Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ...

24
FACULTATEA DE MECANICĂ UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI Str. Domnească nr. 111, Tel.: +40 336 130208 800201 - Galaţi, România Fax: +40 236 314463 www.mec.ugal.ro Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA MATERIALELOR” 1. Momentul forţei în raport cu un punct reprezintă: a. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin acel punct b. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul punctului respectiv c. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin acel punct, perpendiculară pe planul definit de forţă şi punct d. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin acel punct, paralelă cu planul definit de forţă şi punct 2. Expresia momentului forţei în raport cu un punct este: a. F r ) F ( M 0 × = b. r F ) F ( M 0 × = c. F r ) F ( M 0 = d. r F ) F ( M 0 = 3. În calculul momentului forţei în raport cu un punct, braţul forţei reprezintă: a. lungimea (modulul) vectorului de poziţie al punctului de aplicaţie al forţei b. lungimea perpendicularei dusă din punctul faţă de care se calculează momentul, pe suportul forţei c. lungimea (modulul) vectorului forţă d. toate variantele sunt corecte 4. Cuplul de forţe este caracterizat de: a. rezultanta cuplului de forţe b. momentul cuplului de forţe c. braţul cuplului de forţe d. oricare din variantele a, b sau c 5. Dacă momentul static al unui sistem material, = i i i xy 0 z m S este nul, atunci centrul de greutate se află: a. în planul Oxy b. în planul Oxz c. în planul Oyz d. în nici unul din planele menţionate 6. Dacă momentele statice ale unui sistem material, = i i i xy 0 z m S şi = i i i xz 0 y m S sunt nule, atunci centrul de greutate se află:

Transcript of Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ...

Page 1: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

FACULTATEA DE MECANICĂ

UNIVERSITATEA ”DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

Str. Domnească nr. 111, Tel.: +40 336 130208 800201 - Galaţi, România Fax: +40 236 314463

www.mec.ugal.ro

Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ

Specializarea Ingineria Sudării

1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA MATERIALELOR”

1. Momentul forţei în raport cu un punct reprezintă: a. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin acel punct b. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul punctului respectiv c. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin acel punct,

perpendiculară pe planul definit de forţă şi punct d. capacitatea forţei de a roti corpul in jurul unei axe care trece prin acel punct, paralelă cu planul definit de forţă şi punct

2. Expresia momentului forţei în raport cu un punct este:

a. Fr)F(M 0 ×= b. rF)F(M 0 ×= c. Fr)F(M 0 ⋅= d. rF)F(M 0 ⋅=

3. În calculul momentului forţei în raport cu un punct, braţul forţei reprezintă:

a. lungimea (modulul) vectorului de poziţie al punctului de aplicaţie al forţei b. lungimea perpendicularei dusă din punctul faţă de care se calculează momentul, pe

suportul forţei c. lungimea (modulul) vectorului forţă

d. toate variantele sunt corecte 4. Cuplul de forţe este caracterizat de:

a. rezultanta cuplului de forţe b. momentul cuplului de forţe c. braţul cuplului de forţe d. oricare din variantele a, b sau c

5. Dacă momentul static al unui sistem material, ∑=i

iixy0 zmS este nul, atunci centrul

de greutate se află: a. în planul Oxy b. în planul Oxz c. în planul Oyz d. în nici unul din planele menţionate 6. Dacă momentele statice ale unui sistem material, ∑=

iiixy0 zmS şi ∑=

iiixz0 ymS

sunt nule, atunci centrul de greutate se află:

Page 2: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

3

a. pe axa Ox b. pe axa Oy c. pe axa Oz d. nici una din variantele a, b sau c 7. Solidul rigid liber este: a. un corp liber în spaţiu b. un corp a cărui poziţie nu depinde de forţele care acţionează asupra acestuia c. un corp a cărui poziţie este definită exclusiv de forţele care acţionează asupra acestuia

d. un corp care poate ocupa orice poziţie în spaţiu, indiferent de forţele care acţionează asupra acestuia

8. Câte grade de libertate are rigidul liber: a. 6 grade de libertate b. 3 grade de libertate c. un grad de libertate d. a sau b, după cum rigidul este situat în spaţiu sau în plan 9. Câte grade de libertate are un corp rezemat: a. 6 grade de libertate b. 5 grade de libertate c. 2 grade de libertate d. b sau c, după cum rigidul este situat în spaţiu sau în plan 10. Câte grade de libertate are un corp încastrat: a. 3 grade de libertate b. 2 grade de libertate c. 1 grad de libertate d. 0 (zero) grade de libertate 11. Valorile limită ale coeficientului de contracţie transversală (coeficientul lui Poisson)

sunt cuprinse între: a. 0 şi 0,3; b. 0,5 şi 1; c. 0 şi 0,8; d. 0 şi 0,5. 12. Sarcinile care încarcă treptat piesa, cresc încet până la valoarea maximă şi apoi nu-

mai modifică mărimea, se numesc: a. sarcini statice; b. sarcini de volum; c. sarcini dinamice; d. sarcini alternant simetrice. 13……………. este o mărime prin intermediul căreia o dimensiune a corpului se

modifică atunci când corpul este supus unei încărcări, împărţită la valoarea iniţială a dimensiunii.

a. tensiunea; b. deformaţia specifică; c. modulul de rezilienţă; d. modulul de elasticitate.

Page 3: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

4

14. Ce tensiuni apar în secţiunile normale ale barelor supuse la întindere axialǎ? a. tensiuni normale pozitive; b. tensiuni tangenţiale; c. tensiuni normale şi tensiuni tangenţale; d. nu apar tensiuni. 15. Forţa ……………. este componenta efortului R (rezultanta) normală pe planul

secţiunii. a. axială; b. tăietoare; c. concentrată; d. distribuită. 16……………..este mărimea efortului distribuit aplicat pe unitatea de suprafaţă din aria

secţiunii. a. forţa tăietoare; b. tensiunea; c. forţa distribuită; d. forţa axială. 17……………….constă în modificarea lungimii laturilor. a. alungirea; b. deplasarea longitudinală; c. deplasarea transversală; d. rotirea. 18.……………….consta în modificarea unghiurilor. a. rotirea; b. lunecarea; c. deplasarea transversală; d. deplasarea longitudinală. 19.………………este raportul dintre tensiune şi deformaţia specifică până la limita de

proporţionalitate a materialului solicitat la întindere sau compresiune. a. modulul de elasticitate; b. modulul de rezilienţă; c. deformaţia specifică; d. tensiunea normală. 20. Care este valoarea maximă a momentului încovoietor care solicită bara din figură?

a. Fl; b. Fl/3; c. Fl/2; d. Fl/4.

Page 4: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

5

3. Disciplina “ORGANE DE MAŞINI”

1. Simbolul 0ts indică:

a. limita de curgerea a unui material; b. tensiunea admisibilă la tracţiune; c. tensiunea maximă la tracţiune pentru un ciclu pulsator; d. tensiunea maximă la forfecare pentru un ciclu pulsator.

2. Care sunt tensiunile car apar în planul π în cordoanele de sudură din figura:

a. n ; b. 1,n t ;

c. 2,n t ;

d. 1 2, ,n t t .

3. Care din filetele trapezoidal, ferăstrău, metric, pătrat poate fi folosit ca filet de mişcare: a. numai cel trapezoidal; b. toate; c. numai cel trapezoidal şi ferăstrău; d. numai cel trapezoidal, ferăstrău şi pătrat.

4. Ce influenţă are înclinarea flancurilor unui filet asupra momentului de strângere a

piuliţei ? a. nu are nici o influenţă; b. reduce momentul de strângere; c. creşte momentului de strângere; d. influenţa este nesemnificativă.

5. Pentru calculul înălţimii standardizate a piuliţei unei asamblări filetate se consideră:

a. numai tensiunea admisibilă de strivire şi încovoiere; b. numai tensiunea admisibilă de încovoiere; c. numai tensiunea admisibilă la tracţiune a şurubului; d. tensiunea admisibilă de strivire, încovoiere şi admisibilă la tracţiune a şurubului.

6. Asamblările cu şuruburi, supuse la şoc, necesită:

a. şuruburi rigide; b. şuruburi elastice; c. nu are importanţă rigiditatea şurubului; d. şuruburi rigide cu cap hexagonal.

7. Cea mai mare lungime a unei pene paralele se obţine din solicitarea de:

a. încovoiere; b. strivire; c. forfecare;

Page 5: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

6

d. hertziană de contact. (Se consideră b =10 mm, h =8mm, ap =100 MPa, aft =80 MPa)

8. Care este presiune minimă necesară pentru asamblarea presată de mai sus, ce transmite momentul de torsiune tM :

a. minaFpd lm p

=× × ×

;

b. min 22 tMp

d lm p×=

× × ×;

c.

22

min

2 ta

MFdp

d lm p

ć ö× ÷ç+ ÷ç ÷çč ř=

× × ×;

d. min2 tMp

d lm p×=

× × ×.

9. Curba cea mai des utilizată pentru profilul dinţilor roţilor dinţate este: a. epicicloida b. hipocicloida c. cicloida d. evolventa 10. Rotile dinţate confecţionate din oteluri cu HB<3500 MPa sunt susceptibile ruperii

prin: a. presiunea de contact b. încovoiere la baza dintelui c. rupere frontală d. fisurarea la baza dintelui 11. Forţele axiale în cazul unui angrenaj cilindric cu dinţi inclinati pot fi anulate prin: a. micşorarea numărului de dinţi b. mărirea numărului de dinţi c. micşorarea unghiului de inclinare al dintelui d. utilizarea danturii în “V” 12. Raportul de transmitere la un angrenaj conic poate fi exprimat prin: a. raportul numerelor de dinţi b. raportul vitezelor unghiulare c. raportul sinusurilor semiunghiurilor la vârf ale conurilor d. prin oricare dintre aceste rapoarte 13. Cand şuruburile unui cuplaj cu flanşe sunt montate cu joc în găuri, solicitarea

acestora este: a. tracţiunea b. forfecarea c. strivirea d. torsiunea 14. Osiile sunt organe de susţinere pentru alte organe de maşini în rotaţie solicitate în

principal: a. la încovoiere;

Page 6: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

7

b. la torsiune; c. la compresiune; d. la întindere. 15. Arborii sunt organe de maşini ce se rotesc în jurul axei lor geometrice şi transmit

momente de torsiune; aceştia, sunt solicitaţi în principal la: a. încovoiere şi compresiune; b. încovoiere şi torsiune; c. forfecare şi torsiune. d. întindere – compresiune. 16. Parametrul de bază al unui angrenaj definit ca raport între pasul de divizare şi

numărul π se numeşte: a. segment de angrenare; b. modul; c. înălţimea dintelui; d. lăţimea dintelui. 17. Numărul de începuturi al unui melc echivalează cu: a. numărul de dinţi al melcului; b. numărul de dinţi al roţii melcate; c. coeficientul diametral; d. unghiul de înclinare al elicei melcului. 18. În vederea calculului aproximativ al numărului de curele la o transmisie prin curele

trapezoidale este necesar să se cunoască; a. puterea transmisă de o curea; b. puterea totală de transmis; c. distanţa între axe a transmisiei; d. puterea totală şi puterea transmisă de o curea. 19. Care este mărimea diametrului arborelui pe care se montează rulmentul radial cu bile

6205: a) 50 mm; b) 20 mm; c) 5 mm. d) 25 mm; 20. Cuplajele cardanice permit deplasări ale arborilor: a. radiale; b. unghiulare; c. axiale; d. radiale şi unghiulare.

4. Disciplina „TOLERANŢE ŞI CONTROL DIMENSIONAL”

1. Interschimbabilitatea este proprietatea pe care o au anumite piese, în stare finită, de a fi montate în ansamblul din care fac parte:

a. după o prelucrare suplimentară; b. după o selecţionare prealabilă; c. fără selecţionare prealabilă sau prelucrări suplimentare; d. după controlul dimensiunilor şi a formelor macro şi microgeometrice.

Page 7: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

8

05,012,070−

−∅

2. Erorile datorate operatorului (lecturări eronate, transcrieri greşite de rezultate, folosirea

incorectă a mijlocului de măsurat etc.) sunt erori: a. aleatorii; b. grosolane; c. sistematice variabile; d. sistematice constante. 3. Dimensiunea efectivă este a. valoarea de referinţă în caracterizarea şi determinarea celorlalte valori; b. dimensiunea matematic exactă; c. dimensiunea care apare la proiectare, ea rezultând din calcul sau constructiv; d. dimensiunea rezultată în urma unui procedeu de fabricaţie şi a cărei valoare se obţine

prin măsurare. 4. ES reprezintă: a. abaterea superioară pentru alezaj; b. abaterea inferioară pentru alezaj; c. abaterea superioară pentru arbore; d. abaterea inferioară pentru arbore. 5. Mărimea câmpului de toleranţă pentru dimensiunea mm este: a. (- 0,17) mm; b. (+ 0,07) mm; c. (– 0,07) mm; d. (+ 0,17) mm. 6. Dacă este îndeplinită condiţia Dmin > dmax, prin montarea la întâmplare a arborilor şi

alezajelor din cele două mulţimi de piese, vom obţine numai ajustaje a. cu joc; b. intermediare; c. cu strângere; d. medii. 7. Sistemul de ajustaje cu alezaj unitar se caracterizează prin: a. ES = 0; b. EI = 0; c. es = 0; d. ei = 0. 8. Cu cât toleranţa IT este mai mare, cu atât a. precizia de execuţie este mai mare; b. creşte fineţea procedeului tehnologic; c. creşte calificarea executantului; d. precizia de execuţie este mai redusă. 9. Formarea ajustajului în sistemul arbore unitar, conform sistemului ISO, este indicat prin: a. prezenţa simbolului H la numărător, iar la numitor a unui simbol oarecare; b. prezenţa unui simbol oarecare la numărător, iar la numitor a simbolului H; c. prezenţa unui simbol oarecare la numărător, iar la numitor a simbolului h; d. prezenţa simbolului h la numărător, iar la numitor a unui simbol oarecare.

Page 8: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

9

0,2

10. Notaţia specificată pe desen, caracterizează un ajustaj:

⎟⎟

⎜⎜

∅∅

−−0

022,0

038,0073,0

95

956h7R95

a. cu joc; b. intermediar; c. cu strângere; d. mediu. 11. Suprafaţa adiacentă este a. suprafaţa de aceeaşi formă cu suprafaţa geometrică, tangentă exterior la suprafaţa reală; b. suprafaţa care limitează piesa şi o separă de mediul înconjurător; c. suprafaţa ideală, a cărei formă nominală (desen) este definită în documentaţia tehnică; d. suprafaţa obţinută prin măsurare, apropiată de suprafaţa reală.

12. Abaterea de la circularitate este o abatere

a. de formă; b. de orientare; c. de poziţie; d. de bătaie.

13. Toleranţa geometrică înscrisă pe desenul de mai jos indică faptul că:

a. orice linie de pe suprafaţa superioară, paralelă cu planul de proiecţie în care este dată indicaţia, trebuie să fie între două drepte paralele, având distanţa dintre ele egală cu 0,2 mm;

b. orice generatoare a suprafeţei cilindrice indicate trebuie să se afle între două drepte paralele, având distanţa dintre ele egală cu 0,2 mm şi situate într-un plan ce conţine axa cilindrului;

c. axa cilindrului trebuie să fie cuprinsă într-o zonă paralelipipedică, având dimensiunea secţiunii de 0,2 mm pe direcţie orizontală şi 0,2 mm pe direcţie verticală;

d. axa cilindrului tolerat trebuie să fie cuprinsă într-o zonă cilindrică, având diametrul de 0,2 mm.

14. Toleranţa geometrică înscrisă pe desenul de mai jos indică faptul că:

Page 9: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

10

a. suprafaţa tolerată trebuie să fie cuprinsă între două plane având distanţa dintre ele de 0,01 mm şi paralele cu axa de referinţă A;

b. axa tolerată trebuie să fie cuprinsă între două plane având distanţa dintre ele de 0,01 mm şi paralele cu axa de referinţă A;

c. axa tolerată trebuie să fie cuprinsă între două drepte având distanţa dintre ele de 0,01 mm, paralele cu axa de referinţă A şi situate în plan vertical;

d. axa tolerată trebuie să fie cuprinsă într-o zonă cilindrică, având diametrul de 0,01 mm şi paralelă cu axa de referinţă A.

15. Ra reprezintă:

a. diferenţa între media aritmetică a ordonatelor celor mai înalte cinci proeminenţe şi a celor mai de jos cinci goluri, în limitele lungimii de bază;

b. distanţa dintre linia proeminenţelor (exterioară) profilului şi linia golurilor (interioară) profilului, în limitele lungimii de bază;

c. media aritmetică a valorilor absolute ale abaterilor punctelor profilului faţă de linia medie, în limitele lungimii de bază;

d. procentajul portant al rugozităţii. 16. La controlul cu ajutorul calibrelor se stabileşte:

a. dimensiunea nominală a pieselor; b. dimensiunea efectivă a pieselor; c. dacă dimensiunea controlată este cuprinsă în câmpul de toleranţă; d. dimensiunea limită a pieselor.

17. Şublerul care are pe vernier 50 diviziuni măsoară cu o precizie de:

a. 0,1 mm; b. 0,01 mm; c. 0,05 mm; d. 0,02 mm.

18. Diametrul mediu al filetelor este:

a. diametrul cilindrului fictiv, a cărui suprafaţă intersectează spirele filetului în aşa fel încât lăţimea plinurilor să fie egală cu lăţimea golurilor profilului;

b. diametrul cilindrului tangent la vârfurile filetului pentru şurub şi la golurile filetului pentru piuliţă;

c. diametrul cilindrului tangent la golurile filetului şurubului, respectiv la vârfurile filetului pentru piuliţă;

d. distanţa, măsurată paralel cu axa filetului, dintre două flancuri paralele consecutive. 19. Metoda celor trei sârme calibrate este o metodă indirectă, de laborator, cu înaltă

precizie, prin care se măsoară la filete: a. diametrul exterior; b. diametrul mediu; c. diametrul interior; d. pasul.

20. Lungimea peste dinţi la roţile dinţate reprezintă:

a. segmentul de dreaptă limitat de punctele de intersecţie ale flancurilor cu cercul de divizare;

b. distanţa cea mai mică dintre două flancuri omonime; c. distanţa dintre două flancuri omoloage consecutive; d. un segment tangent la cercul de bază, având extremităţile pe cercul de divizare.

Page 10: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

11

5. Disciplina “BAZELE PROCESELOR DE SUDARE”

1. Formele de activare energetică necesare realizării unei îmbinări sudate determină o corelaţie între următorii parametri:

a. temperatură – rezistenţa la rupere a metalului de bază; b. temperatură – timp; c. temperatură – viteză de sudare; d. temperatură – presiune.

2. Notând cu Fa forţa de adeziune dintre lichid şi solid şi cu Fc forţa de coeziune

dintre particulele de lichid, rezultă că umectarea este posibilă când este îndeplinită condiţia:

a. Fc=Fa; b. Fc>Fa; c. Fa>Fc; d. Fc=Fa=0.

3. Proprietăţile învelişurilor electrozilor influenţează favorabil stabilitatea arcului

electric prin una din măsurile: a. creşterea tensiunii arcului electric; b. scăderea tensiunii de ionizare; c. creşterea intensităţii curentului de sudare; d. scăderea vitezei de sudare.

4. Concentrarea densităţii fluxului termic este maximă pentru sursa termică:

a. fasciculul de electroni; b. jetul de plasma; c. fasciculul de fotoni; d. arcul de plasmă.

5. Arcul de plasmă este utilizat la:

a. sudare; b. sudare şi metalizare; c. tăiere; d. sudare şi tăiere.

6. La sudarea cu flacără oxigaz, temperatura maximă este înregistrată în una din

următoarele zone: a. flacăra primară; b. nucleul luminos; c. la ieşirea din ajutaj; d. flacăra secundară.

7. La sudarea cu electrod de wolfram, pentru reducerea fenomenului de uzare a

electrodului nefuzibil, este evitată sudarea în: a. curent continuu, polaritate directă; b. curent continuu, polaritate indirectă; c. curent alternativ; d. nu depinde de felul curentului.

8. Ciclul termic se exprimă matematic prin particularizarea relaţiilor câmpurilor

termice:

Page 11: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

12

a. r = ct.; b. t = ct.; c. t = 0; d. vS = 0.

9. Valoarea coeficientului de topire, αT, este mai mare când se sudează:

a. în curent continuu, polaritate indirectă (DC+); b. în curent continuu, polaritate directă (DC-); c. nu depinde de felul curentului; d. nu depinde de polaritatea curentului.

10. Viteza de răcire a unui punct dintr-o placă sudată cu o sursă de putere şi viteză

mari se micşorează: a. la creşterea temperaturii de preîncălzire; b. la creşterea energiei liniare; c. la creşterea temperaturii de preîncălzire şi a energiei liniare; d. nu depinde de aceste mărimi.

11. Transferul globular al materialului de adaos prin coloana arcului electric este

caracterizat prin următorul fenomen: a. sârma de adaos pătrunde în baia metalică; b. picătura metalică este pulverizată în baie; c. picătura atinge baia înainte de a se desprinde de capătul electrodului; d. picătura metalică nu atinge baia de metal topit.

12. Zgura scurtă, ZgS, se caracterizează prin vâscozitate relativ constantă în intervalul:

a. 1800 - 1500 °C; b. 1400 - 1200 °C; c. 1100 - 900 °C; d. AC1 – AC3.

13. Cel mai puternic dezoxidant, folosit în reacţiile de dezoxidare ale băii de metal

topit, este: a. Mn; b. Si; c. Al; d. C.

14. Rafinarea sudurii este un proces metalurgic care constă în:

a. alierea cusăturii; b. îndepărtarea impurităţilor; c. reacţii de oxidare; d. reacţii de dezoxidare.

15. La sudarea în mediu de gaz inert (MIG, WIG), la calculul compoziţiei chimice

medii a sudurii, se aplică una din relaţiile: a. Ec=γ·Ea+(1-γ)·Eb±ΔE; b. Ec=γ·Ed+(1-γ)·Eb; c. Ec=γ·Ea+(1-γ)·Eb; d. Ec=γ·Ed+(1-γ)·Ea. unde: Ec, Ea, Eb, Ed reprezintă concentraţia elementului E în sudură, respectiv material de adaos, metal de bază, metal depus; γ - coeficient de participare al

Page 12: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

13

metalului depus la formarea sudurii; ΔE – variaţia concentraţiei elementului E ca urmare a reacţiilor metalurgice ce au loc în spaţiul arcului.

16. Epura tensiunilor reziduale într-o îmbinare sudată cap la cap demonstrează că în

sudură şi în imediata vecinătate apar tensiuni: a. de tracţiune σt; b. de compresiune σc; c. mixte; d. de reacţie.

17. Trecerea de la cristalizarea dendritică la cristalizarea celulară este favorizată de:

a. creşterea vitezei de cristalizare vc; b. creşterea gradientului de temperatură G; c. micşorarea gradientului de temperatură G; d. micşorarea valorii parametrului de cristalizare A.

18. Fâşia de normalizare este fâşia din metalul de bază care a suferit un proces de

încălzire în intervalul de temperatură: a. temperatura de supraîncălzire – temperatura de topire; b. Ac3 – temperatura de supraîncălzire; c. 800 – 500 °C; d. Ac1 – Ac3.

19. Fisurarea prin film lichid la cristalizarea primară, FFLC, generează fisuri în una din

zonele: a. cusătură; b. ZIT; c. zona de legătură; d. fâşia de supraîncălzire.

20. Fisurarea în prezenţa hidrogenului se manifestă la temperaturi:

a. >1100 °C; b. Ac3…1100 °C; c. <200 °C; d. 300…700 °C.

6. Disciplina ”TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN TOPIRE”

1. Îmbinările sudate realizate cu arcul electric se clasifică în funcţie de poziţia

pieselor în îmbinare în: a. suduri cap la cap; b. suduri de colţ; c. suduri cap la cap şi de colţ; d. suduri de colţ prin suprapunere.

2. Din punctul de vedere al tensiunilor şi deformaţiilor produse la sudare sunt de

preferat: a. rosturile simetrice; b. rosturile asimetrice; c. rosturile în V; d. rosturile simetrice şi asimetrice.

Page 13: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

14

3. La sudarea cap la cap a componentelor subţiri se folosesc suduri: a. cu margini răsfrânte; b. în I; c. în V; d. în X.

4. Sudarea electrică manuală cu electrozi înveliţi cu arc normal este atunci când:

a. lungimea arcului < diametrul vergelei; b. lungimea arcului = diametrul vergelei; c. lungimea arcului > diametrul vergelei; d. lungimea arcului 1,5 x diametrul vergelei.

5. Sudarea electrică manuală cu electrozi înveliţi poate fi executată în:

a. curent continuu polaritate directă (DC − ); b. curent continuu polaritate inversă (DC + ); c. curent alternativ (AC); d. curent continuu polaritate directă (DC − ), curent continuu polaritate inversă

(DC + ) şi în curent alternativ (AC).

6. Sudarea cu electrozi înveliţi este un procedeu: a. manual; b. semimecanizat; c. mecanizat; d. robotizat.

7. Dimensiunile standardizate cele mai frecvent utilizate pentru diametrul vergelei

metalice sunt: a. 1,6; 2,0; 2,5; 3,25; 4,0 mm; b. 1,6; 2,0; 2,5; 3,25; 4,0; 5,0; 6,0 mm; c. 2,5; 3,25; 4,0; 5,0 mm; d. 1,6; 2,0; 2,5; 3,25; 4,0.

8. Dimensiunile standardizate cele mai frecvent utilizate pentru lungimea vergelei

sunt: a. 200; 250; 300 mm; b. 250; 350; 450 mm; c. 200; 250; 300; 350; 450 mm; d. 200; 250; 300; 350; 450; 800 mm.

9. Care dintre următoarele gaze de protec�ie este gaz activ:

a. Ar; b. He; c. CO2; d. N.

10. La care procedeu de sudare se folose�te amestecul 80 % Ar + 20 % CO2?

a. MIG; b. MAG; c. PL; d. WIG.

Page 14: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

15

11. Sudarea cu sârmă tubulară este specifică procedeului: a. WIG; b. MAG; c. PL; d. MIG.

12. La care procedeu de sudare se folose�te electrod de W?

a. MIG; b. MAG; c. SE; d. WIG.

13. Diametrele standardizate ale sârmelor pline utilizate la sudarea MIG - MAG cele

mai uzuale sunt: a. 0,8; 1,0; 1,2; 1,6; 1,8; 2,0; 2,5; 3,2 mm; b. 0,8; 1,0; 1,2; 1,6 1,8; 2,0; mm; c. 0,8; 1,0; 1,2; 1,6 mm; d. 0,8; 1,0; 1,2; 1,6; 1,8; 2,0; 2,5; 3,2; 4,0 mm.

14. La sudarea WIG diametrul electrodului de W se alege în func�ie de:

a. grosimea componentelor de sudat; b. viteza de sudare; c. curentul de sudare; d. tensiunea arcului electric.

15. La sudarea WIG debitul gazului de protec�ie se alege în func�ie de:

a. grosimea componentelor de sudat; b. viteza de sudare; c. curentul de sudare; d. diametrul electrodului de W.

16. La sudarea WIG a o�elurilor se folose�te:

a. curent continuu polaritate directă (DC − ); b. curent continuu polaritate inversă (DC + ); c. curent alternativ (AC); d. curent continuu polaritate inversă (DC + ) şi curent alternativ (AC).

17. La sudarea SF se pot recircula

a. fluxurile topite; b. fluxurile ceramice; c. fluxurile sinterizate; d. fluxurile amestecate.

18. La sudarea SF curentul de sudare se alege în func�ie de:

a. grosimea componentelor de sudat; b. viteza de sudare; c. tensiunea arcului electric; d. diametrul sârmei electrod.

19. La sudarea SF tensiunea arcului electric se alege în func�ie de:

a. grosimea componentelor de sudat;

Page 15: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

16

b. curentul de sudare; c. diametrul sârmei electrod �i curentul de sudare; d. diametrul sârmei electrod.

20. La sudarea mecanizată SF sprijinirea băii de metal topit se realizează pe:

a. pernă de flux; b. stand electromagnetic; c. pernă de flux sau pe stand electromagnetic; d. suport nefuzibil din cupru.

7. Disciplina ”TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN PRESIUNE”

1. Sudarea cap la cap prin rezistenţă se aplică la sudarea lanţurilor:

a. miniere; b. comerciale; c. navale; d. metalurgice.

2. Dezavantajul sudării cap la cap prin rezistenţă este:

a. ciclul complicat de sudare; b. consumul de energie electrica; c. bavura rezultata d. rezistenta mecanica.

3. La baza procesului de sudare cap la cap prin scânteiere se găseşte:

a. rezistenţa electrică a capetelor; b. contactul electric ferm; c. contactul electric slab; d. densitatea mare de curent.

4. La sudarea cap la cap prin scânteiere este necesară:

a. curăţirea suprafeţei de prindere; b. curăţirea suprafeţei frontale; c. tăierea îngrijită a capătului; d. preîncălzirea capetelor.

5. La sudarea cap la cap prin scânteiere rezultă o bavură:

a. tip butoi; b. netedă; c. dreaptă; d. ascuţită.

6. Scânteierea prezintă următorul dezavantaj principal:

a. protecţia zonei încălzite; b. forma bavurii; c. curăţirea suprafeţelor; d. consum mare de energie.

7. Îndepărtarea bavurii formate este necesară la sudarea:

a. prin rezistenţă; b. în puncte; c. prin scânteiere

Page 16: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

17

d. prin suprapunere coaxială.

8. La sudarea în puncte metalul topit al nucleului este împiedicat să iasă în exterior: a. de materialul sudat în stare solidă; b. de creşterea forţei de presare dintre table; c. de vârful electrodului; d. de liniile de curent.

9. În figură se prezintă ciclul de sudare în puncte care se numeşte:

a. cu impulsuri; b. cu preîncălzire; c. cu tratament termic; d. cu timp de întârziere.

10. În figură avem o încercare la:

a. rupere; b. rotire; c. răsucire; d. debutonare.

11. La sudarea în linie tablele se desfac ca în figură deşi pe suprafeţele lor observăm

urma nucleului topit. Cauza este că folosim la o valoare prea mică:

a. forţa de presare; b. viteza de sudare; c. intensitatea curentului; d. pasul între puncte.

12. Pentru obţinerea unei cusături în linie etanşe, pasul punctelor succesive trebuie să

fie faţă de diametrul d al nucleului: a. 0,1d; b. 0.5d; c. 1,0d; d. 2d.

13. Ce afirmaţie este neadevarată pentru sudarea cu condensatoare:

a. putere electrică instalată mare; b. regim de sudare dur; c. dozare exactă a energiei;

Page 17: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

18

d. timp de sudare mic.

14. Curăţarea suprafeţelor în cazul sudării bolţurilor cu energie înmagazinată se face: a. mecanic; b. chimic; c. oricum; d. nu se face.

15. Forţa mare de presare necesară sudării la rece este justificată deoarece:

a. nu se produce recristalizarea; b. creşte secţiunea; c. apare ecruisarea; d. se face sub temperatura de recristalizare.

16. În figură este reprezentată o îmbinare bimetalică sudată cap la cap:

a. prin rezistenţă; b. prin scânteiere; c. la rece; d. rotarc.

17. În figură este o îmbinare bimetalică sudată la rece pe suprafeţe zimţate. Zimţii sunt

executaţi în materialul:

a. moale; b. dur; c. în ambele; d. apar datorită presării.

18. Se sudează prin procedeul Rotarc:

a. bare; b. ţevi; c. platbenzi; d. profile.

19. La sudarea prin frecare rezultă o bavură reprezentată în figură la poziţia:

a. poz c; b. poz d; c. poz b;

Page 18: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

19

d. poz a.

20. Se doreşte să se obţină table din oţel carbon placate cu oţel inoxidabil. Ce procedeu de sudare recomandaţi?

a. la rece; b. prin difuzie; c. prin explozie; d. prin frecare.

8. Disciplina ”PROIECTAREA STRUCTURILOR SUDATE”

1. Mărirea capacităţii portante a unei construcţii metalice:

a. se poate realiza prin consolidare în timpul exploatării; b. se poate realiza numai în condiţii de uzină; c. se poate realiza în condiţii de uzină sau de şantier, fără scoaterea din

funcţiune; d. depinde de configuraţia componentelor acesteia.

2. Reducerea consumului de metal:

a. nu depinde de alegerea tipodimensiunilor elementelor constructive; b. nu depinde de asigurarea întreţinerii construcţiei metalice în exploatare; c. este o problemă de proiectare a construcţiilor metalice; d. depinde de posibilităţile de uzinare ale unităţilor producătoare de construcţii

metalice.

3. Îmbinările cu suduri întrerupte: a. sunt mai economice decât cele continui; b. se folosesc atunci când sudura continuă necesită grosimi sub 3mm; c. se folosesc mai ales în cazul execuţiei mecanizate; d. necesită un consum de metal mai redus.

4. La temperaturi peste temperatura critică de fragilizare la rece:

a. materialul are o comportare tenace; b. materialul nu suportă încărcări suplimentare sau accidentale; c. ruperea se realizează fără deformaţii plastice importante; d. materialul are o comportare fragilă.

5. Prezenţa concentratorilor de tensiuni:

a. nu influenţează mărimea temperaturii de fragilizare la rece; b. conduce la creşterea limitei de curgere; c. conduce la creşterea intervalului de temperaturi în care materialul nu necesită

condiţii suplimentare pentru utilizare; d. nu influenţează comportarea materialului la solicitări variabile.

6. Într-o îmbinare sudată cap la cap solicitată la forfecare de-a lungul cusăturii:

a. apar tensiuni tangenţiale de tip τ||; b. apar tensiuni de tip σ; c. apar tensiuni tangenţiale de tip τ┴; d. apar tensiuni tangenţiale de tip τ┴ şi τ||.

7. Un moment încovoietor orientat perpendicular pe planul unei îmbinări sudate cap

la cap:

Page 19: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

20

a. produce acelaşi efect asupra cusăturii indiferent de sens; b. produce tensiuni de tip τ┴; c. determină o distribuţie uniformă a tensiunilor pe secţiunea cusăturii; d. trebuie avut grijă să determine tensiuni de întindere pe faţa sudurii.

8. Într-o îmbinare realizată prin două suduri laterale şi două frontale, solicitată de o

forţă situată în planul componentelor şi paralelă cu sudurile frontale: a. efectul de forfecare se atribuie integral sudurilor laterale; b. efectul de încovoiere se atribuie integral sudurilor laterale; c. efectul de forfecare se atribuie tuturor sudurilor; d. efectul de încovoiere se atribuie integral sudurilor frontale.

9. În cazul unei îmbinări în T solicitată la încovoiere şi forfecare:

a. este preferabilă solicitarea normală pe planul inimii; b. este preferabilă solicitarea în planul inimii; c. este indiferentă direcţia solicitării; d. în secţiunea periculoasă apar tensiuni de tip τ┴ şi τ||.

10. Pentru calculul unei îmbinări în puncte se consideră că:

a. numai punctele sunt perfect rigide; b. numai tablele sunt perfect rigide; c. punctele şi tablele au rigidităţi diferite; d. atât punctele cât şi tablele sunt perfect rigide.

11. O îmbinare sudată solicitată dinamic se distruge:

a. în sudură; b. în materialul de bază; c. în zona influenţată termic; d. în orice zonă.

12. Determinarea tensiunilor remanente datorate sudării se face prin metode

nedistructive precum: a. Bauman; b. Rosenthal; c. extensometrelor; d. Norton.

13. Contracţia transversală a unei îmbinări cap la cap:

a. este proporţională cu energia liniară folosită la sudare; b. este proporţională cu secţiunea componentelor; c. nu depinde de materialul componentelor; d. este proporţională cu volumul componentelor.

14. Secţiunea grinzii cu inimă plină poate fi variabilă:

a. numai continuu pe înălţimea inimii; b. numai continuu pe lăţimea tălpii; c. în trepte sau continuu, în concordanţă cu diagrama de moment încovoietor; d. numai în trepte pe grosimea tălpii.

15. Rigidizarea grinzii cu inimă plină:

a. se realizează numai cu nervuri verticale din tablă;

Page 20: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

21

b. are în vedere preluarea şi transmiterea încărcărilor sau asigurarea împotriva voalării;

c. se realizează numai în zona întinsă; d. se realizează cu nervuri verticale numai în zona centrală.

16. La alcătuirea secţiunii barelor grinzii cu zăbrele:

a. se are în vedere simetria în raport cu planul de acţiune a forţelor; b. nu are importanţă felul solicitării axiale din bare; c. nu prezintă importanţă vopsirea şi întreţinerea ulterioară; d. se ţine seama de mărimea forţelor axiale din bare.

17. Solidarizarea elementelor componente ale secţiunii stâlpului:

a. se realizează indiferent de alcătuire; b. se realizează cu legături transversale de tipul plăcuţelor sau zăbreluţelor; c. se realizează funcţie de mărimea solicitării; d. se realizează în mod deosebit în zonele solicitate la întindere.

18. Roţile sudate sunt organe de maşini la care:

a. calculul de verificare se face pentru cordoanele de sudură de la butuc; b. calculul de verificare se face pentru cordoanele de sudură de la butuc şi de la

coroană; c. calculul de verificare se face pentru cordoanele de sudură de la coroană; d. tensiunile din cordoane sunt de tip τ┴.

19. În cazul fundului plat al rezervorului cilindric vertical:

a. tablele de margine trebuie să fie în acelaşi plan; b. tablele componente se sudează numai prin suprapunerea marginilor; c. tablele componente se sudează numai cap la cap; d. tablele componente se sudează cap la cap de tablele de margine.

20. Inelele de rigidizare ale mantalei rezervorului cilindric orizontal:

a. se completează obligatoriu cu un sistem de diagonale; b. se prevăd numai în dreptul reazemelor; c. se completează cu un sistem de diagonale dacă acesta este îngropat; d. nu sunt necesare dacă acesta este îngropat.

9. Disciplinele ”CONTROLUL ÎMBINĂRILOR ŞI PRODUSELOR SUDATE.

ECHIPAMENTE PENTRU SUDARE”

1. Crăiţuirea înseamnă: a. curăţarea suprafeţei vopsite; b. îndepărtarea defectului pentru remediere; c. polizarea suprafeţei sudurii; d. pregătirea suprafeţei în vederea controlului.

2. Care defect nu este admisibil:

a. suflura; b. incluziunea; c. fisura; d. porul.

Page 21: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

22

3. Penetrantul, la controlul cu lichide penetrante, are ca substanţă de bază: a. benzenul; b. benzina; c. petrolul; d. uleiul mineral.

4. La controlul cu lichide penetrante se depistează:

a. fisuri interioare; b. incluziuni; c. sufluri interioare; d. fisuri deschise la suprafaţă.

5. La controlul magnetic se depistează:

a. fisuri deschise la suprafaţă; b. incluziuni; c. sufluri interioare; d. defecte interioare sau deschise la suprafaţă.

6. Controlul magnetic se aplică la piese din materiale care:

a. atrag magnetul; b. resping magnetul; c. din cupru sau aliajele sale; d. nu atrag şi nu resping magnetul.

7. Reflexia ideală este dată de o suprafaţă de separaţie:

a. aer-metal; b. apa-metal; c. ulei-metal; d. metal-metal.

8. În figură se prezintă sonograma unui palpator folosit la controlul US. Palpatorul

depistează defecte:

a. mai mici de 2mm; b. mai mari de 2mm; c. de 4mm; d. mai mici de 8mm.

9. La baza controlului cu radiaţii penetrante stă:

a. reflexia radiaţiei pe defecte; b. refracţia radiaţiei în defecte; c. atenuarea radiaţiei de către defecte; d. pătrunderea radiaţiei în defecte.

Page 22: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

23

10. Pe radiografia alăturată avem:

a. nepătrundere; b. retasură; c. lipsă de topire laterală; d. fisură.

11. Tipul de reglare prezentat în figură este specific sudării semimecanizate cu gaz

protector. Care este ordinea corectă?

a. la3 < la1 < la2; b. la3 = la1 = la2; c. la3 > la1 > la2; d. la3 > la1 < la2.

12. Pentru figură de mai jos, CF =Uc= f(Ic) reprezintă?

I[A]

U [V]U

0min

0max

U

nU

I kminIm I Smin=

S

I

I n IM ISmax= Ikmax

CSS limita

CF

a. caracteristica funcţională; b. caracteristica limită de funcţionare; c. caracteristica convenţională; d. caracteristica de reglare.

13. Pentru reductorul în două trepte melcate din figură, raportul de transmitere se

calculează cu relaţia şi are în mod curent valoarea:

Page 23: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

24

a.

4

3

2

1

zz

zz

i ⋅= ; 10001

i≈ ;

b. 2

1

zz

i = ; 1001

i≈ ;

c. 4

3

zz

i = ; 101

i≈ ;

d. 4

3

zz

i = ; 1.01

i ≈ .

14. Ce fel de sistem întâlnim la sudarea MIG-MAG (din punct de vedere al reglării

curentului de sudare)? a. sistem cu viteză dependentă SVD; b. sistem cu comandă manuală; c. sistem cu viteza constanta (SVC); d. sistem cu comandă dependentă.

15. Cum se modifică valoarea tensiunii arcului la sisteme cu viteză constantă SVC?

a. prin modificarea vitezei de avans a sârmei; b. prin modificarea poziţiei caracteristicii sursei de sudare; c. prin modificarea diametrului sârmei electrod; d. prin modificarea lungimii libere a arcului.

16. Care este rolul EI?(,,EI’’ Echipament formator de impulsuri.)

a. realizează prelucrarea informaţiei primită de la traductoarele de curent şi tensiune;

b. modifică unghiul de aprindere ,,α’’ al tiristoarelor corespunzător mărimii preluate de la amplificatorul regulator ,,AR’’;

c. realizează adaptarea dintre partea de forţă şi partea de comandă din cadrul unei surse de sudare;

d. modifică elementele in impulsuri a caracteristicii sursei de sudare.

17. Caracteristica de reglare reprezintă: a. dependenţa dintre parametru de lucru (lungime, unghi etc.) şi curentul de

sudare; b. dependenţa dintre parametru de reglare (lungime, unghi etc.) şi curentul de

sudare; c. dependenţa dintre parametru de reglare (lungime, unghi etc.) şi tensiunea de

sudare de sudare; d. dependenţa dintre parametru de regim (intensitate, tensiune etc.).

18. Cum se realizează testarea mecanismului de avans la tractoarele pentru sudare?

a. experimental prin intermediul unor greutăţi; b. prin metode experimentale electronice (măsurare cuplu motor); c. prin metode analitice de calcul; d. prim modelare matematică.

Page 24: Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea ... · Subiecte pentru TESTUL GRILĂ LICENŢĂ Specializarea Ingineria Sudării 1. Disciplinele „MECANICĂ ŞI REZISTANŢA

25

19. Care sunt valorile limită pentru curent şi tensiune specifice unei caracteristici

rigide?

a. U=10…80V; I=10…1500A; b. U=10…60V; I=100…500A; c. U=10…45V; I=50…1000A; d. U=10…25V; I=150…500A.

20. La intersecţia dintre caracteristica statică a arcului şi caracteristica statică a sursei

se obţine: a. caracteristica de reglare; b. caracteristica externă a sursei; c. caracteristica de funcţionare stabilă; d. caracteristica internă a sursei.