Bilet nr. 11. Ce este profesia contabilă? 2. Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile? 3. Enumeraţi clasificarea expertizelor contabile?

1. Ce este profesia contabila?Definită în mod curent ca fiind totalitatea activităţilor ce presupun cunoştinţe în domeniul contabilităţii, a specialiştilor care le efectuează, precum şi organismelor lor profesionale, profesia contabilă deţine o gamă variată de servicii. Acestea, în funcţie de ponderea aproximativă a acestora, sunt: ţinerea contabilităţii, elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare, audit statutar, alte lucrări de audit şi/sau certificare, management financiar-contabil, servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală), servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor, evaluări de întreprinderi şi titluri, alte servicii contabile şi paracontabile.

2. Profesia contabilă este o profesie cu o arie de activitate largă şi diversă. Uneori aceste activităţi sunt „împărţite" cu alte profesii. Printre aceste activităţi se află, de exemplu, activitatea privind insolvenţa sau cea de asistenţă fiscală.

Pentru a menţine o înaltă calitate şi diversitate a serviciilor profesionale oferite este esenţială asigurarea faptului că firmele profesionale pot elabora cea mai largă gamă de competenţe posibilă şi sunt capabile să atragă şi să reţină persoanele cele mai talentate pentru a-şi servi clienţii; aceasta este calea ideală, pentru a permite să fie servit atât interesul clienţilor, cât şi al publicului în general; aceasta este calea pe care se încurajează inovaţia şi concurenţa şi se asigură faptul că experienţa şi aptitudinile profesiei contabile pot fi utilizate pe deplin pentru dezvoltarea economiei.

Lista principalelor activităţi/servicii care compun profesia contabilă se prezintă astfel:Serviciul profesional: 1. Ţinerea contabilităţii;2. Elaborarea, examinarea şi prezentarea situaţiilor financiare;3. Audit statutar;4. Alte lucrări de audit financiar-contabil;5. Management financiar-contabil;6. Servicii fiscale (consultanţă, consiliere şi asistenţă fiscală);7. Servicii de studii şi consultanţă pentru crearea întreprinderilor;8. Evaluări de întreprinderi şi titluri;9. Alte servicii contabile şi paracontabile.Diversitatea profesiei este o realitate foarte importantă, chiar dacă în anumite organizaţii profesionale membrii

se ocupă în fapt de una singură sau de foarte puţine dintre aceste activităţi.Sfera de activitate a profesionistului contabil acoperă auditul statutar, auditul în sectorul public, contabilitatea,

auditul fuziunilor şi achiziţiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidări, insolvabilitate, expertiză juridică, consultanţă, consiliere şi reprezentare fiscală, consiliere în investiţii, alte tipuri de consiliere cum ar fi organizarea, strategia, gestionarea şi tehnologia informaţiei etc.

Numai motive întemeiate de competenţă, integritate, independenţă si obiectivitate pot limita aria de practică profesională a profesioniştilor contabili.

Activităţile componente ale profesiei contabile se pot organiza şi exercita:- prin compartimente proprii;- prin externalizare.

3. Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:I. După scopul principal în care au fost solicitate:

- expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte legi speciale;

- expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de

1

probă în justiţie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabilă.

II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă:- expertize ctb civile,- expertize ctb penale, - expertize ctb comerciale, - expertize ctb fiscale, - alte categorii de expertize ctb judiciare sau extrajudiciare

III. În funcţie de natura juridică:- expertize ctb civile, - expertize ctb penale, - expertize ctb extrajudiciare

Bilet nr. 21. Cum se clasifică profesioniştii contabili? 2. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?3. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

1. Profesioniştii contabili se împart în funcţie de statutul juridic în:- dependenţi, cu statut de angajaţi;

- independenţi sau liber-profesionişti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.Dpdv al modului de organizare a activităţii liber-profesionistilor contabili, aceştia pot să-şi desfăşoare activitatea:

- individual;- în forme asociative potrivit legislaţiei fiecărei jurisdicţii.

O parte din profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea - în calitate de angajaţi sau ca furnizori de servicii - în domeniul auditului intern şi controlului intern, activităţi importante pentru o bună guvernare a întreprinderilor.

2. Prin audit, în sensul cel mai larg, se înţelege „examinarea profesională a unei informaţii, efectuată de o persoană competentă şi independentă în scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate: standard, normă sau reglementare".

Sunt de reţinut elementele fundamentale conţinute în definiţie, fără de care activitatea nu poate fi definită ca fiind un audit:- examinarea este strict profesională şi presupune colectarea şi evaluarea unor probe privind informaţia (informaţiile) examinată(e);- persoana care examinează trebuie să deţină competenţa necesară şi să fie independentă;- obiectul examinării: orice informaţie economică, tehnică, tehnologică, financiară, fiscală, juridică etc.;- scopul examinării: emiterea unei opinii, care constă în determinarea şi raportarea gradului de conformitate a in-formaţiei la criteriul de calitate prestabilit;- calitatea opiniei: motivată;- criteriul de apreciere: un standard, o normă sau o reglementare.

Prin audit financiar se înţelege „orice intervenţie cu caracter de control, analiză, verificare, cercetare sau studiu în contabilitatea unei entităţi, efectuată de un profesionist contabil competent si independent" dacă celelalte elemente fundamentale ale definiţiei auditului în general sunt reunite.

Altfel spus, „auditul financiar este auditul în general, cu precizarea că obiectul examinării îl constituie informaţia financiar-contabilă, iar persoana competentă şi independentă trebuie să fie profesionist contabil".

Prin audit statutar se înţelege „examinarea profesională efectuată de un profesionist contabil competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în ansamblul lor, în scopul emiterii unei opinii motivate responsabile şi independente în legătură cu imaginea fidelă, clară şi completă a poziţiei, a situaţiei financiare şi a performanţelor financiare, prin raportarea la standardele naţionale sau internaţionale de audit".

2

Activitatea de audit statutar este, după toate aparenţele, componenta cea mai importantă a profesiei contabile, explicată prin poziţia sa de „ultim apărător" al interesului public pe fluxul înregistrat de situaţiile financiare ale unei entităţi în drumul lor spre utilizatorii (consumatorii) finali, în activitatea curentă profesioniştii contabili folosesc un vocabular care este mai simplificat, dar care nu exprimă tocmai riguros conţinutul ştiinţific şi legislativ al termenilor; de exemplu, la o misiune de audit statutar se vorbeşte curent, simplu, despre „audit" sau „audit financiar" chiar şi atunci când este vorba de o misiune de „audit statutar".

3. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

Componentele independentei:1. Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei. Exemplu: Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.

Bilet nr. 31. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar? 2. Ce este auditul intern? 3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

1. Publicul (utilizatorul) se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale prin oferirea unei reasigurări referitoare la cinci aspecte care privesc întreprinderea:- acurateţea situaţiilor financiare;- continuitatea activităţii si solvabilitatea firmei;- existenţa/inexistenţa unor fraude;- respectarea de către firmă a reglementărilor specifice si generale;- comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi problemele sociale.

2. Auditul intern reprezintă acea componentă a auditului financiar care constă în examinarea profesională efecutată de un profesionist contabil competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate în legatură cu validitatea şi corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entităţii).

Auditul intern reprezintă un compartiment de control din cadrul entităţii care efectuează verificări pentru aceasta; face parte din controlul intern al entităţii şi are ca obiective de bază verificarea eficacităţii sistemelor contabile şi de control intern.

Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia şi, în acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcţionale ale entităţii economice sau sociale; auditul intern se poate realiza şi pe baze contractuale cu o firmă de audit alta decât cea care efectuează auditul asupra situaţiilor financiare ale acestei entităţi.

3

3. Competenţa profesionala impune profesionistilor contabili mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la un nivel incat clientii sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente.Competenta presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.COMENTARII3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.

Bilet nr. 41. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar? 2. În ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea? 3. Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?

1. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar? Auditul intern şi auditul statutar sunt două activităţi complementare în care sunt antrenaţi profesioniştii contabili. Con-ceptual, există deosebiri esenţiale între cele două tipuri de audit, cum ar fi:- Statutul: Auditorul intern face parte din structurile între prinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii independent juridic de întreprindere.- Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii (manageri, direcţia generală,

comitetul de audit), auditorul statutar face certificarea situaţiilor financiare în folosul tuturor utilizatorilor situaţiilor financiare.

• Obiectivele auditului: Obiectivul auditului intern este să aprecieze bunul control asupra activităţilor întreprinderii(dispozitive de control intern) şi să recomande măsuri pentru îmbunătăţirea acestuia; obiectivul auditului statutar îl constituie certificarea regularităţii, sincerităţii şi imaginii fidele a conturilor, situaţiei financiare şi rezultatelor întreprinderii. De observat că pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va trebui să aprecieze şi el dispozitivele de control intern ale întreprinderii; deci controlul intern este pentru auditul statutar un mijloc, în timp ce pentru auditul intern este un obiectiv. • Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelorşi la elaborarea situaţiilor financiare, însă în toate funcţiile întreprinderii (un auditor statutar care şi-ar limita observaţiile şi investigaţiile doar la sectorul contabil ar face o activitate incompletă); altfel spus, auditul statutar cuprinde toate funcţiile întreprinderii, dar în legătură numai cu obiectivul său de certificare; auditul intern are un domeniu de aplicare mult mai vast: cuprinde nu numai toate funcţiile întreprinderii, ci şi toate dimensiunile acestor funcţii.• Prevenirea fraudei: Deosebit de obligaţiile legale de divulgare, auditul statutar se preocupă de orice fraudă de îndată ce aceasta are sau se presupune că are o influenţă asupra situaţiilor financiare; auditul intern, deşi nu are drept scop descoperirea fraudelor, având o arie mult mai largă de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire a fraudelor, suspectând şi adâncind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.• Independenta nu este de acelaşi tip: Independenţa auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale,este juridică şi statutară, este una absolută; independenţa auditorului intern este una restrictivă; el este independentfaţă de structurile auditate, dar nu şi faţă de conducerea entităţii.• Periodicitatea auditurilor: Auditorii statutari nu sunt prezenţi tot timpul în întreprindere, ei acţionează în perioadapropice elaborării situaţiilor financiare (trimestru, semestru, an) şi au de regulă aceiaşi interlocutori; auditorul intern lucrează tot timpul în întreprinderea sa şi schimbă frecvent interlocutorii. Altfel spus, din punct de vedere al prezenţei în întreprindere auditul statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere relaţional (al interlocutorilor) auditul intern este periodic, iar auditul statutar este permanent.

4

• Metoda: Auditorii statutari îşi efectuează lucrările după metode verificate, pe bază de comparaţii, analize, inventare etc.; metoda auditorilor interni este specifică şi originală, adaptată la cultura întreprinderii.

2. În ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea? Profesia contabilă a lucrat încă de la începuturile mediului de afaceri modern cu impozitarea clienţilor ca fiind unul dintre serviciile sale fundamentale.

Legătura strânsă între cunoaşterea contabilităţii, fiscalităţii, conturilor reale ale clienţilor, calculelor impozitelor, şi returnările de taxe şi impozite a făcut din profesia contabilă un centru natural de expertiză.

Lumea afacerilor, ca şi publicul larg se aşteaptă ca toţi contabilii, dar în special cei în practica publică să posede cunoştinţe solide de fiscalitate.

Profesia contabilă este în prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectoarele de afaceri. Este estimat că serviciile fiscale, pe o bază globală, reprezintă peste 20% pentru companiile cotate şi cele de interes public, şi între 30% şi 50% pentru întreprinderile mici si mijlocii, din toate serviciile oferite de contabilii din practica publică.

Serviciile fiscale constituie o parte componentă a profesiei contabile în ansamblul ei şi sunt oferite în interesul public. Discuţii tot mai intense, apărute în ultimul deceniu, sunt legate de prestarea serviciilor fiscale de către auditori, mai precis de independenţa auditorului faţă de clientul său de audit, situaţie în care prestarea concomitentă a serviciilor fiscale constituie o ameninţare la adresa independenţei auditorului.

Creşterea sectorului public a mărit ponderea veniturilor din impozite în produsul intern brut al ţărilor, precum şi rata efectivă a impozitului pentru contribuabil; în aceste condiţii este evident că există un interes conflictual între stimulentul de creştere a veniturilor din impozite pentru guverne si interesul public de a încuraja stimulentele de afaceri prin reducerea impozitelor si maximizarea returnărilor post-impozitare.

Activitatea fiscală, ca parte componentă a profesiei contabile, acoperă la rândul ei o arie largă de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare şi consultanţă fiscală, reprezentarea în faţa instanţelor juridice şi servicii legate de impozitarea corporaţiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clienţii să se conformeze eficient la cerinţele de raportare şi completare a returnărilor de impozite în ţările în care deţin active şi să îşi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare şi o consultanţă corespunzătoare.

Aşa se explică faptul că deşi la începuturile profesiei serviciile fiscale erau oferite de contabili ca un serviciu implicit serviciilor de contabilitate, situaţie care se menţine pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dezvoltarea serviciilor fiscale, ca şi relaţia simbiotică dintre fiscalitate si contabilitate au dus la apariţia firmelor de consultanţă multicompetente; departamentele fiscale din cadrul firmelor de contabilitate sunt alcătuite din contabili specializaţi în fiscalitate şi din profesionişti în domeniile juridic si economic.

Alţi furnizori de servicii fiscale sunt avocaţii, care au început prin implicarea lor în litigiile fiscale şi care si-au extins aria de servicii către planificarea fiscală în special în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor de întreprinderi, fără ca la nivel global aceştia să aibă o poziţie relevantă în piaţa serviciilor fiscale.

Pentru companiile cotate, aria completă de servicii fiscale este esenţială pentru ca firmele să îşi îndeplinească obligaţia de a se conforma la regulile fiscale într-o manieră similară în toate jurisdicţiile în care activează. Varietatea serviciilor fiscale necesare pentru dezvoltarea afacerii lor şi eforturile de a minimiza impozitele în limitele legii fără a intra într-o planificare fiscală abuzivă sunt la fel de importante. Până în prezent firmele de contabilitate sunt singurii prestatori care pot ajuta aceste companii într-o arie largă de servicii fiscale globale.

Serviciile de consiliere fiscală au o arie foarte largă de aplicabilitate deoarece orice operaţiune angajată de o întreprindere sau de o persoană va avea implicaţii fiscale; cu cât mai complexă sau mai neobişnuită este operaţiunea şi cu cât mai multe companii sau ţări sunt implicate, cu atât mai complexă va fi consilierea profesională respectivă.

Consilierea fiscală înseamnă furnizarea unei opinii, formularea unui sfat sau asistarea clienţilor în orice problemă fiscală, în special cu privire la impozitarea personală, impozitarea corporativă, TVA, impozitul pe câştigurile de capital etc.

Cele mai frecvente sarcini sunt:- întocmirea declaraţiilor de impozitare;- evaluarea implicaţiilor fiscale ale unei operaţii sau tranzacţii;- sugerarea acordurilor sau planurilor eficiente în domeniul fiscal;- asistenţa la negocieri cu autorităţile fiscale si cu completele de judecată;- planificarea fiscală, în scopul gestionării optime a obligaţiilor fiscale în conformitate cu legislaţia aplicabilă. Plani-

5

ficarea fiscală trebuie gestionată atent deoarece în timp ce economisirea fiscală (dreptul de a alege cursul sau montajul unei operaţiuni care va avea ca rezultat cea mai mică datorie fiscală) este legală, evaziunea fiscală (reducerea impozitului prin tăinuire, înşelăciune sau manopere frauduloase) este sancţionată ca abatere de la lege.

3. Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

COMENTARII3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile..3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

Bilet nr. 51. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile? 2. Aria de acoperire a reglementării profesiei.3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile rofesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;b) conditiile de piata in care activeaza profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:

- adoptarea de standard profesionale, tehnice;- adoptarea de reguli etice;- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serv. contabile, precum investitorii, creditorii etc.

6

2. Aria de acoperire a reglementarii profesieiDe obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:1. Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;2. Cerintele referitoare la educatia continua;3. Monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;4. Standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte;5. Sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profes. contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practiciPentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:

Proportionala Transparenta Sa nu fie impotriva competitiei Nediscriminatorie Precisa segmentata in functie de tinta sa implementata consecvent si just supusa unei examinari periodice

Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.

3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?Confidentialitatea impune obligatii profesionistilor a se abtine de la:

a) dezvaluirea de informatii confidentiale in afar firmei, ca urmare a relatiilor profesionale;b) folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul serviciului in avantajul personal sau a unei terte

parti.Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

COMENTARII3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Bilet nr. 61. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile?

7

2. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei.3. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

1. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile? Pentru ca reglementarea să asigure faptul că serviciile contabile sunt de calitate adecvată, ea însăşi, reglementarea, trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie:

- proporţională;- transparentă;- să nu fie împotriva competiţiei;- nediscriminatorie;- precisă;- segmentată în funcţie de ţinta sa;- implementată consecvent şi just;- supusă unei examinări periodice.

Efectul unei reglementări bine elaborate va consta în furnizarea asigurării potrivit căreia natura şi calitatea serviciilor contabile răspund atât nevoilor beneficiarilor, cât şi nevoilor economiei în general.

Reglementarea este importantă, dar nu este suficientă şi nici nu poate fi pe deplin eficientă decât dacă este însoţită de un comportament etic al profesionistului contabil, care, în final, reprezintă garanţia bunelor servicii si a calităţii acestora.Serviciile de înaltă calitate oferite de profesie sunt în final o funcţie a standardelor profes., inclusiv de etică, a competen-ţelor şi valorilor personale şi a sistemelor de reglementare, toate trebuind să fie consecvente şi să se sprijine reciproc.

2. Modaliati de implementare a reglementarii.Sunt trei modaliatti de implemenatare a reglementarii:

1. Autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia;

2. Reglementarea externa: profesia este reglememntata de guvern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a delegate sarcini de reglementare;

3. Coreglementarea:reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglemenatrea externa. Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie complementare si sa nu concureze.

Modaliatati de combinare a autoreglementarii cu reglemenatrea externa:1. Autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta; in acest caz

supravegherea este complementara reglementarii si o intareste; O combinatie in care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementarii, iar guvernul sau o agentie independent, pentru alte aspecte

Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei, ele fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va reflecta calitatea serviciiloroferite de membrii săi;- ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor si deci cunosc felul în care reglementarea poate afectacomportamentul;- ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele în interesul public.

Organismele profesionale trebuie să fie în dialog constant cu guvernele în vederea aflării echilibrului între autoreglementarea şi supravegherea publică prin prisma cerinţelor pieţei serviciilor contabile.

Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de reglementare din ţară şi la nivel global.

3. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

8

Ipotezele generale în care integritatea, obiectivitatea si independenţa profesionistului contabil pot fi afectate sunt:• Este implicat financiar, direct sau indirect, în activităţile uneia dintre părţile în litigiu, prin, de exemplu: acceptarea, chiarinformală, a unei forme de salarizare; obţinerea de participării la capitalul social; darea sau luarea de bunuri, servicii saubani; acordarea sau primirea de gajuri sau cauţiuni;• Este implicat în activităţile uneia dintre părţile în litigiu în calitate de membru al consiliului de administraţie, al execu-tivului acesteia sau în calitate de angajat;• Desfăşoară acte de comerţ sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se pot finalizaîntr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor in compatibile sau în contradicţie cu poziţia de independenţă,integritate şi obiectivitate a profesionistului contabil;• Este implicat prin relaţii familiale şi/sau personale cu una dintre părţile în litigiu sau cu persoane din conducerea aces-tora;• Acceptă şi primeşte onorarii neprecizate anticipat. Este, de asemenea, interzis experţilor contabili:1. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru in stituţiile la care au şi calitatea de salariat, indiferent de naturaşi durata contractului de muncă;2. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru in stituţiile cu care angajatorii expertului contabil se află în raporturi contractuale, ca, de exemplu:

a) expertul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie etc. sau într-o societate de expertiză nu poate presta erviciiprofesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul său;b) expertul contabil angajat într-o instituţie publică nu poate presta servicii profesionale pentru o entitate cu care se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc.;

3. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru in stituţiile cu care angajatorii expertului contabil se află înconcurenţă;4. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau instituţii în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi ai administratorilor;5. Să efectueze lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese. Există conflict de intereseîn următoarele situaţii:

a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie, comercială sau de altănatură cu una dintre părţile cauzei;- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una dintre părţi în ultimiidoi ani;- expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şiexecutive ale Corpului, că în cauza respectivă au existat sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi instanţe ale Corpului, privind un membru al Corpului;

b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;- expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;

c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de organ ales saunumit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR;

d) participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practica publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului, ca, de exemplu:- luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau al comisiei de disciplină dacă încauza respectivă un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplină a efectuat lucrări sau a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil;- judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat învreun fel, în calitate de liber-profesionişti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau

9

vreun angajat al filialei respective;6. Să efectueze lucrări în situaţia în care există alte elemente care atestă starea de incompatibilitate.

Bilet nr. 71. Reglementarea profesiei contabile la nivel european. 2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.3. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

1. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.Reglementarea generala Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale. Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile component ale profesiei contabile incluiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti au studii universitare, un stagiu practice de cel putin 3 ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini.Reglementarea specialaReglementarea speciala se refera la reglementarea activitatii de audit statutar. Serviciile de audit statutar sunt reglementate de Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva, inlocuita cu Directiva 2006/43/CF, cunoscuta ca fiind noua Directiva a 8-a. Principalele prevederi sunt:

Condiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Conditiite de autorizare sunt : sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent; sa fi sustinut un examen de acces la caliatea de profesionist contabil; sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin 3 ani; sa fi promovat un examen de competenta profesionala.

Conditiile speciale privind independent auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si standardele aplicabile.

Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor statutari.

Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte ca acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali; de aici, rolul deosebit al activităţii de audit statutar - auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului public; de aici, necesitatea unei evidenţe distincte a profesioniştilor contabili autorizaţi să efectueze audit statutar; de aici, măsurile de ordin etic deosebit de stricte mai ales în ce priveşte independenţa acestor categorii de profesionişti contabili.

2. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .

Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii, între altele, prin asumarea responsabilităţii faţă de interesul public, faţă de toate părţile interesate în activităţile desfăşurate de întreprindere: acţionari, salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, conturile naţionale, organisme de bursă, investitori etc.

în fapt, dacă în piaţa serviciilor orice alt profesionist prestează servicii pentru un client determinat şi care este, în general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv, profesionistul contabil - fie că elaborează, fie că auditează situaţiile financiare ale întreprinderii - este (în mod paradoxal) plătit de către întreprinderea respectivă, dar utilizatorii (consumatorii) informaţiilor desprinse din aceste situaţii financiare sunt părţile interesate, menţionate mai sus, cele care formează publicul şi ale căror interese trebuie apărate.

10

3. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

(i) încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire si cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;(ii) Raportul de expertiză contabilă - exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii;(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză contabilă

solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, cum ar

fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

Bilet nr. 81. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. 2. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice. 3. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)

1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din conomia europeana. Ele constituie inima comertului european. Dezvoltarea lor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structuri ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor fianciare etc.

Nu există progres uman fără dezvoltarea pieţelor, dar pieţele nu se pot dezvolta fără profesionişti contabili; deci profesioniştii contabili satisfac un interes general.

Regulile contabile, ca şi actorii principali - profesioniştii contabili -, sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei mondiale:• cum altfel s-ar putea măsura activităţile economice?• cum ar putea să existe bugete naţionale şi impozite şi deci solidaritate între cetăţenii aceluiaşi stat?• cum ar putea să existe încredere în tranzacţiile comerciale şi financiare?• cum s-ar putea împărţi roadele activităţilor economice între angajaţii unei companii şi proprietarii acesteia, întremuncă şi capital?

Nu în ultimul rând, trebuie menţionat rolul social al profesioniştilor contabili, pe de o parte, prin faptul că determinarea şi plata tuturor veniturilor în societate constituie una din lucrările importante ale profesioniştilor contabili, iar pe de altă parte, de calitatea muncii lor depinzând bunăstarea salariaţilor şi a cetăţenilor unei ţări. Toţi profesioniştii contabili au misiunea de a acţiona peste tot în interes public, iar această misiune trebuie îndeplinită indiferent de locul în care îşi desfăşoară activitatea: în instituţii, în afaceri, în educaţie sau în practica liberă.

Indeplinirea rolului contabilităţii şi al profesioniştilor contabili în dezvoltarea economică durabilă prin satisfacerea interesului public este condiţionată de existenţa unor organisme profesionale naţionale puternice care să lupte pentru aplicarea standardelor internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului.

Rolurile pe care le joacă profesioniştii contabili, în orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucrează în contabilitate şi raportare financiară, în management, în fiscalitate, în sisteme informatice, în finanţe corporative şi inteligenţă managerială, ca auditori interni sau externi, în consultanţă, în educaţie etc.; ei asistă guvernele în atingerea obiectivelor lor economice şi sociale; ei contribuie la performanţele pieţelor financiare etc.

11

2. Necesitatea unor organisme profesionale puternice.Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere a trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale unui organism profesional: educatia, etica si control de calitate.Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie potejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protective este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili., masuri eficiente de etica si deontologie profesionala.

3. Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:

Identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului

Identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract

Identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.

Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract

Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat

cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost

efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

Bilet nr. 91. Modalităţi de organizare a profesiei contabile. 2. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional. 3. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

1. Modalităţi de organizare a profesiei contabile Asociaţiile sau organismele profesionale se înfiinţează prin consimţământul membrilor profesionişti contabili sau

printr-o lege. Indiferent de modul de organizare, recunoaşterea asociaţiei printr-o reglementare dă autoritate activităţilor desfăşurate de aceasta şi de membrii săi, mult mai importantă fiind însă recunoaşterea din partea mediului economic, a societăţii în general, care trebuie să găsească serviciile furnizate de profesioniştii contabili ca indispensabile şi creatoare de valoare.

într-o ţară se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. Atunci când se creează mai multe organisme în domeniul profesiei contabile, pentru servirea interesului public, este necesar ca acestea să nu fie organizate pe principii monopoliste, exclusiviste în ceea ce priveşte activităţile componente ale profesiei contabile.

Persoanele care doresc să facă parte din organismele profesionale trebuie să deţină calificările necesare. La nivel european există două moduri de abordare a calificării profesionale: sistemul de calificare a pregătirii si sistemul de calificare funcţională.

Calificarea pregătirii indică faptul că persoana respectivă deţine un nivel de educaţie şi de pregătire, calificarea pregătirii asigurând accesul la toate sau la o serie largă de activităţi ale profesiei contabile. Termenul de calificare funcţională - întâlnit în unele ţări - denotă o calificare profesională care permite persoanei respective să exercite numai funcţia pentru care deţine calificarea.

Indiferent de numărul organismelor profesionale, pentru a putea exercita activitatea de audit statutar profesionistul

12

contabil trebuie să fie autorizat de o autoritate competentă.

2. Criterii de recunoastere a unui organism profesional.Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie: Sa fie un organism necomercial si neguvernamental; Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; Membrii sa fie profesionisti contabili; Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica

profesionala, controlul calitatii); Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale

efectuate de profesionistii contabili; Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivele sale.

3. Care este conţinutul Capitolului II al Raportului de expertiză contabilă? Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative. Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite , intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

Bilet nr. 101. Despre IFAC. 2. Despre FEE. 3. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

1. Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC) S-a înfiinţat în anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ţări ca răspuns la provocările perioadei: susţinerea

contabililor în rezolvarea unor probleme tehnice şi de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcţii şi a unui mecanism instituţional care să orienteze contabilii din întreaga lume pe calea dreaptă şi etică.

In prezent, IFAC este o organizaţie globală, semnificativă, care cuprinde 155 de organisme membre şi asociate din 118 state, reprezentând peste 2,5 milioane de contabili care lucrează în practica publică sau angajaţi în industrie şi comerţ, educaţie, instituţii publice etc.

IFAC este organizaţia globală pentru profesia contabilă care acoperă toate sectoarele şi toate specializările profesiei: contabilitate de afaceri, consultanţă fiscală, audit, tehnologia informaţiei, insolvabilitate etc.

Misiunea IFAC o constituie întărirea profesiei contabile capabile să contribuie la dezvoltarea economiilor internaţionale prin promovarea aderării la standarde profesionale de înaltă calitate.

13

IFAC colaborează cu alte organizaţii şi normalizatori internaţionali precum Organizaţia Internaţională a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancară, Forumul de Stabilitate Financiară, Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Sistemului de Asigurări şi Banca Mondială. IFAC elaborează standardele, cu aplicabilitate la nivel global, în domeniile: educaţie, etică, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publică.

Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:- să fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naţional profesional major care îşi

desfăşoară activitatea în jurisdicţie. In cazul consensului general s-a constatat faptul că el trebuie să fie susţinut de comunitatea de afaceri;

- să participe sau să contribuie la procesul de normalizare profesională;- să demonstreze că acordă o atenţie deosebită atunci când îşi selecţionează membrii;- să furnizeze standarde şi orientări privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor cărora li s-a acordat o funcţie sau alte împuterniciri de către o autoritate recunoscută sau cărora organizaţia le-a acordat o funcţie si care trebuie să respecte criteriile statutului de membru;- să se oblige să participe în IFAC şi să promoveze importanţa IFAC şi a programelor, activităţilor şi hotărârilorluate de IASB;- să fie solvabil financiar si operaţional;- să aibă o structură operaţională internă care furnizează sprijin şi reglementări pentru membrii săi.Profesia contabilă din România este reprezentată la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR -

membru asociat din anul 2005.

2. Principalele organizaţii şi grupări regionale care funcţionează în Europa sunt:- Federaţia Experţilor Contabili Europeni (FEE) este organizaţia - recunoscută de IFAC - care gestionează profesia

contabilă la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform principiului de ţară,din toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obiectiv întărirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene şi aplicarea standardelor internaţionale în do-meniul contabilităţii şi auditului.

Pentru ca un organism profesional dintr-o ţară să devină membru FEE este necesar:- să nu fie organism guvernamental;- să fie un organism stabil în cadrul profesiei contabile;- să fie recunoscut prin lege sau prin consens general;- să provină dintr-o ţară europeană.

Când dintr-o ţară există o a doua candidatură pentru calitatea de membru este necesară consultarea membrului existent;• Federaţia Experţilor Contabili Francofoni (FIDEF);• Federaţia Experţilor Contabili Mediteraneeni (FCM);• Comitetul de Integrare Latină Europa-America (CILEA);• Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilităţii (SEEPAD).

3. Ce contine un Raport de expertiza calificat?Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza contabila,expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie aleprofesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul siintinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila ton derationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrar iîn afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a se înlesni întelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale în legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor

14

organe administrative. Aceasta nu înseamna ca expertul nu este liber în formarea opiniei sale, fara însa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului.

Bilet nr. 111. Despre organizaţiile şi grupările regionale. 2. Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional.3. Explicaţi cazurile de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

1. Organisme si grupari regionale profesionaleOrganizatiile regionale sunt acele organizatii care reprezinta profesia contabila dintr-o regiune in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si in anumite cazuri in fata organizatiilor internationale. Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective. Pentru a fi recunoscuta de IFAC organizatia regional trebuie sa demonstreze ca:

va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective si se va asigura ca sunt promovate in regiune prin intermediul propriilor organisme membre;

are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea profesiei contabile in regiune; sa fie infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar cat si tehnic, a functionat pe o perioada

rezonabila de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si fianciare necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC;

contine déjà un numar suficient de organisme contabile care sunt déjà membre ale IFAC.Gruparile regionale repezinta asocierea mai multor organism profesionale din tarile aceleasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala. Pentru a fi recunoscuta de IFAC o grupare regionala trebuie sa demonstreze ca:

exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta; gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC; zona de acoperire de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de

organisme profesionale; gruparea are potential sa indeplinesca eventual criteriile pentru recunosterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunosteri.

Gruparile regionale recunoscute nu au drept de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC, doar cu invitatie speciala si intr-un anumit scop.Grupările recunoscute vor primi exemplare din toate publicaţiile IFAC în schimbul plăţii unei cotizaţii anuale rezonabile. Acestea vor fi încurajate să contribuie la răspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC şi pentru reglementări şi alte documente înaintate.

In urma recunoaşterii de către IFAC, organizaţia regională şi IFAC îşi asumă anumite angajamente şi responsabilităţi reciproce. Organizaţiei regionale i se va cere:• să continue să susţină activ IFAC şi să asigure diseminarea pe scară largă a reglementărilor tehnice;• să asiste IFAC în relaţiile şi comunicarea cu organismele membre (de exemplu, colectarea datoriilor), după cum se cere,şi în legătură cu potenţiale organisme membre din regiuni;• să furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;• aşa cum se cere, să permită preşedintelui IFAC sau reprezentantului său să participe la întâlnirile Consiliului (saula structura de conducere echivalentă);• să furnizeze informaţii şi să participe la activităţile tehnice ale IFAC (comitete, grupuri de lucru etc.) în acele situaţii

în care o reprezentare regională sau un punct de vedere ar fi potrivite;• să trimită un reprezentant, preferabil preşedintele organizaţiei regionale, să participe la întâlnirile Consiliului deAdministraţie al IFAC, la întâlnirile cu preşedintele, vicepreşedintele, directorul executiv şi preşedinţii Comitete lor; reprezentantul poate să fie însoţit de un consultant tehnic;• să informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbări propuse în Constituţia sau în rândul membrilor organizaţiei

15

regionale;• să menţină o comunicare directă, adecvată, cu alte organizaţii regionale recunoscute, privind diverse întâlniri, noireglementări tehnice, proceduri de lucru, buletine informative etc.

In mod similar, IFAC va trebui:• să furnizeze Secretariatului organizaţiei regionale exemplare din toate reglementările tehnice ale IFAC şi alte comunicări administrative, precum şi minute sau alte documente legate de Consiliul de Administraţie al IFAC;• să se sfătuiască şi să se consulte cu organizaţia regională asupra oricăror modificări propuse pentru Constituţia IFAC şi privind orice modificări în rândul membrilor;• după cum se cere, şi în măsura în care este posibil, să furnizeze asistenţă organizaţiilor regionale în desfăşurarea misiunii lor şi în diseminarea reglementărilor tehnice ale IFAC;• după cum se cere, să furnizeze vorbitori sau alţi reprezentanţi la conferinţe regionale şi seminarii pentru a promova coeziunea dintre IFAC şi organizaţia regională;• să sfătuiască organizaţia regională asupra activităţilor Comitetului de Nominalizare privind recomandările IFAC asupra alcătuirii Consiliului de Administraţie al IFAC si a Comitetelor.

2. Structura legală si organizatională a unui organism profesional Pentru ca o organizaţie să poată prospera, trebuie să aibă o direcţie clară şi să fie sigură de obiectivele sale şi de

felul în care le poate realiza, înainte de abordarea structurii legale şi organiza-ţionale a unui organism profesional nou de contabilitate, este important să se convină în principiu asupra scopurilor, obiectivelor şi activităţilor-cheie ale organizaţiei şi asupra unui termen general de implementare. Aceste decizii trebuie să ţină cont de stadiul de dezvoltare a profesiei din ţara respectivă şi de resursele financiare şi umane care vor fi la dispoziţia organizaţiei. Factorii de decizie ai organizaţiei trebuie, de asemenea, să aibă în vedere şi diferenţele între necesităţile tehnice şi schema de reglementare dorită pentru persoanele din practica publică, precum şi pentru membrii cu diverse roluri, de exemplu, auditori, contabili financiari, consilieri financiari, consultanţi de management, profesori şi oficiali guvernamentali.

Aceste diferenţe se reflectă deseori în structura legală şi organizatională a organismelor profesionale de contabilitate; acestea rezultă din interesul public deosebit în munca auditorilor şi din standardele contabile internaţionale şi naţionale create pentru a menţine si îmbunătăţi calitatea raportărilor financiare.

Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt:- scopul înfiinţării organismului profesional;- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementarea profesiei;- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora;

- protecţia legală, pentru anumite titluri profesionale (de exemplu, auditor statutar, expert contabil etc.);- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate profesioniştilor contabili;- care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern;- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea declara

ţiilor financiare;- necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă;- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară;- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pregătirea profesioniştilor contabili;- activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate şi cele care

vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizaţii;- resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organismului profesional de contabilitate;- numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din afara ţării.Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că

activităţile organizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv.Este important să se recunoască faptul că multe f-cţii vor trebui să fie executate înmod voluntar de membri până când resursele vor permite angajarea unui nr.de persoane calificate

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:- categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu, cu drepturi depline, asociat, stagiar);- prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite" pentru calitatea de membru;- componenţa, autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere (numit în cadrul acestei lucrări

16

„Consiliu") şi a altui comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;- autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;- autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;- desemnarea ca membru.

După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile organizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale menţionate mai sus, poate începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul, actul constitutiv şi regulamentele).

3. Explicaţi cazurile de imposibilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.In cazuri cu totul deosebite, expertul(ţii) contabil(i) se poate (pot) afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă din cauza inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. în astfel de cazuri se va întocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeaşi structură ca un raport de expertiză contabilă obişnuit (necalificat), dar care în Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia.

3531.11. Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

în unele cazuri, desigur, cu caracter de excepţie, efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă este îngreunată sau chiar imposibilă din cauza modului defectuos sau neconducerii la zi a contabilităţii tranzacţiilor şi/sau evenimentelor supuse expertizării. In astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai întâi să refacă sau să aducă la zi contabilitatea şi apoi să procedeze la efectuarea expertizei contabile comandate.

Procedura de urmat în aceste situaţii este întocmirea unui RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE din care să rezulte argumentat motivele imposibilităţii efectuării expertizei contabile. La o astfel de procedură trebuie să se recurgă numai în cazuri absolut necesare. Această procedură nu trebuie să reprezinte o eschivare a expertului contabil de la efectuarea lucrării solicitate. Prin urmare, înainte de întocmirea RAPORTULUI DE IM-POSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE, expertul contabil trebuie să analizeze cu exigenţă materialul documentar disponibil şi să indice modul în care materialul documentar existent ar putea fi completat, respectiv prin aducerea la zi a contabilităţii, efectuarea unui control legal de fond, inventariere, expertize tehnice etc., operaţiuni în urma cărora expertiza contabilă solicitată ar putea fi efectuată.

Literatura de specialitate relevă că, în cazul în care organul care a dispus efectuarea expertizei (contabile) va dispune completarea materialului de la dosar si va menţine necesitatea unei expertize contabile, aceasta se va efectua la noul termen ce se va fixa; pe tot parcursul completării dosarului, lucrările de expertiză sunt considerate suspendate, în practică, o frecvenţă mai mare o reprezintă gestiunile care funcţionează în cadrul asociaţiilor de locatari (proprietari). Şi în asemenea cazuri este oprit ca expertul contabil să se substituie administratorului sau comisiei de cenzori pentru a face verificarea sau aducerea la zi a evidenţelor. Verificarea gestionară nu trebuie confundată cu verificarea pe care o efectuează în anumite situaţii expertul contabil. Asemenea operaţii prin care se urmăreşte depistarea unor eventuale erori ale organelor de control, erori care au influenţat concluziile (stabilirea pagubelor reale, legalitatea unor activităţi etc.), nu numai că nu sunt interzise, dar ele constituie însăşi esenţa lucrării de efectuare a expertizei5.

Bilet nr. 121. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.

17

2. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.3. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?

1. Colaborarea cu guvernul pentru protejarea intere sului public Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public sunt obiective comune ale administraţiilor şi organismelor

profesionale de contabilitate, în cadrul colaborării cu administraţia, grupul care formează organismul profesional trebuie să reţină aceste obiective comune. Consideraţiile suplimentare includ sfera de aplicare a mandatului pe care îl are administraţia în formarea organismului profesional şi de unde vine mandatul respectiv. Grupul trebuie să analizeze felul în care va colabora cu alte părţi interesate, cum ar fi reprezentanţii comunităţii de afaceri şi investiţii. O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea unui organism profesional care respectă necesităţile admi-nistraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general. Organismele profesionale au responsabilitatea de a rămâne implicate în zone care afectează profesia, de exemplu, legislaţia, administrarea corporativă şi reglementările fiscale. Organismul profesional trebuie să aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea standardelor si legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei. Acest lucru se poate realiza prin participarea la grupurile de lucru care elaborează standardele sau legislaţia.

Pentru ca profesia să se dezvolte si să obţină o recunoaştere publică, trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare corespunzător care să guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de reglementare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate.

Grupul care formează un nou organism profesional de contabilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca această acţiune să fie încununată de succes, este important ca membrii grupului fondator să fie în legătură cu administraţia. Este de asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate. Acest lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore.

Cu toate că un cadru legal corespunzător este un pas important în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism profesional de contabilitate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un organism profesional de contabilitate câştigă respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere si îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate de membrii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care:• să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii deopinie din domeniul afacerilor, guvern şi media, şi adresându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire laprofesia de contabil sau care implică sau necesită competenţa profesioniştilor contabili;• să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Aceastăsarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul profesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate,dacă va fi prudent în selectarea aspectelor pe care le comentează şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţieo consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.);• să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi regulamente.

2. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.Este recunoscut faptul că un organism profesional solid de contabilitate va produce si va susţine o profesie solidă de contabil care poate deservi interesul public şi poate contribui în mod semnificativ la stabilitatea economică. Organismul profesional de contabilitate de succes îşi poate câştiga o mare parte din obiectivele stabilite din identitatea pe care membrii o dobândesc prin calitatea de membru şi din contribuţia pe care membrii individuali şi firmele sunt pregătiţi să o aducă acestui organism ca recunoaştere a privilegiilor conferite lor prin calitatea de membru. Acest sentiment al identităţii poate să încurajeze şi respectarea standardelor profesionale şi a cerinţelor etice şi de altă natură ale membrilor.

Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, (în anumite ţări acest grup

18

este numit şi „Comisia".) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de membri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespunzătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient.

Consiliul răspunde în faţa membrilor. Membrii vor fi invitaţi să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea dreptul să solicite o Adunare generală specială, dacă este necesar, dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, membrii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate şi declaraţiile financiare auditate, să numească auditorul, să aprobe nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii Consiliului.

Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte.

Misiunea unui organism profesional de contabilitate este îndeplinită prin intermediul activităţii membrilor şi a personalului angajat, care include şi legătura cu membrii şi deservirea acestora.Indiferent de dimensiunea organizaţiei şi resursele disponibile, eforturile şi contribuţiile voluntarilor sunt importante. Organizaţia află despre modificările mediului în care lucrează membrii si despre necesităţile acestora de suport şi servicii de la organizaţie prin intermediul contactului cu membrii şi voluntarii care îşi dedică timpul pentru dezvoltarea organizaţiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul cărora organizaţia obţine majoritatea resurselor intelectuale necesare pentru elaborarea standardelor, publicaţiilor şi materialelor educaţionale, şi păstrarea contactului cu administraţia si comunităţile de afaceri.

La fel de important este şi personalul angajat. Personalul angajat poate:- să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;- să asigure respectarea directivelor organului de conducere;- să execute funcţii importante administrative, de relaţiipublice si de legătură;- să asigure o continuitate şi o perspectivă istorică;- să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;- să îşi asume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la aspectele statutare;- să acţioneze ca punct de contact pentru membri.Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul

să funcţioneze efectiv şi eficient. Consiliul este responsabil de strategia organismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor. In primii ani, Consiliul va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale şi tehnice, rol care într-o organizaţie mai mare va fi delegat unor structuri executive permanente.Consiliile organismelor de contabilitate se întâlnesc în general de câteva ori pe an. In primele stadii de înfiinţare a unui organism profesional de contabilitate, Consiliul va trebui să se întâlnească mai des. Regulamentele organismelor de contabilitate prevăd deseori stabilirea unui grup sau unui comitet executiv - din care fac parte preşedintele, viitorul preşedinte, câţiva membri mai vechi si directorul executiv - care se întâlneşte mai des şi acţionează în numele Consiliului între şedinţele Consiliului.

Membrii Consiliului sunt aleşi de membri şi răspund în faţa acestora, şi trebuie să reprezinte în mod corespunzător gama de sectoare ale membrilor.

Membrii Consiliului trebuie să fie membri ai organismului profesional de contabilitate. O excepţie de la această regulă ar putea fi numirea unui număr limitat de alte persoane, inclusiv „membri publici" şi persoane numite în Consiliu sau pe lângă Consiliu de către administraţie sau autoritatea de reglementare.

Aceşti membri pot asigura transparenţa conducerii şi funcţionarii organismului profesional de contabilitate, şi faptul că organismul continuă să acţioneze în interesul public, precum şi în interesul membrilor săi.

Anumite organisme contabile pot dori să numească un reprezentant al stagiarilor pentru a deservi Consiliul în reprezentarea intereselor membrilor stagiari.

Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:- aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor-cheie ale organismului profesional de contabilitate;- aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră;- aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;- aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului.

19

Preşedintele Preşedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, în general pe termen

limitat.Unele organisme de contabilitate îi acordă preşedintelui posibilitatea de a fi ales pe mai multe mandate, dar unele organisme limitează rolul acestuia la un singur mandat.

Rolul preşedintelui implică reprezentarea, conducerea, comunicarea şi promovarea organismului profesional de contabilitate. Rolul acestuia este de a asigura că organismul dezvoltă şi păstrează o identitate progresivă puternică în calitate de organizaţie profesională responsabilă în faţa publicului, membrilor, comunităţilor pe care le deserveşte.

în calitate de reprezentant principal al organismului, preşedintele păstrează legătura cu guvernul, organele de reglementare, specialiştii în educaţie şi alte organisme şi agenţii la nivel naţional, regional şi internaţional.

Rolul preşedintelui necesită comunicarea cu membrii organismului, stagiarii, potenţialii membri, publicul, guvernul şi organele de reglementare. Rolul acestuia implică şi promovarea organismului.

O obligaţie-cheie a preşedintelui o reprezintă conştientizarea problemelor şi evoluţiilor curente care afectează profesia de contabil la scară naţională, regională şi internaţională.

Preşedintele colaborează strâns cu directorul executiv şi cu personalul organismului profesional de contabilitate.Consiliul poate alege şi un preşedinte adjunct pentru a-1 asista pe preşedinte în îndeplinirea sarcinilor acestuia.

Preşedintele adjunct poate fi sau nu succesorul preşedintelui la expirarea mandatului acestuia.Comitetele

Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care generează o judecată logică de grup, asigură continuitatea gândirii şi ajută la consolidarea cunoştinţelor şi experienţei membrilor. Comitetele permit membrilor să se implice direct în afacerile or- ganismului profesional de contabilitate şi să servească drept teren de pregătire pentru viitorii lideri ai profesiei.

Comitetele pot fi înfiinţate pentru a asigura faptul că viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate în considerare în mod corespunzător, în cadrul unei organizaţii mici comitetele pot executa sarcini care în cazul unei organizaţii mai mari sunt delegate personalului executiv.

O bună structură a comitetului permite organizaţiei să fie la curent cu mediul în care profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea.

Marele dezavantaj al comitetelor este că necesită mai mult timp şi mai multe costuri decât activitatea unei singure persoane pentru un anumit proiect. Trebuie programate şi ţinute şedinţe, pot fi necesare deplasări, materialele trebuie pregătite atât înainte, cât şi după şedinţe, şi este nevoie de timp pentru expunerea completă a opiniilor şi obţinerea unui consens. Acestea sunt realităţile simple ale comitetelor care funcţionează în cadrul unui organism profesional de contabilitate. Aceste realităţi pot deveni negative atunci când comitetele sunt mult mai mari decât este nevoie sau când includ membri care absentează în mod frecvent, nu se pregătesc pentru întâlniri, nu participă la discuţii sau adoptă în general o atitudine fără compromis în etapa de atingere a unui consens.

Directorul executiv şi liderii voluntari trebuie să îi facă pe potenţialii membri de comitet să înţeleagă faptul că activitatea în cadrul comitetului este un privilegiu, nu un drept, şi că este necesară o participare constructivă şi activă, deseori între şedinţe, precum şi în cursul şedinţelor.

Acest lucru poate fi facilitat prin introducerea unui cod de conduită pentru Consiliu şi membrii comitetului.Comitetele Permanente ţin de Consiliu şi sunt în general numite de acesta şi însărcinate cu formularea politicii, în primii ani de funcţionare a unui organism profesional de contabilitate, acestor comitete li se cere să obţină aprobarea Consiliului în ceea ce priveşte politicile pe care le susţin, până la dezvoltarea unui consens larg cu privire la direcţia organizaţiei. Dacă aceste Comitete Permanente au autonomie, Consiliul ar trebui să fie informat cu privire la noile evoluţii majore, în cele din urmă se poate dezvolta o schemă simplă de delegare care să distingă clar autoritatea Consiliului de autoritatea comitetelor.

Este posibil ca la început să fie suficient un număr limitat de Comitete Permanente care să abordeze următoarele domenii:• Apartenenţa ca membru - stabilirea cerinţelor de admitere şi demitere a membrilor şi a serviciilor care vor fi furnizate membrilor.• Educaţie şi training - stabilirea standardelor de învăţământ şi formare pentru membri, dezvoltarea unui program de acreditare şi supravegherea procesului de examinare/evaluare, dacă este cazul. Dacă organismul de contabilitate pregăteşte,

20

formează şi examinează propriii stagiari, trebuie să se înfiinţeze o comisie sau un comitet separat de examinare.• Partea tehnică - formularea politicilor cu privire la elaborarea standardelor tehnice, etice şi profesionale, inclusiv standardele de contabilitate şi standardele de auditare.• Disciplina - respectarea codului etic, a standardelor profesionale, a legilor, a reglementărilor şi a altor decizii aleorganismului, în interesul transparenţei şi încrederii publice în procesul disciplinar, un organism profesional careare aceste îndatoriri trebuie să numească un avocat şi unul sau mai mulţi membri publici care să facă parte dincomitetul disciplinar.

Cunoştinţele şi abilităţile tehnice ale voluntarilor trebuie, de asemenea, să fie abordate prin intermediul grupurilor de lucru sau grupurilor operative. Aceste grupuri trebuie să fie orientate spre îndeplinirea sarcinilor, nu sunt permanente şi trebuie să fie formate de Comitetele Permanente pentru asigurarea asistenţei tehnice a comitetelor cu privire la problemele specifice, iar necesitatea acestora trebuie să fie revizuită în mod periodic. Aceste grupuri de lucru vor acoperi domenii specializate şi proiecte individuale, cum ar fi:- noi standarde sau îndrumări contabile;- noi standarde de audit sau declaraţii de practică;- management financiar;- revizuiri de cerinţe etice;- examinări (standarde, metodologie şi criterii de evaluare);- elaborarea şi revizuirea programei/calificării.

Pot exista şi grupuri de lucru care contribuie la dezvoltarea organizaţiei. Exemple în acest sens sunt:- relaţii cu guvernul;- servicii pentru membri;- dezvoltare profesională continuă;- marketing şi comunicaţii.

Asigurarea suportului comitetelor şi grupurilor de lucru poate consuma o cantitate mare de resurse administrative. Este important ca formalităţile să fie menţinute la minimum, să se limiteze numărul de comitete şi grupuri de lucru şi să se asigure faptul că acestea se concentrează asupra acţiunilor şi rezultatelor care vor duce la realizarea obiectivelor organizaţiei.

Pe măsură ce se dezvoltă organizaţia şi aceste grupuri câştigă experienţă, poate fi necesar ca unele să capete un statut permanent. Acest lucru trebuie făcut însă cu atenţie, deoarece un număr prea mare de comitete poate dispersa resursele şi poate încetini procesul decizional, în timp, Consiliul poate forma şi alte comitete pentru îndeplinirea unor sarcini specifice, inclusiv:

Comitetul de audit - se asigură că organismul păstrează registrele contabile corespunzătoare si elaborează si menţine sisteme eficiente de control intern.• Comitetul de numire pe posturi - analizează şi propune persoane care să facă parte din diversele comitete aleorganismului.• Comitetul de remunerare - face recomandări cu privire la costurile si remuneraţia personalului executiv alorganismului.

Cu toate că este mai greu de realizat într-o organizaţie cu puţini membri, apartenenţa la mai multe comitete trebuie descurajată. Acest lucru este cauzat de timpul necesar pentru a deservi chiar şi numai un comitet şi de faptul că implicarea unui număr mai mare de membri creează loialitate faţă de organizaţie. Din aceleaşi motive este importantă si adoptarea de limite rezonabile ale numărului de ani pe care o persoană îi poate petrece în cadrul unui comitet.

Toate comitetele trebuie să pregătească în mod regulat rapoarte oficiale asupra activităţii pentru Consiliu si pentru membri, o dată pe an.

Structura managementului Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce

resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al organizaţiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; în general se foloseşte termenul de director executiv.

Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o maximă importanţă pentru succesul organizaţiei. Directorul executiv va trebui să fie:

• un manager cu experienţă;

21

- capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;- creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia;- o persoană cu abilităţi excelente de comunicare;- sociabil si capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţământ.

Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul si cu alţi voluntari, este:- de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care să includă date-ţintă specifice;- de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor;- de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membrilor Consiliului si altor voluntari;- de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesionale şi instituţiile de învăţământ;- de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şi eficient conform statutului sauregulilor organismului profesional;- de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale,religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;- de a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;- de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.Administrarea unui organism profesional de contabilitate necesită un director executiv foarte competent şi hotărât. Astfel de persoane sunt căutate, iar o organizaţie tânără poate să se afle în incapacitatea de a atrage o astfel de persoană deoarece nu poate oferi suficienţi bani sau un statut motivaţional. Dacă nu este posibilă atragerea unei persoane locale suficient de experimentată, este însă posibilă obţinerea acestor servicii de la un administrator cu experienţă al unui organism existent, pe o perioadă de timp, cu normă întreagă sau part-time, pentru pregătirea personalului.

3. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?Experţii contabili verificatori au următoarele atribuţii:a) verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la organele care le-au olicitat;b) întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea acestor comisii;c) elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.

In îndeplinirea acestor atribuţii, auditorii de calitate vor proceda astfel:• Studiază raportul de expertiză, urmărind dacă:

• în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Standardului profesional nr. 35/2000;• obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;• autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;• autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.

• Analizează opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili - consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective caîn cazul raportului de expertiză.• Verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul primit pe baza declaraţiei (modelanexat) semnate şi date pe propria răspundere de către expertul contabil; declaraţia se apostilează de către auditorulde calitate cu menţiunea „dată în faţa noastră".

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi normele profesionale, expertul contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în funcţie de observaţiile făcute, şi va proceda astfel:

a) Dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate stampila dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.

b) Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care să-1 ataşeze, în original, raportului de expertiză contabilă judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi decizia acestuia.

In îndeplinirea acestor atribuţii, expertul contabil verificator colaborează cu biroul de expertiză din cadrul

22

Tribunalului Judeţean şi cu celelalte organe beneficiare ale lucrărilor de expertiză efectuate de membrii Corpului.

Bilet nr. 131. Finanţarea unui organism profesional.2. Marketingul şi promovarea profesiei.3. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

1. Finanţarea unui organism profesional.Elaborarea şi prezentarea la timp a rapoartelor anuale şi de management pentru Consiliu vor servi drept exemplu pentru profesie, precum şi pentru procesul de dezvoltare a unui plan strategic şi întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen lung si scurt.

O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna resursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, în astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explorate şi alte surse de venit. Acestea pot include:- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);- sponsorizarea iniţiativelor specifice;- donaţii;- agenţii de ajutorare din străinătate;- surse caritabile;- spaţiu publicitar;- firme.

Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi necesară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. O încredere excesivă într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor organizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondurile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă de cotizaţii, ca plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pentru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promo-ţionale.

Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Trebuie să se găsească un echilibru pentru realităţile financiare ale organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut. Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante.

Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita resurse. Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile mai mici cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi flexibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie binevoitoare poate furniza servicii şi infrastructură fără costurile de înfiinţare. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă economii din folosirea în comun a mesageriilor, a serviciilor de curăţenie a birourilor şi a echipamentelor.

Echipamentele de bază - telefon, fax, computer şi imprimantă - sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor. Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele si dulapurile, trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranjamentul de închiriere.

Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;

23

- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere.

Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii.Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi, dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri

sau examinări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.Sursele de finantare ale CECCAR: Taxa de inscriere la examenul de EC si CA Taxa de inscriere in tabloul Corpului Cotizatii anuale asupra veniturilor Donatii, vanzari de publicatii proprii Alte venituri

2. Marketingul si promovarea profesiei Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei. Un organism profesional care îşi

planifică şi îşi coordonează cu atenţie activitatea de marketing are mai multe şanse de a-şi atinge obiectivele strategice.Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie, atragerea studenţilor şi asigurarea furnizării eficiente de servicii. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. Odată cu dezvoltarea, noile priorităţi vor fi importante, cum ar fi intensificarea parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, inclusiv susţinerea carierei, training şi resurse de dezvoltare şi tehnice.

Pentru a implementa o strategie eficientă de marketing, o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul, micromediul şi mediul intern:- macromediul - factori sociali, legali, economici, politici şi tehnologici;- micromediul - studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţional şi global);- mediul intern - oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.

Cercetarea şi analiza acestor domenii vor asigura că organizaţia: este conştientă de factorii externi care pot avea un impact asupra organizaţiei; înţelege potenţialii clienţi, factorii de decizie şi concurenţa; este conştientă de propriile capacităţi şi limitări. Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing realiste şi realizabile şi vor permite organizaţiei să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la aspectele-cheie de marketing, cum ar fi poziţia mărcii, avantajul competitiv şi dezvoltarea unei strategii de marketing.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi poziţiei pe piaţă a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la începutul organizaţiei. O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate si profesionalism. Componentele de marcă uşor de implementat includ:

- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia- valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei;- un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;- un design şi un stil consecvente care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă si website;- recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei.

Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în mod corespunzător. Numele organizaţiei, inclusiv acronimul si orice marcă asociată, cum ar fi denumirea sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia organizaţiei poate fi serios prejudiciată dacă o altă organizaţie sau persoană doreşte să folosească numele. Protecţia legală se poate obţine prin înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Alte domenii de proprietate

24

intelectuală care necesită protecţie pot include: numele produselor şi serviciilor; logo-urile; calificările şi denumirile de domeniu. Este recomandat să se ceară sfatul unui specialist cu experienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie si problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca instrumente de promovare a serviciilor si produselor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă electronică sau prin veniturile din publicitate.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult un punct de referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale.

Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi si toate părţile interesate, în plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să poată găzdui viitoarele necesităţi ale organizaţiei si clienţilor. Este de recomandat construirea unui website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website includ:- înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului;- asigurarea faptului că designul website-ului este conformcu marca;- elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice ale organizaţiei.

Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape şi va necesita în mod inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit.

Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, autorităţile de reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri. Factorii de influenţă vor fi consultaţi în mod biunivoc în faza incipientă şi vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la început nu numai că va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi, ci va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau către publicul larg.O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în informarea cu privire la organismul profesional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte grupuri media trebuie să fie stabilite încă din faza de început. Susţinerea publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi si va asigura faptul că informarea si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii membri şi alte părţi interesate.

Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes si pentru formarea durabilă a studenţilor şi membrilor. Este foarte important să se înţeleagă nevoile şi aspiraţiile potenţialilor membri şi să se realizeze introducerea consecventă a acestora în mesajele de campanie. Este de asemenea importantă şi încurajarea partenerilor şi a altor părţi interesate, în special furnizorii de training şi alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în mod activ în promovare.

Organismul profesional de contabilitate trebuie să recruteze studenţi potrivit capacităţii sale de a asigura calificări şi servicii pentru aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze si recrutarea de studenţi corespunzători prin a căror asociere organismul profesional de contabilitate să îşi sporească reputaţia şi statutul, şi care sunt apţi de a-şi finaliza calificarea. Dacă se recrutează studenţi care nu îşi pot finaliza calificarea, reputaţia organismului profesional de contabilitate poate fi periclitată. O altă consecinţă ar putea fi că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de contabilitate si altor persoane; recomandările sunt o sursă foarte importantă de atragere de noi studenţi şi de consolidare a reputaţiei.

Tehnicile de promovare alese pentru a viza potenţialii studenţi şi membri vor depinde de piaţă, public, costuri si resurse. Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului. Publicitatea selectă poate fi folosită în strategia de marketing, în special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebuie să vizeze informarea publicului-ţintă cheie, cum ar fi potenţialii studenţi si consilierii lor de carieră si angajatorii.

O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:- saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;- prezentări;- întâlniri biunivoce;- publicitate;- crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.

25

Alte părţi interesate joacă un rol important în procesul decizional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţământ influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui organism profesional, necesităţile acestor grupuri trebuie, de asemenea, să fie abordate, în fazele de început, crearea de relaţii trebuie să se concentreze asupra creşterii capacităţii pieţei în ceea ce priveşte şcolarizarea şi angajarea contabililor profesionişti. Se pot folosi factori de influenţă pentru încurajarea susţinerii din partea acestor grupuri de interese.

Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi eficiente de la organismul profesional. Este foarte important să se stabilească o cultură centrată pe clienţi şi ca oamenii din cadrul organizaţiei să aibă experienţa şi resursele necesare pentru a satisface şi a depăşi aşteptările membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

3. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Astfel potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile. Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.

Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi10.

Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Această exclusivitate rezultă din art. 6 lit. d) din O.G. nr. 65/1994, care, enumerând lucrările care pot fi executate de expertul contabil pentru persoane fizice şi juridice, stipulează că efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice în condiţiile prevăzute de lege. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 65/1994, experţii contabili pot să-si exercite profesia individual sau se pot constitui în societăţi comerciale, potrivit legii. Coroborând cele două texte legale (art. 6 lit. d şi art. 7) din O.G. nr. 65/1994, rezultă că, în toate cazurile, expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare pot fi elaborate numai de către profesionişti (specialişti) care au dobândit legal, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, calitatea de expert contabil. Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizaţi cu studii medii sau superioare, şi nici de către alţi profesionişti. Lucrările elaborate de aceştia, chiar dacă sunt intitulate Rapoarte de expertiză contabilă şi respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate, neavând calitatea legală de expertize contabile.

Bilet nr. 141. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie. 2. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.3. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

1. Standardele Internationale de EducaţiePornind de la misiunea IFAC de „dezvoltare în întreaga lume şi întărirea unei profesii contabile prin standarde

armonizate, capabilă să ofere servicii de înaltă calitate în interesul public", Comitetul pentru Educaţie al IFAC elaborează standarde, îndrumări, documente de discuţii şi alte documente de informare privind educaţia de precalificare, formarea profesioniştilor contabili şi dezvoltarea profesională continuă pentru membrii profesiunii

26

contabile.Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili stabilesc elementele esenţiale pe care

trebuie să le conţină programele de educaţie şi dezvoltare ca, de exemplu, subiectul, metodele şi tehnicile, astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară largă.

Având în vedere marea diversitate de culturi, limbi, sisteme educaţionale, juridice şi sociale din ţările din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea fiecărui organism membru să determine cerinţe detaliate ale educaţiei de precalificare, de postcalificare şi de dezvoltare, care să aibă la bază elementele esenţiale prevăzute în Standardele Internationale de Educaţie.

IFAC emite trei tipuri diferite de documente:- Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES);- îndrumările Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEG);

- Documentele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IEP).Cele trei tipuri de documente reflectă în ordine descrescătoare natura autorităţii publicaţiilor conform funcţiunilor lor:

Standardele sunt mai autorizate decât îndrumările, care la rândul lor sunt mai autorizate decât Documentele.Standardele Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (IES):

- stabilesc standarde de „bună practică" general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili;- exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atingă în pregătirea şi dezvoltarea continuă a profesioniştilor contabili;- stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentrucâştigarea recunoaşterii, acceptării şi aplicării internaţionale;- deşi nu pot trece legal peste legile si reglementările locale, furnizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale cu privire la buna practică general acceptată.

Până în prezent, IFAC a emis opt Standarde Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniştii Contabili (lES-uri):• IES l, intitulat „Cerinţe de intrare într-un program de educaţie contabilă profesionistă";• IES 2, intitulat „Conţinutul programelor de educaţie profesională";• IES 3, intitulat „Aptitudini profesionale";• IES 4, intitulat „Valori profesionale, etică şi atitudini";• IES 5, intitulat „Cerinţe de experienţă practică";• IES 6, intitulat „Evaluarea capacităţilor profesionale şi competenţei";• IES 7, intitulat „Dezvoltarea profesională continuă";• IES 8, intitulat „Cerinţe privind competenţa profesioniştilor contabili din domeniul auditului".

Principalele obligaţii ale organismelor profesionale membre IFAC în legătură cu Standardele Internaţionale de Educaţie sunt:

• Să depună cele mai susţinute eforturi pentru:- încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe care se bazează lES-urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvoltare pentru profesia contabilă, sau - acolo unde responsabilitatea pentru laborarea cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare revine terţilor (de exemplu, Guvernului) - pentru a-i convinge pe cei responsabili să încorporeze elementele esenţiale ale lES-urilor în cerinţele respective;- implementarea lES-urilor sau a cerinţelor naţionale de educaţie şi dezvoltare care încorporează lES-urile.

• Să aducă la cunoştinţa membrilor toate lES-urile, EEG-urile şi lEP-urile emise de IFAC.

2. Standardele Internaţionale de CalitateControlul calităţii este abordat la trei niveluri:- la nivelul misiunii; control intern- la nivelul firmei; control intern- la nivelul organismului profesional – control extern.

Sistemul de control al calităţii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie să includă politici şi proceduri care să se refere la fiecare dintre elementele următoare:

a) Responsabilităţile conducerii pentru calitatea din inte riorul cabinetului (firmei) constau în:- stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă bazată pe recunoaşterea

27

faptului că în realizarea misiunilor calitatea este esenţială;- stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru sistemul de control al

calităţii în cadrul firmei;- persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de control al calităţii în cadrul firmei trebuie să deţină

experienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate, precum şi autoritatea necesară.b) Cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri care să-i ofere firmei asigurarea rezonabilă că firma

şi personalul acesteia respectă cerinţele etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competenţa profesională, con-fidenţialitatea, profesionalismul şi independenţa.

c) Acceptarea si continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni specifice presupun:- stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clienţilor;- stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiune sau

din relaţiile cu clienţii.d) Resursele umane se referă la:

- stabilirea de politici şi proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabilă că firma deţine suficient personal cu capacităţile si competenţele necesare, care se referă la: recrutarea personalului, evaluarea performanţei, capacităţile, competenţa, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele etc.;

- stabilirea echipelor pe misiuni.e) Realizarea misiunilor presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru:

- asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale;- modul de acordare a consultaţiilor;

- modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în cadrul echipei misiunii sau dintre echipă şi celelaltestructuri ale firmei;

- examinarea independentă a controlului de calitate;- documentarea misiunilor.f) Monitorizarea presupune stabilirea de politici şi proceduri pentru:

- asigurarea rezonabilă că politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al calităţii sunt: relevante,adecvate, funcţionează eficient şi sunt respectate în practică;

- analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calităţii;- inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate.

Pentru misiunile de audit şi servicii conexe, IFAC a emis Standardul Internaţional de Audit (ISA) 220 şi Standardul Internaţional de Control al Calităţii (ISQC) nr. 1.

Obligaţiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calităţii se referă la:- existenţa unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calităţii;- depunerea celor mai susţinute eforturi pentru încuraj area celor responsabili să implementeze prevederile Standardelor Internaţionale de Calitate, atunci când Guvernul sau alţi reglementatori au atribuţii pe linia calităţii serviciilor contabile

3. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România14

care, la pct. 112 lit. e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:

• expertize amiabile (la cerere);• expertize financiar-contabile;• arbitraje în cauze civile;• expertize de gestiune.b) Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai

de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). în spiritul şi litera acestei norme profesionale vor fi abordate capitolele următoare, făcându-se, ori de câte ori se va considera necesar, referire la dispoziţiile legale şi procedura în materie.

28

Bilet nr. 151. Despre Standardele Internaţionale de Etică. 2. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.3. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?

1. Standardele Internaţionale de EticăConsiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili (IESB A) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesioniştilor contabili care cuprinde standarde etice de înaltă calitate, precum şi alte prevederi pentru profesioniştii contabili din întreaga lume.Codul etic IFAC stabileşte principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesioniştii contabili si furnizează un cadru conceptual şi îndrumări pentru aplicarea acestor principii.Obligaţiile organismelor profesionale membre IFAC se referă la următoarele:

- organismele membre nu trebuie să aplice standarde mai puţin stringente decât cele stipulate în Codul etic IFAC;- acolo unde responsabilităţile elaborării codurilor naţionale de etică revin terţilor, organismele membre trebuiesă urmărească convergenţa codului naţional cu codul IFAC, depunând cele mai susţinute eforturi pentru a-iconvinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor naţionale să încorporeze Codul IFAC.

In România, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificări, drept Cod etic naţional al profesioniştilor contabili, încă din anul 2002

2. Standardele Internaţionale de ContabilitateIFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu standardele internaţionale de contabilitate se referă în principal la depunerea celor mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea cerinţelor IPS AS-urilor în cerinţele naţionale de contabilitate pentru sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborării cerinţelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terţi, convingerea acelor responsabili să se conformeze IPSAS-urilor;- asistenţă la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor naţionale de contabilitate pentru sectorul public care încorporează IPSAS-urile;- încorporarea cerinţelor IFRS-urilor în standardele naţionale de contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor naţionale de contabilitate revine Guvernului sau terţilor, convingerea acestora că standardele naţionale trebuie să se conformeze IFRS-urilor sau să fie convergente cu IFRS-urile;- asistenţă la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor naţionale care încorporează IFRS-urile.

3. Destinatarii expertizelor contabileExpertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective definite, solicitate de către cei interesaţi experţilor contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Prin urmare, destinatarii expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare sunt solicitanţii acestora.Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt:

• Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţia si Parchetul;• Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile.

Indiferent dacă expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemenea, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare, în acest sens, practicile curente impun expertului contabil să depună la dosarul cauzei un set de rapoarte de expertiză contabilă judiciară, astfel încât câte un exemplar al raportului să poată fi înmânat fiecărui învinuit sau fiecărei părţi implicat(e) în procesul judiciar.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în

29

contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului, în mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări în concilierea intereselor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organismele administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

Bilet nr. 161. Despre Standardele Internaţionale de Audit. 2. Aspecte conceptuale privind etica.3. Care este finalitatea expertizelor contabile?

1. Standardele Internaţionale de AuditIFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări (IAASB), emite următoarele categorii

de standarde:- Standardele Internaţionale de Audit (ISA);- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);- Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaraţii aferente de practică, norme metodologice şi îndrumări pentru profesioniştii contabili.

Obligaţiile organismelor membre IFAC în legătură cu aceste standarde şi alte documente se referă la depunerea celor mai susţinute eforturi pentru:

- încorporarea standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB în standardele naţionale, sau,acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor naţionale revine terţilor, convingerea acestora să încorporeze în standardele naţionale standardele şi celelalte documente emise de IAASB;- asistarea la implementarea standardelor internaţionale sau a standardelor naţionale care încorporează standardeleinternaţionale;- implementarea unui proces care să furnizeze membrilor la timp traducerea corectă si completă a standardelor internaţionale şi a celorlalte documente emise de IAASB.

2. Aspecte conceptuale privind etica.Etica îşi are originea în cuvântul „ethos" din limba greacă; acesta poate însemna atât caracterul unui individ, cât şi cultura unei comunităţi.

Intr-un context mai larg, etica se ocupă cu studiul teoretic al valorilor şi condiţiei umane din perspectiva principiilor morale şi a rolului acestora în viaţa socială.

In sens restrâns, etica reprezintă totalitatea normelor de conduită morală, iar în sens şi mai restrâns reprezintă un ansamblu de principii şi reguli ale membrilor unei profesii liberale.

Etica este specifică democraţiei şi mai ales este strâns legată de procesul democratic: democraţia în general şi cea economică în special presupun dereglementare, iar locul lăsat liber prin de-reglementare este luat de coduri de etică în diferite domenii.

Teoretic vorbind, etica, în general, este zonă neclară, deoarece nu există un set universal de principii etice care să definească ce este bine şi ce este rău, circumstanţele având un rol important. Nu tot ce este nedrept sau greşit este neapărat şi neetic, după cum nu tot ce pare a fi neetic este nedrept sau greşit; puterea de convingere a obiceiurilor şi religiei influenţează conceptul nostru personal despre bine şi rău. Conceptul de a face bine merge mult maideparte decât cerinţele legale sau etice. Câţi dintre noi dăm un telefon la serviciu pentru a spune că suntem bolnavi? Dacă mergeţi în autoturismul prietenului care conduce cu viteză mare şi este oprit de poliţie, iar el vă cere să spuneţi că nu avea viteză mare, ce faceţi din moment ce ştiţi că avea viteză? îl sprijiniţi, refuzaţi să îl apăraţi sau faceţi altceva?

Comportamentul etic merge dincolo de respectarea legilor, regulilor şi reglementărilor; este un angajament de a face ceea ce este bine şi numai ceea ce este permis. De altfel, într-o accepţiune, să-i spunem, populară, a fi etic însemnează să faci ceea ce trebuie să faci, numai ceea ce trebuie să faci, pentru că trebuie să faci şi nu pentru că te obligă cineva, scrie undeva sau te vede cineva.

30

In altă ordine de idei este posibil ca încrederea în adevăr ca factor determinant al binelui să nu fie atât de sigură pe cât am vrea de fapt să credem. De exemplu, avem o înţelegere a evenimentelor istorice, dar în practică acestea sunt scrise în general de cei învingători; această mărturie este într-adevăr precisă?

Un comportament etic implică neapărat echitate şi curtoazie faţă de alţii, dar în acelaşi timp presupune restricţii asupra propriei noastre libertăţi; de exemplu, un fumător şi un nefumător nu pot fi amândoi liberi în acelaşi timp într-un birou sau într-un compartiment de tren; fie fumătorul renunţă la libertatea sa de a fuma, fie nefumătorul îşi pierde dreptul la aer curat.

Rezultatele unui studiu din SUA pe tema eticii în afaceri au concluzionat că factorii esenţiali pentru mersul unei organizaţii competente în materie de etică au fost următorii:

• conducere; trebuie demonstrată grija companiei faţă de etică şi valori, precum si faţă de propriile rezultate;• consecvenţă; compania trebuie în mod efectiv să practice ceea ce predică; altfel spus, între vorbe şi fapte trebuiesă existe consecvenţă;• echitate; oamenilor le pasă de modul cum sunt trataţi şi aceasta este considerată problema etică numărul unu;• transparenţă; angaj aţii de astăzi aşteaptă să existe transparenţă în comunicările furnizate;• recompense; percepţia angajatului este aceea că este mai important să recompensăm ceea ce este pozitiv decât săpedepsim comportamentul neetic.

Există, în general, o strânsă legătură între educaţie şi etică; comportamentul etic presupune un anumit nivel de competenţă care se obţine şi se menţine prin acţiuni educative. Educaţia în general şi educaţia în etică în special sunt garanţii ale dezvoltării valorilor morale şi profesionale.

3. Care este finalitatea expertizelor contabile?Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Tot de finalitatea sau de scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare ţine şi utilizarea acestora doar în contextul în care au fost solicitate, întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp, şi nici în spaţiu.

Răspunsurile expertului contabil sunt punctuale şi sunt valabile numai în contextul punctual în care au fost documentate şi formulate. Prin urmare, nici răspunsul individual, şi nici alte răspunsuri ale expertului contabil la obiective corelative nu reprezintă o opinie, ci doar o lămurire, de unde şi optica jurisprudenţei că expertul nu este nici judecător, şi nici martor, ci un consultant care îl ajută pe judecător în rezolvarea unor probleme de specialitate.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii, ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, este că expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea si utilizarea lor.

Bilet nr. 171. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile. 2. Codul etic IFAC; rol, structură.3. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

1. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabileUn cod de conduită este în general definit de profesionişti ca un ansamblu de principii profesionale de etică ce reglementează exerciţiul profesional al unor activităţi.

Organismele profesionale recomandă deseori membrilor lor să includă principiile esenţiale ale codului în contactele cu clienţii pentru ca aceştia să cunoască comportamentele pe care le aşteaptă de la profesionistul contabil.

Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în funcţie de specificul fiecărei profesiuni, atât modalităţile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cât şi regulile

31

referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor profesioniştilor ca reguli deontologice vizând să garanteze în mod deosebit independenţa, imparţialitatea şi secretul profesional.

Profesia contabilă se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de interesul public; ca atare, profesioniştii contabili din întreaga lume trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate în interes public şi pentru aceasta relaţiile dintre profesioniştii contabili şi clienţii sau angajatorii acestora în primul rând, dar si relaţiile dintre profesioniştii contabili trebuie să respecte unele principii şi reguli de comportament profesional menite să dea serviciilor respective autoritatea necesară şi să prevină pătrunderea către consumatori (utilizatori) a unor informaţii financiar-contabile care pot influenţa negativ deciziile acestora.

Stabilirea de principii si reguli etice şi monitorizarea însuşirii şi respectării acestora de către toţi profesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de bază ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale şi etice.

2. Codul etic IFAC: rol, structurăMisiunea IFAC este de a consolida profesia contabilă la nivel global la standarde armonizate, capabile să furnizeze servicii de înaltă calitate în interesul public. Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC elaborează şi emite prin propria sa autoritate standarde etice de înaltă calitate pentru profesioniştii contabili din întreaga lume. Codul etic al profesioniştilor contabili are un dublu rol: - dă autoritate serviciilor furnizate de profesioniştii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesioniştii contabili sunt asiguraţi că aceste servicii sunt realizate de specialişti care respectă anumite standarde şi răspund pentru calitatea prestaţiilor lor;

- protejează profesioniştii contabili în faţa unor crime economice şi a altor fenomene negative din economie, precum spălare de bani, finanţări de terorism, fraude de tot felul, corupţie etc.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate să aplice principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC:- fie prin adoptarea Codului etic IFAC drept cod etic naţional al profesioniştilor contabili;- fie prin adoptarea Codului etic IFAC la specificul jurisdicţiei locale;- fie prin elaborarea unui cod etic propriu care să cuprindă toate principiile şi regulile stabilite prin Codul etic IFAC.

Codul etic IFAC a fost supus unor îmbunătăţiri succesive în ultimii ani, ultima ediţie fiind publicată în iunie 2005, cu intrare în vigoare la 30 iunie 2006.

Codul etic IFAC este structurat în trei părţi şi 22 de secţiuni repaţtizate astfel:- Partea A - destinată tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liber-profesionisti sau angajaţi; con-

ţine şase secţiuni:- Secţiunea 100, Introducere şi principii fundamentale;- Secţiunea 110, Integritatea;- Secţiunea 120, Obiectivitatea;

— Secţiunea 130, Competenţa profesională şi prudenţa;- Secţiunea 140, Confidenţialitatea;- Secţiunea 150, Comportamentul profesional.

- Partea B - destinată profesioniştilor contabili independenti si liber-profesionişti contabili); conţine 10 secţiuni:- Secţiunea 200, Introducere;

Secţiunea 210, Numirea profesionistului contabil;- Secţiunea 220, Conflicte de interese;- Secţiunea 230, Opinii suplimentare;- Secţiunea 240, Onorarii şi alte tipuri de remunerare;- Secţiunea 250, Marketingul serviciilor profesionale;- Secţiunea 260, Cadouri şi ospitalitate;- Secţiunea 270, Custodia activelor clientului;- Secţiunea 280, Obiectivitate;

- - Secţiunea 290, Independenţa în audit. • Partea C - destinată profesioniştilor contabili angajaţi; conţine şase secţiuni:

32

- Secţiunea 300, Introducere;- Secţiunea 310, Conflicte conceptuale;- Secţiunea 320, întocmirea şi raportarea informaţiilor;- Secţiunea 330, Luarea de măsuri în cunoştinţă de cauză;- Secţiunea 340, Interese financiare;- Secţiunea 350, Stimulente.

3. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

Competenţa expertului contabil se impune din necesitatea de a se apăra onoarea şi independenţa Corpului şi de a se conferi lucrărilor acestuia autoritate ştiinţifico-profesională. în acest scop, expertul contabil trebuie să aibă cel puţin următoarele calităţi esenţiale:

• ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;• independenţă de spirit şi dezinteres material;• moralitate, probitate şi demnitate.

Pentru dezvoltarea acestor calităţi esenţiale expertul contabil trebuie:• să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură generală, singurele capabile să-i întărească discernământul;• să acorde fiecărei operaţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie profesională înainte de a face propuneri (de a emite păreri);• să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui care îl consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă este nevoie, rezer vele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;• să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să-şi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirilor îndatoririlor sale;

• să considere că independenţa sa trebuie să-şi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi a regulilor stabilite de Corp.în vederea menţinerii şi dezvoltării competenţei profesionale a membrilor Corpului, deci şi a experţilor contabili,

CECCAR a emis Standardul profesional nr. 38 şi a elaborat Programul naţional de dezvoltare profesională continuă care se desfăşoară atât la nivel central, cât şi la nivel de filiale ale Corpului. Potrivit acestui program, fiecare membru al Corpului, deci si expertul contabil, este obligat să efectueze anual minim 40 de ore de curs, din care cel puţin 20 de ore sub controlul organismului profesional.

Conţinutul şi structura tematicilor, pe profiluri şi teme de pregătire profesională, sunt elaborate de Departamentul pentru dezvoltare profesională continuă din cadrul Corpului, iar cursurile sunt susţinute de corpul de lectori aprobat pentru fiecare filială în parte prin decizii ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. La absolvirea acestor cursuri se susţine un test grilă de verificare a cunoştinţelor la care nota minimă pentru promovare este 7 (şapte). Pentru experţii contabili care, din diferite motive, nu s-au prezentat la test sau nu au obţinut nota minimă (şapte), filialele Corpului, de comun acord cu lectorii cursului, pot organiza un al doilea test, într-un interval de cel mult 45 de zile calendaristice de la data primului test.

Bilet nr. 181. Despre integritate. 2. Despre obiectivitate.3. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

1. Integritatea in profesia contabila. Principiul integritătii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si onesti în relatiile profesionale si de afaceri prin care tranzactiile efectuate sunt juste si corecte.Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii când apreciază că acestea:

33

- contin o declaratie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare- contin declaratii sau informatii eronate;- omit sau ascund informatii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă paragraful dacă el furnizează un raport modificat pentru a respecta cerintele paragrafului.

2. Obiectivitatea in profesia contabila.Obiectivitatea presupune cã profesionistul contabil trebuie sã fie impartial, farä prejudecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de naturã a determina un tert sa puna la indoialä obiectivitatea acestuia.Principiul obiectivitătii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu îsi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a unor alte persoane.Un profesionist contabil poate fi pus în situatii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situatii să fie definite si descrise.Relatiile care aduc un plus de confuzii sau influentează în mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.Profesionistii contabili îsi desfăsoară activitatea în multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesionistii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati întocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc în diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregătesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentină obiectivitatea în rationamentul profesional. În selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzătoare următorilor factori:a) profes. contab.sunt expusi unor situatii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.b) este practic imposibil sa se definească si sa se descrie toate situatiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.c) trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influentele altora sa încalce obiectivitatea.d) profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au însusit principiul obiectivitătii.Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si dăunătoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociază.

3. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? Apreciem că tot de secret şi de confidenţialitate în expertiza contabilă ţine şi modul de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile, şi anume:

a)în cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi atât din oficiu, cât şi la recomandarea părţilor sunt obligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-1 consulte. Acest lucru rezultă în mod explicit din prevederile art. 122 alin. 3, din Codul de procedură penală, care stipulează: Raportul de expertiză se depune la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei. Dar şi Codul de procedură civilă (art. 109 alin. 1) prevede că expertul este dator să-si depună lucrarea cu cel puţin cinci zile înainte de termenul sorocit pentru judecată. Pe cale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelor contabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.

b) în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, locul şi data depunerii lucrării trebuie să rezulte din contractul

34

încheiat între solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expertizei contabile extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acesta trebuie să fie registratura generală (sediul solicitantului).

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil, după caz.

Bilet nr. 191. Despre competenţa profesională şi prudenţă. 2. Despre confidenţialitate.3. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

1. Despre competenţa profesională şi prudenţă. Concept: Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care

o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.

Comentarii: Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii pentru profesioniştii contabili:

- menţinerea cunoştinţelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii lor săfie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi

- să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale atunci când oferă servicii profesio-nale.

Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfel de servicii.

Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:- obţinerea unui nivel de competenţă profesională;- menţinerea unui nivel de competenţă profesională.Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare si înţelegere a evoluţiilor

relevante pe plan profesional tehnic si în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă într-un mediu profesional.

Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie şi meticulozitate, ţinând cont de un interval de timp.

Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.

Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.

2. Confidentialitatea in profesia contabila. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisä, in afarä de cazurile când obIigatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme reglementare.Principiul confidentialitătii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la:a) dezvăluirea de informatii confidentiale în afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informatie sau dacă există o obligatie legală sau profesională de a face publice acele informatii.(b) folosirea informatiilor confidentiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terte părti. un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidentialitatea, chiar si într-un mediu social.

Profesionistul contabil trebuie să fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informatii, în special în situatii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.

35

un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să mentină confidentialitatea în prezentarea de informatii către un posibil client sau angajator.

un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare mentinerea confidentialitătii în cadrul firmei sau al organizatiei angajatoare.

un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său si persoanele care îi furnizează consultantă sau asistentă respectă principiul confidentialitătii.

obligatia de confidentialitate continuă si după încheierea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul să utilizeze experienta anterioară. profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, să folosească sau să divulge informatii confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesională sau de afaceri.

In următoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati să divulge informatii confidentiale:• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu: pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; si• pentru a aduce la cunostinta autoritătilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.• atunci când există o obligatie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:• pentru a se conforma controlului calitătii unui corp membru sau al organismului profesional;• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau al unui organism normalizator.• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare;• pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.

Atunci când profesionistul contabil a determinat că informatia confidentială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte: - dacă interesele tuturor părtilor, inclusiv ale tertelor părti ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge informatii; - dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dacă pot fi sustinute cu dovezi, în măsura în care acest lucru este posibil; când situatia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil;- ce tip de comunicare este preconizată si cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părtile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvati si că au responsabilitatea să reactioneze ca atare.

3. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?Art. 202 din Codul de procedură civilă (C.p.c.) prevede că experţii se vor numi de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. încheierea de numire va statornici şi plata experţilor. Rezultă că procedura civilă permite contactarea experţilor contabili direct de către părţi, care au dreptul să propună instanţei numirea lor. Cum, de regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la numirea experţilor contabili, instanţele civile procedează la numirea experţilor contabili recomandaţi de acestea. Indiferent dacă părţile din procesele civile cad sau nu la „învoială" asupra numelui expertului (experţilor), numirea acestuia (acestora) se face prin încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele patru paragrafe:1)un paragraf din care să rezulte numele expertului contabil sau experţilor contabili numiti din oficiu şi/sau la cererea părţilor;(2) un paragraf cu obiectivele (întrebările) la care expertul sau experţii contabili trebuie să răspundă;(3) un paragraf din care să rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiză contabilă;(4) onorariul (plata) statornicit(ă) expertului contabil sau experţilor contabili, după ce, de regulă, instanţa a consultat părţileasupra acestui aspect.

Dacă vreunul dintre paragrafele (2), (3) sau (4) lipseşte din încheierea de şedinţă, expertul contabil este îndreptăţit, iar profesionalismul său îl obligă să ceară instanţei introducerea în încheierea de şedinţă a paragrafelor lipsă.

Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres dacă la şedinţa în care are loc numirea expertului contabil sau experţilor contabili acesta(aceştia) trebuie sau nu să fie prezent(ţi). Pe cale implicită însă, din art. 205, C.p.c., rezultă că

36

dispoziţiile privitoare la citarea martorilor sunt deopotrivă aplicabile experţilor. Apreciem că citarea şi prezenţa expertului contabil sau experţilor contabili la şedinţa de dezbateri în care urmează să fie numit(ţi) ar rezolva operativ mai multe probleme, cum ar fi:• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a aduce la cunoştinţa instanţei eventualele stări de incompatibilităţi şi/sau posibilităţi de recuzare care îl(îi) împiedică să accepte expertizele contabile solicitate;• inserarea în încheierea de şedinţă a paragrafelor minim necesare;• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a face observaţii cu privire la formularea obiectivelor (întrebărilor) la care va(vor) trebui să răspundă;• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a „negocia" cu instanţa şi/sau cu părţile termenul (data) la carese angajează să depună raportul de expertiză contabilă;• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a „negocia" cu instanţa şi/sau cu părţile onorariul pe care îl consideră remuneratoriu pentru acceptarea expertizei contabile.

Necitarea şi deci lipsa expertului contabil sau experţilor contabili de la şedinţa de dezbateri în care au fost numit(ţi) de către instanţă nu poate constitui un motiv de refuzare a expertizelor contabile dispuse. Problemele amintite mai sus pot fi rezolvate prin corespondenţă şi după numirea expertului contabil sau experţilor contabili, dar această procedură prelungeşte uneori în mod nejustificat timpul necesar elaborării expertizelor contabile.

Bilet nr. 201. Despre profesionalism. 2. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.3. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?

1. Profesionalismul in profesia contabila. - Profesionalism - Comportamentul profesionalProfesionistul contabil trebuie sä actioneze intr-o manierä conformä cu buna reputatie a profesiei si sä se abtina de la orice comportament care ar putea discredita profesia. Ob1igatia de a se abtine de la orice activitate care ar discredita profesia ceea ce presupune existenta unor responsabilitati ale profesionistului contabil fata de clienti, fata de terti, de alti membri ai profesiei contabile, de angajati si colaboratori, de patroni, si fata de publicul larg.Respectarea normelor tehnice si profesionaleUn profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:

IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate Ministerul Finantelor Publice C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevantă

2. Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale. Concept: Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public.

Comentarii: Este de datoria organismelor profesionale să elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre activităţile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate în aprecierea misiunilor realizate de profesioniştii contabili.

Profesionistul contabil trebuie sa-şi îndeplinească sarcinile profesionale în conformitate cu normele tehnice şi profesionale relevante. Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu grija şi abilitate instrucţiunile clientului

37

sau patronului în măsura în care sunt compatibile cu cerinţele de integritate, obiectivitate şi, în cazul liber-profesioniştilor contabili, cu independenta (după cum se va vedea în Secţiunea 290 de mai jos). În plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale şi tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR şi legislaţia relevanta.

3. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?Răspunderea disciplinară a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi este reglementată de legea de organizare a activităţii de expertiză contabilă care, în funcţie de gravitatea abaterilor săvârşite, stabileşte următoarele sancţiuni disciplinare:

1) Mustrare;2) Avertisment scris;3) Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (...) pe o perioadă de timp de la 3 luni la l an;4) Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (...).Printre faptele săvârşite în legătură cu expertizele contabile care pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor

contabili pot fi enumerate:a) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări servicii sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională de expert contabil;a) Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;b) Nerespectarea Normei profesionale CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile;c) Efectuarea de expertize contabile judiciare şi/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru exercitarea profesiei, legal acordată;d) încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de Corp, dacăfapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Faptele enumerate nu sunt exhaustive, ci exemplificative.Punerea în mişcare a răspunderii disciplinare se poate face fie în urma reclamaţiilor îndreptate contra unui expert

contabil, fie în urma autosesizării Corpului în cadrul activităţii de control de calitate al expertizelor contabile.Sancţiunile disciplinare împotriva experţilor contabili se aplică de către comisiile de disciplină de pe lângă filialele

CECCAR sau de către Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, potrivit procedurilor reglementate de regulamentele Corpului41.

Bilet nr. 211. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă. 2. Ameninţări la adresa independenţei. 3. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?

1 Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.

Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.Componentele independentei:

1. Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei.

Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.

38

Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil.

Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.• Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitătii de a actiona în interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionând în interes public, un profesionist contabil ar trebui să respecte si să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.• Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazează pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica. Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunitătii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil.

2. Ameninţări la adresa independentei: Conformitatea cu principiile fundamentale poate fi afectată într-o gamă largă de cazuri. Multe ameninţări se împart

în următoarele categorii:a) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de interes propriu pentru un contabil profesionist

independent includ, dar nu sunt limitate la:- un interes financiar în firma-client sau deţinerea unui in teres împreună cu un client;- dependenţa neadecvată faţă de onorariile totale primite de la un client al certificării;- întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client;- preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;- potenţiala angajare la un client;- onorarii neprevăzute legate de angajamente de certificare;- un împrumut către sau de la un client sau de la oricare dintre directorii sau funcţionarii acestuia.

b) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţări de autoexaminare (autocontrol) includ, dar nu sunt limitate la:- descoperirea unei erori semnificative în timpul unei reevaluări a muncii profesionistului contabil independent;- raportarea asupra operării sistemelor financiare după ce tot acea persoană a fost implicată în elaborarea sau implementarea lor;- pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor înregistrări care fac obiectul unei misiuni de certificare;- un membru al echipei de certificare care ocupă, sau a ocupat recent, funcţia de director sau funcţionar al clientului de certificare;- un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent, angajat al clientului de certificare într-o poziţie în care exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului în cauză;- prestarea unor servicii pentru un client al certificării care afectează direct subiectul în cauză.

c) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de favorizare includ, dar nu sunt limitate la:- promovarea acţiunilor într-o entitate cotată atunci când acea entitate este un client de audit al situaţiilor financiare;- apărarea unui client al certificării în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţe părţi.

d) Exemple de circumstanţe care pot genera o ameninţare de familiaritate includ, dar nu sunt limitate la situaţiile când:- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau funcţionaral clientului de certificare;- un membru al echipei de certificare are o rudă de gradul I sau un afin care, ca angajat al clientului, este în poziţiade a exercita o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;- un fost partener al firmei ocupă funcţia de director sau funcţionar al clientului sau este angajat într-o poziţie încare exercită o influenţă directă şi semnificativă asupra subiectului misiunii de certificare;- acceptarea unor cadouri sau a ospitalităţii din partea clientului, cu excepţia cazului în care valoarea acestoraeste nesemnificativă;

39

- asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei de certificare cu clientul certificării.e) Exemple de circumstanţe care pot genera ameninţarea de intimidare includ, dar nu sunt limitate la:- ameninţarea înlocuirii sau a concedierii făcută de clientul certificării;- ameninţarea cu litigiul;- exercitarea unei presiuni în vederea reducerii inadecvate

a cantităţii de muncă executate pentru a reduce onorariile.Un profesionist contabil independent va observa, de asemenea, că situaţiile specifice dau naştere unor ameninţări specifice la conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale. Astfel de ameninţări specifice, evident, nu pot fi clasificate. Fie în relaţii profesionale sau de afaceri, un profesionist contabil independent ar trebui să fie tot timpul atent la astfel de cazuri şi ameninţări.

3. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de profit si pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii:turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării fmanciar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fisa individuală a postului; rareori, în cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de venit.

In schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.

Bilet nr. 221. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei. 2. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic.3. Cine este expertul contabil?

1. Măsuri de protecţie Măsurile de protecţie care ar putea elimina sau reduce ameninţările la un nivel acceptabil se împart în două mari

categorii:- măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi- măsuri de protecţie în mediul de lucru.

Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei (prevăzute prin reglementările profesiei):• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie:

40

- condiţii la examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susţinerea examenului de aptitudini;

• dezvoltarea profesională continuă;• reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei:

- reglementări profesionale;- reglementări de drept comercial;- reglementări procedurale;• monitorizarea misiunilor (auditul de calitate);

• raportarea activităţii desfăşurate.Măsuri de protecţie în mediul de lucru:

• poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale şi că membrii echipei acţionează în interesul public;

• politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea controlului calităţii misiunilor;• documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la adresa independenţei;• comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruirea personalului şi a partenerilor;• desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionăriiadecvate a sistemului de control al calităţii;• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii;• consultarea unei terţe persoane (organism profesional - CECC AR, C AFR, CCF, ANEV AR, UNPRL, sau norma-lizator - MEF, Consiliul Concurenţei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului;• implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.

Măsuri de protecţie din partea clientului:• ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizareamisiunii;• alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie;• clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;• clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul intern, sistemul informatic etc. -care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

2. Obligaţiile organismelor profesionale in legatura cu Codul etic.Profesioniştii contabili în general şi cei în practica publică în special, oricare ar fi activitatea profesională pe care o

efectuează, vând în realitate reputaţie, iar reputaţie fără educaţie si etică nu există.Organismele profesionale membre IFAC au obligaţia să prevadă în statutele şi regulamentele lor reguli cu privire la

investigaţia şi disciplina în caz de conduită greşită, inclusiv pentru abaterile de la standardele profesionale.Conduita greşită include:

- activităţile cu caracter penal;- acţiunile sau inacţiunile care pot periclita profesia contabilă;- abaterile de la standardele profesionale;- abaterile de la cerinţele etice;- neglijenţa profesională gravă;- un număr de cazuri de neglijenţă mai puţin importante care, cumulate, pot indica nepotrivirea de a exercita drep-turile de practică;

- activitatea necorespunzătoare.Organismele profesionale membre IFAC trebuie să elaboreze un regim eficient de investigare şi disciplinar care să

permită ca cei care judecă să impună o serie de penalizări cum ar fi sancţiunile ca: mustrarea, pierderea sau restricţionarea drepturilor de practică, amenda (plata costurilor), pierderea titlului profesional sau retragerea autorizării, excluderea din organismul profesional.

Organismele profesionale trebuie să informeze fiecare membru în parte în legătură cu toate prevederile

41

Codului etic, standardelor profesionale, regulilor şi reglementărilor, şi cu consecinţele neconformării.Organismele profesionale trebuie să asigure resursele financiare necesare care să permită efectuarea la timp a

acţiunilor de investigare şi disciplinare.Totodată, organismele profesionale trebuie să elaboreze şi să menţină un proces de examinare independentă a

plângerilor clienţilor sau altor părţi în cazurile în care s-a decis, ca urmare a investigaţiei, că problema în cauză nu va fi deferită unei instanţe disciplinare.

Nicio persoană care este membră a comitetului de investigare sau a instanţei de judecată nu trebuie să servească în acelaşi timp sau în legătură cu acelaşi caz.

Instanţa de judecată trebuie să-şi dovedească independenţa; trebuie evitată influenţa altor structuri ale organismului profesional în activitatea instanţei de judecată, luarea deciziilor sau impunerea sancţiunilor; numai o instanţă de apel poate modifica sau retrage o decizie a instanţei de judecată.

3. Cine este expertul contabil?Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are

competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare, şi de a efectua expertize contabile.

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice).

• Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.• Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlul de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari,

doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilorşi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

Bilet nr. 231. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? 2. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul contabilităţii.3. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

1. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? Câţiva dintre factorii care trebuie analizaţi sunt:

- scopul înfiinţării organismului profesional;- cadrul legal existent, dacă este cazul, pentru reglementarea profesiei;- numărul de contabili calificaţi din ţară şi natura generală a calificărilor acestora;- protecţia legală, dacă este cazul, pentru anumite titluri profesionale (de exemplu, auditor statutar, expert contabil

etc.);- natura sarcinilor, dacă este cazul, care sunt rezervate profesioniştilor contabili;- care va fi interacţiunea dintre profesie şi guvern;- standardele de contabilitate şi audit urmate în general de profesioniştii contabili în pregătirea şi auditarea declara

ţiilor financiare;- necesitatea în cadrul profesiei a unor programe de formare continuă;- cererea viitoare estimată de profesionişti contabili în toate sectoarele din ţară;- extinderea şi calitatea sistemului educaţional pentru pregătirea profesioniştilor contabili;- activităţile şi programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate şi cele care

42

vor fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizaţii;- resursele care vor fi disponibile pentru finanţarea organismului profesional de contabilitate;- numărul de contabili din ţară care ţin de un organism profesional de contabilitate din afara ţării.Următorul pas este stabilirea unui acord general cu privire la structura care va asigura cel mai bine faptul că

activităţile organizaţiei sunt desfăşurate în mod eficient şi efectiv. Este important să se recunoască faptul că multe funcţii vor trebui să fie executate în mod voluntar de membri până când resursele vor permite angajarea unui număr de persoane calificate.

Deciziile iniţiale cu privire la structură vor implica cel puţin următoarele aspecte:- categorii şi cerinţe pentru a fi membru (de exemplu, cu drepturi depline, asociat, stagiar);- prevederea de menţinere a „drepturilor dobândite" pentru calitatea de membru;- componenţa, autoritatea şi responsabilitatea organismului suprem de conducere (numit în cadrul acestei lucrări

„Consiliu") şi a altui comitet executiv sau grup împuternicit să acţioneze în numele Consiliului;- autoritatea şi responsabilitatea directorului executiv;- autoritatea şi responsabilitatea Comitetelor Permanente;- desemnarea ca membru.După ce s-a ajuns la un consens cu privire la activităţile organizaţiei propuse şi asupra aspectelor structurale

menţionate mai sus, poate începe activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare (statutul, actul constitutiv şi regulamentele).

2. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul contabilităţii.Realizarea creşterii economice şi protejarea interesului public sunt obiective comune ale administraţiilor şi organismelor profesionale de contabilitate, în cadrul colaborării cu administraţia, grupul care formează organismul profesional trebuie să reţină aceste obiective comune. Consideraţiile suplimentare includ sfera de aplicare a mandatului pe care îl are administraţia în formarea organismului profesional şi de unde vine mandatul respectiv. Grupul trebuie să analizeze felul în care va colabora cu alte părţi interesate, cum ar fi reprezentanţii comunităţii de afaceri şi investiţii. O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea unui organism profesional care respectă necesităţile admi-nistraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general. Organismele profesionale au responsabilitatea de a rămâne implicate în zone care afectează profesia, de exemplu, legislaţia, administrarea corporativă şi reglementările fiscale. Organismul profesional trebuie să aducă o contribuţie la efortul altor părţi în elaborarea standardelor si legislaţiei care vor avea impact asupra profesiei. Acest lucru se poate realiza prin participarea la grupurile de lucru care elaborează standardele sau legislaţia.

Pentru ca profesia să se dezvolte si să obţină o recunoaştere publică, trebuie să existe un cadru legal şi de reglementare corespunzător care să guverneze profesia. Acest cadru trebuie să respecte filozofiile guvernamentale de bază. De asemenea, trebuie luate toate măsurile pentru evitarea impunerii de obligaţii de reglementare excesivă asupra contabililor sau pentru evitarea limitărilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecvate ale autorităţii organului profesional de contabilitate.

Grupul care formează un nou organism profesional de contabilitate trebuie să înceapă colaborarea cu administraţia încă din faza incipientă pentru a dezvolta un cadru corespunzător. Pentru ca această acţiune să fie încununată de succes, este important ca membrii grupului fondator să fie în legătură cu administraţia. Este de asemenea important ca aceşti membri să fie asistaţi de un avocat calificat şi cu o bună reputaţie pentru elaborarea sau revizuirea legislaţiei necesare.

Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual şi ca grup, organismul profesional de contabilitate trebuie să poată acţiona în mod eficient în calitate de purtător de cuvânt al profesiei cu privire la aspectele contabile, fiscale şi financiare în faţa administraţiei, publicului, precum şi în faţa altor grupuri interesate. Acest lucru este cu atât mai important când se analizează efectuarea unor schimbări majore.

Cu toate că un cadru legal corespunzător este un pas important în obţinerea recunoaşterii publice a profesiei, un organism profesional de contabilitate trebuie să câştige această recunoaştere în mod constant. Un organism profesional de contabilitate câştigă respectul publicului atunci când îşi demonstrează angajamentul de menţinere si îmbunătăţire a calităţii serviciilor furnizate de membrii săi şi când declaraţiile şi poziţia publică sunt percepute ca fiind de interes public. Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un plan oficial care:

• să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor, de exemplu, prin cultivarea relaţiilor cu liderii de

43

opinie din domeniul afacerilor, guvern şi media, şi adresându-se publicului de afaceri şi studenţilor cu privire laprofesia de contabil sau care implică sau necesită competenţa profesioniştilor contabili;• să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau fiscale. (Aceastăsarcină va avea şi mai mult succes dacă organismul profesional va alege persoane cu poziţie înaltă în comunitate, dacă va fi prudent în selectarea aspectelor pe care le comentează şi dacă se va asigura că li se pune la dispoziţie o consiliere competentă purtătorilor de cuvânt.);

• să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi regulamente.

3. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului^înscrierea se

realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat, înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare aprofesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.

Acordarea vizei anuale se face dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;- plata la buget, la termen şi în cuantumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;- asigurarea pentru riscul profesional;- dovada că persoana în cauză nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptulde gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);- persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională;- depunerea fişei individuale.

Bilet nr. 241. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? 2. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? 3. Ce lucrări poate executa un expert contabil? )bilet 60=

1. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii?

Organismul profesional de contabilitate trebuie să aibă propria structură de reglementare adecvată cadrului legal naţional. O structură de reglementare constă în:• o lege a contabililor sau o altă legislaţie care recunoaşte organismul profesional ca entitate legală care reprezintăprofesia şi care îi poate conferi putere legală pentru reglementarea membrilor;• un statut şi regulamente proprii;• cerinţe de admitere şi un registru al membrilor;• reguli de conduită profesională si etică în afara cadrului legal (de exemplu, reguli cu privire la independenţă). Aceste reguli trebuie să se bazeze pe Codul etic al IFAC;• standarde contabile şi de audit;• sisteme disciplinare pentru membrii care nu respectă regulile de conduită ale organismului;• cerinţe de autorizare pentru auditori şi alte funcţii;• sisteme de monitorizare pentru membri.

Statutul organismului profesional de contabilitate este documentul oficial care stabileşte numele şi scopul, şi cerinţele de administrare a organizaţiei. Acesta conţine, de asemenea, si cerinţele de membru, drepturile si puterile membrilor, sistemul disciplinar şi cerinţele cu privire la suspendarea, demiterea şi reprimirea membrilor.

De multe ori, organismele profesionale aleg să stabilească şi un set de regulamente care determină diversele cerinţe de politică la nivel înalt care nu sunt neapărat acoperite de statut, în funcţie de structura administrativă a organismului,

44

regulamentele pot fi modificate şi actualizate mai frecvent decât statutul.

2. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul contabilităţii? Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, (în anumite ţări acest grup este numit şi „Comisia".) Componenţa Consiliului este în general aleasă de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reînnoit o dată sau de mai multe ori. Pentru determinarea numărului de membri din Consiliu trebuie să se aibă în vedere reprezentarea corespunzătoare a membrilor, creând în acelaşi timp un grup suficient de mic pentru a colabora eficient.

Consiliul răspunde în faţa membrilor. Membrii vor fi invitaţi să participe la Adunarea generală anuală şi vor avea de asemenea dreptul să solicite o Adunare generală specială, dacă este necesar, dacă apar aspecte de interes. La Adunarea generală anuală, membrii vor primi şi vor fi invitaţi să aprobe raportul anual de activitate şi declaraţiile financiare auditate, să numească auditorul, să aprobe nivelurile de subscriere pentru anul următor şi să aleagă membrii Consiliului.

Consiliul este în mod normal condus de un preşedinte care este ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, şi unul sau mai mulţi preşedinţi adjuncţi sau vicepreşedinţi, care sunt aleşi de membrii Consiliului şi care îl reprezintă pe preşedinte.

Misiunea unui organism profesional de contabilitate este îndeplinită prin intermediul activităţii membrilor şi a personalului angajat, care include şi legătura cu membrii şi deservirea acestora.

Structura managementului Durabilitatea oricărei organizaţii este afectată foarte mult de calitatea managementului operaţiunilor sale. Imediat ce

resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagă pentru responsabilitatea de management al organizaţiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; în general se foloseşte termenul de director executiv.

Selectarea celei mai corespunzătoare persoane este de o maximă importanţă pentru succesul organizaţiei. Directorul executiv va trebui să fie:

• un manager cu experienţă;- capabil de a gândi şi planifica în mod strategic;- creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia;- o persoană cu abilităţi excelente de comunicare;- sociabil si capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţământ.Rolul directorului executiv, în colaborare cu Consiliul si cu alţi voluntari, este:- de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care să includă date-ţintă specifice;- de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor;- de a acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, membrilor Consiliului si altor voluntari;- de a crea şi păstra relaţii eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesionale şi instituţiile de învăţământ;- de a asigura că procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şi eficient conform statutului sau

regulilor organismului profesional;- de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu evoluţiile internaţionale,

religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil;- de a administra resursele şi personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu;- de a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizaţiei.Administrarea unui organism profesional de contabilitate necesită un director executiv foarte competent şi hotărât.

Astfel de persoane sunt căutate, iar o organizaţie tânără poate să se afle în incapacitatea de a atrage o astfel de persoană deoarece nu poate oferi suficienţi bani sau un statut motivaţional. Dacă nu este posibilă atragerea unei persoane locale suficient de experimentată, este însă posibilă obţinerea acestor servicii de la un administrator cu experienţă al unui organism existent, pe o perioadă de timp, cu normă întreagă sau part-time, pentru pregătirea personalului.

3 Ce lucrări poate executa un expert contabil?In aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii contabili sunt:a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea si tuaţiilor financiare:

45

- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;

b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sisteme de credit - leasing, factoring etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;- elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;- asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor unităţii;

c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului;- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea

celor interesaţi;- evaluări de elemente intangibile;

e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice încondiţiile prevăzute de lege, ca:

- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

e) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;

h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea soft-urilor necesare;- formarea profesională continuă;- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: fuziuni,

46

divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;l) efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi 8299.

Bilet nr. 251. Evidenţa membrilor unui organism profesional. 2. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.3. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

1. Evidenţa membrilor unui organism profesional. Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:

- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere.Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii.Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi, dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri

sau examinări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.

2. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.Elaborarea şi prezentarea la timp a rapoartelor anuale şi de management pentru Consiliu vor servi drept exemplu pentru profesie, precum şi pentru procesul de dezvoltare a unui plan strategic şi întocmirea bugetelor si planurilor de afaceri pe termen lung si scurt.

O bază mică de membri va limita aproape întotdeauna resursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, în astfel de ţări trebuie să se analizeze dezvoltarea de afiliaţii cu alte organisme în scopul repartizării activităţilor, cum ar fi educaţia profesională continuă şi examinările. Trebuie de asemenea explorate şi alte surse de venit. Acestea pot include:- subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);- sponsorizarea iniţiativelor specifice;- donaţii;- agenţii de ajutorare din străinătate;- surse caritabile;- spaţiu publicitar;- firme.

Cu toate că finanţarea iniţială din surse externe poate fi necesară în primii ani, în cele din urmă organizaţia trebuie să genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare si pentru a permite unele investiţii în dezvoltare. Membrii unei organizaţii noi de contabilitate trebuie să se angajeze în asigurarea unui anumit nivel de finanţare în fiecare etapă de dezvoltare în aşa fel încât să nu existe etape cu dependenţă exagerată de un suport financiar extern. O încredere excesivă într-un suport extern creează o dependenţă care poate afecta natura şi obiectul activităţilor organizaţiei, şi nu este în interesul pe termen lung al membrilor. Fondurile de la membri vor fi colectate prin două modalităţi: sub formă de

47

cotizaţii, ca plată pentru drepturile si privilegiile în calitate de membru (de exemplu, taxe membru licenţă), şi de recompensă pentru serviciile primite, cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare profesională şi participarea la manifestările promoţionale.

Organizaţia va trebui să aibă propriul sediu independent. Trebuie să se găsească un echilibru pentru realităţile financiare ale organizaţiei şi statutul acesteia ca organism profesional recunoscut. Locaţia sediului şi accesul vor fi foarte importante.

Locaţia biroului şi întreţinerea aferentă vor necesita resurse. Ideal ar fi să nu se facă închirieri pe termen lung care pot deveni costisitoare în cazul în care creşte necesitatea de spaţiu. Locaţiile mai mici cu contract de închiriere pe termen scurt vor conferi flexibilitate mai mare. Un spaţiu închiriat de la o organizaţie binevoitoare poate furniza servicii şi infrastructură fără costurile de înfiinţare. Puţine organizaţii au avut succes în asocierea cu alte grupuri pentru a forma o „clădire profesională" în care să se facă economii din folosirea în comun a mesageriilor, a serviciilor de curăţenie a birourilor şi a echipamentelor.

Echipamentele de bază - telefon, fax, computer şi imprimantă - sunt esenţiale. La cumpărarea sau închirierea echipamentelor de birotică trebuie avut în vedere nivelul de servicii oferit de furnizor. Mobila de birou obişnuită, inclusiv birourile, scaunele si dulapurile, trebuie să fie achiziţionată dacă nu este furnizată ca parte din aranjamentul de închiriere.

Organismul are ca obligaţie evidenţa membrilor, pentru care este necesară o bază de date care să servească drept registru al membrilor. Informaţiile minime vor include:- numele membrului;- numărul membrului;- adresa personală;- adresa de serviciu;- adresa poştală preferată;- categoria sau sectorul de angajare;- calificările;- data naşterii;- data de admitere ca membru;- categoria de membru;- informaţii din autorizaţie - numărul si data de emitere.

Trebuie să se acorde atenţie legislaţiei locale cu privire la protecţia datelor - confidenţialităţii.Trebuie păstrate informaţii similare şi în cazul stagiarilor şi, dacă organizaţia este implicată activ în oferirea de cursuri

sau examinări, vor fi necesare şi înregistrări ale stagiarilor şi alte documente legate de stagiari.Sursele de finantare ale CECCAR: Taxa de inscriere la examenul de EC si CA Taxa de inscriere in tabloul Corpului Cotizatii anuale asupra veniturilor Donatii, vanzari de publicatii proprii Alte venituri

3. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate:- cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi;- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi,

membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse

membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care

48

le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezen-tarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii;- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de naturătehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.130. Expertul contabil sau contabilul autorizat trebuie să fie si să se manifeste liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa profesională.

Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil şi contabilul autorizat nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nicio altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivitătii sale.131. Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.132. Profesia de expert contabil sau de contabil autorizat poate fi exercitată individual, prin cabinete, sau printr-o societate comercială de profil înfiinţată potrivit legii.133. în exercitarea profesiei, experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz, potrivit legii.134. Pentru onorariile stabilite prin contract încheiat cu operatorii economici se emit de către societăţile comerciale, la terminarea lucrărilor, facturi sau chitanţe, potrivit legii.135. Potrivit legii, obligaţia calculării si vărsării impozitului aferent sumelor plătite experţilor contabili şi contabililor autorizaţi individuali drept onorarii de către societăţi comerciale revine acestora.136. încasarea onorariului se va face de executantul lucrării direct de la beneficiar, în cazul în care acesta este persoană juridică, după ce s-a reţinut impozitul pe venit spre a se vărsa la buget.

Bilet nr. 261. Rolul marketingului şi promovării profesiei. 2. Rolul sectorului public.3. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

1. Rolul marketingului şi promovării profesiei. Marketingul eficient este esenţial pentru succesul pe termen lung al organizaţiei. Un organism profesional care îşi planifică şi îşi coordonează cu atenţie activitatea de marketing are mai multe şanse de a-şi atinge obiectivele strategice.Strategia iniţială de marketing a unui organism profesional nou trebuie să se concentreze pe identificarea publicului-ţintă cheie, atragerea studenţilor şi asigurarea furnizării eficiente de servicii. Scopul ar trebui să fie crearea unei mase decisive. Odată cu dezvoltarea, noile priorităţi vor fi importante, cum ar fi intensificarea parteneriatelor şi furnizarea de servicii cu valoare adăugată pentru membri, inclusiv susţinerea carierei, training şi resurse de dezvoltare şi tehnice.

Pentru a implementa o strategie eficientă de marketing, o organizaţie trebuie mai întâi să înţeleagă mediul în care lucrează. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macro-mediul, micromediul şi mediul intern:- macromediul - factori sociali, legali, economici, politici şi tehnologici;- micromediul - studenţi şi membri, părţi interesate (lideri industriali, angajatori, organe de reglementare, instituţii de învăţământ), furnizori (de pregătire) şi concurenţi (la nivel naţional şi global);- mediul intern - oameni, finanţe, resurse şi infrastructură.

Cercetarea şi analiza acestor domenii vor asigura că organizaţia: este conştientă de factorii externi care pot avea un impact asupra organizaţiei; înţelege potenţialii clienţi, factorii de decizie şi concurenţa; este conştientă de propriile capacităţi şi limitări. Rezultatele cercetării vor facilita elaborarea de planuri de marketing realiste şi realizabile şi vor permite organizaţiei să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la aspectele-cheie de marketing, cum ar fi poziţia mărcii, avantajul competitiv şi dezvoltarea unei strategii de marketing.

Marca este un instrument puternic în comunicarea către studenţi, stagiari şi comunitatea de afaceri a valorilor şi

49

poziţiei pe piaţă a organizaţiei. Un nou organism profesional de contabilitate are oportunitatea de a-şi stabili identitatea ca marcă încă de la începutul organizaţiei. O imagine puternică de marcă ajută la identificarea organizaţiei şi percepţia de calitate si profesionalism. Componentele de marcă uşor de implementat includ:

- un nume care transmite ceea ce face şi reprezintă organizaţia- valorile de marcă aliniate la obiectivele organizaţiei;- un logo uşor de reţinut care va fi folosit în toate comunicările;- un design şi un stil consecvente care se folosesc la corespondenţă, documente şi referinţă si website;- recrutarea şi formarea oamenilor care se încadrează în valorile de marcă ale organizaţiei.

Proprietatea intelectuală este un bun pentru orice organizaţie şi trebuie să fie protejată în mod corespunzător. Numele organizaţiei, inclusiv acronimul si orice marcă asociată, cum ar fi denumirea sau calificarea, de exemplu, expert contabil, chartered accountant sau contabil public autorizat, reprezintă bunul fundamental de proprietate intelectuală şi cel mai important. Reputaţia organizaţiei poate fi serios prejudiciată dacă o altă organizaţie sau persoană doreşte să folosească numele. Protecţia legală se poate obţine prin înregistrarea numelui organizaţiei ca marcă comercială. Alte domenii de proprietate intelectuală care necesită protecţie pot include: numele produselor şi serviciilor; logo-urile; calificările şi denumirile de domeniu. Este recomandat să se ceară sfatul unui specialist cu experienţă în domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale.

Revistele şi buletinele informative sunt un mediu eficient de comunicare către membri a ultimelor noutăţi cu privire la organizaţie si problemele curente care afectează profesia. Aceste publicaţii pot fi folosite şi ca instrumente de promovare a serviciilor si produselor, cum ar fi manifestările şi cursurile. Costurile pentru publicare şi livrare pot fi reduse prin emiterea de comunicate în formă electronică sau prin veniturile din publicitate.

Internetul este un mecanism foarte important de comunicare a informaţiilor şi de încurajare a interacţiunii cu clienţii şi părţile interesate. Internetul devine din ce în ce mai mult un punct de referinţă pentru cei care caută informaţii suplimentare cu privire la calificările şi serviciile oferite de organismele profesionale.

Proiectarea unui website trebuie să ţină cont atât de structură, cât şi de conţinut pentru a asigura faptul că informaţiile relevante pot fi obţinute de către toţi potenţialii clienţi si toate părţile interesate, în plus, este important să se ţină cont de strategia viitoare a organizaţiei pentru ca website-ul să poată găzdui viitoarele necesităţi ale organizaţiei si clienţilor. Este de recomandat construirea unui website de bază şi lansarea acestuia pentru a atrage atenţia asupra organizaţiei. Website-ul poate fi ulterior îmbogăţit în funcţie de resurse. Alte aspecte care trebuie abordate la elaborarea unui website includ:- înregistrarea denumirilor de domeniu ale website-ului;- asigurarea faptului că designul website-ului este conformcu marca;- elaborarea unui website în funcţie de limitele tehnologice ale organizaţiei.

Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape şi va necesita în mod inevitabil o combinaţie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul că mesajele sunt comunicate în mod eficient persoanelor avizate şi la timpul potrivit.

Iniţial, organizaţia trebuie să se concentreze asupra atragerii atenţiei cu privire la existenţa sa printre liderii din industrie, autorităţile de reglementare şi guvern, precum şi potenţialilor membri. Factorii de influenţă vor fi consultaţi în mod biunivoc în faza incipientă şi vor fi invitaţi să furnizeze date de intrare în feedback cu privire la propuneri. Câştigarea susţinerii acestora încă de la început nu numai că va asigura accesul organizaţiei la un cartel de experţi, ci va ajuta şi promovarea pe viitor către potenţialii membri sau către publicul larg.O campanie planificată şi coordonată de relaţii publice este foarte importantă în informarea cu privire la organismul profesional. Legăturile cu presa naţională şi de afaceri şi alte grupuri media trebuie să fie stabilite încă din faza de început. Susţinerea publică din partea factorilor de influenţă de nivel înalt va fi esenţială în generarea unei acoperiri largi si va asigura faptul că informarea si interesul în noul organism sunt realizate printre potenţialii membri şi alte părţi interesate.

Promovarea către potenţialii membri şi studenţi trebuie să fie planificată şi coordonată pentru a furniza un exerciţiu de recrutare de succes si pentru formarea durabilă a studenţilor şi membrilor. Este foarte important să se înţeleagă nevoile şi aspiraţiile potenţialilor membri şi să se realizeze introducerea consecventă a acestora în mesajele de campanie. Este de asemenea importantă şi încurajarea partenerilor şi a altor părţi interesate, în special furnizorii de training şi alte entităţi implicate în calificare, de a se implica în mod activ în promovare.

Organismul profesional de contabilitate trebuie să recruteze studenţi potrivit capacităţii sale de a asigura calificări şi servicii pentru aceştia. Promovarea trebuie, de asemenea, să vizeze si recrutarea de studenţi corespunzători prin a căror asociere organismul profesional de contabilitate să îşi sporească reputaţia şi statutul, şi care sunt apţi de a-şi finaliza

50

calificarea. Dacă se recrutează studenţi care nu îşi pot finaliza calificarea, reputaţia organismului profesional de contabilitate poate fi periclitată. O altă consecinţă ar putea fi că studenţii nu vor mai recomanda organismul profesional de contabilitate si altor persoane; recomandările sunt o sursă foarte importantă de atragere de noi studenţi şi de consolidare a reputaţiei.

Tehnicile de promovare alese pentru a viza potenţialii studenţi şi membri vor depinde de piaţă, public, costuri si resurse. Manifestările şi saloanele trebuie să fie în centrul programului. Publicitatea selectă poate fi folosită în strategia de marketing, în special pentru a dezvolta informarea. Această acţiune trebuie să vizeze informarea publicului-ţintă cheie, cum ar fi potenţialii studenţi si consilierii lor de carieră si angajatorii.

O campanie de promovare eficientă va include o combinaţie a următoarelor activităţi:- saloane, congrese, seminarii şi mese rotunde;- prezentări;- întâlniri biunivoce;- publicitate;- crearea de relaţii cu angajatorii potenţialilor membri sau studenţi.

Alte părţi interesate joacă un rol important în procesul decizional. De exemplu, deoarece angajatorii şi instituţiile de învăţământ influenţează de multe ori alegerea de către studenţi a unui organism profesional, necesităţile acestor grupuri trebuie, de asemenea, să fie abordate, în fazele de început, crearea de relaţii trebuie să se concentreze asupra creşterii capacităţii pieţei în ceea ce priveşte şcolarizarea şi angajarea contabililor profesionişti. Se pot folosi factori de influenţă pentru încurajarea susţinerii din partea acestor grupuri de interese.

Membrii aşteaptă servicii profesioniste şi eficiente de la organismul profesional. Este foarte important să se stabilească o cultură centrată pe clienţi şi ca oamenii din cadrul organizaţiei să aibă experienţa şi resursele necesare pentru a satisface şi a depăşi aşteptările membrilor. Introducerea de iniţiative, cum ar fi obiective cu privire la nivelul serviciilor, analiza gradului de satisfacţie, proceduri conforme şi scheme de sugestii, poate asista satisfacerea aşteptărilor clienţilor, comunicarea obiectivelor de servicii pentru clienţi şi facilitarea unei culturi bazate pe inovaţie şi îmbunătăţire.

2. Rolul sectorului public Un sector public bine administrat şi stabil, cu bugetare solidă pentru susţinerea obiectivelor şi controlul atent al

executării bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici monetare şi fiscale eficiente. Rolul directorilor financiari din sectorul public merge mai departe de administrarea bugetului, şi anumepresupune susţinerea performanţei şi posibilitatea administraţiilor de a se adapta la noile circumstanţe în evoluţie.

Rolul managementului financiar profesional trebuie să fie înţeles, dezvoltat si susţinut de contabilitate. Nu este eficientă numai oferirea de training în contabilitatea din sectorul privat pentru cei din sectorul public sau importarea de contabili formaţi din sectorul privat. Este necesară formarea adecvată a directorilor financiari din sectorul public, inclusiv contabili, auditori interni si externi, directori de buget şi tehnicieni contabili, pentru a îmbunătăţi performanţa sectorului public.

Dezvoltarea si menţinerea unui cadru profesional de directori financiari din sectorul public necesită o organizaţie profesională independentă de guvern, dar care să colaboreze strâns cu acesta, să educe, să susţină, să stabilească şi să păstreze standardele etice şi tehnice, în multe cazuri, acesta va fi rolul organismului profesional corespunzător de contabilitate care doreşte să devină sau a devenit deja membru IFAC. în alte cazuri, poate exista tendinţa, mai puţin recomandată, de a înfiinţa un organism separat de contabilitate în sectorul public, deseori din cadrul guvernului sau pro-fesiei.

Pentru dezvoltarea contabilităţii în sectorul public, necesitatea primară o constituie o schemă de învăţământ si training în sectorul public pentru formarea directorilor financiari din sectorul profesional public. După un anumit timp, această necesitate va determina nevoia de dezvoltare profesională continuă, de elaborare a standardelor si declaraţiilor tehnice conform standardelor internaţionale, si de profesionişti pregătiţi să se întâlnească cu alţi profesionişti. Cu presiuni şi susţinere suficiente din partea guvernului în ceea ce priveşte legislaţia, dezvoltarea profesiei de contabil în sectorul public va fi posibilă.Organismul existent va trebui să îşi evalueze reputaţia curentă şi capacitatea de a susţine profesia în sectorul public, atât financiar, cât şi tehnic. Decizia va depinde şi de evaluarea dorinţei politice de a susţine şi dezvolta profesia independentă, reglementată, în urma dialogurilor cu partidele politice lider.

Multe organisme existente membre IFAC au Comitete pentru Sectorul Public pentru reprezentarea intereselor sectorului

51

public.Organismul profesional trebuie să aibă în vedere cerinţele de educare şi formare a directorilor financiari profesionişti

din sectorul public şi să analizeze dacă are capacitatea şi abilităţile pentru elaborarea de planuri de învăţământ, programe, materiale de studiu şi alte componente corespunzătoare ale unei scheme de învăţământ şi formare. Trebuie, de asemenea, să ţină cont de:• felul în care trainingul va fi monitorizat şi validat, ţinând cont că pot fi puţini contabili profesionişti capabili de asupraveghea stagiarii;• aranj amentele de evaluare şi cum vor trebui adaptate pentru identificarea abilităţilor corespunzătoare necesităţilororganizaţiilor sectorului public şi pentru asigurarea competenţei profesionale într-un context de sector public;• dacă stagiarii din sectorul public vor putea să îşi asume o gamă completă sau limitată de activităţi (cum ar fi companiile de audit) în momentul calificării şi felul în care limitările vor fi explicate şi justificate fără a afecta reputaţiamembrilor calificaţi din sectorul public;• cum se vor dezvolta şi susţine necesităţile la nivel „tehnic" ale sectorului public;• nivelul de susţinere din partea angajatorilor pentru justificarea încheierii unui contract de training cu un angajatordin sectorul public.

Organismul profesional trebuie să analizeze felul în care poate susţine şi păstra standarde corespunzătoare, inclusiv:

• dacă trebuie făcute modificări în ceea ce priveşte regimul etic şi disciplinar şi felul în care organismul profesionalva administra problemele disciplinare, inclusiv sancţiunile, în cazul membrilor angajaţi în sectorul public;

• în ce măsură aranj amentele de control al calităţii profesionale care afectează membrii sectorului privat trebuieadaptate pentru a satisface necesităţile sectorului public;

• dacă organismul are capacitatea tehnică şi de cercetare pentru a face faţă cerinţelor din sectorul public;• dacă organismul poate adopta Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public;• cum va stabili organismul un dialog cu studenţii şi membrii din sectorul public prin intermediul monitoarelor,

conferinţelor, seminariilor şi activităţilor de altă natură;• cum se va aplica dezvoltarea profesională continuă a membrilor din sectorul public şi cum pot fi cerinţele exis

tente din sectorul privat corelate cu sectorul public.Organismul profesional va trebui să analizeze dacă şi cum poate administra relaţiile cu membrii existenţi, precum si

dezvoltarea de noi relaţii cu cei care lucrează în sectorul public, inclusiv:• dacă organismul are resursele financiare pentru servicii suplimentare necesare pentru susţinerea dezvoltării efi

ciente ca organism relevant în sectorul public;• cum poate administra procesul de implicare a sectorului public în activităţile sale fără a-şi pierde independenţa;• în consecinţă, cum poate acţiona în interesul membrilor cu practica publică (ţinând cont de necesitatea prioritară

de a lucra în interesul public) şi în acelaşi timp să promoveze relaţii strânse cu guvernul în ceea ce priveşteproblemele sectorului public;

• cum vor reacţiona membrii actuali la redirecţionarea resurselor de la activitatea sectorului privat la activitateasectorului public când beneficiile lor vor fi relativ mici şi pe termen lung;

• cum vor trebui schimbate structurile instituţionale pentru a reflecta dimensiunea sectorului public, având în vederecă acest lucru ar afecta şi procesul de selectare (mai degrabă prin numire decât prin alegere) a membrilor consi-liului şi comitetelor organismului;

• schimbările care vor trebui făcute în ceea ce priveşte organizarea personalului organismului şi măsura în care personalul şi relaţia cu voluntarii sunt „profesionalizate".

înfiinţarea unui organism profesional nu este uşoară. Pentru a reduce cerinţele tehnice şi de resurse, organismul profesional va trebui să stabilească aranjamentele de consiliere şi de parteneriat descrise mai sus. Obiectivul pe termen lung ar fi îndeplinirea cerinţelor de a deveni membru IFAC.

Noul organism profesional din sectorul public va avea o singură preocupare, dar mai multe institute au o singură preocupare, şi anume auditul extern în sectorul privat. Dacă institutele coexistă, acestea au multe în comun şi trebuie să dezvolte relaţii strânse de lucru, inclusiv grupuri de membri comuni la nivel de organe de conducere şi, dacă este cazul, reprezentarea comună în faţa autorităţilor. Standardele de învăţământ şi training trebuie să fie compatibile.

în timp poate apărea posibilitatea de fuzionare a institutelor din sectorul privat şi sectorul public.

52

3. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.Liber-profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta

integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situaţii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:

- să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;- să aibă posibilitatea să justifice existenţa si utilizarea fondurilor respective.

Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:

- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

Bilet nr. 27 1. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul contabilităţii. 2. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional. 3. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

1. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul contabilităţii. Pe perioada de început şi în primii ani de funcţionare a organizaţiei, majoritatea membrilor vor fi persoane care şi-au dezvoltat cunoştinţele şi experienţa în calitate de contabil profesionist prin alte mijloace.

Acestor persoane li se permite să se alăture unui organism profesional de contabilitate pe o perioadă specificată şi

53

limitată în baza unor prevederi rezonabile de „menţinere a drepturilor dobândite". Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să încurajeze cât mai multe persoane calificate să se alăture organizaţiei, în acelaşi timp reducând riscul de acceptare a persoanelor necalificate. Prevederile de menţinere a drepturilor dobândite trebuie să fie disponibile numai pe o perioadă limitată şi să înceteze în momentul dezvoltării si aplicării unui program de acreditare.

Pentru orice desemnare analizată trebuie să se obţină informaţii cu privire la:- nivelul minim de studii necesar calificării, durata perioadei oficiale de studiu, materiile studiate;- examinările necesare, acordându-se o atenţie deosebită examinărilor competenţelor profesionale;- experienţa minimă şi tipul acesteia (inclusiv orice formare practică necesară) cerute înainte de autorizare;- cadrul general al standardelor tehnice si etice din ţara în care i s-a acordat titlul persoanei respective.După finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a fi membru

cu drepturi depline în noua organizaţie. Următoarele clasificări ca membru sunt comune multor organisme profesionale de contabilitate:

- contabili autorizaţi sau experţi;- contabili asociaţi;- tehnicieni contabili;- studenţi.Trebuie să se analizeze dacă persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de acreditare dintr-o altă ţară vor fi

acceptate pentru o anumită formă de apartenenţă ca membru, alta decât membru cu drepturi depline, cum ar fi membri studenţi şi asociaţi.După ce persoanele cu titluri obţinute în străinătate care practică deja profesia în ţara respectivă au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizaţii de menţinere a drepturilor dobândite, va mai exista o necesitate de recunoaştere a titlurilor dobândite în străinătate, în acest scop trebuie revăzut ghidul pentru acordurile mutuale de recunoaştere adoptat de Organizaţia Mondială de Comerţ. Trebuie să se aibă în vedere anumite cerinţe, şi anume cunoaşterea practică a limbii locale, dovezi ale reputaţiei profesionale şi cunoaşterea demonstrată a legii naţionale cu privire la societăţi şi impozite.

Este, de asemenea, necesară şi revizuirea calificărilor persoanelor care nu au încă niciun titlu, dar care au fondul necesar de studii şi experienţă pentru desfăşurarea activităţii de contabil profesionist sau tehnician contabil.

Admiterea persoanelor care par să fie calificate este cel mai corect lucru care se poate face, deoarece permite organizaţiei să includă mai multe persoane ca membri cu influenţă în domeniu şi administraţie, astfel sporind susţinerea organizaţiei, în plus, dacă studiile lor au fost făcute la universitatea locală, organizaţia poate aduna mai multe informaţii şi contracte care vor fi utile în determinarea propriului program de acreditare, în acest caz este foarte important să existe o limitare strictă a perioadei în care aceste persoane îşi pot păstra drepturile dobândite.

Odată ce au fost identificate calificările pentru a deveni membru conform prevederilor de menţinere a drepturilor obţinute, trebuie să se depună un efort concertat pentru a încuraja oamenii cu aceste calificări să depună cererea de membru. Cu toate că recrutarea membrilor este o activitate permanentă importantă pentru orice organizaţie cu membri voluntari, efortul iniţial este crucial. Neatragerea unui număr suficient de posibili membri va limita capacitatea noului organism de a-şi derula activitatea, va slăbi susţinerea autorităţilor şi a publicului pentru organizaţie şi poate să slăbească şi entuziasmul grupului fondator. Astfel, importanţa acestui efortiniţial nu poate fi subestimată. Metodele folosite vor varia în funcţie de multe consideraţii, cum ar fi numărul de posibili membri care vor fi contactaţi, oamenii disponibili pentru a lua parte la acest efort, distanţele şi costurile implicate etc. Contactul personal este în general cea mai eficientă metodă de recrutare.

Adunările Generale având ca subiect posibilii membri pot fi de ajutor. Astfel de şedinţe pot oferi membrilor potenţiali oportunitatea de a se cunoaşte, de a-i întâlni pe membrii grupului fondator, de a afla obiectivele organizaţiei, activităţile propuse şi structura, precum şi costurile şi beneficiile în calitate de membru. Informaţiile obţinute de la cei prezenţi vor eficientiza contactele viitoare. Se vor depune eforturi, inclusiv anunţuri prin mijloacele de informare, pentru a face aceste adunări publice, în scopul de a obţine un public larg si reprezentativ.

Liderii din cadrul profesiei (de exemplu, partenerul de conducere dintr-o firmă publică de contabilitate, directorul financiar al unei societăţi, şeful unui departament administrativ sau universitar) pot, de asemenea, să fie de ajutor în recrutarea membrilor. Chiar şi susţinerea din partea unui număr mic de astfel de persoane poate avea ca rezultat un număr mare de cereri de membru.

Un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze interacţiunea cu studenţii pentru că aceştia sunt viitorii

54

membri.Relaţiile cu studenţii vor fi limitate dacă întregul învăţământ tehnic sau o parte a acestuia este asumat(ă) de alte

organizaţii sau instituţii, şi vor deveni mai complexe odată cu creşterea implicării directe a organizaţiei în formarea sau evaluarea studenţilor. O formă de implicare este întotdeauna de dorit pentru dezvoltarea relaţiilor cu viitorii membri. Astfel, un organism profesional de contabilitate trebuie să încerce să dezvolte interacţiunile dintre membri si studenţi. Câteva dintre acţiunile recomandate sunt:- prezentări pentru elevii de liceu din anii mai mari pentru a încuraja interesul pentru această profesie;- participarea la manifestări de tipul „Ziua carierei";- conferinţe în săli de curs pentru studenţii de la contabilitate pe tema aspectelor actuale sau aplicării standardelortehnice în situaţii din „viaţa reală";- oferirea de oportunităţi de angaj are cu j umătate de normăpentru studenţi;- realizarea de relaţii cu profesorii şi cadrele didactice.

2. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional. Aşa cum este specificat la paragraful 100.1 din Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili, „o caracteristică a profesiei de contabil este acceptarea responsabilităţii de a acţiona în interesul public".

Exercitarea acestei responsabilităţi implică multe activităţi. Cea mai importantă este asigurarea faptului că executarea funcţiei de atestare este limitată la cei calificaţi să o execute. Un organism profesional de contabilitate va trebui să încerce să transpună această restricţionare în lege, de preferat prin acordarea organizaţiei ca atare a dreptului de a determina criteriile de competenţă. Dacă determinarea criteriilor este responsabilitatea organizaţiei, aceasta poate fi exercitată prin emiterea de certificate de practică pentru persoanele calificate, în general, certificatele de practică trebuie să aibă valabilitate limitată şi să poată fi reînnoite conform regulilor stabilite de Consiliu. Determinarea unei valabilităţi prestabilite a certificatului de practică asigură faptul că persoanele calificate pentru executarea funcţiilor limitate sunt totuşi calificate în mod corespunzător. Având în vedere rata rapidă de modificare a standardelor tehnice, este important ca persoanele care au dreptul de a exercita funcţii limitate să îşi păstreze competenţa de a face acest lucru. Condiţiile de reînnoire includ dovada continuării dezvoltării profesionale (CDP), reexaminării, asigurării profesionale sau alte situaţii.

Certificatele de practică sunt recomandate şi pentru membrii care oferă şi alte servicii în afara celor atestate. Multe organisme profesionale de contabilitate cer membrilor care oferă orice tip de serviciu contabil direct publicului să deţină un certificat de practică. Obţinerea unui certificat de practică poate necesita o experienţă practică suplimentară sau studii în domeniul în care persoana respectivă intenţionează să practice. Pentru păstrarea certificatului de practică, membrii vor fi supuşi unor reexaminări ale activităţii prin intermediul unor programe corespunzătoare de asigurare a calităţii.

3.Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţiiRelaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.

In afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

In cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:a) evaluarea riscurilor;a) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;b) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.

55

Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor

lor şi dacă acestea generează noi riscuri.Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea vor

putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază

Bilet nr. 281. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. 2. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică.3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

1. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor. Implementarea standardelor internaţionale va diferi de la o ţară la alta. Situaţiile pot varia de la, de exemplu, trecerea la standarde internaţionale de contabilitate şi audit de la standardele proprii elaborate de o ţară, la adoptarea de standarde internaţionale pentru o bază limitată de standarde elaborate anterior, în orice caz, este vorba despre un proiect care necesită o planificare atentă şi angajare.

Cel mai important aspect şi cel mai greu de realizat îl reprezintă obţinerea unei angajări serioase a părţilor interesate importante, atât în ceea ce priveşte procesul, cât şi termenul. Identificarea părţilor interesate va include toate organismele de contabilitate din ţară, guvernul, autorităţile de reglementare de pe piaţa de capital, precum şi Consiliile de Administraţie.

Deciziile cu privire la autoritatea de stabilire a standardelor şi autoritatea de aderare la standardele stabilite vor necesita o atenţie deosebită. Mândria naţională si profesională poate avea ca rezultat o primă reacţie, şi anume că un organism profesional trebuie să stabilească şi să implementeze propriul set de standarde. Cu toate acestea, stabilirea standardelor este o sarcină dificilă şi complexă, în plus, este un proces de lungă durată şi costisitor deoarece necesită acceptarea acestor standarde de către comunitatea de afaceri, organele de reglementare guvernamentale şi membrii profesiei locale de contabilitate.

IFAC şi IASCF au colaborat în timp la dezvoltarea standardelor de audit şi de contabilitate care pot fi acceptate în mod general la nivel internaţional. Un organism profesional de contabilitate trebuie să stabilească un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunoştinţelor membrilor în ceea ce priveşte mediul economic, legal şi profesional. Dacă este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstanţelor locale. Astfel se vor economisi resursele reduse pentru a fi folosite în training şi la monitorizarea aplicării conformării la standarde şi materiale suplimentare.

Este recomandat, dacă acest lucru este posibil, să se stabilească două grupuri de lucru sau grupuri operative separate - unul să analizeze standardele internaţionale de contabilitate, celălalt să se ocupe de standardele de auditare. Acesta din urmă trebuie să includă practicieni din firme mari şi mici; primul grup trebuie să conţină reprezentanţi din industrie şi comerţ, precum şi din alte sectoare, pentru consolidarea susţinerii standardelor.

Revizuirea standardelor internaţionale este o sarcină foarte importantă si va necesita probabil trei ani până la finalizare. Fiecare grup va trebui să analizeze fiecare standard, să îl compare cu practica actuală, să îl dezbată, să rezolve nepotrivirile şi să decidă asupra problemelor de tranziţie. Recomandările comitetului de a adopta un anumit standard internaţional trebuie să fie aprobate de Consiliu, de preferat după o perioadă de expunere, în cursul perioadei de expunere se pot ţine seminalii pentru formarea pedagogilor şi practicienilor locali în ceea ce priveşte utilizarea standardului.

Standardele internaţionale sunt publicate în limba engleză, şi atât IFAC, cât şi Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB) au politici de asistare a traducerii acestor standarde în diverse limbi naţionale.

Traducerea standardelor internaţionale este o sarcină complexă, de durată şi de multe ori costisitoare. Organismele de stabilire a standardelor naţionale este posibil să nu aibă resursele financiare necesare, dar sunt deseori cele mai apte să conducă această activitate. Cea mai adecvată cale de obţinere a finanţării necesare este o cerere de subvenţionare de la una dintre băncile regionale de dezvoltare sau agenţiile de dezvoltare.

56

Există acum software disponibil pentru asistarea activităţii de traducere. Acesta permite verificarea consecvenţei cu alte texte şi utilizarea de termeni-cheie. Un astfel de instrument electronic uşurează procesul de traducere, asigură o calitate superioară a textului tradus si face ca actualizările ulterioare să fie mai rapide.

2. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică.Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv al publicului şi al instituţiilor deservite de contabilii

profesionişti. Acest lucru necesită adoptarea şi implementarea unui cod etic chiar şi atunci când organul legislativ al ţării are responsabilitatea de promulgare a cerinţelor de etică. Pentru realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate înfiinţează un comitet pentru etică responsabil de promulgarea codului şi de stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectării codului şi de luare a măsurilor disciplinare în caz de încălcare a codului.

Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionişti, indiferent dacă sunt angajaţi în practică sau în alte sectoare economice. Acesta stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi declară principiile fundamentale pe care trebuie să le respecte pentru îndeplinirea obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel internaţional şi principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate ţările. Toate organismele membre IFAC trebuie să adapteze principiile Codului etic IFAC la codul naţional.

3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?(1) Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.(2) Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.(1) Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:a) mustrare;b) avertisment scris;c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expertcontabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.(2) Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

Bilet nr. 291. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale. 2. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar. 3. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

1. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale. Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili se concentrează pe responsabilitatea profesiei de a acţiona în interesul public. Profesia de contabil a făcut tot posibilul pentru a-şi păstra reputaţia pentru integritate, obiectivitate si competenţă de-a lungul multor ani de deservire a clienţilor, angajatorilor şi publicului. Orice contabil profesionist care nu respectă (sau care se consideră că nu respectă) standardele profesionale şi cerinţele legale face dificilă păstrarea reputaţiei acestei profesii. Rolul IFAC este de a oferi îndrumări, de a încuraja progresul şi de a promova convergenţa spre standarde internaţionale. Astfel, IFAC consideră că organismele membre trebuie să demonstreze că se aplică programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabilă că toţi contabilii profesionişti aderă la cele mai înalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizează prin diverse căi cu jurisdicţii diferite. Unele jurisdicţii au mecanisme externe de reglementare şi altele au programe de asigurare a calităţii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Dacă nu există mecanisme externe de reglementare, asigurarea calităţii poate fi condusă cu costuri reduse şi în mod eficient de către acele persoane dedicate din cadrul profesiei. Prin urmare, este în interesul public si în

57

interesul profesiei de contabil din întreaga lume ca organismele membre să se asigure că depun acest tip de efort de reglementare dacă nu există mecanisme externe de reglementare.

Datoria de a adera la cerinţele profesionale aparţine contabilului profesionist. Evaluarea măsurii în care un contabil şi-a îndeplinit această datorie este realizată la nivelul organizaţiei pentru care contabilul profesionist îşi desfăşoară activitatea.

In cazul contabililor profesionişti, în afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calităţii ţine de organizaţia (angajatorul) care angajează contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionişti din practica publică, implementarea regulamentului intern de control al calităţii este responsabilitatea fiecărei firme de contabili practicieni, încurajarea şi asistarea firmelor de contabili practicieni în menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor profesionale reprezintă o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare ţară; organismele profesionale sunt responsabile de luarea măsurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv în mediul legal, social, de afaceri şi de reglementare care prevalează în ţările respective.

Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei şi nivelul organismului profesional.

Organizaţia poate analiza mai multe abordări care includ:• resurse interne - folosirea de inspectori angaj aţi de organismul profesional;• resurse externe, ca, de exemplu:

O contractanţi - folosirea de revizori (persoane, firme sau echipe mixte) contractaţi de organizaţia profe-sională;

o sistem de control de către terţi - persoanele sau firmele care vor inspecta contractează alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;

O contractarea lucrărilor în afara societăţii - organismul profesional externalizează controalele unei terţe părţi (de exemplu, o altă organizaţie profesională cu experienţa necesară);

O combinarea celor de mai sus - organismul profesional poate externaliza controlul entităţilor înscrise şi poate adopta o altă abordare externă sau internă pentru alte angajamente;

O abordarea bilaterală sau regională - una sau mai multe organizaţii profesionale poate/pot dori să combine resursele pentru realizarea controalelor.

Indiferent de abordarea folosită, organizaţia profesională trebuie să ia măsuri pentru asigurarea independenţei auditorilor de calitate, în orice caz, aceştia trebuie să fie independenţi de persoana sau firma şi de entităţile ale căror angajamente sunt selectate pentru control.

2. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar. După stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii să îl cunoască şi să îl respecte, în ţările în care autorizarea este

o funcţie guvernamentală, organismele guvernamentale sau de reglementare au de obicei autoritatea de a impune cele mai severe acţiuni disciplinare. Chiar şi atunci când se practică acest lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totuşi să aibă un proces disciplinar eficient pentru controlul propriilor membri şi, dacă este cazul, pentru asistarea organismelor guvernamentale şi de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze felul în care trebuie conduse investigaţiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare şi dovedire sunt necesare, ce sancţiuni sunt recomandate şi ce apeluri sunt permise.

Structura de bază comună proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:• o metodă de a decide, conform regulamentului intern corespunzător, prin care plângerile înaintate organismuluiprofesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigaţii disciplinare; de exemplu, investigaţiile pot fi începute atunci când o acuzaţie, dacă este adevărată, este o dovadă principală a încălcării coduluisau a unui alt comportament inadecvat;• o curte disciplinară care investighează şi judecă plângerile;• o curte de apel care audiază apelurile împotriva constatărilor curţii disciplinare.

Felul în care structura de bază a procesului disciplinar este stabilită şi funcţionează va diferi în funcţie de mulţi factori, cum ar fi numărul de cazuri rezolvate, costul, rolul personalului în administrarea şi desfăşurarea procesului disciplinar, necesarul de consilieri juridici şi supravegherea exercitată de organismele guvernamentale sau de reglementare, în plus, un organism profesional de contabilitate trebuie să analizeze orice necesitate sau cerere de deschidere şi

58

răspundere mai mare în desfăşurarea proceselor disciplinare, precum şi nevoia de procese transparente şi posibila implicare a membrilor independenţi nespecializaţi ai Curţii.

Pentru a-şi păstra credibilitatea, un organism profesional de contabilitate trebuie să îşi îndeplinească în totalitate responsabilitatea pe care şi-o asumă pentru conduita etică şi profesională a membrilor. Orice structură şi orice proces disciplinar adoptate de organism trebuie să corespundă acestei sarcini. Este mai bine să nu faci promisiuni decât să faci promisiuni pe care să nu le poţi respecta. Organismul profesional de contabilitate trebuie să păstreze un registru al deciziilor şi penalizărilor impuse pentru a asigura consecvenţa abordării cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie să se asigure că au acces la consiliere juridică pentru menţinerea unui proces disciplinar.Comportamentul inadecvat include cele ce urmează:

- activitate infracţională;- acţiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputaţiei profesiei de contabil;- încălcarea standardelor profesionale;- încălcarea cerinţelor etice;- neglijenţă profesională crasă;- un număr de cazuri mai puţin grave de neglijenţă profesională care, cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa;- activitate nesatisfăcătoare.

Gama de penalizări impuse, dacă legea locală permite acest lucru, include:- avertizarea;- pierderea sau limitarea drepturilor de practică;- amenda/plata cheltuielilor;- pierderea titlului profesional;- excluderea ca membru.

3. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?• comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor saufaţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi de control ale Corpului;• absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;• nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la publicitate;• absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele emisede Corp;• prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu afost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;• nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;• nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în regulament;• fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa pentru persoanefizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sauadministratorului, după caz;• încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile refuzul de a pune la dispoziţia organelor de controlale Corpului documentele privind activitatea profesională;• declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de consecinţe juridice,precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

Bilet nr. 301. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă. 2. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale. 3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

59

1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă. Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesioniştilor contabili specifică faptul că „un contabil

profesionist are sarcina permanentă de a-şi păstra cunoştinţele şi abilităţile la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator primeşte servicii profesionale competente în baza noutăţilor curente din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil trebuie să acţioneze cu diligentă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea serviciilor profesionale". Dezvoltarea profesională continuă este metoda prin care contabilii profesionişti îşi pot îndeplini obligaţiile de competenţă permanentă.

Dezvoltarea profesională continuă este definită ca o activitate de învăţare pentru dezvoltarea şi menţinerea abilităţilor contabililor profesionişti de a-şi desfăşura activitatea în mod competent în mediul lor profesional.

Cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru toţi contabilii profesionişti se extind şi se modifică într-un ritm rapid. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului că membrii continuă să îşi dezvolte şi să îşi menţină competenţa necesară rolurilor profesionale şi cerută de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltării profesionale continue şi importanţa acesteia reprezintă componente vitale ale activităţilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asumă pentru a-şi păstracredibilitatea sa şi pe cea a membrilor săi. Este important ca organismele de contabilitate să demonstreze membrilor valoarea dezvoltării profesionale continue şi beneficiile acesteia pentru membrii individuali în termeni de dezvoltare a carierei, oportunităţi de angajare şi credibilitate. Dezvoltarea profesională continuă în sine nu asigură faptul că toţi membrii vor furniza întotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componentă-cheie a sistemului de asigurare a calităţii al organismului profesional de contabilitate (care include şi controlul asigurării calităţii activităţii membrilor şi sistemele de investigare şi disciplinare).

Standardul International de Educaţie pentru Contabilii Profesionişti 7,„Dezvoltarea profesională continuă: Un program de învăţare de durată şi dezvoltare continuă a competenţei profesionale", stabileşte referinţa internaţională de dezvoltare profesională continuă pentru toti contabilii profesionişti. Standardul promovează activităţile dezvoltării profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate şi verificate. Multe organisme de contabilitate solicită membrilor să facă un anumit număr de ore de pregătire pe an, în timp ce altele abordează dezvoltarea profesională continuă în baza competenţei. Indiferent de abordarea aleasă, cel mai important pas iniţial pentru organismul profesional de contabilitate este promovarea importanţei dezvoltării profesionale continue.

Accesul la activităţile dezvoltării profesionale continue poate fi problematic în toate ţările şi organismul profesional de contabilitate trebuie să analizeze posibilitatea de a colabora cu universităţi şi colegii, furnizori privaţi de training, firme mari şi alte organisme profesionale de contabilitate din ţară şi din zonă pentru ca membrii să aibă la dispoziţie o gamă variată de oportunităţi de dezvoltare profesională continuă.Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, să stabilească un proces prin care să determine dacă membrii se ocupă de dezvoltarea profesională continuă. Accentul iniţial se pune pe promovarea şi încurajarea dezvoltării profesionale continue, dar monitorizarea este, de asemenea, importantă. Monitorizarea nu trebuie să folosească mult mai multe resurse şi trebuie mai degrabă să se facă în mod aleatoriu. Monitorizarea este utilă numai dacă există sancţiuni pentru cazurile de nerespectare descoperite prin procesul de monitorizare.

2. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale. Standardele Internaţionale de Educaţie ale IFAC prevăd ca, pe lângă cerinţele minime de admitere într-un program

educaţional, studenţilor să li se ceară să se supună unei examinări profesionale şi să aibă experienţă practică înainte de a li se acorda o calificare profesională. Trebuie să se acorde atenţie ca toate criteriile selectate să confere accesul rezonabil la profesie unui număr cât mai mare de persoane calificate.

Programul de educaţie trebuie să dezvolte cunoştinţele şi abilităţile profesionale. Setul de cunoştinţe se va schimba în mod constant şi condiţiile locale vor determina, de asemenea, modificări în ceea ce priveşte baza de cunoştinţe necesare. Programul trebuie să conţină următoarele domenii vaste:

Contabilitate, finanţe şi cunoştinţe aferente: - Contabilitate şi audit financiar; - Contabilitate şi control de gestiune;

60

- Impozitare;- Drept comercial;- Audit şi asigurare;- Finanţe şi management financiar;

Valori şi etică profesionalăCunoştinţe de organizare şi afaceri: - Economie;- Mediul de afaceri;- Etica în afaceri;- Pieţe financiare;- Metode cantitative;- Comportamentul organizaţional;- Management şi decizii strategice;- Marketing;- Afaceri internaţionale si globalizare.Cunoştinţe si competente IT (tehnologia informaţiei): - Cunoştinţe generale IT;- Cunoştinţe de control IT;- Competenţe de control IT;- Competenţe de utilizator IT.Programul de educaţie trebuie să dezvolte o gamă de abilităţi profesionale necesare pentru contabilii profesionişti,

inclusiv:- abilităţi intelectuale;- abilităţi tehnice si funcţionale;- abilităţi personale;- relaţii interpersonale şi comunicare;- abilităţi de management de organizare şi afaceri.Un alt aspect important al programului de educaţie îl reprezintă dezvoltarea valorilor profesionale, etice şi a atitudinii

în ceea ce priveşte profesia. Organismul profesional de contabilitate este responsabil de a garanta că membrii înţeleg principiile de etică profesională pe care trebuie să le respecte ca profesionişti contabili.

Programul de educaţie trebuie să ducă la un angajament în ceea ce priveşte:- interesul public şi responsabilităţile sociale;- perfecţionarea continuă şi învăţarea de durată;- încrederea, responsabilitatea, oportunitatea, politeţea şi

respectul;- legile şi regulamentele.Aceste valori, etica şi atitudinile pot fi dezvoltate la locul de muncă, în sala de curs şi în cadrul programelor de

educaţie ale organismului profesional de contabilitate. Acesta este un domeniu în formare şi fiecare ţară adoptă abordări diferite.

3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebirecele care se referă la integritate şi obiectivitate;- recunoaşterea unei datorii faţă de public.- Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor şi publicul poate fi în contradicţie cu interesul lor personal

pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.

61

- Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membrii lor astfel încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.

- Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

Bilet nr. 311. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional? 2. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din domeniul contabilităţii?3. Ce reprezintă noţiunea de interes public?

1. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional? Un factor-cheie care trebuie avut în vedere la încheierea unui aranjament de consultare este înţelegerea mediului şi experienţei organismului profesional şi determinarea faptului dacă scopurile şi obiectivele acestuia se aliniază cu cele ale organizaţiei beneficiare. Merită, de asemenea, să se analizeze posibilitatea de parte-neriat cu diverse organisme în ceea ce priveşte diferitele aspecte ale procesului de dezvoltare, deoarece anumite organisme pot avea mai multă experienţă într-un domeniu decât altele, sau mai multă experienţă şi familiarizare cu regiunea în care se află organizaţia.

Proiectele-cheie în care asistenţa organismelor profesionale înfiinţate se poate dovedi de valoare pentru o organizaţie nouă sau în faza de dezvoltare sunt:

- consilierea administraţiilor cu privire la înfiinţarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele reglementate, cerin-ţele de pregătire si calificare şi regimurile de autorizare;

- elaborarea infrastructurii organismului profesional;- statute şi reguli care guvernează organismul;- structuri de conducere;- programe de educaţie şi calificare (inclusiv administrarea examenelor);- controlul calităţii şi procesele disciplinare;- codul etic;- integrarea organismului existent într-un nou organism;- scheme comune de examinare;- politici şi asigurarea dezvoltării pregătirii continue;- stabilirea standardelor tehnice şi profesionale.Asistenţa oferită poate lua diverse forme, inclusiv echipe de experţi trimişi pentru a lucra cu membrii locali şi cu

responsabilii de înfiinţarea organismului. Asistenţa poate include şi sesiuni de training pentru personalul organismului profesional de contabilitate, secundarea altor organisme profesionale de contabilitate şi seminare de training regional.

După ce organizaţia de contabilitate a funcţionat deja o anumită perioadă, aceasta poate dori să revizuiască anumite aspecte şi funcţii executate de organizaţie. Acesta este un domeniu în care alte organisme de contabilitate, bine definite, cu experienţă, şi consultanţii cu experienţă îşi pot oferi asistenţa. Exemplele, deseori preluate de organisme profesionale de contabilitate, includ revizuiri ale:

- structurii şi conţinutului programului de educaţie;- proceselor de control al calităţii, cum ar fi reanalizarea firmelor, angajaţilor etc.;- proceselor disciplinare;- infrastructurii organismului profesional;- structurilor de administraţie.Costurile şi resursele necesare pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unui organism profesional de contabilitate pot fi

semnificative, iar în cadrul multor economii în curs de dezvoltare fondurile necesare nu sunt întotdeauna uşor de găsit în cadrul propriilor reţele ale organismului. Anumite organizaţii naţionale şi internaţionale au fost implicate în punerea de fonduri la dispoziţie pentru dezvoltarea profesiei de contabil. Tipul de aranjament de finanţare şi condiţiile de împrumut sau acordare a acestor fonduri variază.

Câteva dintre organizaţiile care au fost implicate în dezvoltarea profesiei sunt:

62

- Banca Mondială;- Fondul Monetar Internaţional;- Comisia Europeană;- Programul de Dezvoltare al Naţiunilor Unite;- bănci de dezvoltare regională (Banca de Dezvoltare din Africa, Banca de Dezvoltare din Asia, Banca de

Dezvoltare Interamericană etc.);- donatori bilaterali (diverşi);- organizaţii privind societatea civilă (de exemplu, organizaţii de caritate care administrează fonduri în

numele agenţiilor donatoare).Există în general două tipuri de asistenţă financiară pe care comunitatea donatoare le poate pune la dispoziţie:- fondurile instituite - fonduri stabilite în scopuri specifice pentru care se pot face cereri. Deseori, ofertele de

finanţare pot fi făcute numai în anumite momente;- bani pentru proiecte - controlate de agenţia donatoare, dar proiectul este dezvoltat împreună cu organizaţii

guvernamentale şi privind societatea civilă în ţara în care se va derula proiectul.

2. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din domeniul contabilităţii?Profesiile de contabilitate şi audit bine consolidate joacă un rol foarte important în efortul de stabilitate

economică şi administraţie solidă. Ţările cu profesii de contabilitate şi audit bine consolidate au organisme profesionale puternice de educare şi monitorizare şi reglementare a conduitei profesionale. Acest lucru ajută la protecţia interesului public şi la crearea unui climat sigur pentru investitorii interni şi naţionali. Pe această bază, cei interesaţi în înfiinţarea de noi organisme profesionale trebuie să stabilească întâlniri cu guvernul şi organele naţionale de reglementare pentru transmiterea acestui mesaj şi pentru obţinerea suportului acestora în acordarea statutului oficial pentru noul organism. Acest demers poate lua forma unei legi a contabililor sau a unei alte legi oficiale. Dacă este posibil, legislaţia trebuie să prevadă ca apartenenţa la noul organism să fie o condiţie preliminară pentru obţinerea drepturilor de practică. Acest lucru conferă organismului profesional de contabilitate o autoritate care este la îndemâna organismelor pentru care calitatea de membru este opţională mai degrabă decât obligatorie. Dacă drepturile de practică au legătură cu o cerinţă de membru fără întrerupere a organismului profesional de contabili-tate, organismul poate colabora cu administraţia şi cu organele de reglementare pentru protejarea interesului public în mod eficient, deoarece are jurisdicţie asupra întregii profesii şi nu numai asupra celor care doresc să devină membri.• Priorităţi pe termen scurt:- adoptarea legislaţiei care recunoaşte un organism profesional pentru contabili şi auditori, şi stabileşte autoritatea şi

funcţiile organismului;- încurajarea formării şi educaţiei contabililor profesionişti (fie prin stabilirea de programe de educaţie proprii, fie prin adoptarea programului recunoscut la nivel internaţional);- cererea de consiliere încă de la început pentru convergenţa standardelor naţionale şi internaţionale de contabilitate, adoptarea de standarde internaţionale de audit si a Codului etic IFAC;- adoptarea unui statut şi a regulamentelor organismului profesional de contabilitate;- formarea Consiliului organismului profesional de contabilitate;- numirea unui director executiv pentru administrarea şi conducerea organismului profesional de contabilitate;

- înfiinţarea unui registru al membrilor si stagiarilor;- colectarea de taxe anuale de la membri şi stagiari;- stabilirea structurii managementului executiv.

• Priorităţi pe termen mediu:- organizarea de manifestări privind dezvoltarea pregătirii continue şi crearea de oportunităţi de formarepentru membri şi stagiari;

- stabilirea unui proces disciplinar.• Priorităţi pe termen lung:- reglementarea şi monitorizarea membrilor din practica publică;depunerea de cereri de membru la IFAC.

63

3. Ce reprezintă noţiunea de interes public?Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:- clienţii;- Guvernul;- angajatorii;- investitorii;- oamenii de afaceri;- comunităţile financiare;- donatorii de fonduri;- orice altă persoană,

care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei.Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general.

Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:

- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuiela utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încredereaîn informaţiile financiare externe ale patronului;- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului deimpozitare;- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luăriiunor decizii manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

Bilet nr. 321. Ce sunt serviciile profesionale? 2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?3. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

1. Ce sunt serviciile profesionale?Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil

profesionist, ca, de exemplu:- servicii de contabilitate;- audit;- fiscalitate;- consultanţă managerială;- management financiar.

64

Serviciu - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor şi regulilor profesiei prestatorului; îndeplinirea unei îndatoriri faţă de cineva.

2. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebirecele care se referă la integritate şi obiectivitate;- recunoaşterea unei datorii faţă de public.- Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor şi publicul poate fi în contradicţie cu interesul lor personal

pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.- Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli

de etică pentru membrii lor astfel încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.

- Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

3. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?Principiile deontologice fundamentale cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil, deci inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România şi se referă la:

• Integritate – presupune ca obligatie tuturor profesionistilir de a fi drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri prin care tranzactiile efectuate sunt juste si corecte;• Obiectivitate – impune ca obligatie tuturor profesionistilor de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau unor influente de alte persoane;• Independenţă - Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:

1 Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei.

• secretul profesional - Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale;• respectarea normelor tehnice şi profesionale - Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public;• competenţa profesională - Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.• comportarea deontologică.Norma profesională CECCAR nr. 35privind expertizele contabile reţine şi comentează explicit următoarele principii

deontologice după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:

• independenţa expertului contabil;• competenţa expertului contabil;• calitatea expertizelor contabile;• secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile;• acceptarea expertizelor contabile; şi• responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

65

Bilet nr. 331. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)? 2. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?3. Explicaţi principiul confidenţialităţii?

1. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)?Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:

- clienţii;- Guvernul;- angajatorii;- investitorii;- oamenii de afaceri;- comunităţile financiare;- donatorii de fonduri;- orice altă persoană,care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei.Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general. Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate nstituţiilor

financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar

contribuie la utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte

încrederea în informaţiile financiare externe ale patronului;- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului

de impozitare;- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea

luării unor decizii manageriale corecte.Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii

contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

2. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea exigenţelor publicului impune mai multe imperative, şi anume:

a. credibilitatea - publicul are nevoie de informaţii credibile;b. profesionismul - profesiunea contabilă are nevoie de persoane recunoscute de clienţi, angajatori şi terţi ca

profesionişti în domeniu;c. calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie să satisfacă criteriile

precise de apreciere, standardele de calitate;d. încrederea - utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să fie asiguraţi că aceste servicii sunt

subordonate unui ansamblu de reguli de etică profesională.

3. Confidenţialitatea

66

Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale.

Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:• dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-

nale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

I următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau

angajator;• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:

- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism

normalizator;- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

• dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciateîn cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informaţii;

• dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acestlucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil;

• ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează;mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.

• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism

normalizator;- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

NORMA

67

Profesionistul contabil trebuie să respecte caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia executării lucrărilor sale şi nu trebuie să divulge niciuna dintre aceste informaţii către terţi, cu excepţia cazurilor când a fost autorizat în mod expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă această divulgare (de pildă, denunţarea unor infracţiuni).

COMENTARIIProfesioniştii contabili, împreună cu colaboratorii lor, răspund de respectarea principiului deontologic al secretului

profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.Acest principiu constituie o caracteristică esenţială a unei profesii exercitate independent, organizată şi

responsabilă, situându-i pe expertul contabil şi pe contabilul autorizat printre confidenţii clientelei, precum avocaţii, medicii şi notarii.

Faptele implicate în secretul profesional au o cuprindere largă, incluzându-le nu numai pe cele încredinţate de clienţi, ci şi pe cele de care s-a luat cunoştinţă prin intermediul lucrărilor executate.

Profesionistul contabil nu trebuie nici să dezmintă, nici să confirme faptele care îl privesc pe clientul sau angajatorul său, chiar dacă acestea sunt cunoscute de public.

Pot fi considerate secrete şi acele informaţii a căror divulgare este susceptibilă de a atinge onoarea sau demnitatea umană.

Profesionistul contabil are obligaţia ca secretul să fie dezvăluit atâta timp cât legea îi impune sau îi permite să o facă.

Obligaţia de a respecta secretul profesional poate fi obiectul unei controverse, iar rezolvarea ei stă în puterea exigentă a aprecierii celui care îl deţine: dacă o interpretare favorabilă „divulgării autorizate" poate să facă lumină în domeniul secretului medical, nu acelaşi lucru se poate spune despre ceilalţi deţinători de secrete încredinţate prin statut, profesie sau funcţie.

In practică, există o regulă, aceea că numai colaboratorii dintr-un anumit nivel ierarhic au acces la anumite informaţii şi deci numai aceştia sunt susceptibili de a avea obligaţii de natura secretului profesional.

Obligaţia de confidenţialitate se aplică tuturor informaţiilor generale pe care profesionistul contabil le cunoaşte cu ocazia executării misiunii sale.

Profesionistul contabil poate divulga anumite informaţii numai cu acordul clientului.Obligaţia de confidenţialitate nu poate fi invocată autorităţii judiciare:- nici în materie penală;- nici în materie civilă (obligaţia de a-şi aduce concursul în

vederea descoperirii adevărului şi a bunului mers al justiţiei).Profesionistul contabil chemat ca martor în faţa Tribunalului sau a organelor de anchetă, din oficiu sau citat, nu

poate divulga confidenţele pe care i le-a făcut clientul sau informaţiile la care a avut acces.I schimb, el trebuie - respectând întrutotul această regulă - să răspundă la toate întrebările referitoare la problemele

contabile, financiare sau fiscale.Organele de cercetare - Poliţie şi Parchet - şi Tribunalul pot cere informaţii de la specialişti - informaţii contabile

specifice care se referă la client - în căutarea infracţiunilor clasice comise în cadrul social (abuz de bunuri şi bani publici, escrocherie), cazurilor de bancrută (mai ales când este vorba de forma contabilă a acestora) sau infracţiunilor proprii reglementărilor profesiei (de pildă, acoperirea exercitării ilegale a profesiei).

Specialiştii nu ar trebui să dezvăluie necondiţionat, nici chiar Tribunalului (în afara cazurilor prevăzute de lege, mai ales atunci când le sunt intentate procese), ceea ce au aflat în timpul misiunii lor. Acest lucru trebuie să li se ceară. Cu ocazia acestor mărturii, declaraţiile lor trebuie să se limiteze strict la ceea ce este indispensabil bunului mers al procesului. Dacă profesionistul contabil poate răspunde tuturor întrebărilor privind tehnica financiară, contabilă sau fiscală, el rămâne legat de secretul profesional în faţa organelor de cercetare sau a Tribunalului pentru toate informaţiile confidenţiale care i-au fost încredinţate de către clientul său. Este important a se avea în vedere că informaţiile confidenţiale nu pot fi folosite în beneficiul personal şi nici al unei terţe persoane.

Bilet nr. 341. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?

68

2. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă3. Onorariile şi independenţa.

1. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură cu serviciile

prestate au repercusiuni asupra proprietăţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări. In plus, lucrările prestate de aceştia în domeniul salarizării şi al stabilirii veniturilor membrilor societăţii sunt indispensabile societăţii.Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii şi alte sectoare din lumea afacerilor, precum şi Guvernul si publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă, şi de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.

Pentru înţelegerea rolului social, se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Administraţia la concluzia stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.

Tot în acest sens trebuie privită şi contribuţia profesioniştilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursă a programelor sociale ale Guvernului.

Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilăProfesioniştii contabili nu îşi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice

încrederea publicului.Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii

contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea interesului

general.Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a terţilor, protecţia publicului prin calitatea

şi fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru membrii CECC AR, printr-o sănătoasă si liberă concurenţă.Calitatea lucrărilor presupune:

2. abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;3. selectarea lucrărilor pentru colaboratori;4. programarea lucrărilor;5. studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăti nedatorate;6. conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;7. calitatea şi conţinutul raportului;8. păstrarea secretului profesional

2. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilăProfesioniştii contabili nu îşi pot păstra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii care să justifice

încrederea publicului.Este în interesul profesiei contabile la scară mondială să informeze utilizatorii serviciilor furnizate de profesioniştii

contabili că prestaţiile acestora sunt de calitate optimă şi satisfac regulile de etică impuse de acest statut privilegiat.Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanţă, satisfacerea interesului

general.Etica profesională presupune atât protecţia fiecărui profesionist, cât şi a terţilor, protecţia publicului prin calitatea

şi fiabilitatea prestaţiilor, iar pentru membrii CECC AR, printr-o sănătoasă si liberă concurenţă.Calitatea lucrărilor presupune:

- abţinerea de la lucrări inutile doar din dorinţa de câştig;- selectarea lucrărilor pentru colaboratori;- programarea lucrărilor;- studierea în folosul clienţilor a posibilităţilor legale de evitare a unor plăti nedatorate;- conştiinciozitatea şi integritatea cu care lucrările sunt abordate;- calitatea şi conţinutul raportului;

69

- păstrarea secretului profesional.

3. Onorariile şi independenţaCând onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest client, reprezintă o parte

importantă din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau gruptrebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

Inţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

Bilet nr. 351. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat? 2. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat?3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

1. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această calitate, în

condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 republicată, cu respectarea principiului independenţei profesionale şi a cerinţelor de pregătire impuse de norme.

2. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994, având competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de profit si pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii:turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării fmanciar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fisa individuală a postului; rareori, în cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este specializat pe un

70

sector al contabilităţii.Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat

ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de venit.

în schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.

3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

Principiile deontologice fundamentale cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil, deci inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România şi se referă la:

• Integritate – presupune ca obligatie tuturor profesionistilir de a fi drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri prin care tranzactiile efectuate sunt juste si corecte;• Obiectivitate – impune ca obligatie tuturor profesionistilor de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau unor influente de alte persoane;• Independenţă - Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:

1 Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei.

• secretul profesional - Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale;• respectarea normelor tehnice şi profesionale - Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public;• competenţa profesională - Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.• comportarea deontologică.Norma profesională CECCAR nr. 35privind expertizele contabile reţine şi comentează explicit următoarele principii

deontologice după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:

• independenţa expertului contabil;• competenţa expertului contabil;• calitatea expertizelor contabile;• secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile;• acceptarea expertizelor contabile; şi• responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

Bilet nr. 361. Cine este contabilul autorizat? 2. Cum se obţine calitatea de expert contabil?3. Enumeraţi clasificarea expertizelor contabile?

1. Cine este contabilul autorizat?Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are competenţa

profesională de a executa lucrări de contabilitate şi operaţii pregătitoare întocmirii situaţiilor financiare ale întreprinderii.71

2. Cum se obţine calitatea de expert contabil?Calitatea de expert contabil se obţine prin examen. Examenul se desfăşoară în baza Normelor Corpului şi a

regulamentului pentru efectuarea stagiului, şi prin examenul de aptitudini în vederea accesului la calitatea de expert contabil şi de contabil autorizat:

- examen de admitere privind accesul;- stagiu de 3 ani (tutore/sistem colectiv, 200 ore/semestru + pregătire deontologică şi doctrină profesională);- examen de aptitudini (examen scris, probă orală).

3. Enumeraţi clasificarea expertizelor contabile?Norma profesională CECCAR nr. 35 clasifică expertizele contabile în funcţie de două criterii, si anume:l. Un criteriu pe care îl considerăm de bază sau principal, respectiv mobilul sau scopul în care au fost solicitate

expertizele contabile, distingându-se:e) Expertize contabile judiciare, reglementate de Codul de procedură civilă; Codul de procedură penală; alte

legi speciale;f) Expertize contabile extrajudiciare. Acestea sunt cele efectuate în afara procedurilor reglementate privind

rezolvarea unor cauze supuse verdictului justiţiei. Sunt efectuate în afara unui proces justiţiar. Nu au calitatea de mijloc de probă injustiţie, ci cel mult de argumente pentru solicitarea de către părţi a administrării probei cu expertiza contabilă judiciară sau a rezolvării unor litigii pe cale amiabilă.

2. Un criteriu pe care îl considerăm complementar sau auxiliar, ţinând de natura obiectivelor (întrebărilor) la care trebuie să răspundă expertul contabil, clasifică expertizele în:a) Expertize contabile civile, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor civile;b) Expertize contabile penale, dispuse sau acceptate în rezolvarea unor aspecte civile ataşate litigiilor penale;c) Expertize contabile comerciale, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor comerciale;d) Expertize contabile fiscale, dispuse sau acceptate în rezolvarea litigiilor fiscale;e) Alte categorii de expertize contabile judiciare, dispuse de organele în drept sau extrajudiciare solicitate de către

clienţi.Se poate observa că, în genere, expertizele contabile clasificate după acest criteriu pot fi la rândul lor judiciare sau extrajudiciare.

Bilet nr. 371. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat? 2. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?3. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

1. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?Calitatea de contabil autorizat se obţine prin examen, în trepte: acces, stagiu, examen privind pregătirea deontologică şi

doctrina profesională, examen de aptitudini; ca şi expertul contabil, dar cu tematică specifică. Pentru accesul la examen se cer îndeplinite anumite condiţii specifice de studii şi capacitatea exercitării.

2. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului^înscrierea se

realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat, înscrierea în Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.

Anual se obţine licenţa de exercitare aprofesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.

Acordarea vizei anuale se face dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;- plata la buget, la termen şi în cuantumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;- asigurarea pentru riscul profesional;

72

- dovada că persoana în cauză nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptulde gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);- persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională;depunerea fişei individuale

3. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.

Componentele independentei:1. Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei. Exemplu: Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile profesionistului contabil. Expertizele contabile pot fi efectuate numai de către experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat să fie independent faţă de părţile interesate în expertiză, evitând orice situaţie care ar presupune o lipsă de independenţă sau o constrângere care ar putea să-i impieteze integritatea şi obiectivitatea.

3511.1. Expertizele contabile efectuate de experţii contabili care nu întrunesc condiţiile pentru a fi înscrişi ca membri ai Corpului cad sub incidenţa sancţiunilor privind exercitarea unei profesii fără autorizaţie. Dacă un expert contabil implicat într-o astfel de situaţie este solicitat pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat să aducă la cunoştinţa solicitantului situaţia în care se află.

3511.2. Independenţa expertului contabil trebuie să fie absolută în cazul experţilor contabili numiţi din oficiu de către organele în drept şi relativă în cazul experţilor contabili recomandaţi de părţi sau solicitaţi în efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.

3511.3.Independenţa absolută a expertului contabil numit de către organele în drept derivă din obligaţia acestuia de a ţine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abţinere şi recuzare prevăzute de Codul de procedură civilă şi alte reglementări procedurale speciale, care sunt aceleaşi cu cele privind judecătorii.

3511.4. Independenţa expertului contabil este afectată grav în situaţiile reglementate de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, Secţiunea 100.25 punctele 5 şi 6.

3511.5. Experţii contabili care se află în situaţiile prevăzute la punctele 3 şi 4 de mai sus trebuie să le aducă, în scris, la cunoştinţa organului care i-a numit, imediat după numire.

3511.6. Expertul contabil, la primirea oricărei lucrări de expertiză, va face un examen de independenţă şi va completa o „Declaraţie de independenţă" care va însoţi lucrarea depusă pentru auditul de calitate la Corp.

Bilet nr. 381. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?

73

2. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

1. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative,

de către experţii contabili sunt:a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea si tuaţiilor financiare:- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu res-pectarea normelor generale;b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sisteme de credit - leasing, factoring etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;- elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;- asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor unităţii;

g) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului;- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

h) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea

celor interesaţi;- evaluări de elemente intangibile;

e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice încondiţiile prevăzute de lege, ca:

- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

f) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;

74

- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea soft-urilor necesare;- formarea profesională continuă;- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: fuziuni,

divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;

efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi

8299.

2. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?Contabilul autorizat poate executa, pe bază de contract, persoanelor fizice şi juridice lucrări legate de ţinerea

contabilităţii, operaţiunile economico-financiare şi pregătirea documentelor în vederea elaborării situaţiilor financiare, lucrări, declaraţii şi operaţiuni fiscale lunare şi trimestriale, lucrări pentru organizaţii familiale şi persoane fizice independente, precum şi activităţi de cenzorat la asociaţii de proprietari, alte asociaţii, fundaţii etc.

3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?Competenta – mentinerea cunostintelor si aptitudinilorprofesionale la un nivel incat clientii sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente.Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă.El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.

COMENTARII3512.1. Expertiza contabilă are drept suport documentele primare si înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în

contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil. Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supuneregulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.

Bilet nr. 391. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat? 2. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?3. Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?

1.Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.

La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate:- cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi;- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi,

membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse

membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.

75

Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezentarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii;- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de naturătehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii so-cietăţii.

2. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?Corpul este înfiinţat cu statut de persoană juridică şi, prin urmare, îndeplineşte sau are atribuţiile unei persoane

juridice; persoana juridică este colectivitatea de oameni, constituită în condiţiile legii, care capătă anumite drepturi şi anumite obligaţii necesare atingerii scopului lor.

Elementele constitutive ale persoanelor juridice sunt:- organizarea de sine-stătătoare;- patrimoniul propriu;- scopul determinat.Aceste elemente le întruneşte CECCAR, care are capacitatea de folosinţă care se referă la drepturile şi obligaţiile care

corespund scopului pentru care a fost înfiinţat (persoană juridică) şi capacitatea de exerciţiu; CECCAR are capacitatea de exerciţiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.

Corpul reprezintă profesia în raport cu alte instituţii din România si din afara ţării:- relaţiile cu bugetul, directe;- are cont în bancă;- întocmeşte b.v.c.;- organizează contabilitate proprie, întocmeşte bilanţ propriu, potrivit legii;- gestionează întregul patrimoniu al Corpului, inclusiv pe cel dat în administrarea operativă filialelor;- conţinutul capacităţii de folosinţă şi de exerciţiu este dat de atribuţiile pe care le are Corpul (interne şi externe).

3. Ce înţelegeţi prin calitatea expertizelor contabile?Calitatea serviciilor implica asigurarea ca prestatiile profesionistilor contabili sunt sunt executate conform standardelor.Expertul contabil trebuie să efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat şi pe care le-a acceptat cu conştiinciozitate, devotament, corectitudine şi imparţialitate; pentru asigurarea în interes public că aceste cerinţe sunt îndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementărilor Corpului. Expertizele contabile trebuie să fie utile celor care le-au solicitat.

COMENTARII3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de probă ştiinţifică. În elaborarea lor, expertul contabil trebuie să folosească metode specifice ştiinţei contabilităţii. Concluziile expertului contabil trebuie să fie fundamentate numai pe documente care atestă evenimente şi tranzacţii care fac sau trebuie să facă obiectul recunoaşterilor, evaluărilor, clasificărilor şi prezentărilor contabile.3513.2. În expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un terţ în proces, care prin calitatea lui procesuală contribuie la stabilirea adevărului de către organele de drept. Raportul de expertiză contabilă judiciară are caracter de probă ştiinţifică care trebuie să prezinte un înalt grad al indicelui contributiv la soluţionarea cauzei în care a fost dispus. Nedocumentarea şi nefundamentarea ştiinţifică a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară pot fi şi sunt, adesea, sancţionate de organelle de drept care le-au dispus cu înlocuirea expertului contabil şi dispunerea unei noi expertize contabile..3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie să facă rabat din punct de vedere al calităţii. Independenţa şi competenţa profesională a expertului contabil trebuie să asigure o documentare şi o fundamentare ştiinţifică şi expertizelor contabile extrajudiciare.3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.

76

Bilet nr. 401. Ce se înţelege prin autonomia Corpului? 2. Care este organizarea CECCAR?3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?

1.Ce se înţelege prin autonomia Corpului?Autonomia este în general situaţia celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acţiunile sale.

Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare în profesie; aceasta presupune nesubordonarea vreunei autorităţi.Corpul, prin regulamentul său, prin statutul său, nu este subordonat vreunui organism guvernamental. Dimpotrivă, prin delegaţia primită din partea autorităţilor publice, acordă si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat, şi are dreptul să controleze competenţa şi moralitatea membrilor săi. Prin organele alese, Corpul este reprezentat în faţa autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Corpul colaborează cu organele de specialitate ale statului la elaborarea de norme legate de profesia contabilă, însă normele de lucru, specifice profesiei, sunt rezultatul activităţii Corpului.

2. Care este organizarea CECCAR?Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare

reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de autoreglementare.

La nivel central:• Organe de decizie (alese):

- Conferinţa Naţională;- Consiliul Superior;- Biroul Permanent;- Preşedintele Corpului.

• Organe de execuţie (numite sau desemnate):- Director general executiv;- Sectoare (departamente, servicii).La nivel de filială:

• Organe de decizie (alese):- Adunarea generală;- Consiliul filialei;- Biroul Permanent;- Preşedintele filialei.

• Organe de execuţie (numite sau desemnate):- Director executiv;- Sectoare (departamente, servicii).

3. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil?Confidentialitatea impune obligatii profesionistilor a se abtine de la:

c) dezvaluirea de informatii confidentiale in afar firmei, ca urmare a relatiilor profesionale;d) folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul serviciului in avantajul personal sau a unei terte

parti.Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către

77

terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

COMENTARII3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

Bilet nr. 411. Care sunt atribuţiile Corpului? 2. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?3. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?

1.Care sunt atribuţiile Corpului?în OG nr. 65/1994 sunt enumerate atribuţiile Corpului, între ele întâlnim:a) Organizează examenul de admitere:

- organizează efectuarea stagiului;- organizează susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil

autorizat;- elaborează programele de examen privind stagiul şi examenul de aptitudini, care se avizează de MEF, ur-

mărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;b) Organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin în

scrierea acestora în Tabloul Corpului;c) Asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;d) Elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita experţilor contabili şi a contabililor

autorizaţi, elaborează ghidurile profesionale în domeniu financiar-contabil;e) Asigură buna desfăşurare a activităţii de evaluare, pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare;f) Sprijină formarea şi dezvoltarea profesională continuă;g) Apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi;h) Colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din afara ei;i) Editează publicaţiile de specialitate;j) Alte atribuţii stabilite prin lege sau regulamente.

2.Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?Conferinţa Naţională are următoarele atribuţii:a) Stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;b) Aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi,

78

modificările şi completările acestuia, avizate de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi de Ministerul Justiţiei, precum şi Codul privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;

c) Aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi bilanţul contabil al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

d) Aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pentru aparatul propriu al acestora;

e) Alege şi revocă membrii Consiliului Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi ai comisiei de cenzori;

f) Examinează activitatea desfăşurată de Consiliul Superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi, si dispune măsurile necesare;Hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului Superior şi ai consiliilor filialelor Corpului ExperţilorContabili şi Contabililor Autorizaţi în conformitate cu prevederile OG nr. 65/1994, la propunerea Comisiei Superioare de Disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa Naţională poate fi făcută la Secţia Contencios Administrativ a Curţii de Apel, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive;

h) Aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior şi ale consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;

i) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei Superioare de Disciplină;j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.

3. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile?Ipotezele generale în care integritatea, obiectivitatea si independenţa profesionistului contabil pot fi afectate sunt:• Este implicat financiar, direct sau indirect, în activităţile uneia dintre părţile în litigiu, prin, de exemplu: acceptarea, chiarinformală, a unei forme de salarizare; obţinerea de participării la capitalul social; darea sau luarea de bunuri, servicii saubani; acordarea sau primirea de gajuri sau cauţiuni;• Este implicat în activităţile uneia dintre părţile în litigiu în calitate de membru al consiliului de administraţie, al executivului acesteia sau în calitate de angajat;• Desfăşoară acte de comerţ sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se pot finalizaîntr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor in compatibile sau în contradicţie cu poziţia de independenţă,integritate şi obiectivitate a profesionistului contabil;• Este implicat prin relaţii familiale şi/sau personale cu una dintre părţile în litigiu sau cu persoane din conducerea aces-tora;• Acceptă şi primeşte onorarii neprecizate anticipat. Este, de asemenea, interzis experţilor contabili:4. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru in stituţiile la care au şi calitatea de salariat, indiferent de naturaşi durata contractului de muncă;5. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru in stituţiile cu care angajatorii expertului contabil se află în raporturi contractuale, ca, de exemplu:

c) expertul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie etc. sau într-o societate de expertiză nu poate presta serviciiprofesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul său;d) expertul contabil angajat într-o instituţie publică nu poate presta servicii profesionale pentru o entitate cu care seaflă în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc.;

6. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau pentru in stituţiile cu care angajatorii expertului contabil se află înconcurenţă;7. Să efectueze lucrări pentru agenţii economici sau instituţii în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi ai administratorilor;8. Să efectueze lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea de conflict de interese. Există conflict de intereseîn următoarele situaţii:

79

a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie, comercială sau de altănatură cu una dintre părţile cauzei;- expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una dintre părţi în ultimiidoi ani;- expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în structurile alese şiexecutive ale Corpului, că în cauza respectivă au existat sau există litigii în curs la comisia de disciplină sau laalte organe şi instanţe ale Corpului, privind un membru al Corpului;

b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale aceleiaşi cauze, cum ar fi:- expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;- expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;

c) obţinerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente calităţii de organ ales saunumit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei CECCAR;

d) participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practica publică şi de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului, ca, de exemplu:- luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau al comisiei de disciplină dacă încauza respectivă un membru al consiliului filialei sau al comisiei de disciplină a efectuat lucrări sau a participat în vreun fel în calitate de liber-profesionist contabil;- judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la care au participat învreun fel, în calitate de liber-profesionişti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective;

6. Să efectueze lucrări în situaţia în care există alte elemente care atestă starea de incompatibilitate.

Bilet nr. 421. Ce atribuţii are Consiliul Superior? 2. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?3. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?

1. Ce atribuţii are Consiliul Superior?Consiliul Superior are următoarele atribuţii:a) Alege dintre membrii săi vicepreşedinţii Consiliului Superior (5): 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;b) Asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizeleMinisterului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei;c) Asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi;d) Asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;e) Deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;f) Veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi de contabil autorizat să fie strict aplicat;g) Asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor, stabileşte metodologia de elaborare a bugetului de venituri sicheltuieli al Corpului;

) Aprobă statele de funcţii ale Corpului şi filialelor;i) Asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze profe-

sia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupuri de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, la solicitarea acestora;

j) Decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia Superioară de

80

Disciplină;k) Aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale Corpu-

lui;1) Ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru exer-

citarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;m) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, Regulament şi hotărârile Conferinţei Naţionale a experţilor contabili

şi contabililor autorizaţi.

2. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?Atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt:

a) Convoacă şi conduce şedinţele CS şi ale BP;b) Conduce şi coordonează dezbaterile;c) Prezintă anual CS spre adoptare proiectul de buget pentru xerciţiul viitor.

3. 3. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:

(i) încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire si cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;

(ii) Raportul de expertiză contabilă - exemplarul expertului contabil care justifică îndeplinirea misiunii;(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau suplimentele de expertiză contabilă

solicitate de organele în drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul efectuării expertizei contabile, cum ar

fi note scrise în urma unor interviuri sau declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu beneficiarii acestora.

Bilet nr. 431. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR? 2. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei?3. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)

1. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?Atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR sunt:

a) Aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul expirat, însoţit de raportul cenzorilor asupra gestiuniifilialei, precum şi bugetul de venituri si cheltuieli pentru exerciţiul viitor;

b) Aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei pentru perioada raportată;c) Ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activităţii profesionale a membrilor contabili şi aprobă lista membrilor care vor fi supuşi controlului de calitate în anul viitor;d) Alege şi revocă preşedintele şi membrii Comisiei de Disciplină a filialei;e) Alege si revocă preşedintele şi membrii Consiliului, precum şi cenzorii;f) Propune dintre membrii săi candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru în Consiliul Superior;a) Aprobă lista membrilor de onoare ai filialei;h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor contabili

sau hotărâte de Consiliul Superior.

2. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei?Atribuţiile Consiliului filialei sunt:a) Supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expertcontabil şi de contabil autorizat în raza de activitate a

81

filialei;b) Asigură apărarea intereselor filialei si administrarea bunurilor acesteia;c) Asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;d) Hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor care se aduc acestuia, potrivitprecizărilor Consiliului Superior;e) Sesizează Consiliul Superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiei;f) Sesizează Comisia de Disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina membrilor Corpului;g) Efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă considerate utile conformhotărârilor Consiliului Superior;h) Pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de Regulament, precum şi încetarea provizorie a

calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;i) Analizează şi adoptă bugetul filialei potrivit normelor emise de Consiliul Superior;j) Urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei aprobat de Conferinţa Naţională, precum şi execuţia

bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau propunând măsurile corespunzătoare în sarcina Biroului Permanent sau a directorului executiv al filialei;

k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de hotărârile si deciziile organelor de conducere ale Corpului.

3. Ce conţine capitolului I al Raportului de expertiză contabilă ? (Introducere)Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:

Identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume, domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului

Identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract

Identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.

Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract

Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene decat

cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost

efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

Bilet nr. 441. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială? 2. Care sunt atribuţiile directorului general executiv?3. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?

1. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială?Atribuţiile preşedintelui de filială sunt:a) întruneşte Consiliul filialei si conduce dezbaterile acestuia potrivit prevederilor Regulamentului;a) Reprezintă Consiliul filialei pe lângă membrii Corpului;b) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice ale colectivităţilor diverse din judeţ, pe baza împuternicirilor stabilite de Consiliul Superior;c) Asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;

82

d) Asigură organizarea alegerilor potrivit prevederilor Regulamentului;e) Arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora;f) Supune Adunării generale propunerile pentru aprobarea de distincţii onorifice conform Regulamentului;h) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale

filialei şi ale Corpului.

2. Care sunt atribuţiile directorului general executiv?Atribuţiile directorului general executiv sunt:a) Asigură, prin structurile operative şi administrative, exercitarea hotărârilor şi deciziilor organelor de condu

cere ale Corpului;b) Pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor şi elaborează proiectul de buget al Corpului;

după însuşirea acestora de către Biroul Permanent prin preşedintele acestuia se prezintă Consiliului Superior pentru adoptare cu cel puţin o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;

c) Asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului Permanent; în acestsens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial;d) Asigură exercitarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;e) Organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în TabloulCorpului de către filiale;f) Asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;g) Organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei; îi propune Comisiei Superioarede Disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;h) Asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa Naţională;i) Asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor Corpului;j) Propune preşedintelui Biroului Permanent, anual, odată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de salarizare a

sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;k) Numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul Superior, personalul de execuţie al Corpului

şi îi stabileşte salariile;l) Asigură publicarea hotărârilor si deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi normelor

în vigoare;m) Participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent şi ale Consiliului Superior, luând cunoştinţă de hotă-

rârile acestora;n) Prezintă bilanţul contabil spre adoptare Consiliului Superior si spre aprobare Conferinţei Naţionale;o) Reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice, a terţilor sau a organizaţiilor naţionale şi internaţionale, apărând

prestigiul şi independenţa membrilor săi;p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de CN, CS şi BP.

3. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)?Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de informatii utilizate- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului asupra calitatii documentelor justificative. Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in anexe la raportul de

83

expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite , intr-un paragraf al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

Bilet nr. 451. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină 2. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?3. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?

1. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină1. Comisia Superioară de Disciplină - pe lângă Consiliul Superior al Corpului - este o comisie de sancţionare în

materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică şi profesională a membrilor Consiliului Superior al Corpului, care soluţionează contestaţiile la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialelor.

Constituire:• 7 membri titulari (dintre care un preşedinte), dintre care:

- preşedintele şi 2 membri EC aleşi de CN dintre membrii CECCAR;- 2 membri desemnaţi de MEF;- 2 membri desemnaţi de Ministerul Justiţiei.

• 7 membri supleanţi (în aceeaşi structură ca membrii titulari).2. Comisia de Disciplină a filialei - veghează la respectarea Cdului etic şi a regulamentelor şi normelor Corpului.

Constituire:- 5 membri titulari (dintre care un preşedinte);- 5 membri supleanţi.Mandatul membrilor Comisiei de Disciplină este de 4 ani.

2. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?Competenţele Comisiei Superioare de Disciplină sunt:a) Analizează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului Su

perior şi Consiliului filialei, făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei Naţionale, care hotărăşte;b) Soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale preşedinţilor Consiliului

Superior şi Consiliului filialei, precum şi ale profesioniştilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesiade expert contabil şi de contabil autorizat în România, şi aplică, după caz:

- mustrare;- avertisment;- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de latrei luni la un an;- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat;- sancţiunile disciplinare care se stabilesc în funcţie de abateri, pronunţate de Comisiile de Disciplină alefilialelor.- Rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de Comisiile de Disciplină ale

filialelor.- Aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC sau CA membrilor Corpului care au săvârşit

abateri grave prevăzute în regulament.

3.Ce contine un Raport de expertiza calificat?Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideratii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiza contabila cu observatii. In prezentarea consideratiilor personale, in raportul de expertiza

84

contabila,expertii contabili trebuie sa se conformeze normelor de etica si deontologie aleprofesiei contabile libere, in special celor privind confidentialitatea. Continutul siintinderea consideratiilor personale intr-un raport de expertiza contabila ton derationamentul profesional al expertilor contabili. Aceste consideratii trebui limitatela stricul necesar sau impus de lege in cazul expertizelor contabile judiciare si pot fi mai extinse in cazul expertizelor contabile extrajudiciare. Pentru a se asigura raportului de expertiza o tinuta corespunzatoare trebuie respectate unele conditii privitoare la stil si continut. Astfel, raportul de expertiza trebuie sa fie clar si concis, fara formulari sau termeni echivoci (ci dimpotriva se impune o terminologie de specialitate, adecvata); nu se vor face trimiteri la lucrar iîn afara dosarului. Se vor utiliza pe cât posibil fraze scurte, dense si clare. Termenii tehnici, greu accesibili, se vor explica la piciorul paginii sau în paranteze, pentru a se înlesni întelegerea concluziilor. Raportul de expertiza nu trebuie sa contina pareri personale în legatura cu diferitele acte normative sau cu dispozitiile legale ale unor organe administrative. Aceasta nu înseamna ca expertul nu este liber în formarea opiniei sale, fara însa ca aceasta sa reflecte bunul plac sau arbitrariul expertului.

Bilet nr. 461. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?2. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?3. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.

1. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt:

a) Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului si normelor Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie deabaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acestora, precum şi de persoana în cauză;b) Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale;c) înştiinţează preşedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor desprereclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesioniştilor societăţilor străine, care se adresează Comisiei Superioare de Disciplină).

2. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?Comisia funcţionează în plenul său. Cea superioară rezolvă contestaţiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor de

Disciplină ale filialelor.Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul şi

pentru a-1 putea susţine în faţa Comisiei Superioare.

3. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile.Incazuri cu totul deosebite, expertul(ţii) contabil(i) se poate (pot) afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă din cauza inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. în astfel de cazuri se va întocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeaşi structură ca un raport de expertiză contabilă obişnuit (necalificat), dar care în Capitolul II DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia.

3531.11. Anexele la raportul de expertiză contabilă, indiferent de tipul acestuia (obişnuit, cu observaţii sau cu imposibilitatea efectuării expertizei contabile), fac parte integrantă din raportul de expertiză contabilă şi se întocmesc de către expertul(ţii) contabil(i) cu scopul de a susţine o constatare din cuprinsul raportului de expertiză contabilă. Anexele la raportul de expertiză contabilă trebuie întocmite atunci şi numai atunci când există necesitatea de documentare a unei constatări din raportul de expertiză contabilă, ele având menirea să degreveze conţinutul raportului de expertiză contabilă

85

de prezentări prea detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natură similară. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiză contabilă documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiză contabilă sunt un produs al muncii expertului(ţilor) contabil(i).

în unele cazuri, desigur, cu caracter de excepţie, efectuarea lucrărilor de expertiză contabilă este îngreunată sau chiar imposibilă din cauza modului defectuos sau neconducerii la zi a contabilităţii tranzacţiilor şi/sau evenimentelor supuse expertizării. In astfel de cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai întâi să refacă sau să aducă la zi contabilitatea şi apoi să procedeze la efectuarea expertizei contabile comandate.

Procedura de urmat în aceste situaţii este întocmirea unui RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE din care să rezulte argumentat motivele imposibilităţii efectuării expertizei contabile. La o astfel de procedură trebuie să se recurgă numai în cazuri absolut necesare. Această procedură nu trebuie să reprezinte o eschivare a expertului contabil de la efectuarea lucrării solicitate. Prin urmare, înainte de întocmirea RAPORTULUI DE IM-POSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE, expertul contabil trebuie să analizeze cu exigenţă materialul documentar disponibil şi să indice modul în care materialul documentar existent ar putea fi completat, respectiv prin aducerea la zi a contabilităţii, efectuarea unui control legal de fond, inventariere, expertize tehnice etc., operaţiuni în urma cărora expertiza contabilă solicitată ar putea fi efectuată.

Literatura de specialitate relevă că, în cazul în care organul care a dispus efectuarea expertizei (contabile - n.n.) va dispune completarea materialului de la dosar si va menţine necesitatea unei expertize contabile, aceasta se va efectua la noul termen ce se va fixa; pe tot parcursul completării dosarului, lucrările de expertiză sunt considerate suspendate, în practică, o frecvenţă mai mare o reprezintă gestiunile care funcţionează în cadrul asociaţiilor de locatari (proprietari - n.n.). Şi în asemenea cazuri este oprit ca expertul contabil să se substituie administratorului sau comisiei de cenzori pentru a face verificarea sau aducerea la zi a evidenţelor. Verificarea gestionară nu trebuie confundată cu verificarea pe care o efectuează în anumite situaţii expertul contabil. Asemenea operaţii prin care se urmăreşte depistarea unor eventuale erori ale organelor de control, erori care au influenţat concluziile (stabilirea pagubelor reale, legalitatea unor activităţi etc.), nu numai că nu sunt interzise, dar ele constituie însăşi esenţa lucrării de efectuare a expertizei35.

Bilet nr. 471. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?2. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului? 3. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?

1. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor este persoana desemnată de autoritatea publică pe lângă Consiliul Superior şi al filialei, care sesizează Ministerul Economiei şi Finanţelor ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin reglementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă Biroului Permanent o copie a sesizării.

Atribuţiile reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor sunt:• Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de

pe lângă Consiliul Superior:- participă, fără drept de vot, la lucrările Conferinţei Naţionale, la şedinţele Consiliului Superior;- primeşte materialele şi convocatorul cu 7 zile înainte de acestea;- sesizează MEF ori de câte ori hotărârile şi măsurile luate de Corp contravin reglementărilor legale şi

trimite spre ştiinţă copia după sesizare.

• Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor de pe lângă Consiliul filialei:- participă, fără drept de vot, la lucrările Adunărilor generale, Consiliilor filialelor, Biroului ermanent,

Comisiei de Disciplină;- sesizează Biroul Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de

înscriere în Tabloul Corpului de către Consiliul filialei pe care le consideră nelegale;- sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialei pe

86

care le consideră nelegale;- sesizează persoanele desemnate de MEF să efectueze supravegherea publică ori de câte ori hotărârile şi mă

surile luate de Consiliile filialelor contravin reglementărilor legale, şi trimite spre ştiinţă o copie după sesizare.

2. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:a) comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;b) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;c) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România referitoare la publicitate;d) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare reglementate prin normele emise de Corp;

e)prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu afost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil, contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional;g)nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Re

gulament;h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fisa pentru persoane

fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz);

i) încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi Regulamentului;

j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;k) declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi

orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

3. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?Experţii contabili verificatori au următoarele atribuţii:

d) verificarea lucrărilor de expertiză contabilă judiciară înainte de depunerea acestora la organele care le-au olicitat;e) întocmirea referatelor de verificare tehnico-profesională asupra lucrărilor de expertiză contabilă aflate pe rol la comisiile de disciplină ale filialelor, la cererea acestor comisii;f) elaborarea documentelor de evidenţă a activităţilor desfăşurate şi raportarea.

In îndeplinirea acestor atribuţii, auditorii de calitate vor proceda astfel:• Studiază raportul de expertiză, urmărind dacă:

• în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Standardului profesionalnr. 35/2000;• obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi documentecare au legătură cu cauza;• autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor sau la efec-tuarea de operaţiuni şi lucrări care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;• autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.• Analizează opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili - consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective caîn cazul raportului de expertiză.• Verifică starea de independenţă a expertului contabil în raport cu cauza şi mandatul primit pe baza declaraţiei (modelanexat) semnate şi date pe propria răspundere de către expertul contabil; declaraţia se apostilează de către auditorulde calitate cu menţiunea „dată în faţa noastră".

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi normele profesionale, expertul contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în funcţie de observaţiile făcute, şi va proceda astfel:

a) Dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate stampila dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.

87

b) Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care să-1 ataşeze, în original, raportului de expertiză contabilă judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi decizia acestuia.

în îndeplinirea acestor atribuţii, expertul contabil verificator colaborează cu biroul de expertiză din cadrul Tribunalului Judeţean şi cu celelalte organe beneficiare ale lucrărilor de expertiză efectuate de membrii Corpului.

Bilet nr. 481. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului? 2. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului?3. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

1. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?Alegerea în Consiliul Superior al Corpului se face prin vot secret, pe o perioadă de 4 ani, cu reînnoirea la 2 ani a

jumătate dintre membrii aleşi. Preşedintele Consiliului Superior este ales de Conferinţa Naţională, iar al filialei, de Adunarea generală.

Declaraţiile de candidatură cuprind:- numele, prenumele, adresa candidatului;- categoria profesională: EC/CA;- modul de exercitare a profesiei;- funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele respective;- funcţia pentru care candidează: membru al Consiliului Superior al Corpului sau al Consiliului filialei;- obiectivele si strategia pe care le propune candidatul dacă va fi ales;- declaraţie pe propria răspundere în sensul că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate din Regulament.

2. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului?Tabloul Corpului este un instrument de comunicare între profesioniştii contabili - membri CECCAR cu drept de

exercitare a profesiei într-un an şi public.Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, după cum urmează:

1) Secţiunea întâi - „Experţi contabili liber-profesionişti, care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau capersoane fizice autorizate".2) Secţiunea a doua - „Experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări,educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".3) Secţiunea a treia - „Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului".4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii sau cabinetemembre ale Corpului":

A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.

5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual sau capersoane fizice autorizate".6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de contabilitatemembre ale Corpului":

A. cu capital străin sau mixt;B. cu capital autohton.

8)Secţiunea a opta - „Titluri onorifice":A. preşedinţi de onoare;B. experţi contabili de onoare;

88

C. contabili autorizaţi de onoare.

3. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, cu modificările şi completările ulterioare şi în Ordonanţa nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Astfel potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile prezentei ordonanţe şi are competenţa profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile. Asupra constatărilor, concluziilor, opiniilor şi recomandărilor sale, expertul contabil întocmeşte raport.

Lucrările efectuate de către alţi profesionişti , chiar dacă sunt denumite Rapoarte de expertiză contabilă şi chiar dacă respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate şi nu au calitatea legală de expertize contabile.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în O.G. nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi10.

Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare este dreptul exclusiv al experţilor contabili. Această exclusivitate rezultă din art. 6 lit. d) din O.G. nr. 65/1994, care, enumerând lucrările care pot fi executate de expertul contabil pentru persoane fizice şi juridice, stipulează că efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice în condiţiile prevăzute de lege. Potrivit art. 7 din O.G. nr. 65/1994, experţii contabili pot să-si exercite profesia individual sau se pot constitui în societăţi comerciale, potrivit legii. Coroborând cele două texte legale (art. 6 lit. d şi art. 7) din O.G. nr. 65/1994, rezultă că, în toate cazurile, expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare pot fi elaborate numai de către profesionişti (specialişti) care au dobândit legal, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, calitatea de expert contabil. Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizaţi cu studii medii sau superioare, şi nici de către alţi profesionişti. Lucrările elaborate de aceştia, chiar dacă sunt intitulate Rapoarte de expertiză contabilă şi respectă metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrări de specialitate, neavând calitatea legală de expertize contabile.

Bilet nr. 491. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii? 2. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivităţii?3. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

1. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii?Presupune ca obligatie tuturor profesionistilor de a fi drepti si onesti in relatile profesionale si de afaceri prin care tranzactiile efectuate sunt juste si corecte.Profesionistul contabil trebuie să fie drept, onest şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care apreciază că:

- conţin informaţii false sau induc în eroare;- conţin informaţii eronate;- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

2. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivitătii?Impune ca obligatie tuturor profesionistilor de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau unor influente de alte persoane.Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de

89

conflict de interese. Rezultă următoarele necesităţi:• obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte de interese, a influenţei nedorite a unor persoane;• evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional;• absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu funcţii de conducere sau angajaţi ai clientului;• neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă dăunătoare asupra raţionamentului profesional;• atenţia asupra următorilor factori:- exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;- imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;- evitarea influenţei ideilor preconcepute;- garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivitătii;

• măsuri de protecţie:- retragerea din echipa misiunii;- proceduri de supraveghere;- terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.

3. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în:a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România care, la pct. 112 lit. e), stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:• expertize amiabile (la cerere);• expertize financiar-contabile;• arbitraje în cauze civile;• expertize de gestiune.b) Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi efectuate numai

de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR). în spiritul şi litera acestei norme profesionale vor fi abordate capitolele următoare, făcându-se, ori de câte ori se va considera necesar, referire la dispoziţiile legale şi procedura în materie.

Bilet nr. 501. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa? 2. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?3. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?

1. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie.

Competenţa profesională are două componente de bază:- obţinerea; şi- menţinerea.Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă

şi sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.

Dobândirea cere:

90

- un înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;- practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative;- perioade de practică în domeniu.Menţinerea cere:- cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în contabilitate, audit

şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);- adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale, în

conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.- Competenţa profesională se obţine prin studiu - practică.

• Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar exercitării profesiei.• Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale.• Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili se realizează în baza Standardului profesionalnr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili, pus în aplicare prinProgramul naţional de dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.

2. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt:

- abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, cu excepţia cazului când a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;- abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;- respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţi de afaceri, rude), în relaţiile cu un potenţial client sauangajator, în cadrul entităţii angajatoare;- asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil-şef etc.).

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.

Posibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoarele situaţii:- autorizarea de către client sau angajator;- autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu, furnizarea de probe injustiţie, autoritatea fiscală, prevenirea şi

sancţionarea spălării banilor);- conformarea auditului de calitate;- investigaţii din partea unui organism normalizator.Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt

destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care profesionistul contabil a primit o autorizaţie specială de a

divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni sau

colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că

informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistului contabil să-şi îndeplinească

obligaţiile stabilite prin normele profesionale.în interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate şi

să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau cerută.

Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu de

exemple):a) Când divulgarea este autorizată de client; dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate:

91

- profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;- profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;- un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaj a angaj atonii sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:- profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi divulgate;trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;- profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai unorastfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;- profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea sa.

Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

3. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective definite, solicitate de către cei interesaţi experţilor contabili înscrişi în Tabloul Corpului. Prin urmare, destinatarii expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare sunt solicitanţii acestora.Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt:

• Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţia si Parchetul;• Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile.

Indiferent dacă expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemenea, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare, în acest sens, practicile curente impun expertului contabil să depună la dosarul cauzei un set de rapoarte de expertiză contabilă judiciară, astfel încât câte un exemplar al raportului să poată fi înmânat fiecărui învinuit sau fiecărei părţi implicat(e) în procesul judiciar.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili înscrişi în Tabloul Corpului, în mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări în concilierea intereselor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organismele administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.

Bilet nr. 511. Comportamentul professional sau profesionalismul; ce obligaţii avem? 2. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului3. Care este finalitatea expertizelor contabile?

1. Comportamentul profesional sau profesionalismul; ce obligaţii avem?Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează:

- conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care poate discredita profesia, organismul profesional sau colegii;

- nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;- profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sensul să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pecare le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine, şi să nu ofere referinţe compromiţătoaresau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţi profesionişti contabili.

2. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului• Independenţa presupune satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale

conceptului:- independenţa de spirit (de drept) - o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată de in

92

fluenţe exterioare, pe de o parte;- independenţa în aparenţă (de fapt) - o stare care se manifestă în acţiunea care permite unui terţ sau beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil, pe de altă parte.

• Din practică, rezultă că majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri si financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita o influenţă directă asupra profesionistului contabil.

• Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel:- se întreprind diligentele necesare pentru eliminarea

acelor circumstanţe; sau, dacă nu este posibil,- se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

3. Care este finalitatea expertizelor contabile?Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în

momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil.

Tot de finalitatea sau de scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare ţine şi utilizarea acestora doar în contextul în care au fost solicitate, întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv (întrebare) stabilit înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp, şi nici în spaţiu.

Răspunsurile expertului contabil sunt punctuale şi sunt valabile numai în contextul punctual în care au fost documentate şi formulate. Prin urmare, nici răspunsul individual, şi nici alte răspunsuri ale expertului contabil la obiective corelative nu reprezintă o opinie, ci doar o lămurire, de unde şi optica jurisprudenţei că expertul nu este nici judecător, şi nici martor, ci un consultant care îl ajută pe judecător în rezolvarea unor probleme de specialitate15.

O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii, ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, este că expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente în folosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea si utilizarea lor.

Bilet nr. 521. Care sunt ameninţările la adresa independenţei? 2. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei?3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?

1. Care sunt ameninţările la adresa independenţei?Ameninţările la adresa independenţei sunt:Interesul propriu:• interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client:- deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;- primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză;• dependenţa faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci când un procent semnificativ din cifra deafaceri a cabinetului provine de la un singur client;• întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este într-o asociaţie în participaţiecu clientul;• interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului;• onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în contract;• împrumutul către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca împrumutul să fie acordat conform nor

93

melor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.Autoexaminarea sau autocontrolul:• certificarea situaţiilor financiare ale unei firme de către aceeaşi persoană implicată în elaborarea acestora;• pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate care fac obiectul unei misiuni de certificare;• un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al clientului;• prestarea unor servicii pentru un client ale căror rezultate urmează să fie avute în vedere în cursul altor misiuniefectuate la acelaşi client.Favorizarea:• promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor financiare;• apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii;• un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau angajat al clien-tului;• acceptarea unor cadouri din partea clientului;• asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.

Intimidarea:• ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client;• ameninţarea deschiderii unui litigiu;

• exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi respectiv a onorariilor.

2. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei?Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei (prevăzute prin reglementările profesiei):• cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie:

- condiţii la examenul de acces la profesie;- efectuarea stagiului;- susţinerea examenului de aptitudini;• dezvoltarea profesională continuă;• reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei:- reglementări profesionale;- reglementări de drept comercial;- reglementări procedurale;• monitorizarea misiunilor (auditul de calitate);• raportarea activităţii desfăşurate.

Măsuri de protecţie în mediul de lucru:• poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale şi că membrii echi-

pei acţionează în interesul public;• politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea controlului calităţii misiunilor;• documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la adresa independenţei;• comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruirea personalului şi a partenerilor;• desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionăriiadecvate a sistemului de control al calităţii;• implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii;• consultarea unei terţe persoane (organism profesional - CECC AR, C AFR, CCF, ANEV AR, UNPRL, sau norma-lizator - MEF, Consiliul Concurenţei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;• prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului;• implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din misiune.

Măsuri de protecţie din partea clientului:• ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea misiunii;• alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie;

94

• clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;• clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul intern, sistemul informatic etc. -care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?Principiile deontologice fundamentale cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil, deci inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România şi se referă la:

• Integritate – presupune ca obligatie tuturor profesionistilir de a fi drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri prin care tranzactiile efectuate sunt juste si corecte;• Obiectivitate – impune ca obligatie tuturor profesionistilor de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau unor influente de alte persoane;• Independenţă - Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:

1 Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei.

• secretul profesional - Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale;• respectarea normelor tehnice şi profesionale - Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public;• competenţa profesională - Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.• comportarea deontologică.Norma profesională CECCAR nr. 35privind expertizele contabile reţine şi comentează explicit următoarele principii

deontologice după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:

• independenţa expertului contabil;• competenţa expertului contabil;• calitatea expertizelor contabile;• secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile;• acceptarea expertizelor contabile; şi• responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

Bilet nr. 531. Ce presupune acceptarea unui client? 2. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?3. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?

1. Ce presupune acceptarea unui client?Acceptarea unui client presupune următoarele:• examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite ameninţări la

adresa conformităţii cu principiile fundamentale;• exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani), practici de ra

portări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială, achiziţia şi desfacerea de95

produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială etc.;• evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce la un nivel

acceptabil, dacă este posibil;• atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil independent

ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul;• examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a profesionistului

contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizat(ă) la nivelul corespunzător;• luarea în considerare a reputaţiei, a experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în cazul

când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus;• apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia confidenţialităţii şi

în funcţie de natura misiunii trebuie să se obţină permisiunea clientului (de regulă, în scris).

2. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde o-biectivele şi principiile fundamentale, redate general, şi

nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat. Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor fundamentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.

Codul etic are trei părţi:- Partea A - se aplică tuturor profesioniştilor contabili;- Partea B - se aplică numai contabililor liber-profesionişti;- Partea C - se aplică numai profesioniştilor contabili

angajaţi.

3. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?Competenţa expertului contabil se impune din necesitatea de a se apăra onoarea şi independenţa Corpului şi de a se conferi lucrărilor acestuia autoritate ştiinţifico-profesională. în acest scop, expertul contabil trebuie să aibă cel puţin următoarele calităţi esenţiale:

• ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;• independenţă de spirit şi dezinteres material;• moralitate, probitate şi demnitate.

Pentru dezvoltarea acestor calităţi esenţiale expertul contabil trebuie:• să îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar şi cunoştinţele de cultură generală, singurele capabile să-i întărească discernământul;• să acorde fiecărei operaţii şi situaţii examinate toată atenţia şi timpul necesar pentru a-şi fundamenta o opinie profesională înainte de a face propuneri (de a emite păreri);• să îşi exprime opinia fără nicio reţinere faţă de dorinţa, chiar ascunsă, a celui care îl consultă şi să se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, dacă este nevoie, rezer vele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;• să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea să-şi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirilor îndatoririlor sale;

• să considere că independenţa sa trebuie să-şi găsească manifestarea deplină în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrală a dispoziţiilor legale şi a regulilor stabilite de Corp.în vederea menţinerii şi dezvoltării competenţei profesionale a membrilor Corpului, deci şi a experţilor contabili,

CECCAR a emis Standardul profesional nr. 38 şi a elaborat Programul naţional de dezvoltare profesională continuă care se desfăşoară atât la nivel central, cât şi la nivel de filiale ale Corpului. Potrivit acestui program, fiecare membru al Corpului, deci si expertul contabil, este obligat să efectueze anual minim 40 de ore de curs, din care cel puţin 20 de ore sub controlul organismului profesional.

Conţinutul şi structura tematicilor, pe profiluri şi teme de pregătire profesională, sunt elaborate de Departamentul pentru dezvoltare profesională continuă din cadrul Corpului, iar cursurile sunt susţinute de corpul de lectori aprobat pentru

96

fiecare filială în parte prin decizii ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. La absolvirea acestor cursuri se susţine un test grilă de verificare a cunoştinţelor la care nota minimă pentru promovare este 7 (şapte). Pentru experţii contabili care, din diferite motive, nu s-au prezentat la test sau nu au obţinut nota minimă (şapte), filialele Corpului, de comun acord cu lectorii cursului, pot organiza un al doilea test, într-un interval de cel mult 45 de zile calendaristice de la data primului test.

Bilet nr. 541. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă? 2. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?3. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?

1. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă?Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se poate

stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese, însă profesioniştii trebuie să descopere factorii care dau naştere la astfel de conflicte.

Există şi unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu unele cerinţe interne şi externe:

• Un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil.

• Profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice.• Identificarea circumstanţelor în care ar putea apărea un conflict de interese:- profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participaţie la un competitor al clientului;- profesionistul contabil prestează servicii pentru clienţi ale căror interese sunt în conflict.

• Evaluarea semnificaţiei circumstanţei care generează conflictul de interese şi luarea măsurilor de protecţie:- notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea şi obţinerea consimţământului acestuia de a acţiona în asemenea împrejurări;- notificarea tuturor părţilor interesate;- utilizarea unor echipe distincte;- îndrumarea echipei, confidenţialitatea.

• Un conflict de interese se poate produce şi când publica rea unor informaţii eronate poate avantaja angajatorulsau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

2. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:

- examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesionistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest sens;

- dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhiccel mai ridicat;

- solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;- dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să demisio

neze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt

stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

3. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile?Apreciem că tot de secret şi de confidenţialitate în expertiza contabilă ţine şi modul de comunicare a conţinutului şi a

97

concluziilor expertizelor contabile, şi anume:i) în cazul expertizelor contabile judiciare, experţii contabili numiţi atât din oficiu, cât şi la recomandarea părţilor suntobligaţi să depună raportul de expertiză contabilă la organul judiciar care a dispus expertiza contabilă, unde toţi cei interesaţi, inclusiv părţile implicate în proces, pot să-1 consulte. Acest lucru rezultă în mod explicit din prevederile art. 122alin. 3, din Codul de procedură penală, care stipulează: Raportul de expertiză se depune la organul de urmărire penalăsau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei. Dar şi Codul de procedură civilă (art. 109 alin. 1) prevedecă expertul este dator să-si depună lucrarea cu cel puţin cinci zile înainte de termenul sorocit pentru judecată. Pecale implicită rezultă că expertiza contabilă trebuie depusă la instanţa de judecată care a dispus-o, respectiv la dosarulcauzei. Prin această procedură se evită comunicarea (informarea) preferenţială a conţinutului şi concluziilor expertizelorcontabile judiciare către unii utilizatori ai acestora.j) în cazul expertizelor contabile extrajudiciare, locul şi data depunerii lucrării trebuie să rezulte din contractul încheiatîntre solicitant şi expert. Dacă locul depunerii expertizei contabile extrajudiciare nu rezultă cu claritate din contract, acestatrebuie să fie registratura generală (sediul solicitantului).

Nerespectarea procedurilor de comunicare a conţinutului şi a concluziilor expertizelor contabile constituie o încălcare a obligaţiilor expertului contabil privind secretul şi confidenţialitatea în expertiza contabilă şi poate atrage răspunderea disciplinară, civilă şi/sau penală a expertului contabil, după caz.

Bilet nr. 55 1. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere. 2. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.3. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?

1. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libereLiber-profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situaţii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:

- să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;- să aibă posibilitatea să justifice existenţa si utilizarea fondurilor respective.Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme

de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii

98

- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

2. Relaţiile cu ceilalţi membri - Acceptarea de noi misiuniServiciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate:

a) de către client:- după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);- la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);- fără consultarea profesionistului contabil în funcţie;

b) de către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub rezerva respectării stricte a secretului profesional.Uneori clientul cere - la contactarea unui liber-profesionist contabil - să nu fie informat profesionistul

contabil în funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt acceptabile.

Profesionistul contabil contactat trebuie:- să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în măsura încare nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale;- să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul contabil în funcţie este bine informat de natura generală a serviciilorprofesionale prestate.

Când opinia unui profesionist contabil în funcţie (existent) este solicitată în ceea ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat judecata şi obiectivitatea profesionistului contabil contactat.

3. Cum se numesc experţii contabili în dosarele civile?Art. 202 din Codul de procedură civilă (C.p.c.) prevede că experţii se vor numi de către instanţă, dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii lor. încheierea de numire va statornici şi plata experţilor. Rezultă că procedura civilă permite contactarea experţilor contabili direct de către părţi, care au dreptul să propună instanţei numirea lor. Cum, de regulă, părţile nu se învoiesc cu privire la numirea experţilor contabili, instanţele civile procedează la numirea experţilor contabili recomandaţi de acestea. Indiferent dacă părţile din procesele civile cad sau nu la „învoială" asupra numelui expertului (experţilor), numirea acestuia (acestora) se face prin încheiere de şedinţă, care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele patru paragrafe:

1l) un paragraf din care să rezulte numele expertului contabil sau experţilor contabili numit(ţi) din oficiu şi/sau la cererea părţilor;

(5) un paragraf cu obiectivele (întrebările) la care expertul sau experţii contabili trebuie să răspundă;(6) un paragraf din care să rezulte termenul (data) la care trebuie depus raportul de expertiză contabilă;(7) onorariul (plata) statornicit(ă) expertului contabil sau experţilor contabili, după ce, de regulă, instanţa a consultat părţileasupra acestui aspect.

Dacă vreunul dintre paragrafele (2), (3) sau (4) lipseşte din încheierea de şedinţă, expertul contabil este îndreptăţit, iar profesionalismul său îl obligă să ceară instanţei introducerea în încheierea de şedinţă a paragrafelor lipsă.

Codul de procedură civilă nu prevede în mod expres dacă la şedinţa în care are loc numirea expertului contabil sau experţilor contabili acesta(aceştia) trebuie sau nu să fie prezent(ţi). Pe cale implicită însă, din art. 205, C.p.c., rezultă că dispoziţiile privitoare la citarea martorilor sunt deopotrivă aplicabile experţilor. Apreciem că citarea şi prezenţa expertului

99

contabil sau experţilor contabili la şedinţa de dezbateri în care urmează să fie numit(ţi) ar rezolva operativ mai multe probleme, cum ar fi:• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a aduce la cunoştinţa instanţei eventualele stări de incompatibilităţi şi/sau posibilităţi de recuzare care îl(îi) împiedică să accepte expertizele contabile solicitate;• inserarea în încheierea de şedinţă a paragrafelor minim necesare;• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a face observaţii cu privire la formularea obiectivelor (întrebărilor) la care va(vor) trebui să răspundă;• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a „negocia" cu instanţa şi/sau cu părţile termenul (data) la carese angajează să depună raportul de expertiză contabilă;• posibilitatea expertului contabil sau experţilor contabili de a „negocia" cu instanţa şi/sau cu părţile onorariul pe care îl consideră remuneratoriu pentru acceptarea expertizei contabile.

Necitarea şi deci lipsa expertului contabil sau experţilor contabili de la şedinţa de dezbateri în care au fost numit(ţi) de către instanţă nu poate constitui un motiv de refuzare a expertizelor contabile dispuse. Problemele amintite mai sus pot fi rezolvate prin corespondenţă şi după numirea expertului contabil sau experţilor contabili, dar această procedură prelungeşte uneori în mod nejustificat timpul necesar elaborării expertizelor contabile.

Bilet nr. 561. Relaţiile cu ceilalţi membri – înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil. 2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii. 3. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?

1. Relaţiile cu ceilalţi membri - înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabilîntreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea

intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil să poată decide, dacă există motive profesionale care să o justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directă cu profesionistul contabil în funcţie, în absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său.

Următorii factori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile clientului său cu un profesionist contactat:

- dacă clientul a autorizat acest lucru;- dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această divulgare permit acest lucru.Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scopul:- de a împiedica un liber-profesionist contabil să accepte nominalizarea sa dacă nu toate elementele pertinente sunt

cunoscute;- de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii profesionistului

contabil în funcţie;- de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie atunci când propunerea de înlocuire se datorează caracte-

rului său scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost prestate de către un

alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:- să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a autorizat,în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;- să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este refuzată,profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările necesare, să refuzenominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să-i ceară profesionistului în funcţie:- să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;- să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îi permită să ia o decizie.

Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:- să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profesionale care i-ar interzice profesionistului să accepte

100

nominalizarea sa;- să se asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;- să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta să poată să decidă dacăacceptă sau nu misiunea, si să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privindnominalizarea sa.

2. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţiiRelaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele

părţi.în afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital,

dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

în cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:b) evaluarea riscurilor;c) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;d) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.

Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor

lor şi dacă acestea generează noi riscuri.Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea vor

putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază

3. Ce fapte pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor contabili?Răspunderea disciplinară a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi este reglementată de legea de organizare a activităţii de expertiză contabilă care, în funcţie de gravitatea abaterilor săvârşite, stabileşte următoarele sancţiuni disciplinare:

5) Mustrare;6) Avertisment scris;7) Suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (...) pe o perioadă de timp de la 3 luni la l an;8) Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (...).Printre faptele săvârşite în legătură cu expertizele contabile care pot atrage răspunderea disciplinară a experţilor

contabili pot fi enumerate:f) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fără contract scris de prestări servicii sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională de expert contabil;b) Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;g) Nerespectarea Normei profesionale CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile;h) Efectuarea de expertize contabile judiciare şi/sau extrajudiciare fără viză anuală pentru exercitarea profesiei, legal acordată;i) încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de Corp, dacăfapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

101

Faptele enumerate nu sunt exhaustive, ci exemplificative.Punerea în mişcare a răspunderii disciplinare se poate face fie în urma reclamaţiilor îndreptate contra unui expert

contabil, fie în urma autosesizării Corpului în cadrul activităţii de control de calitate al expertizelor contabile.Sancţiunile disciplinare împotriva experţilor contabili se aplică de către comisiile de disciplină de pe lângă filialele

CECCAR sau de către Comisia de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, potrivit procedurilor reglementate de regulamentele Corpului41.

Bilet nr. 571. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert. 2. Criterii de stabilire a onorariilor. 3. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?

1. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expertLiber-profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă adecvată, în afară

de cazul când beneficiază de sfaturi avizate si de o asistenţă care să le permită să presteze servicii de calitate.Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul misiunii sale,

acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialişti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri, geologi sau alţi experţi), în acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.

întrucât profesionistului contabil îi revine, în întregime, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultat. El trebuie să se asigure că expertul consultat este la curent cu regulile de etică, mai ales cu principiile fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.

Această asigurare se poate obţine:- fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;- fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică;

- fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să

refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a început).

2. Criterii de stabilire a onorariilorOnorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de următoarele

elemente:- competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;- nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;- timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;- gradul de responsabilitate al misiunii respective.Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la

nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este

sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului profesional cu privire la calitate.Cheltuielile si diversele rambursări, deplasări, de exemplu, se înregistrează distinct.Perceperea sau plata de comisioane de către un profesionist contabil ca liber-profesionist este strict interzisă.

3. Care este diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat; dar între contabilul autorizat şi contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994, având competenţa

102

profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica legalitatea bilanţului contabil, a contului de profit si pierdere şi a celorlalte componente ale situaţiilor financiare.

Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui şef ierarhic şi executând atribuţiile specifice fişei postului său. De asemenea, economistul este specializat în multe domenii:turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil etc.

Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării fmanciar-contabile, independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile OG nr. 65/1994 şi are capacitatea de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările necesare întocmirii situaţiilor financiare. Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent.

Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile care îi revin din fisa individuală a postului; rareori, în cazul unei întreprinderi, acesta execută toate lucrările contabile; de regulă, este specializat pe un sector al contabilităţii.

Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat ori penalizat de şeful ierarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere. De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, şansa de venit.

în schimb, economistul şi contabilul salariaţi pierd cu greu postul în urma unor proceduri anevoioase.

Bilet nr. 581. Onorariile şi independenţa. 2. Bunurile sau serviciile primite şi independenţa. 3. Cine este expertul contabil?

1. Onorariile şi independenţaCând onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest client, reprezintă o parte

importantă din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu, dependenţa faţă de acest client sau gruptrebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în pericol.

Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare al profesiei contabile, cu situaţia economică a fiecărei ţări.

Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionată de importanţa problemelor descoperite sau de rezultatele acestor servicii.

în ţările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.

Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sunt considerate ca intrând în această categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în această categorie.

2. Bunurile sau serviciile primite şi independenţaAcceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi excesive pot constitui o

ameninţare a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesioniştii contabili, de către soţiile lor sau de către copiii aflaţi în întreţinere.

3. Cine este expertul contabil?

103

Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile legii (OG nr. 65/1994) şi are competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a întocmi situaţiile financiare, şi de a efectua expertize contabile.

Expertul contabil este specialistul care a dobândit cea mai înaltă calificare în domeniul contabilităţii şi care are acces neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea şi certificarea situaţiilor financiare (în condiţiile reglementărilor specifice).

• Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene şi stagii practice.• Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.• Pot fi, la cerere, experţi contabili persoanele care au titlul de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari,

doctori în economie şi doctori docenţi cu specialitatea finanţe sau contabilitate, însă cu îndeplinirea condiţiilorşi susţinerea unui interviu privind Normele de organizare şi funcţionare ale CECCAR.

Bilet nr. 591. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul. 2. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.3. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

1. Calitatea lucrărilor şi autocontrolulCalitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii lucrărilor înseamnă aplicarea de către profesionist sau de către cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care guvernează lucrările respective".

Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare proceduri privind:

- calităţile personale (cabinet sau societate);- aptitudinile şi competenţa;- repartiţia lucrărilor;- instrucţiunile şi supervizarea.Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de expertul contabil sau de contabilul autorizat care îşi desfăşoară

activitatea individual se poate organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa Naţională.

2. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilorPentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către organul

judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.Nu trebuie acceptată nicio plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este făcută pentru a acoperi

anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte adiţionale).Nu se pot încheia contracte globale.Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile. Este interzisă împărţirea onorariilor între colegi

prin participarea la executarea lucrărilor.Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute.în caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

3. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?Calitatea de expert contabil şi cea de contabil autorizat se menţin prin înscrierea în Tabloul Corpului^înscrierea se

realizează în baza îndeplinirii condiţiilor privind acordarea calităţii de expert contabil sau de contabil autorizat, înscrierea în

104

Tabloul Corpului conferă dreptul exercitării profesiunii pe întreg teritoriul ţării.Anual se obţine licenţa de exercitare aprofesiei (viza). Lipsa licenţei sau nelicenţierea atrage radierea din Tablou sau

suspendarea exercitării profesiei, a dreptului de a o exercita.Acordarea vizei anuale se face dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile:

- achitarea în întregime a obligaţiilor faţă de Corp;- plata la buget, la termen şi în cuantumul prevăzut, a impozitelor cuvenite statului;- asigurarea pentru riscul profesional;- dovada că persoana în cauză nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptulde gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale (cazier judiciar);- persoana în cauză nu a săvârşit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională;depunerea fişei individuale

Bilet nr. 601. Păstrarea arhivelor clientului. 2. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea? 3. Ce lucrări poate executa un expert contabil?

1. Păstrarea arhivelor clientuluiPăstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a

documentelor în vederea contabilizării se stabileşte prin contract şi anexe la contract, fiind obligatorie:- normalizarea documentelor;- stabilirea termenelor.Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul respectiv fiind

păstrat la dosarul clientului.Dacă un client a dispărut, se verifică la Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este obligat să

păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

2. Care sunt factorii de care trebuie să se tină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Principiul obiectivitătii impune tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a fi juşti, cinstiţi în plan intelectual şi neimplicaţi în conflicte de interese.

Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi în judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:• profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;• alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare în contul angajatorilor lor; execută lucrări de audit intern,exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie.

Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere, atunci când se apreciază respectarea regulilor de etică referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:• Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a puneîn discuţie obiectivitatea lor.• Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de presiuni; asemănarea, verosimilitatea prevalează atunci când se definesc criteriile care permit identificarea relaţiilor susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea profesionistului contabil.• Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică prejudecăţi, influenţele din partea terţilor care pun în discuţieobiectivitatea.• Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale respectă

105

principiile de integritate şi obiectivitate.• Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, înmod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor profesională sau a colaboratorilor lor.

3. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?în aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative,

de către experţii contabili sunt:a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea si tuaţiilor financiare:

- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;- elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,

contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea normelor generale;

b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:- analiza structurilor financiare;- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;- sisteme de credit - leasing, factoring etc.;- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;

- elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;- asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor unităţii;

c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:- diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;- audit intern - organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului;- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;- audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;

d) efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare, ca:- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea

celor interesaţi;- evaluări de elemente intangibile;

e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice încondiţiile prevăzute de lege, ca:- expertize amiabile (la cerere);- expertize contabil-judiciare;- arbitraje în cauze civile;- expertize de gestiune;

f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:- întocmirea de situaţii periodice;- consolidarea conturilor şi bilanţului;- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;

) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;- asistenţă în probleme de TVA şi impozite;- fiscalitate imobiliară;- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;

h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:

106

- organigrame, structuri, definiri de funcţii;- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;- analiza şi organizarea fluxului informaţional;- alegerea soft-urilor necesare;- formarea profesională continuă;- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;

i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi: fuziuni,

divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;k) asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;

efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi 8299.

Bilet nr. 611. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal. 2. Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?3. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

1. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscalContabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se

situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată cu competenţă.

Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie conform legii.

Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există suport rezonabil pentru poziţia respectivă.Ce trebuie să facă sau ce nu trebuie să facă profesionistul contabil?

• Nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dincolo de orice îndoială.• Să se asigure că cei pe care îi consiliază sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa fiscală, şi nuinterpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.• în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru conţinut revine în primul rândclientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, a unui memorandum.• Nu trebuie să fie asociat cu nicio declaraţie sau cu nici un comentariu despre care să se creadă că:a) ar conţine un fals sau o inducere în eroare;a) ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;b) ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând in duce în eroare Fiscul.

• Poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.

2. Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?în ceea ce priveşte activităţile incompatibile:• Un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simultan în nicio afacere, ocupaţie sau activitate care dimi-

nuează sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenţa sau buna reputaţie a profesiei, deoareceaceste acţiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale.

• Prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca atare integritatea, obiectivitatea sauindependenţa (însă poate afecta calitatea).

• Trebuie evitată angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile profesionale, careare ca efect faptul că nu permite contabilului profesionist independent să îşi conducă practica profesională conformprincipiilor fundamentale de etică ale profesiei contabile şi care este neconformă cu practicarea profesiei.

în ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştii contabili nu trebuie:

107

a) să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profesiei;b) să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să le furnizeze, calificările pe care le posedă sau experienţadobândită;c) să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.

3. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.

La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate:- cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi;- cel puţin 51% din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi,

membri ai Corpului.Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale

industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse

membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor care

le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:- conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezen-tarea societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii;- experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de naturătehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii societăţii.130. Expertul contabil sau contabilul autorizat trebuie să fie si să se manifeste liber faţă de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea şi, în general, cu independenţa profesională.

Exercitarea profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat se face cu respectarea principiului independenţei profesiei; expertul contabil şi contabilul autorizat nu trebuie niciodată să se găsească în situaţia de conflict de interese şi în nicio altă situaţie care ar putea aduce atingere integrităţii şi obiectivitătii sale.137. Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.138. Profesia de expert contabil sau de contabil autorizat poate fi exercitată individual, prin cabinete, sau printr-o societate comercială de profil înfiinţată potrivit legii.139. în exercitarea profesiei, experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz, potrivit legii.140. Pentru onorariile stabilite prin contract încheiat cu operatorii economici se emit de către societăţile comerciale, la terminarea lucrărilor, facturi sau chitanţe, potrivit legii.141. Potrivit legii, obligaţia calculării si vărsării impozitului aferent sumelor plătite experţilor contabili şi contabililor autorizaţi individuali drept onorarii de către societăţi comerciale revine acestora.142. încasarea onorariului se va face de executantul lucrării direct de la beneficiar, în cazul în care acesta este persoană juridică, după ce s-a reţinut impozitul pe venit spre a se vărsa la buget.

Bilet nr. 621. Marketingul serviciilor profesionale. 2. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?3. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.

1. Marketingul serviciilor profesionale

108

• Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale.• în promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi loialitatea:- să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea deţinută, experienţa câştigată;- să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea altora.• Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili:

• Publicitatea:- comunicarea către public a informaţiilor privind serviciile oferite sau calificarea profesionistului

contabil în scopul obţinerii de lucrări (de exemplu, Tabloul Corpului).• Anunţul:

- comunicarea către public a unor fapte privind profesionistul contabil: deschiderea cabinetului sauschimbarea adresei; publicarea datelor de identificare a cabinetului în anuare, cărţi de telefon,cataloage etc.

Oferta:- directă sau indirectă; conţine demersurile întreprinse pe lângă un eventual client în scopul de a i se propune

servicii profesionale.Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.Interdicţii privind publicitatea şi oferta:- publicitatea prin comparaţie cu alte cabinete care aduce prejudicii în vreun fel acestora;- oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau alte avantaje) sau uzarea de un mandat politic, o mi

siune sau o funcţie administrativă.• Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei; deviza este „Ştiinţă,

Independenţă, Moralitate", atribute esenţiale ale exercitării profesiei.

2. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?Publicitatea este comunicarea catre public a serviciilor oferite.

Publicitatea în practica contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate interesele celorlalţi membri ai CECCAR. Ea trebuie să îndeplinească mai multe atribute:- informarea obiectivă a publicului;- decenţa;- cinstea;- încrederea;- bunul-gust.

3. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei.Liber-profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt susceptibile de a afecta

integritatea, obiectivitatea, independenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

In unele situaţii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienţilor, el trebuind:

- să păstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;- să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;- să aibă posibilitatea să justifice existenţa si utilizarea fondurilor respective.

Enumeraţi situaţiile de incompatibilitate în care se poate afla expertul contabil numit de către organul îndreptăţit să dispună efectuarea expertizei în vederea soluţionării cauzei aflate spre judecare.

Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme

de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat

109

- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative;- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile

Bilet nr. 631. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust pentru o acţiune de promovare. 2. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?3. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

1. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust pentru o acţiune de promovare

între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust le amintim pe cele care:

- creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări favorabile;- implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare;- fac comparaţie cu alţii;- conţin mărturii sau aprobări scrise;- conţin orice alte precizări care ar putea să îi producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie;- pretind nejustificat că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume domeniu al contabilităţii.

2. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume:- să aibă ca obiect aducerea la cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate a

faptelor într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;- să fie de bun-simţ;- să fie demnă din punct de vedere profesional;- să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;- să evite promovarea personală excesivă.

3. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţiiRelaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele

părţi.

110

în afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital, dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.

în cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.

O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii, asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.

Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.

Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea principiilor independenţei şi competenţei.

Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii contractului după:c) evaluarea riscurilor;e) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independenţei profesiei;f) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.

Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau cabinetului/societăţilor

lor şi dacă acestea generează noi riscuri.Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea vor

putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.în situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

Bilet nr. 641. Conţinutul responsabilităţii profesionale. 2. Răspunderea disciplinară.3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

1. Conţinutul responsabilităţii profesionaleResponsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi cuprinde:- răspunderea disciplinară;- răspunderea contravenţională sau administrativă;- răspunderea civilă;- răspunderea penală.Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă şi penală, după caz, se aplică tuturor

experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului.Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de

servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

2. Răspunderea disciplinară• Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Re-

gulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.• Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală, civilă sauadministrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.• Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.

3. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

111

(3) Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.(4) Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.(1) Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:e) mustrare;f) avertisment scris;g) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expertcontabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la un an;h) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.(2) Abaterile în funcţie de care se aplică sancţiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

Bilet nr. 651. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului? 2. Care sunt abaterile disciplinare?3. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

1. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?- mustrare;- avertisment scris;- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp

de la 3 luni la l an;- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

2. Care sunt abaterile disciplinare?• comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor saufaţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi de control ale Corpului;• absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;• nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la publicitate;• absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele emisede Corp;• prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu afost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;• nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;• nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în regulament;• fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa pentru persoanefizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sauadministratorului, după caz;• încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile refuzul de a pune la dispoziţia organelor de controlale Corpului documentele privind activitatea profesională;• declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de consecinţe juridice,precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

112

3. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:

h) comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;

i) absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;j) nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor auto

rizaţi din România referitoare la publicitate;k) absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare reglementate prin normele emise de Corp;

e) prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu afost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil, contabil autorizat;

f) nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional;g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Re

gulament;h) fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fisa pentru persoane

fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau administratorului, după caz);

i) încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală, potrivit legii şi Regulamentului;

j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;k) declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi

orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

Bilet nr. 661. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei. 2. Radierea unui membru din Tabloul Corpului.3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

1. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

1. FAPTA SANCŢIUNEA

Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei până la plata efectivă, dar nu mai puţin de trei luni şi nici mai mult de un an.

Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte obligaţii băneşti la termenele stabilite de Regulament, în cursul unui an calendaristic.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material.

Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

Practicarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei.

113

2. Radierea unui membru din Tabloul CorpuluiRadierea unui membru din Tabloul Corpului se face pentru următoarele motive:

• a fost condamnat pentru o infracţiune care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;• nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;• neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;• nerespectarea reglementărilor cu privire la incompatibilitate;• a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei cu suspendarea acestui drept pe o perioadă de

un an.

3. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?Caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile sunt:

- deţinerea unei competenţe intelectuale specifice, obţinută prin formare şi învăţământ;- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebirecele care se referă la integritate şi obiectivitate;- recunoaşterea unei datorii faţă de public.

Uneori, datoria membrilor privind profesiunea lor şi publicul poate fi în contradicţie cu interesul lor personal pe termen scurt sau cu obligaţiile lor de loialitate faţă de angajator.

Ţinând seama de remarcile precedente este de datoria organismelor profesionale naţionale să definească reguli de etică pentru membrii lor astfel încât să garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie.

Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate ireproşabilă, pe independenţă, pe ştiinţă în profesie, pe competenţă.

Bilet nr. 671. Asigurarea civilă. 2. Răspunderea administrativă. 3. Ce reprezintă noţiunea de interes public?

1. Asigurarea civilă• Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi pentru serviciile profesionale prestate clienţilor. Este o formă de asigurare a riscului profesional.• Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se desfăşoară în mod individual, câtşi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi de profil. Conform OG nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, „experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată prin sub scrierea unei poliţe de asigurări sau prin vărsarea uneicontribuţii la fondul de garanţii".• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt:

- responsabilitatea civilă faţă de clienţi;- reconstituirea arhivelor (în caz de calamităţi, furt, viruşi etc.);- incendii;- pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului etc.).

• Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală care revine asiguratului ca urmare a faptelor şi/saua actelor de omisiune datorate culpei în desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract scris de prestăriservicii, legal încheiat, semnat de ambele părţi.• Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală care îi poate reveni asiguratului în legătură cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.• Riscurile asigurate, respectiv despăgubirile acordate se pot referi la:

114

- acoperirea prejudiciilor produse terţilor ca urmare a unor lucrări profesionale executate acestora de cătreasigurat;- acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare a pierderii, distrugerii sau deteriorării documentelor originale şi/sau suporturilor magnetice predate de acesta asiguratului în vederea înregistrării şiprelucrării datelor financiar-contabile;- sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea, refacerea sau înlocuirea documentelor anterior menţionate;- cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la desdăunare.• Nu se acordă despăgubiri pentru:- pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege;- pagube produse cu intenţie sau din neglijenţa gravă a asiguratului;- pagube produse ca urmare a nerespectării reglementărilor legale în vigoare referitoare la desfăşurarea activităţii profesionale şi a conduitei etice;

pagube cauzate de neexecutarea sau executarea parţială a angajamentelor contractuale.• Perioada de acoperire a pretenţiilor de despăgubiri solicitate de clienţi (răspunderea asiguratului):

- până la 5 ani - pentru obligaţii fiscale (corelată cu termenul de prescripţie prevăzut de art. 89 alin. (1)din Codul de procedură fiscală);- până la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată cu termenul de prescripţie de 2 ani prevăzut de art. 3alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, în cazul raporturilor care izvorăsc din asigurare).

2. Răspunderea administrativăFundamentareRăspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la reglementările si

procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de autorităţile administraţiei publice.Reglementări

- Codul de procedură civilă;- Codul de procedură penală;- Codul de procedură fiscală;- Legea contabilităţii nr. 82/1991.

Fapte sancţionabile administrativ- înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în cazul în

care acesta nu se înfăţişează;- aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (art. 188 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în caz

de pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere (art. 211 din Codul de procedură civilă).Amenzi judiciareDacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul:

• refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle cerute;• neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză a măsurilor necesarepentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp a expertizei;• neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de instanţă;• refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoane de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat înacest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;• cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură";• lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atunci când este citat;• tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului deexpertiză contabilă judiciară.

3. Ce reprezintă noţiunea de interes public?Profesia contabilă se distinge prin acceptarea responsabilităţii sale faţă de public, prin public înţelegându-se:

- clienţii;

115

- Guvernul;- angajatorii;- investitorii;- oamenii de afaceri;- comunităţile financiare;- donatorii de fonduri;- orice altă persoană,

care dau încredere în obiectivitatea şi integritatea profesioniştilor contabili pentru buna funcţionare a economiei.Această încredere acordată de public impune profesiei contabile o responsabilitate în materie de interes general.

Interesul general semnifică satisfacţia colectivă a persoanelor şi instituţiilor pentru care lucrează profesioniştii contabili, în slujba cărora se află.

Păstrarea acestui statut, privilegiat, al profesioniştilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care să justifice încrederea publicului.

Interesul public este bunăstarea colectivă a comunităţii si a instituţiilor deservite de contabilul profesionist.Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:

- auditorii independenţi ajută la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare ca suport parţial pentru împrumuturi şi acţionarilor pentru a obţine capital;- responsabilii financiari (directorii economici) cu atribuţii în diverse domenii de management financiar contribuiela utilizarea eficientă şi efectivă a resurselor organizaţiei;- auditorii interni furnizează asigurarea în legătură cu un sistem de control intern corect, care sporeşte încredereaîn informaţiile financiare externe ale patronului;- experţii în impozite ajută la stabilirea încrederii şi eficienţei, precum şi la aplicarea corectă a sistemului deimpozitare;- consilierii de gestiune şi consultanţii manageriali au o responsabilitate faţă de interesul public în susţinerea luăriiunor decizii manageriale corecte.

Profesioniştii contabili au un rol important în societate. Comunitatea, publicul contează pe profesioniştii contabili pentru o contabilitate financiară şi o raportare corecte, pentru un management financiar eficient şi sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri şi impozite.

Bilet nr. 681. Răspunderea penală. 2. Depunerea jurământului.3. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?

1. Răspunderea penalăSunt supuse dreptului penal infracţiunile:- comerciale sau de afaceri;- de fals intelectual sau bancruta frauduloasă;

- fiscale;- de serviciu;- de spălare a banilor.

2.. Depunerea jurământuluiLa înscrierea în Corp, orice membru este obligat să depună un jurământ prin care se obligă să aplice în mod corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.

116

3. Principiile deontologice fundamentale cărora trebuie să li se supună profesionistul contabil, deci inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România şi se referă la:

• Integritate – presupune ca obligatie tuturor profesionistilir de a fi drepti si onesti in relatiile profesionale si de afaceri prin care tranzactiile efectuate sunt juste si corecte;• Obiectivitate – impune ca obligatie tuturor profesionistilor de a nu isi compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau unor influente de alte persoane;• Independenţă - Principiul independenţei cere profesionistului contabil satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului, şi anume:

1 Independenta de spirit (de drept) care permite emiterea unei opinii, a unui serviciu profesional farä a fi fectat de influente ce compromit judecata profesionala si permit individului sa actioneze cu integritate si biectivitate.2. Independenta in aparentä (de fapt) reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil;este componenta fundamentala a independentei.

• secretul profesional - Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale;• respectarea normelor tehnice şi profesionale - Profesionistul contabil trebuie să respecte standardele profesionale, de educaţie şi de calitate ca o garanţie că acţionează în scopul protejării interesului public;• competenţa profesională - Acest principiu presupune că profesionistul contabil deţine competenţele necesare, specifice misiunii pe care o are de îndeplinit, şi satisface concomitent cele două cerinţe ale conceptului: obţinerea competenţei şi menţinerea competenţei.• comportarea deontologică.

Norma profesională CECCAR nr. 35privind expertizele contabile reţine şi comentează explicit următoarele principii deontologice după care expertul contabil trebuie să se ghideze în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare:

• independenţa expertului contabil;• competenţa expertului contabil;• calitatea expertizelor contabile;• secretul profesional şi confidenţialitatea expertizelor contabile;• acceptarea expertizelor contabile; şi• responsabilitatea efectuării expertizelor contabile.

Bilet nr. 691. Sindicate şi asociaţii profesionale. 2. Cotizaţiile profesionale.3. Explicaţi principiul confidenţialităţii?

1. Sindicate şi asociaţii profesionalePotrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate sau asociaţii, cu obligaţia ca, în termen de o lună de la constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei asociaţii. Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Corpului.

2. Cotizaţiile profesionaleOrice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea profesională.

3. Explicaţi principiul confidenţialităţii?Concept: Confidenţialitatea cere profesionistului contabil să nu divulge şi nici să nu folosească în interes

personal informaţiile pe care le obţine cu ocazia îndeplinirii misiunilor sale profesionale.117

Comentarii: Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:• dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesio-

nale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care au fost autorizaţi în mod special să facă publică o anumită infor-maţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice acele informaţii.

Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.

Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să fie conştient de posibilitatea unor scurgeri de informaţii, în special în situaţii care implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu o rudă.

Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angajator; el trebuie, de asemenea, să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.

Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanţă sau asistenţă respectă principiul confidenţialităţii.

Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator. Când profesionistul contabil schimbă organizaţia angajatoare sau obţine un nou client, el are dreptul să utilizeze experienţa anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, însă, să folosească sau să divulge informaţii confidenţiale primite sau obţinute dintr-o relaţie profesională sau de afaceri.

I următoarele situaţii profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:• atunci când divulgarea este autorizată de către client sau

angajator;• atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:

- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:

- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism

normalizator;- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Atunci când profesionistul contabil a stabilit că informaţia confidenţială poate fi divulgată, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

• dacă interesele tuturor părţilor, inclusiv ale terţelor părţi ale căror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciateîn cazul în care clientul sau angajatorul consimte ca profesionistul contabil să divulge informaţii;

• dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative şi dacă pot fi susţinute cu dovezi, în măsura în care acestlucru este posibil; când situaţia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la raţionamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este disponibil;

• ce tip de comunicare este preconizată şi cui i se adresează;mai exact, profesionistul contabil trebuie să fie convins că părţile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvaţi şi că au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.- pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi- pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.

• atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga în cazul în care nu este interzis prin lege:- pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;- pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism

normalizator;- pentru a protej a interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi- pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.

Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile, trebuind să se abţină de la divulgarea lor către

118

terţi, cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare.

COMENTARII3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi nu trebuie să prezinte mai mult decât se cere. El trebuie să invoce în raportul său de expertiză contabilă judiciară numai acele evenimente şi tranzacţii probate cu documente justificative şi/sau evidenţieri contabile care au o legătură cauzală cu obiectivul (întrebarea) care i-a fost fixat(ă) de organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară.3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor sale direct părţilor implicate în actul justiţiar. Expertul contabil trebuie să depună raportul său, auditat calitativ, la organul în drept care a dispus expertiza contabilă judiciară, de unde cei interesaţi îl pot consulta în condiţiile legii.3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei părţi într-o cauză justiţiară trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate în actul justiţiar, în afara procedurilor prevăzute de lege. Astfel, în cazul proceselor civile, dacă este nevoie de o lucrare la faţa locului, aceasta nu poate fi făcută decât după citarea părţilor cu confirmare de primire, arătându-li-se zilele şi orele când încep şi se continuă lucrările expertizei contabile. În procesele penale expertul contabil poate lua legătura cu inculpaţii numai cu încuviinţarea şi în condiţiile stabilite de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată. În toate cazurile, informaţiile şi explicaţiile primite de expertul contabil în contactele sale cu părţile implicate în actul justiţiar trebuie să rămână confidenţiale.

119