Studente :Studente : Grecu AdinaGrecu Adina

Sechel Ionela-AndreeaSechel Ionela-Andreea

Prof. Prof. Coordonator :Coordonator : Doctor Lector Lungu MariusDoctor Lector Lungu Marius

Universitatea "Ovidius", ConstanţaFacultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe AgricoleSpecializarea: GeografieAnul III

-2012-

1. Introducere1. Introducere2. Istoricul 2. Istoricul 3. Aspecte fizico-geografice3. Aspecte fizico-geografice

3.1. Aşezare geografică3.1. Aşezare geografică3.2. Relief3.2. Relief3.3. Climă3.3. Climă3.4. Reţea hidrografică3.4. Reţea hidrografică3.5. Soluri3.5. Soluri

4. Aspecte demografice4. Aspecte demografice5. Resurse naturale5. Resurse naturale

5.1. Resursele litosferei5.1. Resursele litosferei5.1.1. Combustibilii fosili5.1.1. Combustibilii fosili5.1.2. Gazele naturale5.1.2. Gazele naturale

5.1.3. Petrolul5.1.3. Petrolul5.1.4. Minereuri feroase5.1.4. Minereuri feroase5.1.5. Minereuri neferoase5.1.5. Minereuri neferoase5.2. Resursele hidrosferei5.2. Resursele hidrosferei5.3. Resursele biosferei5.3. Resursele biosferei5.4. Resurse turistice5.4. Resurse turistice

6. Concluzie6. Concluzie7. Bibliografie7. Bibliografie

Cuprins

1. Introducere1. IntroducereStatele Unite ale Americii este un stat federal.

America este o zonă geografică pe Pământ, împărțită în general în trei zone: America de Nord, America Centrală și America de Sud. Este cunoscută și sub numele de Lumea Nouă.Deseori prin America se mai desemnează și Statele Unite ale Americii (SUA), o federație de state din America de Nord.

2. Istoricul2. Istoricul Istoria Americii s-a început cu sosirea primilor Istoria Americii s-a început cu sosirea primilor

imigranți din Asia peste strâmtoarea Bering cu imigranți din Asia peste strâmtoarea Bering cu aproximativ 12.000 de ani în urmă urmărind grupe de aproximativ 12.000 de ani în urmă urmărind grupe de animale pentru vânătoare în America.animale pentru vânătoare în America.

3. Aspecte fizico-geografice3. Aspecte fizico-geografice

3.1. Așezare geografică

America este formată din două mari subcontinente care despart oceanele Atlantic și Pacific: America de Nord și America de Sud (America Latină).

Așezarea, în raport de meridiane și paralele, este următoarea: punctul cel mai nordic se află la 71° latitudine N, în peninsula Barrow (din Alaska), iar cel mai sudic la 55° latitudine S, în Capul Horn.

În longitudine, America de Nord este situată de o parte și de alta a meridianului de 100° V, iar America de Sud este situată de o parte și de alta a meridianului de 60° V.

3.2. Relief3.2. Relief

Pe teritoriul Americii se întâlnesc toate formele de relief (de la cele mai înalte până la cele mai joase).

Relieful este aşezat în trepte. Cea mai înalta treaptă se află în partea vestică, de-a lungul Oceanului Pacific, fiind formată de lanţul Munţilor Cordilieri.

Spre est a doua treaptă este formată din podişuri şi munţi vechi, cu înălţime mică. În părţile de mijloc (între Munţii Cordilieri şi Appalachi în America de Nord ;între Munţii Anzii Cordilieri,  Podişurile Guyanelor şi Braziliei în America de Sud) se întind câmpiile.

3.3. Climă3.3. Climă

Variaţiile climatice impuse de complexitatea în manifestare a factorilor menţionaţi a permis individualizarea în America de Nord a următoarelor zone climatice: 

-Zona climei arctice (polare) : Este o climă cu temperatura scăzută, inferioară valorii de 10°C, temperatura medie anuală este în jur de 0°C, precipitaţii sub 200 mm şi mai ales sub formă de zăpadă.

-Zona climei subpolare (subarctice) : Are o iarnă rece şi lungă şi o vară scurtă şi răcoroasă, temperatura lunii celei mai calde ajungând până la 13°C. Precipitaţiile cad to timpul anului, cantitatea oscilând între 300 mm în interior şi 500 mm pe coastă atlantică. 

Zona climei temperate cuprinde partea nordică a Câmpiei atlantice, Appalasii nordici, Podişul Marilor Lacuri, Podişul Preeriilor, Munţii Stâncoşi şi litoralul pacific. Temperaturile medii oscilează între -10°C...-15°C în ianuarie şi +20°C...+25°C în iulie. Precipitaţiile ajung la 500-1000 mm anual,

Zona climei subtropicale se desfăşoară aproximativ între 30° şi 40° latitudine nordică, cuprinzând spaţiul sintre StatulCalifornia în vest şi nordul Floridei în est, inclusiv uscatul din nordul Golfului Mexic. Temperaturile medii anuale sunt ridicate, iarnă bat vânturi puternice în partea de vest, precipitaţiile trec de 1500 mm anual valorile reducându-se treptat spre interior. 

Zona tropicală (a alizeelor) acoperă cea mai mare parte a teritoriului din jurul Golfului Mexic până la Oceanul Pacific, incluzând şi Peninsulă Floridă. Fiind expusă alizeelor, precipitaţiile ating valori ridicate (1000-2000 mm), atât spre Golful Mexic cât şi spre Pacific.

Zona climei musonilor ecuatoriali cuprinde o regiune relativ îngustă a Mexicului spre Oceanul Pacific şi Peninsulă Yucatan. Elementul principal în specificul climei îl constituie precipitaţiile, care în Peninsulă Yucatan trec de 2500 mm. Temperaturile sunt pozitive şi ridicate tot timpul anului, lipsind îngheţurile. 

3.4. Reţea hidrografică3.4. Reţea hidrografică

America de Nord dispune de unele dintre cele mai lungi fluvii din lume, de cele mai mari sisteme lacustre, de importante regiuni glaciare, dar și de mari suprafețe endoreice și chiar areice.

Există râuri lungi (Mississippi-6.418 km,Missouri-5.620km, Yukon-2897km, Mackenzie-4.600km), majoritatea desfășurându-se între Munții Stâncoși și Munții Appalachi și râuri scurte, repezi cu izvoarele pe versanții occidentali ai Munților Coastelor sau pe cei orientali ai Munților Appalachi ce se îndreaptă spre Pacific sau Atlantic.

Reprezentativ este fluviul Mackenzie care-și adună apele din Munții Stâncoși, trecând și prin lacurile glaciare Athabaska, Sclavilor și Urșilor. Are o lungime de 4.600 km, iar suprafața bazinului sau este de 1.84 mil. km2. Mackenzie se vărsa printr-o deltă în Marea Beaufort. Nivelele și debitele maxime se produc în luna iunie (debitul maxim depășește 26.000 m3). Se mai caracterizează prin ape scăzute iarnă, creșteri neașteptate primăvară începând din amonte producând inundații. Navigația este posibilă 3 luni și jumătate pe an.

3.5. Soluri3.5. Soluri

Interrelaţiile dintre relief, climă vegetaţie se răsfrâng asupra învelişului pedogenetic al continentului american. În general se constată o dublă zonalitate latitudinală de o parte şi de alta a ecuatorului a principalelor tipuri de soluri, o zonalitate altitudinală condiţionată de prezenţa reliefului muntos şi apariţia uneivarietăţi de soluri intrazonale.

• Solurile tundrei arctice se află în strânsă alternanţă cu solurile poligonale tipiceşi litosolurile.

• Spodosolurile, respectiv solurile podzolice şi cele brune acide au cea mai mare răspândire regională, ocupând partea central estică a Americii de Nord, respectivcentrul şi sudul Peninsulei Labrador, Terra Nova, Noua Scoţie, Noua Anglie,regiunea Marilor Lacuri.

• Solurile subtropicale şi tropicale ocupă suprafeţe cuprinse între 30º lat.N şi S.

4. Aspecte demografice4. Aspecte demografice

America de azi este un continent slab populat în comparaţie cu suprafaţa sa.Populaţia numără peste 750 milioane locuitori, din care peste 290 milioane înAmerica Anglo-saxonă şi cca. 460 milioane în America Latină. 

Sporul natural are valori reduse în SUA (7.7 ‰), Canada(7.9 ‰), în timp ce în ţările în curs de dezvoltare din America Latină explozia demografică este în plină evoluţie .

Densitatea populaţiei, pe ansamblul continentului este de două ori mai mică decât media globului (cca.18 locuitori/km²), cu diferenţe mari la nivelul statelor. Cele mai mari densităţi se înregistrează în statele cu expansiune spaţială redusă din bazinul Mării Caraibilor şi Istmul Central American .

5. Resurse naturale5. Resurse naturale5.1. Resursele litosferei5.1. Resursele litosferei

5.1.1. Combustibilii fosili5.1.1. Combustibilii fosili

AMERICA DE NORD participă cu aproape 1/3 la producţia mondială, remarcându-se Statele Unite ale Americii, care, prin producţia lor de cca. 900 milioane tone în 1994, se situează pe locul al doilea în producţia mondială; multă vreme au ocupat primul loc, dar, în ultimii ani, au fost depăşite de China.

Cărbunii deţin mai puţin de 1/5 în structura consumului de surse energetice ale S.U.A. şi sunt în mare parte (60%) folosiţi în termocentrale.

Cel mai important este Complexul carbonifer din estul ţării, axat pe Munţii Apalaşi, care se desfăşoară din statul Pennsylvania, în nord, până în statul Alabama, în sud.

AMERICA DE SUD este continentul cu cea mai mică participare la producţia mondială (0,5%). Rezervele acestui continent sunt mici, cărbunii j fiind de calitate inferioară şi localizaţi în regiuni mai greu accesibile.Columbia este ţara care, până la ora actuală, deţine peste 50% din rezervele continentului, calitatea cărbunelui fiind superioară. Urmează, ca rezerve, Venezuela, dar cantităţile exploatate sunt foarte mici (huilă de bună calitate). Dezvoltarea siderurgiei în Venezuela va duce la impulsionarea extracţiei carbonifere.

5.1.2. Gazele naturale5.1.2. Gazele naturale

AMERICA DE NORD concentrează unele dintre cele mai însemnate zăcăminte gazeifere ale lumii (cca.10 000 mld.mc.), cantonate îndeosebi în SUA (cu ceva mai mult de jumătate din total).

SUA se evidenţiază prin cea mai extinsă reţea de transport şi distribuţie a gazelor naturale, totalizând 1,5 milioane km.

Mexicul este cunoscut de multă vreme ca o ţară cu industrie gazeiferă. Producţia lui a scăzut, însă, în ultimul timp, înregistrând numai 29,0 mld.mc. în 1996, faţă de peste 35 mld.mc. mai înainte. Rezervele şi exploatările cele mai însemnate se află în extremitatea nord-estică, la graniţa cu S.U.A (gaz metan), şi în extremitatea sudică, Poza Rica şi zona istmului Tehuantepec (gaze de sondă).

Aproximativ 2/3 din energia electrică produsă de S.U.A. provine din termocentrale alimentate în special cu cărbuni şi în mai mică măsură cu hidrocarburi.

5.1.3. Petrolul5.1.3. Petrolul

A doua zonă producătoare de petrol a lumii este America de Nord (circa 500 milioane tone în 1994), 80% din petrolul extras provenind din S.U.A.Între marile zone de exploatare se distinge regiunea Golfului Mexic, cuprinzând sudul statului Texas şi statul Louisiana, care concentrează o treime din rezerve şi asigură peste 40% din producţia naţională. Extracţia se realizează deopotrivă pe uscat, în delta fluviului Mississippi şi în perimetrul Lake Charles (Louisiana), cât şi submarin în centrele Corsicana, East Texas şi Taylor, în apropierea litoralului statului Texas.

A doua zonă petrolieră, situată în Middlecontinent, concentrează 35% din totalul rezervelor certe ale ţării şi participă cu 30% la producţie. Mai importante sunt exploatările din statul Texas .

O altă zonă este sudul Marilor Lacuri, cu statele Illinois, Indiana şi Michigan, fiind importantă ca prima furnizoare de petrol pentru marea aglomeraţie industrială de la sud de Marile Lacuri.

În Canada, marile capacităţi de rafinare sunt plasate în nordul Marilor Lacuri: Montreal (între cele mai mari din ţară), Sarnia, St.John şi Halifax (în zona atlantică). Capacităţi mai mici sunt în vest (Vancouver).

Mexicul rafinează petrol, în general, pentru sine, la Ciudad Madera şi Salamanca (în centru) şi Salina Cruz (în extindere pentru dublarea capacităţii).

5.1.4. Minereuri feroase5.1.4. Minereuri feroase

În America de Nord, atât Statele Unite, cât şi Canada şi Mexicul au importante rezerve de minereu de fier şi metale auxiliare, dar siderurgia se află pe diferite trepte de dezvoltare.S.U.A. ocupă locul 5 în producţia mondială de minereu de fier (39,3 mil.tone în 1995), iar rezervele sunt apreciate la circa 10 mld.tone.

Canada are rezerve de minereu de fier apreciate la 120 mld.tone şi ocupă, cu cele 21,5 mil.tone (1995) extrase, locul 7 în lume.

Cele mai mari centre ale metalurgiei feroase sunt situate în zona Marilor Lacuri (Hamilton, Sault St.Marie), în Noua Scoţie (Sydney, Trenton), legate de materiile prime locale sau zona de consum deosebit al industriei construcţiilor de maşini (Montreal).

5.1.5. Minereuri neferoase5.1.5. Minereuri neferoase

Rezervele de bauxită sunt modeste.

Producţia de aluminiu (3,4 mil.t./1995) fac din S.U.A. principalul producător mondial. Rezervele de cupru sunt însă mult mai mari (1/6 din cele mondiale), iar producţia de cupru plasează S.U.A. pe locul al doilea (multă vreme pe primul loc). Rezervele de plumb şi zinc sunt mai reduse, ceea ce implică realizarea unor importuri.Pe baza materiilor prime minerale, a celor energetice, a altor materii prime (săruri, roci de construcţie, lemn, resurse vegetale sau minerale etc.) - provenind din producţia internă sau import - S.U.A. şi-a dezvoltat o puternică industrie de prelucrare, deosebit de diversificată, cu produse de înaltă tehnicitate, fiind, la multe din acestea, în vârful piramidei mondiale.

5.2. Resursele hidrosferei5.2. Resursele hidrosferei

Posibilităţi mari pentru amenajări hidroelectrice există în sistemul muntos al Cordilierilor, pe râurile ce izvoresc din Apalaşi, cât şi în unele sectoare ale fluviului Mississippi şi a afluenţilor săi.

Canada are o producţie excedentară de curent electric, în mare parte hidroenergetică (65%).

Cele mai importante hidrocentrale sunt construite în partea de răsărit a ţării, în provinciile Québec (46%) şi Ontario (30%), restul fiind distribuite inegal între regiunile din vestul şi centrul ţării.

5.3. Resursele biosferei5.3. Resursele biosferei

Pădurile de conifere (taigaua) cuprind:- pădurea boreală canadiană, desfăşurată între insula Newfoundland şi strâmtoarea Bering. Speciile caracteristice sunt: molidul alb, pinul canadian, bradul alb, laricele, molidul negru, plopul tremurător, mesteacănul (care coboară până în zona Munţilor Apalaşi). - pădurile de conifere de pe litoralul pacific al Americii de Nord au extensiune mare în California. Speciile caracteristice sunt molidul, tsuga, local bradul şi Sequoia gigantea.

Pădurea ecuatorială din America de Sud este întâlnită în bazinul fluviului Amazon, din Munţii Anzi până la ţărmul Oceanului Atlantic (selvasul brazilian). Precipitaţiile bogate (3 000 mm/an) şi temperaturile ridicate (+30º C) permit dezvoltarea rapidă a vegetaţiei.

5.4. Resurse turistice5.4. Resurse turistice

AMERICA DE NORD, care concentrează cca. 15% din circulaţi turistică internaţională. Se caracterizează prin circulaţia turistic intracontinental (peste 80% din turiştii străini provenind de fapt din ţărili din zonă, îndeosebi din S.U.A. şi Canada), mai ales de tranzit şi, într-o mică măsură, de sejur pentru odihnă în staţiunile de pe coasta Pacificuli sau Golfului Mexic.

Statele Unite ale Americii, cu marile oraşe de pe coaste atlantică (Boston, Philadelphia, Washington, New York ş.a.), Peninsula Florida cu salba de staţiuni balneare (Miami Beach, Palm Beach, Key Wes ş.a.), zona Marilor Lacuri, staţiunile montane şi de sporturi de iarnă (Den ver, Lake Placid, Sun Valley, Paradise, Squaw Valley) și balneare din interior .

Canada, ţară imensă ca întindere, remarcându-se prin atracţiile naturale (peisaje alpine, prerii, canioane, cascade etc., plus o faună foarte bogată vizitate îndeosebi în cadrul parcurilor naţionale (printre cele ma mari din lume - Wood Buffalo, Banff, Jasper, Nahanni). Se adaugă unele oraşe, între care luntreai (cel mai important centru important centru turistic canadian)i Québec (castelul Frontenac), Toronto, Halifax, Vancouver ş.a., staţiun montane şi de sporturi de iarnă (Calgary ş.a.).

Mexicul, cu vestigii şi monumente ale civilizaţiilor precolumbiene - aztece, toltece etc - în partea centrală (Teotilhuacan, Cholula, Xochicalce) mayaşe în Peninsula Yucatan (Chichen-ltza, Uxmal, Mayapol ş.a.), oraşele bogate în monumente din perioada colonială (Ciudad de Mexico Guadalajara, Puebla, Veracruz, Toluca ş.a.), staţiunile balneare de pe coasta pacifică (Acapulco, Zihuatanejo, Manzanillo, Mazatlan ş.a.), peninsula Bajal California ş.a.

AMERICA CENTRALĂ Şl DE SUDAMERICA CENTRALĂ Şl DE SUD, care se caracterizează prin varietatea atracţiilor turistice naturale şi antropice, dar forma , care se caracterizează prin varietatea atracţiilor turistice naturale şi antropice, dar forma dominantă o constituie turismul de odihnă şi tratament în staţiunile balneare de pe iitorai. Se remarcă, prin circulaţia turistică, America dominantă o constituie turismul de odihnă şi tratament în staţiunile balneare de pe iitorai. Se remarcă, prin circulaţia turistică, America

Centrală (istmică şi insulară), mult căutată de turiştii cu venituri ridicate din America de Nord (S.U.A. şi Canada).Centrală (istmică şi insulară), mult căutată de turiştii cu venituri ridicate din America de Nord (S.U.A. şi Canada).

Antilele Mari şi Bahamas, respectiv Cuba (în principal oraşele Havana şi Santiago de Cuba, cu monumente istorice şi de artă, fiind, totodată, renumite staţiuni balneare), Jamaica (ţărmul nordic şi staţiunile balneare Montega Bay, Ocho Rios, Porto Antonio), Haiti, Republica Dominicană, Puerto Rico (îndeosebi cu peisajele naturale, staţiunilebalneare: Nassau, Island, Lucaya Beach ş.a );

6. Concluzie6. Concluzie

SStatul este considerat simbolul economiei libere de piață. tatul este considerat simbolul economiei libere de piață. Datorită abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze Datorită abundenței bogățiilor naturale (cărbune, petrol, gaze naturale, hidroenergie), el este mai puțin dependent de importul naturale, hidroenergie), el este mai puțin dependent de importul de energie decât majoritatea celorlaltor state industrializate. Un de energie decât majoritatea celorlaltor state industrializate. Un alt avantaj al său îl constituie culturile agricole: America este alt avantaj al său îl constituie culturile agricole: America este privită drept grânarul globului, iar o parte importantă a producției privită drept grânarul globului, iar o parte importantă a producției agricole este exportată în lumea întreagă.agricole este exportată în lumea întreagă.

Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a Țara cunoaște în ultimele decenii o accentuare a polarizării sociale, fapt care o face să afișeze inegalitatea polarizării sociale, fapt care o face să afișeze inegalitatea veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale veniturilor cea mai mare dintre toate democrațiile industriale avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabilă cu avansate, din acest punct de vedere S.U.A fiind comparabilă cu state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic și state gen Ghana, Nicaragua sau Turkmenistan, fapt economic și social care atacă însăși fibra democrației.social care atacă însăși fibra democrației.

7. Bibliografie7. Bibliografie

► M. Lungu-M. Lungu-”Geografia Continentelor”, Editura Steaua Nordului, ”Geografia Continentelor”, Editura Steaua Nordului, ConstanConstanţaţa;;

► Horia C. Matei; Silviu Negut; Ion Nicolae- „Statele Lumii de la A Horia C. Matei; Silviu Negut; Ion Nicolae- „Statele Lumii de la A la Z” ,Editura la Z” ,Editura ŞŞtiintiinţţificifică şă şi Enciclopedici Enciclopedicăă;;

► Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitrescu- Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu; Victor Dumitrescu- „Statele Lumii”, Editura Didactică şi Pedagogică;„Statele Lumii”, Editura Didactică şi Pedagogică;

► Ion Marin, Marian Marin- "America de Nord (Canada, Statele Ion Marin, Marian Marin- "America de Nord (Canada, Statele Unite ale Americii, Mexic) Geografia fizică, umană şi Unite ale Americii, Mexic) Geografia fizică, umană şi economică", Editura Universităţii din Bucureşti, 2003;economică", Editura Universităţii din Bucureşti, 2003;

► Miller G- "Geography of North America", 1990;Miller G- "Geography of North America", 1990;► Neagu Udroiu- "America, un loc sub soare", Editura Intact, Neagu Udroiu- "America, un loc sub soare", Editura Intact,

Bucureşti,1992;Bucureşti,1992;► Marin I- "Geografia continentelor, America de Nord", Marin I- "Geografia continentelor, America de Nord",

Bucureşti, 1989Bucureşti, 1989► WebografieWebografie► www.wikipedia.rowww.wikipedia.ro