatea multipla, avand de cele mai multe ori semnificatia unei tulburari disociative)Amneziile antero-retro -grade- se mai numesc amnezii retrograde progresive datorita pierderi progresive a amintirilor dinspre prezent spre trecut (informatiile recente sunt uitate mai devreme, cele indepartate putand fi evocate un timp mai indelungat)

13. Definitia imaginatiei. proces psihic de * prelucrare, a - reprezentarilor ant.formate in scopul unei noi-imagini * transformare, - ideilor * sintetizare - idei * forme ale imaginatiei: - neintentionata sau pasiva cuprinde visul,reveria - intentionata sau activa cuprinde imaginatia reproductiva, visul de perspectiva,creatoare 14. Definitia gandirii. Operatiile gandirii (enumerare).Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

Operatiile gindirii: 1. Analiza : diferenierea nsuirilor obiectelor/fenomenelor prin desfacerea lor mental ,n prile componente 2. Sinteza : asamblarea mental a nsuirilor eseniale i particulare ale obiectelor/fenomenelor ntr-un tot unitar 3. Comparatia : evideniaza asemnrile i deosebirile dintre obiectele i fenomenele analizate4. Abstractia : desprinderea unei laturi sau nsuiri concomitent ignorndu-le pe celelalte, se nrudete cu ANALIZA5. Concretizarea : parcurge calea invers de la abstract la concret, la obiecte sau fenomene n toat varietatea trsturilor sale caracteristice6. Generalizarea : repartizarea unui obiect la o categorie pe baza unor elemente comune i eseniale

15. Definitia gandirii. Tulburarile gandirii (enumerare). Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.Tulburarile gindirii (enumerare) : I-Tulburri de ritm i coeren (Tulburarii forma /cantitative) - A-accelerarea ritmul ideativ -B-ncetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ - C- coerenta gandirii II-Tulburri de coninut (Tulburari calitative)- idei dominante- idei obsedante - idei prevalente, i - idei delirante

16. Definitia gandirii. Tulburari de coerenta (enumerare). Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

Tulburari de coerenta: Coerente =este o structura in care intre idei exista legaturi logice asociatii logice,iar exprimarea verbala are continut si este inteligibila-denumite generic incoerenta -se exprima in plan verbal ca dezorganizarea vorbirii-se realizeaza prin: - relaxarea asociatiilor-circumstantialitate,tangentialitate,deraierea - slabirea asociatiilor - pierderea asociatiilor-incoerenta cu verbigeratie si salata de cuvinte1-circumstantialitate=pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential -constient de punctul de plecare tema dar nu o sustine -discurs care prin divagatii, detalii inutile,intirzie atingerea concluziilor -raspunsul la intrebare e in legatura oblica cu intrebarea (ziaristii) 2-tangentialitate,=inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita -indepartarea de tema urmarita fara a se intoarce la ea si nu isi mai aminteste tema -raspunsul la intrebare nu are nici o legatura cu intrebarea (politicienii)3-deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ,la sfirsitul frazei -apare in oligofrenii,demente, schizofrenii 4-slabirea asociatiilor-o forma severa a deraierii - ideile se transfera de la un subiect la altul fara a pastra o conexiune logica5-incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare, -exprimarea verbala devine fara continut inteligibil,prin folosirea - propozitiilor (incorecte gramatical,incomplete,neterminate) -cuvintelor particulare -apare in t. mintale organice,t. de constiinta,dementa, schizofrenie -are 2 forme a) verbigeratie -ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut , uneori cu tendinta la rima, -un monolog greu inteligibil,nu exista mesaj, comunicare - traducere etimologica a latinescului verbigerare" care nseamn a trncni", a sporovi". exemplu : acas, mn,vac, atom, gsc, moac -apare in schizofrenia hebefrenica,veche netratata b)-salata de cuvinte- forma maxima a incoorentei caracterizata prin aceea ca bolnavul, - exprima o serie de cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate ex. urmtoarea expresie verbal a unui bolnav (de schizofrenie) : iepure-vnt-fereastr-bou, duce-vnt-culis-53-lOl-tuc-tuc-tuc-tic, 34, 52, manifest-hai !" - apare in schizofrenie ,stari maniacale6.-psitacism -culmea incoerentei -sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate, -apare in oligofrenii,demente profunde7-asonanta-secventa de G,L- stimulata de sunetele cuvintului precedent -in care asociatiile se fac pe baza asemanarii sunetelor 8.-solilocvie-criptolalie- vorbeste singur fara intentia de comunicare9-perseverarea-repetare persistenta si inadecvata de ginduri,idei,cuvinte raspunsuri de la prima intrebare si de la urmatoarele intrebari -apare in delirium , si tulburari mentale organice10-streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor ,frazelor fara legatura cu contextul -comunicare verbala este ritmata ,determina . personalizarea limbajuluiEcolalie-repetarea cuvintelor interlocutorului Palilalie-repetarea ultimului cuvint al interlocutorului Sd.ecopatic Sd.PEMA PALILALIE, ECOLALIE, MUTISM, AMIMIE

17. Definitia gandirii. Fuga de idei. Este o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin care se deosebete esenialul de fenomenal pe baza experienei i a prelucrrii informaiilor.Gndirea raional normal se dirijeaz spre concluzii sau judeci care corespund consensului majoritii indivizilor la noiunea de realitate.

- fuga de idei =ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de idei,amintiri,imagini * forma medie-cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii-a corentei, desi -asociaiile se fac la ntrnplare, dup aspecte superficiale, dup asonant, rim,contraste facile -frecvent se pierde firul principal al ideilor * forma extrema -pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii = incoerenta a G -se ntinete n-sindroamele maniacale -strile de excitaie psihomotorie din schizofrenie, din paralizia general progresiv (frecvent la debut), -strile de ebrietate i n general n intoxicaiile uoare. - poate fi ntlnit i n - strile nevrotice, n strile de oboseal marcat i de surmenaj

18. Definiti ideia prevalenta. Caracteristici. ideea prevalent. = credinta anormala ,irationala, sustinuta si mentinuta dincolo de granitele ratiunii Caracteristici: 1 - neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate 2 - pozitie dominanta in cimpul constiintei 3 - prevalenta psihismului insului 4 - orienteaza si diferentiaza cursul gindirii 5 - sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul ideativ al insului ) 6 - nu-i recunoaste caracterul patologic 7 - intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur 8 - este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are potential delirant ) stari reactive de intensitate psihotica - apar in - epilepsie - alcoolism

19. Definiti ideia deliranta. Caracteristici. - idee delirant (de lira alturi de brazd) delirium care este tulb.a constiinteiDefinitie: - dupa-H. Ey, -cuprinde - credine i concepii prin care se exprim coninutul ideativ delirant - fenomene ideo-afective n care delirul i ia forma. - dupa Predescu -judecile i raionamentele care reflect n mod eronat realitatea i modific n sensul lor patologic concepia despre lume i comportamentul bolnavului. -reprezinta detasarea de taramul normalitatii,este marca psihozei- Caracteristici: 1 neconforma cu:- realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este in opozitie,si pe care o exprima deformat- experienta anterioara - credintele grupului careia ii apartine2 polarizeaza intreaga structura psihica a insului - domina constiinta bolnavului3 - ferma sustinuta nu neaparat argumentata 4 - insotita de comportament delirant 5 - impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea 6 - pac. nu are critica ,nu-i recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica incompatibila cu existenta atitudinii critice ,nu opune rezistenta id.delirante le accepta fara critica7 - neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului8 - evoluiaza pe fond de claritate a constiintei(sprede delirium - aiurare -in care exista tulburata luciditatea constiintei. 9 - aspectul interpretativ al id.delirante

20. Definitia limbajului. Tulburari ale limbajului oral (clasificare). =este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii verbale, noionale, specific umane. = aplicarea concret a limbii de ctre fiecare om ; = este limba n aciune" (S. L. Rubinstein 1962). - limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni.Exist trei forme de limbaj : oral, scris i intern

Tulburari ale limbajului oral: * sunt consecutive tulburarilor de gindire pe care le si exprima * sistematizate n trei mari categoriiA-Dislogii sau tulburri -mentale ale limbajului sunt consecutive modificrilor de form i coninut ale gndirii i evolueaz fr modificri - ale funciei de comunicare a limbajului(=disfazii) -ale aparatului logomotor(.=dislalii)B-Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului -afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj -afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului -apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.C-Dislalii snt tulburri de pronunare (articulare a cuvintelor), determinate de modificri de intensitate patologic ale funciilor aparatului logomotor.

21. Definitia limbajului. Disfaziile (definitie). (nu sint sigur daca am inteles corect ce scrie la disfazii) ? =este activitatea de comunicare ntre oameni i de realizare a gndirii verbale, noionale, specific umane. = aplicarea concret a limbii de ctre fiecare om ; = este limba n aciune" (S. L. Rubinstein 1962). - limb care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice i gramaticale) cu ajutorul crora se realizeaz comunicarea reciproc ntre oameni.Exist trei forme de limbaj : oral, scris i intern

Disfaziile:= tulburrii ale functiei de comunicare a limbajului, prin neintelegerea cuvintului vorbit ,scris,- In aprecierea unei difazii trebuie avut ntotdeauna n vedere eliminarea unei stri psihotice, a unei stri demeniale sau de nedezvoltare cognitiv.-apar in leziuni cerebrale - circumscrise - unilaterale

* Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de:-afazii senzoriale,- tulburari de intelegere a limbajului -afazii motorii sau expresive-imposibilitatea de a comunica prin limbaj -afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului -apar in contextul afectarii ariilor corticale ale limbajului.

22. Definitia comportamentului. Comportamentul este un ansamblu de reacii obiectiv observabile pe care un organism echipat cu sistem nervos le execut ca rspuns la stimulrile mediului obiectiv observabile, orice comportament poate fi descris n termeni de stimuli i rspunsuri sau de excitaie i reacie.

23. Definitia activitatii. Tipuri de activitati. Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Tipuri de activitati:Involuntare: cand nu exista un plan bine constituit sau organizat, activitatiile se desfoar fr participarea activ a voinei (clipitul, nghiitul, ticul etc.) Voluntare: activitatiile sunt n permanen dirijate, sub controlul voinei (traversarea strzii, salutul unei persoane cunoscute etc.) Postvoluntare: acte automatizate n urma exercitrii ndelungate, stereotipe (mersul, scrisul, dansul, patinajul etc.) 24. Definitia activitatii. Semnele comportamentului expresiv (enumerare).Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Semnele comportamentului expresiv (enumerare). COMUNICAREA VERBALA v.limbajul COMUNICAREA NON VERBALA I INUTA II Privirea III MIMICA -Modificri cantitative -> - Hipermimi- Hipomimi - Amimii - Parimimiiile-Modificri calitative: - 1- mimica de mprumut 2 - ecomimia 3 - hemimimia 4 - neomimia 5 - jargonomimia

25. Definitia activitatii. Enumerarea tulburarilor modificarii mimicii. Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Enumerarea tulburarilor modificarii mimicii. Modificri cantitativeHipermimi=exagerarea mobilitatii si expresivitatii mimicea)Localizate (polarizate): concordanta ideo-afectiv-cu - extazul la mistici; - preocuparile delirante- halucinanatori deliranti; - teatralismul la isterici; - neconcordanta ideo- afectiv =mimic compensatorie. - mimica pseudoironica - psihastenicilor -mimica dezinvolta la timizib)Generalizate maniacaliHipomimii=diminuarea mobilitatii si expresivitatii mimice -apare in melancolie,starii de inhibitie psihomotorie,sd.de impreganatie neurolepticaAmimia=imobilitatea mimica -apare in starii confuzionale-stupoare -oligofrenii,demente-sd.PEMA -PGP-mimica aplatizata , faciesul laminat (masca paralitic prin hipotonia musculaturii faciale realizndu - se o aplatizare a expresiei faciale).

Modificri calitative Parmimiiile- Fac parte din parakinczii,- exprima pervertirea expresie mimice- tipuri de paramimii:1-mimica de mprumut - expresii controlate n mod deliberat n scopul atragerii ateniei ambianei. - semn al supraestimrii, mitomanie, isterie; 2 -ecomimia =imitarea mimicii interlocutorului -caracteristica - sugestibilitii din catatonie, - demenele profunde; - oligofrenii3 - hemimimia - persistena unilateral a unei expresii mimice; -ex:rade stramb 4-neomimia. =mimica bizar similara neologismelor din vorbire 5- jargonomimia = multiple expresii mimice bizare, neinteligibile

26. Definitia activitatii. Tulburarile motricitatii (enumerare). Activitatea este Unitatea funcional dialectic, contradictorie dintre organizarea psihic intern i tabloul comportamental exterior n toate ipostazele i modalitile lor de manifestare Activitatea sintetizeaz ansamblul aciunilor, operaiunilor i micrilor unei persoane

Tulburarile motricitatii (enumerare). - Hipokinezia, - Akinezia, - Hiperkinezia-agitatia psihomotorie, - Parakineziile - parmimiiile - manierisme, - bizarerii, - sterotipii - ticurile

27. Agitatia psihomotorie. Definitie, simptome, sindrom. = excitatei psihomotorie extrem= o manifestare dramatica in care coordonarea motorie este absenta / incoerenta= expresie motorie mai mult sau mai puin tulburat, dezordonat, ieit de sub controlul voluntar printr-o stare afectiv particular, stare halucinatorie delirant, destructurarea n diverse grade a contiinei, -o urgenta psihiatrica- ca simptom poate fi intalnita in impregnatia NL manifestata prin: - akatisie = imposibilitatea de a sta linistit intr-o pozitie (pe scaun,in pat,in ortostatism) - tasikinezie = tendinta de a se deplasa continuu- ca sindrom poate fi expresia unei - afectiuni organice: -infectioase cerebrale:encefalita,meningoencefalita -toxice :- intox.cu CO,beladona,hasis,LSD - alcoolism-ag.psm-pe fond confuziv - aport excesiv medicamentos-AD Tri,cortizon. -vasculare-dementa,hemoragii subarahnoidiene -tumori cerebrale -sechele traumatice -neurologice:convulsii,Park.,coree ac.cr. -afectiuni psihice de intensitate nevrotica,psihopatica.psihoticaEx -In psihopatia histrionic = agitaia reactiv poate lua forma unui comportament teatral, hiperexpresiv, dezordonat, care exprim o stare de iritare i de nemulumire, dar i n fel de refuz al cooperrii i colaborrii cu terapeutul (pacientul se zbate, i rupe hainele, arunc, se d cu capul de perei, etc.).

28. Definitia vointei. Tipuri de vointa.* Funcie a psihicului orientat spre atragerea unor scopuri propuse contient, pentru a cror realizare sunt necesare: - deliberarea, - planificarea i -organizarea forelor i aciunilorTrecerea contient de la o idee la o activitate social se face prin nvingerea unor obstacole i prin mobilizarea resurselor psihologice i morale ale individului. Voina necesit 2 condiii (Piaget): conflict ntre dou tendine (o singur tendin nu genereaz un act voluntar) o tendin cedeaz n faa celeilalte datorit inegalitii lor Este un reglaj al reglajelor, opunndu-se actelor impulsive prin caracterul ei deliberat i subordonarea ei controlului raional.

Tipuri de vointa:Voin pozitiv, activ (de mobilizare, de aciune, de depire a obstacolelor)Voin: - negativ, -defensiv -inhibitorie a : - pulsiunilor instinctivo-afective - activitatilor ce au consecinte reprobabile29. Definitia afectivitatii. Clasificare tulburarilor afective (enumerare). = este procesul psihic cel mai legat de personalitate = inglobeaza * stari afective elementare ,normale - dispozitiile - emotiile - afectele * stari afective elaborate, catatimice - sentimentele - pasiunile Clasificare tulburarilor afective (enumerare) Tulburari cantitative 1 - hipotimia, - atimia =athymhormia=indiferentism afectiv=apatie2- Hipertimiile - depresia, - euforia - anestezia psihica dureroasa - raptus melancolic - anxietate3-forme mixte(h+H): -labilitate afectiva - incontinenta afectiva, - disforie Tulburari calitative (paratimiile) - inversiune afectiva, - ambivalenta afectiva

30. Depresia. Definitie, simptome, sindrom.1. Hipertimie negativa, depresia = diminuarea patologic a pragului dispoziional- Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori de o ideatie restransa cu caracter micromanic- Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica: - Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate - Lentoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de la prevalenta la deliranta uneori ,si idei de suicid - Diminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori neliniste sau explozii motorii raptusul depresiv-Clinic se mai remarca:-atitudine depresiva caracteristica-incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)-senzatie de lipsa de energie-pierderea interesului si a placerii-insomnie sau hipersomnie-inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie-acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila

31. Anxietatea (definitie). Definitie: teama fara obiect, ( teama cu obiect=fobie) resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent; are un caracter predominant anticipativ este mai mult gandita decat traitaClinic se manifesta prin -pe plan comportamental neliniste psiho-motorie -pe plan somatic simptomele somatice ale anxietatii (hiperactivitatea sistemului nervos simpatic): -simptome digestive: uscaciunea gurii, disconfort epigastric, diaree -simptome respiratorii: dispnee prin inspir dificil, hiperventilatie -simptome cardiovasculare: palpitatii, senzatie de disconfort precordial -simptome genitourinare: mictiuni frecvente, imperioase -simptome neurologice: incetosarea vederii, ameteli -simptome generale: transpiratii, senzatie de rau general -pe plan cognitiv: incapacitate de concentrare Exemplu tulburarile anxioase

32. Definitia constiintei. -definiie: neuropsihologic = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(contien) - prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo- senzoriale -realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective -putnd oferii un rspuns comportamental adecvat= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers, 1933)

33. Definitia constiintei. Tulburarile constiintei (enumerare). -definiie: neuropsihologic = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(contien) - prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo- senzoriale -realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective -putnd oferii un rspuns comportamental adecvat= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers, 1933)Tulburarile constiintei (enumerare). cantitative * alterarea - strii de veghe, - substratului neurofiziologic al ateniei, percepiei, calitative * alterarea - psihopatologic a cmpului", - coninutului contiinei

34. Definitia constiintei. Enumerati tulburarile cantitative ale constiintei. -definiie: neuropsihologic = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(contien) - prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo- senzoriale -realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective -putnd oferii un rspuns comportamental adecvat= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers, 1933)

Tulburarile cantitative ale constiintei (enumerare)Criteriul:- vigilitatea = starea veghestarea veghe se carterizeaza prin aceia ca functiile psihice se desfasoara cu: -claritate =actele ideo motorii sunt distincte si orientate corect = Ey (1970) capacitatea subiectului de a discrimina realitatea de propria sa subiectivitate. -luciditate = orientare -oportun si adecvat la realitate controlul ratiunii - sub controlul ratiuniiReprezint- dezagregarea cmpului contiinei (contiina la un moment dat) - latena funciilor de cunoatereReprezentate de:- obtuzie- hebetudine- torpoare- obnubilare- stupor- sopor- coma

35. Definitia constiintei. Enumerati tulburarile calitative ale constiintei. -definiie: neuropsihologic = proces-orientat,finalist,de integrare a intregului sistem nervos - care pe fondul starii de veghe(contien) - prelucreaz informaiile oferite de aferenele senzitvo- senzoriale -realiznd o reflectare subiectiv a realitii obiective -putnd oferii un rspuns comportamental adecvat= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual. (H. Ey, 1963)= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)= sectiune transversala prin existenta unui subiect(Ey, 1974).=scena pe care fenomenele psihice particulare vin si pleaca, mediul in care ele se misca (Jaspers, 1933) tulburarile calitative ale constiintei (enumerare)Criteriul: adecvarea insului la realitateReprezentate : Delirium v.Tulb.ment.org Starea oneiroid Starea amentiv Starea crepuscular

36. Delirium. Criteriile Jasper. Delirul: Tulburare de contiin ce se caracterizeaz prin dezorientare n spaiu, n timp cu pstrarea orientrii n personalitate. Apar tulburri masive de percepie sub forma de halucinaii vizuale, iluzii, pareidolii, fragmente de idei delirante absurde. Bolnavul vede figuri de draci, erpi, pisici cini. Sunt agitai cu manifestri motorii marcate. A) Abortiv B) Cu caracter profesional. C) Musitant

Criteriile Jasper ndeprtarea de lumea real (= obnubilare) dezorientare temporo-spatial incoerent amnezia episodului+/ halucinatii vizuale si delir+/ manifestri vegetative (febr)

37. Ideia deliranta vs delirium. = sd oniric = sd axial acut = sd psihorganic acut = encefalopatie(toxic sau metabolic) Delirul prezinta doua aspecte : ideea deliranta (idei delirante) si starea deliranta.Ideea delirantaDeliurium

Ideea deliranta are un caracter ferm, este profund implantata in constiinta individului si nu suporta nici un fel de contraargument;

Starea deliranta este o veritabila stare morbida generala si poate fi acuta sau cronica, trecatoare sau durabila.

- credine i concepii prin care se exprim coninutul ideativ delirant - fenomene ideo-afective n care delirul i ia forma.Se prezinta ca o tulburare intelectuala, ca o forma particulara de dezordine a gindirii;

judecile i raionamentele care reflect n mod eronat realitatea i modific n sensul lor patologic concepia despre lume i comportamentul bolnavuluiUn fenomen psihopatologic primar

ferma sustinuta nu neaparat argumentata

Este o forma de interpretare rasturnata a realitatii

Este expresia unei rupturi a raporturilor dintre persoana si realitate

Este o alterare a judecatii logice

Este o convingere ferma ptr. Individ

-evoluiaza pe fond de claritate a constiinteiaiurare -in care exista tulburata luciditatea

38. Definiti personalitatea.

Ansamblu unitar non - repetitiv al nsuirilor psihologice caracteristice i stabile care definesc un individ anume i modalitile sale de comportament (Roca, 1972) Este rezultanta unui proces genetic, n cursul cruia, pe postamentul T (particularit. nnscute de reactivit. neurofiziol., dispoziie holotimic) se constr. C (dobnd.) Perosnalitatea este o structura dinamic a sistemelor psihice i individ. care permit i determin adaptarea individului la realit sa sociala (Allport). Personalitatea organiz. unitar dinamic a celor mai reprezentative trst. ale individului plenar dezvoltat i integrat (Pamfil, Ogodescu, 1976). - Personalitatea ca structura longitudinala combina aptitudinile afectiv - cognitiv - praxice in doua notiuni - temperamentul (ca un dat innascut) si - caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre educatie).

39. Sindromologia personalitatii.

1.sindromul psihopatic;2.sindromul nevrotic;3.sindromul psihotic;4.sindromul de deteriorare psihopatoid;5.sindromul demenial i oligofren-- 1.sindromul psihopatic; se caracterizeaz prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate ns ntr-un caracter dizarmonic. Dizarmonia este dat n fiecare tip de psihopatie de o anumit trstur de caracter; 2.sindromul nevrotic; se caracterizeaz printr-un conflict interiornerezolvat care determin suferin psihic i corporal.-Este adesea mascat i suport toate explorrile inutile3.sindromul psihotic: autentic este prezent in psihozele endogene(schizofrenia, psihoza maniaco-depresiv, paranoia,parafrenia ). - presupune delirul sau delirul i halucinaia, adic o deformare gravcalitativ a realitii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii.4.sindromul de deteriorare psihopatoid; se caracterizeaz printr-un declin intelectual.Se numete i sindrom axial (Hoche) pentru c scad performanele deatenie, percepie, memorie, imaginaie, judecat, scade capacitatea de control afectiv, crete impulsivitatea, irascibilitatea, scade n general nivelul social, capacitatea de lupt i prefigureaz sindromul demenial. 5.sindromul demenial reprezint deteriorarea extrem a persoanei, ocoborre n sindromul axial ctre limita de jos, adic se coboar de la inteligen la absurd, la animalizare. 6.Sindromul oligofren sau de nedezvoltare este de trei grade: -cel mai uor este intelectul limit i debilitatea mintal, n care subiectul din coala obinuit sau special reuete s se integreze la periferia societii sau a profesiilor, reuete s-i fac familie, s aib copii.

40. Definiti constiinta. Enumerati sindroamele constiintei. Constiinta este un atribut definitoriu al umanitatii, cea mai evoluata forma de reflectare psihica a lumii obiective, caracterizata prin rationalitate si aprehensiunea propriei identitati a individului. Prin urmare, constiinta desemneaza activitatea psihica rationala, insotita permanent de aperceptia Eului, ca agent unic, indivizibil si inconfundabil al tuturor actelor sale psihice (Gorgos,.1987). Constiinta individuala reprezinta reflectarea subiectiva a existentei fiecarui om, avand note de unicitate si irepetabilitate.

Sindromologia contiinei are 11 niveluri, pornind de la com la luciditate:1.amenial, 2.oniric, 3.oneiroid-crepuscular, 4.dedublat, 5.depersonalizat,6.depresiv 7.exaltat, 8.emoionat, 9.panicat, 10.obosit, 11.enervat / suprat.

41. Sindromul neuroastenic. Simptomatologia are la baz tripiedul : astenie, cefalee, insomnie.Astenia psihic i fizic este resimit ca o stare permanent de oboseal n absena oricrui efort sau imediat dup nceputul unei activiti fizice sau intelectuale.Cefaleea se manifest sub form de durere n casc, ca o apsare la suprafaa scalpului sau n regiunea cervical.Insomniile apar fie sub forma insomniilor vesperale cu trezire tardiv i lipsa efectului reparator al somnului. n general, somnul este superficial.alte simptome cum ar fi: - hipoprosexia i hipomneziile de diferite grade, - iritabilitatea i hiperexcitabilitatea. -fenomene de tip -obsesivo fobic, - anxios hipocondriac, -depresiv de intensiti diferite.- Sindromul neurastenic -este nespecific i - este ntlnit n - nevroze, - n intoxicaii i infecii, att n perioadele de debut sau de convalescen, - n bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice, - n boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism), -n afecunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroz n plci, etc. - n perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze (schizofrenie, strile afective bipolare sau monopolare).

42. Sindromul anxios. -cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica Def. anxietatii: -Janet- teama fara obiect-fenomen - emotional negativ - desprins de concret si proiectat spre viitor m.m.potentiala decat actuala - apare in prezenta / absenta pericolului - de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere Kaplan=sentiment de teama (presimtire-aprehensiune)anticipata a pericolului int,ext -aminteste diferentierea facuta de Freud intre anxietate si frica Anxxietate raspuns emotional neplacut la o amenintare Frica-necunoscuta -cunoscuta-interna -externa-vaga- -definita-Conflictuala -nonconflictuala-cronica- - acutaAnxietatea normala - raspuns- adecvat fata de stimului amenintatori -patologica - -inadecvat Anxietatea angoasa - corespunde n special, tririi psihice, corespunde componentei somatice cu senzaia de sentimentului nedefinit de insecuritate tradus constrngere, de gtuire, de angor, fiind acompaniat prin amplificarea peiorativ a ambianei de un cortegiu somatic polimorf.Tabloul clinic-constituit din : 1 -simptome fizice -respiratorii senzatii de constrictii toracice,oftat ,dispnee - CV tahicardie,palpitatii,precordialgii,lesin,oscilatii ale TA -osteomusculare:senz.dureroase,contractii,rigiditate ,oboseala -genitourinare: mictiuni frecvente,imperioase,disfunctii sex., - gastro-intestinale:-disfagie,disconfort epigastric,dureri abd.greata,colon iritabil - neurologice: vertij,parestezii,tulb.vizuale,slabiciune,tremor -vegetative: uscaciune gurii,transpiratii,cefalee,bufeuri, tulb.vasomotorii, midriaza2 -simptome cognitive : -anxietatea -afecteaza gandirea - produce confuzie -produce distorsiuni ale perceptiei(orientarii T,S -produce cocentrarii , evocarilor mnesticeEtiologia sd.anxios-depaseste contextul psihiatric-prin ipoteza organica ce nu ar exclude manif. anxioase - toxica

43. Sindromul isteric. Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome n sferele motricitii, senzorialitii, vorbirii, funciilor vegetative-viscerale -Aceste simptome au ca not comun - originea emoional sau psihogen, - atipia n raport cu afeciunile medicale ce le imit, - teatralismul i demonstrativitatea, reversibilitatea total i rapid, - influenabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.-Manisferrile clinice isterice includ - crizele senzitive anesteziile, - crizele excito-motorii, paraliziile, - tulburrile de fonaie, - tulburrile vegetative, - tulburri psihice variate (amnezii, fugi, stri crepusculare, etc.).Sindromul Ganser are ca simptom principal rspunsul alturi. Bolnavul execut greit cele mai simple acte i d impresia c nu are cunotine despre cele mai elementare lucruri n contrast cu nivelul su socio cultural. Se ntlnete n special n cadrul anchetelor penale, n condiii de detenie, n timpul serviciului militar, etc.Pseudodemena isteric se caracterizeaz printr-un deficit intelectual i mnezic aparent cu rspunsuri i aciuni alturi , manifestri care sunt, de asemenea influenate de mediul ambiant.Sindromul isteric este ntlnit n cadrul nevrozei isterice ,la psihopaii isterici, n epilepsii pe fondul tulburrilor de personalitate interaccesuale, n melancolii,, tetanii, n schizofrenii, n unele boli neurologice, cum ar fi: tumorile cerebrale, scleroza n plci, encefalita epidemic. Manifestrile isterice prezente pot produce confuzii n diagnostic.

44. Sindromul disociativ. este consecina clinic a mecanismului psihologic al disociaiei, care: - mecanism defensiv incontient - declanat ntr-o mprejurare reactiv, de confruntare a individului cu un eveniment de via cu mare semnificaie afectiv, -poate separa traumatismul afectiv de restul psihismului :- pe vertical (Freud): urma mnezic a evenimentului este refulat n incontient i disociat de afect - pe orizontal (Janet): urma mnezic a evenimentului este separat de afect printr-un fenomen de dezagregare mintal Manifestarea clinic a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice i comportamentale de restul psihismului, astfel c se realizeaz dou sau chiar mai multe nivele separate de funcionare paralele sau consecutive la acelai individ. Spre exemplu, ( tulburarea dc personalitate multipl, sau tulburarea disociativ de identitate, cum este denumit n D.S.M. - IV). Disocierea poate aprea i n condiii normale dc sugestibilitate crescut la subiecii hipnotizai (cnd apare ca o consecin a induciei hipnotice).

45. Sindromul conversiv. Conversia reprezint deplasarea ( n plan somatic) a unei stri de mare emoie rezultat din refularea unei motivaii cu semnificaia de aprare incontient- Sd conversiv este consecina reprimrii unor nevoi afective, urmat de - dezvoltarea unor simptome somatice sau - de distorsiuni n funcionarea unor grupe de muchi aflate sub control voluntar, - care mimeaz de obicei afeciuni neurologice, dar - care nu pot fi explicate prin nici o tulburare organic.Ex - anestezia isteric este o pierdere a diferitelor modaliti senzoriale ca urmare a unor conflicte emoionale reprimate, neexprimate; - alte alterri/perturbri senzoriale (cecitate, anosmie, cofoz, anestczii/analgezii segmentare segmentare, diplopie, anestezii n mnu/ciorap, fr corespondent metameric; perturbri motorii (pareze, paralizii, vrsturi, afonie isterica); - macropsii/micropsii ale unor obiecte, percepute cu dimensiuni mrite, respectiv micorate, simptome care pot ns s apar ca atare i n afeciuni organice, ca de exemplu epilepsia cu crize pariale complexe. diagnosticul este prin excluderea posibilelor condiii somatice, ceea ce presupune un examen neurologic amnunit i investigaiile paraclinice care se impun. Caracteristicile simptomelor de conversie 1 - relaia lor temporal dintre - momentul apariiei simptomului i o - psiho- traum sau emoie intens. 2 - simptomele afecteaz mai frecvente hemicorpul stng datorit investitiei sediului inimii, ca locus vital princeps. 3 - nu sunt sub control voluntar, ceea ce le deosebete de simulaie, 4 - nu constituie un tip de rspuns sancionat cultural (inacceptabil, ruinos, nedemn).

46. Sindroame halucinatorii delirante (enumerare). 1. Sindromul Charles Bonnet 2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor) 3. Sindroamele de tip paranoid, parafrenic i paranoiac

47. Sindrom de automatism mental. A fost descris de ctre Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv, - reprezinta baz i form iniial a tuturor psihozelor halucinatorii cronice.=in scoala franceza ; sd. de posesiune; sd.de actiune extrioara; gandire xenopaticaSINDROMUL DE TRANSPAREN INFLUEN Acest sindrom se ntlnete n parafrenii i n psihozele halucinator delirante cronice.-H.Ey sistematizeaza automatismul mental in 1.psudohalucinatii 2.triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: -trairea de miscarii impuse ( mental) - ideo verbal: exprimat clinic prin: voci,citirea G,furtul G(raze,telepatii) - senzitv senzorial :exprimat clinic prin: halucinatii vizuale,gust,olfact. 3.dedublarea mecanica a gindirii - triplu ecou al gindurilor,actelor,lecturii - enuntarea gesturilor,intentiilor # furtul G, - comentarea actelor # insertia G 4.micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta - # controlul (influenta)G- Echivalentul din Kaplan al 3.2.4. id.delirant de control ----->>>> # emitreaG difuzare G- = sd.clinic caractrizat prin : # ecoul G -ghicirea, citirea G1-convingerea pac.ca gandirea proprie nu mai este a sa =instrainarea G2.pseudohalucinatii 3. delir de influenta4.tulburarea constiintei in grade variabile

48. Sindrom demential. reprezint deteriorarea extrem a persoanei, o coborre n sindromul axial ctre limita de jos, adic se coboar de la inteligen la absurd, la animalizare. poate fi agravata i accelerata de evoluia cu episoade acute. = deficit cognitiv(M,AT,G,)care progresiv afecteaza : - intelectul, personalitatea, , si - efectuarea- sarcinilor socio-profesionale si a - activitatilor cotidiene uzuale (spalat,inbracat,alimentatie,igiena personala) Simptomatologia clinic este influenat - de natura i localizarea procesului organic cauzal, - de vrsta debutului, -de tipul de personalitate premorbid. Sindromul demenial este expresia clinic a demenelor senile, vasculare, degenerative, presenile, toxice, epileptice, traumatice, etc

Criterii de diagnostic DSM-IV:Dezvoltarea unor multiple deficite cognitive manifestate prin:1. Deteriorarea memoriei (pierderea abilitii de a nva noi informaii sau de a-i reaminti date recent nvate)2. unul (sau mai multe) dintre urmtoarele tulburri cognitive:- afazia- apraxia- agnozia- deficiena funciilor executorii (planificare, organizare,abstractizare

49. Definitia dementei Alzheimer. Perioada de stare. Tablou clinic (enumerare sau tot) dementa -degenerativ primara - de etiologie necunoscuta - predominant corticala -caracterizata prin: - debut in perioada presenila/senila caracterizata pe plan - anatomopatologic prin - atrofie corticala generala, - prezenta amiloidului, si - clinic prin aparitia sd.afazo-apraxo agnozo- (AAA) ( in ciuda functiei senzorio-motorii intacte ) -hipertonie musculara.- dementa tip Alzheimer reprez.50-60% din toate dementele Tablou clinic: Frecventa afectiunii creste odata cu virsta - 65 de ani frecvena bolii Alzheimer este de cca. 2-3%, - la 70 de ani - 3%, - la 75 de ani -6%, - peste 85 de ani -25-40%. Incidenta afectiunii-potrivit satisticilor dim Romania a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori n 1975, la 883,3 persoane / 100.000 de locuitori n 1993 Debutul - este lent progresiv, - poate fi - precoce: sub 65 ani- demen presenil - tardiv: peste 65 ani- demen senil -poate imbraca mai multe expresii clinice: - debut de tip demential instalarea si agravarea progresiva a tulb. de memorie - debut de tip psihotic instalarea unui delir paranoid de gelozie sau prejudiciu -debut de tip depresiv instalarea unei simptomatologii depresive ca urmare a sesizarii de catre pacient a initierii procesului degenerativ (simptomele depresive pot masca o perioada simptomele tipice ale dementei) Perioada de stare:este marcata de A -Deteriorarea memoriei ;B- Sindromul AAA A- Deteriorarea memoriei amnezia amanifestata prin - I-deteriorate capacitatea de a nva un material nou- (deteriorate memoriei de scurta durata) Ex: pacientii pot pierde bunuri, cum ar fi portmoneie i chei, uit mncarea de preparat pe plit i se pierd n cartiere nonfamiliare - II- uit un material nvat anterior. (deteriorate memoriei de lunga durata) Ex: persoana i uit profesia, studiile, ziua naterii, membrii familiei i uneori chiar numele.b- testatarea formala-a 1- memoria de scurta durata poate fi facuta cernd pacientului - s nvee (s repete) o list de cuvinte - evalueaza nregistrare - sa reproduc informaia dup un interval de cteva minute - evaluaiza retenie, evocare - s recunoasc cuvintele dintr-o list multipl - evaluiaza recunoatere 2 - memoria ndeprtat poate fi facuta cernd.individului s evoce - informaii personale sau -un material vechi pe care individul l consider interesant (de ex., politic, sport, spectacole). c- impactul perturbrilor de memorie asupra funcionrii individului ex., capacitatea de a munci, de a cumpra, de a prepara mncarea, de a achita notele

B - instalarea sindromului AAA - fara modificarea functiilor motorii si senzoriale(in apraxii,agnozii) si in prezenta unei acuitatii normale.si a unei senzatii tactile normale in agnozii)Afazia -predominant senzorial - compromiterea nelegerii limbajului vorbit i scris a - se poate manifesta prin - dificultate n pronunarea numelor de persoane i de obiecte - dificultati in gasirea cuvantului potrivit - uz excsiv de termeni de referire indefinit, cum ar fi lucru" i asta". - pattern de vorbire deteriorat, caracterizat prin - ecolalie (adic, repetarea a ceea ce este auzit) ori - palilalie (adic, repetarea ntr-una a sunetelor sau cuvintelor proprii). b- Limbajul este testat cernd individului s - denumeasc -obiectele din camer (de ex., fereastra ,usa,masa, lampa,cravata, rochia, ) - pri ale corpului (de ex., nasul, brbia, umrul), s execute comenzi (artai ua i apoi masa") ori s repete unele expresii'(fara,nici un fel de dac-uri, i-uri ori dar-uri"). Apraxiile = deteriorarea capacitii de a efectua activiti motorii n. dispreul aptitudinilor motorii, funciei senzoriale i nelegerii sarcinilor cerute, care sunt intacte) a - manifestata prin 1 - initial - diminuarea progresiva a indemanarii cu imposibilitatea executarii unor - activitati uzuale (pieptnatul prului,incheierea nasturilor, folosirea cheii pentru descuiatul usii, etc) - acte motorii cunoscute (de ex., gestul de la revedere*'). 2 -Ulterior -dezorganizarea completa a comportamentului miscarile devin neinteligibile si lipsite de scop, avand caracter stereotip si iterativ sau substitutiv ex- inabilitatea n prepararea mncrii, a mbrcatului ; a desenatului; b- poate fi testate cernd individului - s execute diverse activiti motorii (de ex.,- s arate cum se spal pe dini, s copieze dou pentagoane care se intersecteaz,; - s asambleze cuburi ori s aranjeze bee n anumite desene). Agnozia = incapacitatea de a recunoate sau identifica obiectele, n dispreul funciei senzoriale intacte - manifestata prin - incapacit. de a recunoate obiecte cum sunt scaunele sau creioanele in prezenta acuitatii vizual normal. - membrii familiei ori - incapabili de a recunoaste - propria lor imagine n oglind. - incapacitatrea de a identifica obiectele puse n mn, numai prin tact (de ex., o moned sau o cheie chiar daca au au senzaia tactil normal - reprezinta suportul dezorientarii spatiale a pacientilor - determina inabilitatea de a ansambla obiectele pentru a forma o imagine unitara a mediului

50. Dementa Alzheimer vs dementa vasculara. demena de tipAlzheimer care apare de obicei la persoane in varst de peste 65 de ani i se manifest prin dezorientare progresiv i demen, deliruri sau depresie; demena vascular cauzat de tromboze sau hemoragii vasculare; demenele cauzate de alte condiii medicale, de ex., boala HIV, traumatisme craniocerebrale; i un grup al altor cauze boala Pick, maladia CreuzfeldtJakob (cauzat de un virus transmisibil de tip lent); demena mai poate fi cauzat de toxine sau medicaie (indus de substane) vapori de benzin, atropin sau prin etiologie multipl i NAM

Dementa AlzheimerDementa Vasculara

=degenerativ primara de etiologie necunoscuta (Cim) (dar prezumeaza existenta f .genetici,NT,toxicit. Alumin)= degenerativ secundara AVC majoritar subcorticale

- cea mai frecv.dementa -50% - e pe locul 2 ca frec.(15-30%)

- debut insidios ,mai frecvent la F- debut frecvent brusc dar si insidios, mai frec.la B

- deficit cog.global sd-af-ap-ag, - predominent mnezico-proxesic(exista atrofie corticala T-P-O)-deficit cogn.depinde de zona unde s-a produs infarctizarea cerebrala parcelara(corticala/subcorticala)

- evol..deteriorarii este 1. pregresiva graduala2. continua pe o periada de 8-10 ani desi evol.poate fi mult mai rapida (Cu debut presenil65ani) [ (ICD 10-d.Alzh. ] -ev. deteriorarii este in trepte-fluct. cu schimbari rapide in functionare - dupa fiec.AVC se agraveaza tulb.cognitiva - exista o perioada de stagnare a evolutiei mentinuta prin tratament adecvat

- dg.clinic este un dg.de excludere - de.de certitudine este anatomopatologic (placile de amiloid,degenerescenta n-f;g-v ) dg.e etiologic pe baza datelor anamnestice,paraclinice.MMSE

- Nu se asociaza semne neurologice de focar - Uneori se asociaza delirium, sd.delir-halucin.depresia

- Se asociaza frecv. semne neurologice de focar- Exagerarea-ROT semnului Babinski- Paralizia pseudo bulbara,anomalii de mers- Se asociaza -delirium ,depresia - HTA, DZFTFT>PT

Factori incriminatiPsihologici>BiologiciBiologivi>Psihologici

Terapie electroconv.NuDa

65. Criteriile atacului de panica. Definitie atac de panica O perioad distinct de fric intens sau de disconfort 4 din 13 urmtoarele simptome apar brusc i ating intensitati max. n 10 min(1) palpitaii, bti puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;(2) transpiraii;(3) tremor sau trepidaie;(4) senzaii de scurtare a respiraiei sau de strangulare;(5) senzaie de sufocare;(6) durere sau disconfort precordial;(7) grea sau detres abdominal;(8) senzaie de ameeal, dezechilibru, vertij sau lein;(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaare de sine nsui);(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu nnebuni;(11) frica de moarte;(12) parestezii {senzaii de amoreal sau de furnicturi);(13) frisoane sau valuri de cldur

66. Tipurile de fobii.Fobie: Fric persistent, patologic, nerealist i intens de un obiect sau de o situaie; persoana fobic poate s ineleag c frica este iraional dar, cu toate acestea, nu poate s o risipeasc.Tipuri:- Fobia simpla (fobia specifica) teama si evitare a unor obiecte sau situatii- Agorafobia (forma particulara a fobiei simple) teama de spatii aglomerate, tuneluri, mijloace de transport in comun, poduri, etc locuri din care evadarea sau oferirea unui ajutor in cazul unei incapacitati temporare neasteptate este greu de realizat (frecvent incapacitatea temporara este reprezentata de un posibil atac de panica)- Fobia sociala teama irationala de a nu fi umilit intr-o situatie publica sau sociala care genereaza evitarea irationala a acestor situatii. Inhibitia poate fi - limitata de exemplu teama si evitarea de a vorbi in public - globala

67. Definiti tulburarile de personalitate. Dupa ICD-X: sunt "stri i pattern-uri comportamentale, semnificative clinic, ce tind a fi persistente i sunt expresia stilului de via i a modului de relaionare cu sine i cu alii, caracteristice unei anumite persoane" Dupa DSM IV: Tulburri de personalitate sunt trsturi de personalitate - inflexibile i dezadaptative, - cauzeaz deteriorare funcional sau detres subiectiv semnificativDefinitie: ansamblu caracteristic i persistent de trsturi:- predominant cognitive, dispoziionale i relaionale- ilustrat printr-un comportament care deviaz n mod evident i invalidant de la expectaiile fa de : - persoana respectiv i - normele grupului su social.- manifestat clinic prin rspunsuri inflexibile, n situaii variate interpersonale, profesionale i sociale;- creeaz dificulti n funcionarea ocupaional, profesional i social; - sunt schiate din copilrie; -se cristalizeaz la adolescen -pina la 18 ani vorbim despre tulburari de comportament -pt.ca personalitatea este in formare -peste 18 ani vorbim despre tulburari depersonalitate -nsoesc persoana n cauz de-a lungul ntregii sale existene.

68. Schema normal-anormal-patologic (pag. 233). Normal = echilibrati CUNOASTERE : AFECTIVITATE >1 PERSONALITATEA= CARACTER : TEMPERAMENT >1 Patologic = dezechilibre,antisociabilitate CUNOASTERE : AFECTIVITATE