INTRODUCERE

1. SI de specialitate: necessitate, legislatie, caracteristici, legatura cu cadastrul general

Cadastrul general in care se desfasoara activitatea de Cadastru in Romania este stabilit prin legea nr. 7/1996 a Cadastrului si Publicitatii Imobiliare. Textul initial al acestei legi facea distinctie intre Cadastrul general si Cadastrele de specialitate. Astfel, conform articolului 1:

“Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evident tehnica si juridica ,prin care se realizeaza identificarea,inregistrarea,reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor,precum si a celorlalte bunuri

imobile de pe intreg teritoriul tarii,indiferent de destinatia lor si de proprietar.Entitatile de baza ale acestui sistem sunt parcela,constructia si proprietarul. Prin imobil ,in sensul prezentei legi,se intelege parcela de teren,cu sau fara constructii.”

Legea 7/1996 – Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare –republicata in MOF nr 201 din 03.03.2006 defineste in articolul 1 – Cadastrul general ca pe un sistem unitar si obligatoriu de evident tehnica si juridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii – alaturand celor 2 parti ale cadastrului general prezentate anterior si cea de-a treia latura, cea economica.

Legea Cadastrului si a publicitatii imobiliare modificata si completata prin Ordonanta deUrgenta nr. 64 din 30 iunie 2010 a adus urmatoarele schimbari importante:

1. Cadastrul si cartea funciara formeaza un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica de importanta nationala, a tuturor imobilelor de pe intregul teritoriu al tarii.

2. Cadastrul realizeaza descrierea propreitatilor imobiliare si reprezentarea lor in planul cadastral.

3. Cartea funciara cuprinde descrierea proprietatilor funciare,cu aratarea drepturilor reale imobiliare.

Sistemele informationale specific domeniilor de activitate proprii ale ministerelor se realizeaza de catre autoritatile publice centrale care raspund de domeniile respective.

Agentia nationala de cadastru si publicitate imobiliara (ANCPI) a trecut in luna mai2012 prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului de la Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului in subordinea Guvernului Romaniei.

Ptr rezolvarea numeroaselor probleme cu caracter tehnic,economic si de conducere din domeniile care isi desfasoara activitatea pe suprafete mari de teren este absolut necesara o evidenta de tip cadastral,de specialitate,care,e de la sine inteles ca se sprijina pe sisteme informatice moderne,iar datele cadastrale prelucrate si analizate sunt in format digital.

Dupa cum rezulta din cele prezentate se considera ca fiind

oportuna organizarea cadastrelor de specialitate pe grupele de destinatii ale terenurilor stabilite prin Legea fondului funciar nr 16/1991 iar pentru a se asigura racordarea cu cadastrul general,in Legea nr 7/1996 se prevad urmatoarele:

“Lucrarile cadastrului de specialitate contin elementele de baza ale cadastrului generalnecesare intocmirii ,precum si aplicarea reglementarilorlegale in

vigoare.Titularii

cadastrelor de specialitate,cu exceptia Ministerului Apararii Nationale si Ministerului deInterne,sunt obligati sa puna la dispozitie datele pentru alcatuirea Cadastrului

General” Destinatii ale terenurilor:

- terenuri cu destinatie Agricola TDA- terenuri cu destinatie forestiera TDF- terenuri aflate permanent sub ape TDA- terenuri aflate in intravilan TDI- terenuri cu destinatii special TDS

AGRICOL

1. Generalitati privind domeniul agricolPentru a putea sa devina eficiente societatile comerciale de stat si private din agricultura, precum si asciatiile proprietarilor de agricoli sunt obligate sa intreprinda in permanenta masuri de modernizare si specializare a culturilor agricole, a spatiilor de productie si depozitare, constructiilor hidroameliorative si de protective a solului,etc.Aceste cerinte impun cunoasterea amanuntita dpdv cantitativ si calitativ a pamantului care formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a echiparilor cu lucrari de investitii, de productie, protective etc., ceea ce se realizeaza prin SIal fondului agricol.

Spre deosebire de cadastrul general,care se organizeaza pe UAT,SIal fondului agricol se organizeaza numai pe unitati agricole izolate sau pe complexe de mai multe unitati agricole (pe podgorii,bazine pomicole, sisteme hidroameliorative de orezarii, statiuni de cercetare Agricola etc.).

Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate SIF agricol sunt de regula mai mari decat cele utilizate – ptr aceeasi zona la cadastrul general.Se foloseste de regula scarea1:2000, iar in cazuri special scara 1:10000. Continutul planurilor topografice ptr SIF agricol trebuie sa fie de regula completat cu relieful terenului reprezentat prin curbe de nivel.

Obligativitatea racordarii cu cadastrul general se refera in principal la corespondenta perimetrului unitatii agricole, a conturilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate si de exploatare Agricola,precum si a categoriilor de folosinta ale terenurilor.

Categorii de folosinta agricola: arabil , pasuni, fanete, vii, livezi

2. SIpentru agricultura si silvicultura,SIAS-componente principale

Sistemul SIAS este un instrument tehnic de gestionare a bazei de date referitoare la terenurile cu destinatie agricola si forestiera din legea fondului funciar nr 18/1991 formata din urmatoarele componente:

a. evidenta utilizarii terenurilor pe categorii de folosinta si proprietari sau detinatorib. evidenta fermelor(exploatatiilor)agricole si zootehnicec. evidenta terenurilor aflate sun incidenta rentei viagere;d. evidenta zonelor montane;e. evidenta amenajarilor de imbunatatiri funciare;f. evidenta terenurilor viticole;g. evidenta ternurilor cu plantatii pomicole;

h. evidenta claselor de calitate dupa nota de bonitare ptr folosinte agricolei. evidenta terenurilor forestiere,indiferent de forma de exploatare si de proprietate;

SIAS trebuie sa fie compatibil cu sistmul de identificare a parcelelor agricole

Pentru teritoriile administrative prioritate pentru SIAS , unde nu este introdus cadastrul general, MADR aloca sume din bugetul propriu pentru introducerea cadastrului general.

3. Registrul agricol,date cadastrale pe care le contineCa tara membra a UE, Romania a parcurs mai multe etape pentru implementarea completa a cerintelor institutionale si legislative privind legislatia comunitara in domeniul agricol specifica FEOGA (Fondul European de Orientare si Garantare Agricola).

Actul legislativ completeaza unele lipsuri institutionale de aplicare a Legii nr 18/1991, a Legii 1/2000 si a Legii 7/1996 si creaza cadrul descentralizarii a unei parti a activitaii de cadastrugeneral si cadastru agricol catre consiliile locale sub un cadru metodologic unitar.

In prezent parcelele agricole se pot identifica prin:

- planuri ale parcelel o r puse in posesie, cu proprietari sau detinatori identificati

- planuri c a dastrale (la scarile 1:2000,1:5000, 1:10000) si registrele cadastrale

detinute de catre oficiile judetene de cadastru- docume n t a tiile cada s trale , intocmite ptr acordarea numarului cadastral

provizoriu, necesare ptr inscrierea in Cartea funciara cnf legii 7/1996.- registrul a gricol – care contine date,bazate pe declaratiile sub semnatura

proprie ale prprietarilor sau detinatorilor, privitoare la suprafetele de teren detinute si categoriile de folosinta ale acestora, modul de detinere( in proprietate, in arenda, sub forma de actiuni, concesionare, etc.). Datele centralizate pe commune se confrunta cu datele detinute de catre oficiile judetene de cadastru ptr intocmirea anuala a situatiei satistice a terenurilor.

VITICOL

1. Generalitati, termini de specialitate din domeniul viticol.SI al fondului viticol este o componenta a SI al fondului agricol si reprezinta subsistemul de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic.

Patrimoniul viticol national reprezinta suprafetele cultivate cu vita de vie situate in areale consacrate traditional,denumite areale viticole,precum si cele aflate in afara zonelor,denumite vii razlete.Plantatiile de vita de vie se grupeaza din punct de vedere teritorial in zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole si plaiuri viticole.

Definitiile acestora sunt:

Arealul viticol: zona geografica a culturii vitei de vie,in care se include zonele viticole,regiunile viticole,podgoriile,centrele viticole si plaiurile viticole.

Zona viticola - arealul de mare intindere care grupeaza mai multe podgorii facand parte din regiuni viticole diferite

Regiunea viticola cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin conditii naturale de clima si de relief asemanatoare.

Podgoria – unitate teritoriala naturala si traditional,caracterizata prin conditii specifice de clima ,sol si relief .

Centrul viticol – teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe localitati,care face sau nu parte integranta dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritoriala caracterizata prin factori specifici de clima,sol si sortiment.

Plaiul viticol – teritoriul restrains din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de vita de vie situate pe aceeasi forma de relief.

Prin denumire de origine controlata (DOC),se intelege un numegeografic al unei podgorii,centru viticol sau localitate ce identifica

originea vinurilor provenite din acel teritoriu

Functie de stadiul de maturare a strugurilor si de caracteristicele lor calitative la cules,vinurile cu denumire de origine controlata se clasifica astfel:

a) DOC-CMD – vin cu denumire controlata din struguri culesi la maturitate deplina;b) DOC-CT – vin cu denumire controlata din struguri culesi tarziu;c) DOC-CIB – vin cu denumire controlata din struguri culesi la innobilarea

boabelor. Principalele regiuni viticole din Romania sunt:

- In Dobrogea – Murfatlar, Niculitel, Babadag, Medgidia;- In Muntenia – Dealu Mare, Valea Calugareasca, Stefanesti Arges;- In Oltenia – Vanju Mare, Dragasani;- In Moldova - Jidvei, Cotnari

- In Banat - Recas

2. Cerintele SI al fonfului viticol,situatia din tara noastra.Categoriile de terenuri cuprinse in patrimoniul viticol national sunt:

a) Plantatiile de vita de vie roditoare, plantatiile de portaltoi, plantatiile-mama furnizoare de coarde altoi sau butasi ptr inradacinare si scolile de vita;

b) Terenurile din arealele viticole rezultate in urma defrisarii viilor,aflate in perioada de pregatire ptr plantare;

c) Terenuri din interiorul arealelor viticole care ,prin amplasarea lor,completeaza sau unesc masivele viticole existente si prezinta conditii ptr a fi cultivate cu vita de vie.

Cerintele de baza ale SI al fondului viticol:

- realizarea unui sistem de inventariere sistematica a imobilelor ce contin parcele cu categorii de folosinta vie

- respectarea normelor tehnice elaborate de ANCPI si a datelor de baza din cadastrul general privind suprafata viticola, categoria de folosinta a parceleleor viticole si proprietarul.

Cerintele specific SI al fondului viticol:

- ptr realizarea acestui SI trebuie sa se execute un ansamblu de lucrari tehnice prin care sa se determine exact proprietatile funciare viticole prin identificarea, masurarea, descrierea si reprezentarea pe harti a acestora, in suprafata de minim 100 mp in intravilan si 300 mp in extravilan.

Ptr realizarea SI viticol vor fi parcurse urmatoarele etape:

- delimitarea teritoriala a arealelor si arealor viticole destinate producerii vinurilor de calitate cu denumire de origine;

- identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a viilor razlete situate in afara arealelor viticole.

Delimitarea arealelor viticole si a unitatilor teritoriale subordinate acestora se va realize pe harti si planuri cadastrale,fctie de aria geografica la scari diferite:

- Regiuni viticole la scara 1:1000.000- Podgorii la scara 1:100.00;- Centre viticole si plaiuri la scara 1:10.000 sau 1:50.000. Cerinte privitoare la incadrarea SI al fondului viticol in cadastrul general: - Lucrarile se vor intocmi pe UAT- SI al fondului viticol va utiliza date din evidenta unitatilor subordonate ANCPI si

anumea:a)inventare de coord pt punctele geodezice din retelele nationaleb) planuri cadastrale la scari mai mari de 1:10.000

3. Structura pe etape a lucrarilor ptr realizarea SI al fondului viticol1. actualizarea planurilor topografice, realizata de catre executant 2. delimitarea suprafetei ocupate de obiectivele fondului viticol

3. delimitarea imobilelor care contin parcele viticole cu suprafete ce se incadreaza ca marime ptr inventariere;4. numeroaterea cadastrala in arealele viticole a parcelelor viticole in corelare cu numeroatarea primita de la cadastrul general.

5. calculul analitic al suprafetelor6. Stabilirea categoriilor de folosinta ale parcelelor viticole:

Teren in pregatire ptr plantare Vp Plantatii de vita de vie roditoare Vr Plantatii de portaltoi,coarde altoi sau butasi Vb Scoala de vite altoite si/sau inradacinate Vs Plantatii de hamei Vh Plantatii viticole abandonate Vab Plantatii de vita de vie roditoare cu hibrizi Vhb Alte metiuni privind parcela viticola:

- soiul(solurile)- varsta plantatiei viticole;- panta terenului- lucrari de imbunatatiri funciare- clase de calitate ale ternurilor- clasele de productie ale terenurilor- datele personale ale detinatorului parcelei(p fiz/juridica)

7. Introducerea,validarea si incarcarea bazei de date a sist informational al fodului viticol pe baza datelor din registrul plantatiilor viticole

8. Intocmirea registrelor cadastrale cuprinzand suprafetele viticole aletuturor parcelelor,pe categorii de folosinta,terenurile si constructiile.

4. Continutul SI al fondului viticolNrcrt

Denumirea

documentati

Continutul

1Retele

geodezicede sprijin si de ridicare

Datele conform pctelor 3,4 si 5 din Normele tehnice de introducere a cadastrului general, precum si documentatia de verificare a retelei.

2Planuri

topografice de baza

Realizate in formata digital si cuprinzand toate elem prevazute la pct.6.3.4 din Normele tehnice de introducere a cadastrului general si elem spceifice cadastrului viticol.

Planurile analogoce redactate pe baza planurilor digitale se vor realiza la scarile 1:1000,1:2000,1:5000,1:10000,fcti de densitatea

3 Planuri cadastraledigitale de

Planul cadastral este un derivate de baza al planului topographic pe carese vor evidential parcelele cnf normelor ANCPI.

4Planuri

cadastraledigitale ptr obiectivele

Planul cadastraleste un derivate la planului topographic pe care se vor evidential parcelele viticole pe categorii de folosinta.

5 Numeroaterea

cadastral

Din cadastrul general se va prelua numerotarea sectoarelor cadastrale sia imobilelor cnf categoriei de folosinta din cadastrul viticol.

6 Planuri cadastrale de ansamblu

Se vor realize in format digital si vor cuprinde toate elementeleprevazute la pct 6.2.3 din Normele tehnice de introducere a cadastrului general si cu elem specifice cadastrului viticol.

Scari:1:10.000,1:25.000,1:50.000,1:100.000,1:1.000.000.

7 Registre cadastrale

Ptr cadastrul general se vor intocmi pe UAT,conform anexelor:

- fisa imobilului- registrul cadastral al proprietarilor al parcelelor

viticole,cu numeroaterea de la E-V si N-S;- indexul alphabetic al propreitarilor si domiciliul acestora- registrul cadastral al proprietarilor- registrul bunurilor imobile

- fisa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari si pe categorii de folosinta.

ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE

1) Generaliti, termeni de specialitate in domeniul viticolModul de realizare si intocmire a evidentei de specialitate a amenajarilor de imbunatatiri funciare este reglementat prin Normele metodologice elaborate in anul 2004 de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului impreuna cu Ministerul Administratiei si internelor.

Termenii folositi in continuare au urmatoarele intelesuri:

- amenajare de imbunatatiri funciare – o suprafata de teren deservita de una sau mai multe categorii de lucrari de imbunatatiri funciare;

- sistem informational pentru amenajarile de imbunatatiri funciare – subsistemul de evidenta si inventariere sistematica tehnica si economica a tuturor bunurilor imobile din cadrul amenajarilor de imbunatatiri funciare din Romania;

- categorii de lucrari de imbunatatiri funciare – lucrarile destinate desfasurarii unei anumite activitati de imbunatatiri funciare, care cuprint:

1. lucrarile de irigatii2. lucrarile de desecare si drenaj3. lucrarile de orezarii4. lucrarile de combatere a eroziunii solului5. lucrarile de aparare impotriva inundatiilor si de regularizare a cursurilor de apa6. lucrarile din amenajarile silvice

- dotari – cladirile, drumurile de acces, liniile electrice si alte obiective care deservesc una sau mai multe amenajari de imbunatatiri funciare;

- imbunatatiri funciare – ansamblul lucrarilor si activitatilor care au ca obiective:

1. sa asigure un nivel corespunzator de umiditate a solului care sa permita sau sa stimuleze cresterea plantelor

2. sa asigure protectia terenurilor de orice fel si a oricaror categorii de constructii fata de inundatii si alunecari de teren, precum si a lacurilor impotriva colmatarii si regularizarea cursurilor de apa

3. sa asigure ameliorarea solurilor acide, saraturate si nisipoase, precum si protectia impotriva poluarii

- lucrare de imbunatatiri funciare – un complex de constructii, instalatii si dotari care

asigura realizarea unei activitati de imbunatatiri funciare;- obiectiv de imbunatatire funciara – parte componenta a unei lucrari de

imbunatatiri funciare, care ocupa o anumita suprafata de teren;- terenuri deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare – terenurile care

beneficiaza de o anumita categorie de imbunatatiri funciare.

2) Cerinte de baza ale SI specific amenajărilor de imbunatatiri funciareAceste cerinte deriva din cerintele de baza ale SI de specialitate, si anume:

a) Realizarea unui sistem de evidenta si inventariere sistematica a corpurilor de proprietate sub aspect tehnic si economic.

b) Respectarea normelor tehnice elaborate de ANCPI referitoare la datele de baza din cadastrul general despre categoriile de folosinta, suprafete si proprietarul.

SI al amenajarilor de imbunatatiri funciare are urmatoarele cerinte specifice:

- din punct de vedere tehnic:

1. delimitarea suprafetelor de teren ocupate cu lucrari de imbunatatiri funciare2. delimitarea suprafetelor de teren deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare3. stabilirea limitelor amenajarilor de imbunatatiri funciare, trasate pe

planuri la scarile 1:10000-1:100000- din punct de vedere economic:

1. pentru suprafetele ocupate cu lucrari de imbunatatiri funciare: suprafete ocupate cu lucrari de irigatii (Soi) suprafete ocupate cu lucrari de combatere a eroziunii solului (Soc) suprafete ocupate cu lucrari de desecare si drenaj (Sod) suprafete ocupate cu lucrari de asigurare impotriva inuntatiilor

si de regularizare a cursurilor de apa (Soa)

2. pentru suprafetele deservite de lucrari de imbunatatiri funciare: suprafete deservide de lucrari de irigatie (Sdi) suprafete deservite de lucrari de desecare si drenaj (Sdd) suprafete deservite de lucrari din orezarii (Sdo) suprafete deservite de lucrari de combtere a eroziunii solului (Soc)

Pentru incadrarea sistemului informational al amenajarilor de imbunatatiri funciare in cadastrul general se vor indeplini urmatoarele cerinte:

a) lucrarile pentri SI specific se intocmesc pe UAT-urib) derularea programelor de realizare a SI specific se face cu respectarea

tuturor normelor si reglementarilor emise de ANCPIc) se vor utiliza date din evidenta unitatilor subordonate ANCPI

3) Structura activitatilor de realizare a SI al amenajarilor de imbunatatiri funciare

Intocmirea unei evidente pentru amenajarile de imbunatatiri funciare se realizeaza prin parcurgerea urmatoarelor etape: intocmirea documentatiei de fundamentare si executia lucrarilor.

I n t o c m ir e a do c u m e n t a t iei d e f und a m e n t a re

Intocmirea documentatieide fundamentarese consta in desfasurareaurmatoarelor activitati:

a) inventariereatuturor obiectivelor de imbunatatiri funciare care fac obiectul SI pentru amenajarile de imbunatatiri funciare;

b) inventarierea tuturor planurilor topografice si cadastrale pe care sunt figurate lucrarile de imbunatatiri funciare

c) analiza datelor rezultate din urma masuratorilor executate pentru amplasarea si realizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare;

d) analiza datelor rezultate din masuratori executate pentru alte categorii de lucrari, cum ar fi: retele geodezice de sprijin, de indesire si de ridicare;

e) analiza planurilor in format digital, raster sau vectorial, f) analiza ortofotoplanurilor existente la OCPI;

g) alcatuirea unui tabel sinoptic pentru toate lucrarine de imbunatatiri funciare existente intr-un judet, cuprinzand urmatoarele rubrici:

¬ denumirea amenajarii¬ denumirea detinatorului¬ regimul juridic al bunurilor imobile din amenajari¬ suprafata aproximativa¬ actele sau faptele juridice de atribuire¬ date despre lucrarile efectuate¬ date furnizate de OCPI¬ informatii despre lucrarile executate anterior

4) Executarea lucrarilor pentru SI al amenajarilor de imbunatatiri funciare

Executarea acestor lucrari se face prin parcurgerea urmatoarelor etape:

a) recunoasterea si delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si identificarea vecinilor, care are urmatoarele sarcini:- identificarea planurilor pe care este amplasat obiectivul de imbunatatiri funciare- identificarea documentatiei cadastrale- recunoasterea pe teren a obiectivului de imbunatatiri funciare- schita obiectivului cu precizarea punctelor de frangere- stabilirea punctelor de frangere si marcarea lor pe teren- identificarea vecinilor obiectivului de imbunatatiri funciare

b) incheierea proceselor verbale privind delimitarea si vecinatatilec) executarea de masuratori pentru- crearea sau completarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare- delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si marcarea punctelor prin plasarea de marci si borne

d) executarea lucrarilor pentru intocmirea planurilor de baza si de ansamblu in format digital, prin executarea urmatoarelor operatiuni:- conversia in format raster si vectorial a planurilor de situatie analogice- crearea elementelor specifice planului cadastral- delimitarea cadastralae) crearea si actualizarea bazelor de date cu intregistrarile specifice

f) intocmirea registrelor cadastrale

g) crearea de planuri cadastrale analogiceh) implementarea SI: exploatare si intretinere

5) Continutul documentatiei sistemului informational al amenajarilor de imbunatatiri funciare

Nr.Crt Denumirea documentatiei Continut

1 Retele geodezice de sprijin side ridicare

Normele tehnice de introducere a cadastrului general sidocumentatia de verificare a retelei.

2 Planuri topografice de baza

Planuri in format digital cu elemente specifice.Planuri analogice redactate pe baza planurilor digitale si realizate la scarile 1:2000, 1:5000 si 1:10000, in functie de densitatea detaliilor.

3 Planuri cadastrale digitale debaza Derivate din planul topografic de baza.

4Planuri cadastrale digitale pentru obiectivele de imbunatatiri funciare

Derivate din planul topografic pe care se evidentiazaparcelele cu urmatoarele suprafete:a. suprafata deservita de lucrarile de imbunatatiri

funciare pe categorii de lucrari: Sdi, Sdd, Sdo, Sdc, Sda, Sds

b. suprafata ocupata de lucrarile de imbunatatiri funciare, pe categorii de lucrari: Soi, Sod, Soo, Soc, Soa, Sos

c. suprafata zonei de prodectie Spd. suprafata aferenta cailor de transport Ste. suprafata aferenta relelelor Sr

5 Numerotarea cadastralaSe preia numerotarea sectoarelor cadastrale si a corpurilorde proprietate din cadastrul general si se efectueaza o numerotare specifica pe subcategorii

6 Planuri cadastrale de ansamblu

Se utilizeaza planuri in format digital cu elemente specificeamenajarilor de imbunatatiri funciare.Planurile analogice redactate pe baza planurilor digitale se realizeaza la scara 1:25000-1:100000, în functie de densitatea detaliilor.

7 Registrele cadastrale

Pentru cadastrul general se intocmesc pe UAT-uri și contin:

- fisa corpului de proprietate- registrul cadastral al parcelelor- indexul alfabetic al proprietarilor- indexul cadastral al proprietarilor- fisa centralizatoare

Pentru cadastrul de imbunatatiri funciare se intocmesc:- registrul cadastral al amenajarilor de

imbunatatiri funciare pe amenajari- registrul cadastral al amenajarilor de

imbunatatiri funciare pe judete- registrul detinatorilor de amenajari de

imbunatatiri funciare

FORESTIER

1. Generalitati, fondul forestier nationalSI al fondului forestier (silvic) se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor cu destinatie forestiera (TDF) sub aspect tehnic, economic si jurdic.

Fondul forestier national este format din totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor si a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductiva.

Regimul silvic reprezinta sistemul unitar de norme tehnice sivice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza fondului forestier, in scopul asigurarii si gestionarii durabile.

Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national care include:

a) pădurile;b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile cu scopuri forestiere;c) terenurile destinate impaduririi;d) terenurile care servesc nevoilor de cultura;e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica;f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica;g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora;h) iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse in amenajarile

silvice;

Sunt considerate păduri terenurile cu o suprafață de cel puțin 0.25 ha acoperite cu arbori. Arborii trebuie să atingă o inaltime minima de 5 m la maturitate in conditii normale de vegetatie. Suprafata terenurilor cu vegetatie forestiera din Romania reprezinta aproximativ 26,3 % din teritoriul national

Padurile Romaniei sunt formate preponderent din:

- specii de foioase – 69.3% (fagul are ponderea cea mai mare)- specii de rășinoase – 30.7% (predomină molidul și bradul)

In prezent terenurile silvice sunt in administrareaRegiei NationaleaPadurilor

(ROMSILVA).

Sistemul informational al fondului forestier are ca punct de plecare datele din amenajamente silvice, care cuprind:

- planuri si harti amenajistice (partea tehnica)

- descrierea statiunii si arborelui in cadrul unui sistem de clasificare propriu (partea economica)

- descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (partea juridica)

2. Organizarea si amenajarea silvica a teritoriului, planuri si harti folosite la evidenta fondului silvic,planuri și hărți folosite la evidența fondului silvic

Pentru reprezentarea grafică a suprafețelor ocupate cu vegetație forestieră este de indicat să se utilizeze forme digitale obținute prin utilizarea acelor metode care asigură o precizie cât mai mare de determinare a punctelor caracteristice.

Planurile topografice de bază, cu curbe de nivel, la scara 1:5000 sunt obținute prin metodefotogrametrice sau, uneori, sunt rezultate în urma ridicărilor în

teren. Hărțile la scara 1:20000 se utilizează pentru evidență și

exploatare.

Un amenajament conține următoarele hărți:

- harta unităților forestiere cu împărțirea în unități de producție (UP) la scara 1:100000- harta claselor de vârstă la scara 1:20000- harta exploarărilor la scara 1:20000- harta împăduririlor la scara 1:20000- harta fondului silvic de vânătoare și pescuit la scara 1:20000

La nivel de ocol silvic și unitate de producție sunt gestionate date generale și detaliate.

Pădurile României ocupă după datele statistice 6.4 mil ha ceea ce reprezintă 26.3% din teritoriul țării. România se situează pe locul 12 printre țările din Europa.

Cu anul 1990 au fost restituite foștilor proprietari sau urmașilor acestora suprafețeimportante, înregistrându-se o mare fărâmițare a pădurilor în cauză.

Reducerea suprafeței pădurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protecția solului și a mediului înconjurător precum și pentru baza de producție forestieră.

3. Organizarea teritorială a pădurilor în cadrul sistemului de amenajare pe ocoale silvice, pe unități de producție (UP) și serii de gospodărie

S-a conturat ideea ca in anumite situatii să se constituie in cadrul ocolului silvic serii de gospodarire, omogene din punct de vedere floristic si formate din parti de padure similare sub aspect stational si structural.In al doilea rand, s-a convenit ca partile de padure deosebite in ceea ce priveste conditiile stationale, structura si destinatia lor, sa fie constituite in subunitati de productie, daca suprafata lor este de miinimum 400 ha, 300 ha si 100 ha.Pentru o mai buna organizare s-ar putea renunta deci la notiunea de subunitate de productie, distingandu-se dupa cadrul teritorial in care se constituie, doua feluri de serii:

• serii constituite in cadrul unei singure unitati de productie• serii constituite in cadrul mai multor unitati de productie, respectiv pe ocol

În concluzie, în amenajamentul românesc organizarea teritoriului pădurilor se face fie pe unități de producție, fie pe serii, fie pe unități de producție și serii.

Unitatile de productie sunt subdiviziuni teritoriale ale ocolului silvic, cuprinzand paduri situate intr-un cadru geografic bine determinat, a carui marime se stabileste pe temeiuri de ordin practic.Conditiile de constituire a unitatilor de productie sunt:

- sa aiba limite evidente (naturale sau artificiale)- trupurile de padure dintr-o unitate de productie sa fie cat mai omogene din

punctul de vedere al conditiilor naturale

Unitatile de productie (U.P.) se constituie prin impartirea teritoriala a ocolului silvic, acestea fiind de fapt simple diviziuni ale ocolului silvic. Ele sunt concentrate pe bazine hidrografice. Daca in cadrul unei unitati de productie exista arborete carora urmeaza sa li se aplice un regim de gospodarire diferit de regimul comun stabilit, pentru majoriatea arboretelor din unitatea respectiva, acelea pot constitui subunitati de productie.Specializarea padurilor pentru anumite functiuni constituie un insemnat mijloc de marire a productivitatii lor. Seriile se formeaza în procesul ogranizarii padurilor. Suprafetele de padure din care se compun seriile trebuie sa se caracterizeze prin conditii de productie similare, dar nu este necesar sa fie alaturate. Nu se recomanda formarea de serii, decat daca in padurea ce se amenajeaza apar deosebiri insemnate in conditiile naturale si pe intinderi suficient de mari. Marimea seriilor se stabileste, in general, pe temeiuri de ordin practic. Limita unei serii este determinata de interesul ce exista de a se asigura continuitate produciei pe un teritoriu restrans.In cazul ocoalelor silvice cu intinderi mari, pentru a nu se dispersa prea mult partile componente ale unei serii, se poate imparti ocolul

in sectoare numite sectoare administrative gospodaresti.

4. Împărțirea pădurilor în parcele și subparcele, proiectarea și aplicarea

parcelarului

Mijlocul prin care gospodarirea silvica isi asigura conditiile necesare pentru orientare si prin aceasta posibilitatea de a sesiza si urmari cu usurinta fenomenele din padure, este impartirea in parcele. Ea se obtine prin fixarea si deschiderea unui sistem de linii denumite linii de parcelare. Acestea au urmatoarele caracteristici:

- impart padurea in parcele, parti usor de studiat in care procesele de munca pot fi usor organizate si conduse;

- constituie spatii libere;- au un caracter stabil.

Acestea indeplinesc urmatoarele functiuni:

- usureaza studierea padurii- inlesnesc scosul materialului lemnos iar in zona de campie servesc totdeauna ca drumuri de scoatere

- servesc ca baza pentru asezarea si conducerea taierilor;- servesc ca baza pentru ridicarile topografice;- usureaza practicarea vanatorii etc.

Parcela este o diviziune a padurii, nascuta din nevoia de a se crea in aceste conditii proprii de orientare, de desfasurare a lucrarilor silvice si de protectie.

O parcela se caracterizeaza prin marime, forma si continut .

In zona de ses, datorita uniformitatilor terenului, se folosesc exclusiv linii artificiale. Dupa natura liniilor, parcelarul insusi se numeste natural, artificial sau combinat.

Inainte de a se proceda la impartirea unei paduri in parcele trebuie fixate conditiile cu privire la marimea si forma acestora, care pot varia.

In conditiile actuale marimea cea mai potrivita a parcelelor compatibile cu o cultura silvica ar fi de 20-30ha.

In zona de munte parcelele au in general, forma neregulata, care le-o imprima liniile naturale de teren pe care se sprijina.

Subparcela este o portiune de padure distincta din cadrul unei parcele, avand in procesul de productie forestiera o insemnatate proprie sau indeplinind o functie sociala ori de protectie diferita de aceea a portiunilor de padure vecina si constituind din aceasta cauza obiect independent de cultura, exploatare si conducere.

Ca parte de padure, o subparcela se caracterizeaza prin doua aspecte principale: o anumita marime si o anumita vegetatie forestiera care constituie un arboret.

Forma subparcelelor trebuie sa fie simpla. Limitele de subparcele trebuie sa aiba un caracter mai stabil.

In interiorul parcelelor si subparcelelor pot aparea portiuni de padure de mica intindere care nu pot constitui subparcele.

Parcelarea se proiecteaza intai pe plan topografic, pe care sunt figurate curbele de nivel sau cel putin detaliile topografice importante. Proiectul se definitiveaza dupa confruntarea lor cu realitatea apoi se aplica pe teren.

La proiectare se cauta ca liniile de parcelare sa corespunda pe cat se poate cu liniile naturale ale terenului sau cu liniile artificiale cu caracter permanent (drumuri,cai ferate)

Subliniem că amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitati de productie cu respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a padurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice si social-economice.

Proprietarii de paduri si alte terenuri din fondul forestier privat au obigatia sa le gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.

Este interzisa defrisarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afara fondului forestier in urmatoarele situatii:

- in zonele in care indeplineste functii speciale de protectie- pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade- inainte de atingerea varstei exploatabilitatii stabilita prin norme tehnice

5. Administrarea fondului forestier national

Administrarea fondului national forestier se realizeaza diferentiat:

Administrearea fondului forestier proprietate publica a statului – se administreaza potrivit Codului Silvic de catre Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA).

Administrearea fondului forestier proprietate publica a comunelor, oraselor si municipiilor si a celui proprietate privata indiviza – se administreaza de catre proprietari prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului.

Pădurile apartinand detinatorilor particulari se organizeaza pe cantoane silvice conduse de padurari cu studii specializate. Pentru indeplinirea conditiilor de suprafata proprietarii padurilor se pot asocia in functi de vecinatati sau de interesele economice ale acestora.

Prin contractul incheiat intre parti se stabilesc drepturile si obligatiile proprietarilor padurilor si ale ROMSILVA, fiind stipulat in mod obligatoriu:

• drepturile materiale ale proprietarilor de paduri, in natura sau in bani;• obligatia ROMSILVA de a sigura paza padurilor si de a executa lucrarile

tehnice silvice de ingrijire;• modalitatile financiare de a suporta costul lucrarilor de intocmire a

amenajamentelor silvice.

A d m in is t r a rea f on d u l ui f ore s t ier p rop r ie t a t e p ri v a t a a p e r s o a n e l or f i z i c e

Padurile proprietate privata a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestora au obligatia sa execute prin mijloace proprii sau unitati silvice specializate lucrarile necesare impuse de regimul silvic.

Ad m in is t r a rea p ă d uri l or pr o prie t a t e pri v a t a a uni t at i l o r de c u l t , a i n s t i t u t ii l o r d e i n v a ta ma n t s au a a lt o r p e r s o a n e j u ridi c e

Se face de catre acestea angajand personal silvic specializat. Proprietarii pot solicita ca padurile ce le apartin sa fie administrate pe baza contractuala de catre ROMSILVA.

APE

1. Generalitati, definitie, obiect, scop – domeniul apelorApele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata,

element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului economic. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare.

SIspecific fondului apelor este un complex de operatii tehnice, economice si juridice executate pentru evidenta si inventarierea sistematica din punct de vedere cantitativ si calitativ a apelor, a lucrarilor de stapanire a lor, de folosire si de ameliorare a calitatii lor, pe bazine hidrografice.

SIspecific fondului apelor din Romania este un sistem de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul apelor. Acesta este definit ca actiunea organizata de inventariere si centralizare a datelor privind resursele de apa, folosirea si protectia apelor. Aceasta activitate se desfasoara pe bazine hidrografice si se centralizeaza la nivel national.

Pastrarea si gestionarea Fondului National de date de gospodarire a apelor, cu exceptia apelor geotermale, se face de către Ministerul Mediului și Pădurilor – Administrația Națională „Apele Române”.

Obiectul acestui sistem de evidenta il constituie:

• apele de suprafata;• lucrarile de protectie, de stapanire si de folosinta a apelor;• apele subterane;• cadrul natural al apelor.

Scopul SI specific fondului apelor este procurarea de date pentru:

• intocmirea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice;• folosirea complexa a apelor si valorificarea potentialului acestora;• cunoasterea calitatii apelor, a modului de folosire si protectie a lor;• proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice, a lucrarilor de

imbunatatiri funciare si a celor de gospodarire a apelor de suprafata si subterane.

Cadrul legislativ al domeniului fondului apelor este reglementat de legi si acte normative specifice. Legea apelor nr. 107/1996.

2. Structuriinstitutionale in domeniul apelor,autoritati bazinale, codificarea cursurilor de apa

S t r u ct u r i i n s t i t u t i o n ale i n d o m e n i u l a p e l o r

Apele Române – Administrație Națională (ANAR) a fost infiintata in

anul 2002 prin Hotararea de Guvern nr 107 și are drept scop aplicarea strategiei in domeniul gospodaririi apelor si valorificarii resurselor de apa ce apartin domeniului public. ANAR are statut de regie autonoma de interes public national.

ANAR are in structura sa Administratii Bazinale de Apă (ABA). In structura ANAR se afla si Institutul National de Hidrologie si de Gospodarire a Apelor și Exploatarea Complexă Stânca Costești.

Infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor data in administrareaAdministratiei Nationale Apele Romane este formata din:

¬ apele de suprafata din domeniul public;¬ barajele;¬ lacurile de acumulare permanente si nepermanente;¬ prizele de apa, statiile de tratare;¬ digurile de aparare impotriva inundatiilor;¬ lucrarile de regularizare a albiilor;¬ cantoanele hidrotehnice si alte constructii asimilate;¬ statii si instalatii ale retelei de supraveghere a calitatii resurselor de apa;¬ canalele statiilor de pompare si conductele pentru derivare de debite;¬ statii si instalatii ale retelei nationale de observatii si masuratori

hidrologice si hidrogeologice etc.

A u t o r i t a t i l e b a z i na l e

Nr.crt.

Administratii Bazinale de Apa ale

ANAR

Codcadastra

l

Bazinele sau spatiul hidrograficadministra

1 SOMEȘ-TISAI.II.

2 CRIȘURI III.3 MUREȘ IV.

4 BANATV.VI.

XIV/a.

5 JIUVII.

XIV/b.

6 OLTVIII.

XIV/c.

7 ARGEȘ-VEDEAIX.X.

XIV/d.

8 BUZĂU-IALOMIȚAXI.

XII/a.XIV/e.

9 SIRETXII/b.XIV/f.

10 PRUTXII/c.XIII.

XIV/g.

11 DOBROGEA LITORALXIV/h.XV.

3. Etapele de realizare a SI specific fondului apelor:inventarierea cadastrala primara, evidenta cadastrala

Etapele de realizare a SI specific fondului apelor sunt:

1. inventarierea cadastrala primara;

2. evidenta cadastrala;

3. realizarea sistemului de referinta cadastral si intocmirea hartilor cadastrale;4. prelucrarea si sistematizarea datelor cadastrale specifice.

I n v e n t a r i e r e a ca d a st r a l a p r i m a r a

Consta in cercetarea la fata locului si inscrierea in fise specifice a tuturor datelor si lucrarilor legate de ape executate pe bazine hidrografice, urmarind drept obiective:

- conditiile naturale;- lucrarile de stapanire a apelor;- lucrarile de folosinta a apelor;- lucrarile pentru protectia calitatii

apelor. a) Evidenta conditiilor naturale:¬ degradarea albiilor si terenurilor invecinate¬ sursele de ape subterane¬ exploatarile balastiere din albiile

raurilor b) Evidenta lucrarilor de stapanire a apelor:

¬ datele asupra instalatiilor hidrometrice¬ lucrarile hidrotehnice de protectie si regularizare a albiilor¬ lucrarile de desecare si drenare¬ lucrarile de consolidare a malurilor

c) Evidenta lucrarilor pentru folosirea apelor

¬ instalatiile si constructiile executate pentru folosirea apelor d) Evidenta lucrarilor de protectie a calitatii apelor

¬ emisarii si debușeele canalizarilor pentru ape menajere si industriale¬ instalatii de epurare a apelor uzate

Pentru lucrarile efectuate in cele patru ramuri se intocmesc fise de inventariere. Acestea se completeaza in doua etape:

I. recunoașterea râului și a teritoriului care face obiectul inventarieriiII. completarea pe teren a fisierelor cu date si informatii

E v i d e n t a c a d as t r ala

Este operatia de inregistrare si tinere la zi a inventarierii cadastrale primare si a modificarilor ce intervin. Datele continute cuprind doua grupe:

• o grupa care precizeaza pozitia administrativa, hidrografica, felul obiectului etc• o grupa care contine caracteristicile tehnice principale ale obiectelor de inventariat

Exemple de fișe de inventariere:

A. Fișa de inventariere pentru intocmirea evidentei primare a instalatiilor hidrometrice;B. Fișa de inventariere pentru evidența degradării albiei și a terenurilor vecine;C. Fișe pentru folosința apelor.

4. Realizarea sistemului cadastral dereferința și intocmirea hartilor

cadastrale pentru apeSistemul cadastral de referință servește la localizarea pe teren si pe planul cadastral a tuturor elementelor care fac obiectul SI specific fondului apelor. Consta intr-un ax de kilometrare-nivelment, ales in lungul apelor si materializat pe teren prin borne.

Se proiecteaza pe harti cadastrale la scara 1:20000-1:25000 sau mai mici si se definitiveaza dupa recunoasterea terenului.

Axul de kilometrare-nivelment se alege pe cat posibil paralel cu albia majora a apei. Pentru apele curgatoare axul se traseaza pe unul din maluri, pe bratul principal in cazul ramificatiilor, iar pentru apele statatoare axul urmareste conturul malului.

Punctele care se borneaza pe ax sunt:

- punctele care marcheaza kilometrii;- punctele intermediare de frangere;- punctele care marcheaza originile axelor afluentilor;- punctele care marcheaza lucrarile de arta: poduri, baraje etc.

Cotele punctelor axului de kilometrare-nivelment se determina prin drumuiri de nivelment geometric legate de reteaua de stat.

Numarul bornelor amplasate de-a lungul principalelor cursuri de apa care au fost inglobate in reteaua de nivelment de precizie a tarii este de circa 20000 (borne CSA).

Hartile cadastrale se intocmesc dupa executarea sistemului de referinta cadastral si cuprind lucrarile topohidrografice ale albiilor majore ale raurilor, suprafete inundabile, punctele axului de kilometrare-nivelment, limitele unitatilor administrativ-teritoriale, caile de comunicatie principale etc. Hartile cadastrale utilizate in prima etapa se reambuleaza, urmand sa fie intocmite planuri cadastrale la scarile 1:10000 sau 1:5000, in functie de natura terenului.

5. Bazade date a sistemului informational alfonduluiapelor, atlase specifice domeniului apelor

Baza de date a fondului apelor este constituita din fisiere structurate pe categorii cadastrale si tipuri de informatii. Structura fisierelor pe categorii cadstrale este unica si trebuie respectata de catre toti cei care au competente in gestionarea bazei de date a SI al apelor.

Activitatea SI al apelor presupune cunoasterea permanenta a:

a) resurselor de apa – cantitativ si calitativb) gradului de intretinere si protectie a cursurilor de apac) gradul de afectare a cursurilor de apa in urma unor fenomene naturale periculoase d) necesarului de apa pentru satisfacerea cerintelore) patrimoniul directiilor de ape.

Informatia cadastrala se clasfica astfel:

a) informatie primara de baza b) informatie prelucrata

L i s t a s i nt e z e l o r s i a t l a s e l or s pe c i f i c e do m eni ul ui a p e l or

1) „Atlasul rețelei hidrografice codificate din Romania si evidenta apelor ce apartin

domeniului public”2) „Atlasul resurselor de apa de suprafata si subterane din Romania”3) „Atlasul lucrarilor de gospodarirea apelor si a

folosintelor consumatoare si neconsumatoare de apa”

4) „Atlasul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor si combatere aactiunii distructive a apelor”

5) „Atlasul calitatii apelor de suprafata, al lucrarilor de tratare si epurare a apelor si al surselor de poluare a apelor”

6) „Atlasul Corpurilor de apa”7) „Sinteza cadastrala a Dunarii pe teritoriul Romaniei”

6. Grupe și categorii de obiective și folosinte cadastrale aflate in evidentele

activitatii SI al fondului apelorA. Lucrari, constructii si instalatii care asigura gospodarirea complexa a apelor,

inclusiv atenuarea apelor mari prin modificarea regimului natural de curgere:¬ baraje;¬ lacuri de acumulare, iazuri piscicole;¬ derivații de debite.

B. Lucrari de folosire a apelor cu constructiile si instalatiile aferente, respectiv lucrari, constructii si instalatii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaza calitatea apelor:¬ folosinte de apa pentru centre populate, platforme industriale, obiective social-

economice si zootehnice;

¬ amenajari piscicole care nu sunt realizate prin lucrari de barare a unui curs de apa;¬ alimentari cu apa pentru irigatii;¬ folosinte hidromecanice;¬ centrale hidroelectrice;¬ zone navigabile – porturi;¬ amenajari balneare, turistice si de agrement;¬ poduri plutitoare, bacuri.

C. Constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei:¬ indiguiri;¬ lucrari de regularizari de albii si lucrarile pentru protectia albiilor si malurilor;¬ lucrari de desecare;¬ incinte inundabile.

D. Traversari de cursuri de apa cu lucrari aferente:¬ poduri si podete;¬ traversari conducte, canale;¬ linii electrice si telefonice.

E. Amenajari si instalatii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si ale tarmului marii:¬ exploatari de materiale si agregate minerale utile din albii.

F. Cadrul natural:¬ cursuri de apa, albii minore si majore;¬ profile transversale/longitudinale;¬ lacuri naturale, balti, zone umede;¬ degradari de albii, maluri si faleze;¬ bornele axului cadastral de referinta al cursurilor de apa;¬ inundatii de terenuri si

bunuri. G. Monitorizare:¬ statii meteorologice;¬ statii hidrologice;

¬ statii automate si relee de transmitere a datelor;¬ debitmetre;¬ statii de calitate.

H. Lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime:

¬ foraje hidrogeologice.I. Alte constructii si lucrari hidrotehnice.

IMOBILIAR

1. Continutul de informatii specifice SI al fondului imobiliarEntitatile de baza utilizate in acest sens sunt:

Parcela – suprafata de teren avand o singura categorie de folosinta si unul sau mai multi proprietari.

Corpul de cladire – parte componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:

1- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie ale peretilor exteriori;

2- intrarea separata in cladire;3- independenta fata de alte cladiri alaturate.

Constructiile anexe – sunt cele realizate din caramida, paianta, chirpici, barne sau alte materiale rezultate din recuperari, cu pereti subtiri, inaltimea sub 2m, acoperis simplu, finisaje de calitate slaba etc.

Pentru evitarea confuziilor de interpretare in descrierea caracteristicilor constructive ale unei cladiri se fac unele precizari privind compartimentarile pe verticala:

nivel subsol demisol parter etaj mezanin mansarda pivnita (beci)

Stare tehnică – de intretinere a unei constructii poate fi:

Stare foarte buna Stare buna Stare mediocra (satisfacatoare) Stare rea Stare insalubra Stare de ruina

Anul construirii – se socoteste de la data cand cladirea are fundatii, pereti si acoperis.

2. Date si informatii specifice SI al fondului imobiliar.Fișa bunului imobil

D a t e s i i n f or m a t i i s pe c i f i c e s i s t e m ul ui in f o rm a t i o n a l a l f ondu l ui i m obi l ia r ca r e s e v or c u l ege in et a pa I

Documentul de baza Fisa bunului imobil se va realiza in etapa I de culegere a datelor si informatiilor specifice domeniului imobiliar, corelate cu datele

provenite din cadastrul general. Datele constructive despre cladiri si anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de cladire, si se refera la:

1- identificarea corpului de cladire;

2- identificarea detinatorului corpului de cladire;3- suprafata construita si suprafata desfasurata;4- informatii privind echiparea edilitara a parcelei;5- date constructive despre cladiri si anexe:

¬ destinatie;¬ folosinta;¬ numar de nivele;¬ numar de subsoluri;¬ structura;¬ fundatie;¬ pereti;¬ acoperis/invelitoare;¬ incalizre;¬ dotari edilitare;¬ starea constructiei;¬ anul construirii;¬ tipul de proprietate;¬ modul de administrare;¬ tip capacitate;¬ numar de familii/numar de persoane.

D a t e l e s i in f o r m a ti i l e s i s t e m u l ui i n f o r m a t ion a l a l f ondu l ui i m o bi l i a r c a re s e v or c u l e g e i n e ta p a a I I - a

Documentele de baza care se vor realiza in etapa a II-a sunt:

- fisa tehnica a imobilului

- fisa juridica privind proprietatea pe etaj

D a t e l e s i in f o r m a ti i l e s i s t em u l ui in f or m a t ion a l a l f ond ul ui i m obi li a r c a re v or f i c u l e se i n e ta p a a I I I - a

In afara informatiilor culese in etapele I și II mai sunt necesare:

informatii suplimentare privind terenul: categoria localitatii, amplasarea, functii economice si caracteristicile sociale ale localitatii, caracteristicile geotehnice, poluarea cu reziduuri etc;

informatii privind cladirea.

3. Lucrari de teren pentru SIal fondului imobiliarI. Intocmirea schiței

parcelei

Se va desena la scara aproximativa schita parcelei. Dupa desenarea schitei se vor masura:

1. imprejmuirile si vecinatatile2. corpurile de cladire3. constructiile anexa4. distantele

II. Intocmirea releveului pe corpuri de cladire si niveluri

Prin releveu se intelege o sectiunea orizontala a cladirii.

Pentru intocmirea releveului se parcurg urmatoarele etape:

- recunoasterea si cercetarea cladirii- intocmirea schitei la o scara aproximativa- executarea masuratorilor liniare

Releveul trebuie sa contina:

1. elementele componente ale cladirii2. elementele de incalzire3. instalatiile sanitare, electrice si speciale

III. Descrierea caracteristicilor generale, elementelor constructive si echiparii tehnico- edilitare

1. Descrierea caracteristicilor generale, pentru fiecare corp de cladire;2. Descrierea elementelor constructive, pentru fiecare corp de cladire;3. Echiparea tehnico-edilitara.

IV. Descrierea imprejmuirilor si constructiilor anexe

Pentru imprejmuiri se scoate in evidenta materialul din care sunt confectionate. Pentru anexe descrierea se refera la materialul din care sunt confectionate, finisaje, folosinta etc.

V. Descrierea terenurilor si plantatiilor viti-pomicole

Se va specifica:

- categoria de folosinta a terenului si clasa de calitate (starea de degradare daca este cazul)

- specia vitei de vie sau a pomilorVI. Inscrierea locatarilor din cladiri

In documentele de inventariere imobiliara se inscriu familiile si persoanele care locuiesc in cladire cu titlu parmanent, sub forma de fractie (nr familii/persoane).

VII. Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor

Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor se face folosind documentatia tehnica si juridica primita de la Oficiul de cadastru.

4. Lucrari de birou pentru SI al fondului imobiliarI. Definitivarea schitei

parcelei

In functie de marimea suprafatei imobilului, schita se va redacta in spatiul rezervat pe Fișa tehnică a imobilului, la scara 1:500, sau pe o foaie separata, la aceeași scară sau mai mică.

Schita se deseneaza in creion, iar descrierea elementelor numerice se va

face in tus. II. Redactarea releveelor pe corpuri de cladire si niveluri

Redactarea releveelor se va face in creion, pe hartie de calc format STAS, la scara 1:100, prin desenarea tuturor elementelor masurate pe teren.

Fiecare releveu va avea un indicator din care sa rezulte:

- unitatea care l-a intocmit;- adresa imobilului;- partea din imobil la care se refera;

- responsabilitati;- scara;

- data.III. Calculul ariei

suprafetelor

Se vor calcula urmatoarele arii:

- aria suprafetei parcelei;- aria suprafetei construite (la sol);- aria suprafetei construite desfasurate;- aria suprafetei locuibile;- suprafata utila.

Aria suprafetei terenului – se va calcula, dupa caz, prin metodele: analitica, geometrica, trigonometrica, grafica, mecanica, in functie de elementele si dotarea de care se dispune.

Aria suorafetei cladirilor – se determina conform prevederilor STAS și conține:

1) aria suprafetei construite la sol;2) aria suprafetei nivelului;3) aria suprafetei desfasurate;4) aria suprafetei utile;5) aria suprafetei locuibile;

5. Continutul documentatiei finale intocmite pentru SI al fondului imobiliar

In functie de cerintele beneficiarului documentatia finala va cuprinde:

A. Piesele scrise1. Tema lucrarii;2. Memoriu justificativ in care se vor descrie:

- delimitarea zonei de lucru;- documentare privind lucrarile existente si corelare lor cu lucrarile de

cadastru general si cele ale SI al fondului imobil;- incadrarea in sistemul de coordonate al localitatii;- respectarea tolerantelor;- redactarea pieselor scrise si desenate.

3. Fișa bunului imobil;4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general;5. Inventare cu

coordonate. B. Piesele desenate

Piesele desenate se vor intocmi in functie de tema lucrarii astfel:

1. In etapa I:- Plan cadastral de ansamblu la scara 1:500-1:2000, privind situatia

bunurilor imobile la care s-au executat lucrari de cartare imobiliara;- Fisa bunului imobil.

2. In etapa a II-a:- Plan cadastral digital la scara 1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor

imobile in care s-au executate lucrari de inventariere tehnica imobiliara;

- Fișa tehnica a imobilelor;

- Releveele interioare;- Releveele fațadă;- Facultativ, fotografii reprezentand fațadele constructiilor.

EDILITAR

1. Definitie, obiect, scop, generalitati – retele edilitareRețelele edilitare sunt utilitati tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile socio- culturale, institutiile, agentii economici etc, precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban.

Pentru localitati este necesar sa se realizeaze un SI specific care sa se ocupe cu inventarierea si evidenta sistematica a dotarilor edilitare subterane sau supraterane, atat sub aspect tehnic cat si sub aspect calitativ.

Obiective

Obiectivele evidentei specifice retelelor edilitare urmaresc sa stabileasca procedeele, metodele, tehncicile si mijloacele care sa asigure si sa defineasca in mod unitar, din punct de vedere tehnic, economic si juridic sfera, continutul si produsele.

Scop

Scopul realizarii SI al retelelor edilitare consta in urmatoarele:

- furnizarea de informatii reale si de calitate;- gestionarea eficienta a localitatilor folosind pentru decizii un sistem

informatic bazat pe date cadastrale;- realizarea unui continut standard pentru planurile retelelor, fisele

arterelor si situatiile centralizatoare;- stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea si receptia

lucrarilor si produselor privind fondul retelelor edilitare.

2. Reteaua de alimentare cu apaReteaua de alimentare cu apa contine:

reteaua de alimentare cu apa potabila; reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de intretinere a spatiilor verzi,

strazilor etc; reteaua de alimentare cu apa industriala.

O retea de alimentare cu apa este formata schematic din: captare > statie de pompare > statie de ameliorare a calitatii > rezervor de inmagazinare > conducta de aductiune > retea de alimentare > canal de apa.

In legatura cu reteaua de alimentare cu apa trebuie sa se furnizeze toate elementele privind:

¬ captarea apei;¬ constructiile si instalatie de tratare in vederea inbunatatirii calitatii apei;

¬ reteaua de transport a apei la rezervoarele de tratare si inmagazinare;¬ rezervoarele de tratare si inmagazinare, de compensare sau de pompare;¬ statiile de pompare;¬ reteaua de distribuire a apei.

3. Reteaua de canalizareSistemul retelelor de canalizare cuprinde un ansamblu de conducte si dispozitive care colecteaza, transporta, epureaza si evacueaza apele uzate si pluviale intr-un emisar.

Elementele principale ale sistemului de canalizare care fac obiectul evidentei de specialitate a retelelor edilitare sunt:

reteaua de canalizare exterioara; statii de pompare sau repompare; instalatii de preepurare si epurare; colectorul de descarcare si gura de

descarcare. Sistemele de canalizare pot fi de

trei tipuri:

- sistem unitar- sistem separativ sau divizor- sistem mixt

In legatura cu reteaua de canalizare SIal retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind:

- canalele de racord- canalele secundare- canalele secundare si principale- canalele deversoare- statiile de pompare utilizate la traversari peste obstacole si puncte obligate- statiile de epurare

4. Reteaua de gaze naturaleReteaua de gaze naturale se refera la traseele care duc gazele naturale de la conducta de transport la posturile de reglare de la consumator. SIal retelelor edilitare trebuie sa furnizeze toate elementele privind:

- conducta de transport care aduce gaze in localitate;- statii de predare existente intre conducta de transport si reteaua de repartitie;- reteaua de repartitie care duce gazele de la reteaua de transport in

diferite sectoare;- statiile de reglare la sector;- reteaua de distribuire spre consumatori;- conductele de bransament;- posturile de reglare fixe in nișe practicate in zidul cladirilor sau in gardurile de zid.

Reteaua de repartitie pentru gaze poate fi inelara sau ramificată.

5. Reteaua de termoficareReteaua de termoficare este folosita la transportul apei fierbinti, aburului, condensului provenit din aburul industrial sau a altor medii purtatoare de caldura, de la agentul producator la consumator. Pentru aceasta retea este necesar sa se furnizeze informatii privind:

- conductele magistrale;- reteaua de distributie;

- conductele auxiliare care se gasesc pe traseele de conducte;- robineti, vane, ventile de aerisire sau de golire, instalatii de masurat cu

termometre si manometre etc.

Retelele de termoficare pot fi radiale sau buclate.

6. Reteaua de cabluri electricePentru cadastrul retelelor edilitare trebuie sa se furnizeze toate elementele privind:

- reteaua de transport constituind reteaua de alimentare;- reteaua de distributie spre consumatori;- punctele de transformare pentru reducerea tensiunii;- camerele de distributie pentru cabluri de joasa tensiune si camerele de tragere;- cablurile subterane de 110kv si 220kv.

La culegerea datelor privind aceasta retea se are in vedere ca pozarea la pamant a cablurilor sa respecte urmatoarele reguli:

ordinea de asezare sub trotuare sau spatii verzi dispre cladire spre carosabil este:

- cabluri de distributie de joasa tensiune;- cabluri de distributie de medie tensiune;- cabluri de curent continuu;

- cablurile de iluminat public.

traversarea strazilor se face de obicei perpendicular si de la capetele acestora; pozarea lor se face deasupra celorlalte retele edilitare, cu exceptia retelei de gaze.

7. Reteaua de telecomunicatiiAceasta retea cuprinde retelele: telefonica, telegrafica, de televiziune si radio. SIal retelelor edilitare trebuie sa furnizeze pentru ele toate elementele privind:

¬ traseele liniilor telefonice principale;¬ traseele liniilor telefonice secundare instalate in tuburi;¬ traseele liniilor telefonice subterane prin pozitia stalpilor si sageti de directie;¬ traseele liniilor TV supraterane si subterane.

8. Informatii despre constructiile si amenajari tehnice edilitareConstructiile si amenajarile tehnice edilitare reprezinta parti componente ale retelelor edilitare pe care le deservesc si sunt:

¬ caminele de vizitare;¬ captarile de apa, apeductele, rezervoarele, constructiile si instalatiile de

imbunatatiri a calitatii apelor;¬ caminele de vizitare specializate;¬ gurile de varsare;¬ statiile de pompare;¬ statiile de epurare;¬ statiile de reglare-masurare la consumatori importanti;¬ statiile de predare:¬ punctele termice de racordare sau de preparare a apei calde menajere;¬ camerele de distributie si cele de tragere cabluri;¬ galeriile tehnice principale sau de racord magistrale sau secundare.

In afara constructiilor edilitare mentionate, pot fi incadrate, de asemenea, in categoria constructiilor cu caracter edilitar si:

¬ tunelele de serviciu sau abandonate;¬ pasajele rutiere, pietonale si garajele subterane;¬ depourile si hangarele subterane;

¬ grupurile sociale subterane;¬ salile si halele tehnologice, hrubele si depozitele subterane;¬ podurile, pasajele rutiere suspendate, pasarelele;¬ liniile de tramvai si cale ferata din localitati;¬ funicularele si telecabinele;¬ liniile de intalta tensiune;¬ crematoriile de reziduuri menajere;¬

metrourile.

9. Limitele/zonele pe care se executa SIal retelelor edilitareSIal retelelor subterane se executa in spatiul in care contine aceste retele, spatiu care apartine de regula domeniului public, dar si domeniului privat, in unele cazuri.

Limitele acestui spatiu sunt stabilite in functie de fiecare tip de retea:

la reteaua de apa p o t abila – limita este stabilita la apometrul din curtea abonatilor sau in punctul unde conducta strapunge zidul exterior al blocurilor;

la reteaua de canal i zare – limita este data de caminul de vizitare, de unde pleca conducta de racord spre canalul din strada (pentru curți) sau punctul prin care iese canalul din zidul blocurilor;

la rețeaua de termo f icare - limita este data de punctul de intrare a conductelor in cladire;

la rețeaua de gaze - limita este data de postul de reglare-masurare, cand acesta se gaseste in exteriorul cladirii, sau la punctul de intrare in cladire;

la reteaua de energie electrica – limita este data de punctul de intrare in cladire sau de punctul de oprire la consumatorul public (stalp, ceas etc);

la reteaua telefonica – limita este la intrarea cablurilor subterane in cladiri sau la cutiile terminale de pe peretii exteriori.

Limitarea zonei pe care trebuie sa se execute lucrarile de evidenta de specialitate pentru retelele edilitare poate fi facuta si arbitrat, in functie de urgente, posibilitati financiare, finantator etc, intalnindu-se urmatoarele cazuri:

- limite administrative stabilite de autoritatile locale si detinatorii de retele;- limite impuse de tipurile de retea pentru care se executa evidenta specifica;- limite impuse de gradul de detaliere a informatiilor care trebuie obtinute;- limite impuse de zonele scoase la licitatie;

- limitele impuse de continutul care trebuie asigurat, dupa cum se executa cadastrul general sau evidenta de specialitate etc.

10. Executarea lucrarilor de teren pentruintroducerea SI al retelelor edilitare

Lucrarile de teren consta in culegerea elementelor necesare „ridicarii” componentelor retelelor edilitare, care apar la suprafata, folosind metoda drumuirii cu radieri.

In cazul in care exista planuri topografice sau cadastrale la scarile 1:500 sau 1:1000 se vor prelua din acestea elemente de planimetrie, pentru intocmirea planului edilitar complex. In cazul in care nu exista asemenea planuri, elementele de planimetrie se vor prelua prin masuratori pe teren efectuate odata cu preluarea elementelor retelelor edilitare.

Pentru caminele de vizitare se determina: poziția planimetrica a centrului capacului caminului, cota acestuia si cota radierului, precum si releveul caminului, diametrul acestuia folosind un compas de reductie, cotele si diametrele conductelor ce ajung in caminul respectiv, folosind un echer.

Traseele retelelor edilitare in plan se obtin unind capacele caminelor de vizitare sau ale camerelor de tragere, cu linii conventionale. Traseele retelelor edilitare in plan vertical se obtin unind releveele caminelor de vizitare.

Exista doua metode de obtinere a traseelor retelelor edilitare in plan orizontal si vertical:

1. Metoda directă – consta in ridicarea pozitiei retelei in timpul pozarii acesteia (inaintea astuparii santurilor). In acest caz se obtine o viteza de lucru buna si o precizie mare.

2. Metoda indirectă – se utilizeaza in cazul retelelor subterane ale caror trasee si

adancimi nu se cunosc. Aceasta metoda necesita uneori executarea de sapaturi de identificare, deci un volum mare de timp si munca.

11. Executarea lucrarilor de birou pentruintroducerea SI al retelelor edilitare

Lucrarile de birou cuprind:

→ calcule necesare determinarii coordonatelor si cotelor punctelor din reteaua de sprijin locala;

→ calcule privind legarea retelei de sprijin locala, de reteaua nationala;→ calcule privind determinarea coordonatelor si cotelor punctelor radiate care

apartin retelelor edilitare, precum si elementelor de fond ale planului cadastral;→ redactarea pe care clasica sau automata a planului cadastral cuprinzand

traseele retelelor edilitare in totalitate (planul cadastral complex) sau pe grupe (planurile tematice). Pentru fiecare tip de retea se procedeaza in felul următor:

pentru reteaua de alimentare cu apa reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare albastră, cu simbolul „a”;

pentru rețeaua de canalizare reprezentarea in plan se face prin linii discontinue de culoare maron, cu simbolul „C”;

pentru rețeaua de alimentare cu gaze naturale reprezentarea pe plan se face

prin linii discontinue de culoare galbenă, cu simbolul „G”; pentru reteaua de termoficare reprezentarea in plan se face prin linii

discontinue de culoare roșie, cu simbolul „t”; pentru reteaua electrică reprezentarea in plan se face prin linii

discontinue de culoare verde, cu simbolul „e”; pentru reteaua de telecomunicatii reprezentarea in plan se face

prin linii discontinue de culoare neagra, cu simbolul „T”.→ calculul elementelor si redactarea profilelor longitudinal si transversal;→ intocmirea inventarului cu coordonatele punctelor care apartin retelelor

edilitare;→ redactarea releveelor caminelor de vizitare;→ redactarea schemelor cu tronsoanele de retele edilitare;→ redactarea fiselor de artera standard si unicat.

12. Intocmirea documentatiei finalepentru sistemul informationalal retelelor edilitare

I. Planul tehnic-edilitar complex – se realizeaza in format digital corespunzator scarilor

1:500 sau 1:1000.

Planul tehnic-edilitar complex cuprinde toate retelele edilitare (elemente de continut specific) desenate pe un fond planimetric minim (elemente de fond), extras din plane topografice sau cadastrale existente sau, daca acestea nu exista, este ridicat direct in teren odată cu culegerea elementelor pentru determinarea relelelor edilitare.

II. Planurile tematice – acestea cuprind numai un tip de retea, retele inrudite sau retele care nu se incomodeaza reciproc.

Continutul planurilor tematice este acelasi ca al planului tehnic-edilitar complex, cu referire numai la retelele edilitare pe care le reda.

III. Profilul longitudinal – se intocmeste numai pentru reteaua de canalizare si pentru cea de alimentare cu apa.

IV. Profilele transversale – au scara distantelor 1:100 si cea a inaltimilor 1:10 sau 1:50. Se prezinta grupat pentru fiecare artera.

V. Releveele caminelor de vizitare, camerelor de tragere si ale altor constructii auxiliare– se reprezinta la scari convenabile stabilite de comun acord cu beneficiarul si in functie de continutul acestora.

VI. Schema tronsoanelor cu tipuri de retele – se intocmeste in cadrul fisei arterei, pentru a prezenta o vedere de ansamblu asupra tronsonului respectiv de retea.

VII. Fișele cu informatii complementare:a. Fișa de arteră – contine date referitoare la artera cat si date

referitoare la fiecare tip de retea;b. Fișa unicat – contine elementele constructive din alcatuirea retelelor;c. Fișa standard – contine detalii de pozare etc.

DRUMURI PUBLICE

1. Generalități. Rețeaua drumurilor din RomâniaSocietatea Comerciala pe actiuni „Compania Națională a Autostrăzilor și Drumurilor Naționale din România” (CNADNR) și consiliile județene sunt principalii administratori ai drumurilor publice din țara noastră.

Executanții lucrărilor pentru sistemul informațional al drumurilor pot fi persoane juridice autorizate de către ANCPI.

U n i t ă ț i d i n s ub o rd i nea C N A D N R

CNADNR este organizată pe 7 Direcții Regionale de Drumuri și Poduri, cu sediile la în: București, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Brașov.

Re ț e a u a D r u m ur i l o r din R om â nia

Lungimea drumurilor din România este de 198.589km (~200.000km) și sunt clasificate după cum urmează:

Tip drum

Lungime

Autostrăzi 321 kmDrumuri Naționale (în administrarea CNADNR) 15.934

kmDrumuri Județene (în administrarea Consiliilor Județene) 34.668 kmDrumuri Comunale ( în administrarea Consiliilor Locale) 27.781 kmStrăzi în orașe 22.328 kmStrăzi în comune (în administrarea comunelor) 97.660 km

2. Documentarea asupra actelor juridice și lucrărilor tehnice existente

pentru fondul drumurilorD o c u m e n t a rea jur i di c ă

Documentarea juridică referitoare la imobile constă în identificarea actelor și faptelor juridice prin care acestea au intrat în administrarea unităților de drumuri publice.

D o c u m e n t a rea a s u p ra l u c r ă r i l or t ehn ic e exi s t e n t e în do m eniu

Se inventariază toate lucrările de cadastru, topografie și cartografie executate precum și toatelucrările executate de filiale sau de alți agenți

economici, la comanda administratorului sau a proprietarului de drumuri publice. Inventarierea cuprinde planuri de situație, planșele care au stat la baza proiectării obiectivului, schițe și planșe din cartea tehnică a construcției etc.

De la OCPI și de la DUAT (Direcția de Urbanism și Amenajare a Teritoriului) se

solicită informații tehnice asupra imobilelor cuprinse în planurile și în registrele cadastrale și date referitoare la acoperirea zonei cu planuri topografice sau cadastrale aflate în arhiva proprie.

R a po r t ul as up r a d o c u m e n t ăr ii

În urma inventarierii tuturor materialelor menționate se întocmește un raport cu următoarea structură:

1. administratorul sau proprietarul;

2. imobilul, adresa și destinația acestuia;3. suprafața aproximativă;4. actele sau faptele juridice de adribuire;5. informațiile oferite de OCPI și de DUAT din care rezultă informații tehnice referitoare

la imobil;6. informațiile oferite de cartea funciară;7. informațiile despre planurile topografice și cadastrale existente;8. datele estimative asupra cantităților de lucrări necesare pentru zonele în care nu

există planuri topografice sau lucrări cadastrale.

3. Delimitarea amplasamentului drumurilor publice→ Recunoaștere amplasamentului

Pentru recunoaștere și delimitare se întocmesc:

1) procesul-verbal de recunoaștere a amplasamentului,în care estedescris amplasamentul;

2) schița amplasamentului.→ Descrierea împrejmuirii și identificarea vecinilor

Pentru fiecare vecin se stabilesc următoarele:

1) numele/denumirea vecinului (persoană fizică sau juridică);2) schița de vecinătate, în care se trec toate punctele de frângere;3) descrierile topografice pentru fiecare punct al împrejmuirii.

→ Încheierea proceselor-verbale de vecinătate

Pe baza datelor precizate administratorul sau proprietarul întocmește și semnează cufiecare vecin un proces verbal de vecinătate.

4. Conținutul documentațiilor de evidență specifică drumurilor publice Documentația de evidență specifică drumurilor publice este constituită din: rețeaua geodezică de sprijin și rețeaua de ridicare și planul topografic digital.

Re ț e a u a g eode z i c ă de s pr i jin ș i r e ț e a u a de r i di c a re

Măsurătorile din teren se fac pornindu-se de la rețeaua geodezică de stat și, în funcție de necesități, se va proceda la îndesirea acesteia.

Bornele se amplasează de-a lungul traseului drumului la o distanță de cca 2km între ele în zona de șes, iar în zonele de deal și de munte distanța între două borne se poate reduce până la 1km.

Fiecare bornă poartă inscripția administratorului, AND (Regia Autonomă

„AdministrațiaNațională a Drumurilor”) sau consiliilor județene, sau a proprietarului și un cod de forma„d.nnn”, unde d este numărul de ordine (codul) administratorului/proprietarului pe teritoriul pe care este amplasat punctul, iar nnn este un număr de ordine unic în cadrul unității din structura administratorului sau proprietarului.

Punctele de sprijin se determină planimetric în sistemul de coordonate Stereografic 1970 și altimetric în sistemul de code Marea Neagră 1975.

Planul topografic se va realiza la scara 1:500. Ridicarea în teren a detaliilor planimetrice se face prin metode și cu instrumente care să asigure o determinare în plan de ±7cm.

5. Planul topografic digital întocmit pentru drumuri. Principalele elemente.

StraturiPrincipalele elemente care trebuie să fie incluse în planul topografic sunt următoarele:

Axa drumului – linia care definește caracteristicile geometrice în plan orizontal și în plan vertical ale traseului drumului. Lungimea reală a drumului se măsoară pe axa acestuia.

Relieful și geometria pe verticală – în scopul redării acestora se efectuează măsurătorile necesare pentru întocmirea profilului

longitudinal și a profilelor transversale. Partea carosabilă – suprafața din platforma drumului destinată circulației

autovehiculelor. Elementele constructive – în zona părții carosabile se ridică:

¬ refugii de tramvai, monumente, fântâni arteziene, ronduri etc. Platforma drumului – în afara părții carosabile se ridică și elementele:

¬ acostamente, locurile de parcare, spațiile verzi dintre benzile de circulație sau dintre carosabil și trotuar, benzile rezervate circulației altor mijloace de transport.

Conținutul planului topografic se realizează în format digital, pe mai multe straturi, conform cu structura următoare:

Denumirea stratului

SemnificațiaPARCELA Parcele distincte care acoperă teritoriul reprezentat

PARCDRUM Suprafața de teren aferentă drumului, inclusiv zonele de protecție

AMPRIZA Suprafețele de teren ocupate de diferitele componente ale drumului

HOTADM Hotare administrative

LIMADMI Limite administrative

AXDRUM Axa drumului

VARF-AL Vârfurile aliniamentelor care descriu traseul drumului

RAC-ORZ Punctele caracteristice ale racordărilor orizontale

GEOM-VR Vârfurile aliniamentelor verticale (racordări verticale)

DECLIV Declivități

KILOM Borne kilometrice și hectometrice

RETAPA-P Elemente punctuale ale rețelei de alimentare cu apă

RETAPA-L Elemente liniare ale rețelei de alimentare cu apă

RETELE-P Elemente punctuale ale rețelei electrice

RETELE-L Elemente liniare ale rețelei electrice

RETTEL-P Elementele punctuale ale rețelei telefonice

RETTEL-L Elementele liniare ale rețelei telefonice

RETCAN-P Elementele punctuale ale rețelei de canalizare

RETCAN-L Elementele liniare ale rețelei de canalizare

RETGAZ-P Elementele punctuale ale rețelei de gaze

RETGAZ-L Elementele liniare ale rețelei de gaze

ARBORI Arbori, copaci

SEMNAL Semnalizări punctuale

MARCLIN Marcaje liniare

MARCSUP Marcaje de suprafață

IZVOR Fântâni și izvoare amenajate

6. Condiții de realizare și redactare a planului topografic digitalDetaliile planului topografic se raportează prin coordonate, folosindu-se

semnele convenționale la scara 1:500 din „Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:500, 1:1000, 1:2000 și 1:5000” 1978.

Planul topografic se redactează în format digital pe suport magnetic, în conformitate cu normele AND privind structura hărții topografice și a bazei de date (a Sistemului Informatic al Cadastrului Drumurilor – SINCAD – în cazul drumurilor naționale).

7. Structura zonei drumuluiStructura zonei drumului cuprinde:

limitele de proprietate; limitele proprietăților deținute de administrator sau de proprietar; corpurile de proprietate limitrofe drumului, numerotate par pe partea stângă

și impar pe partea dreaptă, față de sensul crescător al kilometrajului; dacă este introdus cadastrul general pe teritoriul respectiv, numerotarea

cadastrală se va prelua conform evidențelor existente la OCPI; pozițiile bornelor kilometrice și hectometrice; forma în plan și poziția tuturor construcțiilor care aparțin de drum; caracteristicile tehnice specifice fiecărui tip de lucrare; amenajările conexe; amenajările pentru siguranța circulației; construcțiile de orice tip care nu aparțin drumului (dacă părți ale lor se află la

distanță mai mică de 4m de drum); pentru fiecare bornă se înregistrează kilometrajul nominal și kilometrajul efectiv; poziția diferitelor elemente care aparțin drumului, sub forma k+p, unde

k este kilometrajul nominal al bornei, iar p este lungimea reală măsurată de la bornă la elementul respectiv;

kilometrajul „0” al oricărui tip de drum.

8. Baza de date SIG. Documentația cadastrală pentru drumurile publiceBaza de date a Sistemului Informațional Geografic (SIG) constă în straturile specifice planului topografic digital, inscripționată și predată pe DVD. Fiecare strat trebuie să acopere întregul sector de drum cuprins în lucrare, dacă este necesară se va arhiva în format ZIP.

Documentația cadastrală cuprinde:

• originalele proceselor-verbale încheiate pentru stabilirea proprietăților limitrofe

sectorului de drum, cu toate semnăturile prevăzute pe formulare;

• planul cadastral sub formă de fișier AutoCAD;

• tabelul centralizator al suprafețelor;• originalul procesului verbal de înregistrare la OCPI.

Predarea se face în patru exemplare, dintre care unul se marchează ca original.

CĂI FERATE

1. Generalități, obiective, structuri naționale din domeniul căilor ferate Sistemul informațional al căilor ferate este un subsistem de evidență și inventariere sistematică a tuturor bunurilor imobile din patrimoniul căilor ferate, sub aspect tehnic, economic și juridic.

Executanții lucrărilor trebuie să fie persoane fizice sau juridice autorizate de ANCPI.

O b i e ct i ve

determinarea exactă a suprafețelor de teren deținute de compania națională, societățile naționale și societățile comerciale de sub autoriatea Ministerului Transporturilor;

asigurarea opozabilității față de terți; administrarea și gestionarea corectă a patrimoniului și unităților feroviare și apărarea

drepturilor lor prin înscrierea în registrele cadastrale și cărțile funciare; asigurarea unei baze juste pentru stabilirea taxelor/impozitelor; stabilirea zonelor juridice feroviare, zonelor de siguranță și de protecție.

S t r u ct u r i n aț i on a l e di n d o m e niu l că i l o r fer a t e :

Compania Națională de Căi ferate „CFR”; Compania Națională de Transport Călători „CFR Călători”; Compania Națională de Transport Marfă „CFR Marfă”; Informatica Feroviară S.A.; Autoritatea Feroviară Română „AFER”.

2. Infrastructura feroviară pusă la dispoziția operatorilor de transport

feroviar (OTF)Re ț e a u a f ero v i a r ă CFR

¬ Lungimea rețelei feroviare este de ~11.000km;¬ Sistemul de alimentare cu energie electrică de tracțiune cu tensiunea de

25kv și frecvența de 50Hz;¬ Lungimea totală a infrastructurii feroviare în exploatare este de ~21.000km;¬ Din punct de vedere al interoperabilității infrastructura se clasifică în:

interoperabilă și neinteroperabilă;¬ Rețeaua de cale ferată este formată din 9 magistrale principale din care se

desprind mai multe magistrale secundare. Acestea reprezintă principalele artere feroviare din România.

3. Organizarea lucrărilor pentru sistemul informațional al căilor ferate Ministerul Transporturilor (MT) coordonează din punct de vedere tehnic și economic lucrările de specialitate pentru căile ferate, în colaborare cu ANCPI. Evidența caietelor de sarcini și îndrumarea metodologică a execuției lucrărilor pentru sistemul informațional al căilor ferate se realizează, pentru toate unitățile feroviare, de către Serviciul Cadastru Concesiuni din structura CFR.

Evidența cadastrală feroviară se întocmește pe teritorii administrative, pe trei entitățiferoviare: stația de cale ferată, interstația feroviară și bunul imobil izolat.

CFR va inventaria toate lucrările de cadastru, geodezie, topografie și cartografie executate până în prezent de agenți economici sau de persoane fizice autorizate referitoare la imobilele aflate în proprietatea unităților feroviare.

Toate procedurile sistemului informațional al căilor ferate respectă prevederile Legii cadastrului și a publicității imobiliare 7/1996.

4. Etapele realizării sistemului informațional al căilor ferateRețeaua geodezică de sprijin, de îndesire și de ridicare se realizează astfel încât să se asigure densitatea de puncte necesară pentru executarea lucrărilor.

Materializarea punctelor rețelei geodezice de sprijin și de ridicare se va face prin borne de beton armat în conformitate cu tipurile standard. Se vor planta minim 3 borne, la distanțe de circa 250-500m una de alta, pentru fiecare stație de cale ferată sau pentru fiecare bun imobil izolat.

Se întocmește documentația tehnică ce cuprinde:

- memoriul tehnic;- schița rețelei geodezice la o scară convenabil aleasă;- inventarul de coordonate al tuturor punctelor rețelei și descrierile lor topografice;- dosarul de verificare întocmit de o persoană fizică sau juridică

autorizată ANCPI. Se efectuează delimitarea amplasamentului.

Încheierea unui proces verbal de predare-primire a amplasamentului (proces verbal derecunoaștere a amplasamentului).

Descrierea amplasamentului și identificarea vecinilor, stabilindu-se denumirea persoaneifizice sau juridice vecine și schița de vecinătate.

Bornarea punctelor de frângere a limitei de vecinătate cu borne

inscripționate „CFR”. Întocmirea dosarului de delimitare cadastrală.

Realizarea și redactarea planului cadastral în format analogic și digital, respectând prevederile standard.

5. Înscrierea imobilelor în documentele depublicitate imobiliară.

Documentele care se întocmesc și se predau la beneficiar și OCPI

Î n s c r ierea i m ob i l e l or în d o c u m en t e l e de pub l i c i t a t e i m o bi l i a r ă

Înscrierea imobilelor în cărțile funciare se face conform prevederilor din Legea

7/1996. ANCPI și Compania Națională CFR au încheiat Protocolul de

colaborare privind modul deînscriere în cărțile funciare

centrale.

D o c u m e n t e l e c a re s e în t o c me s c ș i s e p r ed a u l a b enefi c i a r ș i l a OC P I

Documentația cadastrală cuprinde:

1) Avizul de începere a lucrărilor eliberat de ANCPI sau OCPI;2) Tema lucrării;3) Memoriul tehnic;4) Procesul verbal de predare a tuturor obiectivelor, însoțite de schițele aferente;5) Inventarul de coordonate ale punctelor radiate;6) Inventarul de coordonate și schițe ale rețelei de sprijin și de ridicare;

7) Descrierile topografice ale punctelor rețelei de sprijin și de ridicare;8) Calculul și compensarea coordonatelor punctelor;9) Fișa corpului de proprietate;10) Registrul cadastral al parcelelor feroviare;11) Registrul cadastral al proprietarilor;12) Fișa centralizatoare cu suprafața totală pe categorii de folosință și grupe de

proprietari;13) Planul cadastral digital;14) Dosarul de delimitare;15) Procesul verbal de recepție finală;16) Procesul verbal de verificare-recepție a lucrărilor.

6. Planul topografic digital pentru domeniulcăilor ferate. Principalele

elemente, detalii principale și secundarePrincipalele elemente sunt:

• limitele zonei de protecție a infrastructurii feroviare publice;• limitele zonei de siguranță a infrastructurii feroviare publice;• limitele de proprietate a căii ferate;• axul căii ferate și caracteristicile geometrice ale acesteia în plan orizontal și

vertical al traseului căii ferate.

Planul topografic digilat va avea în cuprins:

1. Detalii principale – definesc poziția în plan și în spațiu a elementelor infrastructurii

feroviare:- geometria liniilor de cale ferată;- lucrări de artă;- instalații de semnalizare;- construcții permanente;- limita de proprietate;- căminele de vizitare și traseele rețelelor edilitare.

2. Detalii secundare – definesc poziția elementelor de vegetație, hidrografice, căi de transport rutiere și altele asemenea.

- Coordonatele detaliilor planimetrice vor fi determinate cu precizie de ±10cm;- Coordonatele tetaliilor planimetrice secundare vor fi determinate cu precizia de

±20cm;

- Cotele punctelor care definesc geometria liniilor ferate vor fi determinate cu precizia de ±2mm;

- Cotele punctelor caracteristice reliefului vor fi determinate cu precizie de ±5cm.

7. Ridicarea detaliilor, organizarea pe layere a planului digital întocmit

pentru căile ferate.Ridicările de detalii se vor executa în sistem de proiecție național Stereografic

1970, cotaMarea Neagră 1975.

Conținutul ridicărilor de detaliu se organizează pe layere de plan digital după cum urmează:

1) Punctele rețelei geodezice de sprijin și de îndesire2) Caroiajul stereografic3) Limitele teritorial-administrative și ale intravilanelor componente

4) Limitele zonei juridice feroviare și indicarea vecinilor5) Limitele unităților feroviare6) Limita prevăzută în actele juridice7) Drumuri, alei, străzi8) Axele feroviare liniare9) Punctele geometrice și mărci de siguranță10) Picheți feroviari și borne hectometrice11) Construcții feroviare12) Platforme tehnologice de depozitare13) Lucrări geotehnice de protecție14) Rețele edilitare supraterane15) Teren degradat16) Parcele zonă de siguranță, zonă de protecție17) Parcele în litigiu18) Delimitarea terenurilor pe criterii de impozitare19) Numerotare cadastrală

8. Geometria căii ferate

Geometria căii ferate cuprinde:

a) Macazeb) Linii de cale ferată, determinate prin puncte radiatec) Curbe de cale feratăd) Semnalele și alte instalații de calee) Stâlpi de electrificare f) Poduri basculanteg) Gropi de cenușăh) Stâlpi de iluminat forta sau portanți, pasarele situate între linii i) Caroiaj rectangular

PORTURI

1. Generalități. Elemente caracteristice amenajărilor portuareSistemul informațional al porturilor se execută pentru inventarierea, evidența și gestionarea patrimoniului imobiliar din zonele portuare aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

E l e m e n t e le c a r a c t eri s t i ce a m en a j ă r il o r po r t u a r e

Porturile reprezintă amenajări speciale la contactul dintre apă și uscat, capabile de a recepta și expedia pasagei și mărfuri, ori de a desfășura activități speciale.

După tipul căii navigabile se deosebesc două tipuri de porturi: maritime și fluviale.

Componentele principale ale porturilor maritime sunt:

- rada portului;- avanporturile;- incinta portului;- danele pentru mărfuri și pasageri;- acvatoriul portului.

Rada portului cuprinde suprafața acvatică alăturată incintei portului ce se află în cuprinsul și în competența administrației portului.

Avanportul reprezintă suprafața acvatică din larg unde are loc preluarea navelor șipilotarea acestora în bazinul portuar.

Incinta portului este definită de suprafața de uscat unde sunt amplasate construcțiile portuare terestre și utilajele necesare proceselor de încărcare-descărcare a navelor.

Danele sunt segmente „teritoriale” ce cuprind deopotrivă suprafețe acvatice și de uscat asociate care asigură acostarea navelor.

Că p i t ă nii z on e l e:

→ Constanța→ Galați→ Giurgiu→ Tulcea→ Drobeta Turnu Severin

2. Planurile cadastrale ale porturilor, suprafețe, documentația finalăPlanurile cadastrale ale porturilor realizate în format digital conțin reprezentările tuturor imobilelor situate în zona portuară și anume: digurile de apărare și

protecție, turnul de control, farurile, geamandurile și balizele de semnalizare, cheiurile de acostare și încărcare descărcare, danele de montare, întreținere și reparare a navelor etc.

Suprafețele care reprezintă interes într-un port sunt:

Sdg – suprafața ocupată de diguri; Sda – suprafața danelor de întreținere și reparații; Sch – suprafața ocupată de cheiuri; Sl – suprafața liberă; Str – suprafața căilor de transport rutiere;

43 - Drogeanu Florentin-Alexandru

Stf – suprafața căilor ferate; Sr - suprafața aferentă rețelelor supraterane; Srs – suprafața aferentă rețelelor subterane; Sc – suprafața ocupată de clădiri; Sd – suprafața ocupată de depozitele în aer liber; Sdc – suprafața depozitelor cisternă; Sp – suprafața platformelor tehnologice; Sct – suprafața ocupată de circuitul primar în stații de transformare; Ssc – suprafața zonelor de securitate.

Determinarea acestor suprafețe se face pe cale analitică, utilizând coordonatele punctelorcare definesc contururile lor poligonale.

Documentația cadastrală conține:

¬ memoriu tehnic;¬ avizul de începere a lucrărilor de măsurare;¬ inventarul cu coordonatele punctelor rețelei de sprijin și de ridicare;¬ inventarul cu coordonatele punctelor situate pe limita amplasamentului portului;¬ planul cadastral sub formă analogică și în format digital;¬ procesele verbale de delimitare și de vecinătate;¬ registrul cadastral al porturilor;¬ registrul cadastral al imobilelor unităților portuare;¬ registrul cadastral centralizator al administrațiilor portuare pe UAT.

AEROPORTURI

1. Elementele funcționale ale aeroportului.Schema generală a unui

aeroportElementele principale ale unui aeroport sunt: aerogara (pentru călători și/sau cea pentru mărfuri) și pista de decolare-aterizare.

În vederea legăturii dintre acestea și pentru asigurarea spațiilor necesare serviciilor, pe cuprinsul aeroportului mai sunt situate:

¬ suprafața de trafic a aerogării;¬ stațiile de trafic de marfă;¬ suprafața de staționare;¬ căile de rulare;¬ bretelele;¬ spațiile de garare și întreținere a aeronavelor;¬ depozite;¬ stații radar;¬ stația meteo;¬ sisteme de apărare sol-aer;¬ sisteme optice de balizaj etc.

Orice aeroport, indiferent de dimensiunilesale, presupune amenajareastructurilor

obligatorii conform schiței:

2. Caracteristicile principale ale pistei. Elementele geometriceElementele geometrice ale unei piste sunt:

• Lungimea pistei principale• Lungimea pistei secundare• Latimea pistelor• Amplasamentul pragului• Profilul longitudinal al pistei• Pantele transversale ale pistei• Planeitatea pistei• Acostamentele pistei• Benzile laterale• Zonele de siguranță

3. Spațiul aerian funcțional din jurul aeroportului. Sisteme de balizaj.Sp a ț iul a eri a n fu n cț i o n a l d i n jur u l a e ropor t u l u i

Privit în trei dimensiuni, acest spațiu este destinat operațiilor de decolare-aterizare, respectiv manevrelor de aliniere a aeronavei în direcția de aterizare. În mod obligatoriu acest spațiu trebuie să fie lipsit de obstacole.

În zona acestui spațiu pot fi definite următoarele suprafețe:

¬ suprafața conic㬠suprafața orizontală interioară S.I. – reprezintă limita inferioară a suprafeței conice¬ suprafața de apropiere¬ suprafața interioară de apropiere¬ suprafața de tranziție¬ suprafața interioară de tranziție S.I.T.¬ suprafața de aterizare întreruptă S.A.I.¬ suprafața de urcare la decolare¬ suprafața orizontală exterioară

S i s t e m e d e b a l i z a j

Navigația aeriană utilizează mijloace vizuale și radio-electronice astfel:

Mijloace vizuale – în condiții de vizibilitate bună; Mijloace radio-electronice.

Balizarea reprezintă totalitatea reperelor vizuale artificiale fixate cu rol de ghidare a aeronavelor. Balizarea principală cuprinde delimitarea pistei: extremitățile laterale, pragul, axa și, la nevoie, prelungirea acesteia în zona suprafeței de apropiere.

4. Infrastructura aeroportuară din RomâniaAeroporturile din țara noastră deservesc, în cea mai mare parte, transportul internațional de călători. Cele mai importante aeroporturi sunt: aeroportul internațional „Henri Coandă” (Otopeni) și aeroportul „Traian

Vuia” (Băneasa) pentru București,aeroporturile internaționale Someșeni (Cluj-Napoca), „Mihail

Kogălniceanu” (Constanța), „Traian Vuia” (Timișoara) etc.

Infrastructura aeroportuară a celui mai mare aeroport din România, aeroportul internațional„Henri Coandă” – București, este de utilitate publică, proprietar fiind statul român, prin Compania Națională „Aeroportul Internațional Henri Coandă – București” S.A., de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Lucrările de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare constă în:

- împrejmuirea perimetrală a aeroportului;- lucrări emise de programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare;- activități de expropriere a suprafețelor de teren necesare extinderii.

5. Documentații tehnice. Documentația cadastrală pentru înscrierea în CF a aeroporturilor

Lucrările acestui sistem de inventariere și evidență a infrastructurii transportului aerian din România sunt coordonate de serviciile cadastrale de specialitate din cadrul Ministerului Transporturilor.

Documentația cadastrală conține:

memoriul tehnic; avizul de începere a lucrărilor; inventarul cu coordonate ale punctelor rețelei de sprijin, de ridicare și îndesire; inventarul cu coordonate ale punctelor situate pe limita

amplasamentului aeroportului; procese verbale de delimitare, vecinătate și de recepție; registrul cadastral al imobilelor care aparțin aeroporturilor; registrul cadastral centralizator al aeroporturilor pe UAT; planul cadastral sub formă analogică și în format digital.

METROU

1. Generalități, definiție, obiect, scop, elementele caracteristice metrouluiGener a l i t ăț i

Metroul este un sistem urban independent de transport public care folosește trenuri electrice cu frecvență mare de serviciu, printr-o rețea de tuneluri subterane. Rețeaua metroului bucureștean este administrată de compania METROREX S.A..

Rețeaua este formată din patru magistrale: M1, M2, M3 și M4.

Nume

Deschisă

RutaM1 1979 Dristor 2 – Gara de Nord – Dristor 1 –

PantelimonM2 1986 Pipera - IMGB

M31983 Eroilor – Industriilor

2008 Nicolae Grigorescu – Linia de centură

M4 2000 Gara de Nord – 1 Mai

Lucrările cadastrale pentru acest domeniu au specificul lor.

E l e m e n t e le c a r a c t e r i s t i ce a le m e t r o u l u i

Stațiile permit accesul călătorilor și se desfășoară, de regulă, pe două nivele.

Galeriile permit circulația trenurilor, făcând legătura între stații.

Depourile deservesc parcul de material rulant și permit efectuarea inspecțiilor tehnice, mentenața și reviziile echipamentului ferovial special.

Dotările funcționale și utilitare – inventariate și gestionate în cadrul sistemului de transport cu metroul.

D ef i ni ț i e , obie c t , s c op

Sistemul informațional al rețelei de metrou este un subsistem al cadastrului general prin care se realizează inventarierea și evidența sistematică, din punct de vedere tehnic și economic, al bunurilor imobile administrate de METROREX S.A..

Obiectul acestei evidențe de specialitate îl constituie terenurile pe care se află infrastructura rețelei de metrou.

Scopul este de a realiza următoarele:

o determinarea, înregistrarea în documente, reprezentarea pe planuri și inventarierea imobilelor care aparțin rețelei de metrou;o realizarea sistemului informatic al rețelei de metrou;o întocmirea documentelor necesare înscrierii în cartea funciară a

imobilelor aparținând rețelei de metrou, în vederea realizării publicității imobiliare.

2. Executarea măsurătorilor pentru

întocmirea planului cadastral și culegereadatelor necesarerealizării sistemului

informațional al metroului1) Îndesirea rețelei geodezice de sprijin, realizarea rețelei de ridicare și ridicarea deteliilor.

Densitatea punctelor trebuie să asigure executarea lucrărilor stfel:

a) Pentru fiecare stație de metrou se vor materializa cel puțin două borne situate la circa 150m una față de cealaltă.

b) Pentru fiecare teren izolat care este administrat de METROREX S.A. se vor determina cel puțin două borne. Bornele respectă un model tip aprobat de OCPI București, sunt realizate din beton armat și au inscripționate pe ele M, n, nnn, unde:

- M – inițiala METROREX SA- n – numărul sectorului din municipiul București

- nnn – numărul bornei

Observațiile de teren se execută cu instrumente de precizie, iar prelucrările utilizeazămetode riguroase.

Ridicarea detaliilor planimetrice care se reprezintă pe planul cadastral se face în mod corespunzător scării 1:500.

2) Întocmirea planului cadastral

Punctele de detaliu ridicate se raportează prin coordonate și se utilizează atlasul de semne convenționale pentru scările 1:500-1:5000 din 1978.

Conținutul planului realizat sub formă digitală:

→ limitele administrative;→ limitele imobilelor deținute de administrator și parcelele învecinate cu numerotarea

cadastrală și numerotarea internă;

→ limitele zonelor de siguranță și de protecție ale rețelei de metrou;→ străzile, șoselele, bulevardele cu denumirile lor etc.

3. Zonelede siguranță și de protecție alemetroului. Numerotarea cadastrală

Z one l e de s igu r a nț ă a l e r e ț e l ei de m e t rou

a) Zona de siguranță a rețelei subterane de metrou – are rolul de a asigura stabilitatea construcțiilor subterane și de la suprafață ale metroului precum și accesul la aceste construcții.

b) Zona de siguranță a infrastructurii de cale ferată de la suprafață (inclusiv a liniilor de probă) – este destinată circulației materialului rulant

de metrou precum și materialului rulant de cale ferată cu acces la infrastructura de metrou.

Z one l e de pro t e c ț ie al e re ț el ei de m et rou

a) Zona de protecție a rețelei subterane de metrou – asigură exploatarea în siguranță a rețelei de metrou și integritatea călătorilor.

b) Zona de protecție a infrastructurii de cale ferată de suprafață (inclusiv a liniilor de probă) – este asimilată cu zona de protecție a structurii feroviare publice.

N u m er o t a re a c a d as t r a lă

În cadrul rețelei de metrou numerotarea cadastrală se face în funcție de locul unde sunt amplasate obiectivele, în subteran sau la suprafață. Parcelele care sunt situate în subteran primesc numere separat, defalcate pe stații și interstații în următorul mod:

1) Numerotarea parcelelor pe stații

Structura numărului cadastral este:

- M.I-IV.n/1...n în care:

¬ M – inițiala METROREX S.A.¬ I-IV - reprezintă numărul tronsonului¬ n – numărul stației¬ 1...n – numărul subparcelei

2) Numerotarea parcelelor pe interstații

Structura numărului cadastral este:

- M.I-IV.n-n+/1.A,B,C,D/1...n în care:

¬ M – inițiala METROREX S.A.¬ I-IV – reprezintă numărul tronsonului¬ n-n+1 – interstația de la stația n la stația n+1¬ A,B – tunelul de metrou¬ C – este caseta de metrou¬ D – este parcela situată între cele două tunele¬ /1...n – numărul subparcelei

4. Etapele care se parcurg la introducerea sistemului informațional al rețelei de metrou

E ta p e le c a r e se r e al i z e a ză î n ca d ru l l u c r ă ri l o r d e ca d s tr u gene r a l

La introducerea cadstrului general se inventariază toate imobilele administrate de METROREX S.A., din cadrul Ministerului Transporturilor și anume segmentul de la suprafață al rețelei de metrou. Se măsoară, se reprezintă pe planuri, se numerotează și se determină ariile pe categorii de folosință.

E ta p e l e c a re s e r e al i z e a z ă în ca dr ul s i s t e m u l ui inf o r m a ț io n a l a l r e ț e l ei de m e t r o u

În cazul în care nu s-a introdus cadstrul general se parcurg etapele:

documentarea și întocmirea proiectului tehnic de execuție; delimitarea amplasamentelor; stabilirea zonei de protecție; identificarea categoriei de folosință și a proprietarilor sau administratorilor; executarea observațiilor de teren și întocmirea documentației cadastrale.

D o c u m e n t aț i a fi n a l ă

La introducerea sistemului informațional al rețelei de metrou se întocmește documentația finală care conține următoarele documente:

- avizul pentru începerea lucrărilor;- memoriul tehnic;- inventarul cu coordonatele punctelor rețelelor de sprijin și de

ridicare;- descrierile topografice și schițele de reperaj pentru punctele noi;- fișa bunului imobil;- registrul cadastral al parcelelor;- indexul alfabetic al proprietarilor și domiciliul acestora;- registrul cadastral al proprietarilor;- planul cadastral analogic pe suport nedeformabil;- dosarul de delimitare.

INDUSTRIAL

1. Definiție, obiect și scop, parcuri industrialeLegea privind regimul parcurilor industriale nr.134/2000

Sistemul informațional al fondului industriilor este un subsistem al cadastrului general prin care se realizează inventarierea, ținerea la zi și evidența sistematică a bunurilor imobile care se găsesc în zone cu regim de parc industrial, din punct de vedere cantitativ, calitativ și juridic, reprezentarea lor pe planurile cadastrale și înscrierea în documentele cărții funciare.

Parcul industrial este aria strict delimitată teritorial, în perimetrul căreia se desfășoară activități investiționale, de producție industrială și servicii, într-un sistem de facilități specifice. Legea parcurilor industriale prevede pentru investitori scutirea de impozitul pe imobile datorat administrațiilor locale.

Activitățile care se desfășoară într-un parc industrial pot avea un anumit specific zonei sau caracteristici ale unui domeniu:

activități specifice societăților, administrației și organizării parcului industrial; activități ale organizațiilor economice și patronale; servicii de pază și securitate; servicii de salubritate; servicii de amenajare și întreținere spații verzi; servicii de comunicații și informatice; servicii de protocol; servicii de transport al salariaților; bază de date privind personalul interesat de angajări în parcul industrial; furnizarea de energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare; întreținerea drumurilor și căilor de acces.

Terenul aferent parcului trebuie să aibă acces la drum național sau european, o suprafață de cel puțin 10ha și să se afle în proprietatea sau folosința instituției care solicită titlul de parc industrial, pe cel puțin 30 de ani.

Obiectul sistemului informațional al industriilor îl constituie bunurile imobile din zonele cu regim de parc industrial, care sunt utilizate pentru fabricarea produselor industriale și a produselor de consum, aleile și spațiile de transport, precum și rețele edilitare care le deservesc.

Scopul realizării lucrărilor acestei evidențe de specialitate îl constituie delimitarea incintelor industriale, determinarea cantitativă și calitativă a bunurilor imobile din cadrul acestor incinte și reprezentarea lor pe planurile cadastrale, transmiterea către cadastrul general a tuturor schimbărilor intervenite în forma, mărimea și situația juridică a bunurilor imobile aparținând acestui fond.

2. Etapele care se parcurg la introducerea sistemelor informaționale din

domeniul industrial

Introducerea sistemelor informaționale din domeniul industrial se poate realiza fie odată cu realizarea lucrărilor pentru introducerea cadstrului general, fie odată cu introducerea evidențelor informaționale de specialitate: imobiliar, edilitar, agricol, silvic etc.

E ta p e le c a r e se r e al i z e a ză î n ca d ru l l u c r ă ri l o r d e ca d s tr u l gen e r a l

Dacă se introduce cadstrul general pe un teritoriu administrativ se pun în evidență și bunurile imobile aparținând sistemelor informaționale de specialitate din domeniul fondului industrial. Limitele amplasamentelor se stabilesc indirect, prin punerea în evidență a imobilelor cu care acestea se învecinează. Numerotarea lor cadastrală este făcută în cadrul cadastrului general, odată cu numerotarea celorlalte bunuri imobile. Suprafețele sunt determinate și verificate pe categorii de folosință în cadrul cadastrului general.

E ta p e le c a r e se re al i z e a ză î n ca d ru l l u c r ă r i l o r s i s t e m e l o r in f o r ma ț ion a le di n do m eni u l indu s t r i a l

În cazul în care nu este introdus cadastrul general sau alte sisteme informaționale etapele care se parcurg sunt: documentarea și întocmirea proiectului tehnic de execuție, delimitarea amplasamentelor pe care se găsesc bunurile imobile aparținând fondului industrial, stabilirea categoriei de folosință și administratorilor acestor bunuri, executarea măsurătorilor și întocmirea documentației cadastrale.

3. Executarea măsurătorilor pentru întocmireaplanului cadastral și culegerea

datelor necesare introducerii sistemelor de specialitate din domeniul industrial

Î nd e s ir e a re ț e l e i de s pri j in , de rid i ca r e ș i ridi ca rea d e t a l i i l or

Realizarea rețelelor trebuie să se facă astfel încât punctele noi să fie încadrate de cel puțin trei puncte din rețeaua geodezică de stat, pentru a putea să se facă încadrarea în sistemul național.

Trebuie asigurată densitatea de puncte de sprijin necesare pentru executarea lucrărilor decadastru, astfel:

- pe fiecare coridor de lucru se vor planta borne la distanța de maximum 2km una de alta;- pentru fiecare teren izolat reprezentând un amplasamen se vor planta de asemenea cel

puțin trei borne.

Metodele utilizate pentru realizarea sau îndesirea rețelei de sprijin sunt cele

cunoscute. Observațiile de teren în rețelele de sprijin se vor efectua cu

instrumente de precizie și sevor prelucra prin metode riguroase, iar coordonatele bornelor vor fi determinate în sistemulde proiecție Stereografic 1970 și în sistemul de referință Marea Neagră 1975.

4. Documentația finală a sistemului informațional al

industriilorDocumentația finală va cuprinde:

¬ tema lucrării și avizul de la OCPI sau ANCPI;¬ memoriul tehnic justificativ;¬ inventarul cu coordonatele punctelor rețelelor de sprijin și de ridicare;¬ schema rețelelor de sprijin și de ridicare cu descrierile topografice ale punctelor;¬ inventarul cu coordonatele punctelor de pe limita amplasamentului și

descrierile lor topografice;¬ inventarul cu coordonatele punctelor radiate, cu caracter definitiv;¬ tabelul cu vecinătățile incintei industriale;¬ suprafața totală a incintei și tabelul cu suprafețele parcelelor;¬ dosarul de delimitare cu procesele-verbale de delimitare;

¬ planul de încadrare în zonă, la o scară convenabilă;¬ planul cadastral analogic la scara 1:500 sau 1:1000;¬ planul cadasstral digital la scara 1:500 pe suport magnetic;¬ fișierele cu datele cadastrale primare pentru teren și pentru construcții;¬ fișele bunurilor imobile;¬ registrul cadastral al parcelelor tuturor unităților industriale din cuprinsul unui

teritoriu administrativ;¬ registrul cadastral al proprietarilor;¬ registrul cadastral al corpurilor de proprietate;¬ procesul-verbal de recepție internă și procesul-verbal de recepție finală.

ENERGETIC

1. Definiție, obiect și scop, particularități ale sistemului energeticL egi

- Legea nr. 99/2000 privind inființarea, organizarea și funcționarea Autorității

Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE);- HG nr. 365/1998 privind înființarea Companiei Naționale de Electricitate S.A. și a

Regiei Autonome de Electricitate (RENEL).

Sistemul informațional al fondului energetic este un subsistem al cadastrului general, prin care se realizează evidența și inventarierea sistematică a bunurilor imobile aparținând domeniului energetic, sub aspect tehnic, economic și juridic, precum și executarea de măsurători în vederea reprezentprii acestor imobile pe hărți și planuri.

Obiectul evidenței fondului energetic îl constituie unitățile care produc, transportă și distribuie energie electrică, precum și terenurile

incintelor ocupatede imobilele, instalațiile și depozitele acestor unități, de liniile de transport, transformatoarele ce aparțin sau deservesc aceste unități, de terenurile care constituie zona de servitute impusă de existența obiectibului energetic etc.

Scopul realizării sistemului informațional al fondului energetic este furnizarea de informații la zi, de natură tehnică, economică și juridică privind bunurile imobile ale acestui fond, schimbările care afectează aceste bunuri, stabilirea drepturilor reale etc.

Lucrările sistemului de evidență din domeniul energetic se execută pentru Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) – Departamentul Energetic, de către persoanele juridice autorizate de către ANCPI și atestarea ca furnizori de servicii pentru unitățile energetice.

2. Etapele care se parcurg la introducerea sistemului informațional din domeniul energetic

1) E ta p e c a r e se r e a li z e a ză î n c a dru l l u c r ă ri l o r d e ca d as t r u gener a l

Când se execută lucrările de introducere a cadastrului general într-un teritoriu administrativ se pun în evidență bunurile imobile deținute sau administrate de Departamentul Energetic din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

Limitele acestor bunuri imobile sunt stabilite în același timp cu cele cu care se învecinează acest fond, iar numerotarea cadastrală a lor este făcută în cadrul sectoarelor cadastrale în care acestea sunt incluse.

Introducerea sistemului informațional al fondului energetic se face în general pe teritoriijudețene

.

2) E ta p e le c a r e se r e al i z e a ză î n c a dru l l u c r ă r i l o r s i st e m u l u i in f or m aț i o n al d i n

do m eni u l energe t i c

Etapele principale sunt: documentarea, delimitarea amplasamentului, stabilirea categoriei de folosință și a proprietarilor sau

administratorilor acestor bunuri, executarea măsurătorilor și întocmirea documentației cadastrale.

La terminarea lucrărilor se transmit către OCPI toate datele care interesează cadastrul general, respectiv: poziția, forma, aria, folosința și proprietarii sau administratorii bunurilor imobile aparținând acestui fond.

3. Capacități din domeniul energeticA. Capacități de producere a energiei electrice și termice

1. Centrale termoelectrice (CTE), centrale electrice de termoficare (CET), centrale termice echipate cu cazane de abur și apă fierbinde (CT), centrale electrice echipate cu motoare Diesel (CD), centrale electrice echipate cu turbine cu gaze (CTG), centrale electrice cu ciclu combinat abur-gaze (CCGA).

2. Centrale nuclearo-electrice – parte clasică (CNE-PC), conform normelor de securitate

nucleară aprobate de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

3. Amenajări hidroenergetice: centrale hidroelectrice (CHE), centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare (CHEAP).

B. Instalații de transport și distribuție a energiei electrice

1. Rețele electrice de înaltă tensiune.2. Rețele electrice de medie tensiune.

C. Instalații de transport și distribuție a energiei termice

1. Rețele termice subterane și supraterane.2. Puncte termice.

4. Prelucrarea datelor și întocmirea planului cadastral pentru domeniul

energeticPrelucrarea datelor și întocmirea planului cadastral se face prin procedeele și metodeleprezentate la introducerea cadastrului general.

Pentru numerotarea cadastrală se preiau ca date de bază din cadrul cadastrului general, numerotarea sectoarelor cadastrale și numerotarea corpurilor de proprietate. Pentru numerotarea elementelor liniare se va respecta principiul care ține seama de importanța acestora și care a fost prezentat la introducerea cadastrului general.

Planul cadastral numeric va fi structurat pe straturi astfel încât să reflecte specificul acestei evidențe de specialitate. Straturile trebuie să conțină: punctele rețelei de sprijin și de ridicare, puncele radiate cu simbolul de reprezentare, numărul punctului radiat, cota punctului radiat, limitele incintei, parcele de teren, numerotarea cadastrală, hidrografia, căile de comunicație rutiere sau feroviare, clădirile, rețelele de transport etc.

Planul cadastral numeric trebuie să asigure prezentarea parcelelor structurate pe anumitecategorii, și anume:

¬ Sl – suprafața liberă;¬ Str – suprafața aferentă căilor de comunicație

rutieră;¬ Stf – suprafața aferentă căilor de comunicație feroviară;¬ Sr – suprafața aferentă rețelelor edilitare de suprafață;¬ Srs – suprafața aferentă rețelelor edilitare subterane;¬ Sh – suprafața ocupată de elemente hidrografice;¬ Sc – suprafața ocupată de clădiri;¬ Sd – suprafața ocupată de depozite în aer liber;¬ Sp - suprafața ocupată de platforme tehnologice;¬ Scp – suprafața ocupată de circuitul primar în stații de transformare;¬ Ss – suprafața zonelor de servitute impuse de existența obiectivului energetic.

MINIER

1. Definiție, obiect, scop, termeni specifici domeniului minier, structura

sectorului de exploatareL egi

- Legea minelor nr. 85/2003;- Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

Sistemul informațional al fondului minier este un subsistem al cadastrului general prin care se realizează evidența și inventarierea sistematică a bunurilor imobile aparținând acestui fond, din punct de vedere tehnic, economic și juridic.

Obiectul lucrărilor acestei evidențe de specialitate sunt atât bunurile imobile situate la suprafață în zonele de prospecțiuni și/sau de exploatare, cât și bunurile imobile situate în zonele de siguranță și de protecție, aflate deasupra exploatărilor subterane.

Scopul lucrărilor constă în realizarea bazei de date a sistemului informațional minier, în întocmirea documentelor necesare pentru realizarea publicității imobiliare și înscrierea în cartea minieră, precum și în furnizarea către cadastrul general a tuturor elementelor privind schimbările produse, din punct de vedere cantitativ, calitativ și juridic, asupra imobilelor aparținând fondului minier.

S t r u ct u ra s e c t or ul ui de ex pl o a t a re a s ub s t a n ț e l or m ine r a l e

În acest sector își desfășoară activitatea un număr de 16 agenți economici cu capital de stat și 363 agenți economici cu capital privat, pe domeniile:

cărbune; minereuri metalifere; substanțe metalifere, roci utile; substanțe radioactive (uraniu); sare; apă minerală.

Activitatea de extracție se desfășoară în 65 de mine și cariere, iar cea de preparare în 22 deuzine.

2. Lucrări care se execută în cadrul sistemului informațional din domeniul

minierLucrările privesc: delimitarea amplasamentelor perimetrelor de

prospecțiuni și de exploatare a zăcămintelor,

numerotarea cadastrală, întocmirea documentației finale, actualizarea și întreținerea, înscrierea bunurilor imobile în documentele de publicitate imobiliară, activități care vizează componenta sistemului informațional al fondului minier.

Imobilele aparținând fondului minier se înscriu în Cartea minieră, care este un document de evidență, prin care se realizează identificarea și reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor lucrărilor cu caracter minier și a celorlalte bunuri imobile din interiorul unui perimetru de exploatare instituit.

PETROLIER

1. Definiție, obiect, scop, termeni specifici domeniului petrolier, structura

sectorului de exploatare

L egi:

- Legea petrolului nr.328/2004;- Legea 70/1998 – înființarea Societății Naționale a Petrolului (SNP);- Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN).

Sistemul informațional al fondului petrolier este un subsistem al cadastrului general prin care se realizează evidență și inventarierea sistematică a bunurilor imobile aparținând acestui fond, din punct de vedere tehnic, economic și juridic, și reprezentarea lor pe planuri cadastrale.

Obiectul sistemului informațional al fondului petrolier în constituie bunurile din perimetrele de prospecțiuni și/sau de exploatare, precum și traseele cu conductele de transport la distanță a produselor brute sau prelucrate, cu zonele lor de siguranță și protecție.

Scopul executării lucrărilor acestui sistem informațional de specialitate constă în stabilirea limitelor acestor zone de prospecțiuni și/sau exploatare, în evidența, determinarea și reprezentarea pe planurile cadastrale a bunurilor imobile din aceste perimetre, în realizarea bazei de date a sistemului informațional petrolier, în întocmirea documentelor necesare înscrierii în Cartea funciară și în Cartea petrolieră etc.

2. Etape de realizare a sistemului informațional al fondului petrolier Documentarea, realizarea proiectului tehnic de execuție, a rețelelor de sprijin și de ridicare, ridicarea detaliilor și întocmirea planurilor cadastrale se desfășoară asemănător cu lucrările desfășurate pentru celelalte sisteme informaționale din domeniul industrial, cu anumite particularități.

Delimitarea amplasamentelor perimetrelor de prospecțiuni și/sau de exploatare petroliere se face funcție de stadiul introducerii în zonă a cadastrului general sau a sistemelor de specialitate.

Stabilirea limitelor coridoarelor de lucru și a coridoarelor de siguranță, care alcătuiesc sistemul național de transport al petrolului, pentru care se instituie un drept de servitute legală, în favi=oarea titularilor lucrărilor ce aparțin de fondul petrolier.

Sistemul național de transport al petrolului și gazelor naturale este de importanță strategică și face parte din domeniul public de interes național.

Coridorul de lucru este fâșia de teren pe care urmează să fie amplasate conductele.

Coridorul de siguranță este fâșia de teren necesară protejării și asigurării unei funcționări optime și unei exploatări normale a liniei de transport, precum și pentru prevenirea incendierii pădurilor.

Terenurile din păduri care se defrișează pentru crearea coridoarelor de siguranță rămân înadministrarea ocoalelor silvice.

Ridicarea punctelor care permit reprezentarea limitelor acestor coridoare de lucru și de siguranță sau a detaliilor permanente din aceste coridoare fac de asemenea obiectul lucrărilor din acest sistem.

Delimitarea amplasamentelor perimetrelor de exploatare trebuie făcută cu precizie.

Numerotarea cadastrală se preia de la cadastrul general sau de la cele de specialitate, în cazul în care acestea au fost introduse în prealabil. În cazul în care lucrările pentru fondul petrolier se execută prima dată, se face o numerotare cadastrală proprie.

Parcelele primesc numere cadastrale în interioriul unui perimetru petrolier, fiind urmate desimbolul categoriei de folosință. Se determină următoarele suprafețe:

- suprafața ocupată de bazine și rezervoare (Sbr);- suprafața ocupată de transformatoare (Sct);- suprafața ocupată de zonele de protecție, siguranță și restricție (Sps).

3. Înscrierea în cartea funciară și încartea petrolieră, termeni de

specialitate din domeniul petrolierPână la introducerea cadastrului general la nivelul unităților administrativ teritoriale, înscrierea imobilelor în cartea funciară se face conform Legii 7/1996 precum și conform Regulamentului elaborat de ANCPI în 2006.

În același timp se face înscrierea în cartea petrolieră pentru lucrările acestui sistem informațional de evidență și inventariere de specialitate furnizează documentele necesare.

Cartea petrolieră este un instrument de evidență, care cuprinde totalitatea actelor juridice privitoare la un perimetru petrolier sau în legătură cu acestea, precum și toate datele referitoare la proprietatea terenurilor și la situația topografică a acestora. Conținutul acesteia este:

¬ registrul cu datele juridice și administrative referitoare la perimetrele petroliere;¬ registrul cu datele tehnice și economice ale perimetrului privind zăcământul

exploatat;¬ hărți și planuri de situație necesare susținerii înscrisurilor din registre.

Autoritatea competentă, abilitată pentru aplicarea dispozițiilor legii petrolului, esteAgenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

T er m e n ii de s p e c i a l i t a t e d in do m en i ul pe t r o l ier

Cartea petrolieră este un instrument de evidență ce cuprinde date specifice domeniului.

Concesiune petrolieră = operațiunea juridică prin care statul român transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane juridice române sau străine, dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate piblică, necesare realizării operațiunilor petroliere.

Depozit subteran = un spațiu din scoarța terestrp cu calități naturale sau dobândite ca urmare a unor operațiuni petroliere ori activități miniere

anterioare, proprii pentru introducerea, stocarea și scoaterea unor volume de petrol.

Exploatare = ansamblul de lucrări efectuate pentru extragerea petrolului, colectarea,tratarea, transportul precum și tranzitul acestuia prin conductele magistrale.

Explorare = ansambul de studii și operațiuni care se realizează pentru cunoașterea condițiilor geologice de acumulare a petrolului și cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă și calitativă a acestora, precum și determinarea condițiilor tehnice și economice de valorificare.

Fond național de resursegeologice/rezerve de petrol =reprezintă totalitatea resurselor/rezervelor evidențiate și înregistrate de

către autoritatea competentă pentru fiecare tip de resursă de petrol a țării, determinate conform reglementărilor specifice.

Înmagazinare subterană = ansamblul de operațiuni petroliere executate la și de la suprafață pentru introducerea, stocarea în depozite subterane precum și scoaterea petrolului din acestea, în vederea valorificării.

Perimetru petrolier = aria corespunzătoare proiecției la suprafață a conturului părții din scoarța terestră în interiorul căreia se realizează lucrări de exploatare, dezvoltare etc.

Rezervă de petrol = partea din resursa geologică estimată că poate fi extrasă în condițiile tehnice și economice existente la data la care a fost calculată.

Sistem informațional de transport al petrolului = ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau cele provenite din import.

Terminal petrolier = ansamblul compus din rezervoare, conducte tehnologice, pompe și instalații portuare care asigură transferul petrolului de la/la limita conductelor magistrale.

Zonă de protecție = suprafața de teren extinsă de o parte și de alta a proiecției în plan orizontal a conductelor magistrale și a instalațiilor/infrastructurii aferente, cu o distanță care asigură integritatea tehnică și funcționarea acestora.

Zona de siguranță = suprafața de teren extinsă de o parte și de alta a proiecției în plan orizontal a conductelor magistrale și a instalațiilor/infrastructurii aferente, cu o distanță stabilită pentru fiecare obiectiv, în funcție de cerințele de siguranță și de intervenție ale acestora.

APĂRARE

1. Definiție, scop, conținutul documentației finaleîntocmite pentru

domeniul apărăriiL egi:

- HG nr. 479/1995 privind unele măsuri de aplicare a secretului de stat;- HG nr. 385/1999 privind organizarea Apărării Naționale.

Titularul acestui sistem informațional de specialitate este Ministerul Apărării Naționale (MApN), iar Direcția Topografică Militară (DTM) asigură execuția lucrărilor de specialitate prin persoane fizice sau juridice autorizate de ANCPI.

Sistemul informațional al terenurilor și obiectivelor destinate apărării este un subsistem din cadastrul general prin care se realizează inventarierea și evidența sistematică a imobilelor de pe curpinsul țării, administrate sau deținute în patrimoniul Ministerul Apărării Naționale

(MApN), sub aspect tehnic, economic și juridic, precum și reprezentarea imobilelor pe planurile cadastrale și înscrierea lor în cartea funciară.

Obiectul acestei evidențe de specialitate îl constituie terenurile pentru amenajările logistice și sociale militare, construcțiile administrative și sociale, precum și alte bunuri imobile deținute de MApN.

Scopul lucrărilor sistemului informațional special al domeniului militar constă în inventarierea bunurilor imobile aflate în patrimoniul MApN, furnizarea de date reale pentru administrația fiscală, corelarea documentelor acestui sistem informațional special cu documentele cadastrului general, realizarea unei bănci de date cu imobile deținute de MApN, furnizarea suportului spațial pentru realizarea unui GIS militar.

Documentația finală pentru introducerea sistemului informațional conține:

¬ tema și avizul de începere a lucrărilor;¬ planul de încadrare în zonă;¬ dosarul de delimitare cu planul de amplasament și delimitarea

vecinătăținor bunului imobil, cu procesele verbale de delimitare și de vecinătate;

¬ inventarul cu coordonatele punctelor rețelei de sprijin și de ridicare;¬ descrierile topografice ale punctelor rețelei de sprijin și de ridicare;¬ inventarul cu coordonatele punctelor de detaliu;¬ suprafața fiecărui bun imobil, calculată analitic;¬ fișa bunului imobil;¬ registrul special;¬ procesul verbal de verificare și de recepție finală.

2. Etapele care se parcurg la introducerea sistemului

informațional al fondului destinat apărăriiE ta p e c a r e se r e a li z e a ză î n c a dru l l u c r ă ri l o r d e ca d as t r u gener a l

Când se execută lucrările de introducere a cadastrului general într-un teritoriu administrativse pun în evidență bunurile imobile deținute sau administrate de MApN.

Limitele amplasamentelor acestor imobile sunt stabilite indirect, prin punerea în evidență a limitelor imobile cu care se învecinează acest fond, iar numerotarea cadastrală a lor este făcută în cadrul unor sectoare cadastrale independente sau în care acestea sunt incluse.

Ariile imobilelor sunt determinate și controlate în cadrul sectoarelor cadastrale în care sunt înglobate.

În zonele în care lucrările sistemului informațional al terenurilor destinate apărării se execută înaintea introducerii cadastrului general, ele se vor începe cu operațiunea de delimitare a amplasamentului pe care se găsesc bunurile imobile care aparțin acestui fond.

E ta p e le ca r e se re al i z e az ă î n ca d ru l l u c ră ri l o r s i s t e m u l u i i nfor m aț io n al al t erenu r i l or de s t i n at e a p ă ră rii

Se parcurg următoarele etape: documentarea, delimitarea amplasamentelor pe care se găsesc bunurile imobile aparținând aceste evidențe de specialitate, stabilirea categoriei de folosință, identificarea proprietarilor sau administratorilor acestor bunuri, executarea măsurătorilor și prelucrarea lor, întocmirea documentației cadastrale.

3. Executarea măsurătorilor pentru realizarea sistemului informațional al fondului destinat apărării1. Re ț e a u a g eode z i c ă de s pr i jin ș i r e ț e a u a de r i di c a re

Măsurătorile din teren trebuie să se sprijine pe punctele rețelei geodezice de stat, care va fi îndesită în cazul în care nu asigură densitatea de puncte necesară. Pe punctele rețelei geodezice se sprijină rețeaua de ridicare.

2. Exe c u t a r e a m ăs u r ă t ori l or de ridi c a re

Are drept scop culegerea datelor necesare pentru întocmirea planului cadastral numeric și apoi analogic pentru terenurile destinate apărării. Ridicarea detaliilor imobilelor se face folosind metoda drumuirii cu radieri, metoda fotogrametrică sau determinările GPS.

În zona localităților, odată cu introducerea lucrărilor sistemului informațional al fondului imobiliar-edilitar, se face și delimitarea amplasamentelor terenurilor aparținând unităților MApN, indirect prin delimitarea corpurilor de proprietate vecine cu ele. În cazul când amplasamentul bunurilor imobile aparținând MApN se găsește în extravilan se face delimitarea lui.

MAI

1. Cadrul legislativ. Principii generale privind evidența imobilelor utilizate

de structurile MAITermenii utilizați în continuare au următorul înțeles:

unitate de administrare a unui imobil - ordonatorul de credite care are înscris în evidența contabilă imobilul deținut pe baza documentelor legale de preluare în folosință;

utilizator de imobil – structura Ministerului Administrației și Internelor care utilizează, pe baza unor documente legale, imobile sau spații din acestea care aparțin altui proprietar sau unități de administrare.

C a d r u l l e g i s l at i v

La baza introducerii acestei evidențe de specialitate și a executării lucrărilor stau la bază următoarele acte normative:

• Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată;• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al

acesteia, cu modificările și completările ulterioare;• Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al

bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 428/2007 pentru aprobarea Precizărilor

privind inventarierea bunurilor din domeniul public al statului;• Reglamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor

cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 634/2006;

• Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate

imobiliară, aprobat prin ordinul directorului general al ANCPI nr. 633/2006;• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea

MAI, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008;• Instrucțiunile nr. 549 din 18/07/2008 privind organizarea cadastrului

pentru structurile din MAI.

Cadastrul intern este format din documentele cuprinse în dosarele de cadastru intern,registrele și aplicațiile informatice.

Registrele se întocmesc de către specialiștii serviciului patriumoniu imobiliar la Direcția generală management și logistic administrativ, pentru toate imobilele aflate în administrarea MAI.

Baza de date redactată se arhivează și sub formă de înregistrări pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a

datelor, prin implementarea aplicațiilor informatice special elaborate în acest sens.

2. Structura șiconținutul documentației cadastraleîntocmite pentru imobilele dindomeniul public sau privat al statuluiaflate în

administrarea MAIDosarul de cadastru intern este compus din 3 părți: juridică, tehnică și administrativă.

Partea juridică este formată din documente pe baza cărora se stabilesc drepturile instituției asupra imobilului:

a) actul care atesta dreptul statului asupra imobilului;b) actul care atestă dreptul de administrare al MAI asupra imobilului;c) documentul care atestă dreptul de folosință al unității asupra imobilului;d) extras de carte funciară în care să fie înregistrată situația actuală a

imobilului conform documentației cadastrale elaborate în acest sens, respectând normele ANCPI;

e) documentele pregătitoare emiterii actelor menționate;f) acte juridice definitive privind soluționarea revendicărilor asupra imobilului

sau a unor părți ale acestuia.

Partea tehnică prin care se stabilesc datele de identificare și caracteristicile imobiluluieste formată din:

a) plan de încadrare în zonă;b) plan de amplasament și delimitare a imobilului; c) planul rețelelor exterioare din incinta imobilului; d) fișa tehnică generală de inventariere a imobilului;e) fișa generală de inventariere a fiecărei construcții;f) releveu pentru fiecare nivel al unei construcții.

Partea administrativă este alcătuită din:

a) documente din care să rezulte valoarea terenului;b) documente din care să rezulte valoarea fiecărei construcții;c) procesul-verbal de predare primire a stării de fixație a construcțiilor;d) documente referitoare la spațiile din imobil utilizate de alte structuri ale MAI:e) fișa pentru evidențierea naturii și valorii lucrărilor de întreținere și reparații

realizate la construcții și instalațiile aferente;f) documente ce vizează scoaterea din funcțiune și desființarea parțială sau

totală a construcțiilor.

3. Conținutul documentațiilor. Fișa de inventariere a corpului de clădire din perimetrul unităților MAI

Documentațiile de cadastru se întocmesc într-un dosar unic ce include atât partea tehnică necesară recepției cadastrale, cât și partea juridică necesară înscrierii în cartea funciară.

Pentru recunoașterea și delimitarea amplasamentului imobilului se întocmesc:

a) procesul-verbal de recunoaștere a limitelor imobilului;b) schița amplasamentului.

Prin descrierea hotarelor și identificarea vecinilor, pentru fiecare vecin se stabilesc:

a) numele persoanelor fizice sau juridice;b) schița de vecinătate în care se trec toate punctele de frângere;c) pentru punctele bornate se vor întocmi descrieri topografice.

F i ș a de i n v en t a rie r e a c orp u l ui de c lă dire din p eri m e t rul uni t ăț i l o r M A I

Aceasta conține:

¬ numărul de identificare al unității (structurii);¬ adresa și destinația, împreună cu datele

despre

construcție

(anul construirii,ocupanți, situația juridică);

¬ valoarea de intrare și valoarea de înlocuire;¬ fotografie format 6/9 cu fațada principală;¬ date tehnice despre construcție

o suprafațao număr de nivelurio subsoluri o fundatie o

peretio starea constructiei

¬ dotări ale construcției;¬ alte date generale.

MONUMENTE ISTORICE

1. Definiție,obiect, scop, lista monumentelor istorice,conținutul documentației finale

Sistemul informațional al monumentelor istorice este un subsistem al cadastrului general prin care se realizează inventarierea și evidența sistematică, din punct de vedere tehnic, economic și juridic, a bunurilor imobile aparținând monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice de pe tot curpinsul țării.

Obiectul sistemului informațional din domeniul monumentelor istorice îl reprezintă imobilele care constituie mărturii remarcabile din punct de vedere arhitectural, arheologic, artistic, religios, științific sau tehnic.

Scopul realizării evidenței de specialitate a monumentelor istorice constă în: furnizarea datelor necesare înscrierii în documentele cadastrului general și în cartea funciară a imobilelor incluse în Lista monumentelor istorice, întocmirea fișei cadastrale și a fișelor minimale și maximale de evidență

a monumentelor istorice,corelarea sistemului informațional al monumentelor istorice cu cadastrul general și cu celelalte sisteme informaționale de specialitate etc.

Lista monumentelor istorice cuprinde monumente istorice clasate în grupa A sau B și se întocmește de Institulul Național al Monumentelor Istorice. Aceasta stă la baza întocmirii sistemului informațional de specialitate al

monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului și a planurilor urbanistice.

Monumentele istorice pot fi: arhitecturale și arheologice.

D o c u m e n t aț i a fi n a l ă

Aceasta cuprinde:

- tema lucrării și avizul de începere a lucrării;- memoriul tehnic;- schița rețelei de sprijin și de ridicare împreună cu inventarele de

coordonate ale punctelor rețelelor;- tabele cu ariile suprafețelor conform categoriilor din planul cadastral digital;- fișele bunurilor imobile cu conținut specific cadastrului general;- fișele bunurilor imobile cu conținut specific cadastrului de specialitate;- fișele monumentelor arheologice;- registrul cadastral centralizator al monumentelor istorice;- registrul cadastral al proprietarilor și indexul alfabetic;- planul cadastral în formă analogică și digitală;- datele și procesul-verbal de verificare internă a lucrării;- procesul-verbal de recepție a lucrării.

2. Etapele realizării sistemului informațional al monumentelor istoriceModul de realizare a sistemului informațional al monumentelor istorice poate diferi, având în vedere caracteristicile bunurilor imobile, amplasarea lor în teritoriu, clasarea în Lista monumentelor istorice și stadiul de realizare a sistemelor informaționale de specialitate din zona în carea acestea se situează.

Dacă imobilul a fost deja clasat în Lista monumentelor istorice înainte de introducerea cadastrului general, acesta a fost obligatoriu determinat și în documentele cadastrului general se găsesc date cu privire la amplasarea, aria și situația juridică a acestuia.

Etapele care se parcurg în acest caz sunt:

¬ obținerea de la cadastrul general a datelor privind bunul imobil respectiv;¬ elaborarea temei pentru realizarea sistemului informațional al monumentelor

istorice;¬ obținerea avizului pentru începerea lucrărilor evidenței de specialitate;¬ execuția ridicărilor cadastrale în interiorul limitelor furnizate de cadastrul general;¬ culegerea elementelor necesare înrocmirii fișei bunului imobil;¬ întocmirea documentației finale.

3. Introducerea sistemului informațional al monumentelor istoriceCând în zona unde se găsește bunul imobil clasat în Lista monumentelor istorice nu s-a introdus nici-un fel de cadastru se parcurg următoarele etape:

¬ Stabilirea temei – în urma realizării unui studiu istoric de către specialiștii din

Ministerul Culturii și Cultelor;¬ Obținerea avizului de la ANCPI, pe baza temei elaborate de beneficiar;¬ Documentarea asupra lucrărilor tehnice și a actelor juridice existente privind

zona de interes:1. documentarea asupra lucrărilor tehnice de specialitate din zonă;2. documentarea juridică;3. elaborarea raportului cu rezultatele documentării.

¬ Delimitarea amplasamentului monumentelor istorice din punct de vedere cadastral;¬ Măsurătorile în teren pentru determinarea punctelor de pe limitele stabilite.¬ Numerotarea cadastrală – preluată de la cadastrul general sau de la

sistemele informaționale de specialitate;¬ Întocmirea planului cadastral – la scara 1:500 sau 1:1000 astfel încât monumentul

istoric să încapă pe o singură foaie de plan.

ARII PROTEJATE, REZERVAȚII, PARCURI NAȚIONALE ȘI

PARCURI NATURALE

1. Regimul ariilor protejate, delimitarea patrimoniului natural, structuri administrative

Regi m u l a rii l or n at ur a l e pr o t ej a t e:

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecție și conservarea în situ a bunurilor patrimoniului natural se instituie un regim direrențiat de protecție, conservarea și utilizare potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) de interes național – rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale;

b) de interes internațional – situri naturale ale patrimoniului natural universal,

geoparcuri, zone umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei;

c) de interes comunitar sau situri „Natura 2000” – situri de importanță comunitară,

arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică;d) de interes județean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al

unităților administrativ-teritoriale, după caz.

S t r u ct u r i l e d e a d m i n i s t r a r e

Acestea se asigură:

a) în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului, în limita bugetului alocat și a numărului de personal aprobat;

b) în coordonarea autorităților publice centrale pentru protecția mediului, pe bază de contract încheiat cu persoane juridice care probează capacitatea tehnică, științifică, administrativă și financiară necesară.

Structurile care asigură administrarea ariei naturale protejate pe bază de contract subt obligate să întocmească și să revizuiască periodic regulamentul și planul de management al acesteia.

Structurile de administrare ale rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale vor urmări aplicarea regulamentului și a planului de management de către toți deținătorii și administratorii de bunuri și terenuri aflate în cuprinsul rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale.

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului va susține în limita bugetului alocat atât activitățile structurilor aflate în subordinea sa, cât și realizarea unora din activitățile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate.

2. Generalități, cadrul legal, clasificarea și delimitarea ariilor protejateAriile naturale protejate și coridoarele ecologice se evidențiază în mod obligatoriu de cătreaNCPI.

Responsabilitățile de administrare a ariilor naturale protejate și a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecție și conservare, revin:

a) Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate;b) Administrației Rezervației Biosferei „Delta Dunării”;c) autorităților administrației publice locale.

Suprafața totală a parcurilor naționale, a parcurilor naturale și a rezervațiilor biosferei este de ~1.7mil hectare, ceea ce reprezintă 6.43% din suprafața totală a țării, adică sub media U.E. care este de 10%.

C a d r u l l e g al

¬ Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr 236/2003 privind regimul ariilor naturale protejate;

¬ Hotărârea nr 230/2003 privind Delimitarea rezervațiilor biosferei;¬ Constituția României, art. 107;¬ OUG nr 236/2000;¬ Ordonanța de urgență nr. 57/2007;¬ Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 776/2007;¬ Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, secțiunea a III-

a, zone protejate;

C l as i fi c a r ea ș i de li m i t a rea a rii l or pr o t ej a t e

Rezervațiile biosferei, parcurile naționale și parcurile naturale se delimitează conform HG nr 230/2003 care constituie bază pentru realizarea cadastrului de specialitate al ariilor naturale protejate. Clasificarea acestor zone se face cu următoarele denumiri și desemnări internaționale:

a) Rezervația Biosferei Delta Dunăriib) Parcul Național Domogled – Valea Cerneic) Parcul Național Retezatd) Parcul Natural Porțile de Fiere) Parcul Național Cheile Nerei – Beușnițaf) Parcul Natural Apusenig) Parcul Național Munții Rodneih) Parcul Natural Bucegii) Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmașj) Parcul Național Ceahlău k) Parcul Național Călimani l)

Parcul Națioal Coziam) Parcul Național Piatra Craiuluin) Parcul Național Grădiștea Muncelului – Ciclovinao) Parcul Național Semenic – Cheile Carașuluip) Parcul Național Munții Măcinuluiq) Parcul Natural Balta Mică a Brăileir) Parcul Natural Vânători-Neamț

3. Termeni de specialitate din domeniul ariilor protejate, exemple de

parcuri naționale, naturale, arii protejatea) Rezervațiile științifice – acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt

protecția și conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice.b) Parcurile naționale – sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt

protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul

biogeografic național.c) Monumente ale naturii – sunt acele arii naturale protejate ale căror

scopuri sunt protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite.

d) Rezervațiile naturale – sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și consevarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic și pedologic.

e) Parcurile naturale – acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversiune biologică.

f) Rezervațiile biosferei – sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural și a diversității biologice specifice.

g) Zonele umede de importanță internațională – acele arii naturale protejate al căror scop este asigurarea protecției și conservării siturilor naturale cu diversitatea biologică specifică zonelor umede.

h) Situri naturale ale patrimoniului natural universal – acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor zone de habitat natural în cuprinsul cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută ca fiind de importanță universală.

i) Arii speciale de conservare – acele arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat.

j) Arii de protecție specială avifaunistică – acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice, desemnate pentru protecția speciilor de păsări migratoare sălbatice.

k) Situri de importanță comunitară – NATURA 2000l) Geoparcul – este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic

deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural.

Rețeaua ecologică „Natura 2000” – rețea ecologică europeană de arii naturale protejate care cuprinde arii de protecție specială avifaunistică, stabilite în conformitate cu prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice și arii speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană.