Subiecte Rezolvate - Dreptul Mediului (An3)

-SUBIECTE DREPTUL MEDIULUI-

1. CONFERINTELE MONDIALE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI SI PRINCIPALELE DOCUMENTE ADOPTATE - Prima conferinta mondiala sub auspicicul ONU a avut loc la Stockholm in 1972 la care au participat delegati din 114 state inclusiv Romania. - Pe ordinea de zi a conferintei au figurat printre altele: - planificarea si gestionarea asezarilor umane in vederea calitatilor mediului; - gestionarea resurselor naturale ale mediului; - determinarea poluantilor de importanta internationala; - aspecte privind dezvoltarea si mediul. - Documente adoptate: - Declaratia Asupra Mediului Inconjurator care cuprinde 26 de principii privind drepturile si obligatiile statelor in acest domeniu; - Planul de Actiune Privind Mediul Inconjurator care cuprinde 109 recomandari adresate statelor in domeniul protectiei mediului. - Ziua de 6 iulie (ziua deschiderii conferintei) a fost declarata Ziua Internationala a Mediului. 3. NOTIUNEA DE MEDIU INCONJURATOR SI DE RESURSE NATURALE - Notiunea de mediu inconjurator este notiunea fundamentata care sta la baza ecologiei ca stiinta biologica fiind susceptibila in raport cu necesitatea punerii in valoare sau a ocrotirii elementelor sale constitutive de reglementare juridica. - Termenul de ecologie vine din grecescul eikos care inseamna casa, adapost, mediu de viata si logos care inseamna stiinta. - Acest termen a fost introduc in stiinta in 1866 de biologul darvinist Haeckel pentru a desemna studiul tuturor relatiilor dintre animale si mediul lor organic si anorganic. - Ca stiinta biologica, ecologia are legatura cu alte ramuri ale stiintei ca: fizica si chimie, botanica si zoologie, medicina, paleontologie si altele. - in 1939 un savant englez a propus denumirea de bio-ecologie lucrarile moderne propunand definitia ecologiei ca stiinta a ecosistemelor deoarece ecosistemele inglobeaza in sine ansamblul fenomenelor ecologice. - Prin ecosistem se inteleg parti mai mari sau mai mici din natura vie numite si biocenoze care alcatuiesc o unitate functionala, un ansamblu inchegat . - Biocenoza si biotopul sunt componente structurale si functionale ale ecosistemului. - Termenul de biotop este folosit mai mult in Europa desemnand modul de viata al unei biocenoze. - Ecologii anglo- saxoni folosesc mai mult termenul de habitat, un inteles mai larg desemnand atat mediul de viata al unei biocenoze cat si spatiul ocupat pe glob de o specie, o populatie sau un individ. - Una dintre cele mai cuprinzatoare definitii date mediului inconjurator apartine savantului Emil Racovita care sustine ca mediul reprezinta totalitatea infaptuirilor fenomenelor si energiilor lumesti care vin in contact cu o fiinta de care depinde soarta acestuia si care provoaca o reactiune in asazisa fiinta. 1


- Preluand elemente din aceasta definitie in acceptiune moderna, in literatura mediul a fost definit ca fiind totalitatea conditiilor energetice, fizice, chimice si biologice care inconjoara o fiinta, grupurile de fiinte si cu care acestea se regasesc in relatii permanente de schimb. - In limbajul curent, potrivit definitiei de dictionar termenul de mediu are o dubla acceptiune: cadrul de viata al individului si ansamblul conditiilor susceptibile sa actioneze asupra organismelor vii si activitatilor umane. - Pe plan european intr-o directiva a Uniunii Europene prin mediu se intelege apa, aerul si solul, relatiile dintre ele precum si relatiile dintre acestea si organismul uman. - In Romania pe plan legislativ fosta lege a protectiei mediului nr. 9/1973 a definit mediul ca fiind totalitatea factorilor naturali si ai celor creati prin activitatile umane care in stransa interactiune influenteaza echilibrul ecologic determinand conditiile de viata pentru om si pentru dezvoltarea societatii. - Actuala Lege a Protectiei Mediului, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/ 2005 defineste mediul ca fiind ansamblul de conditii si elemente materiale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferei toate materiile organice si anorganice precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune inclusiv valorile materiale si spirituale. - Din toate definitiile rezulta ca mediul inconjurator cuprinde doua componente esentiale: 1. componenta naturala atmosfera, apa, solul, subsolul, peisajul, flora, fauna; 2. componenta antropica populatia umana, asezarile umane si orice fel de activitate a omului care sub o forma sau alta produce sau poate sa produca un impact negativ asupra mediului. - Ambele componente inter-relationeaza atat in interiorul fiecaruia cat si una cu cealalta. - Prin resurse naturale, potrivit actualei legi a mediului, OUG nr. 195/2005 se intelege totalitatea elementelor naturale ale mediului care pot fi folosite in activitatea umana: - resurse neregenerabile (minerale, combustibili fosili); - resurse regenerabile (apa, aer, sol, flora, fauna); - resurse inepuizabile/ permanente (energie solara, eoliana, geotermala, energia valurilor).

2


4. PRINCIPIUL PREVENIRII RISCURILOR ECOLOGICE SI A PRODUCERII DAUNELOR PRINCIPIUL POLUATORUL PLATESTE A. PRICIPIUL ACTIUNII PREVENTIVE - Formulat in preambulul Conventiei de la Rio (1992) si consacrat in art. 3 lit. c) din OUG nr. 195/ 2005 . - Ideea acestui principiu este ca ideea de prevenire a poluarii este cu mult mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice care pot avea un caracter ireversibil. - In domeniul mediului o buna politica trebuie sa aiba in vedere de la inceput evitarea poluarii mediului inconjurator si degradarea acestuia urmarind permanent aplicarea politicilor de mediu armonizate cu programele de dezvoltare. - Aplicarea acestui principiu presupune pe de-o parte reglementarea unor obligatii cu caracter obiectiv, iar pe de alta parte promovarea unor activitati care sa conduca la evitarea producerii unor modificari negative privind calitatea mediului. - In ceea ce priveste activitatile mentionate anterior, un rol principal revine evaluarii de mediu care are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea anumitor planuri si programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului si evaluarii impactului asupra mediului, proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatie in vigoare efectele unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului. - Persoanele fizice si cele juridice care folosesc in activitatea lor substante sau deseuri periculoase sunt obligate sa tina evidenta stricta a acesteia si sa asigure prin sisteme proprii supravegherea mediului, sa anunte iminenta sau producerea unor eliminari neprevazute de substante poluante, sa elimine in totalitate si in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu substantele si preparatele chimice periculoase care au devenit deseuri, sa inlocuiasca acolo unde tehnic este posibil substantele si preparatele chimice periculoase cu substante si preparate chimice mai putin periculoase sau nepericuloase. B. PRINCIPIUL POLUATORUL PLATESTE - Adoptat mai intai de catre Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica intr-o serie de recomandari incepand cu anii 70 principiul semnifica initial cerinta implicarii poluatorului a cheltuielilor privind masurile adoptate de autoritatile publice pentru ca mediu sa fie mentinut intr-o stare acceptabila. - Ulterior principiul a fost dezvoltat considerandu-se ca poluatorul trebuie sa suporte nu numai costul masurilor de prevenire ci si al masurilor reparatorii. - La nivel comunitar, principiul a fost consacrat prin Actul Unic European (1987) si Tratatul de la Maastricht (1992). - Pe plan national principiul a fost consacrat pentru prima data in Legea nr. 137/ 1995 apoi preluat de OUG nr. 195/ 2005 in art. 3 lit. e). - Aplicarea principiului este asigurata prin instituirea pentru persoanele fizice si juridice a raspunderii in cazul in care activitatea desfasurata produce poluare. - Principiul are la baza o justificare economica, anume neefectuarea la timp a cheltuielilor pentru protectia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate care trebuie acoperite. 3


- Principiul are 2 aspecte: - preventiv- reprezinta internalizarea costurilor sociale externe sa fie luate in calcul de toti agentii economici in costurile lor de productie; - reparator- consta in faptul ca cel care organizeaza o poluare este dator a repara prejudiciul produs. - Acest principiu se poate aplica numai coroborat cu principiul prevenirii deoarece aplicat singur duce la consecinte inadmisibile . 5. PRINCIPIUL PARTICIPARII PUBLICULUI LA ELABORAREA SI APLICAREA DECIZIILOR DE MEDIU. PRINCIPIUL INTERZICERII POLUARII A. PRINCIPIUL PARTICIPARII PUBLICULUI LA ELABORAREA SI APLICAREA DECIZIILOR DE MEDIU - La cea de-a 4-a Conferinta a ministrilor care a avut loc la Aarcus (Danemarca) in 1998 cu titlul "Un mediu pentru Europa", a fost adoptata Conventia privind accesul la informatie si participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu. - Conventia garanteaza urmatoarele drepturi: - dreptul de a avea acces la informatie fara ca solicitantul sa declare un anumit interes; - dreptul publicului de a fi informat de autoritatile publice asupra problemelor de mediu. - Participarea publicului corect informat la activitatea de protejare a mediului permite indivizilor sa contribuie la luarea deciziilor referitoare la mediu si ofera populatiei posibilitatea de a cunoaste riscurile la care sunt supusi individual, familia si comunitatea in mod corespunzator. - Participarea publicului efectiva este posibila doar daca informatia necesara este accesibila. - Tipurile de informatii ce pot fi solicitate pot privi: - emisiile in atmosfera; - deversarea rezidurilor in apele de suprafata sau subterane; - poluarea sonora; - sistemul de autorizatii; - locurile contaminate etc. - O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca: - autoritatea publica caruia i se adreseaza solicitantul nu detine informatia respectiva; - daca cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala; - daca cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii interne al autoritatii publice (Constitutie, Ordonanta de Urgenta a Guvernului 195/2005).

6. PARTICULARITATILE IZVOARELOR FORMALE ALE DREPTULUI MEDIULUI 4


- Sunt izvoare formale ale dreptului mediului: 1. toate normele de drept al mediului au caracter imperative; 2. unele norme de drept al mediului sunt norme tehnice care prin includerea lor in acte normative produc efecte juridice; 3. sunt izvoare speciale ale dreptului mediului tratatele si conventiile internationale in urmatoarele conditii: a) Romania sa fie parte sau le fi ratificat; b) sa fie in vigoare la data invocarii lor. 7. CAUZELE SI EFECTELE PRINCIPALE ALE POLUARII ATMOSFEREI Cauze - Atmosfera= invelisul gazos care inconjoara pamantul, alcatuit din aer, fara o limita superioara precisa si avand proprietati constante pana la aproximativ 3000 m altitudine. - Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare mentinand o temperatura propice pe pamant si ecranand razele daunatoare ale soarelui. - Formata din mai multe straturi, ea actioneaza si ca un imens depozit pentru gaze si particule. - Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, prin atmosfera se intelege masa de aer care inconjoara suprafata terestra incluzand si stratul protector de ozon. - Aerul= un amestec de gaze. - Uscat, el contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze. - In 1979 a avut loc la Geneva prima Conferinta general europeana pe probleme de mediu, conferinta ce a adoptat Conventia si Rezolutia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi. - Potrivit Conventiei prin poluare atmosferica se intelege eliberarea in aer de catre oameni mijlocit sau nemijlocit de substante de energie ce produc efecte negative cum sunt: - periclitarea sanatatii; - producerea de daune comorilor vii ecosistemelor sau altor bunuri de gen; - limitarea beneficilor mediului sau a altor drepturi de folosire de drept a mediului inconjurator. - In acelasi timp, Conventia a definit poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi ca fiind acea poluare a carei sursa fizica se afla total/partial in limitele de jurisdictie ale unui stat, efectele producandu-se intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat la o distanta la care nu este in general posibil sa se distinga contributia sursei sau a grupelor de surse de emisie - Din cele doua definitii rezulta ca poluarea aerului trebuie privita in raport cu modul de folosire al acestui factor de mediu de catre om. - Astfel, privit in calitatea sa de cadru natural al vietii aerul devine poluat atunci cand concentratia substantelor straine introduse in atmosfera naturala sau artificial ajunge la un prag daunator vietii. - Folosit ca materie prima in unele industrii, aerul este considerat poluat atunci cand produce erodarea constructiilor sau altereaza produsele. - In turism poluarea aerului nu inseamna ca dauneaza imediat sanatatii oamenilor, dar creaza o stare de disconfort. 5


Efecte - Efectele principale ale poluarii atmosferice, sunt: incalzirea temperaturii globale, distrugerea progresiva a stratului de ozon, ploile acide si smogul. - In cazul incalzirii globale practic, nu incalzirea relativ limitata constituie un pericol ci accelerearea schimbarii climei, fapt iminent. - Se estimeaza ca intre 2030 si 2050 temeperaturile medii ar putea deveni cu 1.5 4.5 grade celsius mai mari decat cele actuale, ceea ce ar duce la valori care nu au mai fost inregistrate in ultimii 2 milioane de ani. - Acest efect accelereaza topirea calotelor de gheata, ale polilor care determina la randul sau cresterea nivelului apelor in mari si oceane, care produce inundarea litorarelor, poluarea surselor potabile de apa. - Distrugerea progresiva a stratului de ozon este un fapt care determina ca o cantitate mai mare de raze ultraviolete sa patrunda pe terra ceea ce dtermina inmultirea cazurilor de cancer al pielii si a cataractei oculare, paralele cu scaderea serioasa a productiei agricole si distrugerea planctonului marilor si oceanelor. - Ploile acide continand mult azot distrug padurile si recoltele vegetale. - Smogul este un amestec de diversi poluanti si vapori de apa pe care ii condenseaza, cunoscandu-se in prezent 2 tipuri de smog: - Reducator ( Londonez ); - Oxidant ( Californian). 8. PROTECTIA ATMOSFEREI IN DREPTUL INTERN -STRATEGIA SI POLITICA NATIONALA IN DOMENIUL PROTECTIEI ATMOSFEREI- Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 si a Legii privind protectia atmosferei Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000, accentul se pune pe prevenire deoarece prevenirea este mai putin costisitoare decat combaterea ei. - In acest scop, Ministerul Mediului elaboreaza Strategia Nationala si Planul National de Actiune in domeniul atmosferei, Programul National de reducere a emisiilor de dioxid de sulf si dioxid de azot provenite din instalatiile mari de ardere, Strategia Nationala si Planul National de Actiune privind schimbarile climatice, Sistemul National de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera, administreaza Registrul National al gazelor cu efect de sera. - Regimul juridic de protectie a atmosferei are la baza respectarea principiului de abordare integrata a protectiei mediului. - In acest scop, legea stabileste strategia nationala in protectia atmosferei, evaluarea si gestionarea calitatii aerului, prevenirilor si combaterea poluarii atmosferei din surse fixe, monitorizarea calitatii aerului, participarea publicului, atributiile ce revin autoritatilor precum si persoanelor fizice/ juridice. - Strategia Nationala in domeniul protectiei atmosferei are ca scop crearea cadrului general pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. - Agentia Nationala a protectiei mediului se aproba prin hotarare de guvern.

6


- Planul National privind protectia atmosferei cuprind metodele prin care se indeplinesc obiectivele propuse in strategie si se iau in considerare si actiunile de perspectiva propuse in programul multianual. -EVALUAREA CALITATII AERULUI IN ROMANIA- Potrivit art. 16 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 evaluarea calitatii aerului pe teritoriul Romaniei se realizeaza pe baza valorilor de limita si de prag in concordanta cu standardele nationale si europene (Art. 16. (1) Evaluarea calitii aerului nconjurtor este obligatorie pentru toate aglomerrile i zonele de pe teritoriul Romniei. Modul de evaluare se stabilete n funcie de nivelul poluanilor relevani n aerul nconjurtor. (2) Evaluarea calitii aerului nconjurtor se realizeaz prin metode i procedee stabilite prin hotrre a Guvernului, n termen de 12 luni de la data intrrii n vigoare a prezentei ordonane de urgen.) - Valoare limita= nivelul fixat pe baza valorilor stiintifice in scopul prevenirii si combaterii poluantilor si a efectelor lor. - Valoarea de prag= nivelul pragurilor de alerta care odata ce au fost depasite determina luarea unor masuri urgente de catre autoritati. - Pentru evaluareacalitatii aerului pe teritoriul tarii a fost creat Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrata a calitatii aerului care include: a) Sistemul National de Monitorizare a calitatii aerului; b) Sistemul National de Inventariere a emisiilor de poluanti in atmosfera. - Rezultatele evaluarii calitatii aerului se aduc la cunostinta publicului si se raporteaza de Ministerul Mediului Uniunii Europene. - Pe baza evaluarii, Ministerul Mediului intocmeste lista cuprinzand zone sau aglomerari unde nivelul unuia sau mai multor poluanti este mai mare sau mai mica plus marja de toleranta sau intre valorile limita plus marja de toleranta. - Daca nivelul poluantilor este mai mare decat valoarea limita se elaboreaza programe de actiune pentru reducerea poluantilor sesizati. - Legea prevede ca toate activitatile care constituie surse fixe de poluare se pot desfasura numai pe baza acordului si a autorizatiei de mediu elaborate in urma abordarii integrate a impactului asupra mediului. -OBLIGATIILE ROMANIEI PRIVIND REDUCEREA POLUANTILOR ATMOSFEREI PENTRU PROTECTIA STRATULUI DE OZON- Conventia de la Viena din 1985 privind protectia stratului de ozon si a celor cuprinse in Protocolul de la Montreal privind substantele care subtiaza stratul de ozon document la care Romania a aderat prin Legea nr. 84/1993 a fost infiintat in tara noastra Comitetul National Pentru Protectia Stratului de Ozon care supune spre aprobare Guvernului oportunitatea de aderare a Romaniei la tratatele internationale, aproband standardele nationale in domeniu etc. -ACTIVITATEA ROMANIEI IN DOMENIUL SCHIMBARILOR CLIMATICE- Schimbarea climei in general este determinata atat de factori interni (modificari care apar in interiorul sistemului climatic) cat si de factori externi (naturali- variatia de energie emise de soare, eruptii vulcanice etc) dar si de factori antropici rezultati din actiunile umane. - Prin semnarea si ratificarea de catre Romaniei prin Legea nr. 24/1994 a Conventiei Cadru a ONU privind schimbarile climatice si aProtocolului de la Kyoto, Romania si-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu 8% in perioada 2008-2012 fata de anul de baza 1989. 7


- Din Conventia Cadru privind schimbarile climatice, Romaniei i-au revenit urmatoarele obligatii: - sa elaboreze si sa implamenteze inventariile nationale ale emisiilor antropice de gaze cu efect de sera; - sa sustina aplicarea si transferul de tehnologii si de procedee care permit controlul si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera; - sa adopte politici nationale pentru prevenirea si atenuarea cauzelor schimbarilor climatice. - Din Protocolul de la Kyoto, Romaniei i-a revenit obligatia de a reduce emisiile de gaze cu 8% in 2008-2012, sa elaboreze si sa aplice politici de promovare a dezvoltarilor durabile si sa realizeze un sistem pentru estimarea emisiilor antropice de gaze cu efect de sera - Protocolul de la Kyoto prevede 3 mecanisme flexibile pentru reducerea acestor emisii: 1. implementarea in comun; 2. comercializarea internationala a emisiilor; 3. mecanismul de dezvoltare durabila. - Pentru Romania, implementarea in comun inseamna in primul rand retehnologizarea in cateva domenii priritare si in special in furnizarea de energie si de caldura. - In Romania a fost adoptata in 2005 Prima Strategie Nationala privind schimbarile climatice - Obiectivul acestei strategii se concentreaza pe 2 directii: - asigurarea indeplinirii angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto; - elaborarea si indeplinirea obiectivelor si activitatilor voluntare ale Romaniei privind adaptarea la impactul schimbarilor climatice. - In cadrul Uniunii Europene un instrument pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cuprins in Strategia Nationala a Romaniei este Directiva Parlamentului European nr. 2003/1987 privind infiintarea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de sera. - Directiva prevede ca statele membre ale Uniunii Europene au obligatia sa stabileasca o schema de limitare si tranzactionare a gazelor cu efect de sera vizand intr-o prima etapa instalatiile mari de ardere, rafinariile, instalatiile siderurgice, industria cimentului, sticlei, ceramicii, celulozei si hartiei. - Comertul de emisii cu gaze cu efect de sera reprezinta abilitatea a 2 entitati care trebuie sa-si reduca emisiile de a tranzactiona intre ele o parte din creditele de emisii redistribuind in orice moment repartitia de credite. - La baza comertului cu credite de emisii sta faptul ca nu conteaza de unde provin emisiile cu gaze cu efect de sera si ca urmare nici unde se reduc. - In acest fel efectul comertului cu credite de emisie este neutru atat timp cat emisiile globale de gaze cu efect de sera sunt limitate prin obligatiile asumate de partile Protocolului de la Kyoto - Incepand cu 1 ianuarie 2007, pentru instalatiile care genereaza emisii de gaze cu efect de sera, operatorul trebuie sa detina o autorizatie eliberata de o autoritate competenta pentru protectia mediului, autorizatie care se poate revizui in urmatoarele cazuri: 1. la schimbarea operatorului; 8


2. daca se produc modificari cu privire la natura, capacitatea sau regimul de functionare al instalatiei; 3. daca apar modificari ale metodologiei de monitorizarea a instalatiilor. - Autorizatia se suspenda pentru nerespectarea obligatiilor pe care le prevede dupa o modificare prealabila prin care se poate acorda si un termen de 30 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. - Suspendarea se mentine pana la eliminarea tuturor cauzelor, dar numai mult de 6 luni - Pe perioada suspendarii, desfasurarea activitatii este interzisa. - Operatorul etse obligat sa-si monitorizeze emisiile de gaze cu efect de sera in conformitate cu Ghidul de Monitorizare si Raportare a emisiilor de gaze cu efect de sera. - Agentia Nationala Pentru Protectia Mediului tine la zi Registrul National de emisii si il actualizeaza periodic in functie de modificarile care pot interveni. - Certificatele de emisii sunt transferabile in conditiile prevazute de lege si pot fi anulate in orice moment la solicitarea persoanei care le detine. 9. PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL - A facut initial subiectul jurisprudentei, prima hotarare pronuntata in domeniu de un tribunal international, intr-un litigiu dintre SUA si Canada in urma unei poluari masive a aerului produsa de o emisie de fum a canadei situata la granita cu SUA. - In dreptul international aerian primele incercari de reglementare ale aerului au avut la baza criteriul functionalitatii, normele referindu-se la comunicatie in general de prevenire a poluarii aerului si la masurile sanitare si de sanatate publica. - Unul dintre cele mai complexe texte referitoare la aceasta forma de poluare este Declaratia de Principiu asupra luptei impotriva Poluarii Aerului adoptata de Consiliul de Ministrii al C. E. In 1968. - Ea contine reglementari fundamentale care au viziune de ansamblu asupra poluarii atmosferice recomandand ca legislatiile nationale sa prevada sanctiuni aspre impotriva oricarei persoane care ar polua intr-o maniera nociva aerul. - In scopul reducerii poluarii aerului declaratia a recomandat 3 metode care au fost deja implementate in toate legislatiile internationale si in Romania: - Instalatiile fixe ( fabrici, uzine) susceptibile de a cauza o crestere sensibila a poluarii aerului ce nu poate functiona fara eliberarea prealabila a unei autorizatii emise de un organ de stat competent; - Instalatiile care, considerate izolat, nu sunt susceptibile a produce cresteri sensibile a poluarii aerului dar care fie din cauza densitatii lor sau din alte motive pot provoca o concentratie insemnata de poluanti sa fie dotate cu filtre si sa functioneze dupa un program redus - Vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibil din a caror ardere rezulta emisii poluante sa fie supuse unor revizii tehnice. - Conventia de la Geneva 1971 privind Poluarea Transfrontiera pe distante lungi a stabilit urmatoarele principii: 1. Protejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice; 9


2. Combaterea introducerii substantelor poluante pentru aer prin consultari schimb de informatii politici si strategii, etc.; 3. Organizarea de catre parti a schimbului de informatii si verificarea politicilor activitatii economice si neajunsurilor tehnice care vizeaza combaterea substantelor poluante pentru aer; 4. Acordarea la cerere a unor consultante la intervale scurte de timp de catre partea sau partile care sunt afectate de o poluare din partea partilor in care se afla sursele de poluare. - Partile au convenit sa pun accent pe supravegherea dioxidului de sulf si a substantelor inrudite. - Aceasta Conventie a fost completata de 8 protocoale. - In 1985 a fost adoptata la Viena Conventia privind protectia stratului de ozon. - Este un document cadru care pun bazele cooperari internationale in scopul protejarii stratului de ozon cat si a ozonului aflat la mare altitudine. - Partile se angajeaza sa protejeze sanatatea omului si a mediului. - Cooperarea dintre parti vizeaza schimbul de infortmatii si adoptarea unor masuri legislative si administrative privind limitarea si prevenirea activitatilor umane aflate sub jurisdictia lor care pot conduce la modificarea stratului de ozon. - In 1987 Conventia a fost urmata de Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. - Protocolul cuprinde prevederi mai complexe decat Conventia indicand 2 substante, care la nivel international trebuisec controlate si anume halonii si cloroflorocarbonii. - In 1962 la Rio a fost adoptata Conventia privind schimbarile climatice. - Obiectivul il constituie reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna emixiunile periculoase ale omului in sistemul climatic. - Un asemenea nivel trebuie atins intr-o perioada suficienta de timp pentru a permite ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile de clima. - Acestei conventii I s-a adus Protocolul de la Kyoto care in prima parte intareste obligatia partilor de a-si reduce emisiile antropice de gaze cu efect de sera, cu cel putin 5% sub nivelul de productie al anului 1990 pana in 2008 2012, iar a doua parte creaza mecanisme flexibile de functionare a comercializarii dreptului de emisie intre statele semnatare. - Protocolul prevede 3 mecanisme flexibile: Implementarea in Comun Mecanismul de Dezvoltare Durabila Comertul cu Credite de Emisii - Si acestui protocol i-au fost aduse o serie de amendamente, ultimul la Marachesh, in 2007. 10. PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC, A LUNII SI A CELORLALTE CORPURI CERESTI

10


- Protectia spatiului extraatmosferic, a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti face obiectul reglementarilor dreptului spatial. - Una dintre aceste reglementari este o reglementare cadru Tratatul din 1967 de la Moscova privind principiile care guverneaza actiunile statelor in spatiul extraatmosferic pe Luna si pe corpuri ceresti. - Inca din primul articol tratatul consacra principiul potrivit caruia explorarea si exploatarea spatiului extraatmosferic a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti se pot face de catre orice stat in conditii de egalitate cu celelalte state si numai in scopuri pasnice. - Foarte importanta din punct de vedere al protectiei este prevederea din art. 4 conform caruia se interzice amplasarea in spatiile extraatmosferice sau pe un corp ceresc a oricarui obiect purtator de arme nucleare, armelor de distrugere in masa, stabilirea de baze militare pe corpurile ceresti, efectuarea de manevre militare, experimentarea oricarui tip de arma. - Explorarea si exploatarea spatiilor extraatmosferice sau a corpurilor ceresti trebuie astfel facute incat sa se evite contaminarea lor daunatoare precum si contaminarea pamantului prin aducerea de obiecte sau substante extraatmosferice terestre. - Statul care asigura lansarea unui obiect in spatiul extraatmosferic sau pe un corp ceresc poarta raspunderea internationala pentru daunele cauzate de acesta sau de partile componente unui alt obiect lansat de un alt stat. - Daca lansarea este facuta de o organizatie internationala, raspunderea statului se dubleaza adica pe de o parte raspunde organizatia internationala ca o persoana juridica grup de state membre) precum si fiecare stat membru care a votat in favoarea acelei lansari. - Asupra obiectelor lansate in spatiul extraatmosferic sau pe un corp ceresc statul ramane proprietar nu numai pe perioada cand obiectul se afla pe acel spatiu sau pe obiectul ceresc ci si atunci cand revine pe pamant. - Daca obiectul care cade pe teritoriul altui stat pe baza datelor de identificare transmise de statul proprietar, acel stat este obligat sa-l returneze catre proprietar. - Daca obiectul care cade ajunge intr-o zona nesupusa jurisdictiei nationale a vreunui stat, statele parti la tratat au obligatia sa coopereze in identificarea si returnarea lor catre statul proprietar. 11. PROPRIETATEA ASUPRA APELOR IN ROMANIA - Apele fac parte din domeniul public al statului. - Art. 136 alin (3) din Constitutie prevede apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice. - Bunurile apartinand proprietatii publice sunt inalienabile ceea ce nu exclude integrarea lor in circuitul economic si juridic. - In acest sens Constitutia prevede ca modalitati juridice de punere in valoare a bunurilor proprietate publica administrarea, concesionarea, inchirierea si darea in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica. - Subiectele carora le pot fi date in administrare bunuri proprietate publica sunt: regiile autonome si institutiile publice. 11


- Art. 3 din Legea nr. 107/1996, modificata si completata, prevede ca apartin domeniului public al statului, apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidragrafice ce depasesc 10 km, malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime. - Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc 10 km, apartin detinatorilor cu orice titlu al terenurilor pe care se formeaza sau curg - Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei. - Apele de izvor, conform art. 579 din Codul Civil, apartin proprietarului terenurilor. - De la prevederea art. 579 Cod Civil exista 2 exceptii: - proprietarul fondului vecin a dobandit un drept propriu asupra izvorului; - apa izvorului este necesara locuitorilor unei locatii rurale. - Proprietarul terenului poate opri apa izvorului, poate desfiinta izvorul sau sa-I schimbe cursul. - Din momentul in care apa trece pe terenul vecin, apa izvorului devine prin accesiune, proprietatea titularului acestui fond. - Legea mai consacra principiul prin care resursele de apa de suprafata si subterane sunt monopol de interes strategic. - Indiferent de forma de proprietate stabilirea regimului de folosire a apei este un drept exclusive al Guvernului, exercitat prin autoritatea publica centrala care raspunde de ape (Ministerul Mediului). 12. ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR IN ROMANIA - Apele din domeniu public se dau in administrare de catre ministerul mediului, Administratiei Nationale Apele Romane. - Administrarea bazinelor hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile de ape de catre Administratia Nationala Apele Romane. - Apele din cuprinsul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii precum si terenurile acoperite mereu de apa sunt in administrarea Administratiei Rezervatiei. - In ceea ce priveste folosinta apelor este de 2 feluri: 1. libera pentru nevoi personale de baut, adapat, spalat, instalatii gospodaresti de capacitate mica; 2. autorizata cand este pentru pescuit, irigatii, producerea energiei electrice, etc. - Raporturile juridice care se nasc, se modifica sau se schimba dupa caz in legatura cu folosinta apei difera astfel: - cand apa este considerata obiect de consumatie individuala sau obiect al muncii , raporturile juridice sunt asemanatoare ( nu identice) celor care izvorasc din contractul de vanzare cumparare sau din contractul de locatiune de bunuri mobile; - cand apa este considerata mijloc de productie, raporturile juridice sunt asemanatoare celor din contractul de comodat (folosinta gratuita) sau din contractul de furnizare dupa cum folosinta apei s-a acordat gratuit sau oneros. - Atunci cand debitele apei nu pot fi asigurate folosintei, legea stabileste o serie de prioritati . 12


- Astfel au prioritate fata de alte folosinte, apa necesara populatiei, cea necesara unitatilor zootehnice, apa necesara refacerii rezervei intangibile de apa in caz de incendii, precum si debitele necesare mentinerii habitatului acvatic. - Legea interzice restrangerea utilizarii apei potabile pt. populatie in folosul altor activitati. - Daca din cazua secetei sau calamitatilor naturale, debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor, se pot impune restrictii speciale (temporare). - Aceste restrictii se stabilesc prin planuri speciale, elaborate de directiile de ape, dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane si cu aprobarea comitetului de bazin. - In ceea ce priveste folosirea albiilor, se poate face in mod liber pe maulurile apartinand domeniilor publice de catre orice persoana, pe propria raspundere pentru plimbare sau recreere cu conditia sa nu aduc prejudicii albiilor, malurilor si riverani. - Folosirea albiilor se face autorizat in alte scopuri decat pentru plimbare si recreere. - In legatura cu folosirea albiilor si malurilor legea prevete o serie de servituti. - Art. 26 servitutea naturala - pentru detinatorii terenurilor din aval de a primii apele care se scurg in mod natural de pe terenurile aflate in amonte. - Art. 28 din lege instuie o serie de servituti legale permanente pe care sunt obligati riveranii sa le acorde fara a percepe taxe in anumite zone stabilite in acord cu Administratia Nationala Apele Romane pentru: 1. trecerea sau circulatie personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor 2. amplasarea in albie si pe maluri de borne aparte si de masura si control sau instalatii necesare executarii unor studii privind regimul apelor; 3. transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii rapide privind apararea impotriva inundatiilor; 4. transportul si depozitarea materialelor, utilajelor precum si circulatiei acestora si a personalului. - In cazul executarii de intretinere si reparatii sau foraje didrogeologice, sunt scutite de servituti legale permanente: cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentelor publicem cimitirele si bisericile precum si parcurile declarate monumente ale naturii. - Daca lucrarile mentionate mai sus pentru care s-a prevazut servitutea legala au fost abandonate timp de 3 ani sau daca mentinerea ei nu mai este necesara, servitutea se stinge. - Pentru realizarea unor lucrari de amenjare a bazinelor hidrografice sau altor lucrari de utilitate publica, pot fi exporpiate cu despagubiri sau ocupate temporar contra plata, terenuri si cladiri in conditiile legii. - Pentru exploatarea apelor de suprafata si celor subterane, a materialelor din acestea si de pe maluri, precum si pentru folsoirea apei in scop de agrement, pescuit sau sporturi nautice, Ministerul Mediului poate concesiona sau inchiria parti din domeniul public al apelor. 13. CLASIFICAREA APELOR 1) din punct de vedere al administrarii lor: 13


a) ape internationale sunt ape cu privire la care statul nostrum este riveral cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele tarii precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale; b) ape teritoriale sau maritime interioare sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre larg a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin legea nationala; c) ape nationale sunt fluvii, rauri, lacuri navigabile interioare precum si apele, raurile, fluviile de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si conventii internationale. 2) dupa asezarea lor: a) ape de suprafata de interes general si de interes local; b) ape subterane. 3) dupa destinatia economica: a) ape de folosinta generala intra in cele necesare satisfacerii nevoilor populatiei cand potrivit criteriilor politice apa apare ca obiect de consumatie individuala; b) ape destinate agriculturii pentru irigatii, dar si ca obiect al muncii; c) ape cu destinatie speciala utilizate pentru navigatie, producerea energiei electrice, pescuit etc cand apa apare ca mijloc de productie. 4) din punct de vedere al reglementarii pescuitului si al productiei fondului piscicol, apele nationale si cele teritoriale ale Marii Negre servesc pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, al mamiferelor acvatice si al crustaceelor si se impart pe bazine piscicole: a) bazine piscicole naturale; b) bazine piscicole artificiale. 14.GOSPODARIREA DURABILA A APELOR IN ROMANIA - Are drept scop valorificare potentialului lor natural, folosirea rationala si protectia resurselor acvatice, precum si apararea impotriva inundatiilor sia a fenomenelor meteorologice periculoase. - Potrivit art. 7 din Legea apelor nr. 107/1996 autoritatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza strategii si politici nationale in domeniul gospodaririi apelor, stabileste regimul de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale, interne si internationale in domeniu. - Obiectul general al Strategiei in domeniul gospodaririi apelor il constituie gospodarirea rationala a resurselor de apa si protectia acestor impotriva poluarii si epuizarii in interdependenta cu principiile protectiei mediului si asigurarii dezvoltarii durabile. - Gospodarirea apelor are la baza principiul solidaritatii umane si al interesului comun prin colaborare si cooperare la toate nivele administratiei publice a utilizatorilor de apa, a reprezentatilor colectivitatilor locale si a populatiei pentru realizarea unui maxim de profit social; si principiul poluatorul plateste.

14


- Activitatea de gospodarire unitara a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice abordandu-se in mod unitar apele subterane si de suprafata atat dpdv cantitativ cat si calitativ. - Informatiile hidrometeorologice hidrologice si de gospodarire a apelor obtinute prin directiile apelor constituie Fondul National De Date De Gospodarire A Apelor care s eintocmeste si se tine de Administratia Nationala Apele Romane. - Acest fond impreuna cu evidenta apelor din domeniul public formeaza Cadastrul Apelor. 15. PROTECTIA APELOR - Activitatea de protectie a apelor are la baza: - principiul precautiei; - principiul prevenirii; - principiul evitarii producerii daunelor la sursa; - principiul poluatorul plateste. - Protectia juridical a apelor se realizeaza sub doua aspecte: - calitativ; - cantitativ. - Pentru protectia cantitativa, utilizatorii de ape sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire judicioasa, sa asigure intretinerea si reparatia instalatiilor proprii, sa recicleze apa si altele. - Administrarea Nationala Apele Romane are dreptul sa ia masuri de limitare si suspendare proprie a folosirii apei pentru a face fata unui pericol sau consecintelor secetei, inundatiilor sau a altor fenomene naturale catastrofale. - In scopul protectiei calitative legea interzice poluarea in orice mod a resurselor de apa. - Normele de calitate a apei se aproba prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului Mediului. - Limitele de descarcare inscrise in avizul de gospodarire al apelor reprezinta limite maxime admise fiind interzisa depasirea lor. - Tot in scopul protectiei calitative, utilizatorii de apa sunt obligate sa adopte tehnologii de productie cu cerinte reduse de apa si cat mai putin poluante, se economiseasca apa sis a elimine risipa, sa reduca poluantii din apele folosite etc. - Activitatea de prevenire a poluarii accidentale si de inlaturare a efectelor ei este organizata de Administratia Nationala Apele Romane pe baza unor planuri elaborate in functie de conditiile specifice ale bazinelor hidrografice si de natura substantelor poluante. - Persoanele fizice si juridice care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produsa in amonte sau de distrugerea unei constructii de retinere a apei au dreptul la despagubiri potrivit legii de la persoana fizica si juridical vinovata. - Poluarea intentionata a apelor se pedepseste penal. - Pentru protectia resurselor de apa legea stabileste o serie de interdictii cum sunt de exemplu: - punerea in functiune de noi obiective economice sau dezvoltarea celor existente; 15


- darea in functiune a ansamblurilor de locuinte fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare; - aruncarea in cursurile de apa sau pe maluri ori in Marea Neagra a deseurilor de orice fel; - evacuarea de ape uzate in apele subterane, in lacurile naturale sau de acumulare etc. - Ca o masura suplimentara, legea prevede ca in cazul nerespectarii masurilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor se instituie un regim de supraveghere speciala prin care se constrange operatorul economic sa-si indeplineasca obligatiile asumate. - Pentru protectia apei potabile in jurul sursei si instalatiilor de ape potabile alimentare se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii precum si perimetre de restrictie hidro- geologica. - Constituirea acestor zone se face prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului Mediului. 16. POLUAREA CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE - Problemele protectiei fluviilor au devenit o dimensiune speciala a cooperarii internationale in mod treptat si relative tarziu. - Astfel, daca in anii 50 si 60 in acordurile privind folosirea cursurilor de apa ale fluviilor limitrofe se aflau putine dispozitii privind poluarea sau numai referiri generale cu privire la aceasta, in anii 80 s-au adoptat documente speciale consecrate aproape in exclusivitate problemelor ocrotirii impotriva diverselor forme de poluare. - Paralel s-au intensificat activitatile organizatiei ONU si au fost create organizatii care sa se ocupe in special si in mod exclusiv de protectia apelor internationale. - Inca din 1911, Institutul de Drept International a dat o rezolutie in care se arata ca orice alterare a apei si evacuarea in ape a substantelor daunatoare este interzisa. - Unul dintre primele texte care au fost adoptate de o organizatie neguvernamentala Asociatia de Drept International- in materia prevenirii si combaterii poluarii apelor continentale il constituie Regulile de la Helsinki, adoptat in 1996. - Potrivit art. 6 al acestui document, fiecare stat din cadrul unui basin hidrografic are dreptul la o cota rezonabila si echitabila de utilizare avantajoasa a apelor bazinului si are in acelasi timp obligatia de a se abtine in a cauza noi forme de poluare sau orice crestere a gradului de poluare existent. - Tot potrivit Regulilor de la Helsinki poluarea nu este o utilizare in sine a apei, ci o alterare a proprietatilor fizice, chimice si biologice. - Poluarea reprezinta o schimbare daunatoare in compozitia naturala, in continutul ori calitatea apelor, produsa prin interventia factorului uman. - Potrivit Regulilor de la Helsinki o vatamare este substantiala daca are drept consecinta un impact sau impiedica folosirea rationala a apei. - Intr-un cadru geografic mai restrans, Consiliul Europei a adoptat la 6 mai 1968 Carta Europeana a Apei. - Azi, ceea ce atunci aparea ca linii de avut in vedere pentru viitor, sunt realitati necontestate, cum ar fi: 16


- resursele de apa nu sunt inepuizabile; - calitatea apei trebuie sa fie protejata in functie de utilizarea ei; - apa este un patrimoniu universal; - apa nu are frontiere. - Un pas inainte in reglementarea prevenirii poluarii cursurilor de apa il constituie Conferinta de la Stockholm 1972 care desi prin declaratia adoptata nu prevede explicit masuri de protectie a apelor continentale impotriva poluarii, a stabilit totusi principiul dupa care rezduurile de materii toxice sau alte materiale precum si degajarile de caldura sau alte concentratii care prin cantitatea si natural or nu pot fi neutralizate de mediu, trebuie sa fie stopate. - Planul de actiune adoptat odata cu Declaratia, cuprinde 5 recomandari, continand prevederi care reglementeaza cooperarea internationala in domeniul protectiei apelor continentale impotriva poluarii si protectia resurselor de apa in general. - In 1995 Consiliu Europei a adoptat Directiva- Cadru in ceea ce priveste gospodarirea apelor, care stabileste urmatoarele principii: - principiul nivelului ridicat de protectie (pentru sanatatea umana si ecosistemele naturale); - principiul precautiunii; - principiul actiunii preventive; - principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile; - principiul cooperarii internationale; - principiul interventiei la sursa generatoare de poluare.

17


17. PRINCIPALELE DOCUMENTE INTERNATIONALE PRIVIND PROTECTIA CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE a) Proiectul de Conventie Europeana asupra protectiei cursurilor de apa internationale impotriva poluarii, Strasbourg 1973; b) Tratatul asupra apelor de frontiera, Washington 1909; c) Acordul relativ la calitatea apelor din Marile Lacuri, Ottawa 1972; d) Declaratia privind cooperarea statelor dunarene in domeniul gospodaririi si indeosebi al protejarii apelor Dunarii impotriva poluarii, Helsinki 1975; e) Conventia relativa la protectia Rhinului contra poluarii chimice; f) Conventia privind protectia apelor raului Tisa si afluentilor ei impotriva poluarii, Szeged 1986; g) Conventia privind protectia cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, Helsinki 1992; h) Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, Sofia 1994; i) Conventia asupra dreptului relativ la utilizarea cursurilor de apa in alte scopuri decat navigatia, New York 1997. 18. DEFINITIA APELOR TRANSFRONTIERE SI A IMPACTULUI TRANSFRONTIER CONFORM CONVENTIEI DE LA HELSINKI 1992 - Conventia privind protectia cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, Helsinki 1992. - Conventia a fost ratificata de Romania prin Legea nr. 30/1995. - Conventia defineste apele transfrontiere ca fiind orice ape de suprafata sau subterane care marcheaza frontiere dintre 2 state parti, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea, oriunde apele transfrontiere se varsa in mare fara a forma estuare. - Limita acestor ape este o linie dreapta trasata peste gurile lor de varsare, intre limitele interioare de reflux de pe malurile lor. - Conventia defineste impactul transfrontier ca fiind orice efect negativ semnificativ asupra mediului, rezultat dintr-o schimbare in conditiile apelor transfrontiere, cauzata de o activitate umana, a carei origine fizica este situate in intregime sau partial intr-o zona aflata sub jurisdictia unei parti, produsa asupra mediului intr-o zona sub jurisdictia altei parti. - Asemenea efecte privesc atentate la sanatatea si securitatea omului, afectarea florei, faunei, a peisajului, a climei, a monumentelor de arta, a conditiilor socialeconomice existente care rezulta in urma alterarii acestori factori.

18


19. PRINCIPIILE DUPA CARE SE CONDUC PARTILE CONVENTIEI DE LA HELSINKI IN APLICAREA MASURILOR PRECONIZATE - In luarea masurilor preconizate, partile se inteleg sa se conduca dupa urmatoarele principii: 1) principiul precautiunii in virtutea caruia actiunea de evitare a impactului transfrontier potentialm prin degajarea de substante periculoase, nu va fi amanita din cauza faptului ca cercetarea stiintifica nu a demonstrate pe deplin legatura cauzata intre aceste substante, pe de o parte, s impactul transfrontier potential pe de alta parte; 2) principiul poluatorul plateste in baza caruia costurile masurilor de prevenire, control si reducere a poluarii vor fi suportate de cel care polueaza; 3) principiul dupa care resursele de apa vor fi gospodarite astfel incat sa raspunda necesitatilor generatiilor prezente, fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. 20. PARTICULARITATILE POLUARII MARILOR SI OCEANELOR - Poluarea marilor si oceanelor prezinta doua particularitati esentiale: a) natura si modul de actiune al diferitilor poluanti - S-a constatat ca unii agenti de poluare isi conserva compozitia lor chimica timp de decenii, in timp ce altii devin inofensivi in spatiul a catorva zile sau chiar ore. - Sunt agenti poluanti care reprezinta o amenintare precisa si imediata pentru viata marina in timp ce altii devin nocivi dupa o perioada mai lunga de timp. - Exista poluanti care intoxica flora si fauna marina prin simplu contact cu ele. - Altii, avizi de oxigenul raspandit in apa marii, il diminueaza considerabil ducand la disparitia unor specii. - Alti poluanti se aglomereaza in corpul vietuitoarelor marine, modificand substantial functiile lor fiziologice si constituind un pericol nu numai pentru dezvoltarea ulterioara a acestora, dar si pentru posibilitatea ca ele sa ramana o baza alimentara pentru omenire. - Dintre poluantii marilor si oceanelor, cei mai des intalniti sunt substantele radioactive, detergentii si pesticidele. b) locurile unde se produce poluarea marilor si oceanelor - Locurile in care se produce fenomenul de poluare a mediului marin reprezinta un element foarte important. - Marile si oceanele nu reprezinta un mediu omogen, curentii pot deplasa masele de apa la mari distante, iar viata maritima si elementele nutritive necesare pentru intretinerea ei, nu sunt repartizate uniform, ci sunt concentrate in anumite zone.

19


21. CATEGORIILE DE NORME JURIDICE PRIVIND PROTECTIA MARII TERITORIALE SI A APELOR MARITIME INTERNE - Protectia juridica a marilor si oceanelor este asigurata prin doua mari categorii de norme juridice: a) reglementari nationale; b) reglementari internationale: - cu caracter regional; - cu caracter global (universal). - Practica statelor s-a orientat spre reglementarea protectiei marilor teritoriale in legatura cu care intalnim: - un grup de norme ce reglementeaza operatiile de amestecare a petrolului cu apa in situatiile de balastrare sau curatare a navelor si restrictiile in operatiunile de descarcare si transferare a hidrocarburilor din tancurilor petroliere; - norme care stabilesc zone prohibitive pentru operatiunile de descarcare si transfer de produse poluante de la o nava la alta sau de la nava la uscat; - norme care reglementeaza dreptul de inspectare a navelor banuite a fi adus prejudicii mediului marin, drept recunoscut organelor statului riveran in spatiul marin supus jurisdictiei sale si reglementat ca obligatie de a reclama navele vinovate tuturor statelor in marea libera; - norme referitoare la pescuit si la conservarea resurselor vii ale marii. 22. REGLEMENTARILE NATIONALE IN LEGATURA CU PROTECTIA MEDIULUI MARIN (LEGEA NR. 17/1990 SI CONVENTIA DE LA BUCURESTI 1992) a) Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mrii teritoriale i al zonei contigue ale Romniei - Ca urmare a ratificarii de catre Romania prin Legea nr. 110/ 1996 a Conventiei asupra Dreptului Marii de la Montego Bay din 1982, a fost adoptata Legea nr. 17/ 1990 privind normele juridice a apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romaniei - Potrivit acestei legi, apele maritime interioare sunt cele cuprinse intre portiunea dintre tarml tarii noastre spre larg pana la liniile de baza. - Liniile de baza sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul tarmului sau cum este Marea Neagra care nu are reflux, liniile drepte care unesc liniile cele mai avansate ale tarmului, inclusive ale tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajarile hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente. - Marea teritoriala este fasia de mare adiacenta tarmului ori dupa caz apelor maritime interioare avand latimea de 12 mile marine (22.224 m). - Zona contigua este fasia de mare adiacenta marii teritoriale care se intinde spre largul marii pana la distanta de 24 mile marine masurata de la liniile de baza. - Zona economica exclusiva este instituita in spatiul marin al tarmului romanesc la Marea Neagra situat dincolo de apele maritime interioare si adiacent acestora, in care Romania isi exercita drepturile suverane si jurisdictia asupra resurselor naturale ale fundului marii, subsolul acestuia si coloanei de apa de deasupra, precum si in ceea ce priveste diferitele activitati legate de explorarea, exploatarea si protectia, conservarea mediului si gestionarea acestora. 20


- Delimitarea se face in conformitate cu principiile general recunoscute de dreptul international si cu respectarea legislatiei romane, prin aplicarea, in functie de circumstantele specifice din fiecare sector de delimitat, a principiilor si criteriilor de delimitare general recunoscute, astfel incat sa se ajunga la o solutie echitabila. - Romania isi exercita dreptul suveran si jurisdictia asupra resurselor naturale precum si controlul respectarii legislatiei sanitare, sanitary- veterinare, fiscale si de combatere a contrabandei. - Legea imputerniceste organelle romane competente sa stabileasca norme si sa ia masuri pentru protejarea si conservarea mediului marin, pentru prevenirea, reducerea si mentinerea sub control a poluarii acestuia sis a asigure aplicarea lor in porturi, in apele maritime interioare, in marea teritoriala si in zona economica exclusiva a Romaniei. - Legea interzice poluarea de orice natura, a marii teritoriale, a apelor maritime interioare si a zonei economice exclusive din orice sursa (aer, uscat, apa). - Atunci cand sunt motive temeinice sa se creada ca o nava folosita in scopuri comerciale a incalcat prevederile legislatiei romanesti sau reglementarile internationale privind prevenirea si mentinerea sub control a poluarii mediului marin, organelle romanesi competente sunt in drept: - sa ceara navei explicatii in legatura cu faptele ce I se imputa; - sa inspecteze nava, in cazul in care refuza sa prezinte explicatiile cerute ori daca acestea nu concorda cu faptele; - atunci cand elementele de proba o justifica, sa intenteze o actiune judiciara in legatura cu aceasta incalcare, in conformitate cu legislatia romana; - sa ordone, sub rezerva normelor dreptului international, retinerea navei. - Daca in marea noastra teritoriala sau in apele maritime interioare a avut loc o coliziune de nave, o esuare sau o alta avarie maritime, iar actiunile legate de un asemenea eveniment pot avea consecinte daunatoare pentru mediul marin, organelle romane competente sunt in drept sa adopte masurile necesare corespunzator cu paguba suferita sau cu amenintarea pe care o reprezinta, in scopul apararii impotriva poluarii sau reducerea efectelor acesteia daca s-a produs. - Legea mai prevede ca scufundarea in marea noastra teritoriala a deseurilor nu poate avea loc fara acordul prealabil expres al organelor romane competente. - Legea interzice patrunderea in marea noastra teritoriala si in apele maritime interioare a navelor care au la bord arme nucleare, alte arme de distrugere in masa (marfuri interzise de legea romana). - Navele straine care transporta substante radioactive sau alte substante ori deseuri nocive, periculoase pot trece prin marea noastra teritoriala numai cu aprobarea organelor noastre competente obtinuta cu cel putin 3 zile inainte de data exprimata intrarii in marea noastra teritoriala. - Navele cu propulsie nucleara pot intra in marea noastra teritoriala numai dupa solicitarea si aprobarea in prealabil a unei autorizatii a organelor competente romane. - Navele folosite in scopuri comerciale pot fi retinute de organele romane competente si dincolo de marea noastra teritoriala daca sunt motive temeinice sa se creada ca au incalcat legea tarii cat timp s-au aflat in marea noastra teritoriala sau in apele maritime interioare.

21


b) Conventia de la Bucuresti privind protectia impotriva poluarii apelor Marii Negre 1992 23. REGLEMENTARI INTERNATIONALE CU CARACTER GLOBAL PRIVIND PROTECTIA MARILOR SI OCEANELOR - In anul 1958 a avut loc la Geneva prima conferinta post-belica asupra dreptului marii la care s-au adoptat 4 importante conventii: 1. Conventia asupra marii teritoriale si a zonei contigue defineste notiunea de zona contigua in care da drept statului riveran de a aplica masurile de protectie si securitate, in conformitate cu normele dreptului international; 2. Conventia asupra marii libere prevede obligatiile statelor de a emite norme cu privire la evitarea murdaririi marilor prin hidrocarburi raspandite in ape, conducte petroliere ori rezultate prin exploatarea solului si subsolului marin precum sia a deseurilor maritime; 3. Conventia asupra platoului continental recunoaste dreptul suveran al statului riveran in exploatarea resurselor naturale ale acestuia; potrivit art. 2 prin resurse naturale se inteleg resurse minerale si alte resurse fara viata de pe solul si din subsolul marin precum si organismele vii care apartin speciilor sedentare, adica cele care, in stadiul in care pot fi pescuite sunt fie imobile pe fundul marii sau sub acest fond, fie incapabile de a se deplasa daca nu raman in mod constant in contact fizic cu fundul marii sau cu subsolul acestuia; 4. Conventia privind pescuitul si conservarea resurselor biologice ale marii. - Exista o serie de conventii care se refera la prevenirea poluarii marii cu hidrocarburi si a instituirii raspunderii juridice pentru prejudiciile astfel cauzate: - Conventia internationala asupra interventiei in marea libera in caz de accidente ce antreneaza sau pot antrena o poluare cu hidrocarburi, Bruxelles 1969; - Conventia asupra raspunderii civile pentru prejudiciile datorate poluarii cu hidrocarburi, Bruxelles 1969; - Conventia asupra creearii unui fond international de indemnizare pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, Bruxelles 1971; - Conventia internationala privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu hidrocarburi, Londra 1990; - Conventia referitoare la prevenirea poluarii marine cauzate de operatiunile de inversare efectuate de nave si aeronave, Oslo 1972; - Conventia internationala privind prevenirea poluarii de catre nave, adoptata de Conferinta internationala privind poluarea marina, convocata de Organizatia Maritima Internationala ( IMO ), Londra 1973; - Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, Montego Bay 1982; - Tratatul privind interzicerea instalarii unor arme nucleare si altor arme de distrugere in masa pe fundul marilor si oceanelor si in subsolul lor, Moscova 1971; - Declaratia Adunarii Generale ONU asupra principiilor privind fondul marii si oceanelor si subsolul lor, dincolo de limite jurisdictiei nationale 1971; - Codul international de management pentru exploatarea in siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii adoptat de Organizatia Maritima Internationala 1993. 22


24. REGLEMENTARI INTERNATIONALE CU CARACTER REGIONAL PRIVIND PROTECTIA MARILOR SI OCEANELOR - Peste 130 de state coopereaza in present in cele 11 regiuni din lume pentru protejarea si conservarea marilor, oceanelor si resurselor lor. a) Conventia de la Bonn pentru protejarea Marii Nordului impotriva poluarii cu hidrocarburi 1969 - Prima conventie regionala consacrata problemelor poluarii marine, prin care statele europene au stabilit principiile de cooperare. - Statele sunt interesate sa se informeze reciproc atat despre structura nationala care se preocupa cu efectele acestei poluari si autoritatea competenta care primeste rapoartele. - Convantia stabileste un sistem de zone in care statele au fie responsabilitati separate, fie comune. b) Conventia privind prevenirea poluarii mediului marin in zona Marii Baltice, Helsinky 1974 - Se refera indeosebi la prevederile poluarii telurica, care ajunge in mare prin intermediul cursurilor de apa sau al aerului sau de la asezarile si industriile situate pe litoral. - De asemenea, se refera la poluarea facuta de nave, de echipajele de agrement si la cea prin scufundare. - In afara unei situatii de exceptie, strict precizate si anume securitatea vietii pe mare si securitatea navigatiei- deversarea substantelor periculoase este strict interzisa. - Pentru deversarea deseurilor mai putin periculoase este nevoie de o autorizare speciala emisa de un organ competent. c) Conventia privind prevenirea poluarii marine de origine telurica, Paris 1974 - Prevederile Conventiei se refera la Oceanul Atlantic si Artic intre anumite latitudini si longitudini. - Partile se angajeaza sa elimine poluarea telurica a marilor. - Ele stabilesc programe complementare de cercetare stiintifica si tehnica si organizeaza si exploateaza un sistem de supraveghere. d) Conventia privind prevenirea poluarii Marii Mediterane, Barcelona 1976 - Partile contractante au obligatia sa ia toate masurile corespunzatoare pentru a preveni, reduce si combatere a poluarii datorata operatiunilor de imersare, a poluarii cauzate de deseurile navelor, poluarea care rezulta din explorarea si exploatarea platoului continental, a fundului marii si a subsolului sau, a poluarii care emana de la surse terestre. e) Conventia privind protectia mediului marin si a zonelor de coasta ale Pacificului de Sud- Est, Lima 1981 23


- Partile se obliga sa ia toate masurile necesare pentru a preveni, reduce si controla poluarea in zona Conventiei, in mod special poluarea telurica. - Totodata se oblige sa previna, sa reduca sis a controleze eroziunea coastelor, sa coopereze in lupta impotriva situatilor critice in domeniul poluarii, pentru punerea la punct a unor programe de observare continua a poluarii si pentru evaluarea incidentelor, sa initieze reguli si procedure care sa permita stabilirea responsabilitatii civile si a despagubirii in caz de daune produse prin poluarea mediului si a zonei costiere. f) Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, Bucuresti 1992 25. ELEMENTELE DE SUPERIORITATE ALE CONVENTIEI DE LA BUCURESTI 1992 PRIVIND PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII - Marea Neagra face parte din categoria marilor intercontinentale. - Trei repere contureaza personalitatea ecologica a Marii Negre: - caracterul de mare aproape inchisa; - caracterul de bazin colector al unei bogate retele de rauri si fluvii; - stratificarea apelor sale de adancime. - Partile contractante au avut in vedere necesitatea cooperarii stiintifice, tehnice si tehnologice atat intre ele, cat si cu organizatiile internationale interesate in conservarea mediului marin al Marii Negre si protejarea resurselor vii ale acesteia impotriva poluarii. - Poluarea mediului marin este definite astfel: introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie in mediul marin, inclusive estuare, care are sau poate avea ca rezultate asemenea efecte daunatoare cum sunt: vatamarea resurselor vii si a vietii marine, pericole pentru sanatatea omului, obstacole pentru activitatile pe mare, inclusiv pescuitul si alte folosinte legitime ale marii si deteriorarea conditiilor de agrement. - Fiecare parte contractanta se oblige sa tina seama de efectul negativ al poluarii asupra mediului marin al Marii Negre. - Conventia se refera la prevenirea poluarii din orice sursa cu substante si materiale periculoase. - Au fost incheiate 3 protocoale care fac parte integranta din Conventie: - Protocolul privind protectia mediului marin al Marii Negre din surse de pe uscat; - Protocolul privind protectia mediului marin al Marii Negre prin descarcare; - Protocolul privind cooperarea in combaterea poluarii cu petrol si alte substante nocive a mediului marin al Marii Negre in situatii de urgenta. - O atentie deosebita se acorda evitarii producerii de daune vietii marine si resurselor vii. - Cooperarea partilor imbraca mai multe aspecte: - cercetarea stiintifica; - elaborarea de programe comune; - schimburi de date si informatii stiintifice; - efectuarea de studii pentru evaluarea naturii si intinderii poluarii; etc. 24


- Pentru daune provocate mediului marin al Marii Negre de catre personae fizice sau juridice in zonele in care fiecare parte contractanta isi exercita suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdictia, in conformitate cu dreptul international, raspunderea materiala este conform regulilor si reglementarilor proprii. - In acest context, se acorda o atentie deosebita sistemelor de asigurare a unei compensatii prompte si adecvate sau a altei reparatii pentru pagubele produse prin poluare mediului marin. - Statele au semnat la Odessa in 1993 Declaratia ministeriala asupra Protectiei Mediului Marin al Marii Negre- pentru a stabili prioritatile ce decurg din Conventie. - Programul de mediu pentru Marea Neagra Viena 1993, cu obiectivele: - imbunatatirea capacitatii tarilor riverane la Marea Neagra de a servi si conduce mediul; - sustinerea dezvoltarii si implementarii unor legi si politici pentru mediu; - facilitarea pregatirii unor investitii majore pentru mediu. - La cererea guvernelor statelor parti la Conventia de la Bucuresti, a fost creat un Plan Strategic de Actiune al Marii Negre in 1996 care este in curs de derulare. - In 1999 Romania a ratificat Carta Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre prin Legea nr. 68/ 1999, semnata la Yalta 1998. 26. NOTIUNEA DE FOND FORESTIER SI PADURE. CLASIFICAREA PADURILOR DIN FONDUL FORESTIER a) Notiunea de fond forestier si padure - Potrivit legii, padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice, constituite, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondului forestier national. - Terenurile acoperite cu vegetatie forestiera in suprafata de cel putin 0,25 ha sunt considerate potrivit Codului Silvic paduri. - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/ 2005 privind administrarea padurilor din Romania a adus in legatura cu aceste notiuni unele precizari. - Astfel, potrivit art. 2 alin. (1), pentru a fi considerate padure pe suprafata de teren de cel putin 0,25 ha, se gasesc arbori care in conditii normale de vegetatie, trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m, iar coroanele lor sa acopere cel putin 10% din suprafata. - Definitia termenului de padure include: terenurile cu pepiniere forestiere si plantaje care fac parte integranta din padure, drumurile forestiere, caile de acces, poienile si alte goluri de padure, ecosistemele forestiere situate in parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii naturale si alte zone forestiere protejate. - Prin patrimoniu forestier se intelege totalitatea bunurilor mobile si immobile cu destinatie forestiera, sumele de bani precum si dreptul de creanta legate de fondul forestier. - Prin functia lor economica, de productie si socio- economica padurile sunt declarate avutie de interes national de care beneficiaza intreaga societate. - Intreg fondul forestier, indifferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic care, reprezinta un system de norme cu character ethnic silvic, economic si 25


juridic privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia, paza acestui fond, avand ca scop asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere. b) Clasificarea padurilor - In raport cu functiile pe care le indeplinesc, Codul Silvic clasifica padurile in 2 grupe: 1) paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei, a obiectivului de interes national, paduri de recreere, paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii; 2) paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu. - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, le clasifica in: 1) paduri de folosinta forestiera; 2) paduri de folosinta silvopastorala. 27. PROPRIETATEA ASUPRA FONDULUI FORESTIER NATIONAL - Dupa forma de proprietate, fondul forestier national este alcatuit din: a) fondul forestier proprietatea publica a statului si a unitatilor administrativteritoriale (comune, orase si municipii); b) fondul forestier proprietatea private a unitatilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a institutiilor de invatamant, al Academiei Romane sau a altor persoane de drept privat; c) fondul forestier proprietatea privata a persoanelor fizice; d) fondul forestier proprietatea privata indiviza a persoanelor fizice, fosti composesori, mosneni si razesi sau mostenitorii acestora. - Indiferent de forma de proprietate, politica de punere in valoare economica, sociala si ecologica a padurilor este un atribut al statului. - Tot de fondul forestier sunt printer altele obligatiile de a asigura paza padurilor in vederea prevenirii taierilor ilegale, a distrugerii, a degradarii vegetatiei, a pasunatului abuziv si a braconajului; sa execute lucrarile pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor, sa respecte mesurile de prevenire si stingere a incendiilor, sa efectueze lucrari de impadurire etc. 28. GOSPODARIREA SI ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER NATIONAL - Indiferent de forma de proprietate, toate padurile sunr supuse administratiei in regim silvic. - Administrarea se face prin ocoalele silvice care dupa forma de proprietatea pot fi: 1) ocoale silvice de stat care asigura administrarea padurilor proprietate publica a statului si a unitatilor administrativteritoriale, dar care pot asigura in acelasi timp regim silvic pentru administrarea padurilor private; 2) ocoale silvice constituite ca structure proprii, infiintate de unitatile administrativteritoriale, de persoane fizice sau juridice (paduri proprietate privata). 26


- Proprietarii de paduri se pot asocial in vederea gospodaririi padurilor pentru administrarea si gospodarirea acestora. - Tot titularii proprietatilor private asupra padurilor fie in mod individual, fie constituiti in asociatii, pot solicita ocoalelor silvice sa le administreze padurile ce le apartin pe baza de contracte. - Contractele de administrare a fondului forestier se inchieie pe minim un an calendaristic sau pe o perioada care sa fie formata din ani calendaristici intregi. - Contractele se incheie in forma autentica la birourile notariale si se inregistreaza la inspectoratul teritoriului silvic in a carui raza teritoriala se afla fondul forestier. - Rezilierea acestui contract la cererea unei parti se solutioneaza conform unei legi civile, de catre proprietar in conditiile asigurarii obligatorii administrarii padurilor, in continuare, in regim silvic, prin ocoalele silvice. - In vederea gospodaririi durabile a padurilor, legea interzice defrisarea proprietatilor forestiere ori schimbarea folosintei ori destinatia terenurilor fara aprobarea autoritatii publice centrale. - De asemenea, interzice desfasurarea de activitati care produc degradarea solului si a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil si a arborilor nedestinati exploatarii. - Exploatarea masei lemnoase se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si a actelor de punere in valoare intocmite de proprietarii sau detinatorii cu orice titlu ai padurilor. - Pentru cresterea calitatii modului de gospodarire a padurilor si a recunoasterii internationale a acesteia legea reglementeaza posibilitatea solicitarii de catre administratorii sau detinatorii de paduri organismelor recunoscute pe plan international a certificarii padurilor. - Padurile fondului forestier national se supun certificarii in functie de solicitarile pietei produselor forestiere. - Reducerea suprafetelor din fondul forestier national este interzisa cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege.

27


29. CIRCULATIA TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER NATIONAL - Terenurile din fondul forestier proprietate private indifferent de titularul lor sunt si raman potrivit legii in circuitul civil. - Ca urmare ele pot fi dobandite sau instrainate prin oricare din modalitatile stabilite de legislatia civila, in conditiile respectarii reglementarilor legale specifice. - Instrainarea terenurilor din fondul forestier proprietate private se face prin acte juridice incheiate in forma autentica si cu respectarea dreptului de preemtiune care poate fi exercitat de catre stat, de catre coproprietar si de vecini. - Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Padurilor Romsilva are drept de preemtiune la vanzarile terenurilor din fondul forestier proprietate private, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului, precum si pentru enclavele din acesta. - Dreptul de preemtiune este un drept patrimonial de natura legala, recunoscut statului in calitatea sa de persoana juridical, de titular al fondului forestier proprietate publica. - Sunt supuse dreptului de preemtiune al statului: - terenurile proprietate privata, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului, adica acele terenuri care se invecineaza nemijlocit cu fondul forestier proprietate de stat, respectiv o padure, albia unui parau sau un teren neproductiv; - enclavele din fondul forestier. - In acest scop, vanzatorul este obligat sa inregistreze oferta de vanzare la primaria in a carei raza teritoriala se afla terenul respectiv. - In aceeasi zi secretarul primariei afiseaza oferta sub semnatura sa si cu stampila sa la sediul primariei. - Titularul dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte in scris asupra acestui drept in termen de 30 de zile de la afisarea ofertei mentionate si pretul oferit. - Oferta se inregistreaza la primarie; daca pretul oferit de titularul dreptului de preemtiune nu este convenabil, vanzatorul poate sa vanda terenul oricarei alte persoane. - Daca in termen de 30 de zile nici unul din titularii dreptului de preemtiune nu-si manifesta vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde in mod liber. - Dovada indepliniriiprocedurii de publicitate se face in fata notarului public, la incheierea contractului de vanzare- cumparare in forma autentica, cu actul eliberat vanzatorului de catre secretarul primariei, dupa expirarea termenului de 30 de zile. - In cazul dobandirii prin acte intre vii proprietatea de fond forestier a dobanditorului nu poate depasi 100 ha de familie. - Prin familie se intelege sotii si copiii necasatoriti. - Inclacarea acestei prevederi se sanctioneaza cu reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale. - Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la inchirierea in forma autentica a contractului de vanzare- cumparare sau a contractului de schimb se sanctioneaza cu nulitate absoluta dupa cum nerespectarea da vanzator a obligatiei de a inregistra oferta de vanzare atrage sanctiunea contractului de nulitate relativa. - In cazul schimbului de terenuri opereaza subrogatia reala cu titlu particular. - Statul poate dobandi in proprietate terenuri cu destinatie forestiera sau cu destinatie agricola in vederea impaduririi si prin donatii din partea persoanelor fizice sau juridice. 28


30. ASPECTE PRIVIND PROTECTIA FONDULUI FORESTIER NATIONAL - Protectia fondului forestier include 5 aspecte principale: - Protejearea impotriva taierilor ilegale; - Reconstrutia ecologica; regenerarea si ingrijirea padurilor; - Protectia impotriva poluarii; - Protectia impotriva bolilor si a daunatorilor; - Protectia fondului de vanatoare si a celui de pescuit in apele de munte, inclusiv cele de acumulare. - Exploatarea masei lemnoase trebuie astfel facuta incat indiferent de natura proprietatii sa se asigure mentinerea integritatii fondului forestier. - Pentru a se evita exploatarea nestiintifica a padurilor volumul de masa lemnoasa care se recolteaza annual pe ansamblul tarii si pe fiecare unitate de productie silvica se coreleaza cu cota normala de taiere stabilita prin amenajamentele silvice. - Reconstructia si amenajarea padurilor se realizeaza conforma amenajamentelor silvice si a structurilor de specialitate de catre regia nationala a padurilor, cheltuielile fiind acoperite din Fondul De Ameliorare A Fondului Forestier. - Actiunea poluarii este rapida avand efecte de la incetinirea cresterii vegetatiei forestiere pana la uscarea totala a arborilor. - In acest scop, printre alte masuri, legea prevede interzicerea amplasarii in fondul forestier si in aproprierea invecinata a acestuia a orcarui obiectiv economic sau social care poate, sub o forma sau alta, polua vegetatia forestiera. - Pentru protectia vegetatiei forestiere impotriva bolilor si a daunatorilor in scopul desfiintarii focarelor acestuia precum si impiedicarea sau oprirea lor in tara se poate constituii carantina fito-sanitara, proprietarul de pamant urmand a fi despagubit de proprietarul padurii aflate in carantina pentru lipsa de folosinta a fondului forestier. - Pentru protectia vanatului, legea prevede ca vanatoarea se poate efectua numai in anumite perioade ale anului in cantitati si cu mijloace prevazute de lege. - Exercitarea vanatului si a pescuitului se pot face numai pe baza de autorizatie care se emite sau se elibereaza doar de autoritatile competente.

31. PRODUSELE PADURII SI FOLOSINTA LOR - Art. 39 din Codul Silvic clasifica produsele padurii in 2 mari categorii: 1) produse lemnoase care includ: a) produse principale formate din materiale lemnoase rezultate din taieri de regenerare si destinate satisfacerii nevoilor populatiei si diverselor ramuri ale economiei;

29


b) produse secundare reprezentand materiale lemnoase rezultate din lucrarile de ingrijire a arboretelor tinere care se exploateaza in aceleasi conditii ca si produsele principale; c) produse accidentale reprezentand produse lemnoase rezultate in urma producerii unor calamitati naturale si din defrisari de padure legal aprobate; d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala; e) alte produse cum sunt arborii si arbustii ornamentali, rachita, puieti si diferite produse de lemn; 2) produse nelemnoase care includ vanatul din cuprinsul fondului forestier, pestele din apele de munte, din crescatorii, balti, iazuri situate in fondul forestier, fructele de padure, semintele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale, rasina etc. - Exploatarea produselor lemnoase se face in conformitate cu normele specifice stabilite de lege atat pentru proprietary si/ sau detinatorii legali de paduri cat si pentru agentii economici specializati care desfasoara activitati de exploatare a lemnului, in baza autorizatiei si a caietului de sarcini. - Produsele lemnoase se valorifica prin licitatie, cu exceptia celor exploatate in regie proprie. - Masa lemnoasa care nu s-a licitat se poate vinde prin negociere directa. - Valorificarea masei lemnoase pentru constructii si incalzirea locuintelor se face in limita volumelor anuale aprobate prin hotarare de govern. - In ceea ce priveste productia nelemnoaselor, acestea se recolteaza in conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. - Fructele de padure si ciupercile pot fi culese in mod liber pentru nevoi personale sip e baza de contract aunci cand se culeg in scopuri industriale. - Un produs important al padurii este si iarba care poate fi exploatata prin pasunat sau prin cosire numai prin incheiere de contract cu detinatorii de fond forestier. 32. DREPTUL FUNDAMENTAL AL OMULUI LA UN MEDIU SANATOS a) De la drepturile omului la drepturile popoarelor - Carta ONU 1945 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului 1948 proclama drepturile omului. - Carta stipuleaza repsectarea drepturilor omului si libertatile fundamentala pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie. - Exista 4 categorii de drepturi fundamentale ale omului: -drepturi economice si sociale; -drepturi culturale; -drepturi civile; -drepturi politice. - Drepturile omului cuprind drepturi civile si politice drepturi sociale, economice si culturale, dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la patrimoniu comun, dreptul la comunicare. 30


- Toate aceste drepturi sunt asociate cu notiunile de solidaritate si repsonsabilitate comuna. - In sfera drepturilor popoarelor, putem remarca unele drepturi corespunzatoare celor de solidaritate: dreptul la pace, dreptul la dezvoltare economica si sociala, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la comunicare, etc. b) Consacrarea internationala si continutul dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos si echilibrat - Confertinta ONU asupra mediului din 1972 il formuleaza ca un prim principiu al Declaratiei asupra mediului, avand in vedere totodata si obligatia societatii de a conserva, apara si imbunatatii mediul, pentru generatiile prezente si viitoare. - Protocolul aditional 1998 fiecare are dreptul de a trai intr-un mediu sanatos si de a beneficia de serviciile publice esentiale. - Tratatul de la Maastrich 1995 dreptul fundamental la mediu, in cadrul drepturilor omului recunoscute si garantate la nivelul ordinii juridictionale comunitare. - Prin definirea expresiei de mediu sanatos si echilibrat Declaratia de la Stockholm 1972 vorbeste despre un mediu a carui calitate sa ii permita omului sa traiasca in demnitate si bunastare. - Termenul de sanatos se refera la un mediu nepoluat, propice dezvoltarii fizice si intelectuale a omului. - Cuvantul echilibrat indica dimensiunea naturala, care se refera la un mediu ecologic rational. - Proiectul de Declaratie Internationala a Drepturilor Omului si Mediului, Geneva 1994 garanteaza de asemenea dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos. - Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos presupune: - dreptul de a trai intr-un mediu nepoluat, nedegradat de activitati care pot afecta mediul, sanatatea si bunastarea oamenilor si dezvoltarea durabila; - dreptul la cel mai ridicat nivel de sanatate; - accesul la resurse de apa si hrana adecvate; - dreptul la un mediu de munca sanatos; - dreptul la conditii de locuit, de folosire a terenurilor si la conditii de viata intrun mediu sanatos; - dreptul de a nu fi expropiati ca urmare a desfasurarii activitatilor in mediu, cu exceptia cazurilor justificate si dreptul celor expropriati, in conditii legale, de a obtine reparatiile adecvate; - dreptul la asistenta in caz de catastrofe naturale si produse de om; - dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si a resurselor acesteia; - dreptul la conservarea elementelor reprezentative a naturii, etc. - Este prevazuta obligatia generala a statelor care trebuie sa ia masuri pentru implementarea dreptului la un mediu sanatos. - Scopul este prevenirea degradarii mediului, stabilirea remediilor necesare si reglementarea folosirii durabile a resurselor naturale. - In continutul acestui drept surprindem o dimensiune individuala si o dimensiune colectiva. - Garantarea asigurari dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos presupune: 31


- dreptul la informatia de mediu; - dreptul de a participa la luarea si aplicarea deciziilor de mediu; - dreptul de asociere in scopul protectiei mediului; - dreptul la repararea prejudiciilor de mediu; - Dreptul la mediu apartine atat individului, omului (fiind beneficiar al acestui drept) cat si al naturii(dreptul de a fi ocrotita). c) Consacrarea dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos in legislatia romana - Constitutia Romaniei consacra dreptul fundamental al orcarei persoane la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. - Statul are obligatia de a asigura refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic. - OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului reglementeaza de asemenea dreptul la un mediu sanatos. - Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiilor publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. - Protectia si conservarea mediului, reprezinta un interes public major. - Actiunea in justitie poate fi intentata nu numai de persoana lezata in exercitarea acestui drept, ci si de orice persoana din teritoriu afectat de o poluare sau care constata acest fenomen si poate sa-I aprecieze urmarile negative. - Potrivit reglementarilor in vigoare se pot intenta actiuni pentru poluarea mediului numai de catre acele persoane care au suferit direct sau indirect un prejudiciu sau daca bunurile lor sunt supuse din aceasta cauza unui prejudiciu. 33. STUDIUL DE IMPACT - Instituirea procedurii de autrizare si obligativitatea efectuarii unui studio asupra consecintelor umane asupra mediului si a solutiilor posibile ce trebuie luate pentru a le reduce sau elimina efectele, constituie mijloc juridic deosebit de eficace in realizarea obiectivelor immediate si de perspective a ale dezvoltarii durabile. - Evaluarea impactului asupra mediului se efectueaza in faza de pregatire a documentatiei care fundamenteaza fezabilitatea (caracter realizabil al unui lucru) proiectului si urmareste stabilirea masurilor de reducere sau evitare a impactului negativ al proiectului asupra oamenilor, a florei, a faunei etc. precum si a interactionarii firesti dintre acesti factori si determinarea deciziei de realizare sau nu a proiectului pe amplasamentul ales. - Etapele evaluarii impactului sunt: - incadrarea proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului prin care autoritatea competenta stabileste daca proiectul unei activitati propuse, pentru care s-a solicitat eliberarea acordului de mediu, va fi sau nu supus efectuarii evaluarii impactului asupra mediului; - definirea domeniului evaluarii si realizarea raportului privind studiul de evaluare a impactului asupra mediului; - analiza calitatii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului. 32


- Valoarea impactului asupra mediului se realizeaza prin unitati specializate persoane fizice sau juridice independente de titularul proiectului sau activitatii si atestate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului cu suportarea cheltuielilor aferente de catre titularul proiectului sau al activitatii. - Raspunderea pentru realitatea informatiilor furnizate revine titularului proiectului sau activitatii. - Pentru toate proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului titularul acetora are obligatia de a furniza in cadrul raportului la studiul de evaluare o serie de informatii care includ in mod obligatoriu: - descrierea proiectului; - descrierea masurilor avute in vedere pentru a evita reducerea si a remedia, daca este cazul, efectele negative asupra mediului; - date necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului; - prezenta generala a principiilor alternative studiate de titularul de proiect avand in vedere efectele asupra mediului. - Pe baza indrumarului referitor la problemele de mediu care au fost tratate in evaluarea de impact de catre titularul proiectului, se efectueaza studiul de evaluare a impactului, rezultatele sale fiind prezentate in raportul care se inainteaza autoritat

Subiecte Rezolvate - Dreptul Mediului (An3)

Documents

Transcript of Subiecte Rezolvate - Dreptul Mediului (An3)