NEVOI DE INSTRUIRE ALE

ANGAJAłILOR DIN CONSTRUCłII

2007

Proiect finanŃat de UNIUNEA EUROPEANA

2

Cuprins:

Introducere ____________________________________________________________ 3

Date socio-demografice __________________________________________________ 4

Date privind ocuparea în domeniul construcŃiilor _____________________________ 8

PercepŃii privind formarea/calificarea profesională___________________________ 14

Concluzii _____________________________________________________________ 24

Anexă: Chestionar privind nevoile profesionale ale angajaŃilor din firmele de

construcŃii ____________________________________________________________ 27

3

Introducere

Studiul “Nevoi de instruire ale angajaŃilor din construcŃii” a fost realizat în perioada iulie-

noiembrie 2007 şi are la bază o anchetă sociologică desfăşurată în rândul a 150 de

angajaŃi în domeniul construcŃiilor, din judeŃul IalomiŃa. RespondenŃii au fost selectaŃi în

mod aleatoriu, dar rezultatele studiului nu sunt reprezentative pentru totalitatea

angajaŃilor din construcŃii, din judeŃul IalomiŃa. Datele studiului oferă mai degrabă o

direcŃie generală în ceea ce priveşte nevoile legate de desfăşurarea activităŃii profesionale

ale angajaŃilor din această ramură economică.

Chestionarul care a stat la baza anchetei a fost construit pentru măsurarea următoarelor

aspecte:

• Calificările pe care respondenŃii le au în domeniul construcŃiilor;

• Aspecte legate de locurile de muncă deŃinute până în prezent;

• MotivaŃia ocupării unui loc de muncă în construcŃii ;

• ModalităŃi de dobândire a calificărilor în domeniul construcŃiilor ;

• Programul şi condiŃiile de muncă la actualul loc de muncă

• Atitudinea faŃă de formare profesională continuă ;

• InformaŃii despre oferta de cursuri destinate formării profesionale

continue;

4

Date socio-demografice

Deşi pentru selecŃie s-a avut în vedere un singur criteriu-acela al angajării în domeniul

construcŃiilor, respondenŃii sunt în totalitate bărbaŃi. AbsenŃa populaŃiei feminine din lotul

investigat este un indicator al numărului redus de femei angajate în construcŃii, ca urmare

a naturii activităŃilor presupuse de locurile de muncă din acest domeniu.

Varsta:

intre 20 si 35

ani

31%

intre 36 si 40

ani

23%

intre 41 si 45

ani

21%

intre 46 si 53

ani

25%

Din punctul de vedere al vârstei, persoanele investigate se distribuie în intervalul de

vârstă 20- 53 de ani. Categoria cea mai numeroasă aparŃine celor mai tineri (20-35 ani-

31%). Este interesant faptul că limita superioară de vârstă este de 53 ani, mult inferioară

vârstei la care se poate solicita pensionarea. Această situaŃie poate fi, de asemenea,

rezultatul faptului că munca din construcŃii se realizează în condiŃii care restricŃionează

nu numai accesul femeilor, ci şi pe cel al persoanelor vârstnice.

5

Ultima scoala absolvita:

4,3

4,3

17,4

47,8

26,1

scoala primara

Gimnaziu

10 clase

scoala profesionala

liceu

Ultima scoala absolvita:

Din punctul de vedere al educaŃiei, aproape 50 % dintre persoanele investigate au absolvit

o şcoală profesională, în timp ce aproximativ 26 % dintre aceştia menŃionează liceul ca şi

ultimă formă de învăŃământ absolvită. Se remarcă o pondere destul de crescută a

persoanelor care au absolvit doar şcoala primară (4,3 %) sau doar gimnaziul (4,3 %), iar

acestea provin, în mod surprinzător, mai puŃin din rândul persoanelor mai în vârstă şi mai

mult din rândul categoriei de vârstă 20-35 ani. Această situaŃie concordă cu evoluŃia pe

care formarea profesională de tip vocaŃional a cunoscut-o în ultimul timp în spaŃiul

românesc: dacă şcoala profesională şi dobândirea unei calificări, în general, erau înalt

valorizate în perioada comunistă, aceste deziderate îşi pierd din semnificaŃie în perioada

post-comunistă, indivizii valorizând mai puŃin importanŃa diplomelor în obŃinerea unui

loc de muncă.

Deşi firmele în cadrul carora a fost realizat studiul îşi desfăşoară activitatea în zona

urbană a judeŃului, 45 % dintre respondenŃi provin din mediul rural. Chestionarul nu a

cuprins şi o întrebare care să surprindă în ce măsură angajaŃii sunt nevoiŃi să facă naveta

între domiciliu şi locul de muncă. Este de presupus că angajaŃii recurg la astfel de soluŃii,

dacă avem în vedere dinamismul pe care lucrările din construcŃii îl presupun în ceea ce

priveşte locul de desfăşurare.

6

Mediu de rezidenta:

mediul rural

45%mediul urban

55%

Deşi marea majoritate a persoanelor intervievate deŃin o diplomă de calificare (87%),

doar 8 % dintre aceştia menŃionează mai mult de un domeniu în care deŃin un atestat

pentru calificare.

Cum era de aşteptat, domeniul în care cei mai mulŃi dintre respondenŃi sunt calificaŃi este

legat de construcŃii. Întrebarea utilizată pentru identificarea domeniului de calificare a

presupus răspunsul liber al intervievaŃilor, motiv pentru care răspunsurile acestora

prezintă o mare varietate în ceea ce priveşte nivelul de generalitate. Astfel, în timp ce

aprox. 44 % dintre respondenŃi menŃionează denumirea generală a domeniului

Diploma de calificare

da 87%

nu

13%

7

(construcŃii), cealaltă parte a respondenŃilor oferă răspunsuri mai detaliate, menŃionând

denumirea concretă a segmentului profesional în care au o calificare. Astfel, categoria

celor care au o diplomă în construcŃii este lărgită de respondenŃii calificaŃi în domeniul

zidăriei (4,9%) şi de cei calificaŃi ca instalatori (4.9%). Alte calificări pe care respondenŃii

le-au menŃionat sunt: electrician (9,8%), dulgher, mecanic, sudor, electrotehnician,

tâmplar, fochist, tinichigiu.

Domeniul in care sunteti calificat (%):

43,9

9,84,9 4,9 4,9 4,9 4,9 4,9

2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4

cons

tructi

i

elect

rician

dulghe

r

insta

lator

mec

anic

strung

ar

sudo

rzid

ar

bruta

r

cojoc

ar

elect

rote

hnici

an

foch

ist

tam

plar d

ulgher

tam

plar p

archeta

r

tinich

igiu

Functia la locul de munca (%):

42,1

10,57,9 7,9

5,3 5,3 5,3 5,3 5,32,6 2,6

mun

citor

mec

anic

zidar

sudo

r

zidar

faian

tar

mun

citor n

ecali

ficat

insta

lator

elect

rician

dulgh

er

tinich

igiu

sef a

telie

r tam

plarie

8

Date privind ocuparea în domeniul construcŃiilor

20,9

16,3 16,3

14,0

11,6

9,3

7,0

4,7

doualocuri

treilocuri

saselocuri

patrulocuri

cincilocuri

un locde

munca

optlocuri

saptelocuri

Numar de locuri detinute pana in prezent (%):

Numar de locuri detinute pana in prezent , în funcŃie de vârstă

Varstă

intre 20 si 35

ani

intre 36 si 40 ani intre 41 si 45 ani intre 46 si 53 ani

1 16,7% ,0% 11,1% 8,3%

2 33,3% 25,0% 22,2%

3 25,0% 12,5% 22,2%

4 12,5% 11,1% 25,0%

5 ,0% 12,5% 22,2% 16,7%

6 25,0% ,0% 33,3%

7 8,3% ,0% ,0% 8,3%

8 12,5% 11,1% ,0%

Numar de locuri detinute pana

in prezent

TOTAL 100 % 100 % 100 % 100 %

Cei care au avut un singur loc de munca sunt fie foarte tineri, fie peste 41 ani. Cu toate

acestea, cei mai mulŃi dintre cei între 20 şi 35 de ani au avut două sau trei locuri de

muncă. Este interesant de observat că respondenŃii între 36 şi 40 de ani au avut cel puŃin

9

două locuri de muncă, fapt care evidenŃiază tendinŃa de instabilitate a locului de muncă la

această categorie de vârstă. Dealtfel, această instabilitate este generalizată la toate

categoriile de vârstă, observându-se procentaje semnificative de persoane care au avut

peste 4 locuri de muncă. Se poate trage concluzia că aceste calificări consemnate în

tabelurile anterioare sunt expuse fenomenului de schimbare a locului de muncă,

indiferent de vârsta, cel mai probabil din cauza instabilităŃii la care sunt expuse firmele

angajatoare. În funcŃie de gradul de impozitare şi de oportunităŃile de angajare, firmele de

construcŃii pot fi desfiinŃate şi reînfiinŃate după o perioadă, expunând însă angajaŃii la

fluctuaŃii în ceea ce priveşte succesul lor pe piaŃa muncii.

2,1

38,3

29,8

23,4

6,4

proiectare

zidarie/zugravi

instalatii

tamplarie

altceva

Calificari detinute in domeniul constructiilor (%):

Lista calificărilor din domeniul construcŃiilor este probabil în concordanŃă cu cererea

angajatorilor pentru aceste calificări. Se observă că, în domeniul construcŃiilor, cei mai

mulŃi dintre intervievaŃi sunt zidari şi zugravi (aproape 40%), urmat de instalatori (cca

30%), şi tâmplari (23%).

10

Perioada de cand lucreaza la actualul loc de munca (%):

18,4

38,8

8,2

14,3

8,2

12,2

mai putin de un an

intre 1 si doi ani

intre 3 si 5 ani

intre 6 si 10 ani

intre 10 si 18 ani

peste 18 ani

83,3

12,5

4,2

Intre 10 si 12 luni pean

Intre 6 si 10 luni pe an

Mai putin de 4 luni pean

In timpul unui an, obisnuiti sa lucrati (%):

Este relevant faptul că mai mult de 50% dintre respondenŃi lucrează la actualul loc de

muncă de mai puŃin de doi ani. Cu toate acestea, toŃi respondenŃii declară că au un

program complet de lucru (cel puŃin opt ore pe zi), iar peste 80% dintre ei spun că

lucrează între 10 şi 12 luni pe an, adică permanent. Rezultă de aici că respondenŃii sunt

obişnuiŃi să îşi schimbe locul de muncă, dar această situaŃie nu determină perioade lungi

de şomaj. SituaŃia trage un semnal de alarmă cu privire la stabilitatea firmelor de

construcŃii. Studii mai aprofundate ar putea releva dificultăŃi legate de plata diferitelor

impozite şi contribuŃii sociale pe care aceste firme le datorează statului. În ceea ce îi

priveşte pe angajaŃi, trebuie văzut dacă acest aspect generează întârzieri ale plăŃii

asigurărilor sociale sau de sănătate datorate de angajaŃi sistemelor de stat respective.

11

35,6

46,7

6,7

6,7

4,4

anul acesta

anul trecut

în urma cu 2 ani

în urma cu mai mult de doi ani

Altadata.

Când ati avut ultima oara concediu (platit)-%?

În vederea măsurării calităŃii condiŃiilor de muncă ale respondenŃilor, chestionarul a

inclus o întrebare privind momentul cel mai recent la care subiecŃii au beneficiat de un

concediu plătit din partea companiei angajatoare. Ponderea celor care au avut un

concediu plătit în urmă cu mai mult de doi ani este relativ ridicată (aprox. 11 %). Deşi în

lipsa unei întrebări care să măsoare cauzele aceste situaŃii este dificil de elaborat o

explicaŃie, situaŃia este alarmantă din punctul de vedere al asigurării securităŃii angajaŃilor

la locul de muncă.

Instabilitatea şi condiŃii mai precare la locul de muncă caracterizează într-o mai mare

măsură persoanele necalificate. Niciunul dintre respondenŃii care aparŃin acestei categorii

nu au beneficiat de o perioadă de concediu în anul 2007, până la momentul desfăşurării

sondajului.

În plus, persoanele care declară că au beneficiat de concediu în anul 2007 sunt, în

general, angajaŃi de peste doi ani la actualul loc de muncă.

12

Motive pentru care ocupa un loc de munca in constructii

(%):

38,6

25,0

14,8

10,2

8,0

2,3

1,1

sunteti calificat în domeniul construtiilor

este aproape de casa

nu ati gasit loc de munca în alt domeniu

se plateste bine

va convine programul de lucru

nu presupune prea multa bataie de cap

altceva.

In ceea ce priveşte motivele pentru care sunt angajaŃi în domeniul construcŃiilor, aproape

40 % dintre respondenŃi invocă specilizarea şi calificarea ca fiind principalii factori ai

deciziei de a lucra în acest domeniu. Se remarcă şi o categorie destul de largă (25%) a

celor care apreciază că principalul motiv este distanŃa faŃă de domiciliu şi a celor care

consideră că lipsa locurilor de muncă în alte domenii i-a determinat să ocupe un loc de

muncă în domeniul construcŃiilor (14,8 %). Programul de lucru şi remuneraŃiile din acest

sector constituie o motivaŃie pozitivă pentru categorii ceva mai reduse de respondenŃi (8

%, respectiv 10,2 % dintre aceştia).

13

Care credeti ca sunt cele mai importante calitati ale unui muncitor

în constructii?

33,7 32,6

10,98,7 8,7

5,4

Sa fie muncitor sa cunoascameserie

sa fiedisciplinat la

locul de munca

sa se înteleagacu restulechipei

sa fie dispus saînvete din ce în

ce mai mult

sa fie cinstit

14

PercepŃii privind formarea/calificarea profesională

Care a fost modalitatea prin care dumneavoastra ati învatat

meserie în domeniul constructiilor (%)?

35,2

9,3

9,3

46,3

în institutia de învatamânt pe care ati absolvit-o

în cadrul unui curs de formare/calificare organizatde o institutie a statului

în cadrul unui curs de formare/calificare organizatde o institutie privata

prin experienta la locul de munca

Se observă că mai puŃin de 20% dintre persoanele intervievate consideră că au obŃinut

cunoştinŃe sau abilităŃi importante în domeniul lor de activitate (construcŃii) în urma

absolvirii unor cursuri de formare sau calificare organizate de instituŃii publice sau

private. Acest rezultat demonstrează impactul scăzut al acestor programe. Prin contrast,

46% din cei intervievaŃi consideră că au învăŃat meserie la locul de muncă, în timp ce

35% se bazează în primul rând pe cunoştinŃele dobândite în timpul şcolii.

Studii ulterioare ar trebui să aprofundeze acest aspect, încercând să determine, pe de o

parte, cât de relevante sunt cunoştinŃele obŃinute în şcoală, iar pe de altă parte, care sunt

cauzele pentru care doar un număr mic de lucrători în domeniul construcŃiilor au urmat

cursuri de calificare şi formare la diverse instituŃii publice sau private. De asemenea,

trebuie stabilit dacă a existat un număr mai mare de absolvenŃi ai cursurilor de formare,

dar care nu au considerat relevante cunoştinŃele obŃinute pe parcursul acestora.

15

Atitudinea fata de formare profesionala continua:

15%

85%

În viata este bine sa închei învatatul imediat ce ai dobândit o calificare/specializare în domeniulcare te intereseaza

Este nevoie sa înveti/urmezi cursuri toata viata pentru a fi un meserias din ce în ce mai bun

Cunostinte/informatii despre cursurile de educatie

continua

da

86%

nu

14%

85% dintre persoanele intervievate au o atitudine pozitivă faŃă de formarea continuă, un

procentaj care coincide practic cu al celor care au informaŃii despre cursurile de formare

continuă. Putem deduce de aici că lipsa de informaŃie este principala cauză pentru lipsa

de interes faŃă de aceste cursuri. Nu trebuie însă excluse situaŃiile în care aceste cursuri au

fost considerate nesatisfăcătoare de către cei care le-au urmat, în acest sens trebuind

consultate evaluările privind eficienŃa acestor programe.

16

Surse de informare despre cursurile de educatie continua:

38,6

10,5

14,0

10,5

3,5

19,3

3,5

de la colegi de munca

de la televizor/radio

din ziare

de la Agentia de ocupare

din diverse materiale informative

de la seful (sefii) dumneavoastra de la locul demunca

de la rude/prieteni

Colegii de muncă sunt cea mai importantă sursă de informaŃie despre cursurile de

formare continuă în cadrul eşantionului, 38.6% dintre cei intervievaŃi menŃionând acest

lucru. La aceştia se adaugă cei 19.3% care au aflat despre aceste cursuri de la superiorii

ierarhici de la locul de muncă. Rezultă de aici nevoia de a cultiva acest tip de reŃea de

distribuŃie a informaŃiei legate de educaŃia continuă.

Pe de altă parte, este îngrijorător că doar 10% dintre persoanele incluse în eşantion au

obŃinut informaŃiile despre cursurile de formare continuă de la AgenŃia de ocupare a

forŃei de munca. Este evident că această instituŃie ar trebui să fie o sursă mai bună de

informare pentru potenŃialii cursanŃi. Procentul mic poate fi un indicator al faptului că

prea puŃini dintre lucrătorii în construcŃii sunt în legătură cu AgenŃia chiar şi pentru

găsirea unui loc de muncă.

17

25,9

16,7

55,6

1,9

Curs de formare (învatare) organizat în cadrul firmei lacare erati/sunteti angajat(a)

Curs de formare (învatare) organizat de catre oinstitutie a statului

Direct la locul de mun

Altfel

Modalitati de formare profesionala urmate dupa absolvirea scolii:

Răspunsurile privind modalităŃile de formare nu diferă prea mult faŃă de răspunsurile la

întrebările anterioare. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaŃi s-au format direct la

locul de muncă. Aproximativ 42% au urmat cursuri de formare după absolvirea şcolii, cei

mai mulŃi (26%) în cadrul firmei în care lucrează.

Cea mai mare parte a celor intervievaŃi nu au urmat nici un curs în ultimii doi ani (90%).

Coroborat cu procentul celor care au urmat cursuri de formare după absolvirea şcolii,

acest lucru arată că formarea continuă nu este o preocupare permanentă pentru categoria

lucrătorilor exemplificată de eşantionul acestui studiu. Probabil cei mai mulŃi dintre cei

incluşi în eşantion nu au urmat mai mult de un curs de formare după încheierea studiilor.

18

Considerati ca aceste cursuri sunt folositoare pentru o persoana

care lucreaza în domeniul constructiilor(%):?

44,7

46,8

4,3

4,3

foarte folositoare

folositoare

nefolositoare

complet nefolositoare

Peste 90% dintre respondenŃi consideră cursurile de formare folositoare. Este foarte

probabil că cei care le consideră nefolositoare să aibă puŃine informaŃii pe această temă.

Care credeti ca sunt cele mai importante avantaje pe care le ai din participarea la asemenea cursuri de învatare/perfectionare (1)?

36,3

27,5

18,8

8,8 7,5

1,3

obtinerea uneidiplome

dupa absolvire aiposibilitatea saobtii un loc de

munca îndomeniulrespectiv

ai mai multecunostinte în

domeniu/devii unmeserias mai

bun

poti promova lalocul de munca

cunosti oamenicare au aceleasi

preocupari sicare te pot ajuta

cu sfaturi sauinformatii noi

alt avantaj

Cei mai mulŃi dintre cei intervievaŃi valorizează în primul rând diploma obŃinută după

absolvirea unui curs de formare continuă (36%), în timp ce 27% văd în aceste cursuri o

modalitate de a găsi mai uşor un loc de muncă. Doar 19% văd în cursurile de formare un

mod de a dobândi mai multe cunoştinŃe şi de a se perfecŃiona, iar 9% consideră că acestea

îi pot ajuta să promoveze la locul de muncă. Faptul că beneficiarii acestor cursuri

19

valorizează în primul rând diploma obŃinută semnalează o problemă a relaŃiei angajat-

angajator: ultimul pune prea mult accent pe aspectul formal, al deŃinerii unui certificat de

calificare, în detrimentul cunoştinŃelor şi abilităŃilor efective ale angajatului. Implicit,

angajatul ajunge să valorizeze mai mult certificatele obŃinute, lăsând pe al doilea plan

cunoştinŃele dobândite în cadrul cursurilor de perfecŃionare.

Care credeti ca sunt cele mai importante dezavantaje/aspecte mai putin placute

ale participarii la aceste cursuri de învatare/perfectionare (%)?

31,325,4

20,9

9,0 7,5 6,0

Costul ridicat Greu de ajuns lainstitutiile care le

organizeaza

Cursurile sedesfasoara în

timpulprogramului dvsde lucru, motivpentru care vaeste dificil sa

Diploma oferitanu prezinta

importanta foartemare pe piata

muncii

Cursurile nu oferao pregatiresuficient deriguroasa în

domeniu

Cursurile nu oferao pregatire în

domeniul care vaintereseaza

Principalele obstacole percepute în ceea ce priveşte frecventarea unui curs de către

persoanele intervievate sunt costurile ridicate, accesul dificil la instituŃiile care

organizează asemenea cursuri, precum şi orele la care se desfăşoară aceste cursuri.

Chiar dacă marea majoritate a intervievaŃilor apreciază ca fiind folositoare cursurile de

formare profesională continuă, mai puŃin de 40 % dintre aceştia deŃin un minim de

informaŃii în legătură cu instituŃiile furnizoare de asemenea cursuri. Un număr şi mai mic

de respondenŃi (14) au fost în măsură să menŃioneze denumiri de instituŃii în domeniul

organizării de cursuri de formare profesională. InstituŃia care a fost menŃionată cel mai

des este Centrul de instruire şi consultanŃă LABOR (4 menŃiuni). LABOR şi Patronatul

Român sunt, de altfel, singurele organizaŃii non-guvernamentale cunoscute de către

respondenŃi ca fiind implicate în acest domeniu. În afara acestor instituŃii, respondenŃii au

20

mai menŃionat AgenŃia de Ocupare, Inspectoratul teritorial de muncă, Casa de cultură,

Licee şi firma la care lucrează.

Cunoasteti vreo institutie care se ocupa de pregatirea

(calificarea, perfectionarea) personalului/angajatilor din

constructii?

da

38%

nu

62%

InstituŃii cunoscute ca furnizori de servicii de calificare/perfecŃionare profesională:

Număr

menŃiuni

AJOFM 2

Casa de cultura 1

CIC Labor 4

Firma la care

lucrează 2

Inspectoratul

teritorial de munca 2

Licee 1

Patronatul Roman 2

21

Răspunsurile privind modalităŃile preferate pentru învăŃarea unei meserii concordă cu

răspunsurile privind modul în care au învăŃat respondenŃii meserie. Astfel, aproape 70 %

dintre aceştia consideră că învătarea la locul de muncă este modalitatea cea mai eficientă

în învăŃarea unei meserii. O mică pondere (aprox. 10 %) apreciază că participarea la

cursuri de formare profesională este modalitatea care îi ajută să înveŃe mai bine o

meserie.

Daca va gânditi la modul în care dumneavoastra ati învatat meserie, care sunt modalitatile care va ajuta sa învatati mai bine (se potrivesc mai bine stilului

dumneavoastra)-%?

69,8

11,3 9,4 9,4

învatarea la locul demunca

discutii cu colegi/prietenicare stiu meserie

participarea la cursuri deformare/perfectionareorganizate de diverse

institutii specializate îndomeniu

învatarea pe cont propriu,în cadrul unor lucrari pe

care le faceti la domiciliuldumneavoastra saupentru cunoscutii

Cu toate acestea, o mare parte a participanŃilor (60%) se declară de acord cu participarea

la un curs de formare/perfecŃionare în domeniul construcŃiilor, în cazul în care li s-ar

propune acest lucru.

22

In cazul în care vi s-ar propune sa luati parte la un curs de

formare/perfectionare în domeniul constructiilor, ati fi

dispus sa participati?

da

60%

nu

40%

Pentru ca acest tip de cursuri să poată folosi în activitatea profesională a respondenŃilor

este important să constribuie la extinderea domeniului de competenŃă a acestora. Astfel,

respondenŃii sunt interesaŃi în primul rând de specializarea în lucrări din domeniul

construcŃiilor în care nu sunt specializaŃi încă (47,5%) dar şi de îmbunătăŃirea capacităŃii

de a utiliza instrumente de lucru cu care nu sunt familiarizaŃi (32,5%).

Ce ar trebui sa va ofere un asemenea curs pentru a va folosi în

meserie-%?

47,5

32,5

15

5

sa va învete sa vadescurcati cu o serie de

lucrari din domeniulconstructiilor în care nusunteti specializat înca

sa va învete sa lucrati cuo serie de

instrumente/unelte maicomplicate din domeniu,cu care nu v-ati obisnuit

sa lucrati

sa va ofere o diploma sa va învete sa vaprezentati mai bine în fata

unui sef, atunci cândmergeti sa solicitati un

loc de munca sau cândsolicitati o marire de

salariu

23

Dat fiind faptul că marea majoritate a respondenŃilor deŃin deja o diplomă de calificare,

calitatea acestor cursuri de a oferi atestări formale este menŃionată ca fiind cea mai

importantă de către numai 15 % dintre respondenŃi. Pentru o mică parte a persoanelor

intervievate, frecventarea unui curs de formare profesională în domeniul construcŃiilor ar

constitui, în primul rand, un mijloc pentru obŃinerea unui loc de muncă sau a unei măriri

de salariu.

24

Concluzii

• Deşi eşantionul a fost construit pe baza unui criteriu aleator, respondenŃii au fost

în totalitate bărbaŃi, un indicator al faptului că accesul femeilor la munca în

domeniul construcŃiilor este dificil. La fel este cazul cu persoanele vârstnice,

eşantionul oferind un alt indiciu în acest sens: vârsta maximă a persoanelor

incluse în eşantion este de 53 de ani.

• Majoritatea persoanelor incluse în eşantion au absolvit şcoala profesională sau

liceul. Există însă un procent semnificativ (peste 25%) al celor care au finalizat

doar 10 clase sau mai puŃin. Acest rezultat este un argument în favoarea nevoii de

formare şi învăŃare continuă pentru lucrătorii din construcŃii. Trebuie reŃinut de

asemenea faptul că cei care au finalizat doar şcoala primară sau gimnaziul se

situează preponderent în intervalul de vârstă 20-35 de ani. După cum am arătat

deja, acest aspect este un rezultat al valorizării înalte a şcolii profesionale înainte

de 1989, dar şi un semnal legat de calitatea şi importanŃa percepută a acestor

forme de învăŃământ în ultimii ani. Pe lângă oferta de programe de formare

continuă, trebuie pus accent şi pe diseminarea informaŃiei legate de importanŃa

acestora pentru cariera lucrătorilor din domeniul construcŃiilor.

• Doar 8% dintre cei intervievaŃi deŃin cel puŃin două certificate de specializare. În

condiŃiile dinamismului actual al pieŃei forŃei de muncă, o singură specializare ar

putea fi insuficientă pentru menŃinerea sau găsirea unui loc de muncă. Se poate

trage concluzia că este necesară o mai bună informare a lucrătorilor din acest

domeniu cu privire la programele de formare şi perfecŃionare disponibile, iar

angajatorii ar trebui să joace un rol important în acest sens.

• Se constată o instabilitate în ceea ce priveşte locul de muncă al lucrătorilor din

domeniul construcŃiilor. Astfel, în eşantionul folosit, majoritatea celor între 20 şi

40 de ani au avut două sau trei locuri de muncă. Acesta poate fi rezultatul duratei

contractelor, dar şi al politicii fiscale, care poate încuraja angajatorii să desfiinŃeze

şi să reînfiinŃeze firmele de construcŃii prin care derulează lucrările, în scopul

minimizării taxelor şi impozitelor plătite.

25

• ObservaŃia anterioară trebuie completată cu faptul că mai mult de 50% dintre

respondenŃi lucrează la actualul loc de muncă de mai puŃin de doi ani, deşi peste

80% dintre ei lucrează între 10 şi 12 luni pe an, adică permanent. Schimbarea

frecventă a locului de muncă, neînsoŃită de perioade lungi de şomaj, ridică totuşi

semne de întrebare cu privire la stabilitatea firmelor de construcŃii, care ar putea

genera dificultăŃi legate de plata diferitelor impozite şi contribuŃii sociale pe care

aceste firme le datorează statului. În ceea ce îi priveşte pe angajaŃi, acest aspect ar

putea afecta plata asigurărilor sociale sau de sănătate datorate sistemelor de stat

respective. Trebuie adăugat tot aici şi faptul că un procent relevant al celor

intervievaŃi a avut concediu plătit (de firma angajatoare) cu mai mult de doi ani în

urmă, ceea ce confirmă preocuparea faŃă de condiŃiile de muncă şi beneficiile de

care ar trebui să se bucure lucrătorii din domeniul construcŃiilor. Persoanele

necalificate par a fi cele mai afectate de aceste probleme.

• Deşi majoritatea valorizează învăŃarea continuă (85%), mai puŃin de 20% dintre

persoanele incluse în eşantion consideră că au dobândit cunoştinŃe sau abilităŃi

importante pentru meseria lor în cadrul unor cursuri de formare sau calificare.

Acesta este un semnal de alarmă cu privire la calitatea acestor cursuri, care trebuie

corelat cu importanŃa prea mare acordată diplomei de calificare în detrimentul

cunoştinŃelor efective dobândite în cadrul acestor programe.

• Aproape 60% dintre cei intervievaŃi au obŃinut informaŃii despre programele de

formare continuă de la colegii de muncă, o reŃea care trebuie cultivată şi

promovată în continuare pentru diseminarea unor astfel de informaŃii. Prin

contrast, este îngrijorător procentul mic al celor care au aflat despre asemenea

cursuri de la AgenŃia de ocupare a forŃei de muncă, o instituŃie care ar trebui să

aibă un profil mai important în această privinŃă.

• Formarea continuă nu pare să fie o preocupare permanentă a angajaŃilor din

domeniul construcŃiilor. Cei mai mulŃi nu au urmat nici un curs în ultimii doi ani.

Coroborat cu numărul redus de specializări al celor intervievaŃi, putem trage

concluzia că, în general, cei care au fost interesaŃi de această formă de specializare

nu au urmat mai mult de un curs de formare după terminarea studiilor. Trebuie

26

avute în vedere obstacolele menŃionate de respondenŃi (costuri, orarul

neconvenabil sau locaŃia la care sunt organizate aceste cursuri), dar şi atitudinea

faŃă de formarea continuă. InformaŃiile despre aceasta ar trebui să vizeze

schimbarea acestei atitudini, pentru ca lucrătorii să ajungă să considere cursurile

de perfecŃionare ca pe o componentă permanentă a planului carierei personale.

Mai trebuie menŃionat că informaŃiile concrete despre cursurile de formare

continuă lipsesc, doar 40% dintre respondenŃi având cunoştinŃe despre acestea.

CIC LABOR şi Patronatul Român sunt singurele organizaŃii neguvernamentale

despre care se ştie că oferă asemenea cursuri.

• Deşi cei mai mulŃi dintre respondenŃi consideră că specializarea la locul de muncă

este cea mai eficientă, majoritatea ar urma cursuri de specializare dacă ar avea

ocazia sau li s-ar propune acest lucru. Este semnificativ faptul că cei mai mulŃi ar

alege acest lucru pentru a dobândi mai multe specializări în domeniul

construcŃiilor, o ilustrare a nevoii de flexibilitate pe acest segment al pieŃei forŃei

de muncă.

27

Anexă: Chestionar privind nevoile profesionale ale angajaŃilor din firmele de construcŃii

Chestionar privind nevoile profesionale ale angajaŃilor din firmele de construcŃii

Bună ziua. Suntem o organizaŃie care îşi desfăşoară activitatea în municipiul Slobozia şi suntem interesaŃi să aflăm părerea dumneavoastră cu privire la nevoile pe care le aveŃi în domeniul dumneavoastră de muncă. Pentru a afla părerea dumnevoastră, vă rugăm să ne răspundeŃi la întrebările de mai jos. Sunt întrebări care vizează opinia dumneavoastră, deci nu există răspunsuri corecte sau răspunsuri greşite. Pentru fiecare din întrebări, vă rugăm să ne daŃi răspunsul care se potriveşte cel mai bine situaŃiei dumneavoastră. Este foarte important să nu săriŃi peste întrebări. Chestionarul se adresează tuturor angajaŃilor din domeniul construcŃiilor din regiune. Nu avem nevoie de numele dumneavoastră, răspunsurile vor rămâne, deci, anonime. Dupa ce obŃinem toate răspunsurile din judeŃ, o să realizăm o analiză statistică, din care vom putea trage concluzii despre nevoile profesionale pe care le au angajaŃii din construcŃii din judeŃul IalomiŃa. I. In prezent, este un lucru destul de frecvent ca oamenii să-şi schimbe locul de muncă. Dumneavoastră câte locuri de muncă aŃi avut până în prezent? ScrieŃi aici! ………………………………………………………… II. AveŃi o diplomă de calificare/specializare? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu III. Dacă da, în ce domenii aveŃi diplomă (diplome) de calificare?

1. Domeniul 1(numiŃi aici domeniul!)……………………………………………… 2. Domeniul 2(numiŃi aici domeniul!)……………………………………………… 3. Domeniul 3(numiŃi aici domeniul!)………………………………………………

IV. Ce anume v-a determinat să vă luaŃi un loc de muncă în construcŃii? (vă rugăm să

încercuiŃi 2 variante din lista de mai jos) 1. nu aŃi găsit loc de muncă în alt domeniu 2. se plăteşte bine 3. sunteŃi calificat în domeniul construŃiilor 4. nu presupune prea multă bătaie de cap 5. este aproape de casă 6. vă convine programul de lucru 7. altceva. Ce anume?............................................................

V. Vă rugăm să ne spuneŃi de cât timp lucraŃi la acest loc de muncă? ScrieŃi aici!…………………………………………………………………….

28

VI. Programul dumneavoastră de lucru este: (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns) 1. complet (cel puŃin 8 ore pe zi) 2. parŃial (cateva ore pe zi/ mai puŃin de 8 ore) 3. altfel. Cum anume?.........................................

VI. Care a fost modalitatea prin care dumneavoastră aŃi învăŃat meserie în domeniul construcŃiilor? (vă rugăm să încercuiŃi variantele care se potrivesc situaŃiei dvs)

1. în institutia de învăŃământ pe care aŃi absolvit-o 2. în cadrul unui curs de formare/calificare organizat de o instituŃie a statului

(AgenŃia de Ocupare- agenŃia care se ocupă şi cu plata şomajului) 3. în cadrul unui curs de formare/calificare organizat de o instituŃie privată (firme,

fundaŃii, organizaŃii non-guvernamentale) 4. prin experienŃa la locul de muncă 5. altfel. Cum?.....................................................................................................

VII. In timpul unui an, obişnuiŃi sa lucraŃi: (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Intre 10 şi 12 luni pe an 2. Intre 6 şi 10 luni pe an 3. Intre 4 si 6 luni pe an 4. Mai puŃin de 4 luni pe an

VIII. În cazul în care lucraŃi mai mult de 10 luni pe an, când aŃi avut ultima oară concediu (plătit)? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. anul acesta 2. anul trecut 3. în urmă cu 2 ani 4. în urmă cu mai mult de doi ani 5. Altădată. Când?..............................................................................................

IX. În care dintre următoarele domenii sunteŃi dumneavoastră specializat (ă)? (vă rugăm

să încercuiŃi variantele care se potrivesc situaŃiei dvs) 1. proiectare 2. zidărie/zugravi 3. instalaŃii 4. tamplarie 5. altceva. Ce anume?

X. CredeŃi că în viaŃă este bine să închei învăŃatul/şcoala imediat ce ai dobândit o calificare/specializare în domeniul care te interesează sau este nevoie sa înveŃi/urmezi cursuri toată viaŃa pentru a fi un meseriaş din ce în ce mai bun? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns!!) În viaŃă este bine să închei învăŃatul/şcoala imediat ce ai dobândit o calificare/specializare în domeniul care te

1 Este nevoie sa înveŃi/urmezi cursuri toată viaŃa pentru a fi un meseriaş din ce în ce mai bun

2

29

interesează XI. AŃi auzit de faptul că şi persoanele care au terminat (demult) şcoala au posibilitatea să urmeze cursuri pentru a obŃine o diplomă de calificare sau pentru a-şi îmbunătăŃi cunoştinŃele în meserie? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu XII. In cazul în care ştiaŃi de aceste cursuri, vă rugăm să ne spuneŃi de unde aŃi aflat de ele? (vă rugăm să încercuiŃi variantele care se potrivesc situaŃiei dvs)

1. de la colegi de muncă 2. de la televizor/radio 3. din ziare 4. de la AgenŃia de ocupare (agenŃia care se ocupă şi cu plata şomajului) 5. din diverse materiale informative/pliante/fluturaşi pe care le-aŃi primit pe stradă 6. de la şeful (şefii) dumneavoastră de la locul de muncă 7. de la rude/prieteni 8. din altă parte. Vă rugăm să ne precizaŃi de unde?...................................................

XIII. După ce aŃi terminat şcoala, la care dintre următoarele modalităŃi de învăŃare a unei meserii aŃi luat dumneavoastră parte? (vă rugăm să încercuiŃi variantele care se potrivesc

în cazul dvs)

1. Curs de formare (învăŃare) organizat în cadrul firmei la care eraŃi/sunteŃi angajat(ă)

2. Curs de formare (învăŃare) organizat de către o instituŃie a statului (exemplu AgenŃia de ocupare- agenŃia care se ocupă şi cu plata şomajului)

3. Curs de formare (învăŃare) organizat de către o instituŃie privată (fundaŃii, organizaŃii non-guvernamentale)

4. Direct la locul de muncă (aŃi învăŃat din mers) 5. Altfel. Cum?...............................................................................................................

XIV. În cazul în care, după ce aŃi terminat şcoala, aŃi mai particpat la cursuri de învăŃare sau de îmbunătăŃire a meseriei, vă rugăm să ne spuneŃi la câte asemenea cursuri aŃi participat în ultimii doi ani? ScrieŃi aici!…………………………………………………………………………………. XV. ConsideraŃi că aceste cursuri sunt folositoare pentru o persoană care lucrează în domeniul construcŃiilor? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. foarte folositoare 2. folositoare 3. nefolositoare 4. complet nefolositoare

XVI. Care credeŃi că sunt cele mai importante avantaje pe care le ai din participarea la asemenea cursuri de învăŃare/perfecŃionare? (Vă rugăm să alegeŃi două variante din lista

de mai jos!!!) 1. obŃinerea unei diplome

30

2. după absolvire ai posibilitatea să obŃii un loc de muncă în domeniul respectiv 3. poŃi promova la locul de muncă 4. ai mai multe cunoştinŃe în domeniu/devii un meseriaş mai bun 5. cunoşti oameni care au aceleaşi preocupări şi care te pot ajuta cu sfaturi sau informaŃii noi 6. alt avantaj. Care?....................................................................

XVII. Care credeŃi ca sunt cele mai importante dezavantaje/aspecte mai puŃin plăcute ale participării la aceste cursuri de învăŃare/perfecŃionare? (Vă rugăm să alegeŃi două

variante din lista de mai jos!!!) 1. Costul ridicat 2. Greu de ajuns la instituŃiile care le organizează 3. Cursurile nu oferă o pregătire suficient de riguroasă în domeniu 4. Cursurile nu oferă o pregătire în domeniul care vă interesează 5. Diploma oferită nu prezintă importanŃă foarte mare pe piaŃa muncii 6. Cursurile se desfăşoară în timpul programului dvs de lucru, motiv pentru care va

este dificil să luaŃi parte la ele 7. Altceva. Ce anume?..................................................................................................

XVIII. CunoaşteŃi vreo instituŃie care se ocupă de pregătirea (calificarea, perfecŃionarea) personalului/angajaŃilor din construcŃii? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu XIX. Dacă da, vă rugăm să ne daŃi un exemplu: ScrieŃi aici!……………………………………………………………………………….. XX. Care credeŃi ca sunt cele mai importante calităŃi ale unui muncitor în construcŃii? (Vă

rugăm să alegeŃi două variante din lista de mai jos!!!) 1. Să fie muncitor 2. să cunoască meserie 3. să se înŃeleagă cu restul echipei 4. să fie disciplinat la locul de muncă 5. să fie cinstit 6. să fie dispus să înveŃe din ce în ce mai mult 7. altă calitate. Care?...............................................................................

XXI. Dacă vă gândiŃi la modul în care dumneavoastră aŃi învăŃat meserie, care sunt modalităŃile care vă ajută să învăŃaŃi mai bine (se potrivesc mai bine stilului dumneavoastra)? (Vă rugăm să încercuiŃi două variante din lista de mai jos!!!)

1. învăŃarea la locul de muncă 2. discuŃii cu colegi/prieteni care ştiu meserie 3. participarea la cursuri de formare/perfecŃionare organizate de diverse instituŃii

specializate în domeniu 4. învăŃarea pe cont propriu, în cadrul unor lucrări pe care le faceŃi la domiciliul

dumneavoastră sau pentru cunoscuŃii dumneavoastră.

31

5. altfel. Cum?............................................................................................................ XXII. In cazul în care vi s-ar propune să luaŃi parte la un curs de formare/perfecŃionare în domeniul construcŃiilor, aŃi fi dispus să participaŃi? (vă rugăm să încercuiŃi un răspuns)

1. Da 2. Nu XXIII. Ce ar trebui sa vă ofere un asemenea curs pentru a va folosi în meserie? (Vă

rugăm să încercuiŃi două variante din lista de mai jos!!!)

1. să vă înveŃe să vă descurcaŃi cu o serie de lucrări din domeniul construcŃiilor în care nu sunteŃi specializat încă (de exemplu, să vă înveŃe instalaŃii în cazul în care va pricepeŃi la zidărie sau invers);

2. să vă ofere o diplomă 3. să vă înveŃe să lucraŃi cu o serie de instrumente/unelte mai complicate din

domeniu, cu care nu v-aŃi obişnuit să lucraŃi incă; 4. să vă înveŃe sa lucraŃi cu calculatorul, chiar dacă această activitate nu este direct

legată de munca în construcŃii 5. să vă înveŃe să vă prezentaŃi mai bine în faŃa unui şef, atunci când mergeŃi să

solicitaŃi un loc de muncă sau când solicitaŃi o mărire de salariu 6. altceva. Ce anume?...................................................................................................

In continuare, vă rugăm să ne spuneŃi cateva date despre dumneavoastră:

DG.I. Sex: 1. F 2. M DG.II. Vârsta în ani împliniŃi…………………………………………… DG.III. Ultima şcoală absolvită:

1. scoala primara ....... 2. Gimnaziu 3. 10 clase 4. scoala profesională 5. liceu 6. scoala posticeala 7. invatamant superior

DG.IV. PoziŃia la locul de muncă............................................................... DG.V. LocuiŃi în: 1. mediul rural (comună/sat) 2. mediul urban (oraş)

Vă mulŃumim!

32

CENTRUL DE INSTRUIRE :I CONSULTANTA LABOR b-dul Matei Basarab, bl U21, sc A, ap 3

tel/fax 0243 / 236418

“ ADAPTARE PRIN CALIFICARE” Phare/2004/016-772.04.02.02.01.01.308

Continutul acestui material nu reprezinta in mod

necesar pozitia oficiala a Uniunii Europene

Material editat de IALPRESS

SLOBOZIA 2007

Reproducerea acestei lucrari, chiar si partiala, prin orice procedeu, este strict interzisa

fara permisiunea editorului si intra sub incidenta Legii nr. 8/1996 privind drepturile de

autor si drepturile conexe

Proiect finantat de

UNIUNEA EUROPEANA

Uniunea Europeană acordă României expertiză şi sprijin financiar în vederea pregătirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa şi Sapard. Sectoarele beneficiare variază de la dezvoltare regională şi sprijin pentru IMM-uri, până la investiŃii în infrastructura de mediu şi transport şi dezvoltare rurală.