STUDIU PRIVIND COMPETITIVITATEA SECTORULUI …AE Studiu privind competitivitatea sectorului...

AE Studiu privind competitivitatea sectorului românesc de procesare a cărnii

948 Amfiteatru Economic

STUDIU PRIVIND COMPETITIVITATEA SECTORULUI ROMÂNESC

DE PROCESARE A CĂRNII

Silvius Stanciu1*, Raluca Daniela Rizea2 și Anca Gabriela Ilie3 1)Universitatea Dunărea de Jos, Galati, România

2)3)Academia de Studii Economice, București, România

Vă rugăm să citaţi acest articol astfel:

Stanciu, S., Rizea, R. D. și Ilie A. G., 2015. Study on the Competitiveness of the Romanian

Meat Processing Industry. Amfiteatru Economic, 17 (Special No. 9), pp. 948-962

Rezumat

Industria cărnii reprezintă un sector strategic, ce poate contribui semnificativ la

creșterea competitivității industriei alimentare autohtone și la asigurarea securității

alimentare naționale.

Resursele naturale generoase, tradiția în creșterea animalelor și în industrializarea

materiilor prime agroalimentare pot asigura o bază de materii prime, acoperirea consumului

intern și obținerea de venituri substanțiale pentru firmele românești prin exportul produselor

procesate. În prezent piața cărnii din România este dependentă de importurile de carne,

realizate preponderent sub formă de produse procesate. La export sunt valorificate animale

vii sau materii prime rezultate la abatorizare, cu o valoare adăugată scăzută, ceea ce a

condus la dezechilibrul balanței comerciale.

Articolul propune astfel o analiză a sectorului autohton de procesare a cărnii din

perspectiva producției, consumului și al tranzacțiilor comerciale, evaluate în contextul

internațional al pieței cărnii. Studiul realizat a indicat faptul că România a înregistrat în

ultimii ani progrese în domeniul producției și procesării cărnii, dar performanțele financiare

ale companiilor autohtone sunt inferioare nivelului comunitar. Cu excepția sectoarelor

cărnii de pasăre și de ovine, la care valoarea exporturilor a depășit importurile, celelalte

sectoare sunt deficitare, nefiind acoperită cererea internă. Gradul de concentrare redus al

companiilor din industria procesării cărnii arată în continuare o fragmentare a pieței și un

potențial de creștere pentru companiile existente.

Cuvinte-cheie: competitivitate, procesare, carne, industria cărnii, consum.

Clasificare JEL: L11, L25, L66.

*Autor corespondent, Silvius Stanciu - [email protected]

Noi tendințe în sfera afacerilor sustenabile și a consumului AE

Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie 2015 949

Introducere

Abatorizarea animalelor și procesarea carcaselor asigură transformarea animalelor

vii în produse alimentare finite sau intermediare, destinate consumului direct sau după

tratamente culinare. Unitățile de industrializare a cărnii sunt dependente de baza de materii

prime provenită din sectorul zootehnic intern sau din importuri. Calitatea materiei prime,

tehnologia și condițiile de procesare din industria cărnii, respectarea criteriile de igienă

impuse pentru producția alimentară pot influența decisiv calitatea produselor finite și

siguranța consumatorului. O derulare corespunzătoare a procesului tehnologic este

importantă în realizarea caracteristicilor senzoriale, nutritive, biologice, energetice sau

igienice, esențiale în definirea calității produselor destinate pieței alimentare (Bobe și

Procopie, 2011). În unitățile de procesare primară a cărnii valoarea adăugată se obține prin

procese tehnologice simple, în mod uzual printr-o tranșare și ambalare corespunzătoare, ce

permit diferențierea claselor de calitate, condiții igienice de transport-comercializare-

expunere și facilitează actul de comerț printr-o prezentare corespunzătoare, respectiv o mai

bună accesibilitate pentru consumator. Unitățile complexe de procesare secundară a cărnii

valorifică superior resursa animalieră, având drept obiective obținerea produselor din carne

și o bună utilizare a produselor secundare de abatorizare.

Cererea de carne existentă pe piața mondială poate fi parțial acoperită prin

creșterea producției unităților zootehnice, care este limitată de factori biologici (ciclurile de

creștere a animalelor, criterii genetice de dezvoltare a animalelor), de capacitatea terenurilor

agricole de asigurare a cantităților de nutreț necesare sau de factori ecologici (Stanciu,

2014b). Extinderea fermelor zootehnice și micșorarea ciclurilor de producție nu pot depăși

anumite limite, fiind necesare alte variante de creștere a volumului producției destinate

pieței. Alternativele posibile sunt o mai bună utilizare a resurselor disponibile de carne,

reducerea la un nivel minim a pierderilor de părți comestibile ale animalelor sacrificate

(Heinz și Hautzinger, 2007) sau folosirea unor subproduse rezultate de la abatorizarea

păsărilor, în special la sortimentele de produse cu prețuri mai scăzute, destinate

consumatorilor cu venituri modeste (Deogade, Zanjadand și Raziuddin, 2008).

Consumatorii solicită în permanență produse noi, cu caracteristici senzoriale și

funcționale superioare. Noile direcții în procesarea cărnii vizează produse inovative, bazate

pe creșterea valorii adăugate prin fabricarea de produse cu valoare nutritivă ridicată,

caracteristici senzoriale superioare, ușor de pregătit sau de consumat și cu un conținut redus

de zaharuri, sare sau grăsime, respectiv colesterol.

Industria cărnii reprezintă astfel unul din dintre cele mai importante sectoare din

economia românească. O dezvoltare corespunzătoare a industriei alimentare, corelată cu

utilizarea optimă a resurselor agricole de care dispune România poate reduce dependența

pieței interne de importuri și asigura securitatea alimentară a națiunii (Stanciu, 2014a).

Suprafața agricolă generoasă, tradiția în domeniul zootehnic și disponibilitatea populației

pentru creșterea animalelor, resursa umană din domeniul rural, specialiștii proveniți dintr-

un învățământ tehnic din domeniul agroalimentar recunoscut sunt factori care pot readuce

României statutul de exportator de produse animaliere procesate și pot asigura

disponibilitatea unor resurse alimentare valoroase pentru populația țării (Stanciu, 2015).

În contextul unei asemenea problematici se înscrie acest articol, ce urmărește atât

prezentarea caracteristicilor și evoluției producției și consumului de carne pe plan internațional,

dar și în România, în prima parte a lucrării, cât și analiza sectorului autohton al procesării

cărnii, în cea de-a doua parte a articolului, pe baza datelor prelucrate și interpretate de autori,

realizând astfel un studiu comparativ între industria europeană și sectorul românesc al cărnii.



1. Producția și consumul de carne pe plan internațional

Producția mondială de carne variază în jurul valorii de 300 milioane tone pe an,

prezentând o tendință constantă de creștere, datorată evoluției populației globului și unui

consum din ce in ce mai mare în țările în curs de dezvoltare (tabel nr. 1). Cele mai utilizate

specii de animale domestice pentru carne sunt porcinele și păsările, cu o pondere de circa

37%, respectiv 35 % din total. Bovinele ocupă a treia poziție, cu 21% din producția

mondială, urmate de ovine – caprine, cu o pondere mai scăzută, de circa 4,5%. În cantități

reduse sunt utilizate carnea solipedelor, a camelidelor sau a animalelor sălbatice. Consumul

cărnii diferitelor specii de animale este influențat de tradițiile alimentare, vârstă, sex,

educație, percepte religioase sau de disponibilitatea resurselor de hrană (He, Fletcher și

Rimal, 2003). Producția cărnii de pasăre a înregistrat un ritm de creștere impresionant, ce a

condus la dublarea efectivelor de animale în ultima decadă, depășind ratele de creștere la

efectivele de porc, vită sau ovine (tabel nr. 1). Pentru perioada 2015-2030 analiștii OECD -

FAO previzionează o creșterea producției de carne, susținută în special de evoluția

consumului și a producției în țările în curs de dezvoltare. Pe termen scurt ratele de creștere

a producției sunt estimate sub media înregistrată în ultimii ani, datorită constrângerilor

înregistrate la marii producători mondiali, a epidemiilor la populațiile de animale și a

restricțiilor comerciale (OECD -FAO, 2014). În 2014 tranzacțiile internaționale cu carne

au atins nivelul de 31, 6 milioane de tone, fiind înregistrată o rată de creștere anuală de 2,

3%. Cel mai tranzacționat produs pe piețele internaționale este carnea de pasăre, urmată de

vită, porc și ovine. (tabel nr.1). Carnea de ovine este singura care înregistrează o scăderea a

tranzacțiilor în anul 2014, pe fondul scăderii cererii și a epidemiilor de scrapie (Stanciu,

2014c), respectiv de Bluetongue (Stanciu și Sărbu, 2014). Previziunile privind creșterea

comerțului mondial cu carne sunt moderate, pe fondul unei cereri crescute pe piețele interne

ale producătorilor.

Tabel nr. 1. Tendințe în sectorul mondial al cărnii (milioane tone)

2010 2011 2012 2013 2014 2015*

Producția de carne – total, din care: 294,2 298,1 304.2 311,1 314,7 318,7

- bovine 66,7 67,3 67,0 67,8 67,8 67,9

- pasăre 98,9 102,6 105,4 108.6 110,2 111,8

- porcine 109,3 109,2 112,4 115,0 117,2 119,4

- ovine 13,7 13,4 13,7 13,9 13,9 14,0

Comerț cu carne – total, din care 26,7 29,0 29,6 29,7 30,6 31,2

- bovine 7,7 7,9 8,0 8,9 9,6 9,8

- pasăre 11,7 12,8 13,0 12,5 12,7 13,1

- porcine 6,2 7.3 7.5 7.4 7.5 7,1

- ovine 0,8 0,8 0,8 1,0 1,0 0,9

Consum mediu de carne pe plan

global (kg/ an capita), din care

42,5 42,5 42.8 42,8 43,4 43,4

- în țări dezvoltate 79.2 78.8 76.2 75.7 75.5 -

- în țări în curs de dezvoltare 32,4 32.5 33.4 33.7 33.8 -

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor OECD – FAO, Annual Outlook (2010-2015)

* date previzionate



Consumul mediu anual pe cap de locuitor înregistrează valori relativ constante în

ultimii ani, existând o ușoară diminuare în zonele industrializate, compensată de creșterea

cererii în zonele în curs de dezvoltare. Consumul anual de carne pe cap de locuitor

reprezintă in indicator economic utilizat pentru a caracteriza bunăstarea populației, carnea

fiind un aliment cu valoare nutritivă, energetică si senzorială ridicată ce asigură

organismului prin intermediul metabolismului, substanțele nutritive și energia necesară

desfășurării activităților zilnice. Proteinele din carne sunt caracterizate de un conținut optim

de aminoacizi esențiali, care le poziționează în categoria proteinelor de clasă I (Banu și

Sahleanu, 2009). Astfel, locuitorii din zonele dezvoltate economic acoperă necesarul

nutritiv al organismului în special prin consumul produselor alimentare de origine animală,

fiind caracterizați de un nivel ridicat al consumului mediu anual de carne (Gerbens-Leenes,

Nonhebel și Krol, 2010).

Evoluția prețului mediu al cărnii pe plan internațional este prezentată în graficul nr

1.Tendința constantă de creștere a prețului cărnii în tranzacțiile internaționale este

influențată în principal de cererea existentă pe piață și de evoluția prețurilor la furajele

destinate creșterii animalelor. După nivelurile istorice atinse în 2012, ilustrate în valori

ridicate ale prețului la principalele categorii de carne, prețurile la furaje au înregistrat un

proces de ieftinire în anul 2013, ce a permis obținerea profitului pentru producătorii de

carne. Efectele s-au resimțit în principal asupra cotațiilor de preț la carnea de porc și de

pasăre, cele mai dependente de cereale și de furajele concentrate de soia. Prețul cărnii de

pasăre a fost relativ stabil în ultima perioadă. Carnea de vită a înregistrat o creștere

constantă a prețului în ultimii ani, datorată cererii tot mai mari, ciclului biologic de creștere

al animalelor, mai redus comparativ cu alte specii și diminuării producției mondiale pe

fondul epidemiei de Bluetongue (Stanciu și Sârbu, 2014). Indicele global FAO Meat Price

înregistrează o ușoară scădere în ultima perioadă, sub influența reducerii prețului la carnea

de porc și de ovine, datorate scăderii cererii din țările dezvoltate, micșorării volumului

tranzacțiilor cu Federația Rusă sau incidentelor de securitate alimentară (Rapoarte OECD -

FAO, 2005-2014, Stanciu 2014c).

Grafic nr. 1. Evoluția indicelui FAO Meat Price Index

(global și pentru principalele tipuri de carne)

Sursa: Prelucrat de autor pe baza datelor FAO (2015)



Uniunea Europeană (UE 28) este unul dintre principalii producători și consumatori

de carne, contribuind cu circa 14% la producția înregistrată pe plan mondial. Producția

comunitară de carne, înregistrată la nivelul anului 2014, a fost de 44 milioane tone, în

creștere cu aproape 300000 tone față de anul 2013, fiind parțial recuperată pierderea

înregistrată anterior (tabel nr. 2). Prognozele pentru anul 2015 prevăd o ușoară creștere a

producției și o rată anuală de creștere de o,9%, apropiată de valoarea medie înregistrată pe

plan mondial. Reducerea exporturilor comunitare de carne este datorată în principal

incidentelor apărute în sectorul zootehnic (efectele epidemiilor de Bluetongue, Scrapie sau

Gripă Aviară), aplicării noilor reglementări comunitare privind bunăstarea animalelor și

reducerii exporturilor către Federația Rusă (Stanciu și Sârbu, 2014). Media consumului

anual de carne pe cap de locuitor este superioară celei înregistrate pe plan mondial, la un

grad supraunitar de acoperire a consumului din producția internă.

Tabel nr. 2. Producția de carne în EU 28 (mii tone)

2010 2011 2012 2013 2014 2015*

Producția totală de carne 44134 44640 44044 43726 44018 44427

Importuri de carne 1385 1357 1326 1308 1 314 1317

Exporturi carne 3230 3783 3702 3704 3692 3699

Consum total 42101 41976 41438 41153 41461 41860

Media consumului anual pe cap de

locuitor***

66,4 66,1 65,2 64,7 65,0 65,5

Rata de acoperire a consumului din

producția internă (%)

104,8 106,3 106,3 106,2 105,8 105,8

Sursa: Realizat de autor pe baza EC Short Term Outlook (2010 -2015)

* date estimate

Procesarea cărnii este un sector important în Uniunea Europeană. În anul 2014 în

UE 28 erau înregistrate 12385 companii de procesare carne (cod NACE.Rev.2 -1013),

localizate preponderent în statele puternic industrializate (grafic nr.2). Gradul de

concentrare este ridicat în piața comunitară, peste 55% din firmele de profil fiind localizate

în Franța (23%), Germania (19%) și Spania (13%).

Grafic nr. 2. Distribuția companiilor de procesare a cărnii în UE 28

Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor Bazei de date Amadeus (2015)



România ocupă un loc modest în cadrul UE 28, la Oficiul Național al Registrului

Comerțului ONRC (2015) fiind înscrise 398 de companii cu Cod CAEN 1013 în anul 2014,

reprezentând 3,28% din totalul comunitar. Comparând numărul de firme înregistrate în țara

noastră cu cel din Ungaria (83 de firme) sau Bulgaria (238 de firme), sectorul național de

procesare a cărnii ocupă a doua poziție în Europa de SE, după Polonia, cu 1060 de firme de

profil.

La nivelul lunii septembrie 2015, în spațiul european în sectorul producției și

procesării cărnii își derulau activitatea circa 13,000 de companii, marea majoritate cu o

cifră de afaceri sub 10 milioane euro. România ocupa un loc modest în cadrul clasificării,

dominată de Franța, Spania și Germania, depășind statele vecine Bulgaria și Ungaria ca

număr total de companii cu codul 1013 NACE Rev. 2 (grafic nr. 3). România înregistrează

o valoare medie a cifrei de afaceri per companie situată la aproape jumătate din media

europeană

100

150

200

250

300

350

400

Com

pan

ii

Companii in sectorul european de procesare al carnii (1013 NACE rev 2)

Grafic nr. 3. Distribuție companiilor din sectorul cărnii în funcție de cifra de afaceri

Sursa: Realizat de autor

2. Producția și consumul de carne în România

Integrarea comunitară a pus la dispoziția producătorilor autohtoni o piață

potențială de 500 milioane de consumatori, dar și restricții datorate normele comunitare și

concurența unor producători comunitari cu tradiție în domeniu.

În ultimii ani sectorul autohton de procesare a cărnii s-a confruntat cu o serie

probleme, datorate scăderii consumului intern și crizei economice - financiare din perioada

2007-2013. Conform cercetărilor efectuate de Stanciu si colab. (2013), manifestarea unor

incidente critice de siguranță alimentară, pe plan internațional (gripa aviară, gripa porcină,

contaminanți alimentari, falsificări și fraude alimentare etc.) sau național (carne alterată,

carne de pasăre contaminată cu Salmonella) au afectat producătorii autohtoni și încrederea

consumatorilor. Producția de carne a României, estimată pentru anul 2014 a fost de 931

milioane tone (dupa cum se poate observa în tabelul nr.3), reprezentând circa de 2,1 % din

totalul producției realizate la nivelul UE 28. Deși în perioada 2000-2013 sectorul cărnii din



România înregistrează o scădere globală de peste 6%, anul 2014 este caracterizat de o rată

de creștere de peste 4% a producției de carne, net superioară mediei europene.

Ca pondere, carnea de porc reprezintă aproape jumătate din cantitatea totală

produsă la nivel național, urmată de carnea de pasăre și de vită. Carnea de vită și de ovine

au înregistrat reducerea producției în ultimul an, pe fondul epidemiilor de scrapie și

Bluetongue ce au afectat sectorul zotehnic autohton (Stanciu și Sărbu, 2014) .

Tabel nr. 3. Producția de carne în Romania 2000-2014 (mii tone)

2000

2007 2010 2012 2013 2014

*

Variație (%) Creștere

2000-

2014 2014

/2000

2014

/2013

Producția totală, din

care:

982 1086 926 898 894 931 -5.19 +4.13 -0.4

Bovine 162 211 102 101 93 93 -42.5 -0.1 -3.9

Porcine 503 491 418 426 421 438 -13.0 +3.9 -1.0

Pasăre 259* 312* 349* 313 326 346 +33.2 +6.2 +2.1

Ovine caprine 58 72 57 58 54 54 -7.2 +0.3 -0.5

Sursa: Realizat de autor pe baza CE Reports - Short Term Outlook (2000-2015)

*Estimată

Cu o rată de creștere de 6,2 % înregistrată în ultimul an, industria cărnii de pasăre

este cel mai dinamic domeniu al producției alimentare naționale. Sectorul avicol este

singurul care a prezentat o creștere constantă în perioada 2000-2014, înregistrând și o

balanță comercială pozitivă în 2013. Astfel, conform statisticilor INS (2015), anul 2013 este

primul an după perioada 1990 în care exportul românesc depășește valoric importurile la

carnea de pasăre. După integrarea României în comunitatea europeană se observă și o

relativă redresare a producției cărnii de porcine, care, după minimul înregistrat în 2010

cunoaște o ușoară tendință de creștere. Importurile de carne de porcine realizate de

România sunt prezentate în graficul nr. 4. Perioada 1990 -2007 este caracterizată de o

creștere a importurilor de carne și produse din carne, pe măsură scăderii producției interne. În anul 2008 se înregistrează un nivel maxim al importurilor de carne și produse de circa

730 milioane euro, după care se constată o ușoară reducere a acestora, până la un nivel de

487 milioane euro în 2013.

Grafic nr. 4. Importurile românești de carne și produse din carne

Sursa: Realizat de autor după datele INS (Tempo online, 2015)



Structura exporturilor autohtone de carne și produse din carne este prezentată în

graficul nr. 5. Până în momentul integrării în Uniunea Europeană, exporturile românești de

carne și produse din carne au valori reduse, cu un minim înregistrat în anul 2000 de 3,4

milioane euro. După anul 2008 exporturile românești de produse animaliere încep să

crească, în anul 2013 fiind înregistrate exporturi în valoare de 226 milioane euro,

reprezentând aproape jumătate din valoarea importurilor pe acest segment de produse

alimentare.

Grafic nr. 5. Exporturile românești de carne și produse din carne


Comerțul exterior al României cu produse animaliere este orientat preponderent

către partenerii comunitari, peste 95 % din produsele tranzacționate fiind destinate pieței

comunitare.

Structura exporturilor din sectorul cărnii este dezechilibrată, produsele preferate de

partenerii comerciali externi fiind în principal animale vii sau carne sub formă de carcasă.

Datele statistice furnizate de INS (2015) privind tranzacțiile cu animale vii si carne sunt

prezentate în tabelul nr. 4 .

Tabel nr. 4. Comerțul exterior al României cu carne și animale vii (mii euro)

2000 2005 2007 2010 2012 2013

Import animale vii si

produse animale, din

care

162180 662292 870154 984428 1034909 1113919

- animale vii 23622 35467 47389 95704 140152 163657

- carne și organe

comestibile

83091 503087 553430 515172 479420 487174

Export animale vii si

produse animale, din

care:

137913 196052 252119 433571 731139 745289

- animale vii 106721 142278 181210 195640 304381 314495

- carne și organe

comestibile

3442 18183 27039 129312 262689 225978

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor INS (Tempo online, 2015)



Deoarece numărul de ferme specializate în creșterea intensivă a tineretului bovin și

ovin este insuficient în România, fermierii autohtoni exportă tineretul bovin sau ovin în

Spania sau Italia, unde acesta este adus la greutatea optimă și abatorizat. Importurile de

animale vii sunt reprezentate în special de pui de găină sau purcei, achiziționați în special

din Olanda, și reprezintă mai mult din jumătate din valoare importurilor de animale vii

(CRPCIS, 2012).

Scăderea efectivelor animalelor de prăsilă obligă fermierii autohtoni la aplicarea

acestei soluții pentru popularea fermelor zootehnice de creștere intensivă. Importurile de

carne sunt realizate majoritar în varianta carcasă, carne de consum (tranșată sau ambalată),

respectiv produse finite.

Conform statisticilor furnizate de INS (2015), consumul de carne în România se

situează sub media europeană, înregistrând o scădere constantă în perioada 2009-2013, în

principal pe considerente economice (grafic nr. 6).

Grafic nr. 6. Evoluția consumului de carne în Romania


Consumul mediu anual de carne pe cap de locuitor, exprimat în echivalent carne

proaspătă, variază între 67,3 kg în 2009 și 54,4 kg în 2013. Carnea de porc (incluzând și

produsele din carne de porc) este pe primul loc în preferințele românilor, cu un consum

mediu anual de circa 32 kg pe cap de locuitor, fiind urmată de carnea de pasăre, cu circa 19

kg pe cap de locuitor. Românii nu sunt consumatori tradiționali de carne de vită, iar carnea

de oaie și capră se consumă în special ocazional sau în anumite comunități.

3. Sectorul procesării cărnii din România

Evoluția numărului de firme din industria cărnii și a principalilor indicatori

economici ce caracterizează sectorul pentru perioada 2008 -2013 este prezentată în tabelul

nr. 5. După scăderile înregistrate pe parcursul anului 2009, datorate în principal lipsei de

eficiență a sectorului autohton și crizei financiare, concretizate în reducerea cu 11% a

numărului de firme, disponibilizarea a 14% din efectivele de salariați și diminuarea

volumului vânzărilor cu 1%, companiile din sector au reușit echilibrarea activității din

punct de vedere comercial si al productivității muncii. Ultimii 3 ani sunt caracterizați de o

evoluție pozitivă a sectorului, cu creșterea numărului de agenți economici și a volumului de

vânzări. Conform informațiilor furnizate de ONRC, la sfârșitul anului 2013 erau înregistrate



347 de companii cu domeniu principal de activitate “Fabricarea produselor din carne,

inclusiv din carne de pasare - Cod CAEN 1013”.

Tabel nr. 5. Evoluția sectorul procesării cărnii în perioada 2008-2013

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Număr companii active 355 317 333 334 339 347

Cifra de afaceri, total (milioane lei) 4414 4363 4483 4781 5100 5460

Cifra de afaceri medie pe companie

(milioane lei)

12,4 13,8 13,5 14,3 15,0 15,7

Variația cifrei de afaceri (%) - -1 +3 +7 +7 +7

Rezultat net (%) 0,67 0,16 0,14 1,03 2,56 1,71

Număr total de salariați 20205 16365 17050 18895 19215 19935

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Firme Info (2015) și Muscalu (2014)

Pe baza evidențelor Ministerului Finanțelor Publice MFP (2015) se poate observa

că agenții economici din sector au generat o cifră totală de afaceri de 5,4 miliarde lei,

asigurând circa 20000 locuri de muncă, fără să fie înregistrată o modificare semnificativă a

numărului de salariați sau a numărului de companii active în ultimii ani. În perioada 2013 –

2008 a avut loc o creștere cu 24 % a cifrei totale de afaceri a sectorului și o dublare a

gradului de profitabilitate. Începând cu anul 2011 se constată o creștere a veniturilor

sectorului în valoare constantă de 7% și revenirea companiilor pe profit. Perioada 2013-

2014 aduce o serie de modificări în activitatea sectorului de procesare a cărnii din România,

după cum se poate observa și din graficul nr.7.

Grafic nr. 7. Evoluția numărului de companii din sectorul procesării cărnii 2013-2014

Sursa Realizat de autor pe baza date Firme. Info (2015) și ONRC (2015)

Astfel, analiza informațiilor financiare furnizate de MFP (2014) conduce la

următoarele observații: 25% din companii si-au încetat activitatea pe parcursul anului 2013,

fiind înființate doar 5,5% firme noi (5 companii desființate - o companie nou înființată); 9

dintre cele 85 de companii ce si-au întrerupt activitatea în anul 2013 au înregistrat o cifra de

afaceri de peste 1 milion de euro; circa 53% dintre companiile din sector prezintă un grad

de îndatorare ridicat. Conform datelor furnizate de ONRC (2015), prezentate în graficul nr.

7, sectorul național de procesare a cărnii se caracterizează prin creșterea moderată a



numărului total de firme active (cu circa 1.4%) și reducere masivă (cu 42%) a numărului de

agenți economici declarați în activitate dar care nu au derulat afaceri în anul 2013.

Segmentul companiilor cu cifra de afaceri cuprinsă între 500000-1000000 euro a

înregistrat diminuarea numărului de agenți economici de la 47 la 46, în paralel cu o creștere

cu 50% a numărului de agenți economici cu o cifră de afaceri sub 500000 euro. Cu excepția

segmentelor 0-100000 euro nu s-au înregistrat modificări semnificative în structura

sectorului. Informațiile financiare specifice sectorului pentru anul 2013 sunt prezentate în

tabelul nr. 6.

Tabel nr. 6. Informații financiare specifice sectorului procesării cărnii (2013)

Cifra de

afaceri

anuală

(mii euro)

Număr

de

firme

Pondere

(%)

Total cifra de

afaceri

(mii euro)

Pondere

(%)

Media cifrei de

afaceri

(mii

euro/companie)

0 96 27,7 0.00 0,00 0,00

Sub 100 80 23,1 2168,40 0,18 2710,50

100-500 55 15,9 13878,50 1,11 24869,93

500-1000 19 5,5 13225,22 1,07 69606,42

1000-5000 47 13,5 115848,07 9,38 246485,26

5000-10000 17 4,9 117583,05 9,52 691664,94

10000-50000 28 8,1 552914,03 44,75 1974692,96

50000-100000 4 1,2 253918,42 20,55 6347960,50

Peste 100000 1 0,3 166138,24 13,45 16613824,00

Total 347 1,0 1235473,88 100,00 356044,35

Sursa: Realizat de de autor pe baza datelor MFP (2015)

4. Analiza gradului de concentrare a firmelor din sectorul procesării cărnii

Concentrarea într-o ramură de activitate reflectă măsura în care o piață/ramura de

activitate este dominată de firme mari. O piață este cu atât mai concentrată cu cât numărul

companiilor din domeniu este mai scăzut sau cu cât este mai inegală repartiția segmentelor

de piață între firmele respective. Cotele de piață ale principalilor 10 procesatori din

industria cărnii din România sunt prezentate în tabelul nr. 7.

Cuantificarea nivelului de concentrare se realizează cu diverși indicatori, ce pot

cuantifica aspecte generale sau specifice gradului și dinamicii concentrării pieței (Lămătic

și Lămătic, 2005). Metodele uzuale de evaluare a gradului de concentrare într-un sector

industrial sunt curba de concentrare Lorentz, gradul de concentrare (CR), indicele Gini și

indicele Herfindahl - Hirschman Index (HHI). Valori ridicate indicelor Gini și HH indică

tendința de monopolizare a pieței. Criteriile au fost utilizate pentru a evaluare gradul de

concentrare și competitivitatea sectorului cărnii de pui în USA, de către Elam (2010).

Hansen si Lund (2012) aplică criteriul HHI pentru caracterizarea agriculturii daneze și a

afacerilor în sectorul agroalimentar. O analiză a competitivității sectorului industrial bazată

pe criteriile CR și HHI este utilizată de Kassalis (2010) pentru caracterizarea sectorului

agroalimentar din Letonia. Metoda este frecvent utilizată în evaluarea statistică oficială,

fiind aplicată în raportările realizate de agenții ale Comisiei Europene (2012) sau ale

Departamentului pentru Agricultură a Statelor Unite ale Americii (2015).



Tabel nr. 7. Cota principalilor 10 procesatori din industria cărnii din România

Nr.

crt.

Numele companiei Cifra de

afaceri 2013

(mii euro)

Valoare

cumulativă

(mii euro)

Cota

(%)

Valoare

cumulativă

(%)

1. Unicarm SRL 149307 149307 10,86 10,86

2. Caroli Foods Group

SRL 78918 228225 5,74 16,59

3. Diana SRL 69295 297520 5,04 21,63

4. Recunoștința Prodcom

Impex 61818 359338 4,49 26,12

5. Aldis SRL 51573 410912 3,75 29,87

6. Scandia Food SRL 51,542 462,454 3.75 33.62

7. Sergiana Prodimpex

SRL 42,935 505,389 3.12 36.74

8. Fox Com Serv SRL 38,930 544,319 2.83 39.57

9. C+C SA 36,883 581,202 2.68 42.25

10. Angst RO SRL 33,347 614,549 2.42 44.68

Sursa: Realizat de autor, pe baza Amadeus Database (2015)

Gradul de concentrare al sectorului autohton de procesare a cărnii, obținut prin însumarea

cotelor de piața deținute de cei mai importanți 10 jucători la nivelul anului 2013 este 44, 68

%, valoare situată sub valoare de 50%. precizată de Lămătic și Lămătic (2005) drept prag

limită peste care un sector poate fi considerat monopolist. Curba Lorentz-Gini a fost

aplicată pentru determinarea gradului de concentrare al companiilor din sector. Varianta

grafică a gradului de concentrare al agenților economici din sectorul analizat reprezentată

de Curba Lorentz este prezentată în graficul nr. 8.

Grafic nr. 8. Gradul de concentrare a firmelor din sectorul procesării cărnii

Sursa: Realizat de autor pe baza informațiilor oferite de Amadeus Database (2015)

UNICARM SRL Curba Lorentz (Indice Gini: 0.89)

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

100

% 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100



Indicele Gini – Struck, calculat pentru anul 2013 capătă valoarea 0,89, indicând un

grad ridicat de monopolizare a pieței. Valoarea determinată a HHI pentru anul 2013 este

0,385, evoluția acestuia fiind prezentată în graficul nr. 9. Valoarea maximă a indicelui fost

înregistrată în anul 2012, când suma cotelor de piață a primelor 10 companii din România a

ajuns la valoare de 52%.

Grafic nr. 9. Evoluția Indicelui HH

pentru sectorul procesării cărnii din România

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor Amadeus Database

În perioada 2009-2013 indicele HHI a înregistrat o evoluție moderată,

demonstrând o stabilitate relativă a sectorului. Analiza efectuată pe baza Curbei Lorentz și

a indicatorilor Gini, respectiv HHI arată o tendință de concentrare a sectorului românesc de

prelucrare a cărnii.

Concluzii

Analiza sectorului autohton al procesării cărnii a fost realizată pentru perioada 2008-

2014. Au fost prezentate și analizate sumar piața internațională a cărnii și locul României

pe piața comunitară. Piața autohtonă este dependentă de importurile de carne, deși au fost

înregistrate progrese în ultimii ani, în special în producția și procesarea cărnii de pasăre și

de ovine. Consumul mediu de carne pe an și cap de locuitor înregistrat în România este sub

media europeană, valoarea acestuia fiind apropiată de media consumului înregistrată pe

plan mondial. Consumatorul român preferă în special carnea de porc, urmată de cea de

pasăre, carnea de vită și de oaie fiind mai puțin consumate, comparativ cu media europeană.

Sectorul cărnii din România a înregistrat în ultimii ani o serie de progrese,

evidențiate prin creșterea numărului de agenți economici, a cifrei de afaceri și a

profitabilității firmelor. Dezvoltarea sectorului a avut o influență pozitivă asupra echilibrării

balanței comerciale a comerțului extern cu carne, fiind înregistrată o creștere valorică a

exporturilor de produse procesate și o tendință de diminuare a importurilor. Valorile

ridicate ale indicatorilor Gini și HH demonstrează tendința de monopolizare a acestuia. Comparativ cu industria europeană, sectorul românesc al cărnii este caracterizat de valori

reduse ale principalilor indicatori economici și de o competitivitate scăzută.



Acknowledgements: This paper was co-financed from the European Social Fund through

Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project

POSDRU number /159/1.5/S/138907 "Excellence in scientific interdisciplinary research,

doctoral and postdoctoral school, in the economic, social and medical fields-EXCELIS",

coordinator The Bucharest University of Economic Studies.

Bibliografie

Banu, C. și Sahleanu, V. 2009, Industria cărnii, în Banu, C, ed., 2009, Tratat de industria

alimentară. Tehnologii alimentare, Editura ASAB, Bucuresti, Cap.2, pp.89-177.

Bobe, M și Procopie, R., 2011. Valoarea psihosenzorială a produselor alimentare – factor

declanşator al deciziei de cumpărare. Amfiteatru Economic, XIII(5), pp.662-670.

Bureau Van Dijk, 2015. Amadeus Database, [online] Disponibil la:

<http://www.bvdinfo.com/en-gb/our-products/company-information/international-

products /amadeus>, [Accesat 02 August 2015].

Centrul Român pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine CRPCIS, 2012.

Carnea și produsele din carne. Analiza sectorială. [pdf] Disponibil la:

<http://www.dce.gov.ro/info_business/sectoare/sectcarneprodcarne2012.pdf>, [Accesat

10 Iulie, 2015].

Deogade, A. H., Zanjad, P.N. și Raziuddin, M., 2008. Value Added Meat Products.

Veterinary World, 1(3), pp.88-89.

Elam, T., 2010. Competition in the U.S. Chicken Sector. [pdf] Farm Econ LLC. Disponibil

la: <http://www.farmecon.com/Documents/USDA-DOJ%20Chicken%20Sector% 20

Competitiveness%20Study%20FARMECON%20LLC%205-19-2010.pdf>, [Accesat 20

Februarie 2015].

European Comission, 2012. Study on price transmission in the sugar sector. [pdf]. DG

Agriculture and Rural Development Final report. Disponibil la: <http://ec.

europa.eu/agriculture / external-studies/2012/sugar-price-transmission/ exec_sum_

en.pdf>, [Accesat 09 Aprilie 2015].

European Comission, 2015. Directorate General for Agriculture and Rural Development.

Short Term Outlook [online] Disponibil la: <http://ec.europa.eu/agriculture/markets-

and-prices/short-term-outlook/index_en.ht>,[Accesat 01 August 2015].

FirmeInfo, 2015. Catalog de firme, [online] Disponibil la: <http://www.firme.info/list

_search.php>, [ Accesat 15 Iulie 2015].

Food and Agriculture Organizaton of The United Nations, 2015. Trade and markets, The

FAO Meat Price Index - July 2015, [online] Disponibil la: <http://www.fao.org/

economic/est/est-commodities/meat/en>, [accesat 18 August, 2015].

Gerbens-Leenes, P.W., Nonhebel, S. și Krol, M.S., 2010. Food consumption patterns and

economic growth. Increasing affluence and the use of natural resources. Appetite, 55(3),

pp.597-608.

He, S., Fltecher, S. și Rimal, A., 2003. Identifying factors influencing beef, poultry, and

sesfood consumption. Journal of Food Distribution Research, 34(1), pp 50-55.

Heinz, G., și Hautzinger, P., 2007. Meat processing technology for small- to medium-scale

producers, Food and Agriculture Organization of The United Nations Regional Office

for Asia and The Pacific, pp.160-162, [online] Disponibil la: <ftp://ftp.fao.org/

docrep/fao/010/ ai407e>, [Accesat 01 August, 2015].

http://www.bvdinfo.com/en-gb/our-products/company-information/international-products

http://www.bvdinfo.com/en-gb/our-products/company-information/international-products

http://www.dce.gov.ro/info_business/sectoare/sectcarneprodcarne2012.pdf

http://www.farmecon.com/Documents/USDA-DOJ

http://ec.europa.eu/agriculture/markets-and-prices/short-term-outlook/index_en.ht

http://ec.europa.eu/agriculture/markets-and-prices/short-term-outlook/index_en.ht

http://www.firme.info/list%20_search.php

http://www.firme.info/list%20_search.php

http://www.fao.org/%20economic/est/est-commodities/meat/en

http://www.fao.org/%20economic/est/est-commodities/meat/en

ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/ ai407e

ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/ ai407e



Institutul Național de Statistică, 2015. Food consumption, TEMPO-Online time series,

[online] Disponibil la: <http://www.insse.ro/cms/en>, [Accesat 30 Aprilie, 2015].

Kassalis, I., 2010. Cluster-based approach: a tool to enter into the market. In Business and

Management, The 6th International Scientific Conference Proceedings May 13–14,

2010, Vilnius, Lithuania, Vilnius: Gediminas Technical University.

Lămătic, G. și Lămătic, M., 2005. Appreciation du la structure du marché a l’aide des

indicateurs de concentration. Scientific Annals of AI Cuza University, Iasi, Tome L/LI,

Economic Sciences, pp.32-37.

Ministerul Finantelor Publice MFP, 2015, Agenţi economici şi instituţii publice - date de

identificare, informaţii fiscale, bilanţuri, [online] Disponibil la :

<http://www.mfinante.ro /pjuridice.html?pagina=domenii>, [Accesat 15 August 2015].

Muscalu, E., 2014. Analysis of the meat products processing sector. Sectorial study.

[online] Disponibil pe Coface Reports: <http://www.coface.ro/Stiri-Publicatii/ Publicatii

/Analiza-sectorului-de-fabricare-a-produselor-din-carne>, [Accesat 01 Aprilie 2015].

Oficiul Național al Registrului Comerțului ONRC, 2015. Serii de firme grupate pe criterii,

[online] Disponibil la : <http://www.onrc.ro/index.php/ro/informatii/informatii-

rc#Serii%20de%20firme%20grupate%20pe%20criterii>, [Accesat 15 August 2015].

OECD - FAO, 2014. Food Outlook. Biannual report on global food markets. [pdf]

Disponibil la: <www.fao.org/3/a-i4136e.pdf>, [Accesat 10 Martie 2015].

Stanciu, S., 2014a. The Romanian swine market in the EU context. Annals of "Dunarea de

Jos" Galati , Fascicle I. Economics and Applied Informatics, No. 3(2014), pp.87-96,

Stanciu, S., 2014b. Romanian beef & veal meat market analysis. SEA - Practical

Application of Science, 2(4), pp.381-388.

Stanciu, S., 2014c. Piața cărnii de ovine din România. În Otiman, I.P., Toderoiue, F. și

Sima, E, ed., 2014, Perspectivele Agriculturii si Dezvoltării Rurale prin prisma noii

Politici Agricole Comune 2014-2020, Editura Academia Română, pp.82-83.

Stanciu, S., 2015. Food consumption, revenues and Romanian consumer complaints.

Annals of "Dunarea de Jos" University of Galati, Fascicle I. Economics and Applied

Informatics, XXI(1/2015), pp.87-92.

Stanciu, S. și Sarbu, R., 2014. Economic Impact of Bluetongue Disease in Romanian

Livestock Sector. In: IBIMA (International Business Information Management

Association) 24th Conference: Crafting Global Competitive Economies: 2020 Vision

Strategic Planning & Smart Implementation, 6-7 November 2014, Milan Italy. USA:

IBIMA Publishing LLC.

Stanciu, S., Stanciuc, N., Dumitrascu, L., Ion, R., Nistor, C., 2013. The effects of horse

meat scandal on Romanian meat market. SEA - Practical Application of Science, 1(1),

pp.174-181.

U.S. Department of Agriculture, 2015. Agricultural Projection to 2024. [pdf] USA: Office

of the Chief Economist, World Agricultural Outlook Board. pp 97. Disponibil la: <http://www.usda.gov/oce/commodity/projections/USDA_Agricultural_Projections_to_

2024.pdf>, [Accesat 15 Mai 2015].

http://www.insse.ro/cms/en

http://www.onrc.ro/index.php/ro/informatii/informatii-rc#Serii%20de%20firme%20grupate%20pe%20criterii

http://www.onrc.ro/index.php/ro/informatii/informatii-rc#Serii%20de%20firme%20grupate%20pe%20criterii

http://www.fao.org/3/a-i4136e.pdf

http://www.usda.gov/oce/commodity/projections/USDA_Agricultural_Projections_to_2024

http://www.usda.gov/oce/commodity/projections/USDA_Agricultural_Projections_to_2024

STUDIU PRIVIND COMPETITIVITATEA SECTORULUI …AE Studiu privind competitivitatea sectorului...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND COMPETITIVITATEA SECTORULUI …AE Studiu privind competitivitatea sectorului...