Studiu pedogeografic al Dealurilor Lugojului cu privire...

Studiu pedogeografic al Dealurilor Lugojului cu privire

specială asupra calităţii terenurilor agricole

Rezumatul tezei de doctorat

Coordonator ştiinţific: Doctorand: Prof. Univ. Dr. Petru URDEA Ionuţ ZISU

Timişoara 2014

CUPRINS

Introducere……………………………………………………................................. 3 I. Poziţia geografică, toponimia şi delimitarea zonei de studiu............................... 4 II. Consideraţii teoretice şi metodologice.................................................................... 8 2.1. Principiile şi metodologia de cercetare........................................................... 8 2.2. Etapizarea metodologiei de cercetare............................................................. 21

III. Istoricul cercetărilor fizico-geografice asupra zonei Dealurilor Lugojului........ 22 IV. Factorii pedogenetici................................................................................................ 32 V. Caracterizarea substratului geologic şi evoluţia paleogeografică........................ 34 5.1. Caracterizarea geologică................................................................................. 34 5.2. Consideraţii peleogeografice.......................................................................... 39

VI. Aspecte morfografice şi morfometrice................................................................... 41 6.1. Prezentarea trăsăturilor morfografice............................................................. 41 6.2. Prezentarea trăsăturilor morfometrice............................................................ 42 6.2.1. Hipsometria...................................................................................... 42 6.2.2. Declivitatea reliefului....................................................................... 45 6.2.3. Expoziţia versanţilor........................................................................ 48 6.2.4. Densitatea fragmentării reliefului.................................................... 52 6.2.5. Adâncimea fragmentării reliefului................................................... 53 6.2.6. Curbura reliefului............................................................................. 55

VII. Tipurile de relief şi procesele geomorfologice asociate......................................... 57 7.1. Tipurile de relief............................................................................................. 57 7.2. Procesele geomorfologice actuale.................................................................. 67

VIII. Aspecte de ordin climatic......................................................................................... 82 IX. Aspecte de ordin hidrologic..................................................................................... 85 X. Caracterizarea biogeografică.................................................................................. 88 XI. Caracterizarea învelişului pedogeografic............................................................... 91

11.1. Principalele procese pedogenetice specifice teritoriului analizat................... 91 11.2. Încadrarea taxonomică şi distribuţia spaţială a solurilor cu utilizare

agricolă............................................................................................................

95 11.3. Caracterizarea unităţilor de teren din cadrul teritoriului agricol al

Dealurilor Lugojului.......................................................................................

98 11.4. Principalele caracteristici ale învelişului de sol.............................................. 106

XII. Modul de utilizare a terenurilor.............................................................................. 124 XIII. Determinarea stării de calitate a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului. 127

13.1. Clasificarea terenurilor agricole din Dealurile Lugojului în funcţie de pretabilitatea lor pentru folosinţa arabil..........................................................

130

13.2. Evaluarea capacităţii de producţie a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului.........................................................................................................

137

13.2.1. Caracterizarea modului de manifestare a indicatorilor de bonitare în Dealurile Lugojului......................................................................

138

13.2.1.1. Indicatorul temperatură corectată (3 C)....................... 142 13.2.1.2. Indicatorul precipitaţii corectate (4 C).......................... 143 13.2.1.3. Indicatorul gleizare (14)................................................ 144 13.2.1.4. Indicatorul stagnogleizare (15)..................................... 145 13.2.1.5. Indicatorul salinizare (16) sau alcalizare (17).............. 148 13.2.1.6. Indicatorul textură (23).................................................. 148 13.2.1.7. Indicatorul poluare (29)................................................. 150 13.2.1.8. Indicatorul panta terenului (33).................................... 151

13.2.1.9. Indicatorul alunecări de teren (38)................................ 153 13.2.1.10. Indicatorul adâncimea apei freatice (39)...................... 154 13.2.1.11. Indicatorul inundabilitate (40)....................................... 156 13.2.1.12. Indicatorul porozitate totală (44).................................. 157 13.2.1.13. Indicatorul conţinutul de CaCO3 total (61)................... 159 13.2.1.14. Indicatorul reacţia solului (63)...................................... 160 13.2.1.15. Indicatorul volum edafic (133)...................................... 162 13.2.1.16. Indicatorul rezerva de humus (144)............................... 164 13.2.1.17. Indicatorul exces de umiditate (181)............................. 166 13.2.2. Gruparea terenurilor agricole din Dealurile Lugojului pe clase de

calitate în funcţie de favorabilitatea lor pentru diferite folosinţe şi culturi...............................................................................................

168 13.2.2.1. Favorabilitatea pentru folosinţa arabil........................... 177 13.2.2.2. Favorabilitatea pentru folosinţa pomicolă..................... 179 13.2.2.3. Favorabilitatea pentru folosinţa viticolă........................ 181 13.2.2.4. Favorabilitatea pentru folosinţa păşune......................... 182 13.2.2.5. Favorabilitatea pentru folosinţa fâneaţă......................... 184 13.2.2.6. Favorabilitatea pentru cultura mărului........................... 185 13.2.2.7. Favorabilitatea pentru cultura prunului.......................... 187 13.2.2.8. Favorabilitatea pentru cultura cireş-vişin...................... 188 13.2.2.9. Favorabilitatea pentru cultura viţei de vie pentru vin.... 190 13.2.2.10. Favorabilitatea pentru cultura grâului............................ 191 13.2.2.11. Favorabilitatea pentru cultura orzului............................ 193 13.2.2.12. Favorabilitatea pentru cultura porumbului.................... 195 13.2.2.13. Favorabilitatea pentru cultura florii-soarelui................. 197 13.2.2.14. Favorabilitatea pentru cultura cartofului........................ 198 13.2.2.15. Favorabilitatea pentru cultura legumelor....................... 200

XIV. Principalele lucrări de amenajare şi ameliorare a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului..................................................................................................

202

14.1. Lucrări de îmbunătăţiri funciare..................................................................... 203 14.1.1. Regularizarea şi îndiguirea cursurilor de apă................................... 203 14.1.2. Lucrări de desecare şi drenaj de suprafaţă....................................... 203 14.1.3. Lucrări de desecare şi drenaj de adâncime....................................... 205 14.1.4. Lucrări antierozionale...................................................................... 205 14.2. Lucrări de agropedoameliorative.................................................................... 207 14.2.1. Lucrări de afânare adâncă................................................................ 208 14.2.2. Lucrări de fertilizare ameliorativă (radicală)................................... 208 Concluzii …………………………………………………………........................... 210 Bibliografie ………………………………………………………............................ 216 Anexe.......................................................................................................................... 232

Introducere

Lucrarea de faţă reprezintă rezultatele obţinute în cadrul stagiului de pregătire a studiilor doctorale derulat pe o perioadă de cca. 4 ani. O parte din rezultatele dobândite au fost deja prezentate în cadrul unor conferinţe sau publicate în câteva articole ştiinţifice.

Lucrarea a fost structurată în două secvenţe. Prima parte vizează descrierea contextului pedogeografic al spaţiului analizat prin prezentarea caracteristicilor fizico-geografice ale Dealurilor Lugojului şi influenţa şi rolul lor în cadrul proceselor pedogenetice. Zona studiată este situată la tranziţia a două subunităţi geomorfologice, Munţii Poiana Ruscă, respectiv Câmpia Lugojului, amplasare ce determină o condiţionare specifică a factorilor pedogeografici. Partea a doua a lucrării analizează starea de calitate a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului şi modalitatea optimă de valorificare a acestora.

Scopul principal al acestui studiu este acela al evaluării stării de calitate a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului prin identificarea factorilor care restricţionează productivitatea unităţilor teritoriale şi a intensităţii cu care ei se manifestă şi reprezentarea spaţială a datelor obţinute. Pe baza acestor rezultate, se pot determina lucrările şi măsurile de amenajare şi/sau ameliorare care se impun, precum şi identificarea exactă a spaţiului unde acestea trebuiesc amplasate. De asemenea, se pot avansa propuneri de optimizare a capacităţii de producţie a terenurilor agricole din spaţiul analizat prin stabilirea celor mai favorabile folosinţe şi culturi, adică acelea cu randamentul cel mai bun atât din punctul de vedere al cantităţii şi calităţii recoltei, cât şi din perspectiva eforturilor financiare şi tehnologice de exploatare agricolă a terenurilor şi valorificare a produselor obţinute.

Cuvinte cheie: Dealurile Lugojului, studiu pedogeografic, calitatea terenurilor

agricole, factori pedogenetici, procese pedogenetice, pretabilitate, favorabilitate, bonitare, indicatori ecopedologici, utilizarea terenurilor, îmbunătăţiri funciare, lucrări agropedoameliorative.

Capitolul I. Poziţia geografică, toponimia şi delimitarea zonei de studiu

Zona analizată face parte din Dealurile de Vest ale României, sectorul Dealurile

Banatului, regăsindu-se în totalitate pe teritoriul judeţului Timiş, în partea sa estică, la o distanţă de aproximativ 50 km de Timişoara.

Unitatea de relief cercetată este prezentat sub diferite denumiri în literatura de specialitate intre care s-a ales toponimul cel mai utilizat şi cel mai elocvent, cel de Dealurile Lugojului, în detrimentul celor mai rar întâlnite şi cu o cunoaştere limitată (Zisu, 2010).

Spaţiul geografic analizat se desfăşoară latitudinal între paralele de 45º53'59" şi 45º36'32" latitudine nordică, iar din punct de vedere longitudinal este poziţionat între meridianele de 21º48'14" şi 22º24'32" longitudine estică, ocupând o suprafaţă de 619,03 km2, reprezentând 7,11 % din suprafaţa judeţului Timiş şi 0,25 % din cea a României.

Din punct de vedere administrativ, această unitate deluroasă este cuprinsă, total sau parţial, în limitele teritoriale ale 18 entităţi (două oraşe şi 16 comune) Totodată, în cadrul ei se regăsesc (complet sau tangenţial) 56 de localităţi.

Capitolul II. Consideraţii teoretice şi metodologice

2.1. Principiile şi metodologia de cercetare În vederea bunei realizări a prezentei lucrări au fost aplicate, într-o succesiune

logică, principiile şi metodele de cercetare specifice geografiei fizice, ceea ce presupune etapizarea procesului de studiu şi de redactare finală a tezei.

Cercetarea desfăşurată pentru întocmirea prezentei lucrări a utilizat mai multe metode, separate în cele clasice, cele moderne şi cele specifice analizei stării calitative a terenurilor agricole.

Metodele clasice folosite sunt următoarele: metoda dialectică, metoda analizei, metoda inductivă şi cea deductivă, metoda cartografică, metoda comparativă, metoda modelării, metoda istorică şi metoda sintezei.

Dintre metodele moderne le precizăm pe cele specifice domeniului sistemelor geografice informatice (SIG) şi cele geomorfometrice.

Metodele specifice analizei stării calitative a terenurilor agricole utilizate în România sunt cele elaborate de ICPA în anul 1987 şi anume: Metodologia realizării studiilor de pretabilitate a terenurilor pentru diferite folosinţe şi Metodologia de bonitare a terenurilor agricole.

2.2. Etapizarea metodologiei de cercetare

Lucrarea a fost elaborată în mai multe faze principale de cercetare ale căror

activităţi de lucru nu s-au derulat în mod succesiv, ci ele au fost combinate pe parcursul întregului stagiu doctoral în funcţie de aspectele şi necesităţile ştiinţifice abordate: etapa pregătitoare, etapa de documentare, realizarea şi organizarea unei baze de date spaţiale, etapa de teren, etapa de birou şi, în final, etapa de redactare a lucrării.

Capitolul III. Istoricul cercetărilor fizico-geografice asupra zonei

Dealurilor Lugojului Informaţiile ştiinţifice care fac referiri la zona studiată aparţin unor lucrări cu

tematică generală sau specifică spaţiului Banatului ori judeţului Timiş, teritorii care au avut parte de numeroase studii fizico-geografice sau de geografie regională. De asemenea, există şi câteva lucrări de sinteză, cu subiecte centrate pe areale limitrofe sau care chiar se suprapun spaţiului Dealurilor Lugojului. În egală măsură, este de remarcat şi materialul cartografic care cuprinde zona de studiu, material destul de bogat şi de detaliat. Studiul de faţă s-a bazat pe aceste cercetări în vederea analizei pedogeografice şi a calităţii şi modului de utilizare a terenurilor agricole din zona investigată.

Activităţile ştiinţifice care cuprind această unitate geografică s-au axat pe mai multe direcţii de cercetare în funcţie de specificului autorilor, de domeniul de interes sau de necesităţile social-economice. În lucrare, istoricul contribuţiilor ştiinţifice privind zona analizată este prezentat separat pe domenii de activitate (geologie, geomorfologie, climatologie, hidrologie, biogeografie, pedologie).

Capitolul IV. Factorii pedogenetici Formarea şi evoluţia solului este determinată de caracteristicile de mediu, care

acţionează în interdependenţă, şi care poartă denumirea de factori pedogenetici. Aceştia sunt reprezentaţi de rocă, relief, climă, organisme biologice şi timp, la care se adaugă activitatea antropică, ca factor adiţional.

În capitolele V-X este prezentată o analiză a modului de manifestare a factorilor pedogenetici în arealul Dealurilor Lugojului.

Capitolul V. Caracterizarea substratului geologic şi evoluţia paleogeografică

5.1. Caracterizarea geologică Zona Dealurilor Lugojului aparţine laturii estice a unităţii tectonice numită

Depresiunea Panonică, care s-a format prin scufundarea unei întinse suprafeţe din regiunea carpatică, probabil în timpul Neozoicului, acum cca. 45 milioane de ani (Oncescu, 1965).

Fundamentul cristalin al depresiunii este compartimentat în blocuri denivelate, după un sistem de falii perpendiculare, format din faliile panonice, orientate paralel cu direcţia zonelor muntoase, şi cele carpatice, cu direcţia aproximativ est-vest (Mutihac şi Ionesi, 1974).

Formaţiunile cele mai vechi, aparţinând Proterozoicului superior şi Paleozoicului, sunt foarte puţin răspândite în zona analizată şi sunt reprezentate prin şisturi cristaline epimetamorfice ale domeniilor danubian şi getic şi mezometamorfice ale domeniului danubian. Peste acestea s-au acumulat groase depozite de formaţiuni sedimentare neozoice, reprezentate de argilele, pietrişurile şi marnele argiloase badeniene, urmate de pietrişurile, nisipurile şi argilele panoniene şi, mai ales, cuaternare.

5.2. Consideraţii peleogeografice

Depresiunea Panonică a avut o evoluţie asemănătoare cu a Depresiunii

Transilvaniei, diferenţa constând doar în faptul că şisturile cristaline din fundamentul panonic nu au fost regenerate în orogeneza alpină (Mutihac şi Ionesi, 1974).

Cele mai importante transformări în configuraţia părţii de vest a României se produc în perioada Neogenului, când orogeneză stirică, declanşată în Miocenul mediu, determină noi scufundări ale blocurilor cristaline.

Odată cu Cuaternarul s-au înregistrat noi mişcări de subsidenţă puse în evidenţă mai ales în partea vestică a Dealurilor Lugojului, unde râurile Bega, Timiş, Glaviţa, Lighitiş, Biniş, Hezeriş, Eruga se strâng convergent. La poalele Munţilor Banatului, în lacul ponţian se clădesc conuri de dejecţie submerse, iar apoi, pe măsură ce apele mării se retrag, se vor forma delte. După mişcările din faza valahă (Pleistocen inferior), climatul mediteraneean uscat este prielnic eroziunii puternice, transportului şi depunerii materialelor, formându-se o câmpie piemontană care, ulterior, va fi fragmentată şi nivelată.

Capitolul VI. Aspecte morfografice şi morfometrice

6.1. Prezentarea trăsăturilor morfografice Zona colinară analizată se desfăşoară ca o prispă îngustă, arcuită, ce străjuieşte

rama nord-vestică a Masivului Poiana Ruscă. Această aureolă de scurte contraforturi deluroase cu caracter piemontan este străbătută transversal de văile cu obârşiile în munţii învecinaţi.

Dealurile Lugojului prezintă o asimetrie foarte pronunţată, fiind aproape separate în două unităţi de măgura cristalină a Surducului (496 m).

Per ansamblu, se observă o diferenţiere netă între zona sud-estică, mai înaltă, situată la contactul cu partea montană, şi cea nord-vestică joasă, drenată de Valea Begăi şi afluenţii săi.

6.2. Prezentarea trăsăturilor morfometrice 6.2.1. Hipsometria Cu o altitudine medie de aproximativ 190 m (189,91 m – altitudinea medie exactă),

Dealurile Lugojului se încadrează în categoria dealurilor mijlocii (200-500 m). Altitudinea minimă este de 98 m şi se înregistrează în partea vestică a luncii Râului

Bega. Altitudinea maximă a Dealurilor Lugojului măsoară 408 m, fiind înregistrată în Dealul Zăcătoarei, situat în vestul localităţii Fîrdea, la contactul cu Măgura Surducului.

Analizând hipsometria Dealurilor Lugojului, se observă că treptele altitudinale cresc progresiv de la cca. 100 m din zonele joase de luncă, situate în partea de nord-vest, la cca. 400 m la contactul cu rama montană dinspre sud-est.

Din histograma claselor hipsometrice din Dealurile Lugojului reiese că partea cea mai mare (peste 60 %) a acestei unităţi de relief înregistrează altitudini mai mici de 200 m. Aproape 35 de procente (34,54 %) din zona analizată se încadrează între 200 şi 300 m altitudine, iar 3,62 % revin treptei altitudinale cuprinsă între 300-350 m. La altitudini mai mari de 350 de metri se găsesc doar câteva areale restrânse ce reprezintă sub un procent din întreaga suprafaţă a Dealurilor Lugojului.

Din punct de vedere al repartiţiei spaţiale a tipurilor de sol pe trepte hipsometrice se observă că primele două trepte hipsometrice conţin o varietate largă de soluri, întâlnindu-se practic toate tipurile de sol ce se regăsesc pe terenurile agricole ale zonei studiate.

În ceea ce priveşte repartiţia pe clase altimetrice a categoriilor de utilizare a terenurilor din Dealurile Lugojului, se observă o distribuţie normală a acestora.

6.2.2. Declivitatea reliefului Conform hărţii pantelor din Dealurile Lugojului, valoarea medie a declivităţii

versanţilor este de 4,93º. Acest lucru se poate observa şi mai clar urmărindu-se histograma suprafeţelor pe clase de pantă, care arată că frecvenţa cea mai mare apare în cazul clasei 0-2º (27,2%). Aceasta, împreună cu cea de 2-4º, formează peste 50 % (53,64 %) din teritoriul analizat. Aceste clase, cu pante foarte mici, caracterizează zonele joase, aluvionare, situate îndeosebi în partea nordică şi vestică a Dealurilor Lugojului.

Pentru realizarea corelaţiei tipurilor de soluri de pe terenurile agricole din zona analizată, precum şi a categoriilor de utilizare a terenurilor, cu intervalele de pantă s-a optat pentru exprimarea procentuală a claselor de pantă a terenurilor, în conformitate cu normele metodologiei de elaborare a studiilor pedologice (indicatorul 33) (Florea et al., 1987 c).

Se constată faptul că terenurile plane sau cu pante mici au o repartiţie uniformă a tipurilor de sol, ţinând, bineînţeles, cont şi de ponderea fiecărui tip în cadrul suprafeţei agricole a Dealurilor Lugojului.

Analizând ponderea categoriilor de utilizare a terenurilor în funcţie de clasele de geodeclivitate, se poate constata o repartiţie firească a acestora.

6.2.3. Expoziţia versanţilor Expoziţia versanţilor în zona analizată este foarte echilibrată, observându-se, totuşi,

o pondere uşor mai ridicată a celor orientaţi spre vest şi nord-vest. Din punct de vedere al aspectului versanţilor, se constată că puţin peste jumătate

(51,89 %) dintre aceştia sunt umbriţi şi semiumbriţi, în timp ce 48,11 % revin părţii însorite şi semiînsorite.

Realizând o corelaţie între orientarea versanţilor şi repartiţia tipurilor de sol, se remarcă o dispunere echilibrată a acestora în cadrul tuturor claselor de expoziţie. O distribuţie uniformă se observă şi în cazul categoriilor de utilizare a terenurilor în raport cu aspectul versanţilor.

6.2.4. Densitatea fragmentării reliefului Fragmentarea orizontală a reliefului Dealurilor Lugojului a fost calculată

utilizându-se metoda cartogramelor cu suprafeţe de 1 km2, prin raportarea lungimii totale a reţelei cursurilor de apă, exprimată în kilometri, la unitatea de suprafaţă drenată (km/km2).

Rezultatele obţinute relevă valori scăzute ale gradului de fragmentare în plan orizontal a reliefului în arealul studiat, valori cuprinse între 0 şi 6,09 km/km2, media fiind de 1,55 km/km2.

6.2.5. Adâncimea fragmentării reliefului Fragmentarea verticală a reliefului Dealurilor Lugojului a fost calculată

utilizându-se metoda cartogramelor cu suprafeţe de 1 km2. Conform rezultatelor obţinute, energia medie a reliefului este de 49,67 m, valorile oscilând între 0 şi 164 m.

6.2.6. Curbura reliefului Analizând curbura în plan a reliefului Dealurilor Lugojului, se poate observa o

uşoară predominare a zonelor de concentrare a scurgerii (concave), care au o pondere de 59,45 %. Suprafeţele ce favorizează o scurgere divergentă (convexe) deţin 40,55 %.

Curbura în profil prezintă o situaţie procentuală aproape identică cu cea a curburii în plan. Zonele ce induc o relativă încetinire a vitezei de scurgere a apei (concave) deţin 59,14 %, iar cele care influenţează în mod crescător mişcarea de deplasarea a apei ce se scurge pe versanţi (convexe) au o pondere de 40,86 %.

Capitolul VII. Tipurile de relief şi procesele geomorfologice asociate

7.1. Tipurile de relief

Tectonica, structura geologică şi litologia reprezintă elemente secundare care stau la baza constituirii reliefului desfăşurat în zona noastră de interes, principalul rol morfogenetic fiind deţinut de factorii externi (hidro-climatici şi biotici).

Principalele tipuri şi forme de relief din spaţiul analizat sunt reprezentate de cele ale reliefului fluvio-denudaţional de acumulare şi ale celui sculptural în structură general monoclinală. Formele determinate de activităţile antropice sunt şi ele destul de pregnant înscrise în relief.

Geomorfologia de ansamblu a Dealurilor Lugojului se caracterizează prin fragmentarea reliefului sub forma unor culmi interfluviale prelungi, cu aspect rotunjit, orientate pe direcţia est-vest, separate de o reţea de văi consecvente.

7.2. Procesele geomorfologice actuale

Procese geomorfologice care afectează în prezent terenurile Dealurilor Lugojului se

manifestă, în principal, prin acţiunea eroziunii în suprafaţă şi a celei în adâncime, prin manifestarea alunecărilor de teren, în plan secundar derulându-se şi alte activităţi, cum ar fi cele de surpare sau tasare.

Conform hărţii realizate pe baza ecuaţiei USLE (fig. 1.), valoarea medie a pierderilor anuale de sol de pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului, datorate eroziunii în suprafaţă, se ridică la aproximativ 1,12 t/ha/an, ceea ce reprezintă o valoare medie anuală totală de cca. 51.328 tone.

Fig. 1. Harta pierderilor medii anuale de sol de pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului provocate de eroziunea în suprafaţă.

Cea mai mare parte a teritoriului agricol analizat (90,45 %) prezintă pierderi medii anuale de sol scăzute. Acest fapt se datorează, în special, geodeclivităţii reduse a spaţiului cercetat. Pierderi apreciabile de material pământos, între 3-7 t/ha/an, se înregistrează pe o suprafaţă redusă de numai 5,59 % din totalul agricol, iar pierderi substanţiale, superioare valorii de 7 t/ha/an, se evidenţiază pe doar 3,96 % din totalul agricol. Valorile cele mai mari se regăsesc pe terenurile arate frecvent şi care prezintă şi pante pe peste 5 %.

Dintre formele create de eroziunea în adâncime, în zona studiată, cel mai des se întâlnesc ravene, dar acestea apar, preponderent, pe terenurile neagricole. Zonele care prezintă cele mai multe astfel de procese sunt cele situate în fostele cariere de extracţie a nisipurilor cuarţoase.

Dintre terenurile agricole ravenate, folosinţa este aproape exclusiv pentru păşune. Ravenele sunt, în general, înierbate şi de dimensiuni destul de reduse, dar uneori se pot întâlni şi forme ce ating peste 100 m lungime şi mai mult de 3 m lărgime.

Alunecările de teren afectează, în perimetrul agricol cercetat, o suprafaţă de 12.217 ha, ceea ce reprezintă 26,66 %. Acestea sunt de tipul celor în valuri şi a celor în trepte, majoritatea având un caracter stabilizat. În unele cazuri, mai izolate, se întâlnesc şi alunecări semistabilizate şi chiar active, dar de mici dimensiuni în ceea ce priveşte grosimea stratului afectat.

Având în vedere că topografia este factorul esenţial în instalarea alunecărilor de teren, s-a efectuat o analiză a distribuţiei lor pe clase de pantă constatându-se că alunecările de teren sunt majoritar localizate pe pantele ce aparţin claselor cu valori reduse (≤ 10 %, respectiv 5º), contrar faptului că, în mod obişnuit, acestea nu sunt favorabile instalării unor astfel de procese geomorfologice. Instalarea alunecărilor pe terenurile cu pantă redusă se explică, în primul rând, prin faptul că materialul parental alcătuit din argile expandabile este predominant în aceste zone, favorizând o capacitate sporită de înmagazinare a apei, agent indispensabil în declanşarea acestor procese. De asemenea, solurile din aceste areale beneficiază şi de un volum edafic foarte mare.

Surpările se manifestă ocazional pe terenurile agricole, fiind localizate cu precădere în fostele cariere de extracţie a nisipurilor cuarţoase şi a rocilor de construcţie.

Capitolul VIII. Aspecte de ordin climatic Din punct de vedere termico-pluviometric, arealul cercetat are un climat temperat

continental moderat, cu influenţe oceanice şi subtropicale, cu veri nu foarte călduroase şi ierni destul de blânde. Temperatura medie multianuală a aerului în zona Dealurilor Lugojului este de cca. 10,5oC, iar cantitatea medie multianuală de precipitaţii se situează în jurul valorilor de 700 mm.

Capitolul IX. Aspecte de ordin hidrologic

Dealurile Lugojului prezintă o reţea hidrografică radiară ce-şi are obârşia în zona montană şi care se îndreaptă spre colectorii principali: Bega, în partea de nord, şi Timiş, în partea sud-vestică. În ansamblu, văile au caracter consecvent şi au detaşat, în mod firesc, culmi prelungi cu aceeaşi orientare radială.

Configuraţia reliefului la nord de localitatea Fîrdea, în zona de confluenţă a Munişelui cu Gladna, a permis amplasarea aici a acumulării hidrologice Surduc, care reprezintă cea mai mare întindere lacustră a judeţului Timiş, măsurând o suprafaţă de peste 320 de hectare şi fiind singura prezentă în arealul studiat.

Adâncimea apei pedofreatice se situează la profunzimi mai mari de 10 m pentru peste 60 % din terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului. În zonele de luncă şi pe terasele inferioare ale principalelor râuri, nivelul apei pedofreatice este însă mic şi foarte mic (1-3 m), ajungând uneori chiar la adâncimi extrem de reduse (≤ 1m).

Capitolul X. Caracterizarea biogeografică Vegetaţia zonei analizate, constituită din specii caracteristice silvostepei şi pădurii

de foioase, a suferit şi continuă să sufere modificări permanente. În prezent, vegetaţia naturală este întâlnită numai pe suprafeţele în care caracteristicile relieful sau excesul de umiditate din sol nu au permis luarea în cultură a terenurilor. Speciile de plante cultivate cel mai des în zona Dealurilor Lugojului sunt grâul, porumbul şi orzul, dintre culturile de câmp, iar dintre cele pomicole, prunul.

Capitolul XI. Caracterizarea învelişului pedogeografic

11.1. Principalele procese pedogenetice specifice teritoriului analizat Toate caracteristicile Dealurilor Lugojului anterior prezentate influenţează într-o

măsură, mai mult sau mai puţin semnificativă, procesele pedogenetice din zona analizată, reflectându-se în proprietăţile învelişului edafic. Principalele procese pedogenetice manifestate sunt cele de gleizare şi stagnogleizare, argiloiluviere şi hidroturbaţie.

Gleizarea se manifestă pe 37,55 % din totalul teritoriului agricol al spaţiului analizat (17.208 ha), gradul cel mai frecvent al acestui proces fiind cel de moderat.

Stagnogleizarea afectează aproximativ 62,83 % din suprafaţa terenurilor agricole ale Dealurilor Lugojului (28.792 ha), gradul cel mai întâlnit fiind cel de slab şi cel de moderat.

Prezenţa procesului de argiloiluviere caracterizează doar solurile din clasa luvisolulrilor (26.195 ha, reprezentând 57,16 % din suprafaţa terenurilor agricole), subtipuri argice neîntâlnindu-se la niciunul dintre celelalte tipuri de sol.

Pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului hidroturbaţiile (vertisolajul) se manifestă pe suprafeţe relativ restrânse, vertosolurile ocupând doar 1,68 % din totalul terenurilor agricole (772 ha). Mai des întâlnite sunt hidroturbaţiile cu o intensitate mai redusă, ceea ce determină apariţia subtipului vertic la unele preluvosoluri, luvosoluri, eutricambosoluri şi stagnosoluri, cumulând în total 7.478,92 ha, ceea ce reprezintă 16,31 % din suprafaţa agricolă a zonei cercetate.

11.2. Încadrarea taxonomică şi distribuţia spaţială a solurilor cu utilizare agricolă

Studiul pedogeografic a vizat doar solurile de pe terenurile agricole, deoarece

activitatea de cartare a solurilor din cadrul oficiilor pedologice judeţene se limitează numai la acestea. Astfel, în funcţie de caracteristicile lor, solurile de pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului au fost grupate în 6 clase, 11 tipuri, 36 de subtipuri, precum şi 101 de varietăţi, familii sau specii.

Analizând repartiţia claselor de sol de pe terenurile agricole ale zonei cercetate, se observă predominarea luvisolurilor, care ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă (57,16 %), cu un total de 26.195 ha. Următoarea clasă, conform ponderii deţinute, este cea a hidrisolurilor, cu un total de 7.232 ha, reprezentând 15,78 % din arealul agricol. Clasa

cambisolurilor şi cea a protisolurilor deţin procentaje similare, de 10,67 % (4.888 ha), respectiv 10,58 % (4.848 ha). Cu suprafeţe reduse mai apar antrisolurile (4,13 %, 1.893 ha) şi vertisolurile (1,68 %, 772 ha).

Fig. 2. Harta tipurilor de sol din Dealurile Lugojului.

Pe tipuri de sol (fig. 2.), cea mai mare suprafaţă este deţinută de luvosoluri, cu aproape jumătate din suprafaţa agricolă a unităţii de relief cercetate (50,96 %, 23.350 ha). Tipurile de sol cu valori relativ ridicate, care depăşesc 10 procente din arealul agricol analizat, sunt gleiosolurile (11,51 %, 5.273 ha), urmate de eutricambosoluri (10,67 %, 4.889 ha) şi de aluviosoluri (10,37 %, 4.754 ha). Ponderi ceva mai însemnate revin tipurilor stagnosol (4,27 %, 1.959 ha) şi antrosol (4,03 %, 1.848 ha), urmate de preluvosoluri (3,75 %, 1.715 ha) şi planosoluri (2,46 %, 1.130 ha). Pe suprafeţe reduse sunt repartizate vertosolurile (1,68 %, 772 ha), localizate cu precădere în partea vestică a Dealurilor Lugojului. Cele mai reduse perimetre sunt deţinute de litosoluri (0,20 %, 94 ha) şi de tehnosoluri, care ocupă doar 44 ha (0,10 %).

11.3. Caracterizarea unităţilor de teren din cadrul teritoriului agricol

al Dealurilor Lugojului Hărţile care redau unităţile de teren din Dealurile Lugojului şi principalele

caracteristici ale acestora au fost obţinute pe baza unităţilor de sol ale acestei zone, ca urmare a prelucrării unor numeroase informaţii aflate în arhiva OSPA Timişoara, prin analiza diverselor materiale cartografice disponibile (pedologice, topografice, geomorfologice, geologice) şi prin unele activităţi de teren. Cele 101 de teritorii ecologic omogene obţinute se identifică, practic, cu suprafaţa varietăţilor de sol.

11.4. Principalele caracteristici ale învelişului de sol Clasa luvisolurilor – reprezintă clasa de sol dominantă în cadrul terenurilor

agricole de pe teritoriul Dealurilor Lugojului, cu o răspândire pe mai bine de jumătate din suprafaţa acestora, ocupând zonele mai înalte.

Tipurile de sol ale acestei clase întâlnite în zona de studiu sunt următoarele: preluvosoluri (6,55 % din totalul luvisolurilor), luvosoluri (89,14%) şi planosoluri (4,31%).

Preluvosolurile deţin o suprafaţă de 1.715 ha, ceea ce reprezintă 3,75 % din totalul arealului agricol al zonei analizate, fiind identificate în perimetrele de trecere de la zonele mai înalte spre cele de luncă.

Proprietăţile fizico-chimice ale preluvosolurilor întâlnite în Dealurile Lugojului prezintă numeroase diferenţieri în raport cu materialul parental pe care s-au format şi evoluat şi cu condiţiile de mediu variate, ceea ce a condus la formarea următoarelor subtipuri ale preluvosolurilor: tipic (135,49 ha; 0,295 %), vertic (19,28 ha; 0,042 %), gleic (142,82 ha; 0,311 %), stagnic (263,45 ha; 0,574 %), vertic-stagnic (972,83 ha; 2,122 %) şi amfigleic (181,53 ha; 0,396 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor agricole ale zonei analizate).

Luvosolurile sunt cele mai răspândite tipuri de soluri din Dealurile Lugojului, ocupând 23.350 ha, ceea ce reprezintă 37,72 % din suprafaţa totală a acestora şi 50,96 % din teritoriul lor agricol. Luvosolurile au o dispunere relativ uniformă, fiind amplasate pe terenurile situate la altitudini mai ridicate şi formându-se pe materiale parentale alcătuite din luturi, cu excepţia celor cu proprietăţi vertice, care apar pe materiale parentale alcătuite din argile gonflante. În majoritatea cazurilor, apa freatică este situată la adâncimi ce depăşesc 10 m.

Datorită condiţiilor diverse de formare şi evoluţie pedogenetică, în zona analizată se întâlnesc următoarele subtipuri de luvosoluri: tipic (833,17 ha; 1,818 %), albic-stagnic (15.735,73 ha; 34,336 %), vertic-planic (406,35 ha; 0,886 %), vertic-stagnic (4.646,32 %; 10,138 %), amfigleic (481,39 %; 1,05 %) şi albeglosic-stagnic (1.246,94 ha; 2,72 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor agricole ale zonei analizate).

Planosolurile se întâlnesc în asociere cu luvosolurile, ocupând suprafeţele mai slab drenate, orizontale sau uşor înclinate, fiind întâlnite în Dealurile Lugojului pe o suprafaţă restrânsă de doar 1.130 ha, ceea ce reprezintă 2,46 % din spaţiul agricol cercetat. Cea mai mare parte a lor sunt răspândite în partea centrală, în perimetrul format de localităţile Dumbrava-Bucovăţ-Făget.

Clasa cambisolurilor – din cele două tipuri de sol ce se încadrează în această clasă: eutricambosol şi districambosol, în Dealurile Lugojului se întâlnesc doar eutricambosoluri (4.888 ha, 10,67 % din terenurile agricole ale zonei colinare cercetate). Eutricambosolurile au o repartiţie neuniformă, fiind localizate, în special, pe terasele joase ale principalelor cursuri de apă. Ele s-au dezvoltat pe materiale parentale reprezentate de depozite fluviatile, cu apa freatică situată la adâncimi reduse, de cca. 2-3 m. Astfel este favorizată instalarea proceselor de gleizare ce afectează majoritatea eutricambosolurilor din zonă. În zonele mai înalte, din partea sudică şi estică, se găsesc eutricambosoluri aflate într-un stadiu mai avansat de evoluţie, ce s-au instalat pe materiale parentale lutoase, nivelul pedofreatic regăsindu-se la peste 10 m.

Condiţiile lito-climatice de formare ale eutricambosolurilor variază într-un interval destul de larg, ceea ce a dus ca formarea următoarelor subtipuri ale eutricambosolurilor de pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului: tipic (1.157,69 ha; 2,526 %), gleic (3.100,98 ha; 6,766 %); stagnic (121,54 ha; 0,265 %), molic-gleic (13,67 ha; 0,029 %), amfigleic (439,58 ha; 0,959 %), vertic-gleic (54,39 ha; 0,118 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor arabile ale zonei analizate).

Clasa hidrisolurilor – ocupă o suprafaţă relativ întinsă de 7.232 ha, însemnând 15,78 % din arealul agricol al acestora, fiind reprezentate de ambele tipuri încadrate în cadrul său: gleoiosoluri şi stagnosoluri. Predominante sunt gleiosolurile, care deţin 72,91 % din totalul acestei clase, în timp ce stagnosolurile au o pondere de 27,09 %.

Gleiosolurile din arealul cercetat s-au format pe depozite fluviatile necarbonatate, în condiţiile unui relief jos, plan sau slab înclinat şi caracterizat printr-un drenaj natural slab, cu apa freatică aflată la o adâncime redusă de 1-2 m, cu excepţia subtipurilor aluviale, unde nivelul este şi mai ridicat (0,5-1 m).

Acest tip de sol ocupă o suprafaţă de 5.273 ha, însemnând 11,51 % din totalul arabil, fiind localizat, în cea mai mare parte, în luncile Sărazului, Rîului, Bălăşinei, Homoşdiei, Begăi (în zona Mănăştiurului şi în amonte de această localitate), Binişului, pe sectorul median al Glaviţei, pe Valea Erugăi (în zona Coşteiu) şi Valea Timişului (între localităţile Coşteiu şi Lugoj).

În Dealurile Lugojului, gleiosolurile prezintă următoarele subtipuri: tipic (3.976,2 ha; 8,676 %), cambic (575,66 ha; 1,256 %) şi aluvic (721,35 ha; 1,574 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor agricole ale zonei analizate).

Stagnosolurile ocupă în zona analizată perimetre mult mai restrânse decât gleiosolurile, totalizând 1.959 ha, reprezentând 4,27 % din totalul suprafeţei agricole. Ele s-au format pe materiale parentale diverse, în cea mai mare parte fin texturate, de tipul luturilor, argilelor, argilelor gonflante şi depozitelor fluviatile. Nivelul freatic este situat la adâncimi mari, de peste 10 m, cu excepţia subtipurilor gleice, unde apa freatică se găseşte la cca. 2-3 m.

Cea mai mare parte a stagnosolurilor se găsesc pe terasele Râului Bega, pe aliniamentul localităţilor Nevrincea-Cliciova-Susani-Traian Vuia.

Cel mai întâlnit subtip este cel preluvic (1.189,46 ha; 2,595 %), alături de care se mai regăseşte cel vertic (249,41 ha; 0,544 %) şi cel gleic (520,25 ha; 1,135 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor agricole ale zonei analizate).

Clasa vertisolurilor – cuprinde două tipuri de sol – vertosol şi pelosol, dintre care în Dealurile Lugojului se întâlneşte doar primul.

Vertosolurile nu sunt foarte răspândite în zona analizată, deţinând doar 772 ha, ceea ce reprezintă 1,68 % din totalul terenurilor agricole. Ele se regăsesc, cu precădere, în partea nord-vestică a unităţii de relief cercetate, fiind localizate în lunca largă a Râului Bega. Areale mai importante deţinute de acest tip de sol mai sunt localizate în sud-estul localităţii Coşteiu, în estul oraşului Lugoj şi la sud-vest de localitatea Dumbrava.

Vertosolurile prezente pe terenurile ceva mai ridicate s-au format pe materiale parentale reprezentate de argile gonflante, iar cele care apar în zonele joase de luncă au evoluat pe depozite fluviatile mijlociu fine şi fine. În ambele situaţii nivelul freatic se găseşte aproape de suprafaţă, oscilând între 2-3 m, respectiv 0,5-1 m, şi imprimând vertosolurilor diferite stadii de gleizare.

Vertosolurile din unitatea de relief studiată prezintă două subtipuri: gleic (407,68 ha; 0,889 %) şi amfigleic (365,22 ha; 0,796 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor agricole ale zonei analizate).

Clasa protisolurilor – cuprinde patru tipuri, diferenţiate în funcţie de grosimea profilului de sol şi de natura materialului parental: litosol, regosol, psamosol şi aluviosol.

Protisolurile ocupă în arealul cercetat o suprafaţă de 4.848 ha, reprezentând 10,58 % din suprafaţa terenurilor sale agricole. Dintre cele patru tipuri posibile, în zona Dealurilor Lugojului se întâlnesc doar două, ponderea aproape exclusivă revenind aluviosolurilor (98,06 % din totalul protosolurilor), în timp ce litosolurile ocupă sub două procente din solurile acestei clase (1,94 %).

Litosolurile sunt foarte puţin răspândite, ocupând doar 94,77 ha (0,20 % din suprafaţa agricolă) localizate în partea estică, în nordul localităţii Pietroasa. În cadrul lor se regăseşte un singur subtip, cel eutric-scheletic.

Aluviosolurile sunt răspândite în luncile principalelor râuri ale unităţii de relief analizate, ocupând un areal destul de întins, ce măsoară 4.754 ha, reprezentând 10,37 % din teritoriul agricol al zonei. Cea mai mare întindere a aluviosolurilor se desfăşoară în partea vestică a Dealurilor Lugojului, în special în lunca largă a Begăi.

Datorită condiţiilor pedogenetice diferite de la o zonă la alta, se întâlnesc mai multe suptipuri ale aluviosolurilor: entic-gleic (34,50 ha; 0,075 %), entic (630,14 ha; 1,375 %), litic (165,36 ha; 0,360 %), gleic (3.046,62 ha; 6,647 %), molic-gleic (53,23 ha; 0,116 %) şi coluvic-amfigleic (823,68 ha; 1,797 %) (procentele reprezintă ponderea din totalul terenurilor agricole ale zonei analizate).

Clasa antrisolurilor – cuprinde două tipuri de sol: antrosol şi tehnosol, ambele reprezentate în cadrul teritoriului arabil analizat, dar într-o proporţie extrem de diferită. Astfel, predominante sunt antrosolurile, care deţin 97,67 % din totalul solurilor acestei clase, în timp ce tehnosolurile sunt foarte slab reprezentate, înregistrând numai 2,33 %.

Antrosolurile se regăsesc preponderent în partea de vest a Dealurilor Lugojului, în perimetrul delimitat de localităţile Lugoj-Gruni-Cliciova, deţinând o suprafaţă de 1.848 ha (4,03 % din totalul agricol). Ele apar pe terenuri cu declivităţi sporite (> 15 %), fiind puternic erodate datorită diverselor acţiuni antropice, de aceea şi singurul subtip întâlnit este cel erodic.

Tehnosolurile sunt foarte puţin răspândite, pe numai 44,09 ha (0,10 % din totalul agricol), fiind caracterizate doar de subtipul mixic. Ele sunt localizate în aval de nodul hidrografic din localitatea Coşteiu, pe malul drept al Canalului Timiş-Bega, fiind ocupate de o vegetaţie ierboasă naturală.

Capitolul XII. Modul de utilizare a terenurilor Modul actual de utilizare a terenurilor în Dealurile Lugojului (fig. 3.) a fost analizat

pe baza informaţiilor obţinute din Corine Land Cover 2000 (CLC2000) şi, parţial, 2006 (CLC2006), care reprezintă baza de date digitală a Comisiei Europene pentru modul de acoperire a terenului în majoritatea statelor europene. Seturile de date sunt disponibile în mod gratuit pe site-ul Agenţiei Europene de Mediu (EEA) (http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/).

Corelaţia dintre modul de utilizare a terenurilor şi tipurile de sol de pe terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului arată o pondere de peste 50 % a terenurilor arabile în cadrul arealelor deţinute de vertosoluri, aluviosoluri, planosoluri şi eutricambosoluri. Un procentaj apropiat de medie se înregistrează şi în cazul solurilor hidromorfe.

Pădurea deţine cele mai mari procente în cadrul terenurilor cu litosoluri, preluvosoluri şi luvosoluri. Terenurile utilizate pentru folosinţa păşune posedă procentaje importante în cadrul tuturor categoriilor de tipuri de soluri. Livezile sunt amplasate, în principal, în zonele de răspândire a preluvosolurilor, planosolurilor, eutricambosolurilor şi gleiosolurilor. Viile sunt cultivate, în cea mai mare parte, pe terenurile cu preluvosoluri. Terenurile predominat agricole în amestec cu vegetaţie naturală prezintă o distribuţie echilibrată în cadrul tuturor tipurilor de sol, cu repartiţie mai mare în cazul antrosolurilor, preluvosolurilor, gleiosolurilor şi eutricambosolurilor.

Fig. 3. Harta modului de utilizare a terenurilor din Dealurile Lugojului (după CLC 2000 şi 2006).

Capitolul XIII. Determinarea stării de calitate a terenurilor agricole

din Dealurile Lugojului

Partea a doua a studiului s-a axat pe evaluarea stării naturale de calitate a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului. Rezultatele evaluării terenurilor pot fi caracterizate din două perspective diferite: calitativă, aşa cum este cazul claselor de teren stabilite în funcţie de pretabilitatea la amenajare pentru o anumită folosinţă, şi cantitativă, ca în cazul estimării potenţialului de producţie prin note de bonitare. Cele două modalităţi de evaluare a terenurilor se completează reciproc contribuind la redarea unei imagini de ansamblu asupra stării de calitate a teritoriilor analizate.

13.1. Clasificarea terenurilor agricole din Dealurile Lugojului în funcţie de

pretabilitatea lor pentru folosinţa arabil Terenurilor agricole din Dealurile Lugojului, care măsoară o suprafaţă totală de

45.828 hectare, au fost grupate în raport cu utilitatea lor pentru folosinţa arabil deoarece aceasta este folosită de metodologie ca etalon pentru celelalte modalităţi de utilizare a terenurilor, care se raportează la ea, dar şi datorită faptului că ea înglobează cele mai multe şi mai reprezentative tipuri de culturi pentru teritoriul analizat.

Gruparea în unităţi de pretabilitate s-a realizat pornind de la caracterizarea sintetică a teritoriilor ecologic omogene ale Dealurilor Lugojului, iar notarea categoriilor obţinute s-a făcut cu ajutorul formulelor de pretabilitate.

Analizându-se formulele unităţilor de pretabilitate, se observă că unităţile de teren din Dealurile Lugojului se grupează în 5 clase (fig. 4.) şi 90 de subclase de pretabilitate. Nicio unitate de teren nu a înregistrat lipsa totală a restricţiilor astfel încât să poată fi încadrată în cea mai bună clasă de pretabilitate.

Fig. 4. Harta claselor de pretabilitate a terenurilor agricole ale Dealurilor Lugojului la folosinţa arabil.

Principalii factori limitativi care se manifestă în zonă sunt determinaţi de excesul de

umiditate a solului, datorat, în primul rând, proceselor de gleizare şi stagnogleizare, nivelul apei pedofreatice, situată la adâncimi mari în zonele mai înalte şi prea aproape de suprafaţă în zonele joase, neuniformitatea terenurilor şi textura fină, care în unele zone are procente ridicate de argilă smectică. La acestea se adaugă, pentru unităţile de teren situate în zonele mai înalte, panta cu valori mari şi volumul edafic util redus.

În vederea observării gradului de utilizare optimă a terenurilor agricole din arealul cercetat, s-a realizat o comparaţie grafică între clasele de pretabilitate pentru folosinţa arabil în care acestea se încadrează şi modul actual de utilizare a spaţiului în Dealurile Lugojului. Graficul obţinut (fig. 5.) evidenţiază o repartiţie, în general, bună a categoriilor de folosinţă a terenurilor. Trebuie ţinut cont, însă, şi de ponderea foarte diferită a fiecărei clase în cadrul spaţiului agricol total.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

II III IV V VI

Clase de pretabilitateCategorii de utilizare

a terenurilor

Pajişti naturale

Vii

Livezi

Zone de culturi complexe

Zone de tranziţie cu arbuşti

Terenuri agricole în amestec cuvegetaţie naturalăSpaţiu construit

Păşuni

Păduri

Terenuri arabile

Fig. 5. Repartiţia categoriilor de utilizare a terenurilor agricole pe clasele de pretabilitate pentru folosinţa arabil.

13.2. Evaluarea capacităţii de producţie a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului

Productivitatea terenurilor poate fi apreciată în condiţii naturale, când se evaluează

fertilitatea înnăscută a solului şi potenţialul biologic nativ al plantelor, şi în condiţii de intervenţie antropică, luându-se în considerare şi nivelul tehnologic utilizat.

Evaluarea productivităţii terenurilor din Dealurile Lugojului şi încadrarea lor în categorii de calitate s-a realizat prin operaţiunea de bonitare, în condiţii naturale, conform metodologiei naţionale în vigoare.

13.2.1. Caracterizarea modului de manifestare a indicatorilor de bonitare în

Dealurile Lugojului

Analizându-se modul de manifestare al celor 17 indicatori care intervin în mod direct în bonitarea în condiţii naturale a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului, se observă că, foarte rar, se înregistrează toate condiţiile necesare unei productivităţi optime a unei culturi. Totuşi, pentru unele TEO-uri, câteva culturi (păşune, prun, cireş-vişin, porumb şi legume) înregistrează toţi factorii în parametri maximi, ceea ce se reflectă în nota de bonitare cu valoare de 100 de puncte. Indicatorii salinizare/alcalizare (16/17), poluare (29) şi conţinut de CaCO3 (61) nu prezintă nicio restricţie pentru arealul Dealurilor Lugojului, pentru nici una dintre folosinţele sau culturile analizate, valoarea coeficientului lor fiind întotdeauna maximă

13.2.2. Gruparea terenurilor agricole din Dealurile Lugojului pe clase de calitate în funcţie de favorabilitatea lor pentru diferite folosinţe şi culturi

Bonitarea terenurilor s-a realizat pe baza cunoaşterii detaliate a caracteristicilor

indicatorilor ecologici ce se manifestă în cele 101 de unităţi de teren ale suprafeţei agricole din Dealurile Lugojului optându-se pentru varianta de grupării lor pe clase de favorabilitate, adică din 10 în 10 puncte de bonitare.

Tabelul 1. oferă o imagine de ansamblu a claselor de calitate, observându-se că majoritatea terenurilor, indiferent de folosinţa sau cultura considerată, se grupează în clasele medii şi inferioare. Pentru păşuni, fâneţe şi pomi fructiferi se constată uşoare concentrări în clasele superioare. Cauzele acestui mod de grupare sunt complexe, fiind datorate atât însuşirilor intrinseci ale solurilor, cât şi condiţiilor de mediu, prezentate în lucrare în subcapitole separate pentru fiecare indicator de bonitare în parte.

Din totalul situaţiilor bonitate, au fost selectate doar cele mai reprezentative folosinţe şi culturi pentru teritoriul analizat: arabil (AR), pomicultură (PO), viticultură (VI), păşuni (PS), fâneţe (FN), măr (MR), prun (PN), cireş-vişin (CV), grâu (GR), orz (OR), porumb (PB), floarea-soarelui (FS), cartof (CT) şi legume (LG).

Pentru a se exprima la modul general capacitatea de producţie a terenurilor din Dealurile Lugojului, a fost calculată nota de bonitare medie ponderată pentru toate folosinţele şi culturile cuprinse în metodologie (fig. 6.). Aceste valori oferă informaţii de ansamblu asupra favorabilităţii terenurilor din zona analizată pentru toate folosinţele şi culturile considerate de metodologia românească.

0

10

20

30

40

50

60

70

PS FN MR PR PN CV CS PC VV VM GR OR PB FS CT SF SO MF IU IF CN LU TR LG AR PO VI

Not

a de

bon

itare

med

ie p

onde

rată

Fig. 6. Nota de bonitare medie ponderată a unităţilor de sol din Dealurile Lugojului pentru diferite folosinţele şi culturi agricole.

Se observă că cele mai mari note le înregistrează păşunile şi fâneţele, urmate de

prun, trifoi şi grâu. Favorabilitatea cea mai redusă se înregistrează la viţa de vie pentru producerea strugurilor de masă şi la cartof. Realitatea din teren reflectă acest aspect, în Dealurile Lugojului suprafeţele cultivate cu vie sau cu cartof fiind reduse.

Culturile de câmp, reprezentate prin folosinţa arabil, prezintă o productivitate generală care se apropie de valoarea medie.

Bineînţeles că rezultatele diferă foarte mult atunci când situaţia nu este reflectată per ansamblu, ci notele de bonitare obţinute de fiecare TEO, în funcţie de caracteristicile sale, sunt grupate pe clase de bonitare.

Tabelul 1. Clasele de calitate a terenurilor agricole ale Dealurilor Lugojului Nr. crt.

Tip folosinţă/ cultură

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

Clasa VI

Clasa VII

Clasa VIII

Clasa IX

Clasa X

67 ha

1.040 ha

1.407 ha

2.556 ha

7.223 ha

3.754 ha

8.673 ha

14.022 ha

6.038 ha

1.048 ha

1.

AR

0,15 %

2,27 %

3,07 %

5,58 %

15,76 %

8,19 %

18,92 %

30,60 %

13,17 %

2,29 %

1.106 ha

507 ha

970 ha

1.539 ha

7.563 ha

2.274 ha

11.177 ha

8.720 ha

10.344 ha

1.628 ha

2.

PO

2,41 %

1,11 %

2,12 %

3,36 %

16,50 %

4,96 %

24,39 %

19,03 %

22,57 %

3,55 %

- 1.614 ha

404 ha

490 ha

1.584 ha

3.351 ha

6.253 ha

8.791 ha

12.006 ha

11.335 ha

3.

VI

- 3,52 %

0,88 %

1,07 %

3,46 %

7,31 %

13,64 %

19,18 %

26,20 %

24,74 %

1.748 ha

5.281 ha

3.505 ha

10.139 ha

13.063 ha

8.009 ha

3.989 ha

- 94 ha

- 4.

PS

3,81 %

11,52 %

7,65 %

22,13 %

28,51 %

17,48 %

8,70 %

- 0,20 %

-

- 3.106 ha

4.724 ha

3.848 ha

11.906 ha

9.710 ha

7.832 ha

4.608 ha

94 ha

- 5.

FN

- 6,78 %

10,31 %

8,40 %

25,98 %

21,19 %

17,09 %

10,05 %

0,20 %

-

- 2.033 ha

1.598 ha

196 ha

6.946 ha

4.696 ha

9.419 ha

8.581 ha

10.980 ha

1.379 ha

6.

MR

- 4,43 %

3,49 %

0,43 %

15,15 %

10,25 %

20,56 %

18,72 %

23,96 %

3,01 %

1.161 ha

956 ha

865 ha

6.383 ha

5.589 ha

8.033 ha

8.987 ha

7.486 ha

5.663 ha

705 ha

7.

PN

2,53 %

2,08 %

1,89 %

13,93 %

12,19 %

17,54 %

19,61 %

16,33 %

12,36 %

1,54 %

1.106 ha

849 ha

594 ha

1.387 ha

5.305 ha

6.344 ha

11.832 ha

8.521 ha

5.940 ha

3.950 ha

8.

CV

2,41 %

1,85 %

1,29 %

3,03 %

11,58 %

13,84 %

25,82 %

18,59 %

12,96 %

8,63 %

- 1.656 ha

1.829 ha

436 ha

7.468 ha

2.151 ha

6.588 ha

10.112 ha

6.588 ha

9.000 ha

9.

VV

- 3,61 %

3,99 %

0,95 %

16,29 %

4,69 %

14,38 %

22,07 %

14,38 %

19,64 %

- 1.183 ha

869 ha

1.173 ha

8.051 ha

7.125 ha

8.655 ha

12.894 ha

5.618 ha

260 ha

10.

GR

- 2,58 %

1,89 %

2,56 %

17,57 %

15,55 %

18,88 %

28,14 %

12,26 %

0,57 %

- 1.106 ha

945 ha

1.079 ha

7.897 ha

3.668 ha

7.399 ha

15.898 ha

6.623 ha

1.213 ha

11.

OR

- 2,41 %

2,06 %

2,35 %

17,23 %

8,01 %

16,15 %

34,69 %

14,45 %

2,65 %

67 ha

1.394 ha

1.495 ha

2.137 ha

3.485 ha

7.295 ha

4.110 ha

11.859 ha

9.443 ha

4.543 ha

12.

PB

0,15 %

3,04 %

3,26 %

4,66 %

7,60 %

15,92 %

8,97 %

25,88 %

20,61 %

9,91 %

- 1.106 ha

987 ha

442 ha

3.169 ha

3.901 ha

7.109 ha

12.091 ha

12.098 ha

4.925 ha

13.

FS

- 2,41 %

2,15 %

0,96 %

6,92 %

8,51 %

15,51 %

26,39 %

26,40 %

10,75 %

- 67 ha

1.040 ha

752 ha

2.006 ha

4.427 ha

4.984 ha

8.950 ha

12.821 ha

10.781 ha

14.

CT

- 0,15 %

2,27 %

1,64 %

4,38 %

9,66 %

10,87 %

19,53 %

27,98 %

23,52 %

67 ha

- 1.470 ha

1.419 ha

2.211 ha

7.236 ha

5.858 ha

10.190 ha

11.328 ha

6.050 ha

15.

LG

0,15 %

- 3,21 %

3,09 %

4,83 %

15,79 %

12,78 %

22,23 %

24,72 %

13,20 %

În vederea reflectării spaţiale a rezultatelor obţinute, pentru fiecare situaţie analizată a fost realizat câte un material cartografic care cuprinde şi histograma claselor de bonitare. În figura 7. este redată harta favorabilităţii terenurilor agricole ale zonei cercetate pentru folosinţa arabil.

Fig. 7. Harta favorabilităţii terenurilor agricole din Dealurile Lugojului pentru folosinţa arabil.

La fel ca şi în cazul pretabilităţii, pentru folosinţele şi culturile agricole analizate a

fost realizată o comparaţie grafică între modul concret de utilizare a terenurilor şi clasele de favorabilitate obţinute, încercând să se observe în ce măsură folosirea actuală se încadrează în modelele teoretice rezultate.

În acest studiu comparativ între situaţia reală şi cea simulată teoretic, trebuie avut în vedere faptul că o unitate de sol poate întruni aceleaşi condiţii de favorabilitate sau foarte asemănătoare pentru mai multe folosinţe sau culturi agricole în acelaşi timp (încadrarea în aceeaşi clasă de favorabilitate). În astfel de situaţii, folosinţa terenurilor agricole trebuie să fie aleasă în conformitate cu anumiţi factori socio-economici.

Figura 8. prezintă graficul rezultat în urma comparaţiei dintre categoriile de utilizare a terenurilor din zona analizată şi clasele de favorabilitate pentru folosinţa arabil. Ţinându-se, evident, cont şi de ponderea fiecărei clase rezultate, surprinde utilizarea ridicată pentru folosinţa arabil a unor terenuri ce se încadrează în situaţiile mai puţin favorabile. De exemplu, clasa VIII, care cuprinde cea mai mare suprafaţă (30,60 %; 14.022 ha), deţine o pondere ridicată (37,16 %) de terenuri utilizate pentru culturile de câmp, care totalizează 4.291 ha. De asemenea, în clasele III şi IV, terenurile utilizate pentru folosinţa arabil se situează sub 55 %, iar păşunea are valori ridicate pentru acestea, de cca. 15 %, respectiv cca. 10 %. În clasa V, a treia ca şi mărime a suprafeţei terenurilor, arabilul reprezintă doar 33,53 %. Clasa I, cuprinzând o suprafaţă foarte redusă (0,15 %; 67 ha), nu

este foarte elocventă, luând în calcul şi inevitabilele erori rezultate în această analiză comparativă.

O explicaţie a utilizării multor terenuri în cadrul folosinţei arabil, deşi au o favorabilitate scăzută pentru aceasta, poate fi dată de practicarea pe cea mai mare parte a suprafeţei agricole analizate, încă, a unei agriculturi de subzistenţă, bazată pe mijloace destul de rudimentare.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

I II III IV V VI VII VIII IX X

Clase de favorabilitateCategorii de utilizare

a terenurilor

Pajişti naturale

Vii

Livezi

Zone de culturi complexe

Zone de tranziţie cu arbuşti

Terenuri agrico le în amestec cuvegetaţie naturalăSpaţiu co nstruit

Păşuni

Păduri

Terenuri arabile

Fig. 8. Repartiţia categoriilor de utilizare a terenurilor agricole pe clase de favorabilitate pentru folosinţa arabil.

Capitolul XIV. Principalele lucrări de amenajare şi ameliorare a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului

Asupra factorilor restrictivi ai producţiei agricole se poate interveni antropic prin

aşa numitele lucrări de potenţare a calităţii terenurilor, care constau în acţiuni de îmbunătăţiri funciare şi în cele de aplicare a tehnologiilor agropedoameliorative.

Principalele lucrări curative necesare pentru terenurile agricole din Dealurile Lugojului sunt reprezentate de regularizarea şi îndiguirea cursurilor de apă, desecarea şi drenajul de suprafaţă şi de adâncime, amenajările antierozionale, afânarea adâncă şi fertilizare ameliorativă, la care se adaugă irigaţiile. Suprafeţele care fac obiectul intervenţiei lucrărilor anterior precizate au fost cuantificate şi cartografiate cât mai exact.

Concluzii Spaţiul geografic analizat, prezentat sub diferite denumiri în literatura de

specialitate, dintre care cea mai adecvată este aceea de Dealurile Lugojului, aparţine sectorului sudic al Dealurilor de Vest ale României, fiind amplasat în totalitate în cadrul judeţului Timiş, în extremitatea sa estică.

Teritoriul Dealurilor Lugojului măsoară 619,03 km2, reprezentând 0,25 % din suprafaţa ţării noastre, şi este format din 74 % terenuri agricole şi cca. 20 % păduri de foioase, cărora li se adaugă perimetrele cuprinse în intravilan şi suprafaţa lacului de acumulare Surduc.

Se observă o bibliografie bogată şi variată ca tematică şi mod de abordare pentru arealul studiat, axată pe lucrări realizate, în special, în ultima jumătate de secol, activitatea de cercetare amplificându-se şi diversificându-se mai ales în ultimele două decenii. În domeniul geologic şi pedologic, însă, activitatea de cercetare practică s-a desfăşurat cu o intensitate mai mare până la începutul anilor '90, când noile realităţi socio-economice ale ţării au indus restructurarea multor unităţi cu activitate ştiinţifică (oficiile pedologice judeţene, ICPA, Institutul Geologic etc.).

În egală măsură, se remarcă multitudinea materialelor cartografice în care se integrează zona noastră de interes, majoritatea disponibile, însă, în format analogic. Cartografia actuală se află în plin proces de restructurare şi modernizare, iar vechile materiale cartografice servesc ca suport pentru realizarea noilor baze de date şi hărţi în format digital, ce determină analize mult mai rapide şi cu un grad sporit de acurateţe.

Prima parte a lucrării prezintă analiza factorilor şi proceselor cu rol în formarea şi evoluţia solurilor din zona cercetată şi caracterizarea învelişului său pedogeografic.

Partea a doua a studiului s-a axat pe evaluarea stării naturale de calitate a terenurilor agricole din Dealurile Lugojului.

Determinarea pretabilităţii şi favorabilităţii terenurilor agricole din Dealurile Lugojului pentru principalele folosinţe şi utilizări din zonă s-a realizat în conformitate cu metodologia românească în vigoare. Ulterior, pe baza rezultatelor obţinute, terenurile agricole au fost grupate în clase de calitate în vederea evidenţierii potenţialului lor de producţie. Gruparea terenurilor în funcţie de folosinţe şi culturi conduce la resistematizarea datelor pedologice şi prezentarea lor într-o formă generalizată şi accesibilă utilizatorilor, chiar dacă aceştia nu sunt specialişti în domeniu.

Obiectivul principal al evaluării calitative a terenurilor este determinarea modului de utilizare optimă în conformitate cu caracteristicile lor şi cu proprietăţile şi cerinţele plantelor, astfel încât, cu eforturi minime, să se poată obţine productivitate maximă.

Importanţa evaluării calitative a terenurilor constă în faptul că prin datele pe care le furnizează se stabilesc măsurile de folosire raţională, protecţie şi ameliorare a terenurilor în scopul producţiei vegetale. Ele reprezintă materiale de bază pentru fundamentarea alegerii folosinţelor şi culturilor optime, pentru întocmirea proiectelor privind lucrările de amenajare şi ameliorare a terenurilor, pentru conservarea şi îmbunătăţirea proprietăţilor solurilor ş.a.m.d.

În ceea ce priveşte situaţia terenurilor agricole din zona Dealurilor Lugojului, starea de calitate a acestora, privită în ansamblu, este în general medie.

În cadrul zonei analizate, se disting unităţi de teren puternic diferenţiate între ele din punct de vedere calitativ. Situaţiile optime sunt, de cele mai multe ori, greu de îndeplinit datorită multitudinii şi diversităţii factorilor edafici şi de mediu care condiţionează culturile.

Pentru folosinţele şi culturile agricole analizate a fost realizată şi o comparaţie grafică între modul concret de utilizare a terenurilor şi clasele de favorabilitate obţinute,

încercând să se observe în ce măsură folosirea actuală se apropie de modele teoretice rezultate. Analiza rezultatelor trebuie să ia în calcul şi cuantumul suprafeţelor repartizate în cadrul fiecărei clase.

Zona Dealurilor Lugojului se caracterizează, în general, printr-o agricultură de subzistenţă, cu un randament scăzut, care nu valorifică în mod corespunzător, decât într-o măsură redusă, potenţialul terenurilor agricole. Cauzele sunt foarte variate, fiind determinate de posibilităţile financiare limitate ale proprietarilor, infrastructura agrotehnică rudimentară, mărimea şi forma parcelelor, dezinteresul autorităţilor etc.

În acest studiu comparativ între situaţia reală şi cea modelată teoretic, trebuie avut în vedere faptul că o unitate de sol se poate încadra simultan în aceeaşi clasă de favorabilitate pentru mai multe folosinţe sau culturi agricole. În astfel de situaţii, dar nu numai, folosinţa terenurilor agricole trebuie să fie aleasă în conformitate cu anumiţi factori socio-economici, aşa cum ar fi necesităţile populaţiei locale, infrastructura agricolă, cerinţele şi nevoile populaţiei deservite, posibilităţile de stocare a produselor, distanţa faţă de piaţa de desfacere ş.a.m.d.

Toate aceste tematici pot face obiectul de studiu al altor cercetări viitoare. În prezenta lucrare am dorit să ne limităm doar la identificarea celor mai favorabile folosinţe şi culturi pentru terenurile agricole ale Dealurilor Lugojului, la localizarea arealului optim de amplasare a acestora şi la semnalarea unor posibilităţi de optimizare a modului de valorificare a potenţialului de producţie a terenurilor agricole din zona analizată.

Posibilele îmbunătăţiri se pot întreprinde prin trecerea la un mod mai rentabil de exploatare agricolă a unui teren, prin realizarea unor lucrări pedoameliorative sau prin implementarea ambelor variante.

Bibliografie Al-Durrah, M., M., Bradford, J., M. (1982), The mechanism of raindrop splash

on soil surfaces, Soil Science Society of America Journal, 46 (5): 1086-1090. Al-Kaisi, M., Licht, M. (2005), How to reduce potential soil erosion early in the

spring, Integrated Crop Management, 494 (8): 57-58. Amundson, R. (2005), Jenny, Hans, în Hillel, D. (coord. principal), Encyclopedia

of Soils in the Environement, vol. 2, Elsevier Academic Press, Oxford, p. 293-300. Ardelean, V. (1971), Lucrările de gospodărire a resurselor de apă şi lucrări

hidroameliorative din Banat, premize ale dezvoltării agriculturii, în Lucrările ştiinţifice ale cadrelor didactice, Seria Geografie, vol. III, Universitatea din Timişoara p. 78-85.

Ardelean, V., Zăvoianu, I. (1979), Judeţul Timiş, Editura Academiei R. S. Române, Bucureşti.

Arnold, J. G., Srinivasan, R., Muttiah, R. S., Williams, J. R. (1998), Large area hydrologic modeling and assessment part I: model development, Journal of the American Water Resources Association 34 (1), p. 73– 89.

Arnoldus, H. M. J. (1980), An approximation of rainfall factor in the Universal Soil Loss Equation, în Boodt, M. de, Gabriels, D. (coord.), Assessment of Erosion, Wiley, Chichester, p. 127 –132.

Babescu, T. (2003), Monografia comunei Fârdea, Editura Mirton, Timişoara. Badea, L., Buza, M., Cioacă, A., Dinu, Mihaela, Sandu, Maria, Călin, D.

(1986), Harta geomorfologică a R. S. România, sc. 1:200.000, Foaia Hunedoara, L-34-XXIII.

Badea, L., Buza, M., Cioacă, A., Dinu, Mihaela, Sandu, Maria, Călin, D. (1986), Notă explicativă la Harta geomorfologică generală, sc. 1:200.000, foaia L-34-XXIII-Hunedoara.

Badea, L. (coord.) (2008), Unităţile de relief ale României III. Dealurile pericarpatice – Dealurile Crişanei şi Banatului. Subcarpaţii, Editura Ars Docendi, Bucureşti.

Badea, L. (2009), Relieful României şi neotectonica. Studiu de geomorfologie, Editura Universitaria, Craiova.

Badea, L. (2014), Dicţionarul unităţilor de relief ale României, Editura Universitaria, Craiova.

Barbu, N. (1987), Geografia solurilor României, Centrul de multiplicare al Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Băcanu, Lucia (1973), Cercetări climatologice în Banat în perioada 1947-1972, Referate şi comunicări, Seria Geografie, 3: 20-29.

Băcanu, Lucia, Ghibedea, V. (1976), Variaţii ale regimului pluviometric în zona sud-vestică a ţării în anii 1973 şi 1974, în Geografia Banatului. Material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 45-52.

Berindei, I., Nedelcu, E. (1983), Unitatea banato-crişană, în Badea, L., Gâştescu, P., Velcea, Valeria (redactori coord.), Geografia României, Vol. I-Geografia fizică, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti, p. 621-626.

Bertalanffy, von L. (1960), Problems of Life, Harper Toorch Books, New York. Beutură, D., Rogobete, Gh. (2007), Impactul inundaţiilor din anul 2005 asupra

solurilor din Câmpia joasă a Banatului, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată, 5: 43-48.

Billings, W. D. (1952), The environmental complex in relation to plant growth and distribution, The Quarterly Review of Biology, 27 (3): 251-265.

Birkeland, P. W. (1999), Soils and Geomorphology (third edition), Oxford University Press, New York, Oxford.

Blum, W. E. H. (1990), The challenge of soil protection in Europe, Environmental Conservation, 17 (1): 72-74.

Bockheim, J. G., Gennadiyev, A. N., Hammer, R. D., Tandarich, J. P. (2004), Historical development of key concepts in pedology, Geoderma, 124 (1-2): 23-36.

Bogdan, Octavia, Ţîştea, D. (coord.) (1983), Clima, în Badea, L., Gâştescu, P., Velcea, Valeria (redactori coord.), Geografia României, Vol. 1-Geografia fizică, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti, p. 195-292.

Böhner, J, Antonić, O. (2009), Land-surface parameters specific to topo-climatology, în Hengl, T., Reuter, H. I. (coord.), Geomorphometry: Concepts, Software, Applications. Developments in Soil Science, vol. 33, Elsevier, Budapesta, p. 195-226.

Bold, I., Hartia, S., Niţă, V., Teaci, D. (1984), Economia funciară, Editura Ceres, Bucureşti.

Borza, Al. (1943), Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor, Buletinul Grădinii Botanice, Cluj-Napoca, 23 (3-4): 117-130.

Borza, Al., Călinescu, R., Celan, Maria, Paşcovschi, S., Paucă, Ana, Pop, E., Puşcaru-Soroceanu, Evdochia (1960), Vegetaţia, în Monografia geografică a R. P. Române, Vol. I-Geografia fizică, Editura Academiei R. P. România, Bucureşti, p. 541-587.

Borza, I., Coste, I. (2003), Ecologie şi protecţia mediului, Editura Eurobit, Timişoara.

Bouma, J. (2002), Land quality indicators of sustainable land management across scale, Agriculture, Ecosystems & Environement, 88 (2): 129-136.

Brevik, C. E., Hartemink, A. E. (2010), Early soil knowledge and the birth and developement od soil science, Catena 83 (1): 23-33.

Buza, M. (1993), Harta geomorfologică generală a României la scara 1:25.000, foaia Alba-Iulia, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 2: 8-15.

Buza, M. (1997), A general geomorphological map of Romania on the scale of 1:25.000, Zlatna sheet, GeoJournal, 41 (1): 85-91.

Canarache, A., Merculiev, O., Dumitru Rozalia, Trandafirescu, T., Chiochiu, V., Miciov, I. (1971), Caracterizarea hidrofizică a principalelor soluri din Câmpia şi Piemonturile Vestice, Analele I.S.C.P. Bucureşti, p. 14-28.

Canarache, A., Vintilă, I., Munteanu, I. (2006), Elsevier’s Dictionary of Soil Science: In English (with definitions), French, German and Spanish, Elsevier, Burlington.

Călinescu, R. (1969), Biogeografia României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Chiriţă, C. D., Păunescu, C., Teaci, D. (1967), Solurile României, Editura Agro-

silvică, Bucureşti. Chiriţă, C. D. (1974), Ecopedologie cu baze de pedologie generală, Editura Ceres,

Bucureşti. Chiţu, C. (1975) Solurile şi relieful. Raporturi genetice şi de productivitate,

Editura Scrisul Românesc, Craiova. Ciocârlan, V. (2009), Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta,

Editura Ceres, București. Codarcea, Al. (coord.) (1967), Harta geologică a R. S. România, sc. 1:200.000,

Foaia 24, Timişoara, L-34-XXII. Codarcea, Al., Dimitrescu, R. (coord.) (1967), Harta geologică a R. S. România,

sc. 1:200.000, Foaia 25, Deva, L-34-XXIII. Colibaş, I., Colibaş, Maria, Tirpe, Gh. (2000), Solurile Brune luvice.

Caracterizare şi ameliorare, Editura Mirton, Timişoara.

Conea, Ana, Vintilă, Irina, Canarache, A. (1977), Dicţionar de ştiinţa solului, Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti.

Conea, Ana, Florea, N., Puiu, Şt. (coord.) (1980), Sistemul Român de Clasificare a Solurilor, ICPA, Bucureşti.

Coste, I., Borza, I., Arsene, G. G. (2001), Ecologie generală şi agricolă, Editura Orizonturi universitare, Timişoara.

Coteţ, P. (1973), Geomorfologia României, Editura Tehnică, Bucureşti. Crăciun, C. (2000), Mineralele argiloase din sol. Implicaţii în agricultură, Editura

G.N.P. Minischool, Bucureşti. Creţan, R., Frăţilă, V. (2007), Dicţionar geografico-istoric şi toponimic al

judeţului Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara. Crişan, I., Iliescu, M., Dejeu, O., Baumstark I. (1970 a), Harta solurilor

judeţului Timiş, sc. 1:100.000, OSPA Timişoara. Crişan, I., Iliescu, M., Dejeu, O., Baumstark I. (1970 b), Harta solurilor

judeţului Timiş, sc. 1:50.000, OSPA Timişoara. Crişan, I., Iliescu, M., Baumstark I., Puşcă, I. (1975), Harta solurilor judeţului

Timiş, sc. 1:200.000, OSPA Timişoara. Davidescu, D., Davidescu, Velicica, Florea, N. (2010), Atlasul agricol al

României, Editura Academiei Române, Bucureşti. Davis, W. M. (1989), The geographical cycle, Geographical Journal, 14: 481-504. de la Rosa, D. (2005), Soil quality evaluation and monitoring based on land

evaluation, Land Degradation and Development, 16 (6): 551-559. Deckers, J., Spaargaren, O., Nachtergaele, F. (2001), Vertisols: Genesis,

properties and poilscape management for sustainable development, în Syers, J. K., de Vries, F. W. T. P., Nyamudeza, P. (coord.), The Sustainable Management of Vertisols, CABI Publishing, Wallingford, p. 3-20.

Dennis, M. F., Rorke, B. B. (2000), The relationship of soil loss by interill erosion to slope gradient, Catena 38 (3): 211 – 222.

Diaconu, C. (coord.) (1971), Rîurile României. Monografie hidrologică, Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, Bucureşti.

Dokuceaev, V. V. (1953), Opere alese, Editura Academiei R. P. România, Bucureşti (traducere după originalul din limba rusă sub redacţia lui Polinov, B. B.).

Donisă, I. (1977), Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Doniţă, N., Leandru, V., Puşcaru-Soroceanu, Evdochia (1960), Harta geobotanică a R. P. România, sc. 1:500.000, Institutul de Geologie şi Geografie al Academiei R. P. România, Bucureşti.

Dragu, I., Bălăceanu, V., Taină, Şt. (1989), Harta geobotanică a României, sc. 1:500.000, ICPA, Bucureşti.

Dragu, I., Bălăceanu, V., Taină, Şt. (2009), Harta geobotanică a României – scara 1:500.000, Ştiinţa Solului, Seria a III-a, 43 (2): 45-70.

Drăgulescu, Adela, Hinculov, Luciana, Mihăilă, N. (1968), Notă explicativă la harta geologică Timişoara, 1:200.000, Institutul Geologic, Bucureşti.

Duchaufour, P. (1965), Précis de Pédologie, Masson, Paris. Dumitru, G. (2001), Sisteme Informatice Geografice GIS, Editura Albastră, Cluj-

Napoca. Duşa, A. (1967), Contribuţii la studiul faunei tortoniene de la Coşteiu de Sus-

Nemeşeşeti, Regiunea Banat, Studia Universitatis Babeş-Bolyai , Seria Geologie-Geografie, 1: 51-60.

Ellison, W. D. (1950), Soil erosion by rainstorms, Science, 111 (2880): 245-249.

Eswaran, H., Beinroth, F. H., Reich, P. F., Quandt, L. A. (1999), Vertisols: Their properties, classification, distribution and management, USDA Natural Resources Conservation Service, Washington.

Evans, I. S., Cox, N., J. (1999), Relations between land surface properties: altitude, slope and curvature, în Hergarten, S., Neugebauer, H. J. (coord.), Process Modelling and Landform Evolution, Springer, Verlag, Berlin, Heidelberg, p. 13-45.

Faeth, P., Crosson, P. (1994), Building the case for sustainable agriculture, Environment, 16 (1): 16-20.

Filipov. F., Lupaşcu, Gh. (2003), Pedologie. Alcătuirea, geneza, proprietăţile şi clasificarea solurilor, Editura Terra Nostra, Iaşi.

Flanagan, D. C., Nearing, M. A. (coord.) (1995), USDA-Water erosion prediction project: hillslope profile and watershed model documentation. NSERL Report No. 10. USDA-ARS National Soil Erosion Research Laboratory, West Lafayette, Indiana.

Florea, N. (1964), Cercetarea solului pe teren, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Florea, N., Munteanu, I., Rapaport, C., Chiţu, C., Opriş, M. (1968), Geografia

solurilor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Florea, N., Buza, M., Chiţu, C. (coord.) (1983), Solurile, în Badea, L., Gâştescu,

P., Velcea, Valeria (redactori coord.), Geografia României, Vol. 1-Geografia fizică, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti, p. 494-547.

Florea, N., Bălăceanu, V., Răuţă, C., Canarache, A. (redactori coord.) (1987 a), Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea I – Colectarea şi sistematizarea datelor pedologice, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.

Florea, N., Bălăceanu, V., Răuţă, C., Canarache, A. (redactori coord.) (1987 b), Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea a II-a – Elaborarea studiilor pedologice în diferite scopuri, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.

Florea, N., Bălăceanu, V., Răuţă, C., Canarache, A. (redactori coord.) (1987 c), Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea a III-a – Indicatorii ecopedologici, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti.

Florea, N., (coord.) (1989), Harta solurilor R. S. România, sc. 1:200.000, Foaia 24, Timişoara, L-34-XXII.

Florea, N., Bălăceanu, V. (coord.) (1990), Harta solurilor României, sc. 1:200.000, Foaia 25, Deva, L-34-XXIII.

Florea, N. (1997), Degradarea terenurilor şi ameliorarea solurilor, Facultatea de Geografie-Turism, Sibiu.

Florea, N. (2003), Degradarea, protecţia şi ameliorarea solurilor şi terenurilor, Editura Bucureşti.

Florea, N., Munteanu, I. (coord.) (2003), Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura Estfalia, Bucureşti.

Florea, N., Rizea, Nineta (2008), Însuşirile chimice ale solului component esenţial al mediului, Bucureşti.

Florea, N., Munteanu, I. (coord.) (2012), Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (SRTS), Editura Sitech, Craiova.

Frăţilă, V., Goicu, Viorica, Sufleţel, Rodica (1986), Dicţionar toponimic al Banatului, Vol. IV literele F-G, Tipografia Universităţii din Timişoara.

Fujiwara, T., Fukada, M., Matsuzaki, H. (1986), The experimental study on the model of soil erosion by the impact of raindrops, Technology Reports of the Yamaguchi University, 3(5), 417-426.

Gâştescu, P., Diaconu, C., Pişota, I., Ujvári, I., Zăvoianu, I. (coord.) (1983), Apele, în Badea, L., Gâştescu, P., Velcea, Valeria (redactori coord.), Geografia României, Vol. 1-Geografia fizică, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti, p. 293-387.

Gergen, I., Ianoş Gh., Gogoaşă, I., Beutură, D., Vargias, L., Moigrădean, Diana, Hărmănescu, Monica, Radu, Floriana, Despina, Maria (2004), Preliminary considerations abouth lithium (mobile form) in Banat soils, în Macro and Trace Elements, Mengen-und Spurenelemente, vol. II - Agricultural, Biological, Environmental, Nutritional and Medicine Importance of Macro, Trace and Ultra Trace Elements, Frederich Schiller University, Jena, Germany, p: 1569-1575.

Ghadiri, H. (2004), Crater formation in soils by raindrop impact, Earth Surface Processes and Landforms, 29 (1): 77-89.

Gherasi, N., Mureşan, M., Lupu, M., Stancu, Josefina, Savu, H. (1968), Notă explicativă la harta geologică Deva, 1:200.000, Institutul Geologic, Bucureşti.

Ghibedea, V., Grigercsik, E. (1968), Regimul şi repartiţia precipitaţiilor atmosferice în Câmpia Banatului şi în regiunile piemontane, Buletinul Societăţii de Ştiinţe Geografice din R. S. România, 6: 75-94.

Ghibedea, V., Grigercsik, E., Băcanu, Lucia (1970 a), Precipitaţiile atmosferice în Câmpia Banatului şi în dealurile piemontane vecine, în Studii de Geografie a Banatului, Universitatea din Timişoara, p. 59-98.

Ghibedea, V., Grigercsik, E., Băcanu, Lucia (1970 b), Frecvenţa zilelor cu precipitaţii în Banat, Referate şi comunicări, Seria Geografie, 1: 68-84.

Ghibedea, V., Grigercsik, E., Băcanu, Lucia (1970 c), Unele particularităţi ale regimului precipitaţiilor atmosferice în jumătatea sudică a Banatului, în Lucrările ştiinţifice ale cadrelor didactice, Seria Geografie, vol. IV, Universitatea din Timişoara, p. 59-72.

Giuşcă, D., Cioflică, Gr., Savu, H. (1967), Caracterizarea petrologică a provinciei banatice, Analele Comitetului de Stat, Geologie, 35, Bucureşti.

Grădinariu, E., Stoia-Udrea, I. (1936), Ghidul Banatului, Editura Oficiului de Turism al jud. Timiş-Torontal, Timişoara.

Grecu, Florina, Palmentola, G. (2003), Geomorfologie dinamică, Editura Tehnică, Bucureşti.

Grigercsik, E. (1973), Corelaţia dintre factorii dinamici şi precipitaţiile atmosferice în Banat, în Studii de Geografie a Banatului, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 110-119.

Grigore, M. (1979), Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti.

Griselini, Fr. (1779), Versuch einer politishen und natürlichen Geschichte des Temeswarer Banats in briefen an standespersonen un gelehrte, Viena. Traducere de C. Feneşan (1984) sub denumirea Încercare de istorie politică şi naturală a Banatului Timişoarei, Editura Facla, Timişoara.

Gröger, M. (2010) Das Gesetz vom Minimum. Liebig oder Sprengel?, Chemie in unserer Zeit, 44 (5): 340–343.

Harabagiu, Carmen, Teodorescu, N. (1999-2000 a), Contribuţii la studiul scurgerii de aluviuni în suspensie în bazinul superior şi mijlociu al râului Bega, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografie, 9-10: 159-167.

Harabagiu, Carmen, Teodorescu, N. (1999-2000 b), Evoluţia legăturii dintre nivelurile apelor Râului Bega şi ale orizontului acvifer freatic. Studiu de caz, Geographica Timisiensis, 8-9: 111-121.

Hengl, T., Reuter, H. I. (coord.) (2009), Geomorphometry: Concepts, Software, Applications. Developments in Soil Science, vol. 33, Editura Elsevier, Budapesta.

Heymann, Y., Steenmans, Ch., Croissille, G., Bossard, M. (1994) Corine Land Cover. Technical Guide. EUR 12585, Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg.

Hijmans, R. J., Cameron, S. E., Parra, J. L., Jones, P. G., Jarvis, A. (2005), Very high resolution interpolated climate surfaces for global land areas, International Journal of Climatology, 25: 1965-1978.

Hillel, D. (1998), Environmental Soil Phisics, Academic Press, San Diego. Iacob, Ana-Maria (2010), The Studineţ Basin (Tutova Hills). Morphometric

Indicators and Correlations, Forum geografic.Studii şi cercetări de geografie şi protecţia mediului, 9 (1):71-80.

Ianoş, Gh. (1992), Consideraţii asupra procesului de formare şi evoluţie a solurilor în cadrul principalelor forme de relief din Banat, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografie, 1: 69-80.

Ianoş, Gh., Borza, I., Ţărău, D., Stern, P. (1992), Contribuţia Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Timişoara la cercetarea solurilor şi sporirea fertilităţii terenurilor din Banat, Ştiinţa solului, 1-4: 66-80.

Ianoş, Gh., Goian, M. (1993), Consideraţii asupra procesului de evoluţie a solurilor din Banat în condiţii modificate antropic, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 2: 60-71.

Ianoş, Gh., Puşcă, I., Ţărău, D. (coord.) (1993), Harta pedologică a judeţului Timiş, sc.1:50.000, OSPA Timişoara.

Ianoş, Gh. (1994), Procese de degradare a terenurilor agricole în Banat datorate condiţiilor de relief, Geographica Timisiensis, 3: 55-62.

Ianoş, Gh., Puşcă, I., Ţărău, D. (1994 a), Condiţiile naturale şi solurile judeţului Timiş – studiu monografic, Arhiva O.S.P.A. Timişoara.

Ianoş, Gh., Puşcă, I., Ţărău, D. (coord.) (1994 b), Harta de soluri a Banatului, sc. 1:100.000, OSPA Timişoara.

Ianoş, Gh., Rogobete, Gh., Puşcă, I., Borza, I., Ţărău, D. (1994), Evoluţia Câmpiei Banatului de la faza submersă la starea actuală, Lucrările Conferinţei Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 28 C: 27-38.

Ianoş, Gh. (1995 a), Caracteristici agrometeorologice ale topoclimatelor din Banat, Geographica Timisiensis, 1: 85-93.

Ianoş, Gh. (1995 b), Starea de aprovizionare cu zinc a solurilor din Banat, Analele Universităţii din Oradea, Seria Protecţia mediului, 1: 30-41.

Ianoş, Gh., Goian, M. (1995), Solurile Banatului. I. Evoluţie şi caracteristici agrochimice, Editura Mirton, Timişoara.

Ianoş, Gh., Puşcă, I., Goian, M. (1997), Solurile Banatului. II. Condiţii naturale şi fertilitate, Editura Mirton, Timişoara.

Ianoş, Gh., Puşcă, I. (1998), Solurile Banatului III. Prezentare cartografică a solurilor agricole, Editura Mirton, Timişoara.

Ianoş, Gh. Gruia, C. (1998), Aspecte ale agriculturii Banatului la sfârşitul mileniului II (cultura plantelor), Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografie, 8: 89-96.

Ianoş, Gh. (1999), Geogenous and anthropogenous loadings with heavy metals in the rocks and soils of ethno-historical Banat, în A III-a Conferinţă de geografie Timişoara-Novi Sad-Szeged-Tubingen, p. 205-223.

Ianoş, Gh. (2003 a), Relations between parent materials, soil, their evolution and geomorphological division, with exemplification in the low lands of Banat, The 5th Edition of The Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space”, Editura Mirton, Timişoara, p. 93-102.

Ianoş, Gh. (2003 b), Pretabilitatea terenurilor pentru diferite categorii de folosinţă agricolă în contextul dezvoltării durabile a teritoriului în partea de sud-vest a României, Forum Geografic-Studii şi cercetări de Geografie şi protecţia mediului, nr. 2, pag. 73-79.

Ianoş, Gh. (2004 a), The environment protection and the sustainable development of the agricultural land in the west part of Romania, Buletinul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Seria Agricultură, 60: 237-242.

Ianoş, Gh. (2004 b), Geografia solurilor cu noţiuni speciale de pedologie, Editura Mirton, Timişoara.

Ianoş, Gh., Gergen, I. (2004), Ocurance and concentrations of lithium (mobile forms) in rocks and solic solutions in south-western part of Romania, Metal elements in environment, Medicine and biology: 249-254.

Ianoş, Gh. (2005), Paleogeografia cuaternarului, Editura Universităţii de Vest, Timişoara.

Ianoş, Gh., Gergen, I., Beutură, D. (2005), Consideraţii preliminare asupra concentraţiei rubidiului (forme mobile) în solurile din Banat, Publicaţiile SNRSS, 34 B: 32-41.

Ianoş, Gh. (2006), Riscuri naturale şi tehnogene pe terenurile agricole ale Banatului, Editura Universităţii de Vest, Timişoara.

Ianoş, Gh. (2008 a), Evoluţia pedogeomorfologică a Câmpiei Golf Timiş-Bega în etapa holocenă a Cuaternarului, Lucrările celei de a XVIII-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 2 (36 B): 99-107.

Ianoş, Gh. (2008 b), Riscuri pedohidrice în partea central-vestică a Câmpiei Banatului, Editura Universităţii de Vest, Timişoara.

Ianoş, Gh. (2008 c), Principii şi metode de cercetare a terenurilor agricole şi silvice. Evaluarea calitativă a terenurilor agricole prin operaţiuni de bonitare, Editura Universităţii de Vest, Timişoara.

Ianoş, Gh., Zisu, I. (2008), Metode de cercetare a solului pe teren, Editura Universităţii de Vest, Timişoara.

Ielenicz, M. (1999), Dealurile şi podişurile României, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.

Ielenicz, M., Comănescu, Laura, Mihai, B., Nedelea, Al., Oprea, R., Pătru, Ileana (1999), Dicţionar de geografie fizică, Editura Corint, Bucureşti.

Ielenicz, M., Vişan, Gh., Nedelea, Al. (2000), Metode şi mijloace tehnice folosite în redarea imaginilor geografice, Editura Universităţii din Bucureşti.

Imam, B. (1996), Report and field guidelines: rainfall, runoff, sediment transport, and water-quality monitoring activities, Chilindamaji Catchment (Malawi Environmental Monitoring Program Pahse I, Final Report, Annex 4), Department of Hydrology and Water Resources, The University of Arizona.

Ilinca, N. (1994), Masivul Poiana Ruscăi (potenţialul fizico-geografic), Editura Vinea, Bucureşti.

Ioniţă, I. (2000), Geomorfologie aplicată (procese de degradare a regiunilor deluroase), Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Ioniţă, I., Rădoane, Maria, Mircea, S. (2006), Romania, în Boardman, J., Poesen, J. (coord.), Soil Erosion in Europe, John Wiley & Sons Ltd., Chichester, p. 155-156.

Irimuş, I. A. (1997), Cartografiere geomorfologică, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca.

Irimuş, I. A. (2003), Geografia fizică a României, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

Irimuş, I. A., Vescan, I., Man, T. (2005), Tehnici de cartografiere, monitoring şi analiză GIS, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

Isacenko, A. G. (1960) Cartografierea fizico-geografică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Jenny, H. (1994) Factors of soil formation: a system of quantitative pedology, Dover Publications, New York (republicare a ediţiei din 1941, McGraw-Hill, New York).

Karlen, D. L., Mausbach, M. J., , Doran, J. W., Cline, R. G., Harris, R. F., Schuman, G. E. (1997), Soil quality: A concept, definition, and framework for evaluation, Soil Science Society of America Journal, 61 (1): 4-10.

Karlen, D. L., Andrews S. S., Doran, J. W. (2001), Soil quality: Current concepts and applications, Advances in Agronomy, 74: 1-40.

Karlen, D. L., Ditzler, C. A., Andrews S. S. (2003), Soil quality: why and how?, Geoderma 114 (3-4): 145-156.

Kinnell, P. I. A. (2005), Raindrop-impact-induced erosion processes and prediction: a review, Hydrological Processes, 19 (14): 2815-2844.

Kotlyakov, V. M., Komarova, Anna I. (2007), Elsevier’s Dictionary of Geography, Editura Elsevier, Amsterdam.

Kräutner, H. G., Kräutner, Florentina, Orăşanu T., Potoceanu, Elena (1971), Harta geologică a R. S. România, sc. 1:50.000, Foaia 88 c Gladna, (L-34-81-C).

Kräutner, H. G., Kräutner, Florentina, Orăşanu T., Potoceanu, Elena, Dincă Al. (1972), Harta geologică a R. S. România, sc. 1:50.000, Foaia 104 a Nădrag, (L-34-93-A).

Kräutner, H., G. (1984), Munţii noştri. Poiana Ruscă, Editura Sport-turism, Bucureşti.

Lascu, V., Brăteanu, Doina, Petrescu, D (1976), Consideraţii climatice asupra regimului termic al părţii de vest a R. S. România, în Geografia Banatului-material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 83-88.

Lăcătuşu, R., Răuţă, C., Kovacsovics, Beatrice, Lungu, Mihaela, Ianoş, Gh., Mihăilescu, A. (1993), Abundenţa metalelor grele în solurile agricole din Banat, Ştiinţa solului, 1-2: 3-16.

Lăzărescu, Gh. (1972), Contribuţii la studiul geomorfologic al văilor din masivul Poiana Ruscă, în Studii de Geografie a Banatului, Vol. II, Universitatea din Timişoara, p. 19-34.

Lăzărescu, Gh. (1973), Aspecte geomorfologice din zona văii Gladna, în Studii de Geografie a Banatului, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 48-55.

Lăzărescu, Gh. (1976 a), Masivul Poiana Ruscă. Harta regionării geomorfologice, în Geografia Banatului-material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 23-29.

Lăzărescu, Gh. (1976 b), Consideraţii geomorfologice asupra originei şi evoluţiei văilor din Munţii Poiana Ruscă, în Geografia Banatului-material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 30-34.

Legout, C., Leguédois, S., Le Bissonnais, Y., Malam Issa, O. (2005), Splash distance and size distribution for various soils, Geoderma 124 (3-4): 279-292.

Liteanu, E., Ghenea, C. (1966), Cuaternarul din România, Studii tehnice şi economice, Nr. 1, Seria H, Comitetul Geologic-Institutul Geologic, Bucureşti.

Longley, P. A., Goodchild, M. F., Maguire, D. J., Rhind A. W. (2005), Geographical Information Systems and Science, John Wiley & Sons Olanda, Amsterdam.

Lupaşcu, Gh., Parichi, M., Florea, N. (1998), Dicţionar de ştiinţa şi ecologia solului, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Lupu, M., Marinescu, Fl., Roşu, E., Nicolae, I., Mureşan M., Popescu, Ag., (1991), Harta geologică a R. S. România, sc. 1:50.000, Foaia 88 b Lăpugi-Coştei, (L-34-81-B).

Macarovici, N. (1968), Geologia Cuaternarului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Macridin, Z., Harabagiu, Carmen (2001-2002), Viitura din 5-11 aprilie 2000 în bazinele hidrografice Timiş-Bega, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografie, 11-12: 141-150.

Manna, P., Basile, A., Bonfante, A., De Mascellis, R., Terribile, F. (2009) Comparative Land Evaluation approaches: An itinerary from FAO framework to simulation modelling, Geoderma, 150 (3-4): 367-378.

Marin, Elisabeta, Bălăceanu, V., Marţian, N. (1987), Elaborarea studiilor pedologice necesare pentru fundamentarea proiectelor de sistematizare, organizare a teritoriului şi dezvoltare a producţiei agricole, în Florea, N., Bălăceanu, V., Răuţă, C., Canarache, A. (redactori coord.), Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea a II-a – Elaborarea studiilor pedologice în diferite scopuri, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti, p. 68-100.

Marinca, C, Dumitru, M., Borza, I., Ţărău, D. (2009), Solul şi fertilitatea: relaţia cu sistemele agricole din Banat, Editura Mirton, Timişoara.

Mateescu, Şt. (1936), Vulcanismul cuaternar din partea de nord-west a Banatului, Revista Muzeului Geologic-Mineralogic al Universităţii din Cluj, 6 (1-2): 72-96.

Matei, M. (coord.) (2007), Monografia comunei Tomeşti, Editura Nagard, Lugoj. Maucha, G., Büttner, G. (2006), Validation of the CORINE Land Cover 2000

database, în André Marçal (coord.), Global developments in environmental earth observation from space, Millpress Science Publishers, Rotterdam, p. 449-457.

Mazăre, V. E. (2006), Caracterizarea ecologică şi bonitarea terenurilor agricole din Dealurile Făgetului, Teză de doctorat, Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara.

Mazăre, V. (2008 a), Măsuri pentru protecţia, conservarea şi refacerea fertilităţii terenurilor agricole din Dealurile Făgetului, Lucrările celei de a XVIII-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 2 (36 B): 66-74.

Mazăre, V. (2008 b), Starea de calitate a terenurilor agricole din Dealurile Făgetului, Lucrările celei de a XVIII-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 2 (36 B): 225-234.

Măhăra, Gh. (1971), Evoluţia paleografică a Câmpiei Vestice până în cuaternar, în Simpozionul de geografia Câmpiilor, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 12-23.

Măhăra, Gh. (1996), Dealurile Banatului şi Crişanei - aspecte geografice, Analele Universităţii din Oradea, Seria Geografie, 6: 5-12.

Măhăra, Gh. (2003), Unităţile şi subunităţile geografice ale Dealurilor Banatului şi Crişanei, Analele Universităţii din Oradea, Seria Geografie, 13: 5-18.

Mehedinţi, S. (1994), Terra. Introducere în geografie ca ştiinţă, Vol. I, ediţia a II-a îngrijită de V. Tufescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti.

Mihăilescu, I. F. (2001), Elemente de agrometeorologie, Ovidius University Press, Constanţa.

Mihăilescu, V. (1936), România – Geografie fizică, Atelierele grafice Socec & Co., Bucureşti.

Mihăilescu, V. (1966), Dealurile şi Câmpiile României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Mihăilescu, V. (1968), Geografie teoretică. Principii fundamentale. Orientare generală în ştiinţele geografice, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti.

Mihăilescu, V. (1969), Geografia fizică a României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Mihuţ, Casiana, Laţo, K. I. (2006), Pedologie: lucrări practice, Editura

Agroprint, Timişoara.

Minár, J., Evans, I. S. (2008), Elementary forms for land surface segmentation: The theoretical basis of terrain analysis and geomorphological mapping, Geomorphology, 95 (3-4): 236-259.

Mitášová, Helena, Hofierka, J., Zlocha, M., Iverson, L. R. (1996), Modelling topographic potential for erosion and deposition using GIS, International Journal of Geographical Information Science, 10 (5): 629-641.

Moca, V., Ilioi, D. (1998), Cadastru funciar general. Lucrări şi calcule topografice, Editura Nona, Piatra Neamţ.

Morariu, T., Velcea, Valeria (1971), Principii şi metode de cercetare în geografia fizică, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti.

Morgan, R. P. C., Quinton, J. N., Smith, R. E., Govers, G., Poesen, J. W. A., Auerswald, K., Chisci, G., Torri, D., Styczen, M. E. (1998), The European Soil Erosion Model (EUROSEM): a dynamic approach for predicting sediment transport from fields and small catchments, Earth Surface Processes and Landforms 23 (6): 527–544.

Moţoc, M., Munteanu, St., Băloiu, V., Stănescu, P., Mihai, Gh. (1975), Eroziunea solului şi metodele de combatere, Editura Ceres, Bucureşti.

Moţoc, M. (1983), Ritmul mediu de degradare erozională a solului în R. S. România, Buletinul Informativ al A.S.A.S., nr. 13, Bucureşti, p. 47-65.

Moţoc, M., Mircea, S. (2002), Evaluarea factorilor care determină riscul eroziunii hidrice în suprafaţă, Editura Bren, Bucureşti.

Munteanu, I. (2005), Ştiinţa solului – aspecte istorice şi provocări contemporare, Ştiinţa Solului, 29 (1-2): 22-44.

Munteanu, I. (2010), Soil – versus Space and Time, a Philosophical Approach, Ştiinţa Solului, Seria a III-a, 44 (1): 37-56.

Munteanu, Rodica (1970), Consideraţii privind caracteristicile hidro-climatice ale râurilor din bazinul Timişului, în Studii de Geografie a Banatului, vol. I, Universitatea din Timişoara, p. 167-174.

Munteanu, Rodica (1976 a), Fenomenele de iarnă pe râurile din bazinul hidrologic al Timişului, în Geografia Banatului-material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 103-110.

Munteanu, Rodica (1976 b), Scurgerea solidă pe râurile din bazinul hidrografic al Timişului, în Geografia Banatului-material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 111-116.

Munteanu, Rodica (1992 a), Rolul factorilor climatici în formarea scurgerii pe râurile din bazinul hidrografic al Timişului, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 1: 51-60.

Munteanu, Rodica (1992 b), Evoluţia reţelei hidrografice din bazinul Timişului, Geographica Timisiensis, 1: 31-39.

Munteanu, Rodica, Bălănescu, Dorina (1993), Viitura din bazinul hidrografic al Timişului din luna iunie 1989, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 2: 51-59.

Munteanu, Rodica, Bălănescu, Dorina (1995), Consideraţii climatice asupra spaţiului Banat în anul 1995, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 5: 72-79.

Munteanu, Rodica (1998), Bazinul hidrografic al Râului Timiş-studiu hidrologic, Editura Mirton, Timişoara.

Munteanu, Rodica, Bălănescu, Dorina (1999), Rainfall and air temperature regime in the space of Banat in the year 1997, în Proceedings of the regional conference

„Danube-Criş-Mureş-Tisa Euroregion – geoeconomical space of sustainable developement”, Timişoara, p. 141-156.

Munteanu, Rodica, Harabagiu, Carmen (2001-2002), Antropical changes of the hydrographical network from Banat in the 20th century, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografie, volumul 11-12: 135 – 139.

Mureşan, M., Orăşanu, T. (1972), Harta geologică a R. S. România, sc. 1:50.000, Foaia 88 d Luncani, (L-34-81-D).

Mureşan, S., Munteanu, Marcela (1992), Consideraţii geologice şi geomorfologice asupra Bazinului Lugoj, cu referire specială asupra zonei Lugojului, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 1: 33-41.

Mutihac, V., Ionesi, I. (1974), Geologia României, Editura Tehnică, Bucureşti. Mutihac, V. (1982), Unităţile geologice structurale şi distribuţia substanţelor utile

în România, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Mutihac, V. (1990), Structura geologică a teritoriului României, Editura Tehnică,

Bucureşti. Mutihac, V., Stratulat, Maria Iuliana, Fechet, Roxana Magdalena (2004),

Geologia României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Nearing, M., A. (1997), The mechanics of soil detachement by raindrops and

runoff, Eurasian Soil Science, 30 (5): 552-556. Nedelcu, R., Man, E. (1998), Lucrări de îmbunătăţiri funciare în spaţiul

hidrotehnic Banat – judeţul Timiş trecut , prezent şi viitor, Buletinul Ştiinţific al Universităţii „Politehnica” din Timişoara, Seria Hidrotehnică, volum consacrat Lucrărilor sesiunii ştiinţifice „50 de ani de învăţământ hidrotehnic în Timişoara”, 43 (57), vol. II: 841-852.

Nichita, C., Hauer, Elza, Croitoru, Adina, Eliza (2006), Situaţii de vreme severă cauzate de producerea precipitaţiilor abundente: inundaţiile din Banat, aprilie 2005, Riscuri şi catastrofe, 5 (3): 105-114.

Nichita, C. (2011), Utilizarea radarului Doppler în gestionarea fenomenelor meteorologice periculoase în sud-vestul României, Teză de doctorat, Biblioteca „Eugen Todoran” a Universităţii de Vest din Timişoara.

Niţu, I., Răuţă, C., Drăcea, Maria (1988), Lucrările agropedoameliorative, Vol. I, Editura Ceres, Bucureşti.

Olaru, M. (2006), A history of about 300 years oh high waters and hydrotehnic construction in Banat (I), Review of Historical Geography and Toponomastics, 1 (1): 89-106.

Olaya, V. (2009), Basic land-surface parameters, în Hengl, T., Reuter, H. I. (coord.), Geomorphometry: Concepts, Software, Applications. Developments in Soil Science, vol. 33, Elsevier, Budapesta, p. 141-169.

Oncescu, N. (1965), Geologia României, Editura Tehnică, Bucureşti. Oprea, C.V., Ceuşu, N., Drăgan, I., Iliescu, M., Ionăşesc, Al., Onu, N., Oprişan,

N., Ritt, C., Romoşan, Şt. (1971), Inundaţiile din 1970 şi efectele lor asupra agriculturii din vestul R. S. România, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Bucureşti.

Osman, K. T. (2013), Soils: Principles, Properties and Management, Editura Springer, Dordrecht.

Panagos, P., Meusburger, Katrin, Ballabio, C., Borrelli, P., Alewell, C., (2014), Soil erodibility in Europe: A high-resolution dataset based on LUCAS, Science of the Total Environment, 479–480: 189–200

Parichi, M. (2000), Eroziunea şi combaterea eroziunii solurilor, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.

Paşcovschi, S. (1952), Contribuţii la studiul silvostepei în Banat, Buletinul Ştiinţific al Academiei R. P. România, Secţia Ştiinţe Biologice, Agronomie, Geologie, Geografie, 4 (3): 705-714.

Pike, R. J., Evans, I. S., Hengl, T. (2009), Geomorphometry: a brief guide, în Hengl, T., Reuter, H. I. (coord.), Geomorphometry: Concepts, Software, Applications. Developments in Soil Science, vol. 33, Elsevier, Budapesta, p. 1-28.

Pimentel, D. (2006), Soil erosion: a food and environmental threat, Environment, Developement, and Sustainability, 8 (1): 119-137.

Pop, G. P. (2005), Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest, Editura Universităţii din Oradea.

Popescu-Domogled, P. C. (1965), Contribuţii la flora Banatului, Comunicări de Botanică, S.S.N.G., 2: 207-211.

Popescu-Domogled, P. C. (1966), Contribuţii floristice din Banat, Studii şi cercetări de Biologie, Seria Botanică, 18 (1): 43-47.

Popova-Cucu, Ana, Doniţă, N., Boşcaiu, N. (coord.) (1983), Flora şi vegetaţia, în Badea, L., Gâştescu, P., Velcea, Valeria (redactori coord.), Geografia României, Vol. 1-Geografia fizică, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti, p. 388-441.

Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M., (1974), Relieful României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti.

Posea, Gr. (2002), Geomorfologia României. Relief-tipuri, geneză, evoluţie, regionare, Editura fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.

Posea, Gr. (2005), Geomorfologia României. Relief-tipuri, geneză, evoluţie, regionare, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti.

Predel, F. (1987), Metodologia de bonitare a terenurilor agricole, în Florea, N., Bălăceanu, V., Răuţă, C., Canarache, A. (redactori coord.), Metodologia elaborării studiilor pedologice, Partea a II-a – Elaborarea studiilor pedologice în diferite scopuri, Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă, Bucureşti, p. 30-67.

Rădoane, Maria, Rădoane, N., Ichim, I., Surdeanu, V. (1999), Ravenele. Forme, procese, evoluţie, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Rădoane, Maria, Dumitru, D., Ichim, I. (2000), Geomorfologie, Vol. I (ediţia a doua), Editura Universităţii Suceava.

Rădoane, Maria, Dumitru, D., Ichim, I. (2001), Geomorfologie, Vol. II (ediţia a doua), Editura Universităţii Suceava.

Rădoane, N. (2002), Geografia fizică a României, Editura Universităţii Suceava. Rădulescu, I. Gh. (1995), Pădurea şi mediul în sud-vestul României, Editura

Popa’s Art, Timişoara. Răuţă, C., Cîrstea, S. (1983), Prevenirea şi combaterea poluării solului, Editura

Ceres, Bucureşti. Răuţă, C., Canarache, A., Niţu, I. (1985), Îndrumător privind lucrările

agropedoameliorative, Metode, rapoarte îndrumări, nr.16, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ASAS, ICPA, Bucureşti.

Renard, K. G., Foster, G. R., Weesies, G. A., McCool, D. K, Yoder, D. C. (1997), Predicting soil erosion by water: a guide to conservation planning with the Revised Soil Loss Equation (RUSLE). Agriculturae Handbook, No. 703, U.S. Department of Agriculture, Washington DC.

Rogobete, Gh. (1993), Fenomene de subsidenţă a terenurilor agricole în judeţul Timiş, Analele Universităţii din Timişoara, Seria Geografie, 2: 21-25.

Rogobete, Gh., Ţărăru, D. (1997), Solurile şi ameliorarea lor. Harta solurilor Banatului, Editura Marineasa, Timişoara.

Rogobete, Gh., Costescu, Ioana Alina (2008), Influenţa regimului hidrogeologic asupra principalelor caracteristici ale solurilor de pe cursul inferior al râului Bega, Lucrările celei de a XVIII-a Conferinţe Naţionale pentru Ştiinţa Solului, 1 (36 A): 159-168.

Rossiter, D. G. (1996) A theoretical framework for land evaluation, Geoderma, 72 (3-4): 165-190.

Roşu, Al. (1973), Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Rusu, C. (1998), Fizica, chimia şi biologia solurilor, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Rusu, C., Stângă, I. C., Niacşu, L., Vasiliniuc, I. (2008) Solurile munţilor vulcanici din nord-vestul Carpaţilor Orientali, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Rusu, R. (2007), Organizarea spaţiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timişoara.

Sawicki, L. (1912), Beiträge zur Morphologie Siebenbürgens, Buletinul Academiei Ştiinţifice din Cracovia.

Săndulescu, M. (1984), Geotectonica României, Editura Tehnică, Bucureşti. Săvulescu, T. (coord.) (1952), Flora Republicii Populare Române, Editura

Academiei R. P. România, Bucureşti. Scott, J. M. B., Csuti, B., Davis, F. (1991), Gap analysis: An application of

Geographic Information Systems for wildlife species, în Decker, D. J., Krasny, M., E., Goff, G. R., Smith, C. R., Gross, D. W. (coord.), Challenges in the Conservation of Biological resources: A Practitioner’s Guide, Westview, Boulder, p. 167-179.

Secu, C. V., Rusu, C. (2007), Geografia solurilor cu elemente de pedologie, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Sencu, V., Bordânc, Floarea (1992), Dealurile Lăpugiului şi Lugojului, în Badea, L., Bugă, D. (redactori coord.), Geografia României, Vol. IV-Regiunile pericarpatice: Dealurile şi Câmpia Banatului şi Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul Moldovei, Editura Academiei Române, Bucureşti, p. 81-84.

Stanciu, Eugenia, Mihalca, Doina (1994), Particularităţi ale regimului precipitaţiilor în bazinele Timiş şi Bega în intervalul 1963-1993, Revista Geografica: 99-103.

Stanciu, Eugenia (1999-2000), Cauzele sinoptice care au generat viituri pe râurile din Banat în luna februarie 1999, Geographica Timisiensis, 8-9: 103-110.

Stanciu, Eugenia (2000), Consideraţii asupra ploilor torenţiale din Banat, în Regionalism and Integration Timişoara-Tübingen-Angers, Culture Space Developement, p. 289-294.

Stanciu, Eugenia (2003), Temperature and rainfall evolution trend in Banat during 1965-1999 years, în Creţan, R. (coord.), The 5th Edition of The Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space”, Editura Mirton, Timişoara, p. 197-204.

Stanciu, Eugenia (2005), Precipitaţiile atmosferice din Banat (aspecte de risc), Editura Eurostampa, Timişoara.

Stanciu, P., Nedelcu, G., Corbus, C., Amaftisei, R. N., Teodorescu, N., Sandu, I., Soci, C. (2005), Raport privind viitura din aprilie 2005 în spaţiul hidrografic Banat, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Bucureşti.

Stănescu, V., Drobot, R. (2005), Viitura din perioada 14-30 aprilie 2005 în bazinul hidrografic Timiş-Bega, Hidrotehnica, 50 (7-8): 3-17.

Steia, Ilieana, Schreiber, W. (1988), Harta geomorfologică a R. S. România, sc. 1:200.000, Foaia Timişoara, L-34-XXII.

Steia, Ileana, Schreiber, W. (1988), Scurtă caracterizare a foii Timişoara, Harta geomorfologică, sc. 1:200.000, Cluj-Napoca.

Superceanu, C. I. (1985), Die Banater Erzprovinz, Geologische Rundschau, 74 (2): 417-439.

Surdeanu, V. (1998), Geografia terenurilor degradate. I. Alunecări de teren, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Teaci, D. (1980), Bonitarea terenurilor agricole, Editura Ceres, Bucureşti. Teaci, D., Puiu, Şt., Amzăr, Gh., Voiculescu, N., Popescu, I. (1985), Influenţa

condiţiilor de mediu asupra creşterii pomilor în România, Editura Ceres, Bucureşti. Teodorescu, N., Nichita, C., Hauer, Elza (2006), The role of the precipitation and

air temperature in the flood registered in April 2005 in the western part of Romania (Banat), în Fifth Annual Meeting of the European Meteorological Society (EMS), Seventh European Conference on Applications of Meteorology (ECAM), p. 40-48.

Teodorescu, N. (2007), Hidrologia resurselor de apă dulce, Editura Mirton, Timişoara.

Tóth, G, Stolbovoy, V., Montanarella, L. (2007), Soil quality and sustainability evaluation. An integrated approach to support soil-related policies of the European Union, European Commission Joint Research Centre, Institute for Environement and Sustainability, EUR 22721 EN.

Ţărău, D., Luca, M. (2002), Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă pedologică, Editura Marineasa, Timişoara.

Ţărău, D., Borza, I., Puşcă, I., Ţărău, Irina, Vlad, H., Jurcuţ, T., Jampa, A., Florea, M., Adam, I. (2002), Evaluarea condiţiilor naturale şi a celor induse antropic sub aspectul definirii capacităţii de producţie a terenurilor din vestul României, Ştiinţa Solului, Seria a III-a, 36 (2): 148-160.

Ţărău, D. (2006), Cartarea, bonitarea solurilor şi evaluarea terenurilor, Editura Eurobit, Timişoara.

Ţărău, D., Dicu, D., Ţărău, A., Dologa, D., Popovici, Ecaterina (2012), Ecopedological basis of egricultural land productivity from Galaţca-Bega interfluve, Analele Universităţii din Craiova, Agricultură, montanologie, cadastru, 42 (1): 566-572.

Ţenu, A. (1975), Apele subterane de adâncime din Banat, Studii de hidrogeologie, 12: 59-75.

Ujvári, I. (1972), Geografia apelor României, Editura Ştiinţifică, Bucureşti. Ungureanu, A., Ungureanu, Maria (1985) Aprecieri asupra calităţii apelor

freatice din Câmpia Banatului în vederea utilizării lor la irigaţii, Hidrotehnica, 30 (4): 97-102.

Ungureanu, Al. (1993), Geografia podişurilor şi cîmpiilor României, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Ungureanu, Maria (1976), Caracterizarea regimului termic şi pluviometric al anului 1972 în Banat, în Geografia Banatului. Material pentru cursurile de Geografie, Tipografia Universităţii din Timişoara, p. 95-102.

Urdea, P. (2000), Munţii Retezat, Studiu Geomorfologic, Editura Academiei Române, Bucureşti.

van Dijk, A. I. J. M., Meesters, A. G. C. A., Bruijnzeel, L. A. (2002), Exponential distribution theory and the interpretation of splash detachment and transport experiments, Soil Science Society of America Journal, 66 (5): 1466-1474.

van der Knijff, J. M., Jones, R. J. A., Montarella, L. (2000), Soil Erosion Risk Assessment in Europe, European Soil Bureau, JRS European Commission, Space Application Institute, EUR 19044 EN.

van der Ploeg, R. R, Böhm, W., Kirkham, M. B. (1999), On the origin of the Theory of mineral nutrition of plants and the Law of the Minimum, Soil Science Society of America Journal, 63 (5): 1055-1062.

Vasenciuc, Felicia (2003), Moisture excess and deficit during the 1992-2001 interval at the synoptic stations in Banat county, în Creţan, R. (coord.), The 5th Edition of The Regional Conference of Geography „Geographic Researches in the Carpathian-Danube Space”, Editura Mirton, Timişoara, p. 205-213.

Vasiliniuc, I. (2009), Calitatea solului. Noţiuni şi concepte, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

Vespremeanu, E. (1972), Dealurile Lipovei şi defileul Mureşului, (Rezumatul tezei de doctorat), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a Universităţii din Bucureşti.

Vespremeanu, E. (1998), Pedimente, piemonturi şi glacisuri în Depresiunea Mureşului de Jos, Editura Universităţii din Bucureşti.

Visarion, M., Săndulescu, M. (1979), Structura subasmentului Depresiunii Pannonice în România (sectoarele central şi sudic), Studii şi cercetări de geologie, geofizică şi geografie, Geofizică, 17 (2): 191-201.

Vlăduţ, M., Popescu, A. (2000), Metode şi date tehnice pentru evaluări agricole, Fundaţia Naţională „Satul Românesc”, Bucureşti.

White, R. E. (2006), Principles and Practice of Soil Science. The Soil as a Natural Resource, Ediţia a IV-a, Blackwell Publishing, Padstow, Cornwall.

Whitson, A. R., Walster, H. L. (1912), Soils and soil fertility, Webb Publishing Company, Saint Paul, Minnesota.

Wienhold, B. J., Andrews. S. S., Karlen, D. L. (2004), Soil quality: a review of the science and experiences in the USA, Environmental Geochemistry and Health, 26 (2): 89-95.

Wischmeier, W. H. (1959), A rainfall erosion index for a universal soil-loss equation, Soil Science Society of America Proceedings, 23: 246-249.

Wischmeier, W. H., Smith, D. D. (1965), Preadicting rainfall-erosion losses from crop land east of the Rocky Mountains. Guide for selections of practices for soil and water conservation, Agriculture Handbook, No. 282, U.S. Department of Agriculture, Washington DC.

Wischmeier, W. H., Johnson, C., Cross, B. (1971), A soil erodibility nomograph for farmland and construction sites, Journal of Soil and Water Conservation, 26 (5): 189–193.

Wischmeier, W. H., Smith, D. D. (1978), Preadicting rainfall erosion losses. A guide to conservation planning, Agriculture Handbook, No. 537, U.S. Department of Agriculture, Washington DC.

Yaalon, D. H., Yaron, B. (1966), Framework for man-made soil changes – an outline of metapedogenesis, Soil Science, 102 (4): 272-277.

Young, A. (1989), Agroforestry for soil conservation, CAB International, Wallingford.

Zănescu, Al. (1974), Statistica apelor mari, istorice, pe râurile din Banat, Hidrotehnica, 19 (5): 229-235.

Zăvoianu, I. (1985), Morphometry of drainage basins, Developements in Water Science, Vol. 20, Editura Elsevier, Amsterdam.

Zisu, I. (2007), The history of pedological research in Banat, Review of Historical Geography and Toponomastics, 2 (3-4): 179-191.

Zisu, I. (2008), Metode biologice de remediere a solurilor afectate de procese de poluare cu hidrocarburi petroliere, Editura Eurobit, Timişoara.

Zisu, I. (2010), Considerations regarding establishing the limits and the toponymy of the Lugoj Hills, Annals of West University of Timişoara, Series of Geography, 20: 45-58.

Zisu, I. (2013 a), The publishing history of the geological and pedogeomorphological cartographic materials in Romania. Study case – Lugoj Hills’ area, Review of Historical Geography and Toponomastics, 3 (15-16): 53-68.

Zisu, I. (2013 b), The main physical-geographical characteristics of the Lugoj Hills and their cartographic representation, Geographica Timisiensis, 20 (1): 67-89.

Zisu I. (2013 c) – The main agricultural land development and improvement works necessary to be implemented on the Lugoj Hills area, Geographica Timisiensis, 20 (2) (in press).

Zisu, I. (2014), The characterization and grouping of the agricultural land from the Lugoj Hills according to their capability for arable use, Factori şi procese din zona temperată, 13 (1) (in press).

*** (1962), Clima R. P. Române, vol. I, Comitetul de Stat al Apelor de pe lângă

Consiliul de Miniştri, Institutul Meteorologic, Bucureşti. *** (1965), Soil erosion by water: Some measures for its control on cultivated

lands, FAO Agricultural Developement Paper no. 81, Roma. *** (1966), Clima R. S. Române, vol. II - Date climatologice (ediţia a II-a),

Comitetul de Stat al Apelor de pe lângă Consiliul de Miniştri, Institutul Meteorologic, Bucureşti.

*** (1976), A framework for land evaluation, FAO Soils Bulletin, nr. 32, Roma. *** (1991), Legea fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991. *** (1994), Ordinul nr. 26 din 20 iunie 1994 al Ministerului Agriculturii şi

Alimentaţiei. *** (1998), Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Academia

Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.

*** (2005), Ordinulul nr. 897/798 din 7/16 septembrie 2005 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

*** (2007) CLC2006 Technical Guidelines, European Environment Agency Technical report no. 17, Office for Official Publications of the European Communities, Copenhaga.

*** (2008), Clima României, Editura Academiei Române, Bucureşti. *** (2013), Plan de amenajare a teritoriului judeţului Timiş (versiunea aprilie

2013), Volumul 2 - Cadru natural, mediu, zone de risc, beneficiar Consiliul Judeţean Timiş.

*** (2013), Plan de amenajare a teritoriului judeţului Timiş (versiunea ianuarie 2013), Volumul 6 – Gospodărirea complexă a apelor şi echiparea edilitară, beneficiar Consiliul Judeţean Timiş.

http://www.worldclim.org/ - accesat în 14.05.2014 http://www.eea.europa.eu/data-and-maps/ - accesat în 21.07.2014 http://image2000.jrc.ec.europa.eu/ - accesat în 21.07.2014

Studiu pedogeografic al Dealurilor Lugojului cu privire...

Documents

Transcript of Studiu pedogeografic al Dealurilor Lugojului cu privire...