subiecte-neuroanatomie

1

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE NEUROANATOMIE ANUL II

Sub 1 - Structura corpului neuronal

Corpul neuronal prezinta : Nucleu, Citoplasma, Membrana neuronala

NUCLEUL-sferic

-nucleoplasma formata din granulatii fine de ADN, are aspect omogen si de obicei un

nucleol, format din ARN si invelis de ADN

-membrana nucleara=structura bilaminara prevazuta cu pori

CITOPLASMA pericarion

-este formata din citosol si citoschelet

-citosolul contine organite celulare comune si specifice

Organitele celulare comune: complex Golgi (foarte dezvoltat, se prezinta sub forma unor

cavitati de diferite dimensiuni, asezate perinuclear), mitocondriile (raspandite in tot corpul

celular precum si in dendrite si axoni, este inmagazinata E sub forma de ATP si utilizata

pentru sinteze proteice si transport ionic), lizozomii (sferici, delimitati de o mb lipoproteica

bogata in enzime hidrolitice), centrozomul (1-2 granulatii fine inconjurate de o masa de

citoplasma clara).

Organitele specifice

1.Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) vizibili la Microscop Optic, sunt mase de Reticul

Endoplasmatic asociat cu ribozomi. Lipsesc in axon, la nivelul jonctiunii axosomatice, fiind

un reper pt Conul axonal. Rolul este de a sintetiza proteinele in scop structural sau

functional.

2.Incluziunile citoplasmatice : lipofuscina, neuromelanina, complexe care contin metale.

Citoscheletul este format din neurotubuli si neurofilamente.

La MO a fost pusa in evidenta o retea intracitoplasmatica de filamente numite neurofibrile.

Acestea sunt alcatuite din structuri fibrilare neurotubuli si neurofilamente, alcatuite la randul

lor din subunitati proteice diferite.

MEMBRANA NEURONALA

-limiteaza la periferie citoplasma corpului celular si a prelungirilor sale

-este alcatuita dintr un dublu Strat de molecule fosfolipidice pe a carui suprafete ext si int

sunt dispuse molecule proteice. Acestea constituie componenta hidrofila, la nivelul careia se

gasesc canalele prin care trec individual si selectiv: Na,K,Ca,Cl.

-se descriu 2 tipuri de canale : deschise, ecluzate(la gandul lor fiind ligand-dependente si

voltaj-dependente).

Sub 2 - Prelungirile neuronului

-sunt reprez de dendrite si axoni

Dendritele sunt prel scurte ale corpului neural

-are rol in receptia si generarea influxului nervos pe care il transmit corpul neural

-cele mai fine ramificatii dendritice au pe suprafata lor mici prelungiri numite spini sau

gemule care au rol de a mari suprafata de contact si nr sinapselor

2

-citoplasma dendritelor reprezinta o prelungire a celeia din corpul neuronal, contine

microtubule, neurofilamente iar in citosol contin mitocondrii, ribozomi, corpusculi Nissl si

Reticul Endoplasmatic

-mitocondriile si corpusculii Nissl se gasesc la baza, iar neurofibrilele ajung pana la niv celor

mai fine ramif, microtubulii sunt mai putini decat in axon

Axonul

-este prel unica a neuronului

-lipsita de corp Nissl, se detaseaza de corpul cel prin conul axonal

-este cea mai lunga prel neuronala

-axonul se termina printr-o arborizatie numita telaxon a carei ramif distale dilatate se termina

prin butonii terminali

-este limitat la periferie de axolema

-axoplasma nu contine corpusculi Nissl si ribozomi liberi

-segm initial este port cea mai excitabila a axonului, aici iau nastere potentialele de actiune

-in axon, conducerea impulsurilor este celulifuga: de la corpul celular la arborizatia

terminala.

Sub 3 - Clasificarea neuronilor

In functie de marimea corpului celular si lungimea axonului, neuronii se clasifica in:

- neuroni golgi de tip I corp celular mare si axon lung care conecteaza regiuni ale

nevraxului cu receptorii si efectorii

- neuroni golgi tip II cu corp celular de dimensiuni mici si axonii scurti adesea inhibitori

ca neuronii Renshaw medulari aflati pe circuitele locale sau caile multisinaptice

- un grup special de neuroni golgi II celulele amacrine, fara axon, in care conducerea

impulsului poate fi bidirectionala

Dupa forma corpului cellular, neuronii pot fi:stelati,piramidali,fuziformi,sferici.

In functie de numarul si modul de desprindere a prelungirilor :unipolari care au numai o

prelungire, pseudounipolari cu o prelungire unica ce se divide in T, bratul periferic fiind

dendrita iar cel central axonul ,bipolari, multipolari cu un singur axon si mai multe dendrite

Din punct de vedere functional, pot fi :

- receptori care transmit afferent(centripet) impulsul nervos preluat de terminatiile

nervoase

- motori care transmit efferent(centrifuge) impulsul nervos, catre organele efectoare

- interneuronii interpusi intre primele 2 categorii

Dupa capacitatea de a genera si influenta transmiterea impulsului nervos, pot fi:

excitatori cu efect facilitant

inhibitori cu efect moderator

In functie de mediatorul chimic pot fi:

adrenergici (adrenalina)

colinergici (acetilcolina)

GABA-ergici (GABA), etc.

3

Sub 4 - Fibrele nervoase

-sunt reprez de una din prelungirile neuronale inconj de nevroglia specifica, centrala sau

periferica

-Fibrele nervoase centrale:

-fibre mielinizate: sunt reprez de axonii tracturilor de subs alba

-fibrele nemielinizate sunt reprez de segm axonale scurte care form impreuna cu glia centrala

neuropilul si care sunt inconj de o teaca de mielina subtire

-Fibrele nervoase periferice:

-fibrele nerv mielinizate:

-sunt reprez de nv somatici si componenta preganglionara a eferentei vegetative

-teaca de mielina: inconj axolema

-teaca Schwann este form din cel gliale mielinosecretoare

-cel Schwann acopera comlet teaca de mielina si are aspect turtit cu un nucleu ovalar; are rol

metabolic si trofic pt axon

-fibrele nerv nemielinizate: sunt reprez de axonii neuronilor vegetative postganglionari si

dendritele axoniforme ale caror terminatii libere recpt durerea somatica sau viscerala

Fibrele nervoase pot fi clasificate dupa diametru, lungime, prezenta sau absenta tecii de

mielina, distributie: periferica sau centrala; functional pot fi clsaif dupa viteza de conducere

si directia conducerii influxului nerv

In functie de diametrul fibrei si viteza de conducere a impulsului nervos:

-grupa A: alfa, beta si gamma; contine fibre somatice aferente si eferente mielinizate

-grupa B: fibre eferente preggl vegetative putin mielinizate

-grupa C fibre nemielinizate

Sub 5 - Celulele gliale

-in 1846 Rudolf Virchow a propus termenul de nevroglie pentru substanta interstitiala a

sistemului nervos

-sunt de peste 10 ori mai numeroase ca neuronii, reprezentand aproximativ jumatate din

volumul total al creierului si Maduvei Spinarii

-reprezinta componenta non-neuronala a sistemului nervos central si periferic

-sunt primele elemente care pot fi identificate in histogeneza tubului neural

-dupa localizare se clasifica in nevroglii centrale si periferice

NEVROGLIA CENTRALA situata in creier si MS. Cuprinde:

-macroglia, in alcatuirea careia intra : astroglia, oligodendroglia, celulele ependimale si

celulele epiteliale coroidiene.

-microglia care deriva in totalitate din ectoderm;

ASTROGLIA

-se impart in: protoplasmatice, fibroase si de tip intermediar. Invelesc neurilema

somatodendritica si zona din axoni acoperita de oligodendrocite, formand cea mai mare parte

din teaca perineuronala. Unele ajung sub pia Mater unde formeaza stratul subpial. In

4

citoplasma prezinta gliozomi=aglomerari mitocondriale(semn al activitatii metabolice

intense). Functii: controleaza concentratia ionilor de K din medial extracel, stocheaza

glicogenul pt nevoile energetice neuronale, protejeaza in jurul leziunilor neuronale

fagocitand resturile celulare, inlocuind cantitativ tesutul nervos-glioza.

OLIGODENDROGLIA

-se descriu 3 tipuri: satelite perineuronale, interfasciculare, perivasculare

NEVROGLIA EPENDIMALA

-reprezinta epiteliul simplu cubic sau cilindric ce captuseste sist ventricular al creierului si

canalul ependimar al MS. S au descris 3 tipuri: ependimocite, tanicite si celule epiteliale

coroidiene.

MICROGLIA

-reprezinta aproximativ 5-10% din celulele gliale, este formata din celule cu potential

fagocitar dar inactive. Ele devin active si distincte morfologic in zonele lezate ale SNC cand

prolifereaza rapid si migreaza spre locul leziunii, dobandind functie fagocitara.

NEVROGLIA PERIFERICA

-reprezentata de celula Schwann si celulele capsulare

-celulele capsulare satelite perineuronale din ggl nervosi formeaza o capsula in jurul

neuronilor realizand bariera hematoneuronala

Sub 6 - Sinapse neuroneuronale

- sunt de trei tipuri:axodendritice,axosomatice,axoaxonice

La nivelul fiecareia din aceste sinapse membrana neuronala poate prezenta aspecte

morfologice particulare.Corpul celular sau dendritele pot prezenta spini sinaptici.Unii ax pot

realiza sinapse tranzitorii"en passant" in care componenta presinaptica nu este butonul

teminal ci o zona extragliala a axolemei conectata cu o dendrita sau cu un efector

vegetativ.Participarea nevrogliei poate imbraca aspecte specifice in sinapsa la distanta si in

glomerulul sinaptic.

In sinapsa la distanta teaca gliala sfarseste la o oarecare distanta de elementele sinaptice si

favorizeaza comunicarea fantei sinaptice cu lichidul extracelular.Consecinta functionala a

acestei dispozitii este efectul paracrin exercitat pe neuronul postsinaptic sau autocrin

exercitat pe acelasi neuron.

Glomerulul sinaptic este situat in neuropil si este alcatuit din mai multi butoni terminali care

fac sinapsa cu mai multe dendriteAstfel pot coexista sinapse excitatorii,inhibitorii si

reciproce.

Dpdv al caracterelor electromicroscopice exista 2 tipuri de sinapse:de tip Gray I-de tip

excitator si de tip Gray II -de tip inhibitor.

Sub 7 - Sinapse neuroefectoare

-se realizeaza intre butonii terminali si fibrele musc striate, f miocardice, f musc netede, cel

secretorii

5

-sinapsele neuromusc striate: sunt synapse incapsulate realiz intre ramif terminala a unui

neuron alfa motor si fibra musc scheletica (placa motorie); inainte de a aborda fibra musc,

axonul isi pierde teaca de mielina si ramane numai cu teaca schwann

-jonctiunile neuromiocardice: sunt synapse vegetative neuro-efectoare

-sinapsele neuromusc netede: se realiz intre axonii neur veg postganglionari si fibr musc

netede din peretii viscerelor, arterelor, din iris si de la niv firului de par; sunt neincapsulate;

mediatorul chimic al sinapselor neuroefectoare simpatico este noradrenalina iar cel al

sinapselor parasimpatice este acetil colina

-sinapsele neuroglandulare: sunt bine reprez la gl exocrine

Sub 8 - Circuite neuronale

-functioneaza pe 3 modele de organizare: convergent, divergent, oscilant.

Circuite convergente

-un nr variabil de neuroni presinaptici fac sinapsa cu neuronul postsynaptic prin terminatiile

lor sau ramificatiile colaterale ale axonilor. Sinapsele pot fi facilitante sau inhibitorii.

-un exemplu tipic de convergenta se intalneste in cornul ventral al MS, unde pe neuronul

somatic converg axoni ai neuronilor din ganglionul spinal ce intra in alcatuirea radacinii

dorsale a nv spinal, fibre ale cailor piramidale, fibre ale sistemului de control al miscarii si

axoni ai interneuroniilor de tip Renshaw.

Circuite divergente

-axonul neuronului presinaptic realizeaza prin ramificatiile sale colaterale si terminale

sinapse de acelasi tip in functie de mediatorul chimic, cu un nr variabil de neuroni

postsinaptici.

-exemplu :eferenta simpatica preggl, unde neuronul medular conecteaza peste 30 de neuroni

din ggl periferici.

-cel mai adesea cele 2 tipuri de circuite se combina: de exemplu, calea optica.

Circuite oscilante

-presupune existenta unei colaterale recurente a axonului care realizeaza pe corpul neuronal

o sinapsa facilitanta.

-odata initiat, descarca continuu pana cand sinapsele obosesc sau pana cand sufera

actiunea unui trust neuronal inhibitor. Exemple : ciclul veghe somn, alternanta inspir expir.

Un model inchis, circular de circuit neuronal este reprezentat de circuitele de tip feed back

sau feed forward.

-acestea pot fi mononeuronale sau cu mai multi interneuroni. In functie de tipul ultimului

interneuron se clasifica in pozitive sau negative.

Organizate linear, circuitele neuronale realizeaza suportul cailor nervoase care pot fi

specifice si nespecifice.

Caile specifice pastreaza de a lungul lor codajul informational al stimulului initial generat la

nivelul receptorului periferic. Au pe traiectul lor putini neuroni.

Caile nespecifice sunt formate din lanturi de neuroni pe model divergent. Colateralele

axonice sunt numeroase, permitand difuzia semnalului initial. Viteza de conducere este mai

6

mica datorita sinapselor multiple. Cel mai reprezentativ model este sistemul reticulat

activator ascendente.

Sub 9 - Configuratia exterioara si raporturile maduvei spinarii

-supraf ext prez o serie de santuri longitudinale care limiteaza fetele si cordoanele medulare

-fata ventrala: este cuprinsa intre santurile ventro-laterale de-a lungul carora ies radacinile

ventrale, motorii ale nv spinali; ea prezinta fisura mediana ventrala, care separa cele doua

cordoane medulare ventrale; fisura mediana ventrala se intinde pe toata lungimea maduvei,

este un sant ingust si profund si ajunge in apropierea comisurii cenusii, de care ramane

separate prin comisura alba

-fata dorsala: uprinsa intre santurile dorso-laterale de-a lungul carora patrund in maduva

spinarii radacinile dorsale, sensitive ale nv spinali; prezinta santul median dorsal care separa

cele doua cordoane medulare dorsale; fisura mediana dorsala se intinde pe toata lungimea

maduvei si din profunzimea sa se desprinde septul median dorsal care separa cele doua

fascicule gracilis; in reg cervicala, cordonul dorsal medular prez santul paramedian care

delim fasc gracilis sit medial de fasc cuneat sit lat

-fetele laterale: sunt cupr intre santurile ventro-lat si dorso-lat si coresp supraf ext ale

cordoanelor laterale

Raporturile maduvei spinarii

-mad spinarii are raporturi cu peretii canalului rahidian prin intermediul meningelor spinale

si spatiului epidural

-ant are rap cu cu corpurile si discurile intervertebrale, acoperite de ligam vertebral comun

post

-lat are rap cu pediculii vertebrali si gaurile intervertebrale prin care nv spinali parasesc

canalul rahidian

-post maduva are rap cu baza apofizelor spinoase si lamele vertebrale, unite prin ligamentele

galbene

Sub 10 - Structura interna a maduvei spinarii

Este formata din subs cenusie dispusa central sub forma literei H si subs alba dispusa la

periferie

-partea din maduva spinarii care coresp unei perechi de nervi spinali se numeste mielomer

sau segm medular

-subs cenusie este dispusa sub forma a doua brate orientate ant-post, unite prin comisura

cenusie care prezinta in centrul sau canalul ependimar

-canalul ependimar se intinte pe toata lungimea maduveii spinarii si se termina la niv conului

medular printr-o port mai dilatata numita ventriculul V

-sup, canalul se deschide la niv unghiului inf al ventr IV cerebral

-subs cenusie prez coarde ventrale si dorsale:

7

-cornul dorsal: este mai subtire, prez un segm ant numit baza, atasat comisurii cenusii, o

ingustare numita gat si un segm post reprez de cap care proemina in zona marginala prin

apex

-cornul ventral este mai voluminous

-intre segm C8-L2 pe fata lat a comisurii cenusii preoemina cornunl lat

-s-au descries 10 lamine: I-V care apartin cornului dorsal

-VI care coresp bazei cornului dorsal si lipseste din segm D4-L2

-VII care coresp comisurii cenusii si cornului ventral

-VIII plasata la baza cornului ventral

-IX este discontinua intrerupta de laminele VII si VII

-X ocupa comisura cenusie din jurul canalului ependimar

Sub 11 - Laminele cornului dorsal

De la varful cornului dorsal - lamina 1 care corespunde zonei lui ... Aici gasim neuroni de

talie relativ mare, fuziformi, dispusi paralel cu suprafata MS. Ei vor face sinapsa cu fibrele

subtiri ce transporta sensibilitatea tactila si dureroasa, iar axonii acestor neuroni incruciseaza

linia mediana si trec in cordonul lateral de partea opusa intrand in constitutia tractului

spinotalamic lateral, componenta neospinotalamica.

Lamina 2 si lamina 3 formeaza subst gelatinoasa a lui Rolando, intre vf si capul cornului

dorsal. La niv laminei 2, cea mai complexa dintre laminele cornului dorsal, gasim 2 tipuri de

neuroni care o impart in 2 port:

-superficiala cu neuroni limitrofi, a caror dendrite nu depasesc subst cenusie iar axonii se

proiecteaza in lamina 1 facand sinapsa cu neuronii fuziformi. De asemenea unii axoni pot

participa la componenta paleospinotalamica.

-profunda cu neuroni centrali, considerati a fi interneuroni de tip inhibitor.

Pe langa aceste tipuri de celule mai gasim celule gliale, dendrite ale neuronilor din laminele

4 si 5, fibre corticospinale, reticuluspinale, si fibre intersegmentare, precum si fibre subtiri de

tip A, delta, C, ce transporta sensibilitatea tactila si dureroasa. Toate aceste fibre si terminatii

nervoase participa la formarea glomerulului sinaptic. Acesta presupune adunarea mai multor

terminatii nervoase incapsulate intr o capsula gliala. Poate fi considerat ca o sinapsa mai

complexa. Glomerulul sinaptic functioneaza ca o structura de control al impulsului nervos.

Lamina 3 este structurata de interneuroni, rolul lor principal fiind de a asocia laminele 1-4.

Axonul neuronilor se poate proiecta in laminele aceluiasi segment medular sau in segmente

supra sau subiacente.

Lamina 4 la niv capului cornului dorsal, va forma nucleul propriu al cornului dorsal. Dpdv

histologic contine neuroni cu dendrite in candelabru, care ajung pana in lamina 2, axonii

acestor neuroni intrand in constitutia fasciculelor spinotalamice.

Lamina 5 dpdv structural este asemanatoare laminei 4, cu precizarea ca la niv ei patrund in

cornul dorsal de pe fata mediala a acesteia fibre cu transmitere rapida ce transporta

sensibilitatea proprioceptiva constienta, iar de pe fata laterala patrund la niv cornului dorsal

fibrele corticospinale cu originea la niv cortexului parietal si fibrele reticulospinale cu

8

originea la niv nucleului mare al rafeului. Dupa ce patrund, aceste fibre sunt dirijate la niv

laminei 2, terminandu se la niv glomerulului sinaptic

Lamina 6- inconstanta, la nivelul intumescentelor brahiala si lombara. Este responsabila de

procesarea informatiilor proprioceptive inconstiente de la nivelul membrelor.

Sub 12 Laminele cornului ventral

Lamina 9 este situata la nivelul cornului ventral si este segmentata de catre laminele 7 si 8.

Prezinta un grup nuclear medial, sub numele de nucleul ventromedial, care la randul lui este

subimpartit intr un grup anterior si unul posterior. Aceasta coloana nucleara va asigura

inervatia musculaturii axiale. Anterior vom avea extensorii coloanei vertebrale, iar posterior

flexorii. Grupul lateral sau nucleul ventrolateral este subimpartit in 3 grupe nucleare: nucleul

ventrolateral anterior, ventrolateral dorsal, retrodorsolateral. Acest nucleu ventrolateral il

gasim de a lungul intregii MS, fiind mai proeminent la nivelul intumescentelor lombara si

brahiala, subtiindu se in regiunea toracala.

Fiecare grup nuclear va asigura inervatia muschilor ce actioneaza asupra articulatiilor: grupul

ventrolateral anterior furnizeaza fibre pt muschii articulatiilor proximale umar, sold. Nucleul

ventrolateral dorsal furnizeaza fibre pt muschii articulatiilor intermediare genunchi cot, iar

nucleul retrodorsolateral pt muschii ce actioneaza la niv articulatiilor distale. Fiecare dintre

aceste grupuri este subimpartit in 2 jumatati anterioara si posterioara. Portiunea anterioara

este pt extensori iar cea posterioara pt flexori.

In afara de aceste grupuri nucleare, la nivel cervical C1-C4 mai apare un grup nuclear

anterior, care reprezinta radacina spinala a nervului accesor. De asemenea, intre C3 si C5

mai avem un grup nuclear central ce reprezinta originea nervului frenic ce asigura inervatia

diafragmului. Aceste grupuri nucleare se mai intalnesc la niv mielomelelor S2-S4, de la niv

nucleului ventral plecand fibre pt inervatia planseului pelvin, iar din grupul anterior fibre ce

asigura inervatia muschilor anteriori ai perineului.

Dpdv structural toate aceste gr nucleare contin motoneuroni de tip alfa, care sunt neuroni de

talie mare, a caror axoni se termina la nivelul fibrelor extrafusale formand o structura

speciala numita placa neuromusculara. Motoneuronii de tip gama sunt neuroni de talie mica,

a caror axoni se termina pe portiunea contractila a fibrelor intrafusale. Raportul intre neuronii

gama si neuronii alfa este de 1neuron gama:3 neuroni alfa. In afara de motoneuroni, la

nivelul laminei 9 gasim si interneuroni: neuronii Renshaw ( de tip inhibitor ). Astfel, un

neuron Renshaw primeste o colaterala din neuronul alfa, descriindu se bucla Renshaw =>

mecanism de protectie pt a nu se produce o supracontractie. In cazul impulsului nervos,

aceasta bucla asigura inhibitia neuronului respectiv si impiedica remanesta impulsului la

nivelul arcului eferent. De asemenea neuronii Renshaw se interpun intre neuronii antagonisti

a i atunci cand se produce stimularea flexorilor vor fi inhibati extensorii.

Sub 13 Laminele zonei fundamentale

Laminele 7,8,10. Aceste lamine fac parte din substanta intermediara care se interpune intre

cornul dorsal si ventral, sau subst fundamentala fiind cea mai veche dpdv filogenetic.

9

Lamina 10 este reprez de subst cenusie dispusa in jurul canalului ependimar. Lamina 8 se

situeaza la baza cornului ventral. Rolul acestor lamine este : la nivelul lor gasim nuclei

vegetativi, proprioceptivi ( nucleii de origine a tracturilor cerebeloase ), rol de asociatie-

contin interneuroni. Astfel la nivelul laminelor 7 si 8 se descriu 2 coloane nucleare simpatice

si una parasimpatica. Coloanele nucleare simpatice le gasim intre C8 si L2 sub numele de

nucleu intermedio-medial si nucleu intermedio-lateral. Nucleul intermedio-medial asigura

inervatia musculaturii netede si a glandelor din teritoriul somatic ( este responsabil de

musculatura neteda de la nivelul vaselor si glandelor sudoripare prin intermediul

dermatoamelor si mielotoamelor ). Nucleul intermedio-lateral reprezinta sediul unor reflexe

viscerale => axonii neuronilor din aceasta coloana reprezinta fibre preganglionare simpatice,

care se comporta in 2 modalitati : ajung la niv ggl paravert unde fac sinapsa=>comunicanta

alba, sau strabat ggl paravert si formeaza nv splahnici.

Astfel au fost identificate la nivelul MS anumiti centrii reflexi :

T1-T5 - cardioacceleratori

T2-T6 - bronhopulmonari

T6-L2 - viscere abdominale

L2-L4 - anospinali de contentie

L2-L4 - vezicospinali de contentie

L1-L3 - ejaculatori

De asemenea, avem si coloana parasimpatica pe care o gasim doar la nivelul mielomerelor

S2-S4. Aici vom avea centrii reflexi pt mictiune si defecatie, originea nervilor erectori.

Axonii neuronilor din aceasta coloana au acelasi traseu cu nervii somatici pana la nivelul

peretelui visceral. Aceasta coloana parasimpatica o gasim aproape de baza cornului ventral

spre fata mediala a acestuia.

Coloanele nucleare viscerale primesc aferente segmentare prin radacina dorsala a nv spinali

dar si aferente centrale de la centrii superiori : hipotalamusul, substanta reticulata a

trunchiului cerebral.

Sub 14 Substanta alba a maduvei spinarii

Substanta alba este constituita din fibre in majoritate mielinizate, celule gliale si vase de

sange. Substanta alba a fost impartita in 6 cordoane medulare conform dispozitiei substantei

cenusii, santurilor superficiale. Vom avea 2 cordoane dorsale, separate intre ele de un sept

glial : septul median dorsal; 2 cordoane ventrale separate de fisura mediana anterioara; 2

cordoane laterale.

Separarea intre cordonul lateral si cel ventral se face arbitral, fiind data de radacina ventrala a

nervului spinal.

La nivelul MS patrund fibrele radacinii dorsale care la intrare in maduva se impart in 2

contingente : unul dorsomedial si unul dorsolateral (in zona dorsolaterala a lui Lisauer).

Contingentul dorsomedial este format din fibre A-ALFA si A-BETA.

Tractul dorsomedial nu patrunde direct in cornul dorsal, se bifurca in fibre ascendente si

descendente. Fibrele ascendente sunt fibre lungi, de proiectie, ce vor intra in alc fasciculelor

10

spinobulbare. Fibrele descendente patrund in cornul dorsal, pe fata mediala a laminei 5, in

segmentele subiacente. De asemenea mai pot da colaterale catre celelalte lamine ale cornului

dorsal la nivelul segmentului in care patrund in MS.

Contingentul dorsolateral patrunde direct in cornul dorsal la nivelul apexului.

Fibrele nervoase se dispun in substanta alba sub forma de pachete=fascicule. La nivelul

fiecarui fascicul exista o organizare somatotopica care respecta 4 legi:

Legea somatotopiei filogenetice : fibrele cele mai vechi sunt situate profund, cele noi

superficial.

Legea excentricitatii fibrelor lungi : in cazul tracturilor descendente

Legea separarii senzitive : o fibra transporta un singur tip de sensibilitate

Legea organizarii topice in tracturile ascendente : astfel avem legea excentricitatii fibrelor

scurte in tracturile ascendente neincrucisate si legea excentricitatii fibrelor lungi in tracturile

ascendente incrucisate.

Dpdv functional, fibrele se grupeaza in : ascendente (senzitive) si descendente (majoritatea

motorii) si de asociatie.

Sub 15 - Sistemul cordonului posterior

-este format din fibrele ascendente lungi ale radacinii dorsale a nv spinal

-fibrele sacrate, lombare si toracale inf formeaza tractul Gracilis (goll)

-cele totacale sup si cervicale formeaza tractul cuneatus (burdach)

-ele sunt axoni ai protoneuronului din ggl spinal (fibre primare) si transporta sensib epicritica

(tactila fina si proprioceptiva constienta)

-transporta o singura modalitate senzitiva

-alaturi de fibrele primare s-au descris si fibre secundare in struc cord post

-fibrele second sunt axoni ai neuronilor din lamina IV

-fibrele primare fac sinapsa in bulb cu deutoneuronii sit in nuclei gracilis si cuneatus

-axonii lor formeaza lemniscusul medial care are destinatie talamo-corticala.

Sub 16- Sistemul cordonului lateral

1)tractul spinocerebelos dorsal(direct, Flechsig)

-transporta sensibilitatea proprioceptiva de la membrul inferior, jum inferioara a trunchiului.

-fibrele patrund in MS pe calea fasciculului ascendente al manunchiului medial al radacinii

dorsale a nv spinal si fac sinapsa in nucleul Clarke

-axonii traverseaza baza cornului dorsal, ajung in reg posterioara a cordonului lateral de

aceeasi parte formand tractul spinocerebelos direct care prin pedunculul cerebelos inferior

ajunge la scoarta paleocerebelului homolateral.

-fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului trec in cordonul dorsal, apoi

in bulb facand sinapsa in nucleul cuneat accesor-Von Monakow, apoi in pedunculul inferior

formeaza fasciculul cuneocerebelos ce se termina in scoarta cerebeloasa.

2)tractul spinocerebelos ventral(incrucisat, Gowers)

-mb inferior, jumatatea inferioara a trunchiului, receptorii tegumentari.

11

-iau calea fibrelor manunchiului lateral al radacinii dorsale a nv spinal. Ajung in lamina 7,

incruciseaza linia mediana, trec in cordonul lateral de partea opusa formand tractul

spinocerebelos ventral. Acesta strabate madura, bulbul, puntea, cerebelul(prin pedunculul

superior), incruciseaza linia mediana si se termina pe cortexul vermian paleocerebelos.

-fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului, iau aceiasi cale formand

tractul spinocerebelos rostral.

-fibrele heterolaterale formeaza tractul cervicospinocerebelos incrucisat, cu originea in

segmentele medulare C1-C4

Sub 17 Sistemul cordonului antero-lateral

-deutoneuronul se afla in cornul dorsal.

1. tractul spinotalamic lateral (neospinotalamic)

-deutoneuronul in laminele 1,4,5.

-primeste fibre din manunchiul lateral, incruciseaza linia mediana trecand in cordonul lateral

de partea opusa. Formeaza tractul spinotalamic lateral, ajunge in TC si de aici in nucleul

ventral posterolateral(N3).

-transporta sensibilitatea protopatica, termica, dureroasa, parcial cea tactila.

2. tractul spinotalamic ventral (paleospinotalamic)

-deutoneuronii in laminele 4,5,6,7.

-axonii incruciseaza linia mediana, trecand in cordonul anterior de partea opusa.

-conduce sensibilitatea protopatica tactila, unele impulsuri termice si dureroase.

3. tractul spinoreticular

-are n.de origine in cornul dorsal

-ia calea tractului spinotalamic ventral

-se termina in FR bulbara(nc.gigantocelular) si pontomezencefalica

4. tractul spinotectal

-neuronul de origine in cornul dorsal

-axonii incruciseaza linia mediana, se alatura sistemului ventrolateral->mezencefal coliculii

cvadrigemeni superiori si substanta cenusie periapeductala

-constituie una din caile reflexelor spinovizuale

5. tractul spinoolivar

-neuronul de origine in zona fundamentala a substantei cenusii

-fibrele se alatura sistemului ventrolateral, ajunge la cerebelo avand releu in oliva.

-alte fibre iau calea sistemului cordonal dorsal formand fasciculul spinoolivar dorsal.

6. tractul spinovestibular

-neuronul de origine in zona fundamentala

-iau calea sistemului ventrolateral, ajunge in nucleii vestibulari unde face sinapsa, apoi la

cerebelo.

Sub 18 - Caile medulare descendente cu origine corticala

12

-constituie caile piramidale: fibrele cu originea in cortexul motor si premotor strabat centrul

oval si capsula interna. La jonctiunea bolbospinala 85% dintre ele se incruciseaza formand

decusatia piramidala=> tracturile corticospinale laterale.

-restul de 15% formeaza tractul corticospinal ventral

-neuronii de origine: lamina corticala 5, aria motorie 6, ariile 3,3b,1 ale girusului

postcentral.

1. tractul corticospinal lateral 85% din fibre. Se mai numeste fascculo piramidal incrucisat

-dupa decusatia piramidala trec in cordonul lateral opus

2. tractul corticospinal ventral-lateral

-fibre homolaterale, situate in cordonul lateral de aceeasi parte ( fasciculul Dejerine

Muratow)

3. tractul corticospinal ventral sau fasciculul piramidal direct

-fibre care UN se incruciseaza la nivel bulbar

-ele trec in cordonul ventral homolateral terminandu-se in mielomerele cervicale

Se termina in substanta cenusie a MS:

-fibre cu originea in cortexul precentra si premotor->interneuronii din l7

-fibre cu originea apritala intra in alcatuirea componentelor centrale, de control, a sistemului

analgezic medular.

Anatomofunctional, sistemul corticospinal este considerat ca fiind format din 2 neuroni:

central-cortical si periferic-medular.

Sub 19 - Caile medulare descendente cu originea in TC

1.tractul tectospinal-axonii neuronilor din straturile profunde ale coliculului superior se

incruciseaza formand decusatia Meynert->TC->cordonul ventral al MS->laminele 6,7,8 ale

primelor 4 segm cervicale.

-constituie suportul reflexelor posturale declansate de stimuli vizuali, auditivi

2.tractul rubrospinal-axonii neuronilor din nucleul rosu se incruciseaza formand decusatia

Forel->TC->cordon lateral MS->laminele 6,7.

3.tractul interstitiospinal-axonii neuronilor din nucleul interstitial Cajal si Edinger-Westphal-

>cordonul ventral pe toata lungimea MS->laminele 7,8

-este implicat in coordonarea vizuomotorie

4.tracturile reticulospinale

a)tractul reticulospinal pontin-originea in nc. Reticulati pontini caudal si oral->cordonul

ventral->laminele 7,8.

-efect activator pe neuronii motori ce inerveaza musculatura axiala.

b)tractul reticulospinal bulbar-originea in nucleul gigantocelular->cordon ventral->laminele

7,8 (pe interneuroni care sunt conectati cu motoneuronii gama motori(

-au rol inhibitor asupra motoneuronilor extensori

c)tractul rafeospinal-originea in nucleii rafeului->cordonul lateral al MS->laminele 1,2/

5.tractul fastigiospinal-reprezinta singura legatura directa intre cerebelo si MS

13

-originea in nucleul fastigial->incrucisare la nivelul cerebelului->cordon lateral->laminele

7,8 ale maduvei cervicale

6.tractul olivospinal-originea in nc.olivar inferior->cordon lateral, pe sectiune are forma

triunghiulara.

Sub 20 Activitatea reflexa a maduvei spinarii reflexe mono si polisinaptice

-reflexul e raspunsul motor simplu la un stimul motor.

-suportul anatomic este arcul reflex format din:

*receptor care transforma stimulul in potential de sctiune

*bratul afferent care are pe traiect neuronal primar senzitiv si conduce centripet potentialul

generat

*centrul reflex reprz de neuronal motor periferic sau neuronal vegetative preggl.la acest niv

stimulul poate fi modificat in sens facilitant sau inhibitor

*bratul efferent reprez de axonii acestor neuroni care conduc centrifug raspunsul motor sau

secretor

*efectorul reprez de muschiul striat,neted sau visceral,m cardiac si glande

-arcurile reflexe se pot clasifica dupa:

*nr de synapse de pe traiectul lor

*natura efectoului:somatic sau vegetativ

*complexitate structurala

*localizarea centrului reflex

-reflexele pot fi moosinaptice sau polisinaptice:

1.reflex monosynaptic:-sunt bineuronale cu un neuron sit in ggl spinal,iar celalalt reprez de

neuronal motor din cornul ant medular

-sunt reprez de reflexul miotatic

-pot fi fazice,implicand doar excitarea fibrelor primare ale fusului neuromuscular si tonice

cand sunt exciatte ambele tipuri de terminatii sensitive

-mecanismul e stimularea fibrelor intrafusale prin alungire pasiva sau prin percutia

tendonului

-potentialul de actiune generat se transmite dea lungul bratului afferent al arcului reflex si det

scurtarea muschiului

-pe durata intinderii fibrele primare ale fusului raspund la gradul de alungire si la viteza

acesteia,iar fibrele sec sunt excitate numai de gradul de intindere

-excitarea neuronilor medulari det scurtarea capetelor contractile ale fusului,urmata de act

buclei alfa si declansarea contractiei musculare.

-se realizeaza bucla gamma care ajusteaza permanent lungimea proprioceptorului la

lungimea de moment a fibrei musc extrafusale.

-aceste reflexe sunt influentate si de stimuli proveniti de la alte niv medulare sau

corticosubcorticale.

2.reflexe polisinaptice: pot fi somatice si vegetative

-cele somatice implica un arc feflex multisinaptic la care participa mai multi interneuroni

14

-reflex polisinaptic tipic e reprez de reflexul de flexie(aparare) si consta in obt unui raspuns

motor in m flexori proportional cu intensitatea stimularii si are ca scop indepartarea

membrului de sursa stimulului

-ex: reflexul cremasterian si reflex cutanat abdominal

-receptorii viscerali ale reflex polisinap vegetative raspund la o mare varietate de

stimuli:distensia peretilor organelor cavitare si reactioneaza prin declansarea contractiilor de

golire sau miscare a continutului

-intinderea excesiva det senzatia de durere si declanseaza contractia spastica a musculaturii

netede.

-alti receptori sunt excitati de produsii metabolici locali din inflamatii sau ischemie si se

comporta ca si chemoreceptori

-bratul afferent este comun cu cel reflexelor somatice

-centrul reflex e reprez de neuronal preggl simpatico sau parasimpatic sit in zona

fundamentala a maduvei spinarii

-bratul efferent are pe traseul sau neuronal postggl sit in ggl laterovertebrali si previscerali.

Sub 21 Fata ventrala a trunchiului cerebral

1.fata ventrala bulb:

-forma trapezoidala cu baza mica reprez de jonctiunea bulbo-medulara;baza mare se

continua cu puntea la niv santului bulbo-pontin

-prez un segm inf sit in foramen magnum impreuna cu arterele vertebrale si radacinile

medulare ale nervilor accesor si un segm superior in raport cu apofiza bazilara a occiput

-pe linia mediana se gaseste santul ventral al bulbului.Acesta este interrupt in partea

inferioara de incrucisarea fibrelor cortico-spinale xare formeaza decusatia piramidala

-sup,la niv jonct bulbo-pontine,santul se evazeaza si delimiteaza foramen caecum

-deasupra decusatiei piramidale,fibrele arciforme ies din spatial median ventral si traverseaza

fata ventrala si laterale pt a intra in alc pedunculului cerebelos inferior.

-santurile colaterale ventrale limiteaza fata ventrala a bulbului si prezinta originea

aparenta,radiculara a nervului hipoglos

-intre santul median ventral si cele laterale se delimiteaza piramidele bulbare ventrale ce

contin tracturile piramidale.Ele prezinta o extremitate superioara mai voluminoasa,deasupra

careia in santul bulbo-pontin,se gaseste originea aparenta a nervului abducens

-extremitatea inferioara,mai ingusta se continua cu cordonul medular ventral

2.fata ventrala punte:

-e limitata inferior de santul bulbo-pontin,iar lateral de 2 planuri conventionale duse prin

originile aparente ale n trigemeni

-este alungita transversal si are aspect striat dat pozitiei superf a fibrelor ponto-cerebeloase

-pe linia mediana se afla santul basilar in care este situate artera bazilara

-lateral se gasesc piramidele pontine care contin in profunzime tracturile cortico-spinale si

nuclei pontini

15

-ele sunt limitate lateral de originea aparenta a n trigemen,cu o radacina interna,motorize si

una externa senzitiva

3.fata ventrala mezencefal:

-e discontinua dat directiei divergente a pedunculilor cerebrali si se identifica cu fetele

ventrale si mediale ale acestora

-fetele ventrale ale pedunculilor sunt incrucisate caudocranial de art: cerebeloase

superioare,art cerecrale posterioare si tracturile optice

-fatele mediale ale pedunculilor cerebrali prezinta un sant la niv caruia isi are originea

aparenta nervul oculomotor

-ele delimiteaza impreuna cu tracturile si chiasma optica fos onterpedunculara

-la partea inferioara a acesteia se gaseste subs perforate posterioara,la niv careia patrund

ramurile centrale ale art cerebrale posterioare

Sub 22 Fata laterala a trunchiului cerebral

-este vizibila numai in segm bulbar si mezencefalic

1.fata laterala bulb:

-e limitata anterior de santul collateral ventral posterior,de santul collateral dorsal in care se

afla oroginile aparente ale n glosofaringian,vag si accesor

-post fata de santul collateral ventral se gaseste oliva bulbara,proeminenta ovalara alungita in

sens vertical care contine in profunzime complexul olivar inferior

-dorsal olivei se gaseste tuberculul cenusiu care corespunde segm bulbar al coloanei sensitive

trigeminale

-inf aceasta fata se continua cu cordonul lateral medular

-sup si dorsal olivei se gasesc,dinainte inapoi foseta supraolivara(originea aparenta a n facial)

si foseta retroolivara(origine aparenta a n vestibulocohlear)

-n facial prez o radacina mediala mai voluminoasa,motorize si una laterala senzitiva(n

intermediary wriesbrg)

-n vestibule-cohlear prez o radacina acustica si una vestibulara

2.fata laterala punte

-se continua fara limita de demarcatie cu peduncul cerebelos mijlociu

3.fata laterala mezencefal:

-prez anterior santul lateral al istmului care marcheaza pe suprafata pedunculului cerebral

limita intre crus cerebri si tegmentum,iar post santul interpedunculopeduncular care separa

pedunculul cerebelos superior

-intre aceste 2 santuri proemina fibrele lemniscusului lateral destinate coliculului inferior sub

forma unei zone triunghiulare(triunghiul reil)

-fata laterala a pedunulului cerebral este incrucisata de sus in jos de tractul optic,n trohlear si

art cerebrala post

-este separate de girusul parahipocampic cu care delimiteaza fisura cerebrala laterala(port lat

a fantei bichat)

16

Sub 23 Fata dorsala a trunchiului cerebral

-e reprez succesiv de fata dorsala a bulbului,structurile care alc plafonul ventric 4 si tectumul

mezencefalic

-raportate la ventric 4 fetele dorsale ale segm trunchiului au o topografie diferita:la niv

bulbopontin cavitatea ventric disociaza fata dorsala a trunchiului(plafonul ventricular) de fata

dorsala a structurii propriu-zise,in timp ce la niv mezencefalic fata dorsala a trunchiului e

reprez de insasi lama tectala

1.fata dorsala bulb

-e formata dintr-o parte inferioara,extraventriculara,asemanatoare fetei dorsale a maduvei si

o parte ventriculara care impreuna cu fata dorsala a puntii formeaza fosa romboida ce reprez

planseul ventric 4

-segm extraventric este cuprins intre santurile colaterale dorsale bulbare

-intre acestea si santul median dorsal bulbar se afla de fiecare parte continuarea tracturilor

gracilis si cuneatus,separate intre ele de continuarea craniala a santului paramedian medular

-tractul gracilis se termina in clava,proeminenta alungita care contine nucleul gracilis

-tractul cuneatus se termina in nucleul cuneatus care proemina dorsolateral

-deasupra acestora tracturile se continua cu corpul juxtarestiform si respectiv restiform care

alc impreuna pedunculul cerebelos inferior

-ei formeaza laturile inferolaterale ale fosei romboide

-intre fasciculul cuneatus si radacinile bulbare ale n accesor se gaseste tuberculum

cinereum,extremitatea craniala a nucleului spinal al trigemenului

-tarctul spinal trigeminal il separa de suprafata bulbului

2.fata dorsala punte

-este cuprinsa intre pedunculii cerebelosi superiori si formeaza segm superior al fosei

romboide

Fosa romboida:

-de forma rombica cu axul mare vertical,fosa romboida este formata din 2 triunghiuri,unul

inf sit pe fata dorsala a bulbului si unul sup corespunzator fetei dorsale a puntii

-un sant vertical imparte fosa romboida in 2 jum simetrice

-la niv triunghiului bulbar al fosei romboide(calamus scriptorius) deo parte si de alta a

santului median(tija calamusului) se afla cate o proeminenta,triunghiul hipoglosului

-in profunzimea sa se gaseste polul sup al nucleului n hipoglos si nucleul intercalatus

-sulcus limitans sit lateral se largeste si formeaza foveea inf

-sup si lat fata de aceasta la limita cu fata dorsala a puntii,planseul fosei romboide este reprez

de aria vestibulara la niv careia proemina tuberculul auditiv care corespunde nucleului

cohlear dorsal

-caudal fata de foveea inf intre triunghiul hipoglosului si aria vestibulara e o

depresiune,triunghiul vagal corespunzator nucleului dorsal al vagului subiacent

-triunghiul vagal este strabatut de un fascicul de subst alba,funicului separans,intre acesta si

tuberculum gracilis delimitanduse aria postrema

17

-la niv unghiului inf al fosei romboide dorsal fata de orificiul canalului ependimar,se gaseste

o lama de subst cenusie,obex,reprez extremitatea craniala a port retroependimare a comisurii

cenusii

-la baza triunghiului sup pontin,deo parte si de alta a santului median se afla cate o

proeminenta rotunjita,eminentia terea,in profunzimea careia se gaseste nucleul n abducens

-ea este data de fibrele nerv facial care in traiectul lor intracerebral,inconjoara acest

nucleu(coliculus facial)

-cranial se continua cu funicului teres,marginit lateral de sulcus limitans,care se evazeaza la

acest niv si formeaza fovea superior

-o mica proeminenta pe planseul acesteia corespunde nucleului masticator principal

-deo parte si de alta a unghiului superior al fosei romboide se gaseste locul coeruleus,zona cu

pigment albastru-gri,in profunzimea careia se afla nucleul coeruleus

-zona mijlocie a fosei romboide este strabatuta transversal de striile medulare,benzi fine de

subst alba care iau nastere la niv unghiului lateral al planseului ventricular si patrund in

santul median

-ele reprez fibre cohleoreticulate cu originea in nucleul cohlear dorsal

2.fata dorsala mezencefal

-e reprez de coliculii cvadrigemeni,2 perechi de proeminente separate printrun sant cruciform

-bratul vertical al acestuia se evazeaza la extremitatea sa craniala,intro depresiune care

adaposteste intre coliculii superiori,gld epifiza

-caudal el se continua cu fraul valului medular superior

-lateral de acesta se afla originea aparenta a nervului trohlear

-coliculii cvadrigemeni sup si inf sunt conectati prin bratele conjunctivale cu corpii

geniculati lateral si medial.

Sub 24 Structura interna a trunchiului cerebral

-la niv trunchiului,subst cenusie este organizata sub forma de nuclei diseminati in subst alba

-topografic,sist ventricular si un plan tangent la fata post a cailor piramidale impart trunchiul

in tectum,tegmentum si basis

-tectum se gaseste dorsal fata de sist ventricular si e reprez de valul medular inf la niv

bulbului,valul medular sup la niv puntii si lama cvadrigeminala la niv mezencefalului.El nu

contine nuclei ai n cranieni si ai formatiei reticulate si nici cai lungi senzitive sau motorii.

-tegmentum are cea mai complexa structura si contine:

-nucleii n cranieni si nucleii proprii trunchiului cu exc nucleilor pontini

-intreaga formatie reticulata

-tracturile de subs alba,cu exc celor piramidale si corticopontine

-basis contine pe toata lungimea sa fibrele cailor piramidale si in mezencefal si punte cele

corticopontine.El atinge maximum de dezvoltare la niv puntii unde se gasesc nucleii pontini.

Sub 25 Coloana motorie somatica

Coloana motorie somatica este reprezentata de jos in sus de:

18

-nucleii NC hipoglos, abducens, trohlear, oculomotor. Ei sunt localizati sub planseul

ventriculului IV si apeductului Sylvius in tegmentum. Axonii neuronilor din acesti nuclei

formeaza NC 12, 6, o parte din 3 si se afla pe fata anterioara a TC, iar nv 4 pe fata

posterioara.

Nucleul nv hipoglos reprezinta o coloana neuronala alungita, situata la nivelul fosei

romboide, sub trigonul hipoglosului. Nucleul primeste aferente corticale direct prin tractul

corticonuclear si indirect prin formatiunea reticulata. In jurul nucleului hipoglos avem nucleii

perihipoglosian si anume: nucleul intercalat, nucleu prepozitus si nucleul Roller. Se

considera ca acesti nuclei apartin formatiei reticulate.

Nucleul nv abducens este situat in profunzimea fosei romboide, inaintea coliculului facial.

Este format din motoneuroni si interneuroni(cei din urma iau calea fasciculului longitudinal

medial si fac sinapsa cu complexul oculomotor sub grupul pt muschiul drept intern,

asigurand miscarile conjugate ale globilor oculari in plan orizontal). Aferentele nucleului: de

la nucleii vestibulari, de la scoarta cerebrala prin fasciculul corticobulbar, de la nucleul

pontin paramedian al formatiei reticulate. Acesta din urma ajuta la realizarea miscarilor

conjugate ale globilor oculari in plan orizontal si vertical.

Nucleul nv trohlear este situat pe fata ventrala a substantei cenusii periapeductale. Axonii

acestui nucleu parasesc fata dorsala a mezencefalului, incrucisand linia mediana in valul

medular superior.

Nucleul nv oculomotor este situat in mezencefal si este alcatuit din mai multe grupuri

nucleare: nucleul dorsal, intermediar, medial, ventral si centrocaudal. Fiecare nv oculomotor

contine fibre homolaterale si heterolaterale de la nucleul opus dar numai de la nucleii medial

si centrocaudal. Complexul nuclear oculomotor primeste aferente de la scoarta cerebrala prin

fasciculul corticonuclear si de la coliculii superiori ai mezencefalului. Mai primeste aferente

de la: nucleii vestibulari, nucleul nv abducens condrolateral(pt miscari conjugate in plan

orizontal), nucleul interstitial Khajal si aria pretectala(pt miscarile conjugate in plan vertical).

Sub 26 Coloana motorie brahiometrica

Coloana motorie branhiometrica este alcatuita din nucleul ambiguu, motor al nv 7 facial, si

motor al nv 5 trigemen. Se gasesc in tegmentumul bulbopontin, ventrolateral. Nucleul

ambiguu se gaseste in profunzimea substantei reticulate a bulbului. Prezinta 3 segmente:

cranial pt muschiul stilofaringian, pe calea nv8

-mijlociu pt restul muschilor faringelui si esofag, pe calea nv 10

-inferior sau laringian, pt muschii laringelui si valului palatin, pe calea nv spinal. ( nucleul

ambiguu - nv 9,10,11 )

Nucleul ambiguu primeste aferente corticale directe si incrucisate prin fasciculul

corticonuclear pt controlul voluntar al fonatiei si deglutitiei, aferente bulbare de la complexul

nucleului solitar pt realizarea reflexelor respiratorii, aferente periferice de la receptorii din

mucoasele faringelui, laringelui, traheei, pe calea nv 5,9,10 pt reflexele de tuse si voma.

Eferentele complexului ambiguu pleaca pe calea nv 9,10,11.

19

Nucleul motor al nv facial este alcatuit din 4 grupe nucleare: dorsolateral pt muschii

auriculari si occipitale

-ventromedial pt platisma

-intermediari pt muschii orbiculari ai pleoapelor, frontal, zigomatic

-lateral pt muschii orolabiali.

Nucleul motor al nv facial primeste aferente de la : scoarta cerebrala prin fasciculul

corticonuclear, de la nucleul senzitiv al trigemenului pt reflexul corneean de suctiune, de la

nucleii intermediari ai cailor acustice pt reflexele acusticofaciale, de la talamus si globus

palidus realizand mimica durerii, de la coliculii superiori realizand inchiderea pleoapelor la

lumina puternica.

Lezarea nucleului sau a trunchiului nv facial determina paralizie de tip periferic,

caracterizata prin paralizie homolaterala a muschilor expresiei faciale, diminuarea secretilor

glandelor salivare si lacrimala si hiperacuzie.

Lezarea neuronului central produce numai manifestari motorii si numai ale muschilor

orolabiali adica teritoriul nucleului lateral care primeste numai aferente de o singura parte.

Nucleul motor al nv trigemen este situat in tegmentul pontin, medial fata de nucleul senzitiv

principal. Axonii se alatura nv mandibular din trigemen si inerveaza muschii masticatori.

Lezarea nucleului sau a fibrelor motorii ale nv trigemen determina paralizia si atrofia

muschilor masticatori.

Sub 27 Coloana senzitiva somatica

Coloana senzitiva somatica este reprezentata de nucleii cohleari si vestibulari.

Nucleii cohleari sunt in nr de 2 : ventral, dorsal. Contin deutoneuronul al caii acustice.

Nucleul ventral este format din 2 portiuni - anterioara si posterioara.

Nucleul dorsal se afla sub tuberculul acustic din fosa romboida.

Aferentele sunt reprezentate de fibrele nv cohlear, care se bifurca si fac sinapsa in ambii

nuclei(axonii neuronilor din varful cohleei fac sinapsa in nucleul ventral in principal si in

portiunea ventrala a celui dorsal). Impulsurile auditive de la baza cohleei ajung in portiunea

dorsala a nucleului dorsal.

Eferentele nucleilor cohleari reprezinta fibrele secundare care se grupeaza in striuri acustice.

Striurile contin fibre lemniscale si fibre de releu. Fibrele lemniscale incruciseaza linia

mediana formand corpul trapezoid, apoi se implecteaza ascendent formand lemniscusul

lateral. Corpul trapezoid contine fibre cu valoare comisurala. Fibrele de releu fac sinapsa in

nucleii complexului olivar superior sau in nucleii lemniscusului lateral. Axonii neuronilor

din complexul olivar superior formeaza fibrele acustice tertiare, care intra in constitutia

lemniscusului lateral de aceiasi parte, sau de partea opusa. Astfel, in fiecare lemniscus lateral

avem fibre acustice secundare heterolaterale si fibre tertiare hetero si homolaterale.

Nucleii lemniscusului lateral se gasesc in lungul lemniscusului lateral, si primesc fibre

acustice secundare din ambii nuclei.

20

In afara transmiterii stimulilor auditivi, nucleii cohleari corelati cu complexul olivar superior,

cu coliculii inferiori si formatiunea reticulata, realizeaza sisteme inhibitorii de tip feedback

negativ, cu rol in protectie.

Nucleii vestibulari - complexul nucleilor vestibulari este situat sub jonctiunea bulbopontina,

sub planseul ventriculului IV. Ei sunt dispusi in 2 coloane longitudinale: laterala cu 3 nuclei

superior, lateral si inferior, si mediala cu un singur nucleul medial.

Aferentele nucleilor vestibulari sunt fibrele nv vestibular care se bifurca in TC intr un ram

descendent si altul ascendent care fac sinapsa dupa cum urmeaza:

-cele ascendente in nucleul superior, lateral si partea rostrala a celui medial.

-cele descendente in nucleul inferior si partea caudala a nucleului medial.

Proiectia nucleara este specifica zonelor receptoare. Nucleii vestibulari contin al doilea

neuron sistemului vestibular.

Fibrele cerebelovestibulare-aferente ale nucleilor vestibulari. Provin de la neuronii Purkinje

din scoarta lobului floconodular, ugulei, si vermisului anterior al cerebelului. Aceste fibre de

la cerebel merg prin pedunculul cerebelos inferior catre nucleul vestibular lateral. Ele au

actiune inhibitorie.

Mai sunt si fibre cu efect facilitant, cu origine in nucleii fastigiari.

Cei 4 nuclei vestibulari au rol in mentinerea echilibrului.

Eferentele nucleilor vestibulari constituie fibre vestibulare secundare, conectand nucleii

vestibulari cu cerebelul prin fibre vestibulocerebeloase care trec prin pedunculul cerebelos

inferior, catre nucleii oculomotori prin fibre vestibulooculomotorii, intrand in alcatuirea

fasciculului longitudinal medial, catre MS prin fibrele vestibulospinale cu origine in nucleii

vestibulari laterali si medial, facilitand tonusul muschilor posturali, catre nucleii formatiunii

reticulate, numite fibre vestibuloreticulate. Prin formatiunea reticulata se stabilesc legaturi cu

cerebelul, nucleii vegetativi ai TC, si MS. Aceste conexiuni explica reflexele vegetative ce

insotesc sindromul vestibular(greata, voma, scaderea tensiunii, transpiratie).

Sub 28 Coloana aferenta somatica generala (senzitiva branhiala)

Coloana aferenta somatica generala este reprezentata de nucleii senzitivi ai nervului

trigemen, care se intinde pe toata lungimea TC si este impartit in 3 grupe:

1. nucleul spinal/bulbar.

2. nucleul pontin principal

3. nucleul mezencefalic

Nucleul spinal/bulbar este alcatuit din fibrele descendente ale radacinii senzitive a nervului

trigemen.

Primeste fibre ale sensibilitatii termica si dureroasa, provenite de la receptorii cutanati ai

capului si fetei.

Nucleul principal pontin primeste fibre ale sensibilitatii epicritice de la nivelul capului si

fetei.

Nucleul mezencefalic primeste aferente de la proprioceptorii de la nivelul muschilor

masticatori, inervati de nv mandibular, de la dinti periodontiu si palatul dur. Axonii

21

neuronilor din aceasta coloana senzitiva trigeminala intra in alcatuirea tractului

germinotalamic, sau realizeaza arcuri reflexe trigeminale.

Tractul trigeminotalamic are o componenta ventrala, care se termina dupa ce incruciseaza

linia mediana in nucleul Ventral postero medial VPM al talamusului. Tractul

trigeminotalamic dorsal face in prealabil sinapsa in formatiunea reticulata adiacenta si apoi

in nucleul VPM al talamusului. De la talamus, sensibilitatea de la nivelul fetei se proiecteaza

la nivelul cortexului senzitiv.

Reflexele trigeminale : reflexul maseterin, corneean, lacrimal si salivar.

Sub 29 Coloana senzitivitatii generale viscerale

Coloana sensibilitatii generale viscerale este reprezentata de nucleul solitar. Nucleul solitar

este situat sub planseul ventriculului IV, si este format din subgrupe nucleare, din care mai

importante sunt:

-nucleul medial

-nucleul dorsomedial

-nucleul ...

-nucleul comisural

Portiunea sa rostrala serveste la transmiterea sensibilitatii viscerale gustative de aceea se

numeste si nucleul gustativ al lui Nageotte. Aici se termina fibre ale sensibilitatii apartinand

nervilor 7,9,10.

Se poate afirma ca la nivelul nucleului solitar vin fibre ale sensibilitatilor somatica generala,

viscerala generala si speciala, realizand o importanta convergenta somatoviscerala.

Eferentele nucleului solitar se comporta diferit in functie de originea lor.

Fibrele gustative incruciseaza linia mediana, se alatura lemniscusului medial si se termina in

nucleul ventral postero medial al talamusului. Altele se termina in nucleii vegetativi ai

formatiunii reticulate, realizand arcuri reflexe salivare. Unele fibre provenite din 2/3 caudale

ale nucleului solitar transporta sensibilitatea viscerala generala, incruciseaza linia mediana,

se alatura lemniscusului median si sfarsesc in nucleii intralaminari ai talamusului,

hipotalamus, cortexul prefrontal si sistemul limbic.

Sub 30 Coloana motorie viscerala

Coloana motorie viscerala este reprezentata de nuclei apartinand sistemului nervos

parasimpatic.

La nivelul bulbului: nucleul dorsal al vagului, situat sub planseul ventriculului IV, la nivelul

trigonului vagal, intre nucleul nv solitar si nucleul nv hipoglos. Contine neuroni

parasimpatici preganglionari, care vor intra in structura nv vag si vor face sinapsa cu neuroni

postganglionari ai plexurilor previscerale si intramurale din torace si abdomen. Se crede ca in

acest nucleu sunt localizati si centrii gastrosecretori.

Nucleul salivator inferior contine neuroni preganglionari ai caror axoni vor lua calea nv 9

glosofaringian, timpanic si .. fac sinapsa in ganglionul optic, apoi vor merge pe nv

auriculotemporal la glanda parotida.

22

Nucleii pontini: nucleul salivator superior ai carui axoni vor merge pe calea nv 7 bis, pana la

ganglionul geniculat. Apoi se alatura nervilor facial, coarda timpanului, lingual, si fac

sinapsa in ganglionul submandibular. Axonii lor se distribuie glandelor submaxilare si

sublinguale.

Nucleul lacrimal care se va distribui glandei lacrimale pe calea nv orbital(ram din maxilar)

dar si glandelor mucoasei nazele.Nucleii mezencefalici: nucleul accesor al nv 3 sau

Eddinger-.., care va inerva muschii netezi ciliari si muschii circulari ai irisului.

Sub 31 Nucleii intersegmentari bulbari

Nucleii intersegmentari bulbari

1.nucleul gracilis (Goll)

-situat la extremitatea rostrala a fasciculului gracilis

-ocupa toata lungimea corpului juxtarestiform

-proemina la nivelul tb. Gracilis

-in el fac sinapsa axonii neuronilor din ggl spinali care transporta sensibilitatea epicritica de

la nivelul mb. Inferior

-formeaza fasciculul spinobulbar gracilis

-fibrele sensibilitatii proprioceptive constiente(mb inferior) iau calea fasciculului

spinocerebelos dorsal.

2.nucleul cuneat (Burdach)

-situat la extremitatea rostrala a fasciculului cuneat

-aici fac sinapsa axonii neuronilor din ggl spinali ai segm toracale superioare si cervicale,

care intra direct in cordonul lateral al MS.

-fibrele sale transporta sensibilitatea tactila epicritica si proprioceptiva constienta din

jumatatea superioara a trunchiului si mb. Sup

3.nucleul cuneat accesor(Von Monakow)

-situat lateral si rostral fata de cel cuneat

-la nivelul sau fac sinapsa fibrele sensibilitatii proprioceptive de la fusurile neuromusculare

si organele tendinoase Golgi din mb. Superior si jumatatea superioara a trunchiului.

-axonii neuronilor formeaza fibrele arciforme externe care iau calea pedunculului cerebelos

inferior->fasciculul cuneocerebelos->cortexul cerebelos homolateral

-este echivalent nucleului medular dorsal Clarke.

4.complexul olivar inferior

-alcatuit din: nucleul olivar inferior principal, nucleul olivar accesor medial, nucleul olivar

accesor dorsal.

-aferente: fibre corticoolivare cu originea in cortexul senzitivomotor, fibrele rubroolivare,

fibre de la substanta cenusie periapeductala, fibre directe cu origine mezencefalica, fibre

spinoolivare, fibre de la nucleul vestibular inferior, fibre de la nucleul spinal al trigemenului,

fibre de la nucleii cerebelosi.

-eferente: fibre din nucleii principali si accesori->incruciseaza linia mediana->cerebel. Lasa

colaterale in nucleii centrali.

23

5.nucleii arcuati

-grupe neuronale situate pe suprafata piramidelor bulbare

-primesc colat din caile corticospinale si isi trimit axonii spre cerebel prin pedunculul

cerebelos inferior: pe calea fibrelor arcuate externe, si pe calea striilor medulare ale v.IV.

Sub 32 Nucleii intersegmentari pontini

1.Nucleii pontini

-sunt situati in portiunea bazala a puntii, diseminati printre fibrele sale

longitudinale(corticospinale) si transversale(pontocerebeloase).

-primesc aferente de la scoarta lobilor frontal, parietal, temporal, occipital.

-axonii neuronilor din acesti nuclei incruciseaza linia mediana si prin pedunculii cerebelosi

mijlocii heterolaterali se proiecteaza pe scoarta pontocerebelului.

-functional, prezinta un releu pe circuitul corticopontocerebelos.

2.Complexul olivar superior

-apartine sistemului cohlear si este reprezentat de olivele pontine, nucleii corpului trapezoide

si nucleii lemniscusului lateral.

Sub 33 Nucleii intersegmentari mezencefalici: nucleul rosu si substanta neagra

Substanta neagra- cel mai voluminos nucleu mezencefalic,separa prtiunea bazala de

tegmentum.prezinta 2 portiuni distincte:pars compacta-contine neuroni mijlocii bogati in

pigment melanic si reprezinta poriunea preponderent eferenta a substantei negre si pars

reticulata contine neuroni mari fara pigment melanic si reprezinta portiunea preponderent

aferenta a subst. negre

Aferente: fbr. neostrionigrice-nr s ai neostriatului fac sinapsa in pars reticulata;fbr.

palidonigrice-fac sinapsa in ambele portiuni ale subst. negre; fbr subtalamonigrice- axonii nr

din nucleul subtalamic fac sinapsa in pars reticulata;fbr tegmentonigrice cu origine in nr

nucleului dorsalul rafeului si peduncular pontin al formatiei reticulate-se termina in pars

reticulata.

Eferente- fbr negroneostriate se proiecteaza in capul nucleului caudat si in putamen;au efect

excitator pe nr S ai neostriatului; fbr nigrotalamice pornesc din pars reticulata si fac sinapsa

in nucleul ventral ant,ventral lat si dormsomedial al talamusului; fbr nigrotectale merg spre

colicull sup homolateral;fbr nigrotegmentale conecteaza pars reticulta cu nc pedunculopontin

si pars compacta cu nc rafeului formatiei reticulate.substanta neagra este conectata prin bucle

de feed-back cu nucleii bazali diencefalici sau ai trunchiului cerebral.

Nucleul rosu-unul din cei mai importanti nuclei ai tegmentumului

mezencefalic.Culoarea rosie se datoreaza vasc bogate.Citologic prezinta o parte

caudala=magnocelulara si o parte rostrala=parvocelulara

Aferente: fbr corticorubrice cu originea in cortexul precentral si premotor; port parvocel

primeste af de la ambele emisfere iar portiunea magnocelulara primeste af heterolaterale de

la port mediala a ariei motorii 6 si aria motorie suplimentara si homolateral de la cortexul

24

precentral; fibre cerebelorubrice cu originea in nc cerebelosi iau calea pedunculuilui

cerebelos sup se incruciseaza in tegmentumul mezencefalic si se termina somatotopic

Eferente sunt incrucisate si directe.Cele incrucisate merg spre maduva spinarii-fasc

rebrospinal ce duc impulsuri spre motoneuronii flexori medulari;nc cerebelosi globos si

emboliform; nuc motor al nervului facial; nucleul spinal si principal al trigemenului;nc

gracilis si cuneat si cuneat accesor; nc reticulat lat;nc vestibular inf.Fbr directe merg spre

complexul olivar inf si fac parte din circuitul cortico-rubro-olivo-cerebelos pentru controlul

motilitatii.Nc rosu intervine in faza de balans a mersulu prin caile cortico-rubro-spinale.

Sub 34 Nucleii intersegmentari mezencefalici. Nucleii oculomotori accesori, Aria

proiectata, Nucleul interpenduncular

Nc oculomotori accesori reprezentat de gr neuronale asociate complexului oculomotor:nc

interstitial Cajal(situat la polul sup al complexului oculomotor),nc interstitial rostral,nc

comisurii posterioare,nc darkschewitsch.

Nc interstitial Cajal(situat la polul sup al complexului oculomotor)

Aferente coliculii sup si aria pretectala si prin intermediul acestora de la retina, nc vestibulari

si aria 8 a cortexului primar.Eferente hetero si homolaterale;heterolaterale spre nc nv trohlear

su de nc complexului oculomotor cu exceptia nc ventral si homolaterale pt nc nv trohlear,nc

vestibular medial. nc pontin paramedian al formatiei reticulate, maduva spinarii.

Nucleul interstitial rostral-situat in grosimea fasc long median,rostral de complexul

oculomotor.Aferente-nc pontin paramedian al subst. reticulate si nc vestibulari.Eferente-nc

oculomotor.

Nucleii comisurii post-sunt dispusi pe traseul comisurii post si sunt conectati cu aria

pretectala si nc post ai talamusului.Nucleul Darkschewitsch este dispus ventrolat de subst

cenusie periapeductala.fb sale intra in alc comisurii post.

Aria pretectala-dispusa la nivelul comisurii post si prezinta 5 gr nc:nc tractului optinc,nc

sublentiform,nc olivar pretectal,nc ariei pretectale,nc pretectal principal.

Aferente: retina,tractul optic,corpul genicluat lat si cortxul vizual;formatia reticulata pontina

Eferente: spre coliculii sup, corpul geniculat lateral, pulvinar si nc accesori oculomotori.

Aria pretectala este implicat in reflexe fotomotorii

Nc interpeduncular-proemina in fosa interpedunculara

Aferente: nc habenular si hipotalamus

Eferente: iau calea fasc longitudinal dorsal

Este considerat un releu intre sist limbic,hipotalamus si nc vegetativi ai tr.cerebral

Sub 35 Nucleii suprasegmentari

Nc supragsegmentari coliculii cvadrigemeni sup si inf.

Colicului inf alc din 3 nuclei:central,pericentral si lat.Nc central segmentat in port

dorsomediala si una ventrolat cu stuct laminara.Nc pericentral- o patura subtire ce acopera

port dorsala si post ale nc central;isi trimit axonii in nc central si spre corpul geniclat

medial.nc lateral- o prelungire ext a nc pericentral.

25

Aferente: colicului inf reprez un releu pe calea auditiva.Nc central primeste fbr din

lemniscusul lat. in partea ventrolat si fbr de la coliculul inf de partea opusa in post dorsomed.

si aferente corticale homolat+heterolat.

Nc preicentral primeste af de la cortexul auditiv si fbr de la nc lemniscusului lat.

Nc lateral este implicat in reflexe audiomotorii.

Ef-iau calea bratului conjunctival inferior si merg la corpul geniculat medial., de unde

pornesc fbr spre cortexul auditiv primar si secundar.

Coliculul superior are o organizare stratificata asemanatoare sc cerebrale: stratum zonale

cinereum,opticum,griseum mediale,album mediale,griseum profundum, album profundum.

Aferente: de la retina,cortexul cerebral, coliculul inf si nc auditiv de releu si maduva spinarii.

-fbr retinotectale

- fbr corticotectale-cele mai imp de la cortexul occipital vizual(af. homolat); de la cortexul

frontal-ajuta la miscarile conjugate ale globilor oculari

- fbr de la coliculii inf si nc auditiv de releu se termina in str profund.Str superficiale primesc

af de la retina si cortexul vizual

Eferente-din str superf se desprind fbr spre str profund si fbr ascendente(fbr

tectotalamice).Din str prof. se desprind bfr descendente:

- fbr tr tectopontin si tectobulbar directe

- fbr tectospinale si tectobulbare incrucisate= decusatia dorsala a tegmentumului

Sub 36 Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele ascendente

1.Fibrele lemniscusului medial

-continua sist cordonului medular dorsal si vor face sinapsa in nucleii gracilis si cuneatus

-axonii lor formeaza decusatia senzitiva si se inflecteaza ascendente=>lemniscusul medial

-in mezencefal cele 2 lemniscusuri se separa si se indreapta spre nucleul talamic

corespunzator.

2.Fibrele spinocerebeloase

-formate din axonii neuronilor din nucleu dorsal Clarke; urca in partea dorsolaterala a 1/3

inferioare a bulbului, fac sinapsa si se indreapta spre cortexul cerebelos vermian si

paravermian, formand tractul spinocerebelos dorsal direct.

-formeaza tracturile spinocerebelos ventral(incrucisat) cu originea in segmentele

lombosacrate, fiind situat in partea laterala a tegmentumului bulbopontin

3.Fibrele spinotalamice

-formeaza: a) tractul spinotalamic ventral care se alatura posterior lemniscusului medial

b) tractul spintalamic lateral care intra in alcatuirea fasciculului heterogenia

-in tegmentumul mezencefalic se unesc formand lemniscusul spinal care se termina in

talamus si este situat lateral de cel medial

Sub 37 - Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele descendente

-isi au originea in scoarta cerebrala si in nuclei TC

26

-cele care formeaza fibrele corticale sunt formate din axonii neuronilor din cortexul

postcentral, care se indreapta spre motoneuroni, nucleii motori ai nervilor cranieni, nucleii

pontini. Ei formeaza:

1. fibrele corticospinale

-la nivelul ped cerebrali ocupa 3/5 mijl. Ale portiunii bazale

-la jonctiunea bulbopontina, 85% din aceste fibre incruciseaza linia mediana, formand

decusatia piramidala. Ele trec apoi in cordonul medular lateral

-restul fibrelor trec in cordonul medular ventral homolateral formand fasciculul corticospinal

anterior sau cordonul medular lateral formand fasciculul corticospnal homolateral

-se termina pe neuronii motori si interneuronii din laminele 4-9.

2.fibrele corticonucleare

-ajung in TC trecand prin central medular si genunchiul capsulei interne(fasciculul geniculat)

-in mezencefal ocupa 1/5 int a portiunii bazale formand fibrele incrucisate care: a)patrund in

tegmentum formand nervii oculomotor, trohlear, abducens (fasciculul oculocefalogir)

b)se distribuie celorlalti nervi cranieni(5,7,12,nucleul ambig)

3.fibrele corticonucleare

-originea in scoarta lobilor frontal, parietal, temporal, occipital.

Se impart in :

a)fibrele frontoparietopontine care strabat centrul medular , bratul anterior al capsulei

interne, ajungand in 1/5 mediala a portiunii bazale a mezencefalului.

b)Fibrele temporopontine strabat bratul retrolenticular al capsulei interne, ajungand in 1/5

laterala a portiunii bazale a mezencefalului.

La nivelul puntii fibrele fac sinapsa cu nucleii pontini.

Intra in alcatuirea pedunculului cerebelos mijlociu

Fibrele cu originea in nucleii TC sunt:

-tractul tectospinal

-tractul rubrospinal

-tractul vestibulospinal

-tracturile reticulospinale bulbar si pontin

Sub 38 Substanta alba a trunchiului cerebral: fibrele de asociatie si fibrele

cerebeloase

Fibrele de asociatie

-se organizeaza in 3 fascicule:

1. fasciculul tegmental central

-fibre descendente cu originea in nucleul rosu si substanta cenusie periapeductala, care se

termina in complexul olivar inferior.

-fibre ascendente conecteaza FR a TC cu subtalamusul, nucleii interlaminari ai

talamusului.

2. fasciculul longitudinal medial

-principalul tract de asociatie al TC

27

-se termina in MS cervicala, in profunzimea cordonului ventral

-prezinta : a) fibre ascendente ce provin din nucleii vestibulari, pe care ii conecteaza cu:

nucleii nervilor motori ai muschilor extrinseci ai globului ocular, nucleii accesori ai

oculomotorului si nucleii talamici VPL, VPM.

b) fibre descendente reprezentate de tracturile: tectospinal, interstitiospinal,

pontoreticulospinal, vestibulospinal. Ele se termina in laminele 7,8 ale segmentelor cervicale

3. fasciculul longitudinal dorsal Schutz

-fibre descendente care conecteaza nucleii hipotalamici mediali si periventriculari cu

substanta cenusie periapeductala, coliculul superior

-prin FR stabileste conexiuni cu nucleii parasimpatici ai TC si neuronii preggl ai centrilor

medulari simpatici si parasimpatici.

Fibrele cerebeloase

-conecteaza TC cu cerebelul si intra in alcatuirea pedunculilor cerebelosi

BULB->CEREBEL (pednculo cerebelos inferior)

Fibre ascendente: tractul spinocerebelos dorsal, cuneocerebelos, olivocerebelos,

paraolivocerebelos, trigeminocerebelos, vestibulocerebelos, reticulocerebelos,

arcuatocerebelos.

Fibre eferente: cerebelovestibulare, cerebeloreticulare, cerebeloolivare.

PUNTE->CEREBEL (pedunculul cerebelos mijlociu)

Fibre pontocerebeloase

MEZENCEFAL->CEREBEL(pednculo cerebelos superior)

Fibre aferente: tractul spinocerebelos ventral, tectocerebelos, coeruleocerebelos,

rubrocerebelos.

Fibre eferente: se indreapta spre nucleii talamici VA,VL si nucleul rosu

Sub 39 Formatia reticulata nucleii rafeului si nucleii paramediani

=agregate neuronale mari, sit paramedian in trunchiul cerebral, interconectate prin fibre care

se incruciseaza formand rafeul

=struct serotoninergica principala a form reticulate

Nucleii rafeului:

1. In bulb:-nucleus raphes obscurus

-nucleus raphes pallidus

-nucleus raphes magnus

-neuronii nucleilor raphes obscurus si pallidus isi trimit axonii descendent in cordonul

ventral al maduvei spinarii

-axonii neuronilor nucleului raphes magnus iau calea cordoanelor dorsolaterale ale maduvei

spinarii

2. In punte:-nucleus raphes pontis

-nucleus raphes centralis:-sup

-inf

-nucleul centralis inf reprez extreme rostrala a nucleului raphes magnus

28

-nucleul raphes pontis este sit dorsolateral precedentului si se cont rostral cu nucleul centralis

sup

3. In mezencefal:-nucleus raphes dorsalis (rostralis)

-nucleii tegmentali ventral si dorsal

-nucleus linearis

-nucleul raphes dorsalis e sit in partea ventrala a subs cenusii periapeductale, sub complexul

nuclear al n oculomotor

-nucleii tegmentali ventral si dorsal se gasesc in interiorul subs cenusii periapeductale,

caudal fata de nucleul n trohlear si lat nucleului dorsal al rafeului

-nucleul lateralis reprez extreme rostrala a nucleilor rafeului si este sit dorsocaudal nucleului

interpeduncular

Nucleii paramediani (precerebelosi)

-nucleul reticulat bulbar paramedian

-nucleul reticulotegmental pontin

-nucleul reticulat lateral

1. Nucleul reticulat bulbar parmedian este alc din grupe neuronale sit in vecinatatea sau

intercalate cu fibrele fasc long median

2. Nucleul reticulotegmental pontin este sit dorsal lemniscusului median si, functional,

reprez un nucleu pontin deplasat in tegmentum, cu conexiuni cerebeloase

3. Nucleul reticulat lateral este sit in partea dorsolaterala a tegmentumului bulbar.

Sub 40 Formatia reticulata nucleii centrali si nucleii laterali

Nucleii centrali

IN BULB:

-nucleul gigantocelular situate dorsomedial complexului olivar inferior. Primeste aferente de

la: MS, nuclei senzitivi cranieni, cerebel, cortex cerebral homo si heterolateral.

-eferentele sunt ascendente si descendente. Cele ascendente sunt directe si intra in alcatuirea

fasciculului tegmental central, terminandu se pe neuronii interlaminari ai talamusului. Cele

descendente sunt homo si heterolaterale, terminandu-se pe neuronii motori medulari.

Prezinta 2 segmente: rostral, caudal.

IN PUNTE:

1.nucleul pontin caudal=prelungirea pontica a nucleului gigantocelular.

2.nucleul pontin oral-> partea dorsomed a nucleului caudal si partea caudala a nucleului oral

formeaza formatia reticulata paramediana pontica.

-eferentele ascendente formeaza: a)contingente dorsal-ia calea f.long medial, ajunge la

campul lui Forel si de aici la nucleii liniei mediane si intralaminari ai talamusului.

b)contingente ventral-ia calea f.tegmental central->hipotalamus->aria nenumita->zona

incerta->bandeleta diagonala->nucleii med,lat ai ariei septale->cortex mediofrontal.

-alte eferente spre nucleii nervilor oculomotor, trohlear,abducens pleaca din FR paramediana

pontica. Eferentele descendente se termina pe interneuronii laminelor 7,8 avand rol facilitant

asupra tonusului m.posturali.

29

Nucleii laterali

IN BULB: nucleul parvocelular situat medial de nucleul spinal al trigemenului si anterior

nucleilor vestibulari. Primaste aferente: colateralele axonilor deutoneuronilor cailor

senzitivo-senzoriale si de la fibre cu originea in lamele tectale. Eferentele se duc spre nucleii

centrali.

IN PUNTE: locus coeruleus, locus subcoeruleus, nucleul parabrachial.

Locus coeruleus este situat in partea dorsolaterala a tegmentumului pontin, sub planseul

v.IV. neuronii aceptor nuclei sunt noradrenergici si functioneaza in || cu gl. Msp.

Eferentele se indreapta spre: hipotalamus, corpii geniculati, scoarta cerebrala, cc, nucleii tc,

ms, cerebelo.

Dpdv functional, locus coeruleus si subcoeruleus sunt implicati in declansarea somnului

paradoxal, facilitarea sau inhibarea neuronilor senzitivi, activarea scoartei cerebrale pe cale

extratalamica.

-nucleul parabrachial este format din subnucleii lateral si medial

-se gaseste la jonctiunea pontomezencefalica.

-aferente: partea gustativa si cardioresp a nucleului solitar

-in apropierea sa se gaseste nucleul Kolliker-Fuse, unde se presupne a fi localizat central

pneumotoxic.

IN MEZENCEFAL:

-nucleul pedunculopontin situat in tegmentumul lateral, ventral de coliculul inferior

-aferente: scoarta cerebrala, pallidus, pars reticulata a subst. Negre.

-eferente: spre subst neagra, pallidus, nucleii specifici ai talamusului, cortex frontal.

-nucleii cuneiform si subcuneiform situati dorsal fata de nucleul pedunculopontin si ventral

coliculului inferior, contin neuroni P-ergici.

Sub 41 Centrii respiratori ai formatiei reticulate

-centrii respiratori, inspiritori si expiratori sunt reprez de populatii neuronale disseminate in

bulb si punte

1. Centrii respiratori bulbari:

-sunt reprez de grupe neuronale inspiritorii si expiratorii:

a) grupele neuronale inspiritorii bulbare:

-grupul dorsal coresp subgrupului ventrolat al nucleului solitary

-grupul ventrolateral cuprinde portiunea rostrala a nucleilor ambiguu si retroambigual

b) grupele neuronale expiratorii bulbare:

-grupul caudal este reprez de segm distal al nucleului retroambigual (destinati mm expiratori)

-complexul Botzinger sit la jonctiunea bulbopontina, medial fata de nucleul retrofacial al

complexului retroambigual (destinati mm inspiratori)

Grupele bulbare reprez segmental efector al centrilor respiratori ai formatie reticulate.

2. Centrii respiratori pontini:

30

-neuronii respiratori pontini se gasesc la niv portiunii rostrale a puntii, sub pedunculul

cerebelos sup si sunt organiz intr-un grup inspirator si doua grupe expiratorii

a) grupul neuronal inspirator pontin este sit la niv nucleului parabranhial lateral

b) grupele neuronale expiratorii pontine sunt sit in nuclei parabrahial medial si Kolliker-

Fuse, aflat ventrolat fata de acesta

-acesti nuclei reprez substratul anatomic al centrului pneumotaxic.

Sub 42 Centrii cardiovasculari ai formatiei reticulate

-se plaseaza intre zonele vegetative medulare si hipotalamus, sistemul limbic si cortexul

cerebral

-apar ca populatii neuronale diseminate sub forma unor arii presoare si depresoare

-la niv trunchiului cerebral, ariile presoare sunt sit rostrolat fata de cele depresoare, aflate

caudomedial

-ele au o componenta aferenta comuna, reprez de nucleul solitary

-unele aferente se indreapta spre populatiile neuronale ale nucleului dorsal al vagului si

complexului retro-ambigual, care contin neuronii preggl ai reflexelor depresoare

-nucleul solitar reprez astfel elemental integrator al tuturor aferentelor provenite de la baro si

chemoreceptorii aparatului cardiovascular.

Sub 43 Configuratia exterioara a cerebelului

Cerebelul are forma ovalara cu marele ax transversal lung de 8-10cm.

Este alcatuit dintr-o proeminenta mediana, alungita anteroposterior, numita vermis si 2

emisfere cerebeloase situate lateral.

In ansamblu, cerebelul prezinta 2 fete, superioara si inferioara, despartite de o circumferinta

pe care se afla un sant adanc, fisura orizontala.

Fata superioara : prezinta median vermisul anterior, si de o parte si de alta emisferele

cerebeloase, usor inclinate in jos si in afara.

Fata inferioara : prezinta pe linia mediana un sant adanc, vallecula, in profunzimea caruia se

afla vermisul inferior. Lateral emisferele sunt convexe si vin in raport cu fosele cerebeloase

ale occipitalului.

Circumferinta : prezinta 2 incizuri, anterioara si posterioara. Incizura anterioara este orientata

spre ventriculul IV si are doua etaje. Etajul inferior prezinta pe linia mediana lueta, de pe

laturile caruia se desprinde valul medular posterior, care o unesc cu lobulul floculus. inferior,

el se continua cu membrana tectoria.

Etajul superior prezinta pe linia mediana fastigium, infundibulul ventriculului IV, iar lateral

extremitatile cerebeloase, unite, ale pedunculilor cerebelosi.

Incizura posterioara prezinta extremitatea posterioara a vermisului si in ea patrunde coasa

cerebelului.

Pe suprafata cerebelului se gasesc santuri mai adanci, fisuri care impart cerebelul in lobi, si

altele mai superficiale care impart cerebelul in lobuli si folii.

31

Pe fata superioara, fisura primara separa lobul anterior de cel posterior. Pe fata inferioara,

fisura postnodulara separa lobul posterior de cel floculonodular.

Sub 44 Lobulatia cerebelului

Suprafata cerebelului este impartita in lobuli de o serie de santuri care se continua de pe

vermis pe emisfere. Se realizeaza astfel o corespondenta intre lobulatia vermisului si cea a

emisferelor.

Filogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este alcatuit din: arhicerebel, paleocerebel si

neocerebel.

Lobulul floculonodular este in filogeneza primul care se dezvolta. El constituie arhicerebelul

si este in corelatie cu sistemul vestibular.

Lobul anterior impreuna cu piramida si uvula formeaza paleocerebelul, conectat prin caile

spinocerebeloase cu proprioceptorii, avand rol in controlul tonusului muscular.

Lobul posterior, cel mai voluminos, constituie neocerebelul. Este conectat cu neocortexul

prin sistemul corticopontocerebelos, avand rol in coordonarea actului motor voluntar.

Pe diviziune longitudinala, incepand de la linia mediana, se descriu regiunile: vermiana,

paravermiana si laterala. apartinand emisferelor.

Sub 45 Scoarta cerebelului

De la suprafata spre profunzime, este alcatuita din 3 straturi: molecular, ganglionar, granular.

STRATUL GANGLIONAR(STRATUL NEURONILOR PURKINJE)

Este format dintr un strat unicelular de neuroni Purkinje, mari, piriformi, in nr de aprox 15

milioane, dispusi in siruri sagitale perpendiculare pe axul foliei cerebeloase. Pe corpul

celular si conul axonal fac sinapsa axonii neuronilor "in cosulet". De la nivelul extremitatii

superficiale a corpului celular emerg 2-3 dendrite primare care se ramifica succesiv in 10-12

generatii de ramuri in stratul molecular. Se realizeaza astfel un arbore dendritic dispus

sagital, perpendicular pe axul foliei cerebeloase.

Axonii neuronilor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi,

reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase. Neuronii Purkinje sunt neuroni inhibitori,

GABA-ergici.

STRATUL MOLECULAR

Este alcatuit din neuroni stelati si neuroni cu axonul in cosulet.

subiecte-neuroanatomie

Documents

Transcript of subiecte-neuroanatomie

Subiecte Beton

Subiecte AtestatP1

Neuroanatomie Clinica - Iasi

SUBIECTE CLASA A XI-A - liis.rogeoinfovirtual/files/subiecte/Subiecte clasaXI GIV2019.pdf · CONCURSUL NAȚIONAL ” GEOINFOVIRTUAL” 2019 SUBIECTE CLASA A XI-A Identificați litera

Sistemul extrapiramidal atlas de neuroanatomie

Subiecte CCR

Neuroanatomie Subiectul I Peneoasu Cristian

Celule nervoase totul despre neuroni - Atlas de neuroanatomie

Subiecte abordate

Neuroanatomie Clnica - Iasi

neuroanatomie sub

Balaceanu-Stolnici C - Atlas de Neuroanatomie - 11.Extrapiramidal

subiecte posibile

subiecte militara

C1_Elemente de Neuroanatomie

subiecte reabilitare

Sistemul limbic atlas de neuroanatomie

Imunologie subiecte

Scoarta cerebrala atlas de neuroanatomie

Atlas de neuroanatomie - cai ascendente