CUPRINS DATE GENERALE 1 1. CARACTERIZAREA NIVELULUI DE EXPUNERE A POPULATIEI LA SUBSTANTE PERICULOASE SI SITUATII PERICULOASE 3

2. CARACTERIZAREA EFECTELOR ASUPRA SANATATII, CONSECUTIV REALIZARII OBIECTIVULUI 11 3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI 14 4. CONDITIILE DE CONFORMARE PENTRU PREVENIREA EFECTELOR 57

5. PLANUL DE MONITORIZARE A APLICARII CONDITIILOR DE CONFORMARE SI A EFECTELOR ASUPRA STARII DE SANATATE 58 6. PROGNOZA RISCURILOR SI CARACTERIZAREA EFECTELOR PRIN EVALUAREA DE RISC 59 7. CONCLUZII SI RECOMANDARI 76 8. ANEXE 79

i

1

DATE GENERALE

Localitatea Rosia Montana este asezata in Muntii Apuseni, la o distanta de cca. 11 km. de orasul Abrud, cca. 15 km. fata de orasul Campeni si 76km. fata municipiul Alba-Iulia. Fata de municipiul Cluj-Napoca, este situat la cca. 135 km., iar fata de municipiul Deva, la cca. 79 km.

Satul Rosia Montana, resedinta de comuna (cu acelasi nume) este amplasat in depresiunea desfasurata in lungul vaii Rosia, vale ce formeaza un culoar incadrat de masivele Rotundul, Varsul, Curmatura, Ghergheleu, Cetate, Orlea, Tille, ce porneste de la varsarea Rosiei in Abrudel (loc unde se afla localitatea Gura Rosiei) si urca treptat pe directia vest-est pe o distanta de cca. 6 km. pana in zona unui amfiteatru natural, strajuit la nord de masivul Orlea si Jig, la sud de masivul Carnic si Cetate, iar la est de culmile domoale ale masivelor Lety si Sulei. Aceste masive sunt vechi conuri vulcanice ce ascund in adancuri minereuri auro-argintifere, fiind cauza principala a dezvoltarii milenare a mineritului In acest tinut. MEMORIU GENERAL DE PREZENTARE PUZ-CP ROSIA MONTANA COMUNA ROSIA MONTANA, JUDETUL ALBA Zona construita protejata a localitatii Rosia Montana, denumita si „Centrul Istoric Rosia Montana” a fost delimitata printr-un studiu preliminar intitulat „Studiu istoric – urbanistic – Completare a documentatiei pentru PUG Rosia Montana”, avand ca obiect restructurarea centrului istoric, completare la PUG, obtinandu-se Avizul Nr. 61/14.02.2002 al MCC – Directia Monumentelor Istorice. Zona construita protejata este o zona din teritoriul administrativ al localitatii Rosia Montana, identificata cu ajutorul unor criterii de definire si delimitata prin stabilirea suprafetei comune de manifestare a acestora, pe baza studiilor istorice generale si a studiilor istorice zonale, criteriile luate in considerare fiind: istorice, arhitectural-ambientale, urbanistice, semipublice, peisagistice. Prin Studiul istoric general s-au definit cele doua zone istorice de referinta:

• Zona istorica de referinta 1 – ZONA PROTEJATA (ZIR1) • Zona istorica de referinta 2 – ZONA PURTATOARE DE DEZVOLTARE TURISTICA (ZIR2) Prin Studiul istoric zonal s-au definit si delimitat 12 subzone istorice de referinta pentru ZONA

PROTEJATA (ZIR1) si respectiv 4 subzone istorice de referinta pentru ZONA PURTATOARE DE DEZVOLTARE TURISTICA (ZIR 2). Astfel definirea si delimitarea subzonelor istorice de referinta (SIR) si a celor construite protejate in cadrul zonei istorice de referinta, s-a facut pe baza identificarii in cadrul tesutului urban a subzonelor care prezinta caracteristici asemanatoare si coerente din punct de vedere urbanistic, arhitectural, peisagistic, istoric. In cadrul subzonelor construite protejate s-a definit gradul de protectie al acestora precum si modul de interventie admis in functie de categoria valorica pe care o au monumentele din subzona respectiva. Totodata s-a definit modul, gradul si limitele de dezvoltare posibile pentru fiecare subzona.

Zona construita protejata, inclusiv zona de protectie aferenta acesteia in suprafata totala de 1378600,00 mp. inglobeaza cele doua zone istorice de referinta, in cadrul ei existand urmatoarele categorii de protectie:

• zona construita protejata de interes local – CENTRUL ISTORIC AL LOCALITATII ROSIA MONTANA – (de interes local), delimitata prin AVIZUL – NCC-DMI nr. 61/14, 09.2002

• categoria „monument”, din care o parte sunt incluse in perimetrul CENTRULUI ISTORIC al localitatii, iar celelalte sunt raspandite in cadrul zonei protejate – toate fiind de interes local, zona a carei delimitare (inclusiv zona de protectie aferenta face obiectul prezentului PUZ – CP.

• categoria „ sit” : Situl arheologic Alburnus Maior Rosia Montana (fara delimitare precisa), de interes national – aplicabil atat in intravilanul cat si extravilanul localitatii, unde cercetarea istorico-arheologica presupune sau confirma existenta vestigiilor arheologice.

In cadrul localitatii Rosia Montana dar in afara zonei construite protejate ce face obiectul prezentului

PUZ – CP, se afla 5 obiective de tipul: asezare romana, exploatare miniera romana, vestigii romane, incinta funerara, galerii romane de exploatare miniera – toate incadrate la importanta nationala si delimitate prin puncte de coordonate in sistem STEREO 70. Aceste obiective sunt situate in perimetrul zonei aflate de viitoarea exploatare a S.C.Rosia Montana „GOLD CORPORATION” S.A.

Tot in afara zonei construite protejate ce face obiectul prezentului PUZ-CP, se afla la categoria „monument”, de importanta locala, cinci (5) case, biserica greco-catolica si monumentul comemorativ „SIMION BALINT”, toate fiind de importanta locala.

Pentru monumentele care nu sunt cuprinse in zonele istorice de referinte (amintite mai sus), s-au constituit zone de protectie arbitrare (delimitate conform planselor anexate la Studiul istoric general – ANEXA

2

1. Din punct de vedere al zonelor naturale protejate se face specificarea ca monumentul natural „PIATRA DESPICATA”, va fi relocat (conform PUG aprobat) in zona construita protejata ce face obiectul prezentului PUZ-CP. Monumentul natural „PIATRA CORBULUI” isi mentine actuala locatie in cadrul perimetrului de exploatare de suprafata viitoare, cu masurile de protectie de rigoare si includerea intr-un circuit turistic de vizitare, conform documentatiei urbanistice PUZ – zona industriala Rosia Montana, elaborat de SC PROIECT – ALBA S.A.

Potrivit „ Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a – ZONE PROTEJATE (aprobat prin L5-2000) elementele de patrimoniu cultural ale

Rosiei Montane sunt inscrise in urmatoarele categorii de monumente istorice de valoare nationala exceptionala: - ansamblu urban (Anexa III, nr. crt. 174, pozitia g. 3) - arhitectura industriala (Anexa III nr. crt. 483, pozitia I. 1) - monumente de arhitectura populara (anexa III, nr. crt. 497, pozitia nr. 2) - unitati administrative cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturala de

interes national (Anexa III, NR. CRT.663, pozitia „comune”)

Din punct de vedere al incadrarii, potrivit L. 422-2001, republicata in „monument” si „sit”, categoria patrimoniala reprezentativa pentru zona Centrului istoric –SITUL-, se regaseste astfel:

- Situl arheologic Alburnus Maior – Rosia Montana (COD LMI 2004: AB – I – S - A – 00065), fara delimitare precisa, dar cumuleaza toate vestigiile romane si acopera implicit Centrul istoric.

- Centrul istoric al localitatii Rosia Montana (cod LMI 2004: AB – II – S – B – 00270)

La categoria „monument”, categorie cu cea mai numeroasa reprezentare in care se regasesc 35 case (cod LMI, 2004: de la AB – II – B – 00277 la AB – II –m – B – 00311), se adauga „Galeria Catalina – Monulesti din zona protejata a Centrului istoric a localitatii, avand codul AB – I – m – A – 00065,05.

In afara zonei Centrului istoric, valoarea culturala a sitului se completeaza cu urmatoarele valori de patrimoniu:

- Asezarea romana de la Alburnus Maior Zona Orlea: - Exploatarea miniera romana de la Alburnus Maior Masivul Orlea: - Vestigiile romane de la Alburnus Maior Zona Carpeni: - Incinta funerara din zona „Hop – Gauri”. - Galeriile romane din masivul Carnic, punct Piatra Corbului avand codurile LMI 2004: AB – I – m –

A – 00065, 01 – 00065, 04 si respectiv AB – I – s - A – 20329) - 5 case, avand codurile LMI 2004: AB – II - m - B – 00271 la 00275 - biserica greco-catolica „Adormirea Maicii Domnului”, avand codul LMI 2004: AB – II – m – B –

00269 - Monumentul comemorativ a lui Simion Balint, avand codul LMI 2004: AB – II – m –B – 00417,

situat in cimitirul greco-catolic Listele cuprinzand atat zonele protejate cat si Monumentele istorice sunt anexate la prezentul Memoriu

General. Dintre toate tipurile monumente/sit, prevaleaza ca si importanta de valoare nationala si universala,

siturile arheologice de suprafata si componenta subterana miniera, celelalte monumente istorice fiind reprezentative pentru patrimoniul cultural local, desi prin Planul de Amenajare a teritoriului National (PATN) aceste monumente (PATN / III) sunt desemnate drept „monumente de valoare nationala exceptionala, a caror protejare si punere in valoare reprezinta obiective de utilitate publica de interes national.”(L.5 – 2000. Art.3)

Din punct de vedere al zonelor naturale protejate, in completarea elementelor protejate de patrimoniu cultural regasim:

• Piatra Despicata (grupa 2, 0, din Anexa I la L, 5 – 2000, pozitia 2, 8), cu o suprafata aferenta de 0,20 Ha.

• Piatra Corbului (grupa 2, 0, din Anexa I la L.5 – 2000, pozitia 2, 83,), cu o suprafata aferenta de 5,00 Ha.

In prezent desi legislatia in domeniu impune delimitarea zonelor protejate, doar zona Centrului istoric detine o delimitare stabilita printr-o documentatie de urbanism avizata si aprobata conform legii.

3

1. CARACTERIZAREA NIVELULUI DE EXPUNERE A POPULATIEI LA SUBSTANTE

PERICULOASE SI SITUATII PERICULOASE

Proiectul este situat pe teritoriul administrativ al comunei Rosia Montana si al orasului Abrud, in judetul Alba, la circa 80 km nord-vest de capitala de judet, Alba Iulia, si la 90 km nord-nord-est de municipiul Deva, in partea central-vestica a României (Plansa 1.1 Amplasarea proiectului in România). Acest amplasament se afla in zona miniera existenta Rosia Montana, la nord-est de orasul Abrud. Proiectul este localizat in regiunea cunoscuta ca Patrulaterul Aurifer din Muntii Metaliferi, parte a unui masiv muntos regional, denumit Muntii Apuseni ai Transilvaniei (Plansa 1.2 Amplasarea geografica a proiectului). Patrulaterul Aurifer este o importanta zona aurifera a Europei de peste 2.000 de ani.

Perimetrul proiectului este situat in interiorul licentei de exploatare Rosia Montana (numarul 47/1999, care ocupa o suprafata de 2.388 ha). Licenta a fost acordata companiei S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC) in baza contractului incheiat in data de 21 decembrie 1998, publicat in Monitorul Oficial in 10 iunie 1999, si reprezinta una dintre cele doua licente detinute de societate in aceasta regiune (Plansa 1.3 Licenta de exploatare RMGC). Licenta de exploatare Rosia Montana da dreptul titularului sa exploateze rezervele auro-argentifere pe baza parametrilor de exploatare specificati in acest document.

Exploatarea existenta, detinuta de catre statul roman prin Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului MINVEST S.A. Deva, prin Filiala RosiaMin Rosia Montana, consta dintr-o exploatare in cariera, de suprafata redusa si in stare de degradare. Uzina de preparare a minereurilor RosiaMin si instalatiile aferente nu sunt cuprinse in licenta curenta de exploatare pentru Rosia Montana. Proiectul propus va fi dezvoltat astfel incât sa inlocuiasca exploatarea la zi existenta. Acesta va reprezenta o mina moderna de mare capacitate, cu o tehnologie avansata de recuperare a aurului si argintului, ce va stabili un nou standard pentru industria miniera din România.

Lucrarile de dezvoltare a proiectului au inceput in 1997, odata cu activitatile de explorare. Etapa de dezvoltare va continua cu cea de obtinere a acordurilor si autorizatiilor, urmata de etapa de constructie si punere in functiune, culminând cu exploatarea propriu-zisa. Esalonarea principalelor etape ale proiectului este prezentata in Plansa 1.4. Activitatea de exploatare se va derula continuu timp de 16 ani, in functie de rezervele de aur deja confirmate pe care se bazeaza propunerea de dezvoltare a acestui proiect. Perioada de exploatare se poate extinde, in functie de rezultatele explorarilor geologice viitoare. Activitatea proiectului va fi de cel putin 25 de ani, la sfarsitul carora va incepe un proces de inchidere si ecologizare a exploatarii, urmat de activitati de monitorizare post-inchidere.

Dezvoltarea activitatilor propuse cuprinde, pe lânga activitatile specifice de exploatare si procesare, si urmatoarele:

• Ameliorarea efectelor daunatoare asupra mediului create de secole de minerit din epoci stravechi si mai recente;

• Activitati de conservare a patrimoniului cultural (cercetari arheologice, evaluari, sapaturi arheologice de salvare, catalogare si conservare a artefactelor, conservare in situ a celor mai importante si reprezentative elemente arheologice);

• Asistenta pentru inchiderea exploatarii miniere actuale, subventionate de guvern (RosiaMin); si, • Stramutarea persoanelor si facilitatilor existente in zonele afectate si activitati de asistenta sociala

legate de aceste activitati. Secole de exploatare a zacamintelor in subteran - cele mai vechi galerii fiind atestate ca apartinând

perioadei de dupa cucerirea romana - alaturi de exploatarea mai recenta de suprafata, prin depozitarea necontrolata a deseurilor de exploatare ca urmare a activitatilor din subteran si de la suprafata si a activitatilor de preparare, au generat halde de steril dezorganizate, iazuri de decantare active si abandonate si acumulari de ape acide greu de controlat (ARD–Acid Rock Drainage). Zona amplasamentului este caracterizata prin izvoare si terenuri contaminate, aflate in vecinatatea asezarilor existente. Poluarea cu metale grele si ape acide este actualmente la un nivel care depaseste cu mult normele românesti si internationale, iar conditiile de toxicitate actuale au condus la contaminarea intensa a râurilor si cursurilor de apa din zona. Aceste cursuri de apa reprezinta o parte a bazinului hidrografic al râului Aries, unul dintre afluentii superiori ai Muresului, afluent al Tisei, care face parte din bazinul hidrografic al Dunarii.

Poluarea existenta va ramâne netratata daca nu se va dezvolta proiectul Rosia Montana, sau daca nu va fi elaborat un plan alternativ de dezvoltare viitoare. In sfera proiectului sunt incluse facilitatile necesare pentru reducerea acestor tipuri de impact, prin interceptarea sistematica si retinerea cursurilor de apa contaminate, prin tratarea apelor contaminate, precum si prin izolarea si apoi exploatarea multora dintre haldele de minereu existente in limitele proiectului. Proiectul a fost planificat si va fi dezvoltat astfel incât sa respecte standardele

4

internationale, implementând cele mai bune tehnici disponibile (BAT – Best Available Techniques) si cele mai bune practici de management la nivel international. Scopul il constituie operarea in conditii de siguranta si de protectie a mediului, ca mijloc direct de minimizare a impactului potential si de imbunatatire a conditiilor de mediu existente.

Industria miniera din România a cunoscut un declin considerabil in ultimii ani si inca sufera un proces semnificativ de reorganizare si restructurare. In 1977, in tara erau angajate la mine peste 185.000 de persoane; astazi au ramas mai putin de 65.000. Majoritatea minelor sunt neprofitabile si se anticipeaza noi restructurari.

Exploatarea existenta este subventionata de guvern. Anchiderea treptata a acestei exploatari a dus deja la pierderea a peste 800 locuri de munca, iar restructurarea a alte 500 de locuri de munca va avea un semnificativ impact social, de mediu si economic asupra localitatilor Rosia Montana, Abrud si asupra comunitatilor din zonele invecinate. O alta exploatare miniera de stat, exploatarea de cupru si aur in cariera de la Rosia Poieni, S.C. Cuprumin S.A, este de asemenea preconizata a fi inchisa in viitorul apropiat, din motive de rentabilitate economica, daca nu este privatizata. SC Cuprumin SA este situata in imediata vecinatate a proiectului de la Rosia Montana, la aproximativ 4 km nord-est. Anchiderea celor doua mine va avea un impact negativ considerabil asupra vitalitatii economice a intregii regiuni.

Proiectul propus de RMGC, in parteneriat cu Minvest, Guvernul României si comunitatile locale, va avea drept urmare rezolvarea si diminuarea partiala a unora dintre aceste efecte. Proiectul reprezinta o investitie mare pentru România si se asteapta ca implementarea lui cu succes sa incurajeze si alte investitii straine in resursele naturale din aceasta regiune.

Trebuie recunoscut faptul ca, spre deosebire de alte intreprinderi industriale ale caror proiecte ramân fixe, proiectele miniere, prin insasi natura lor, sunt dinamice si vor continua sa evolueze pentru a face fata in mod corespunzator conditiilor de mediu. De aceea RMGC va institutionaliza un proces de imbunatatire continua, Sistemul de Management al Mediului si al Impactelor Sociale (ESMS), care sa asigure dinamismul proiectarii si functionarii si care sa stea la baza planurilor si procedurilor de management.Acestea trebuie sa fie adaptabile pentru a imbunatati situatia conformarii pe toata durata de existenta a proiectului.

Promotorii Proiectului Proiectul Rosia Montana este detinut si gestionat de RMGC. Gabriel Resources Ltd.(actionarul principal

al RMGC) a inceput lucrarile de explorare in mai 1995, printr-un program de cercetare prin foraje geologice, pe iazul de decantare inactiv Gura Rosiei al intreprinderii RosiaMin(coordonate de referinta 350278E 535114N). Iazul este situat la sud de Uzina de preparare actuala de la Gura Rosiei, pe valea Abrudului, si este paralel cu drumul Abrud-Câmpeni. La vremea respectiva, a existat un acord intre Gabriel Resources si Regia Autonoma a Cuprului Deva (actualmente Minvest Deva), prin care se autorizau activitatile de explorare geologica a sterilelor existente (Iazurile de la Gura Rosiei), precum si eventuala lor procesare..

An 1997, S.C. Eurogold Resources S.A.(Eurogold), o societate pe actiuni intre Regia Autonoma a Cuprului Deva (ulterior Minvest) (19,31%), Gabriel Resources Ltd (Canada) (80%), si trei actionari minoritari (Cartel Bau, Foricon S.A. si Comat S.A., fiecare detinând 0,23%), a fost inregistrata cu scopul efectuarii de activitati de cercetare si explorare in zona.

An 1999, S.C. Eurogold Resources S.A. si-a schimbat numele in S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC). An decembrie 1998 a fost obtinuta licenta de concesionare a exploatarii de la Agentia Nationala a Resurselor Minerale (ANRM), conform Legii Minelor nr. 85/2003. Licenta a fost eliberata pentru Minvest (titular) si RMGC (societate afiliata), având data de intrare in vigoare iunie 1999. An octombrie 2000, licenta a fost transferata de la Minvest la RMGC, Minvest ramânând titularul afiliat, conform statutului societatii. Ca atare, Minvest avea dreptul de a continua activitatea miniera in mica exploatare actuala, prin filiala RosiaMin din Rosia Montana, in timp ce RMGC se ocupa de prospectare si de activitatile initiale pentru dezvoltarea proiectului. Pâna la data la care RMGC va lua decizia de intrare in productie, Minvest va gestiona toate activitatile miniere derulate la RosiaMin, in afara de cazul in care se va lua o decizie de incetare a activitatii inainte de data respectiva. Toate responsabilitatile de mediu legate de activitatile de exploatare si preparare anterioare, inclusiv pentru inchiderea activitatii de la Filiala RosiaMin, ramân de resortul Minvest si nu vor fi afectate de nici o schimbare a statutului de functionare.

RMGC efectueaza si finanteaza toate activitatile de explorare si dezvoltare asociate noului proiect. Pentru a putea opera o noua exploatare la capacitatile de productie propuse ( 13 mil. t/an), actuala licenta de exploatare va trebui modificata in conformitate cu noile cerinte . Ea va fi eliberata de ANRM, RMGC cautând sa finalizeze cererea de modificare dupa aprobarea EIM. Licenta are o perioada de valabilitate initiala de 20 de ani si poate fi prelungita pe mai multe perioade succesive de 5 ani.

Sumarul caracteristicilor principale ale proiectului este prezentat in Tabelul 1-1, Datele principale ale proiectului.

5

Tabel 1-1. Datele principale ale proiectului Aspect Descriere

Contextul proiectului

- Amplasat in Rosia Montana, judetul Alba, zona central-vestica a României, la 80 km de Alba Iulia - Veche zona miniera intr-o comunitate de gospodarii agricole de subzistenta - Relief muntos si vai inguste - Clima temperat-continentala; temperaturi intre -22,5°C (Dec-Feb) si 28,7°C (Aug) - Ierni reci, caderi semnificative de zapada timp de 4-6 luni pe an - Precipitatii anuale: 600 mm - 883 mm

Infrastructura existenta

- Drumuri nationale (asfaltate) spre principalele zone comerciale si rezidentiale; la o distanta de 2-3 ore de aeroporturi cu zboruri internationale - Electricitate: din reteaua nationala - Apa: potential existent pentru o captare din râul Aries, la circa 13 km nord de Rosia Montana; majoritatea locuitorilor depind de izvoare si exfiltratii, mai mult decât de apa potabila tratata si alimentata prin conducte. - Canalizare: majoritatea regiunii nu dispune de sisteme de tratare active. - Pompieri: Nu - Spital: Punct de prim ajutor disponibil in zona - Centru urban: Zona urbana este in declin; cladirile sunt in conditii diferite de functionare si reparatii.

Activitati miniere

- Patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Orlea si Jig - Rezerve exploatabile 215 Mt minereu, 1,46 g/t Au si 6,9g/t Ag metale recuperate, productie de: 247,7t (7,9 milioane de uncii) Au si 898,5t (28,9 milioane de uncii) Ag - Productie anuala de minereu: intre 7,3 si 15,4 Mt - Raportul de descoperta pe durata etapei operationale: 1,2:1 - Forarea gaurilor de sonda si detonarea incarcaturii explozive prin metode cu intârziere la milisecunda – activitate de incarcare si transport - excavatoare hidraulice de 19,5m3 si autocamioane de 150t

Prelucrarea minereurilor

- Durata activitatii de procesare a minereurilor: aproximativ 16 ani - Concasare intr-o singura faza a minereurilor provenite din cariere cu un concasor giratoriu - Macinare umeda cu o moara SAG si doua mori cu bile - Lesierea cu cianura a minereului macinat cu ajutorul unui proces conventional Carbon-in-Lesie (CIL) - Proces de eluare pentru transferul metalelor pretioase in solutie concentrata cu recuperarea carbunelui activ pentru regenerare. - Recuperarea metalelor pretioase din solutie prin electroliza si procese metalurgice pentru producerea lingourilor de aur - Angrosarea sterilului si reciclarea celei mai mari parti din apa tehnologica - Neutralizarea cianurii din sterilul de procesare si depozitarea acestuia in iazul de decantare

Infrastructura tehnologica

- Iaz de decantare cu un baraj secundar de retentie in aval - Sistem de recirculare a apei limpezite din iaz la uzina de procesare - Baraje de colectare a apelor acide din zonele de exploatare vechi si a celor cu potential acid din zonele noi de oprerare (halde de steril, stive de minereu, etc.) - Statie de epurare pentru neutralizarea apelor acide in vederea conformarii cu standardele de descarcare in emisar sau utilizarea lor in procesul technologic - Laborator metalurgic - Magazii si alte facilitati pentru depozitare - Constructii administrative si de intretinere

Descrierea proiectului in perioada de pre-constructie

Perioada actuala de pre-constructie cuprinde urmatoarele: • Activitati continue de explorare la nivel local si regional; • Mentinerea legaturilor si sprijinului acordat Minvest in planificarea inchiderii exploatarii miniere

actuale subventionate de guvern; • Identificarea si planificarea diminuarii efectelor negative asupra mediului generate de activitatile

miniere vechi, precum si alte activitati aferente acestora; • Activitati de finantare; • Obtinerea acordurilor si autorizatiilor necesare pentru exploatare; • Activitati de proiectare de detaliu; • Organizarea de licitatii pentru proiectare si contract(e) de management pentru constructie;

6

• Achizitionarea de proprietati si contracte de concesionare a terenurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului;

• Activitati legate de patrimoniul cultural si de proprietatea culturala; • Activitati de relocare si stramutare (inclusiv constructie de locuinte, constructii comerciale,

municipale si infrastructura judeteana); • Sprijin pentru planificarea dezvoltarii la nivel local si regional; • Coordonarea cu partile interesate relevante.

Descrierea proiectului in perioada de constructie

Se preconizeaza ca RMGC va contracta, pe baza unei licitatii, o firma specializata in proiectare, achizitii si gestionarea constructiilor (numita in continuare “ Contractor EPCM”), pentru activitatea de amenajare si constructie a proiectului. Contractorului EPCM, oricare ar fi acesta, i se va cere sa respecte obligatiile legale ale proiectului, precum si orice alte angajamente asumate de acesta.

Perioada propusa pentru constructia proiectului este de aproximativ 2 pâna la 3 ani. Activitatile vor incepe cu organizarea de santier, constructiile administrative si mobilizarea principalilor contractori. In aceasta perioada vor fi necesare locuinte temporare pentru aproximativ 800 de muncitori. Pe durata constructiei, activitatile primare ale proiectului vor fi urmatoarele:

• Constructia infrastructurii de stramutare (locuinte, biserici, spatii comerciale, birouri ale administratiei municipale si judetene) utilizând, pe cat posibil, contractori si furnizori români;

• Stramutarea si relocarea locuitorilor din zonele afectate de dezvoltarea proiectului; • Amenajarea amplasamentelor miniere (decopertarea si depozitarea solului vegetal, precum si a

subsolului, pâna la o adâncime de cca 1- 1,5 m ); • Deschiderea si exploatarea carierelor pentru materialele de constructie (pentru drumuri, productie de

betoane etc.); • Colaborarea cu Minvest pentru ecologizarea si inchiderea activitatilor existente; • Racordarea la reteaua nationala de inalta tensiune; • Constructia unei conducte de alimentare cu apa industriala din râul Aries; • Constructia drumului de acces de la Gura Rosiei la Uzina de Procesare; • Constructia Uzinei de Procesare; • Constructia unui nou drum de acces spre Rosia Poieni; • Constructia iazului de decantare a sterilului, inclusiv a barajului initial si a barajului secundar de

retentie din Valea Corna; • Amenajarea locuintelor temporare necesare pentru muncitorii din constructii; • Constructia infrastructurii; • Constructia celorlalte structuri si canale de gospodarire si retinere a apei. An faza de constructie vor fi implicate activitati semnificative de creare a unei serii de structuri si

instalatii permanente. La sfârsitul fazei de constructie, proiectul va fi pus in functiune si predat echipei de conducere a activitatii economice ca unitate de exploatare.

Descrierea proiectului in faza de exploatare

Activitatile de exploatare propuse pentru Rosia Montana sunt planificate sa dureze de-a lungul unei perioade de 16 ani. Acestea vor consta in activitati conventionale de exploatare in cariera deschisa cu tehnici de foraj, detonare, incarcare cu excavatoare hidraulice si transportul de minereu cu basculante.

Vor fi exploatate patru cariere (Cetate, Cârnic, Orlea si Jig). Cele patru mine se afla in cadrul aceleiasi exploatari, care va alimenta cu minereu statia de prelucrare de pe amplasament. Exploatarea carierelor Cetate si Cârnic va incepe simultan. Pâna in anul al 9-lea, exploatarea se va incheia la cariera Cârnic, iar cea de la Cetate va continua pâna la epuizarea minereului. Exploatarea carierelor Orlea si Jig va fi initiata in al 7-lea, respectiv al 9-lea an.

An primii sase ani de activitate, se va crea o halda de minereu sarac, pe masura ce minereul de mai buna calitate va fi selectat initial si prelucrat. Halda de minereu de calitate redusa va fi prelucrata in anii 14 – 16, dupa inchiderea exploatarilor in cariere.

Sistemele propuse pentru prepararea si prelucrarea minereului cuprind urmatoarele elemente principale: • Concasare si haldare: Minereul este sfarâmat cu ajutorul unui concasor giratoriu si apoi depozitat

in halde;

7

• Macinare umeda: Minereul depozitat in stiva de minereu este macinat in continuare in stare umeda;

• Lesiere si adsorbtie: Se adauga cianura la solutia de apa si minereu care apoi este trecuta printr-o serie de bazine, in care solutia este agitata. In aceste bazine aurul si argintul se ataseaza la carbon si se separa de restul solutiei.

• Electroliza: Aurul si argintul se extrag prin-un proces clasic de electroliza (trecerea unui curent electric prin solutie) care separa aurul si argintul la un electrod de carbonul de la celalalt electrod, in functie de polarizare.

• Topire: Aurul si argintul sunt apoi turnate in lingouri printr-un procedeu metalurgic. • Neutralizarea cianurii: Extragerea aurului si argintului se realizeaza in prezenta unei solutii

concentrate de cianura si reactivi. Datorita concentratiilor mari de cianura, aceasta apa poate fi periculoasa daca patrunde in mediu. De aceea, dupa extragerea aurului si argintului, apa cu cianura se recicleaza, iar slamul ingrosat se va denociviza intr-o instalatie de neutralizare a cianurii, inainte de a fi pompat in iazul de decantare a sterilului.

• Depozitarea sterilului de procesare: Sterilul este trimis printr-un sistem de hidrotransport si depozitat in spatele barajului in iazul de decantare a sterilului (TMF) din Valea Corna; si

• Recircularea apei: Apa din TMF va fi recirculata in Uzina de Procesare si refolosita in procesul tehnologic. Scopul este de a compensa debitul necesar de apa in proces si de a minimiza utilizarea apei curate, doar la prepararea reactivilor.

Componentele majore ale proiectului, din punct de vedere vizual, vor fi carierele, barajul de retentie

Cetate pentru ape acide, halda de steril Cetate, iazul de decantare a sterilului (TMF) din Valea Corna, haldele de steril, stivele de minereu si cele de sol. Barajul Cetate este construit pe Pârâul Rosia, care va asigura retentia apelor de suprafata contaminate de apele de mina din exploatarile istorice si scurgerile cu potential acid din zonele noi de operare, impiedicând propagarea poluantilor in cursurile de apa din aval. Apa din acest iaz se va pompa intr-o statie de epurare aflata pe amplasamentul uzinei, pentru a fi utilizata in procesul tehnologic, iar surplusul va fi evacuat in emisar pentru mentinerea debitului pârâului Rosia. Astfel se va realiza o imbunatatire considerabila a calitatii apei fata de situatia actuala.

TMF consta intr-un baraj initial care va fi construit in etapa de constructie si apoi inaltat pe parcursul perioadei de existenta a exploatarii. Acesta va asigura depozitarea sterilului de procesare dupa detoxificare in instalatia de neutralizare a cianurii. TMF va include de asemenea un baraj secundar de retentie pentru captarea si retinerea exfiltratiilor din iazul de decantare. De aici, apa va fi pompata inapoi in TMF.

A fost pregatit un Plan de management a Cianurii (“CMP”) specific pentru acest Proiect, in conformitate cu Codul International de Management a Cianurilor (“Codul”). Codul a fost elaborat sub auspiciile Programului Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pentru a ajuta industria mondiala de exploatare a aurului sa imbunatateasca managementul cianurilor, minimizând astfel riscurile pentru muncitori, comunitati si mediul inconjurator, generate de utilizarea cianurii in extractia aurului. De asemenea, Codul a fost elaborat pentru a ajuta la minimizarea ingrijorarilor manifestate de comunitate in legatura cu utilizarea cianurii.

O societate certificata va asigura transportul cianurii in forma solida, in containere speciale, sigilate de la producator, pâna pe amplasamentul proiectului. Aceste containere speciale sunt destinate transportului cianurii direct de la fabrica de cianura la Uzina de Procesare de la Rosia Montana, fara a fi nevoie ca acestea sa fie manipulate sau deschise.

O tehnologie moderna de tratare a cianurii va fi incorporata Uzinei de procesare. Aceasta tehnologie va reduce nivelul cianurii din apa la valori cu mult inferioare concentratiei maxime prevazute de ghidurile de siguranta din Uniunea Europeana si America de Nord, inaintea evacuarii sterilului din Uzina de procesare in iazul de decantare. Aceasta tehnologie verificata este utilizata cu succes la nivel international in peste 70 de exploatari similare, pentru a inlocui tehnologiile mai vechi. Datorita radiatiei solare, concentratia de cianura se va reduce si mai mult in TMF prin biodegradare.

Descrierea operatiunii de inchidere a proiectului

Planul de reabilitare si inchidere a minei descrie un plan de dezafectare a instalatiilor si de reducere a impactului dupa incheierea activitatilor de exploatare. An cadrul procesului de EIM si de obtinere a acordurilor si avizelor necesare, vor fi definite si agreate conditiile de implemenare a planului de inchidere, termenele de executie si structura garantiilor financiare. Antocmirea unei strategii de dezafectare si ecologizare a amplasamentului, inainte de elaborarea proiectului, face parte integranta din acest proces.

8

Aceasta abordare si planificare a exploatarii recunoaste ca activitatea miniera, desi modifica permanent o parte din topografia zonei, reprezinta o folosinta temporara a terenului si ca inchiderea corespunzatoare a activitatii trebuie sa fie conforma cu utilizarea durabila a resurselor minerale.

Obiectivul principal al planului de inchidere si al procesului de proiectare al acestuia este acela de a asigura ca impactul potential asupra mediului, sigurantei si sanatatii, asociat activitatilor de inchidere si ecologizare (si a raspunderilor financiare si juridice asociate acestora), este cuantificat si prognozat inca din etapele incipiente. Acest impact poate fi apoi minimizat, ca urmare a actiunilor intreprinse in fazele de proiectare, executie si exploatare a proiectului.

Obiectivele reabilitarii trebuie sa vizeze cerintele din reglementari, aspectele specifice amplasamentului, politicile RMGC si cele mai bune practici din industrie, intre care:

• Protectia sanatatii si bunastarii publice; • Realizarea obiectivelor stabilite de comun acord privind folosinta terenurilor dupa inchidere; • Stabilizarea geotehnica a structurilor aferente exploatarii miniere (versantii carierelor, haldele de

roca sterila, etc); • Refacerea peisajului pentru a minimiza fenomenele de tasare si eroziune, precum si pericolele

potentiale pentru mediu; si • Protectia calitatii apei. • Pe baza acestor abordari, obiectivele Planului de reabilitare si inchidere a exploatarii miniere sunt

urmatoarele: • Sprijinirea conducerii executive pentru asigurarea protectiei muncii si sanatatii publice, in timpul si

dupa inchiderea minei si a instalatiilor aferente acesteia; • Posibilitatea inchiderii si ecologizarii progresive a activitatilor, inainte de incheierea fazei de

productie; • Reducerea sau eliminarea impactului potential asupra mediului; • Refacerea terenurilor afectate pâna la starea initiala, imediat ce va fi posibil; • Minimizarea, pe cât posibil, a imobilizarii resurselor minerale ramase; • Functionarea ca resursa pe baza careia RMGC sa isi desfasoare activitatile de stabilire a bugetului

pentru acest proiect si sa isi planifice activitatile. • Asigurarea dialogului deschis intre partile interesate si reprezentantii companiei, in legatura cu

planificarea ciclului vietii exploatarii si inchiderii acesteia. Urbanism si folosintele actuale ale terenurilor si infrastructurii

Conceptul general in elaborarea proiectului a fost prezentat in documentatiile Planurilor de Urbanism General (PUG) depuse la forurile administrative din orasele Abrud si Rosia Montana. In PUG este indicata localizarea propusa pentru activitatile proiectului, cu mentiune speciala a:

• Zonei Industriale Rosia Montana, constând din activitati de exploatare miniera, halde, macinarea si procesarea minereurilor si recuperarea aurului, intr-o uzina de procesare, depozitarea sterilelor intr-un iaz de decantare corespunzator si prevazut cu baraj secundar de retinere; se face mentiune, de asemenea, si la managementul si epurarea apelor afectate de activitati miniere istorice sau cele cu potential acid, generate de acitivitatile viitoare, cu ajutorul unor baraje de retentie a apei, sistem de hidrotransport, canale de deviere a apelor conventional curate si o statie de epurare a apelor uzate;

• zonei de constructie a noii zone rezidentiale, Piatra Alba, pentru stramutarea populatiei, micilor afaceri si serviciilor comunale afectate de proiect; si,

• zonei cu valoare de patrimoniu cultural, ce va fi desemnata pentru protectia patrimoniului cultural; aceasta cuprinde centrul istoric al localitatii, zona Piata, strazile Brazi si Berg, partea de est a asezarii Rosia Montana si o aglomerare de constructii declarate cu valoare arhitecturala, precum si biserici si accesul la lucrari miniere stravechi si mai recente.

Planul de Urbanism Zonal (PUZ) al Zonei de Dezvoltare Industriala Rosia Montana a fost elaborat si

depus la Consiliul Judetean Alba (Comisia Tehnica Judeteana de Amenajare a Teritoriului, Urbanism si Lucrari Publice), care a eliberat Acordul Unic Nr.7, din 1 iulie 2002. Dezvoltarea de detaliu a proiectului, din ultima perioada, a necesitat modificarea PUZ si, de aceea, dupa aprobarea Certificatului de Urbanism, va fi depusa o noua cerere intocmita conform aprobarii actualelor propuneri prezentate de proiect.

Certificatul de Urbanism ( Nr.78 / 26.04.2006) prezinta perimetrul Zonei Industriale Rosia Montana, cu o suprafata totala de 1.257,31 ha. Zona Industriala nu cuprinde Zona Protejata a patrimoniului cultural.

9

Suprafata totala cuprinde mici parcele de teren, care nu vor fi direct afectate de activitatile proiectului, dar care vor ramâne izolate intre diferite puncte de lucru. Acestea totalizeaza 195,7 ha. Suprafata propusa spre a fi afectata de obiectivele industriale consta din urmatoarele componente:

Zona Industriala Rosia Montana cuprinde patru unitati administrativ-teritoriale: Rosia Montana, Abrud,Câmpeni si Bucium. Folosinta actuala a terenurilor din perimetrul Zonei Industriale este urmatoarea:

Categorie de folosinta a terenurilor Suprafata (ha) Construibil 146,6 Paduri 234,8 Arabil 3,6 Fânete 740,5 Cimitire 2,6 Drumuri 37,8 Terenuri neproductive 79,8 Ape (curgatoare si lacuri) 11,61 TOTAL ZONA INDUSTRIALA 1257,31

Comisia Nationala a Monumentelor Istorice, din Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), Bucuresti, a

aprobat infiintarea Zonei protejate, conform autorizatiilor Nr.61 din februarie 2002 si Nr.178 din iunie 2002. Cea de-a doua prevede ca, intr-o faza de proiectare ulterioara, sa se depuna un PUZ al Zonei protejate si un Plan de Management si Reabilitare a Zonei protejate, ce va fi elaborat cu desemnarea progresiva a constructiilor valoroase si a statutului juridic al cladirilor. Zona protejata include treizeci si trei de monumente istorice, intre care trei biserici, intrarea in galeria de mina Catalina-Monulesti si propunerea de amplasare a unui nou muzeu. PUZ pentru Zona protejata va constitui un document depus separat la Consiliul Judetean Alba.

Modificari aduse Proiectului in etapa de Evaluare a Impactului asupra Mediului in scopul imbunatatirii preformantelor de mediu si prevenirii/minimizarii/eliminarii impactului potential Proiectul minier care face obiectul planului urbanistic zonal “Modificare PUZ Zona Industriala Rosia

Montana” apartine S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A., societate mixta formata din actionarii principali Gabriel Resources Limited – Canada (80 %) si C.N.C.A.F. MINVEST S.A. Deva – România (19,31 %). Planul Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industriala Rosia Montana Gold Corporation S.A. a fost initiat, elaborat si aprobat pentru prima data in anul 2002. Pentru acest plan au fost obtinute toate avizele si acordurile necesare conform legislatiei. Acest PUZ a fost aprobat de Consiliul Local al comunei Rosia Montana, de Consiliul Local al orasului Abrud si de Consiliul Judetean Alba. De asemenea, pe baza Analizei de mediu ca parte integranta a PUZ, Inspectoratul pentru Protectia Mediului Alba Iulia a emis, pentru acest plan, Acordul de mediu nr. 181/03.07.2002.

PUZ elaborat si aprobat in anul 2002 prevede, pentru arealul considerat, urmatoarele functiuni: zona industriala, zona de depozitare, zona cai de comunicatie, zona de echipare tehnico-edilitara, zona de protectie si zona de locuit.

În perioada derularii procesului de evaluare a impactului asupra mediului pentru Proiectul Rosia Montana, in vederea obtinerii acordului de mediu, au fost efectuate modificari ale proiectului minier in vederea diminuarii impactului negativ al activitatilor de extractie si de procesare propuse, in special asupra zonei protejate si a monumentelor naturale din areal.

Principalele modificari ale proiectului Rosia Montana sunt minore si au un impact pozitiv asupra mediului natural si construit. Aceste modificari aduse proiectului constau in:

• Extragerea minereului din patru cariere, Cetate, Cârnic, Jig si Orlea, in loc de doua, Cetate si Cârnic. An acest sens se precizeaza ca in Planul Urbanistic General pentru Comuna Rosia Montana si in PUZ Zona de dezvoltare industriala Rosia Montana, elaborate si aprobate in anul 2002 se analizeaza numai o perioada de 5 ani, durata de valabilitate a unui plan urbanistic. Ca urmare, in PUZ elaborat in anul 2002, carierele Jig si Orlea au fost luate in considerare ca o faza viitoare a dezvoltarii activitatii miniere, acestea urmând sa intre in exploatare intr-o perioada ulterioara termenului de valabilitate al PUZ. Dovada certa ca aceste cariere au fost luate in considerare in PUG si PUZ din anul 2002 este declararea capacitatii anuale de productie de 13 milioane de tone/an de minereu extras, pe o durata de aproximativ 16 ani, capacitate care poate fi asigurata numai prin exploatarea celor patru cariere. Ambele planuri urbanistice fac referire la Studiul de Fezabilitate

10

intocmit pentru zacamântul Rosia Montana, unde se fac precizari clare asupra zonelor urmând a fi exploatate, respectiv cele patru cariere: Cetate, Cârnic, Jig si Orlea.

• Remodelarea carierelor de exploatare in scopul extinderii Zonei protejate Centrul Istoric Rosia Montana de la 15 ha (in PUZ 2002) la 135 ha in prezent.

• Micsorarea suprafetelor haldelor de roci sterile Cetate si Cârnic, având in vedere noile prevederi ale Planului de inchidere a viitoarei exploatari si de reabilitare a mediului din zonele afectate, prin reumplerea carierelor Cârnic, Orlea si Jig cu roca sterila rezultata in urma exploatarii. Singura cariera care va ramâne deschisa va fi Cetate, ca urmare a prevederilor legale cuprinse in Legea Minelor nr. 85/2003, modificata prin Legea nr. 237/2004 si completata prin Legea nr. 284/2005, care interzic blocarea unor resurse minerale prin rehaldare.

• Remodelarea traseelor unor drumuri industriale prin ocolirea zonei protejate, in vederea reducerii impactului asupra Centrului Istoric Rosia Montana.

• Introducerea unei conducte de alimentare cu apa din râul Aries. • Reducerea suprafetei zonei industriale aferente Proiectului Rosia Montana in favoarea instituirii si

extinderii zonei de protectie a Zonei protejate Rosia Montana. In vederea asigurarii cadrului legal de realizare a modificarilor propuse prin noua varianta a Proiectului

Rosia Montana, in anul 2006 a fost elaborat un nou plan urbanistic zonal, respectiv, „Modificare Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industriala Rosia Montana”. An acest PUZ s-a evaluat dezvoltarea activitatilor industriale pe termen lung, de circa 25 ani, aferente proiectului minier Rosia Montana, pentru toate fazele: constructie, operare, inchidere/reabilitare si post inchidere.

Proiectul minier Rosia Montana prevede dezvoltarea si extinderea exploatarii miniere de aur si argint din vecinatatea comunei Rosia Montana, judetul Alba, precum si o serie de alte obiective legate de patrimoniul cultural, de dezvoltarea sociala si economica a zonei, de protectia mediului si de dezvoltarea infrastructurii. Planul urbanistic zonal include atât obiectivele propriu-zise ale proiectului, cât si regulamentul de urbanism pentru amplasarea facilitatilor necesare desfasurarii activitatilor industriale.

Localitatea Rosia Montana este situata la 10 km de Abrud si este cunoscuta ca centru al exploatarilor aurifere inca din epoca romana sub numele de Alburnus Maior. Arealul in care este amplasat teritoriul administrativ al comunei Rosia Montana se invecineaza la nord cu orasul Câmpeni, la sud - vest cu orasul Abrud, la est si sud - est cu comunele Bistra, Lupsa si Bucium, iar la vest cu comuna Sohodol.

Localitatile componente ale teritoriului administrativ Rosia Montana sunt in numar de 15 dupa cum urmeaza: Balmosesti, Blidesti, Bunta, Carpinis, Coasta Hentii, Corna, Curaturi, Daroaia, Girda-Barbulesti, Gura Rosiei, Iacobesti, Ignatesti, Soal, Tarina, Vârtop si centrul administrativ Rosia Montana.

Teritoriul pe care se propune dezvoltarea exploatarii miniere care face obiectul proiectului este situat in intravilan, conform Planului Urbanistic General Rosia Montana, in unitatea teritoriala de referinta – UTR – I-D.

VEZI STUDIU DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI ANEXE

11

2. CARACTERIZAREA EFECTELOR ASUPRA SANATATII, CONSECUTIV REALIZARII

OBIECTIVULUI

In cadrul acestei lucrari aspectele de noutate caracterizeaza evaluarea expunerii reprezentata atat prin determinari cat si estimari (calitative si cantitative) a magnitudinii, frecventei, duratei si a caii de expunere.

Evaluarea expunerii in cazul nostru a luat in considerare expunerea actuala pe baza unor masuratori a substantelor periculoase incriminate in factori de mediu, dar si in organismul uman – dozimetrie (biomarkeri specifici ai expunerii la substanta incriminata), precum si expunerea viitoare pe baza prognozei distributiei substantelor periculoase urmarite, prognoza realizata prin modelare matematica (prognoza distributiei substantelor periculoase in factorii de mediu este cea inclusa in studiul de evaluare a riscului asupra mediului, studiu depus la Ministerul Mediului)

Evaluarea expunerii grupului de indivizi la substantele periculoase urmarite a avut la baza un complex de procese de evaluare care au luat in calcul expunerea pe cale inhalatorie si digestiva, incluzand in cazul metalelor si cianurilor biomarkeri specifici permitand astfel integrarea tuturor cailor de expunere. Expunerea la substantele periculoase investigate a fost modelata in sensul evaluarii in compartimentele din organismul uman, cum a fost plumbul in sange, cadmiul, arsenul, mercurul, cromul, nichelul si tiocianatii in urina. Evident ca unele substante periculoase (pulberi respirabile, oxizi de azot si sulf) si respectiv situatii periculoase (zgomot) nu beneficiaza de biomarkeri specifici de expunere (intrucat aceste substante sau metabolitii lor nu exista in organismul uman ca atare), ceea ce a facut ca acestea sa fie cuantificate prin modelare in ceea ce priveste termenii expunerii, si indirect prin evaluarea biomarkerilor de efect specifici a fi asociati expunerilor in cauza. Cand unele dintre masuratorile efectuate au indicat prezenta xenobioticului in sange s-a putut estima expunerea pe baza acestor date. Prezenta noxei in probe biologice este cel mai direct indicator care demonstreaza existenta expunerii. In general calea de expunere determina capacitatea / nivelul de absorbtie.

Evaluarea expunerii din lucrarea de fata este compusa din doua faze: - evaluarea preliminara si - evaluarea In detaliu

Evaluarea preliminara a inceput prin a lua in calcul riscul si impactul care urmeaza a fi stabilit. S-a realizat identificarea ariei de expunere cea mai probabila (in comformitate cu materialele elaborate

de catre proiectantul PUZ si cu informatiile existente in Studiul de impact asupra mediului. Datele de evaluare preliminara a expunerii au fost combinate cu informatii despre toxicitate in scopul realizarii unei analize de sine preliminare.

Ca un rezultat al acestei analize, s-a luat decizia necesitatii unei evaluari a expunerii in detaliu si completarea informatiilor prin modelari care au cuprins estimari si prognoze.

Astfel s-au luat in calcul: - informatiile disponibile in fiecare arie, inclusiv la nivel de individ, necesare unei evaluari adecvate; - natura calitativa si cantitativa a datelor / informatiilor de incredere; - limite ale capacitatii de evaluare a expunerii. In final evaluarea expunerii s-a bazat pe masuratori multiple, modele de estimare prin simulare si

prezumtii despre parametrii utilizati in aproximarea conditiilor de expunere actuala si viitoare in diferite faze (cele cu activitati mai intense) de functionare a exploatarii miniere.

In lucrarea de fata evaluarea in detaliu a expunerii a acoperit urmatoarele faze: Aspecte generale Aceasta a stabilit scopul evaluarii expunerii si identificarii xenobioticului care trebuie investigat (pulberi

respirabile, oxizi de azot si de sulf, plumb, mercur, arsen, cadmiu, crom, nichel, cianuri, zgomot), caile de expunere si grupurile populationale expuse si distantele fata de perimetrul exploatarii miniere.

Analiza integrata a expunerii. Analiza integrata a expunerii a combinat estimarea concentratiilor in mediu (informatii legate de sursa si

mecanisme) cu descrierea populatiei expuse in functie de profilul de expunere. Sunt luate in calcul date despre marimea populatiei expuse, durata, frecventa, intensitatea expunerii si caile de expunere. Pentru o evaluare mai detailata, estimarea concentratiilor din mediu, datorita tipului de expunere a luat in considerare distributia spatiala atat a persoanelor investigate cat si distributia spatiala a substantelor periculoase in factorii de mediu.

12

In acelasi timp s-a estimat comportamentul si caracteristicile biologice ale populatiilor expuse la diferite profile ale concentratiilor.

Calculul expunerii a implicat:

Estimarea concentratiilor a delimitat ariile geografice si factorii de mediu. Scopul evaluarii a fost de a descrie subiectii umani si mediul pentru care trebuie calculata expunerea. Gradul, nivelul detaliilor care s-au utilizat in definirea distributiei populatiei expuse a luat in calcul si acest aspect cu privire la aria geografica ca si componenta speciala pentru acest tip de expunere posibil variabila cu distanta. Estimarea cantitativa a noxelor a urmat fiecare cale de expunere specifica.

Distributia expunerii S-a putut estima pe baza distributiilor spatiale si temporale a concentratiilor din mediu si a populatiilor

expuse, caracteristicile comportamentale si elementele critice ale expunerii din punct de vedere toxicologic si a riscurilor si respectiv impactului asociat.

Rezultatele calculului expunerii s-au prezentat sub o forma consistenta care a acoperit aspectele legate de functia doza – raspuns, forma ce a fost ulterior utilizata in evaluarea riscului. Spre exemplu, daca se urmareste un risc pe sanatate cauzat de o expunere pe o perioada lunga de timp, ar trebui calculata media zilnica a expunerii pe perioada expunerii. Din contra, daca se urmareste un risc pe sanatate cauzat de o expunere pe o perioada scurta de timp, ratele expunerii se calculeaza la intervale scurte de timp, pentru a se asigura ca sunt urmarite varfurile (peak) riscului. Multe evaluari ale expunerii sunt bazate pe mediile expunerii care se masoara pe perioada expunerii. In cazul nostru am realizat o evaluare complexa cu un interval posibil al expunerii care a luat in calcul situatiile de expunere pentru fiecare interval. Pentru fiecare cale, expunerea indivizilor s-a determinat prin suma contributiei fiecarei surse la calea de expunere respectiva. Cand expunerea a implicat mai mult decat o cale de expunere (metalele investigate), cantitatea relativa de substanta absorbita a fost caracterizata prin modelarea nivelelor existente in factorul de mediu investigat. Urmare a acestui aspect, estimarea expunerii s-a realizat printr-o modelare complexa si a condus la prezentarea unor rezultate privind evaluarea expunerii, desosebite ca si valoare stiintifica.

Dozimetrie umana si masuratori biologice

Masuratorile biologice care s-au efectuat au fost deosebit de complexe si in acelasi timp specifice si au avut o contributie majora in evaluarea expunerii, atat in cazul metalelor investigate (plimb, arsen, cadmiu, mercur, crom si nichel) cat si a cianurilor (tiocianati) profitand la maximum de existenta unor metode analitice disponibile. Mai mult decat atat, desi un raspuns poate fi detectat relativ usor in organism pentru unii compusi, atribuirea incarcarii organismului doar eliminarii specifice in mediu a compusului ar putea fi dificila, urmare a capacitatii limitate de a obtine masuratori de mediu si date metabolice credibile, ceea ce face ca cel putin pentru cele doua tipuri de expunere (metalele mentonatae mai sus si cianuri) sa avem informatii deosebit de detaliate care sa creasca valoarea evaluarii expunerii.

Elaborarea de scenarii si profile pentru expunere In functie de scopul evaluarii expunerii, expunerea totala s-a fractionat in mai multe scenarii de

expunere pentru a facilita cuantificarea. Pentru fiecare scenariu topica necesara pentru a cuantifica expunerea a inclus caracteristicile expunerii, caracteristicile populatiei expuse la nivel de individ si distantele fata de exploatatrea miniera. In lucrarea de fata s-a luat in calcul si s-a realizat o evaluare a expunerii in termenii spatialitatii si complexitatii cailor de expunere prin luarea in calcul de diferite scenarii. Cu cat scopul evaluarii este mai extensiv si comprehensiv cu atat se vor utiliza mai multe scenarii, lucru pe care l-am aplicat in aceasta lucrare. In general este avantajos, atunci cand se evalueaza expunerea, sa se identifice scenariile de expunere, sa se cuantifice expunerea pentru fiecare scenariu si apoi sa se integreze aceste scenarii pentru a estima expunerea totala. In aceasta analiza integrata a expunerii, sumarea expunerilor independente din diferite scenarii va duce adesea la impartirea subpopulatiilor functie de expunere, de fapt scenariile individuale trateaza de obicei expunerea la nivelul subpopulatiilor. Drept urmare, integrarea scenariilor sau analiza integrata a expunerii va avea adesea ca rezultat un profil al expunerii. In acest sens pentru fiecare subpopulatie expusa functie de spatialitate (distanta fata de exploatarea miniera) pe care am investigat-o, profilul expunerii a inclus marimea grupului, date despre grup (varsta, sex , expunere ocupationala, etc.), caile de expunere. S-au prezentat clar, pe larg, asumtiile si incertitudinile asociate cu fiecare scenariu si profil.

13

Evaluarea incertitudinilor

Metodele de caracterizare a incertitudinilor pentru evaluarea expunerii au luat in calcul parametrii estimati, tipul si complexitatea datelor existente si estimarea procedurilor utilizate. Nivelul incertitudinilor s-a legat de estimarea caracteristicilor populatiei. De exemplu, atunci cand s-a estimat distributia expunerii populatiei expuse functie de distanta, caracterizarea incertitudinilor s-a adresat diferentelor posibile dintre estimarea distributiei expunerii si adevarata distributie a expunerii populatiei expuse prin indicatori specifici (biomarkeri de expunere si efect).

Evaluarea expunerii a cuantificat contactul substantelor periculoase iar masurarea contactului (Ex.: nivelul din mediu si doza – caracterizat prin biomarkerii de expunere specifici – metalele investigate si tiocianati) a luat in calcul acele aspecte care sunt necesare pentru prezicerea riscului si a impactului asupra starii de sanatate a grupurilor populationale investigate. Expunerea pentru fiecare membru a subpopulatiei este, in lucrarea de fata, o suma a expunerilor masurate si respectiv estimate/prognozate la nivel de individ.

Evaluarea bazata pe date de expunere O reducere mare a incertitudinilor asociate evaluarii expunerii la grupul populational investigat s-a

realizat prin masurarea la nivel de individ indirecta si directa a expunerii pentru tot grupul investigat si pentru toate substantele periculoase urmarite si anume: pulberi respirabile, oxizide sulf si azot, plumb, arsen, cadmiu, mercur, crom, nichel, cianuri, zgomot. Nivelele masurate ale expunerii s-au utilizat pentru a estima direct distributia expunerii populatiei si intervalele de confidenta estimate ale percentilelor pentru distributia expunerii. Intervalul de confidenta estimat a fost procesat si pentru alte caracteristici ale distributiei expunerii, cum ar fi media expunerii, si a stat In final la baza estimarilor si prognozelor complexe ale distributiei expunerii la subiectii investigati. Aceasta abordare exhaustiva privind evaluarea expunerii are pe de o parte, un caracter de noutate iar pe de alta parte permite o evaluare complexa de risc pentru categoriile de persoane investigate, tinand cont de specificul aparte al expunerii acestora la nivel de individ, in termenii spatiului si delimitarii fizice a acestuia, la intensitati, frecvente si durate diferite ale expunerii.

Scopul acestei evaluari complexe a expunerii a fost acela de a permite relationarea acesteia atat prin prisma spatialitatii (distanta la nivel de individ fata de perimetrul exploatarii miniere), cat si prin prisma temporalitatii (in sensul frecventei si duratei expunerii dar si a inlaturarii incertitudinilor datorate perioadei de latenta necesara dezvoltarii unei efect advers asociat unei expuneri specifice). Pentru acest considerent s-a realizat aceasta abordare metodologica complexa de asociere a efectelor adverse probabile expunerii actuale si prognozate, la nivel de individ si variabil cu distanta fata de exploatarea miniera.

14

3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA STARII DE SANATATE A POPULATIEI

Datele referitoare la starea de sanatate, informatii specifice acestui obiectiv in termenii probabilitatii dezvoltarii unor efecte adverse functie de expunerea la substantele si situatiile periculoase urmarite, au fost utilizate ca si valoare de referinta in evaluarea de risc. Evaluarea de risc si impact asupra starii de sanatate s-a realizat pe baza masuratorilor pentru stabilirea background-ului si estimarea emisiilor specifice activitatilor asociate functionarii obiectivului. Acest mod de abordare este singura cale prin care un obiectiv ce urmeaza a se amplasa si functiona intr-o zona populata poate fi evaluat in ceea ce priveste asocierea unor eventuale riscuri pentru starea de santatate a populatiei din imediata vecinatate.

METODOLOGIE DE LUCRU

Efectele substantelor si/sau situatiilor periculoase asupra starii de sanatate pot fi clasificate in efecte acute (imediate) si efecte cronice (tardive). Efectele cronice sunt caracteristice expunerilor de lunga durata la nivele moderate de expunere si sunt mult mai frecvent intalnite.

In ipoteza unei relatii doza-raspuns cu prag, efectele produse pot fi clasificate in: - efecte generale (de la acute la cronice); - efecte produse la nivelul unui anumit organ.

O relatie doza-raspuns cu prag presupune existenta unei valori a expunerii sub care efectele nu sunt decelabile. Cresterea expunerii peste aceasta valoare este asociata cu cresterea intensitatii efectului biologic. De asemenea pot aparea alte efecte biologice ca rezultat al cresterii nivelului obisnuit al expunerii.

Selectionarea subiectilor inclusi in studiu a avut drept criteriu distanta la care este situata locuinta acestora in raport cu viitoarea exploatare miniera.

Informatiile privind subiectii si starea de sanatate a acestora au fost culese pe baza unui chestionar (vezi ANEXE). Chestionarul a cuprins intrebari referitoare la varsta, genul, domiciliul subiectilor, antecedentele personale patologice (afectiuni diagnosticate in cursul vietii ale diferitelor aparate, sisteme si organe de simt, inclusiv boli profesionale), consum de toxice (tigari, alcool), intrebari referitoare la elemente de background social si economic, istoric ocupational.

Chestionarul a fost aplicat de catre un intervievator pregatit in acest sens fiecarui subiect in parte. Informatiile privind patologia acuta si cronica a subiectilor au fost colectate din fisa de consultatie de la

medicul de familie din Rosia Montana.

Metodologie de calcul a indicelui de masa corporala Formula de calcul: IMC=Greutatea(kg)/patratul inaltimii(cm)*10.000 Categoriile de indice de masa corporala dupa care se apreciaza starea de nutritie la copil sunt:

• subponderali - sub percentila 5 • normoponderali - intre percentilele 5-85 • risc de suprapondere - intre percentilele de 85-95 • suprapondere - peste percentila 95

Interpretarea se face urmarind graficul de crestere corespunzator varstei si indicele de masa corporala al copilului si incadrarea in intervalele de percentile de mai sus.

La adult valorile indicelui de masa corporala se interpreteaza conform urmatorului tabel:

Gradul de nutritie Indicele de masa corporala pentru adulti Subponderal sub18.5

Normal 18.5 - 24.9 Supraponderal 25.0 - 29.9 Obezitate Mai mare sau egal cu 30

15

Metodologia de determinarea tensiunii arteriale Subiectii carora li s-a masurat tensiunea arteriala, au trebuit sa nu fumeze, sa nu faca efort, sa nu stea in

atmosfera poluata, cu 30 de minute inainte de masurare. Apoi au fost asezati 5 minute in repaus in clinostatism, inainte de masurare.

Masurarea s-a facut la bratul stang, in clinostatism, de mai multe ori, la interval de cateva minute. Tehnica de determinare a fost urmatoarea: • Manseta aparatului s-a infasurat in jurul bratului, acesta fiind mentinut la inaltimea inimii, cu

antebratul in semiflexie, sprijinit pe un plan orizontal (manseta aparatului fiind cu 20% mai lata decat bratul si fiind plasata la 2,5 cm deasupra plicii cotului).

• S-a crescut presiunea prin pompare pana cand pulsul arterei radiale a disparut si inca 30 mmHg peste aceasta, apoi s-a plasat stetoscopul deasupra arterei humerale, medial de tendonul bicepsului.

• S-a realizat deflatia cu viteza de 3 mmHg/s sau 2 mmHg pentru doua revolutii cardiace, pana cand urechea a perceput cel putin doua batai cardiace consecutive, sub forma sunetelor lui Korotkoff.

• Tensiunea arteriala sistolica este marcata de acul indicator in momentul primului zgomot audibil, care corespunde trecerii fortate a sangelui pe sub manseta care comprima artera;

• Tensiunea arteriala diastolica este marcata de acul indicator in momentul in care zgomotele dispar, ceea ce inseamna ca artera nu mai este comprimata si presiunea intraluminala o echilibreaza pe cea din manseta.

Metodologia de efectuare a probelor functionale ventilatorii Subiectii care au fost investigati au trebuit sa nu fumeze, sa nu foloseasca medicamente

bronhodilatatoare, sa nu prezinte acuze respiratorii grave, sa nu consume alimente, inainte de efectuarea determinarilor. Subiectii au stat in repaus cel putin 15minute, inainte de test. Tehnica de efectuare a testului a fost urmatoarea:

• Subiectul in ortostatism a prins piesa in care urma sa sufle, cu ambele maini apoi a executat un inspir fortat urmat de introducerea tubului (piesei) aparatului in gura (strangerea acestuia cu buzele astfel incat aerul expirat sa nu poata iesi intre buze si tub), inspirul fortat fiind urmat de un expir rapid si fortat care se prelungeste prin efort (4-6 secunde) pana la golirea integrala a aerului din plaman.

• Pentru inregistrarea capacitatilor si volumelor pulmonare, s-au efectuat cate 3 determinari pentru fiecare subiect, luandu-se in calcul valoarea cea mai buna; sau in unele situatii media celor mai bune trei determinari dintr-un total de maximum opt.

• Masuratorile volumelor si debitelor ventilatorii au fost corectate de catre aparat in ce priveste conditiile BTPS (Body Temperature, Pressure, Saturated), adica la 37°C, 760mmHg presiune atmosferica si saturatie de vapori de apa.

Metodologia de prelevare si transport a probelor de sange si urina Prelevarea probei de sange s-a realizat prin punctie venoasa dupa aplicarea garoului si dezinfectarea

zonei de abord, proba fiind colectata in venojecte libere de metale etichetate cu un numar de identificare. Urina s-a colectat in vase de plastic cufundate prealabil timp de 24 de ore In acid azotic 10%, si clatite

temeinic cu apa deionizata. S-a recoltat o proba “spot” de urina. Imediat dupa recoltare recipientii au fost inchisi ermetic si au fost etichetati cu un numar de identificare. Proba de urina destinata determinarii metalelor s-a recoltat in recipiente de plastic, libere de metale, care au fost in prealabil demineralizate pentru a indeparta eventuale urme de metale, fiind acidulata imediat dupa recoltare cu acid azotic de inalta puritate pana la pH=2, proba fiind ulterior congelata la -20°C. Proba de urina destinata determinarii tiocianatilor, a fost congelata la -20°C, imediat dupa recoltare.

Probele de sange si urina au fost transportate la laborator pentru a fi analizate, in genti izoterme cu pinguini inghetati in prealabil.

Metodologia de determinare a elementelor figurate sanguine Metoda utilizata pentru numararea elementelor figurate este metoda impedantei. Se realizeaza

numararea si se determina marimea celulei prin masurarea modificarii impedantei In momentul In care celula trece printr-o apertura.

Determinarea s-a realizat cu ajutorul unui analizor automat ABACUS.

16

Metodologia de determinare a hemoglobinei Metoda utilizata pentru determinarea hemoglobinei este metoda Drabkin (metoda

cianmethemoglobinei). Se utilizeaza proba diluata 1:96, lizata. Prin liza se elibereaza hemoglobina din celule iar ionul Fe2+ este oxidat la Fe3+ care va forma methemoglobina. Aceasta In reactie cu cianura de potasiu formeaza cianmethemoglobina. Masurarea concentratiei de hemoglobina se realizeaza fotometric.

Metodologia de determinare a hematocritului Hematocritul (Ht) se calculeaza pe baza valorilor numarului de hematii si respectiv a volumului mediu

corpuscular conform formulei: %Ht=numar de hematii x volum mediu corpuscular x 100.

Metodologia de determinare a sideremiei Fierul s-a determinat colorimetric. Fe3+ formeaza cu cromazurolul B un compus colorat. Concentratia de

fier se determina fotocolorimetric prin citirea extinctiei la lungimea de unda de 630 de nm. Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul: micrograme fier/dl=absorbanta proba x concentratia standardului/absorbanta standardului.

Metodologia de determinare a proteinelor totale Proteinele totale s-au determinat prin metoda biuretului. In mediu alcalin, legaturile peptidice ale

proteinelor interactioneaza cu ionii cuprici si formeaza complexe colorate In albastru. Proteinele se determina fotocolorimetric prin citirea extinctiei la lungimea de unda de 546 de nm. Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul: grame proteine totale/dl=absorbanta proba x concentratia standardului/absorbanta standardului.

Metodologia de determinare a calciului seric Calciul s-a determinat colorimetric. Calciul formeaza cu o-crezolftaleina un compus colorat.

Concentratia de calciu seric se determina colorimetric prin citirea extinctiei la. lungimea de unda 578 nm. Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul: Absorbanta probei /absorbanta standardului *Concentratia standardului= mg/dl sau mmol/l calciu –se efectueaza direct de catre aparat. Aparatul cu care s-au efectuat determinarile : Screen Master

Metodologia de determinare a magneziului seric Magneziul s-a determinat colorimetric. Magneziul formeaza cu calmagite un compus colorat.

Concentratia de magneziu seric se determina colorimetric prin citirea extinctiei la. lungimea de unda de 546 nm (500-550 nm). Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul: Absorbanta probei /absorbanta standardului *Concentratia standardului = mg/dl sau mmol/l magneziu – se efectueaza direct de catre aparat. Aparatul cu care s-au efectuat determinarile : Screen Master

Metodologia de determinare a plumbemiei Tehnica utilizata pentru determinarea plumbemiei este voltametria anodica stripata, tehnica ce permite

analizarea plumbemiei cu o sensibilitate de 0,1 ug/dL si cu o acuratete de 99%, in timp de trei minute. Aparatul utilizat este un Lead Care System, fabricat in 2000, acest tip de aparat fiind utilizat in SUA pentru screening-ul si evaluarea riscului comunitar in expunerea la plumb si aprobat pentru utilizarea in sistemul sanitar din Romania de catre Ministerul Sanatatii. Determinarea se face din 50μl sange capilar, rezultatele obtinandu-se pe loc, in decurs de 3 minute.

Metodologia de prelevarea a probelor de sol si praf Probele de sol s-au recoltat in pungi de polietilena, libere de metale, de la adancimea de 5 cm. Probele

de sol au fost apoi etichetate, sigilate si trasportate in laborator unde au fost supuse unei prelucrari in vederea analizarii lor prin tehnica fluorescentei in raze X, cu ajutorul aparatului Niton XL 700.

Probele de praf din interiorul locuintei au fost recoltate pe servetele speciale impregnate cu apa deionizata si continand clorura de benzalconiu.

Prepararea probelor de sol in vederea analizarii s-a realizat astfel: din proba de sol recoltata s-a extras o cantitate de aproximativ 50 de grame care a fost supusa uscarii prin incalzire pe plita intr-un recipient. Solul astfel uscat s-a mojarat si s-a trecut prin cele trei site din dotarea aparatului, pana la cea mai fina. S-a pregatit apoi recipientul special, folosit pentru depozitarea probei in timpul analizei, prin fixarea la unul din capetele lui a unui film subtire. Proba omogenizata si adusa la granulatie fina a fost depusa in recipient, pana la

17

2/3 din inaltimea sa, dupa care s-a completat spatiull ramas liber cu vata speciala si s-a inchis recipientul cu ajutorul unui capac.

Recipientul astfel pregatit s-a pozitionat cu folia de film in jos, asezat fiind pe o bucata de hartie, pentru a preveni contaminarea. Dupa pregatirea aparatului, proba de sol astfel pregatita este analizata utilizand fluorescenta in raze X.

Metodologia de determinare a metalelor grele (As, Cd, Pb, Ni, Cr, Hg) din praf si sol prin fluorescenta in raze X Analiza probelor de sol si praf s-a facut prin dispersie de raze X cu aparatul NITTON XL700. Acest

aparat are la baza metoda de fluorescenta de raze X. Fluorescenta de raze X este o metoda de analiza in care proba este iradiata cu un fascicul de raze X

(raze X primare)care cad la un anumit unghi fata de proba. In proba au loc urmatoarele procese: a) electronii interiori ai atomilor probei sunt expulzati datorita ciocnirilor cu fotonii X ai sursei de raze

X primare . b) electronii din straturile exterioare ocupa locurile ramase vacante de pe straturile inferioare (K, L, M) c) in urma tranzitiilor care au loc, se elibereaza cuante de energie din domeniul razelor X care parasesc

proba in toate directiile. Energia sursei de raze X este cuprinsa intre 5 si 100 keV. Razele X primare, cum se numesc radiatiile

care provin de la sursa sunt dirijate spre proba supusa analizei. Radiatiile X “caracteristice” specifice elementelor probei si reemise de catre aceasta parasesc esantionul, continand informatii care permit stabilirea concentratiilor fiecarui element din proba.

Metodologia de determinare a metalelor din urina Metoda specifica recomandata pentru determinarea metalelor din probe biologice este metoda

spectrometriei de absorbtie atomica. Atomii neutrii ai oricarui elemnt chimic au proprietatea de a absorbii radiatii electromagnetice de lungimi de unda bine determinate. Cantitatea de radiatie absorbita si concentratia atomilor din proba este proportionala.

Toti reactivii care s-au folosit pentru determinari au fost cel putin de puritate analitica, iar acizii de puritate pentru spectrometrie de absorbtie atomica. Aparatul folosit la determinari este un spectrometru de absorbtie atomica tip SpectrAA 880 cu corectie de fond cu sursa de deuteriu si lampi cu catod cavitar specific pentru fiecare element determinat, echipat cu cuptor de grafit GTA 100 si sistem de generare in flux continuu a hidrurilor VGA 77, toate produse de firma Varian SUA.

Metodologia de determinare a concentratiei de nichel din urina Tehnica de determinare este Spectrometria de Absorbtie Atomica cu Cuptor de grafit (GF-AAS). Inainte de analizare, proba de urina este supusa digestiei in mediu acid. Se prepara etaloanele, se

regleaza parametrii cuptorului si apoi se trece la citirea probei urmata de calcularea concentratiilor.

Metodologia de determinare a concentratiei de arsen si mercur din urina Determinarea As si Hg s-a facut prin metoda absorbtiei atomice cu generare chimica de vapori. La

aceasta metoda analitul este separat de maticea probei prin generarea speciilor gazoase ca rezultat a unei reactii chimice.

Arsen Pentru determinarea arsenului, proba de urina acidulata a fost tratata cu acid sulfamic 10%, respectiv cu

iodura de potasiu 10%. Pentru prevenirea spumarii s-a adugat ca agent tensio activ Antifoam B. Dilutia finala a probei de urina a fost 1/5. Reactia de reducere s-a realizat In mediu acid 10M HCl, cu ajutorul unei solutii 0,6% NaBH4 In 0,5% NaOH. Determinarea s-a realizat la lungimea de unda de 193,7nm si corectie de fond cu sursa de deuteriu.

Mercur Pentru determinarea Hg, probele de urina au fost supuse la digestie, cu o combinatie acid azotic, acid

sulfuric si permanganat de potasiu. Dupa digestie probele au fost tratate cu clorhidrat de hidroxil amina si aduse la volum cu apa deionizata astfel Incat dilutia finala a fost de 1/5. Reducerea la mercur elemental s-a realizat cu o solutie de 25% SnCl2 in 20% HCl. Determinarea s-a facut la lungimea de unda 253,7 nm si corectie de fond cu sursa de deuteriu.

18

Cuantificarea tuturor elemntelor s-a facut prin raportare la o curba de calibrare realizat cu aditie de standard la o urina cu continut scazut de metale.

Metodologia de determinare a concentratiei de cadmiu si crom din urina Cd si Cr s-a determinat prin metoda absorbtiei atomice cu atomizare In tub de grafit cu platforma. Urina

diluata ½ s-a injectat direct In tubul de grafit Impreuna cu un modificator chimic care a facilitat digestia In situ a probei. Pentru determinarea Cr s-a folosit ca modificator chimic o solutie 1% Mg(NO3)2, iar pentru Cd s-a folosit un modificator combinat din 0,3% Pd+0,2% Mg(NO3)2. Determinarea s-a facut la lungimile de unda de 357,9 nm pentru Cr respectiv 228,8 nm pentru Cd. Pentru ambele elemente s-a folosit corectie de fond cu lampa de deuteriu.

Metodologia de determinare a creatininei Determianrea creatininei s-a facut dupa metoda Jaffe: creatinina in mediu alcalin reactioneaza cu acidul

picric, rezultand un picrat colorat, fotometrabil la 550 nm. Deorece eliminarea urinara a metalelor este influentat de eliminarea de urina, WHO recomanda raportarea concentratiei de metale la creatinina urinara. Aditional, se indica creatinina urinara, mai mult pentru orientare. Daca valorile de creatinina sunt in afara domeniului de 0,5 – 2,5 g/L, spotul de urina nu este potrivita pentru monitorizarea expunerii la metale toxice.

Metodologia de determinare a tiociantilor din urina Tiocianatii formeaza cu nitratul feric tiocianat feric, de culoare rosie-bruna, colorimetrabila. Prin

adaugare de nitrat mercuric culoarea datorata tiocianatului dispare selectiv, ceea ce permite Inlaturarea interferentelor altor compusi care dau reactie de culoare cu nitratul feric. Colorimetrarea se face la lungimea de unda de 470nm, Inainte si dupa adaugarea nitratului mercuric.

Metodologia prelucrarii statistice a datelor Bazele de date au fost realizate prin introducerea in format electronic a datelor privind expunerea

(concentratii de pulberi respirabile, dioxid de azot, dioxid de sulf in aer, metale grele in aer, sol si praf, zgomot, vibratii) si starea de sanatate a populatiei (date din chestionar si din fisa de consultatie a subiectului de la medicul de familie, rezultate ale analizelor medicale efectuate din sange si urina, rezultate ale explorarii functionale ventilatorii, rezultate EKG, valori tensionale) cat si alti posibili factori de risc/eroare in Programul Microsoft Excel de unde au fost transferate in Programul Stata 5.0, unde au fost prelucrate statistic (teste statistice).

Reprezentarile grafice au fost executate in Programul Microsoft Excel. Analiza statistica a datelor s-a efectuat prin utilizarea de masuratori statistice sumare si teste statistice

avansate. Datele de expunere preliminara au fost analizate folosind urmatoarele teste statistice sumare: masurarea tendintei centrale (valoarea medie si mediana), masurarea variabilitatii (interval - valoare minima si valoare maxima, distributia percentilelor, deviatia standard, Skewness, Kurtosis).

Datele de mediu (concentratii de pulberi respirabile, dioxid de azot, dioxid de sulf in aer, compozitia procentuala in metale grele a paticulelor in suspensie si a depunerilor pe sol, zgomot, vibratii), la momentul actual si ca valori prognozate pentru anul 9, 10, 12, 14, 19 de exploatare miniera, au fost furnizate de catre beneficiar.

Concentratiile de pulberi respirabile, dioxid de azot, dioxid de sulf in aer, compozitia procentuala in metale grele a paticulelor in suspensie si a depunerilor pe sol au fost furnizate sub forma unui interval de valori, motiv pentru care s-au elaborat in prelucrare doua scenarii – unul pentru limita inferioara a intervalului (valori minime) si respectiv un altul pentru limita superioara a intervalului (valori maxime).

Prelucrarea statistica a datelor s-a facut tinand cont de distanta la care locuintele subiectilor investigati s-au situat fata de cele patru cariere (Jig, Orlea, Carnic, Cetate).

Au fost create de asemenea variabile in care s-au introdus rezultatele masuratorilor unor biomarkeri determinati din sange (plumbemia) sau urina (arsen, cadmiu, crom, mercur, nichel, tiocianati).

Prognoza valorilor biomarkerilor biologici (sange – plumbemia, urina - arsen, cadmiu, crom, mercur, nichel, tiocianati) s-a realizat in programul Microsoft Excel pe baza valorilor masurate in prezent ale biomarkerilor biologici si a valorilor prognozate ale substantelor periculoase in factorii de mediu pentru diferite perioade de functionare a obiectivului. Rezultatele prelucrarii s-au reprezentat grafic in acelasi program Microsoft Excel.

In ceea ce priveste relationarea expunerii la particule respirabile, dioxid de azot si dioxid de sulf din aer cu frecventa aparitiei afectiunilor respiratorii acute si cronice in cadrul grupului populational investigat si

19

respectiv relationarea expunerii la zgomot cu aparitia unor efecte adverse asupra starii de sanatate, la momentul actual, si prognoza frecventei de aparitie a afectiunilor acute si cronice in cadrul grupul populational investigat in conditiile expunerii la valorile prognozate ale concentratiilor de particule respirabile, dioxid de azot si dioxid de sulf precum si prognoza aparitiei unor efecte adverse asupra starii de sanatate in cadrul grupul populational investigat ca urmare a expunerii la nivelele prognozate de zgomot, in diferite conditii si perioade de functionare a obiectivului, aceasta s-a realizat in Programul STATA, utilizand un model de regresie logistica care a permis estimarea riscului aparitiei unor efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei datorate expunerii.

Definitia unor termeni statistici mentionati in metodologie: Skewness-ul reprezinta o masura a gradului de asimetrie a distributiei datelor. Distributia unui set de

date este simetrica daca arata la fel de o parte si de alta a punctului central. Kurtosis-ul este un indicator care informeaza asupra aspectului ascutit sau plat al curbei de distributie a

setului de date in raport cu o distributie normala. Asta inseamna ca un set de date cu un kurtosis mare tinde sa aiba un varf distinct in apropierea valorii medii si respectiv un set de date cu un Kurtosis mic tinde sa aiba un aspect aplatizat in apropierea valorii medii.

Varianta este unul din cei cativa indicatori ai variabilitatii utilizati in statistica pentru a caracteriza dispersia in cadrul unui set de date statistice. Pentru a calcula varianta, este necesar sa se calculeze mai intai media si respectiv cu cat se abate de la medie fiecare valoare din setul de date (deviatia standard). Varianta este reprezentata de media patratelor catorva deviatii standard fata de medie.

Percentila reprezinta o valoare pe o scara de o suta de valori care indica procentul din distributie care este egal sau se situeaza sub ea.

Interval de incredere este un interval de valori cu o mare probabilitate de a contine parametrul care a fost estimat.

Odds ratio reprezinta o modalitate de a compara daca probabilitatea de aparitie a unui anumit eveniment este aceeasi pentru doua grupuri.

Riscul relativ reflecta in ce masura un anume factor de risc influenteaza riscul aparitiei unui anumit efect advers. Diferentele evidentiate prin compararea datelor au fost testat prin valoarea P (p-value). Valoarea P reprezinta probabilitatea ca diferente cel putin la fel de mari ca cele constatate in datele observate sa survina ca rezultat al intamplarii (ipoteza zero). Ipoteza zero este acceptata sau respinsa in functie de valoarea P, care poate fi mai mare sau mai mica decat nivelul de semnificatie, pentru care se alege in mod obisnuit valoarea de 0,05 (5%). Daca valoarea P este sub nivelul de semnificatie ne arata ca este improbabil (dar nu imposibil) ca rezultatele observate sa fie determinate doar de intamplare, ipoteza zero fiind respinsa.

Evaluarea expunerii si evaluarea de risc

Prezentarea descriptiva a informatiilor culese prin chestionarul aplicat subiectilor din esantionul investigat

Esantionul investigat a inclus 111 subiecti din Rosia Montana, dintre care 55 au fost femei si 56 au fost

barbati, cu varste cuprinse intre 5 si 70 de ani, media de varsta fiind de 33 de ani. Numarul cel mai mare de subiecti s-a incadrat in categoria de varsta 18-30 de ani, mai mult de jumatate din subiectii investigati avand varsta cuprinsa in intervalul 18-40 de ani.

In ceea ce priveste antecedentele personale patologice (afectiuni diagnosticate in cursul vietii ale diferitelor aparate, sisteme si organe de simt, inclusiv boli profesionale) ale subiectilor inclusi in studiu, se remarca faptul ca in marea majoritate a cazurilor (peste 90% din subiectii investigati) patologia cronica investigata este absenta. De mentionat, frecventele ceva mai crescute ale raspunsurilor cu “Da” (14 - 16% din subiectii investigati) la intrebarile care investigau bolile digestive cronice (ulcere, hepatite), afectiunile renale si ale vezicii urinare si respectiv afectiunile articulare - artrita, artroza. 37% dintre subiectii investigati au declarat ca au fost internati in spital pentru vreo afectiune, aproximativ 6% afirmativ au fost bolnavi mai mult de 20 de zile, fapt ce a impus absenta de la locul de munca si doar un subiect a declarat ca a fost diagnosticat cu boala profesionala. 88% dintre subiectii investigati au declarat ca urmeaza in prezent un tratament medical.

In ceea ce priveste consumul de toxice (tigari, alcool), 36% din subiectii investigati au declarat ca sunt fumatori care fumeaza intre 3 si 40 de tigari pe zi, ceea ce inseamna intr-o analiza mai detaliata ca 40% dintre fumatori consuma sub 10 tigari pe zi, 42% dintre fumatori consuma intre 10 si 20 de tigari pe zi iar 18% dintre fumatori consuma peste 20 de tigari pe zi. Referitor la consumul de alcool, 25% au declarat consumul de bere si alcool tare.

20

Ca elemente de backgound social-economic, 93% dintre subiectii inclusi in studiu au declarat ca au un venit care depaseste suma de 500 RON, mai mult de jumatate (62%) au studii medii si 70% dintre ei sunt angajati.

Ca istoric ocupational, in tabele sunt prezentate ocupatiile si locurile de munca actuale si anterioare celor actuale, vechimea la locul de munca actual si la cele anterioare si afirmativ prezenta sau absenta expunerii la diferite substante si/sau situatii periculoase la locul de munca.

21

Distributia subiectilor inclusi in studiu in functie de gen si varsta | gen varsta_c | feminin masculin | Total -----------+----------------------+---------- <18 | 9 7 | 16 | 16.36 12.50 | 14.41 -----------+----------------------+---------- 18-30 | 20 13 | 33 | 36.36 23.21 | 29.73 -----------+----------------------+---------- 30-40 | 13 16 | 29 | 23.64 28.57 | 26.13 -----------+----------------------+---------- 40-50 | 9 10 | 19 | 16.36 17.86 | 17.12 -----------+----------------------+---------- >50 | 4 10 | 14 | 7.27 17.86 | 12.61 -----------+----------------------+---------- Total | 55 56 | 111 | 100.00 100.00 | 100.00 Antecedente personale patologice Defecte de vedere inafara celor corectate cu ajutorul ochelarilor defect | ocular | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 107 96.40 96.40 Da | 4 3.60 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Defecte auditive, probleme cu auzul defect | auditiv | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 108 97.30 97.30 Da | 3 2.70 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Paralizie sau alta afectiune neurologica afectiuni | neurologice | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 109 98.20 98.20 Da | 2 1.80 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00

22

Cefalee recurenta, migrena cefalee | recurenta | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 99 89.19 89.19 Da | 12 10.81 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Vertij, ameteli, tinnitus vertij | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 106 95.50 95.50 Da | 5 4.50 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Boli cardiovasculare - hipertensiune arteriala HTA | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 102 91.89 91.89 Da | 9 8.11 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Boli cardiovasculare - cardiopatie ischemica CIC | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 110 99.10 99.10 Da | 1 0.90 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Alte boli cardiovasculare alte b. | cardiovascul| are | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 109 98.20 98.20 Da | 2 1.80 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Astm astm | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 111 100.00 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00

23

Bronsita cronica bronsita | cronica | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 110 99.10 99.10 Da | 1 0.90 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Alte boli respiratorii cronice alte b. | respiratorii| Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 103 92.79 92.79 Da | 8 7.21 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Boli digestive cronice – ulcer, afectiuni hepatice cronice b. digestive| cronice | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 95 85.59 85.59 Da | 16 14.41 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Afectiuni renale sau ale vezicii urinare b. renale | cronice | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 95 85.59 85.59 Da | 16 14.41 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Artrita, artoza, reumatism artrita, | artroza, | reumatism | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 93 83.78 83.78 Da | 18 16.22 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00

24

Afectiuni hematologice inclusiv anemie b. | hematologice| Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 101 90.99 90.99 Da | 10 9.01 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Eczema, dermatita, alte afectiuni dermatologice b. | dermatologic| e | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 103 92.79 92.79 Da | 8 7.21 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Diabet zaharat diabet | zaharat | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 110 99.10 99.10 Da | 1 0.90 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Afectiuni tiroidiene sau alte afectiuni endocrine b. endocrine| Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 105 94.59 94.59 Da | 6 5.41 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Alergie la medicamente, animale etc alergie | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 100 90.09 90.09 Da | 11 9.91 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00

25

Tumori maligne cancer | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 110 99.10 99.10 Da | 1 0.90 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Internat in spital pentru vreo afectiune internat in | spital | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 70 63.06 63.06 Da | 41 36.94 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Bolnav mai mult de 20 de zile in ultimul an, cu absenta de la locul de munca bolnav peste| 20 de zile | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 104 93.69 93.69 Da | 7 6.31 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Diagnosticat cu vreo boala profesionala boala | profesionala| Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 110 99.10 99.10 Da | 1 0.90 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Radiografie pulmonara in ultimul an radiografie | pulmonara | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 92 82.88 82.88 Da | 19 17.12 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00

26

Tratament medical urmat in prezent tratament | medical | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 98 88.29 88.29 Da | 13 11.71 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Consum de toxice Fumator fumat | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 71 63.96 63.96 Da | 40 36.04 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Numar de tigari fumate pe zi tig_c | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- <=10 | 16 40.00 40.00 10-20 | 17 42.50 82.50 >20 | 7 17.50 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 40 100.00 Consum de alcool consum de | alcool | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 83 74.77 74.77 Da | 28 25.23 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00 Elemente de backgound social economic Angajat angajat | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 33 29.73 29.73 Da | 78 70.27 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 111 100.00

27

Ultima scoala absolvita educatia | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Scoala prim | 11 10.19 10.19 Scoala gen | 12 11.11 21.30 Liceu | 67 62.04 83.33 Colegiu | 3 2.78 86.11 Universitate| 9 8.33 94.44 Profesionala| 6 5.56 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 108 100.00 Venit lunar venit lunar RON | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Peste 500 | 89 92.71 92.71 200-500 | 3 3.12 95.83 100-200 | 3 3.12 98.96 Sub 100 | 1 1.04 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 96 100.00

28

Istoric ocupational Ocupatia actuala, locul de munca, vechimea la locul de munca actual si expunerea la substante si/sau situatii periculoase la locul de munca ocupatia1 | Freq. Percent Cum. ----------------------------------------+------------------------------ administrator | 1 0.90 0.90 agent de paza | 1 0.90 1.80 angajat departament administrativ | 1 0.90 2.70 angajat departament social | 1 0.90 3.60 angajat protectia muncii | 1 0.90 4.50 asistent departament mediu | 1 0.90 5.41 asistent geolog | 2 1.80 7.21 asistent manager | 1 0.90 8.11 bucatareasa | 1 0.90 9.01 casnica | 2 1.80 10.81 consilier relatii publice | 1 0.90 11.71 contabil | 1 0.90 12.61 coordonator administratie | 1 0.90 13.51 electrician | 2 1.80 15.32 elev | 12 10.81 26.13 femeie de serviciu | 1 0.90 27.03 forator | 1 0.90 27.93 insotitor de caravana publicitara | 1 0.90 28.83 inspector protectia muncii | 1 0.90 29.73 inspector resurse umane | 1 0.90 30.63 instalator | 2 1.80 32.43 laborant | 1 0.90 33.33 lucrator social | 2 1.80 35.14 maistru | 1 0.90 36.04 mecanic | 1 0.90 36.94 mecanic auto | 2 1.80 38.74 muncitor | 7 6.31 45.05 muncitor necalificat | 36 32.43 77.48 pedagog social | 1 0.90 78.38 pensionar | 2 1.80 80.18 prescolar | 2 1.80 81.98 referenta | 1 0.90 82.88 responsabil departament social | 1 0.90 83.78 restaurator patrimoniu | 1 0.90 84.68 secretara | 1 0.90 85.59 sef birou | 1 0.90 86.49 sofer | 1 0.90 87.39 somer | 6 5.41 92.79 student | 3 2.70 95.50 tricotoare | 1 0.90 96.40 vanzator | 2 1.80 98.20 zidar,zugrav,vopsitor | 1 0.90 99.10 zugrav | 1 0.90 100.00 ----------------------------------------+------------------------------ Total | 111 100.00

29

Locul de munca actual loc de munca1 | Freq. Percent Cum. -------------------------------------+--------------------------------- Nicu impex srl | 1 1.01 1.01 RMGC | 79 79.80 80.81 consiliu alba | 1 1.01 81.82 facultatea de drept | 1 1.01 82.83 facultatea de stiinte economice cluj | 1 1.01 83.84 intreprindere campeni | 1 1.01 84.85 liceu | 3 3.03 87.88 placintarie | 1 1.01 88.89 sc eurojoul srl campeni | 1 1.01 89.90 scoala generala | 5 5.05 94.95 scoala primara | 4 4.04 98.99 universitate | 1 1.01 100.00 -------------------------------------+--------------------------------- Total | 99 100.00 Vechimea la locul de munca actual Variable | Obs Mean Std. Dev. Min Max ---------+----------------------------------------------------- F1c | 84 2.997619 2.910346 .1 13 Expunere la substante/situatii periculoase la locul de munca actual expunere1 | Da/Nu | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 75 94.94 94.94 Da | 4 5.06 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 79 100.00

30

Ocupatii anterioare celei actuale, locuri de munca anterioare, vechimea la locurile de munca anterioare si expunerea la substante si/sau situatii periculoase la locurile de munca anterioare ocupatie2 | Freq. Percent Cum. ----------------------------------------+------------------------------ administrator | 1 1.35 1.35 ajutor miner subteran | 1 1.35 2.70 angajat in armata | 1 1.35 4.05 camerista | 1 1.35 5.41 confectioner imbracaminte | 2 2.70 8.11 contabil | 2 2.70 10.81 coordonator sfaramare/prelucrare minere | 1 1.35 12.16 dispecer parc auto | 1 1.35 13.51 electrician | 1 1.35 14.86 electromecanic | 1 1.35 16.22 fierar betonist | 1 1.35 17.57 functionar | 1 1.35 18.92 gestionar | 2 2.70 21.62 impartire pliante si curatenie | 1 1.35 22.97 inginer miner | 1 1.35 24.32 ingrijitoare | 1 1.35 25.68 invatatoare | 1 1.35 27.03 laborant | 1 1.35 28.38 magazioner | 1 1.35 29.73 maistru | 1 1.35 31.08 maistru in constructii | 1 1.35 32.43 mecanic | 1 1.35 33.78 mecanic auto | 1 1.35 35.14 miner | 6 8.11 43.24 muncitor | 3 4.05 47.30 muncitor necalificat | 5 6.76 54.05 operator chimist | 1 1.35 55.41 operator preparare | 2 2.70 58.11 operator preparator flotatie | 1 1.35 59.46 operator sfaramare | 1 1.35 60.81 paznic sonde | 1 1.35 62.16 pictor | 1 1.35 63.51 pontator | 1 1.35 64.86 probator subteran | 2 2.70 67.57 secretara | 1 1.35 68.92 secretara/ospatar/dactilografa | 1 1.35 70.27 slefuitor mobila | 1 1.35 71.62 sofer | 5 6.76 78.38 sofer utilaj | 1 1.35 79.73 sondor | 2 2.70 82.43 spraveghetor transport produse refracta | 1 1.35 83.78 strungar | 1 1.35 85.14 student | 3 4.05 89.19 suplinitor | 1 1.35 90.54 tehnician proiectant | 1 1.35 91.89 tesator manual | 1 1.35 93.24 traducator | 1 1.35 94.59 vanzatoare | 1 1.35 95.95 vanzator | 2 2.70 98.65 zugrav | 1 1.35 100.00 ----------------------------------------+------------------------------ Total | 74 100.00

31

Loc de munca 2 loc de munca2 | Freq. Percent Cum. ----------------------------------------+------------------------------ IPL Campeni | 1 1.37 1.37 RMGC | 23 31.51 32.88 SC refractara sa Baia Mare | 2 2.74 35.62 SMA gherla | 1 1.37 36.99 abrud | 3 4.11 41.10 afacere proprie | 1 1.37 42.47 bradet | 1 1.37 43.84 cabana brazi | 1 1.37 45.21 casa copilului abrud | 1 1.37 46.58 cooperativa motul campeni | 1 1.37 47.95 depozit simeria | 1 1.37 49.32 exploatare gura rosiei | 1 1.37 50.68 exploatarea miniera baia de aries | 1 1.37 52.05 exploatarea miniera rosia montana | 11 15.07 67.12 exploatarea miniera rosia montana si CM | 1 1.37 68.49 exploatarea miniera rosia montana si ro | 1 1.37 69.86 exploatarea miniera rosia poieni | 8 10.96 80.82 fabica de confectii baia de aries | 1 1.37 82.19 facultatea de comunicare UBB cluj | 1 1.37 83.56 filatura abrud | 1 1.37 84.93 gemfor | 1 1.37 86.30 motu campeni | 1 1.37 87.67 persoana fizica autorizata | 1 1.37 89.04 scoala rosia montana | 2 2.74 91.78 tabacarie | 1 1.37 93.15 unitate comerciala rosia montana | 2 2.74 95.89 unitate militara | 1 1.37 97.26 universitate | 1 1.37 98.63 uzina chimica turda | 1 1.37 100.00 ----------------------------------------+------------------------------ Total | 73 100.00 Vechime loc de munca 2 Variable | Obs Mean Std. Dev. Min Max ---------+----------------------------------------------------- F2c | 71 6.067606 6.928797 .1 30 Expunere la substante/situatii periculoase la locul de munca 2 expunere2 | Da/Nu | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 55 77.46 77.46 Da | 16 22.54 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 71 100.00

32

Ocupatie 3 ocupatie3 | Freq. Percent Cum. -------------------------------+----------------------------------- administrator | 1 2.08 2.08 administrator tabacarie | 1 2.08 4.17 ajutor sondor | 2 4.17 8.33 brutar | 2 4.17 12.50 casier | 1 2.08 14.58 contabil | 1 2.08 16.67 croitoreasa | 1 2.08 18.75 depanator radio-tv | 1 2.08 20.83 electrician | 2 4.17 25.00 electromecanic | 3 6.25 31.25 filatoare | 1 2.08 33.33 fochist | 1 2.08 35.42 imbinator furnire | 1 2.08 37.50 inginer miner | 1 2.08 39.58 laborant | 1 2.08 41.67 maistru | 1 2.08 43.75 mecanic | 2 4.17 47.92 mecanic auto | 1 2.08 50.00 mecanic de locomotiva subteran | 1 2.08 52.08 mecanic masini si utilaje | 1 2.08 54.17 miner | 4 8.33 62.50 muncitor | 2 4.17 66.67 ofiter | 1 2.08 68.75 operator | 1 2.08 70.83 operator preparare | 1 2.08 72.92 operator preparare-miner | 1 2.08 75.00 reconditionare mobila veche | 1 2.08 77.08 relocari persoane | 1 2.08 79.17 secretara | 1 2.08 81.25 sofer | 1 2.08 83.33 student | 1 2.08 85.42 sudor | 1 2.08 87.50 tamplar | 1 2.08 89.58 transportor minereu | 1 2.08 91.67 tricotoare | 1 2.08 93.75 turnator metalurgie | 1 2.08 95.83 vanzator | 2 4.17 100.00 -------------------------------+----------------------------------- Total | 48 100.00

33

Loc de munca 3 loc de munca3 | Freq. Percent Cum. -----------------------------------+----------------------------------- IPL campeni | 1 2.27 2.27 RMGC | 5 11.36 13.64 abator alba | 1 2.27 15.91 acasa | 2 4.55 20.45 biserica | 1 2.27 22.73 brutarie rosia montana | 2 4.55 27.27 constructii bistrita nasaud | 1 2.27 29.55 exploatarea miniera banat oravita | 1 2.27 31.82 exploatarea miniera rosia montana | 8 18.18 50.00 exploatarea miniera rosia poieni | 8 18.18 68.18 exploatarea miniera zlatna | 1 2.27 70.45 fabrica de bere campeni | 1 2.27 72.73 fabrica de mobila campeni | 2 4.55 77.27 filatura abrud | 1 2.27 79.55 intreprindere abrud | 1 2.27 81.82 intreprinderea mecanica alba | 1 2.27 84.09 portelanu alba | 1 2.27 86.36 rosia montana | 1 2.27 88.64 taximetrie | 1 2.27 90.91 unitate comerciala abrud | 1 2.27 93.18 unitate comerciala hunedoara | 1 2.27 95.45 unitate comerciala rosia montana | 1 2.27 97.73 unitate militara bucuresti | 1 2.27 100.00 -----------------------------------+----------------------------------- Total | 44 100.00 Vechime loc de munca 3 Variable | Obs Mean Std. Dev. Min Max ---------+----------------------------------------------------- F3c | 47 6.934043 7.698116 .1 29 Expunere la substante/situatii periculoase la locul de munca 3 expunere3 | Da/Nu | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 32 69.57 69.57 Da | 14 30.43 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 46 100.00

34

Ocupatie 4 ocupatie4 | Freq. Percent Cum. ----------------------------------------+------------------------------ agent publicitar | 1 3.85 3.85 bobinator | 1 3.85 7.69 brutar | 2 7.69 15.38 colector probe geologice | 1 3.85 19.23 contabil | 1 3.85 23.08 cosmeticiana | 1 3.85 26.92 fochist | 1 3.85 30.77 laborant | 1 3.85 34.62 lacatus | 2 7.69 42.31 lacatus mecanic | 1 3.85 46.15 mecanic intretinere | 1 3.85 50.00 mecanic/conducator auto | 1 3.85 53.85 miner | 2 7.69 61.54 montator cablu | 1 3.85 65.38 muncitor | 1 3.85 69.23 muncitor constructii | 1 3.85 73.08 ofiter | 1 3.85 76.92 operator preparare cianurare | 1 3.85 80.77 sofer | 1 3.85 84.62 student | 1 3.85 88.46 supraveghere constructii drumuri | 1 3.85 92.31 tamplar | 2 7.69 100.00 ----------------------------------------+------------------------------ Total | 26 100.00 Loc de munca 4 loc de munca4 | Freq. Percent Cum. ----------------------------------------+------------------------------ ACE campeni | 1 4.00 4.00 IPL campeni | 1 4.00 8.00 IRTA | 1 4.00 12.00 RMGC | 3 12.00 24.00 alba iulia | 1 4.00 28.00 cabinet cosmetica | 1 4.00 32.00 confectii metalice alba | 1 4.00 36.00 cooperativa rosia montana | 1 4.00 40.00 exploatarea miniera baia de aries | 1 4.00 44.00 exploatarea miniera rosia montana | 4 16.00 60.00 exploatarea miniera rosia poieni | 3 12.00 72.00 fabrica de bere campeni | 1 4.00 76.00 fabrica de ciment turda | 1 4.00 80.00 facultatea spiru haret-filozofie jurnal | 1 4.00 84.00 filatura abrud | 2 8.00 92.00 unitate comerciala rosia montana | 1 4.00 96.00 unitate militara cluj napoca | 1 4.00 100.00 ----------------------------------------+------------------------------ Total | 25 100.00

35

Vechime loc de munca 4 sum F4c Variable | Obs Mean Std. Dev. Min Max ---------+----------------------------------------------------- F4c | 25 4.204 3.994421 .1 15 Expunere la substante/situatii periculoase la locul de munca 4 expunere3 | Da/Nu | Freq. Percent Cum. ------------+----------------------------------- Nu | 19 76.00 76.00 Da | 6 24.00 100.00 ------------+----------------------------------- Total | 25 100.00

36

Rezultatele analizelor efectuate la subiectii din esantionul investigat

Numar de hematii, hemoglobina, hematocrit, indici eritrocitari, trombocite leucocite Rezultatele investigarii liniei rosii la subiectii inclusi in studiu au evidentiat valori ale numarului de

hematii in limitele intervalului de valori normale (3800000-5400000/mm3 la femei si respectiv 4000000-6000000/mm3 la barbati) in cazul marii majoritati a subiectilor investigati, atat la persoanele de gen feminin cat si la cele de gen masculin, doar un cate un subiect de gen feminin si respectiv un subiect de gen masculin au avut valori ale numarului de hematii situate sub limita inferioara a intervalului de normalitate si un procent de 3% in cazul barbatilor si 13% in cazul femeilor, au avut valori ale numarului de hematii peste limita superioara a intervalului de normalitate.

In ceea ce priveste nivelul hemoglobinei, in cazul a 89% din subiectii de gen feminin (valori normale 12-16 g/dl) valorile determinate ale hemoglobinei s-au incadrat in limitele intervalului de valori normale, in cazul a 4% din subiectii de gen feminin, valorile s-au situat sub limita inferioara a intervalului de valori considerate normale in timp ce in cazul a 7% din subiectii de gen feminin, valorile s-au situat peste limita superioara a intervalului de valori normale.

In cazul subiectilor de gen masculin (valori normale 13-18 g/dl), valorile determinate ale hemoglobinei s-au situat in interiorul intervalului de valori normale, pentru un procent de 86% din subiectii investigati, in timp ce in cazul a 14% valorile s-au situat sub limita inferioara a intervalului de valori normale.

Referitor la hematocrit, in cazul a 69% din subiectii de gen feminin (valori normale 36-48%) hematocritul a avut valori cuprinse in intervalul de valori normale, 2% din subiectii de gen feminin au avut valori sub limita inferioara a intervalului de valori normale in timp ce 29% din subiecti au avut valori situate peste limita superioara a intervalului de valori normale.

In cazul subiectilor de gen masculin (valori normale 39-50%), valorile determinate ale hematocritului s-au situat in interiorul intervalului de valori normale, pentru un procent de 80% din subiectii investigati, in timp ce in cazul a 8% valorile s-au situat sub limita inferioara a intervalului de valori normale si in cazul a 12%, valorile s-au situat peste limita superioara a intervalului de valori normale.

Distributia subiectilor din esantionul investigat in functie de valorile indicilor eritrocitari Indici eritrocitari – VEM – volum eritrocitar mediu (valori normale 80-100 femtolitri (fl)), se observa

din tabelul de mai jos ca in cazul marii majoritati a subiectilor investigati (85%) acest indicator a avut valori situate in intervalul valorilor normale. Doar in cazul a 5 subiecti, acest indicator s-a situtat sub limita inferioara a intervalului de normalitate.

Indici eritrocitari – HEM – hemoglobina eritrocitara medie (valori normale 27-33 pg/celula), se observa ca si in cazul VEM-ului, ca un procent de 88% din subiectii la care s-au facut determinarile au avut valori ale acestui indicator situate in limitele intervalului de valori considerate normale. Ca si in cazul VEM-ului a existat un numar de 9 subiecti cu valori ale acestui indicator situate sub limita inferioara a intervalului de normalitate.

HEM Frecventa Procent <27 9 9.00

27-33 88 88.00 >33 3 3.00

Total 100 100

Indici eritrocitari – CHEM – concentratia medie eritrocitara de hemoglobina (valori normale 32-36 g/dl), se observa din tabelul de mai jos ca mai mult de jumatate din subiectii investigati au avut valori ale acestui indicator situate sub limita inferioara a intervalului de valori normale.

VEM Frecventa Procent

<80 5 5.00

80-100 85 85.00

>100 10 10.00 Total 100 100.00

37

CHEM Frecventa Procent

<32 52 52.00 32-36 48 48.00 Total 100 100.00

In ceea ce priveste numarul de trombocite (valori normale 150000-450000/mm3) la subiectii investigati,

se observa din tabelul de mai jos, ca toti subiectii investigati au avut valori ale numarului de trombocite in intervalul de valori considerate normale.

Trombocitemie Frecventa Procent 150000-450000/mmc 100 100.00 Total 100 100.00

Referitor la numarul de leucocite, intr-un procent de 93% subiectii investigati au prezentat valori situate in limitele intervalului de nomalitate (valori normale 4000-10000/ mm3). Un procent foarte mic de subiecti (1%) au avut valori ale numarului de leucocite sub limita inferioara a intervalului de normalitate in timp ce un procent de 6% din subiectii investigati au prezentat valori ale numarului de leucocite peste limita superioara a intervalului de valori normale.

Nivele serice de calciu, magneziu, fier si proteine totale

Distributia procentuala a subiectilor din esantionul investigat in functie de nivelele determinate ale calciului seric

1%

74%

25%

<8.8 8.8-10.4 >10.4

38

Distributia procentuala a subiectilor din esantionul investigat in functie de nivelele determinate ale magneziului seric

23%

72%

5%

<1.9 1.9-2.5 >2.5

Referitor la nivelele de calciu si magneziu seric, se observa din grafice procente similare (74% in cazul calciului, 72% in cazul magneziului) de valori in interiorul intervalului de valori normale (valori normale calciu 8.8-10.4 mg/dl; magneziu 1.9-2.5 mg/dl), cu un procent mai mare (23% in cazul magneziului fata de 1% in cazul calciului) de valori situate sub limita inferioara a intervalului de valori normale si din nou un procent mai mare de valori de data acesta in cazul calciului seric (25% in cazul calciului, 5% in cazul magneziului) peste limita superioara a intervalului de valori normale.

Distributia procentuala a subiectilor din esantionul investigat in functie de nivelele determinate ale fierului seric

8%

71%

21%

<50 50-150 >150

Referitor la nivelele de fier seric, in procent de 71% subiectii investigati au prezentat valori situate in

interiorul intervalului de valori normale (valori normale 50-150 µg/dl), in procent de 8%, valori sub limita

39

inferioara a intervalului de valori normale si in procent de 21%, valori situate peste limita superioara a intervalului de valori normale.

Proteinele totale au prezentat valori normale (valori normale 6.5-8 g/dl) in cazul a 64% din subiectii investigati, restul valorilor depasind limita superioara a intervalului de normalitate.

Distributia procentuala a subiectilor din esantionul investigat in functie de nivelul seric al proteinelor totale

6.5-864%

peste 836%

Nivelele concentratiei de plumb in sange determinate la subiectii investigati

(valori normale sub 10 µg/dl)

plumbemie sub 10

micrograme/dl97%

plumbemie peste 10

micrograme/dl3%

Se observa ca din cei 100 de subiecti la care s-a determinat plumbemia, doar trei au avut valori ale plumbemiei peste valorile considerate normale.

40

Indicele de masa corporala

Distributia subiectilor din esantionul investigat in functie de indicele de masa corporala

47

13

15

3

1

32

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

adulti

copii

normoponderal obezitate subponderal supraponderal

In figura de mai sus se remarca in cazul copiilor, ca marea majoritate a copiilor din esantionul investigat

au fost normoponderali, doar unul fiind subponderal. In ceea ce priveste adultii, cei mai multi s-au incadrat in categoria de normopondere, insa se remarca totusi un numar mare de subiecti in categoria de suprapondere si obezitate, de fapt frecventa insumata a subiectilor din ultimele doua categorii egaleaza frecventa subiectilor din categoria normoponderali.

Distributia subiectilor din esantionul investigat in functie de gen si indicele de masa corporala

38

22

5

10

4

8

24

0

5

10

15

20

25

30

35

40

genul feminin genul masculin

normoponderal obezitate subponderal supraponderal

41

Comparativ pe cele doua genuri, se remarca un numar mai mare de femei in categoria de normopondere

cu un numar mai mic de femei in categoria de suprapondere si obezitate, pe cand in cazul barbatilor, se remarca frecventa mai crescuta a acestora in categoriile de suprapondere si obezitate. De mentionat ca in cazul barbatilor, lipseste categoria de subpondere, care este prezenta insa in cazul femeilor.

Valorile tensiunii arteriale si electrocardiograma Clasificarea valorilor tensiunii arteriale si a gradelor de hipertensiune arteriala:

Clasificarea Tensiunea arteriala sistolica

Tensiunea arteriala diastolica

Optima <120 <80 Normala <130 <85 Normal - Crescuta 130-139 85-89

Hipertensiune Gr.1 ("mica") 140-159 90-99

Hipertensiune Gr.2 ("moderata") 160-179 100-109

Hipertensiune Gr.3 ("severa") 180 110

Distributia subiectilor din esantionul investigat in functie de gen si valorile inregistrate ale tensiunii arteriale sistolice

2

9

4

9

3

17

1012

25

6

11 1 112

1

0

5

10

15

20

25

30

genul feminin genul masculin

80 90 100 110 120 130 135 140 150 160 170

In ceea ce priveste valorile inregistrate ale tensiunii arteriale sistolice, un numar relativ mic de subiecti au avut valori peste 130 mmHg, valoare care marcheaza limita de trecere de la valori normale la valori crescute. Marea majoritate a subiectilor investigati au avut valori considerate in limite normale ale tensiunii arteriale sistolice.

42

Similar cu cazul tensiunii arteriale sistolice, marea majoritate a subiectilor din esantionul investigat au avut valori considerate in limite normale ale tensiunii arteriale diastolice.

Distributia subiectilor din esantionul investigat in functie de valorile inregistrate ale tensiunii arteriale sistolice si diastolice

12

12

7

23

1

5

20

18

3

12

5

14

3

1 1 1 11 1

0

5

10

15

20

25

80 90 100 110 120 130 135 140 150 160 170

50 60 70 75 80 90 100

Din prezentarea simultana a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice, se remarca in cateva cazuri, prezenta valorilor normale ale tensiunii arteriale diastolice la valori crescute ale tensiunii arteriale sistolice.

Distributia subiectilor din esantionul investigat in functie de gen si valorile inregistrate ale tensiunii arteriale diastolice

1

16

11

25

22

1 1

8

18

11

0

5

10

15

20

25

30

genul feminin genul masculin

50 60 70 75 80 90 100

43

Aspectul electrocardiografic la subiectii din esantionul investigat

45

40

5

12

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

genul feminin genul masculin

aspect electrocardiografic normal modificari patologice electrocardiografice

In ceea ce priveste aspectul electrocardiografic, marea majoritate a subiectilor din esantionul investigat nu au prezentat modificari patologice, acestea fiind prezente doar in cazul a 17 subiecti. Probe functionale ventilatorii

Tipuri de disfunctii ventilatorii la subiectii din esantionul investigat

3133

1 1

76

1315

0

5

10

15

20

25

30

35

genul feminin genul masculin

normal obstructie accentuata obstructie medie obstructie usoara

44

Probele functionale ventilatorii au evidentiat la majoritatea subiectilor din esantionul investigat valori normale ale parametrilor testati. Au fost diagnosticate si disfunctii ventilatorii de tip obstructiv, obstructia usoara fiind prezenta la un numar relativ mare de subiecti in timp ce cea medie si accentuata au fost diagnosticate intr-un numar mai mic de cazuri. Probe de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati si respectiv probe de praf din interiorul locuintelor subiectilor investigati Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de cadmiu determinata in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 1 1

5% 1 1

10% 1 1

25% 1 1 Nr. Obs. 84

50% 1 Medie 3.242976

Maxim Deviatie Standard 5.94934

75% 1 20.06

90% 9.94 26.53 Varianta 35.39464

95% 20.06 26.53 Skewness 3.017649

99% 28.5 28.5 Kurtosis 11.43587

Valorile concentratiei de cadmiu determinate in probele de sol colectate din perimetrul locuintelor

subiectilor investigati au fost cuprinse in intervalul 1-28.5 mg /kg substanta uscata cu o valoare medie de 3.2 mg /kg substanta uscata si o deviatie standard de 5.9 mg /kg substanta uscata.

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de plumb determinata in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 19 19

5% 23.06 22.51

10% 28.21 22.51

25% 62.41 23.06 Nr. Obs. 84

50% 87.24 Medie 92.26286

Maxim Deviatie Standard 50.98483

75% 110.19 203.49

90% 172.13 203.49 Varianta 2599.453

95% 203.49 203.49 Skewness 1.112139

99% 288.34 288.34 Kurtosis 4.808493

Concentratiile de plumb determinate in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor din

esantionul investigat au fost cuprinse in intervalul de valori 19-288.3 mg/kg substanta uscata, cu o valoare medie de 92.2 mg/kg substanta uscata si o deviatie standard de 50.9 mg/kg substanta uscata.

45

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de arsen determinata in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 11.89 11.89

5% 16.21 11.9

10% 22.66 11.9

25% 53.69 15.73 Nr. Obs. 84

50% 81.105 Medie 84.96417

Maxim Deviatie Standard 51.17891

75% 102.545 164.04

90% 137.89 172.75 Varianta 2619.281

95% 154.81 186.39 Skewness 2.167748

99% 374.43 374.43 Kurtosis 13.47694

Concentratia de arsen in probele de sol a inregistrat valori cuprinse in intervalul 11.8-374.4 mg/kg

substanta uscata, cu o medie a concentratiei de 84.9 mg/kg substanta uscata si o deviatie standard de 51.1 mg/kg substanta uscata.

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de mercur determinata in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 0.2 0.2

5% 0.2 0.2

10% 0.2 0.2

25% 0.2 0.2 Observatii 84

50% 1.09 Medie 2.33631

Maxim Deviatie Standard 2.806939

75% 3.075 9.63

90% 5.84 9.63 Varianta 7.878905

95% 6.49 13.28 Skewness 1.947664

99% 13.28 13.28 Kurtosis 7.219152

Valorile concentratiei de mercur determinate in probele de sol colectate din perimetrul locuintelor

subiectilor investigati au fost cuprinse in intervalul de valori 0.2-13.2 mg /kg substanta uscata cu o valoare medie de 2.3 mg /kg substanta uscata si o deviatie standard de 2.8 mg /kg substanta uscata.

46

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima,

percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de nichel determinata in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 2 2

5% 2 2

10% 2 2

25% 2.045 2 Nr. Obs. 84

50% 14.275 Medie 19.89929

Maxim Deviatie Standard 19.31493

75% 30.29 59.35

90% 46.87 60.57 Varianta 373.0666

95% 58.3 84.15 Skewness 1.293743

99% 86.72 86.72 Kurtosis 4.554645

Concentratia de nichel in probele de sol a inregistrat valori cuprinse in intervalul 2-86.7 mg/kg substanta

uscata, cu o medie a concentratiei de 19.8 mg/kg substanta uscata si o deviatie standard de 19.3 mg/kg substanta uscata.

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de crom determinata in probele de sol colectate din perimetrul locuintei subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 2 2

5% 2 2

10% 2 2

25% 2 2 Nr. Obs. 84

50% 30.175 Medie 40.86774

Maxim Deviatie Standard 42.63151

75% 70.915 123.59

90% 101.8 131.1 Variatie 1817.446

95% 123.04 133.14 Skewness 0.9778942

99% 180.95 180.95 Kurtosis 3.185948

Cromul determinat in probele de sol a inregistrat concentratii cuprinse in intervalul de valori 2-180.9

mg/kg substanta uscata, cu o medie a valorilor concentratiilor de 40.8 mg/kg substanta uscata si o deviatie standard de 42.6 mg/kg substanta uscata.

In ceea ce priveste nivelele de metale din praful colectat din interiorul locuintelor subiectilor din esantionul investigat, nu s-au determinat concentratii de crom, mercur si nichel in praf, concentratiile de plumb au inregistrat valori cuprinse in intervalul 0-5912.3 µg/m2 suprafata, cu o medie a valorilor concentratiilor de 128.8 µg/m2 suprafata si o deviatie standard de 650 µg/m2 suprafata, in timp ce concentratiile de arsen in praful colectat din interiorul locuintelor, au inregistrat valori cuprinse in intervalul 0-44.6 µg/m2 suprafata, cu o medie a valorilor concentratiilor de 4.3 µg/m2 suprafata si o deviatie standard de 11.4 µg/m2 suprafata.

47

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima,

percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de plumb determinata in probele de praf colectate din interiorul locuintelor subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 0 0

5% 0 0

10% 0 0

25% 0 0 Nr. Obs. 87

50% 0 Medie 128.8037

Maxim Deviatie Standard 650.0754

75% 0 476.9

90% 467.69 804.61 Varianta 422598

95% 476.9 804.61 Skewness 8.265793

99% 5912.3 5912.3 Kurtosis 73.72798

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima,

percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de arsen determinata in probele de praf colectate din interiorul locuintelor subiectilor investigati

Percentile Minim

1% 0 0

5% 0 0

10% 0 0

25% 0 0 Nr. Obs. 87

50% 0 Medie 4.362644

Maxim Deviatie Standard 11.44501

75% 0 40

90% 25.76 44.23 Varianta 130.9882

95% 40 44.61 Skewness 2.585226

99% 44.61 44.61 Kurtosis 8.338982

Rezultatele analizelor toxicologice efectuate din urina – metale grele (As, Cd, Hg, Cr, Ni) si tiocianati

48

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de cadmiu determinata in urina

µg Cd/g creatinina

Percentile Minim

1% 0.09 0.07

5% 0.21 0.09

10% 0.27 0.16

25% 0.395 0.16 Nr. Obs. 104

50% 0.68 Medie 0.9228846

Maxim Deviatie Standard 0.7584011

75% 1.195 2.71

90% 2.01 3.04 Varianta 0.5751722

95% 2.25 3.23 Skewness 1.787623

99% 3.23 4.36 Kurtosis 6.853217

Valorile concentratiei de cadmiu determinate in urina subiectilor din esantionul investigat, s-au situat in

interiorul intervalului de valori 0.07-4.3 µg/g creatinina, cu o valoare medie de 0.9 µg/g creatinina si o deviatie standard de 0.7 µg/g creatinina.

Concentratia de mercur in urina subiectilor investigati a inregistrat valori cuprinse in intervalul 0.3-444.8 µg/g creatinina, valoarea medie a concentratiilor determinate fiind de 37.4 µg/g creatinina cu o deviatie standard de 67.9 µg/g creatinina.

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de mercur determinata in urina

µg Hg/g creatinina

Percentile Minim

1% 0.84 0.31

5% 3.03 0.84

10% 3.42 0.95

25% 5.9 0.97 Nr. Obs. 104

50% 11.74 Medie 37.40221

Maxim Deviatie Standard 67.94597

75% 35.975 178.93

90% 112.48 194.84 Varianta 4616.655

95% 143.74 393.98 Skewness 3.88286

99% 393.98 443.89 Kurtosis 20.82165

49

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima,

percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de crom determinata in urina

µg Cr/g creatinina

Percentile Minim

1% 0.07 0.07

5% 0.08 0.07

10% 0.09 0.07

25% 0.125 0.08 Nr. Obs. 104

50% 0.24 Medie 0.3628846

Maxim Deviatie Standard 0.3410853

75% 0.51 1.12

90% 0.77 1.25 Varianta 0.1163392

95% 1.05 1.81 Skewness 2.098548

99% 1.81 1.88 Kurtosis 8.472399

In ceea ce priveste concentratia de crom determinata in urina subiectilor investigati, valorile s-au

incadrat in interiorul intervalului 0.07-1.9 µg/g creatinina, cu o medie a valorilor determinate de 0.4 µg/g creatinina si o deviatie standard de 0.3 µg/g creatinina.

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de arsen determinata in urina

µg As/g creatinina

Percentile Minim

1% 0.55 0.52

5% 0.61 0.55

10% 0.72 0.56

25% 1.465 0.57 Nr. Obs. 104

50% 2.695 Medie 4.451538

Maxim Deviatie Standard 6.659555

75% 4.165 23.56

90% 7.93 34.54 Varianta 44.34968

95% 13.68 37.2 Skewness 3.869789

99% 37.2 40.28 Kurtosis 18.87165

Referitor la concentratia de arsen determinata in urina subiectilor investigati, aceasta a inregistrat valori

cuprinse in intervalul 0.5-40.3 µg/g creatinina, cu o medie a valorilor concentratiilor determinate de 4.4 µg/g creatinina si o deviatie standard de 6.6 µg/g creatinina.

Referitor la concentratia de nichel determinata in urina subiectilor investigati, aceasta au inregistrat valori situate sub limita de detectie a metodei.

50

Creatinina g/l

Percentile Minim

1% 0.21 0.17

5% 0.37 0.21

10% 0.4 0.3

25% 0.74 0.33 Nr. Obs. 106

50% 1.11 Medie 1.10717

Maxim Deviatie Standard 0.4632674

75% 1.43 2.1

90% 1.6 2.18 Varianta 0.2146167

95% 1.8 2.2 Skewness 0.1114704

99% 2.2 2.22 Kurtosis 2.660624

Creatinina a servit exprimarii cantitative in µg/g creatinina a valorilor determinate in urina ale

concentratiei de arsen, mercur, cadmiu, crom si nichel. Valorile creatininei determinate in cadrul grupului populational investigat s-au situat in interiorul intervalului 0.2- 2.2 g/l, cu o valoare medie de 1.1 g/l si o deviatie standard de 0.5 g/l.

Descrierea statistica detaliata (valoare medie, deviatie standard, valoare maxima, valoare minima, percentile, varianta, Skewness, Kurtosis) a concentratiei de tiocianati determinata in urina

Percentile Minim

1% 0.01 0.01

5% 0.02 0.02

10% 0.04 0.04

25% 0.17 0.04 Nr. Obs. 31

50% 0.31 Medie 0.5122581

Maxim Deviatie Standard 0.5092132

75% 0.65 1.09

90% 1.09 1.48 Varianta 0.2592981

95% 1.7 1.7 Skewness 1.636881

99% 2.13 2.13 Kurtosis 5.25699

Concentratia de tiocianati determinata in urina subiectilor investigati a inregistrat valori cuprinse intre 0.01 si 2.1 µg/g creatinina cu o medie a valorilor concentratiilor inregistrate de 0.5 µg/g creatinina si o deviatie standard de 0.5 µg/g creatinina. Distributia in functie de gen a valorii medii si a deviatiei standard a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat

Gen Medie Deviatie Standard Frecventa

Feminin 0.34166666 0.29132403 12

Masculin 0.62000001 0.59046124 19

Total 0.51225807 0.5092132 31

51

In tabelul de mai sus se remarca o valoare medie mai crescuta a concentratiei de tiocianati in urina la

subiectii de gen masculin din cadrul grupului populational investigat comparativ cu valoarea medie a concentratiei de tiocianati in urina inregistrata la subiectii de gen feminin din cadrul grupului.

Distributia pe categorii de varsta a valorii medii si a deviatiei standard a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat

Varsta Medie Deviatie Standard Frecventa

<18 0.52999997 0 1

18-30 0.7623077 0.65630476 13

30-40 0.32666666 0.30850444 9

40-50 0.21 0.2364318 3

>50 0.374 0.2470425 5

Total 0.51225807 0.5092132 31

In ceea ce priveste distributia pe categorii de varsta, se remarca cea mai mare valoare medie a

concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul grupului populational investigat la categoria de varsta 18-30 ani (valoare medie 0.8 mg/l) urmata indeaproape de categoria de varsta sub 18 ani (valoare medie 0.5 mg/l) in timp ce cea mai mica valoare medie s-a inregistrat la categoria de varsta de 40-50 de ani (valoare medie 0.2 mg/l) iar in cadrul categoriilor de varsta 30-40 de ani si peste 50 ani, valoarile medii calculate au fost foarte apropiate ca ordin de marime (0.32 la categoria 30-40 si respectiv 0.37 mg/l).

Distributia in functie de expunerea la locul de munca actual a valorii medii si a deviatiei standard a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat

Expunere:DA/NU Medie Deviatie Standard Frecventa

NU 0.51925926 0.53866593 27

DA 0.47 0 1

Total 0.5175 0.52867849 28

In relatie cu expunerea la locul de munca actual, se observa o valoare medie a concentratiei de tiocianati

determinati in urina in cadrul esantionului investigat mai mare (0.51 mg/l fata de 0.47 mg/l) la cei care nu au declarat ca sunt expusi la substante periculoase in cadrul locului de munca actual comparativ cu cei care au declarat ca sunt expusi la substante periculoase in cadrul locului de munca actual.

Distributia in functie de expunerea la locul de munca anterior celui actual (loc de munca 2) a valorii medii si a deviatiei standard a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat

Expunere:DA/NU Medie Deviatie Standard Frecventa

NU 0.53777778 0.59614011 18

DA 0.5 0.24637369 3

Total 0.53238096 0.55527387 21

In relatie cu expunerea la locul de munca anterior celui actual (locul de munca 2), se observa, ca si in

cazul anterior, o valoare medie a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat mai mare (0.53 mg/l fata de 0.50 mg/l) la cei care nu au declarat ca sunt expusi la substante periculoase in cadrul locului de munca anterior celui actual (locul de munca 2) comparativ cu cei care au declarat ca sunt expusi la substante periculoase in cadrul locului de munca anterior celui actual (locul de munca 2).

52

Distributia in functie de expunerea la locul de munca anterior celui actual (loc de munca 3) a

valorii medii si a deviatiei standard a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat

Expunere:DA/NU Medie Deviatie Standard Frecventa

NU 0.236 0.2048414 10

DA 0.47999999 0.27513633 3

Total 0.29230769 0.23566055 13

Relationat expunerii la locul de munca anterior celui actual (loc de munca 3) se remarca o valoarea

medie mai mare (0.47 mg/l fata de 0.23 mg/l) a concentratiei de tiocianati masurati in urina la subiectii care s-au declarat expusi la substante periculoase in cadrul locurilor de munca anterioare celui actual (loc de munca 3) comparativ cu cei care nu s-au declarat expusi in cadrul locurilor de munca anterioare celui actual (loc de munca 3).

Distributia in functie de expunerea la locul de munca anterior celui actual (loc de munca 4) a valorii medii si a deviatiei standard a concentratiei de tiocianati determinati in urina in cadrul esantionului investigat

Expunere:DA/NU Medie Deviatie Standard Frecventa

NU 0.145 0.10082989 4

DA 0.415 0.30446674 4

Total 0.28 0.25478282 8

Relationat expunerii la locul de munca anterior celui actual (loc de munca 4) se remarca, ca si in cazul locului de munca 3, o valoarea medie mai mare (0.41 mg/l fata de 0.14 mg/l) a concentratiei de tiocianati masurati in urina la subiectii care s-au declarat expusi la substante periculoase in cadrul locurilor de munca anterioare celui actual (loc de munca 4) comparativ cu cei care nu s-au declarat expusi in cadrul locurilor de munca anterioare celui actual (loc de munca 4).

AFECTIUNI RESPIRATORII ACUTE Scenariu realizat pentru valorile maxime ale concentratiilor de dioxid de azot (NO2), dioxid de

sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) determinate in aerul atmosferic Afectiuni respiratorii acute Situatia actuala Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii acute in

cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) (concentratii masurate la momentul actual) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la NO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

no2max0 1.161053 0.1327672 1.306 0.192 0.9279325 1.452738 Idist2_2 0.324926 0.3664416 -0.997 0.319 0.0356308 2.963081 Idist2_3 1.090405 1.398306 0.067 0.946 0.0883141 13.46312

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

53

Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la SO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie

standard z P>|z| Interval de incredere 95%

so2max0 1.34482 0.3050968 1.306 0.192 0.8620918 2.097851 Idist2_2 0.324926 0.3664416 -0.997 0.319 0.0356308 2.963081 Idist2_3 1.090405 1.398306 0.067 0.946 0.0883141 13.46312

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la PM10 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

pmmax0 0.8684551 0.1167854 -1.049 0.294 0.6672402 1.130349 Idist2_2 0.2069477 0.2429583 -1.342 0.180 0.0207273 2.066228 Idist2_3 0.4871356 0.6101319 -0.574 0.566 0.041834 5.672447

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

AFECTIUNI RESPIRATORII CRONICE

Situatia actuala Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii cronice in

cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) (concentratii masurate la momentul actual) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la NO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 19 30.19884 1.853 0.064 0.8430297 428.2174 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la SO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 19 30.19884 1.853 0.064 0.8430297 428.2174 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

54

Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la PM10 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

pmmax0 1.125413 0.3515527 0.378 0.705 0.6101213 2.075904 Idist2_3 9.850598 15.65619 1.439 0.150 0.4371126 221.9892

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Scenariu realizat pentru valorile minime ale concentratiilor de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) determinate in aerul atmosferic

Afectiuni respiratorii acute Situatia actuala Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii acute in

cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) (concentratii masurate la momentul actual) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata.

Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la NO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

no2min0 2632304 2.98e+07 1.306 0.192 0.0006083 1.14e+16 Idist2_2 0.324926 0.3664416 -0.997 0.319 0.0356308 2.963081 Idist2_3 1.090405 1.398306 0.067 0.946 0.0883141 13.46312

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la SO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

so2min0 1.60e+64 1.81e+66 1.306 0.192 6.94e-33 3.68e+160 Idist2_2 0.324926 0.3664416 -0.997 0.319 0.0356308 2.963081 Idist2_3 1.090405 1.398306 0.067 0.946 0.0883141 13.46312

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la PM10 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

pmmin0 0.0009968 0.0065684 -1.049 0.294 2.45e-09 404.9639 Idist2_2 0.2069477 0.2429583 -1.342 0.180 0.0207273 2.066228 Idist2_3 0.4871356 0.6101319 -0.574 0.566 0.041834 5.672447

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68.Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

55

Afectiuni respiratorii cronice Situatia actuala

Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii cronice in cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) (concentratii masurate la momentul actual) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la NO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 19 30.19884 1.853 0.064 0.8430297 428.2174 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la SO2 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 19 30.19884 1.853 0.064 0.8430297 428.2174 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la PM10 in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

pmmin0 326.7952 5002.078 0.378 0.705 3.06e-11 3.49e+15 Idist2_3 9.850598 15.65619 1.439 0.150 0.4371126 221.9892

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Situatii periculoase – Zgomot Situatia actuala Relationarea in model de regresie logistica a aparitiei unor efecte adverse asupra starii de sanatate

precum afectatea functiei auditive sau aparitia de valori crescute ale tensiunii arteriale cu expunerea la zgomot, nu a evidentiat un risc semnificativ statistic de aparitie a efectelor adverse mentionate in conditiile expunerii la valori ale nivelelor de zgomot masurate la momentul actual (valoare medie aproximativ 41 dB). Relationarea afectarii functiei auditive cu expunerea la zgomot (nivele masurate la momentul actual)

Afectarea functiei auditive

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_sit_e 1.091853 0.2064969 0.465 0.642 0.7536685 1.581786

56

Relationarea hipertensiunii arteriale cu expunerea la zgomot (nivele masurate la momentul actual)

Hipertensiune arteriala

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_sit_e 1.283709 0.1823321 1.758 0.079 0.9717756 1.695772

57

4. CONDITII DE CONFORMARE PENTRU PREVENIREA EFECTELOR

In cadrul Studiului de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) si a Studiului de impact asupra sanatatii (EIS) sunt precizate o serie de conduite cu caracter obligatoriu atat pentru faza de proiectare, de constructie, de exploatare, cat si anterior si posterior inchiderii.

4.1. Substante periculoase Se impune formularea, elaborarea, dezvoltarea si implementarea programului privind urmarirea starii de sanatate a populatiei in dinamica, dupa finalizarea proiectului, cu scopul de a stabili si evidentia factorii nocivi pentru mediul ecologic si pentru mediul muncii si pentru cunoasterea efectelor acestora asupra sanatatii angajatilor si a populatiei din zona. In acest caz se impune existenta unei evidente precise pentru fiecare incinta, locatie specifica diferitelor zone de protectie delimitate in cadrul EIS.

Aceste planuri trebuie sa fie parti componente ale planului general de management al conducerii RMGC, iar sarcinile si responsabilitatile individuale sa fie inscrise in „fisa de sarcini personale”, ca anexa la contractul individual de munca.

Se impune elaborarea de catre RMGC a unor planuri operationale privind masurile pe termen scurt si termen lung, care trebuie sa fie luate in mod curent sau in cazurile in care apar modificari privind distribuirea situatiilor si substantelor periculoase si factorii de mediu la alte nivele/concentratii decat cele utilizate in EIS, inaintea demararii activitatii miniere, sau daca se modifica fluxul tehnologic in cursul exploatarii, pentru a se reanaliza situatia data si pentru ca sa se asigure documentatia necesara pentru obtinerea aprobarilor necesare. Modificarile necesare se vor putea face numei de executantii studiilor respective de impact.

Se impune formularea, elaborarea si dezvoltarea planului de implementare a programului pentru urmarirea satrii de sanatate a populatiei in dinamica si in relatie cu exploatarea miniera, pentru biomarkerii de expunere utilizati in EIS (plumb, cadmiu, mercur, arsen, crom si tiocianati) dupa obtinerea acordului de mediu, dar inaintea de demararea activitatilor miniere din cadrul proiectului. Se impune afisarea pentru informarea populatiei din perimetrul delimitat al ariei de expunere cea mai probabila; astfel au fost marcate si delimitate teritoriile: ZONA DE PROTECTIE SANITARA, ZONA PROTEJATA A CENTRULUI ISTORIC si ZONA LIMITROFA. In aceste zone sunt stipulate activitatile admise si cele interzise, care trebuie sa fie insusite de conducerea RMGC, de autoritatile locale si de locuitorii in cauza, deoarece unele sunt chiar de natura sanitara si care necesita asumarea unor sacrificii deosebite.

Este necesara o evidenta operationala pentru supravegherea xenobioticului la determinarea si investigarea factorilor de poluare identificati pe tot parcursul exploatarii (pulberi respirabile, oxizi de azot si sulf, plumb, mercur, arsen, cadmiu, crom, nichel, zgomot), cat si caile de expunere, grupurile populationale expuse si distantele fata de perimetrul exploatarii miniere.

4.2. Situatii periculoase Situatii periculoase cu impact grav asupra sanatatii lucratorilor si a populatiei din zona pot sa apara prin:

• imprastierea accidentala a brichetelor de cianura presata in timpul transportului atat pe teritoriul exploatarii, cat si pe ruta de parcurs;

• explozii si incendii in cursul fluxului tehnologic din cariere, locul de concasare si inmaruntire a minereului, pregatirea extractiei aurului prin adaugarea cianurii si a substantelor aditive, sau chiar la procesul de eliminare a cianurii restante din tulbureala de steril, inaintea descarcarii acesteia in iazul de decantare;

• explozii accidentale si incendii la centrala termica a intreprinderii; • supraumplerea iazului de decantare sau cedarea barajului. Pentru a evita asemenea accidente nedorite se impune implementarea unui plan operativ de interventie

si de atentionare, respectiv de evacuare, care sa fie intocmit cu concursul organelor de specialitate judetene si locale si care sa corespunda prevederilor legale stipulate pentru evenimente speciale si de situatii de catastrofa, respectiv calamitati (asigurarea de echipamente speciale, cai de acces usor accesibile, personal calificat cu experienta, mijloace de transport si o conducere competenta a actiunii prin cooperarea tuturor echipelor organizate pentru asemenea situatii deosebite).

58

5. PLANUL DE MONITORIZARE A APLICARII CONDITIILOR DE CONFORMARE SI A

EFECTELOR ASUPRA STARII DE SANSATATE

5.1. Substante periculoase Generic se intelege sub denumirea de substante periculoase compusi chimici sau substante elementare,

care daca patrund in organism pe orice cale de penetrare, pot sa cauzeze situatii acute cu leziuni ale unor organe vitale, cu consecinte imediate grave, care ameninta viata, sau pot cauza invaliditati grave permanente.

In EIS au fost insirate cianurile, acidul cianhidric, acidul clorhidric si acidul sulfuric. Restul factorilor de risc identificati in cadrul studiului EIS afecteaza sanatatea persoanelor care sunt in contact cu acesti factori dupa o expunere de durata mai lunga, prin acumularea acestora in organism, cum sunt: metalele grele, anumiti compusi organici, zgomotul si vibratiile.

Pentru factorii mai sus amintiti se impune existenta unui plan de reducere la minim posibil a contactelor directe cu acesti factori nocivi, iar in caz de necesitate, respectiv accidente sa se intervina numai cu echipamente speciale si in conditii speciale. In acest plan de interventie trebuie sa se specifice modul de echipare a persoanelor expuse, izolarea si asigurarea zonei de securitate, caile de salvare, manevre de resuscitare si de reechilibrare in spatii speciale, unde se asigura mentinerea functiilor vitale pana la sosirea echipajelor speciale de interventie si transferarea lor in unitati spitalicesti competente. In planul de interventie trebuie sa fie nominalizate unitatile sanitare, care pot sa trateze afectiunile in cauza.

Pentru celelalte tipuri de factori nocivi cu risc asupra sanatatii populatiei se vor aplica masurile de monitorizare a expunerii prin controlarea biomarkerilor stabiliti in cadrul EIS, la intervale de timp fixate in planurile de monitorizare.

5.2. Pentru situatii deosebite care sunt nominalizate la punctul 4.2 se vor cuprinde in planurile de monitorizare si de preventie masurile similare care se aplica in situatii speciale si deosebite, respectiv in situatii de catastrofa printr-o cooperare operativa si sincronizata intre echipele din cadrul intreprinderii R.M. si organelor de specialitate judetene si locale.

59

6. PROGNOZA RISCURILOR SI CARACTERIZAREA EFECTELOR PRIN

EVALUAREA DE RISC A. BIOMARKERI Scenariu de prognoza efectuat pentru valorile minime ale concentratiilor de expunere - Evolutia valorilor prognozate ale unor biomarkeri in anii 10, 12 si 14 de exploatare miniera in functie de distanta fata de exploatarea miniera, ca urmare a expunerii la substante periculoase specifice (metale grele) care vor fi prezente in factorii de mediu ca urmare a desfasurarii activitatilor miniere

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de plumbemie in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

an 0 an 10 an 12 an 14

plum

bem

ie (m

icro

gram

e/dl

)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

Evolutia valorilor prognozate ale plumbemiei in anii 10, 12 si 14 de exploatare miniera in functie de

distanta fata de exploatarea miniera, releva la o distanta mai mica de 50 de m fata de viitoarea exploatare miniera valori medii prognozate ale plumbemiei care scad in anul 10 de exploatare comparativ cu situatia actuala (anul 0), scaderea in anul 10 fiind urmata de o crestere in anul 12, acesta crestere continuand si in anul 14, insa atat valorile medii prognozate pentru anul 12 cat si cele prognozate pentru anul 14 se situeaza sub valoarea actuala (anul 0) si in limitele intervalului de valori normale (sub 10 µg/dl).

La distanta cuprinsa intre 50 si 100 m fata de viitoarea exploatare miniera, valorile medii prognozate ale plumbemiei desemneaza un trend crescator in anii 10 si 12 de exploatare comparativ cu situatia actuala insa valorile medii inregistrate se mentin in limitele intervalului de valori normale, acestea scazand in anul 14 la valori foarte apropiate de cele actuale.

La distanta cuprinsa intre 100 si 200 m fata de exploatarea miniera, valorile medii prognozate pentru biomarkerului reprezentat de plumbemie nu s-au modificat fata de situatia actuala in anii 10, 12 si 14 de exploatare miniera.

La distanta de peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, diferenta fata de situatia actuala o face anul 12, cand valorile medii prognozate ale plumbemiei scad fata de situatia actuala, in ceilalti ani valorile medii prognozate ale plumbemiei nu se modifica fata de situatia actuala.

60

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de mercur urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

mer

cur u

rinar

(mic

rogr

ame/

g cr

eatin

ina)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

In ceea ce priveste valorile medii prognozate ale mercurului in urina, la o distanta sub 50 m fata de exploatarea miniera, acestea inregistreaza un trend crescator fata de situatia actuala in anii 10 si 12 de exploatare miniera, apoi valorile medii prognozate scad in anul 14 ajungand la valoarea medie actuala.

Acelasi pattern il descriu valorile medii prognozate la distanta cuprinsa intre 50 si 100 m fata de exploatarea miniera, cu mentiunea ca in anul 14 valoarea medie prognozata este foarte apropiata ca ordin de marime de cea actuala, fara sa fie egale. (13.8 µg/g creatinina in anul 14 fata de 13.6 µg/g creatinina in anul 0).

La distanta cuprinsa intre 100 si 200 m fata de exploatarea miniera, fata de situatia actuala, valorile medii prognozate in anii 10, 12 si 14 variaza in limitele unui interval foarte mic de valori, valoarea medie prognozata cea mai mare in cadrul acestui interval de distanta fiind observata in anul 12 (29.2 µg/g creatinina fata de 28.7 µg/g creatinina valoarea baseline a concentratiei de mercur in urina).

La distanta de peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, se observa un trend usor crescator al valorilor medii prognozate, de la valoarea medie actuala spre valoarea medie prognozata pentru anul 14 al exploatarii miniere, din nou cresterea realizandu-se intr-un interval mic de valori (de la 45.5 µg/g creatinina la 46.8 µg/g creatinina), valoarea medie prognozata cea mai mare fiind inregistrata, ca si in cazul anterior, in anul 12.

61

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de crom urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

0.55

an 0 an 10 an 12 an 14conc

entr

atia

de

crom

urin

ar (m

icro

gram

e/g

crea

tinin

a)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

Referitor la concentratia de crom in urina, media valorilor prognozate pentru anii 10 si 12 de activitate

miniera, la o distanta mai mica de 50 m fata de viitoarea exploatare miniera, a inregistrat un trend crescator fata de media baseline, cresterea fiind urmata de o scadere valorica in anul 14 pana la valoarea baseline.

Pentru intervalele de distanta 50-100 m si respectiv 100-200 m nu s-au inregistrat variatii intr-un sens sau in altul ale mediei valorilor prognozate pentru anii 10, 12 si 14 de activitate miniera.

In cazul intervalului de distanta de peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, se observa o valoare mai crescuta a mediei valorilor prognozate in anul 12 comparativ cu cele inregistrate in anul 0, 10 si 14.

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de cadmiu urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

1.1

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

cadm

iu u

rinar

(mic

rogr

ame/

g cr

eatin

inal

)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

62

In ceea ce priveste concentratia de cadmiu in urina, pentru intervalele de distanta sub 50 m, 100-200 m

si respectiv peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate pentru anii 10, 12 si 14 nu a inregistrat variatii fata de valoarea baseline care se incadreaza in intervalul de valori normale.

Pentru intervalul de distanta de 50-100 m fata de viitoarea exploatare miniera, se remarca un trend descrescator al valorilor medii prognozate pentru anul 10 si anul 12, urmand in anul 14 o crestere valorica pana la valoarea baseline.

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de arsen urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

3

3.5

4

4.5

5

5.5

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

arse

n ur

inar

(mic

rogr

ame/

g cr

eatin

ina)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

Referitor la concentratia de arsen in urina, pentru intervalul de distanta de sub 50 m fata de viitoarea

exploatare miniera, media valorilor prognozate inregistreaza in anii 10 si 12 o tendinta descrescatoare, in anul 14 concentratia prognozata avand aceeasi valoare ca si cea actuala.

La distanta cuprinsa intre 50 si 100 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate creste valoric in intervalul 4-4.5 µg/g creatinina in anii 10 si 12 de activitate miniera, revenind la valoarea baseline in anul 14.

Pentru intervalul de distanta 100-200 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate scade in anul 10, creste in anul 12 fata de valoarea baseline si respectiv scade din nou in anul 14 la o valoare mai mica decat cea de baseline.

La distante mai mari de 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, concentratiile prognozate inregistreaza o valoare medie care scade fata de cea actuala si fata de cea inregistrata in anul 10, urmand sa creasca valoric in anul 14, la valori ceva mai mari decat valoarea baseline.

63

Scenariu de prognoza efectuat pentru valorile maxime ale concentratiilor de expunere - Evolutia valorilor prognozate ale unor biomarkeri in anii 10, 12 si 14 de exploatare miniera in functie de distanta fata de exploatarea miniera, ca urmare a expunerii la substante periculoase specifice (metale grele) care vor fi prezente in factorii de mediu ca urmare a desfasurarii activitatilor miniere

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de plumbemie in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

2.5

3

3.5

4

4.5

5

an 0 an 10 an 12 an 14

plum

bem

ie (m

icro

gram

e/dl

)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

In cazul scenariului pe valori maxime, in ceea ce priveste valorile medii prognozate ale plumbemiei, la

o distanta sub 50 m fata de exploatarea miniera, aceasta inregistreaza un trend descrescator fata de situatia actuala in anii 10 si 12 de exploatare miniera, apoi valorile medii prognozate cresc in anul 14 ajungand la valoarea medie actuala, situata in interiorul intervalului de valori normale.

Un trend crescator descriu valorile medii prognozate la distanta cuprinsa intre 50 si 100 m fata de exploatarea miniera, cu mentiunea ca in anul 14 valoarea medie prognozata este foarte apropiata ca ordin de marime de cea actuala, fara sa fie egale.

La distanta cuprinsa intre 100 si 200 m fata de exploatarea miniera, fata de situatia actuala, valorile medii prognozate in anii 10, 12 si 14 nu variaza.

La distanta de peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, se observa un trend descrescator al valorilor medii prognozate, de la valoarea medie actuala spre valoarea medie prognozata pentru anul 12 al exploatarii miniere cu o usoara crestere valorica in anul 14, fara sa se atinga insa valoarea baseline.

64

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de mercur urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

mer

cur u

rinar

(mic

rogr

ame/

g cr

eatin

ina)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

Referitor la concentratia de mercur in urina, media valorilor prognozate pentru anii 10 si 12 de activitate

miniera, la o distanta mai mica de 50 m fata de viitoarea exploatare miniera, a inregistrat un trend crescator fata de media baseline, cresterea fiind urmata de o scadere valorica in anul 14 pana la valoarea baseline.

Pentru intervalul de distanta 50-100 m s-a inregistrat acelasi pattern ca si cel descris anterior pentru intervalul de distanta de sub 50 m, cu mentiunea ca scaderea in anul 14 nu a atins valoarea baseline.

Pentru intervalul de distanta 100-200 m, media valorilor prognozate inregistreaza o usoara crestere in anul 12, urmata de o scadere valorica in anul 14 pana la valoarea baseline.

In cazul intervalului de distanta de peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, se observa un trend descrescator al mediei valorilor prognozate in anii 10, 12 urmate de o usoara crestere in anul 14 de activitate miniera, valoarea ramanand sub cea de baseline.

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de crom urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

0.5

0.55

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

crom

urin

ar (m

icro

gram

e/g

crea

tinin

a)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

65

Referitor la concentratia de crom in urina, media valorilor prognozate pentru anii 10 si 12 de activitate

miniera, la o distanta mai mica de 50 m fata de viitoarea exploatare miniera, a inregistrat un trend crescator fata de media baseline, cresterea fiind urmata de o scadere valorica in anul 14 pana la valoarea baseline.

Pentru intervalele de distanta 50-100 m si respectiv 100-200 m nu s-au inregistrat variatii intr-un sens sau in altul ale mediei valorilor prognozate pentru anii 10, 12 si 14 de activitate miniera.

In cazul intervalului de distanta de peste 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, se observa o valoare mai crescuta a mediei valorilor prognozate in anul 12 comparativ cu cele inregistrate in anul 0, 10 si 14.

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de cadmiu urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea miniera

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

1.1

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

cadm

iu u

rinar

(mic

rogr

ame/

g cr

eatin

inal

)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

In ceea ce priveste concentratia de cadmiu in urina in cadrul scenariului pe valori maxime, pentru

intervalele de distanta sub 50 m si 100-200 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate pentru anii 10, 12 si 14 nu a inregistrat variatii intr-un sens sau in altul fata de valoarea baseline care se incadreaza in intervalul de valori normale.

Pentru intervalul de distanta de 50-100 m fata de viitoarea exploatare miniera, re remarca un trend descrescator al valorilor medii prognozate pentru anul 10 comparativ cu valoarea baseline, valoarea ramanand constanta si pentru anii 12 si 14 de exploatare miniera.

Pentru intervalul de distanta de peste 200 m, se remarca o scadere a mediei valorilor prognozate pentru concentratia de cadmiu urinar in anul 12 fata de baseline.

66

Evolutia valorilor prognozate ale biomarkerului reprezentat de concentratia de arsen urinar in anii 10, 12 si 14 de exploatare in functie de distanta fata de exploatarea

miniera

3

3.5

4

4.5

5

5.5

an 0 an 10 an 12 an 14

conc

entr

atia

de

arse

n ur

inar

(mic

rogr

ame/

g cr

eatin

ina)

sub 50 m 50-100 m 100-200 m peste 200 m

Referitor la concentratia de arsen in urina in cadrul secnariului pe valori maxime, pentru intervalul de distanta de sub 50 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate inregistreaza in anii 10 si 12 o tendinta descrescatoare, in anul 14 concentratia prognozata avand aceeasi valoare ca si cea actuala.

La distanta cuprinsa intre 50 si 100 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate creste valoric in intervalul 4-5 µg/g creatinina in anii 10 si 12 de activitate miniera, revenind la o valoarea apropiata de baseline in anul 14.

Pentru intervalul de distanta 100-200 m fata de viitoarea exploatare miniera, media valorilor prognozate inregistreaza o crestere in anul 12 fata de valoarea baseline.

La distante mai mari de 200 m fata de viitoarea exploatare miniera, concentratiile prognozate inregistreaza o valoare medie care scade in anul 12 fata de cea actuala si fata de cea inregistrata in anul 10, urmand sa creasca valoric in anul 14, atingand valoarea baseline. B. AFECTIUNI RESPIRATORII ACUTE

Scenariu realizat pentru valorile maxime ale concentratiilor de dioxid de azot (NO2), dioxid de

sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) prognozate in aerul atmosferic Afectiuni respiratorii acute – Prognoza pentru anul 9 de exploatare miniera Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii acute in

cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la concentratiile prognozate in aer pentru anul 9 al exploatarii miniere de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_2 0.2857143 0.3185243 -1.124 0.261 0.0321353 2.540278 Idist2_3 0.6666667 0.798146 -0.339 0.735 0.063802 6.965999

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

67

Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

so2max9 1.041784 0.159845 0.267 0.790 0.7712134 1.407281 Idist2_2 0.2993114 0.333947 -1.081 0.280 0.0336065 2.665776 Idist2_3 0.7350739 0.8977123 -0.252 0.801 0.0671116 8.051276

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

pmmax9 0.8572997 0.2512632 -0.525 0.599 0.4826771 1.52268 Idist2_2 0.3061224 0.3419292 -1.060 0.289 0.034287 2.733132 Idist2_3 0.7142857 0.8565758 -0.281 0.779 0.0680935 7.492695

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Afectiuni respiratorii acute – Prognoza pentru anul 19 de exploatare miniera Ca si in cazul prognozei pentru anul 9, in cazul anului 19, relationarea in model de regresie logistica a

frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii acute in cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la concentratiile prognozate in aer pentru anul 19 al exploatarii miniere de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

no2max19 1.041806 0.1263004 0.338 0.735 0.8214743 1.321235 Idist2_2 0.2857143 0.3194383 -1.121 0.262 0.0319345 2.556255 Idist2_3 0.6666667 0.8001323 -0.338 0.735 0.0634305 7.006796

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

so2max19 1.157422 0.2703433 0.626 0.531 0.732274 1.829406 Idist2_2 0.2755102 0.3081927 -1.152 0.249 0.0307583 2.467819 Idist2_3 0.6428571 0.7719103 -0.368 0.713 0.0610991 6.763853

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

68

Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_2 0.2952381 0.3289994 -1.095 0.274 0.0332379 2.622473 Idist2_3 0.6888889 0.8244414 -0.311 0.755 0.0659868 7.191865

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Afectiuni respiratorii cronice – Prognoza pentru anul 9 de exploatare miniera Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii cronice in

cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la concentratiile prognozate in aer pentru anul 9 al exploatarii miniere de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii dar a evidentiat o tendinta de semnificatie statistica in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni, in sensul cresterii frecventei, in relatie cu expunerea la concentratiile prognozate de dioxid de sulf la distante mai mici de 50 m fata de viitoarea exploatare miniera. Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 7.166667 9.764925 1.445 0.148 0.4960375 103.5428 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 18 28.61773 1.818 0.069 0.7979386 406.0463 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 7 9.53926 1.428 0.153 0.4843083 101.1752 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

69

Afectiuni respiratorii cronice – Prognoza pentru anul 19 de exploatare miniera In cazul anului 19, relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor

respiratorii cronice in cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la concentratiile prognozate in aer pentru anul 19 al exploatarii miniere de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 6.666667 9.087928 1.392 0.164 0.4608504 96.44007 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 6.5 8.862261 1.373 0.170 0.4491217 94.0725 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 7.333333 9.99059 1.462 0.144 0.5077668 105.9104 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Scenariu realizat pentru valorile minime ale concentratiilor de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) prognozate in aerul atmosferic

Afectiuni respiratorii acute – prognoza pentru anul 9 de exploatare miniera Nici in cazul scenariului care ia in considerare valorile minime prognozate in anul 9 al exploatarii

miniere, pentru substantele periculoase investigate, relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii acute in cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la concentratiile prognozate in aer pentru anul 9 al exploatarii miniere de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata.

70

Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_2 0.2857143 0.3185243 -1.124 0.261 0.0321353 2.540278 Idist2_3 0.6666667 0.798146 -0.339 0.735 0.063802 6.965999

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

so2min9 3449.582 105327.2 0.267 0.790 3.53e-23 3.37e+29 Idist2_2 0.2993114 0.333947 -1.081 0.280 0.0336065 2.665776 Idist2_3 0.7350739 0.8977123 -0.252 0.801 0.0671116 8.051276

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

pmmin9 2.40e-07 6.96e-06 -0.525 0.599 4.81e-32 1.20e+18 Idist2_2 0.3061224 0.3419292 -1.060 0.289 0.034287 2.733132 Idist2_3 0.7142857 0.8565758 -0.281 0.779 0.0680935 7.492695

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Afectiuni respiratorii acute – Prognoza pentru anul 19 de exploatare miniera Referitor la modelul care ia in considerare valorile minime prognozate in anul 19 al exploatarii miniere,

pentru substantele periculoase investigate, din nou nu s-a evidentiat un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a afectiunilor respiratorii acute ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

no2min19 57.66504 692.0948 0.338 0.735 3.51e-09 9.48e+11 Idist2_2 0.2857143 0.3194383 -1.121 0.262 0.0319345 2.556255 Idist2_3 0.6666667 0.8001323 -0.338 0.735 0.0634305 7.006796

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte % 8.0g dist2==3

71

Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

so2min19 4.81e+31 5.61e+33 0.626 0.531 2.97e-68 7.81e+130 Idist2_2 0.2755102 0.3081927 -1.152 0.249 0.0307583 2.467819 Idist2_3 0.6428571 0.7719103 -0.368 0.713 0.0610991 6.763853

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii acute cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_ac Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_2 0.2952381 0.3289994 -1.095 0.274 0.0332379 2.622473 Idist2_3 0.6888889 0.8244414 -0.311 0.755 0.0659868 7.191865

describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Afectiuni respiratorii cronice – Prognoza pentru anul 9 de exploatare miniera Relationarea in model de regresie logistica a frecventei de aparitie a afectiunilor respiratorii cronice in cadrul grupului populational investigat, cu expunerea la concentratiile prognozate in aer pentru anul 9 al exploatarii miniere de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2) si pulberi respirabile (PM10) nu a pus in evidenta un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a acestor afectiuni ca urmare a expunerii dar a evidentiat o tendinta de semnificatie statistica in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni, in sensul cresterii frecventei, in relatie cu expunerea la concentratiile prognozate de dioxid de sulf la distante mai mici de 50 m fata de viitoarea exploatare miniera. Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 7.166667 9.764925 1.445 0.148 0.4960375 103.5428 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 18 28.61773 1.818 0.069 0.7979386 406.0463 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

72

Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 9 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 7 9.53926 1.428 0.153 0.4843083 101.1752 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

Afectiuni respiratorii cronice – Prognoza pentru anul 19 de exploatare miniera Referitor la modelul care ia in considerare valorile minime prognozate in anul 19 al exploatarii miniere,

pentru substantele periculoase investigate, din nou nu s-a evidentiat un risc semnificativ statistic de aparitie mai frecventa a afectiunilor respiratorii cronice ca urmare a expunerii si totodata nu s-au evidentiat diferente semnificative statistic in ceea ce priveste frecventa de aparitie a acestor afectiuni cu distanta fata de exploatarea miniera stabilita pentru zona de protectie sanitara si zona protejata. Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la NO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 6.666667 9.087928 1.392 0.164 0.4608504 96.44007 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la SO2 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 6.5 8.862261 1.373 0.170 0.4491217 94.0725 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3 Relationarea afectiunilor respiratorii cronice cu expunerea la PM10 (valori ale concentratiei prognozate pentru anul 19 de exploatare miniera) in model de regresie logistica cu efectuarea in model a corectiei pentru distanta fata de exploatarea miniera

resp_cr Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| Interval de incredere 95%

Idist2_3 7.333333 9.99059 1.462 0.144 0.5077668 105.9104 describe I* 67. Idist2_2 byte %8.0g dist2==2 68. Idist2_3 byte %8.0g dist2==3

73

Situatii periculoase – Zgomot Prognoza pentru anul 9 al exploatarii miniere Modelul de regresie logistica utilizat in relationarea aparitiei unor efecte adverse asupra starii de

sanatate (afectarea functiei auditive, disconfort, cefalee recurenta, cresterea valorilor tensiunii arteriale) cu expunerea la valorile prognozate pentru nivelele de zgomot asociate functionarii exploatarii miniere in anul 9, nu a relevat un risc semnificativ statistic de aparitie a acestor efecte adverse in conditiile expunerii. Relationarea afectarii functiei auditive cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 9 al exploatarii miniere)

Afectarea functiei auditive

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 9 1.067291 0.1232333 0.564 0.573 0.8511376 1.338337 Relationarea cefaleei recurente cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 9 al exploatarii miniere)

Disconfort Cefalee

recurenta, migrena

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 9 1.034476 0.0649658 0.540 0.589 0.9146701 1.169975 Relationarea hipertensiunii arteriale cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 9 al exploatarii miniere)

Hipertensiune arteriala

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 9 1.04638 0.0737412 0.643 0.520 0.9113873 1.201368

Prognoza pentru anul 10 al exploatarii miniere Referitor la nivelele de zgomot prognozate pentru anul 10 de functionare a exploatarii miniere, modelul

de regresie logistica utilizat in relationarea aparitiei unor efecte adverse asupra starii de sanatate (afectarea functiei auditive, disconfort, cefalee recurenta, cresterea valorilor tensiunii arteriale) cu expunerea la nivelele de zgomot prognozate, nu a relevat un risc semnificativ statistic de aparitie a acestor efecte adverse in conditiile expunerii. Relationarea afectarii functiei auditive cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 10 al exploatarii miniere)

Afectarea functiei auditive

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 10 0.7783705 0.2530772 -0.771 0.441 0.4115562 1.472121 Relationarea cefaleei recurente cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 10 al exploatarii miniere)

Disconfort, cefalee recurenta, migrena

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 10 1.064176 0.0437494 1.513 0.130 0.9817926 1.153473

74

Relationarea hipertensiunii arteriale cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 10 al exploatarii miniere)

Hipertensiune arteriala

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 10 1.049633 0.0498321 1.020 0.308 0.9563698 1.15199

Prognoza pentru anul 12 al exploatarii miniere In cazul nivelelor de zgomot prognozate pentru anul 12 de functionare a exploatarii miniere, modelul de

regresie logistica utilizat in relationarea aparitiei unor efecte adverse asupra starii de sanatate (afectarea functiei auditive, disconfort, cefalee recurenta, cresterea valorilor tensiunii arteriale) cu expunerea la nivelele de zgomot prognozate, nu a relevat un risc semnificativ statistic de aparitie a acestor efecte adverse in conditiile expunerii. Relationarea afectarii functiei auditive cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 12 al exploatarii miniere)

Afectarea functiei auditive

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 12 1.07291 0.0757115 0.997 0.319 0.9343224 1.232053 Relationarea cefaleei recurente cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 12 al exploatarii miniere)

Disconfort, cefalee recurenta, migrena

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 12 1.059162 0.0429756 1.417 0.157 0.9781937 1.146833 Relationarea hipertensiunii arteriale cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 12 al exploatarii miniere)

Hipertensiune arteriala

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 12 1.024102 0.0515508 0.473 0.636 0.9278883 1.130292

Prognoza pentru anul 14 al exploatarii miniere Acelasi comentariu (adica modelarea nu a evidentiat un risc semnificativ statistic) este valabil si in

cazul relationarii efectelor adverse mentionate anterior cu expunerea la nivelelor de zgomot prognozate pentru anul 14 al exploatarii miniere. Relationarea afectarii functiei auditive cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 14 al exploatarii miniere)

Afectarea functiei auditive

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 14 1.228615 0.897117 1.333 0.182 0.907781 1.662841 Relationarea cefaleei recurente cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 14 al exploatarii miniere)

Disconfort, cefalee recurenta, migrena

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 14 1.130421 0.1054827 1.314 0.189 0.9414828 1.357276

75

Relationarea hipertensiunii arteriale cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 14 al exploatarii miniere)

Hipertensiune arteriala

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 14 1.139887 0.1182095 1.263 0.207 0.9302289 1.396799

Prognoza pentru anul 19 al exploatarii miniere In cazul nivelelor de zgomot prognozate pentru anul 19 de functionare a exploatarii miniere, modelul de

regresie logistica utilizat in relationarea aparitiei unor efecte adverse asupra starii de sanatate (afectarea functiei auditive si cresterea valorilor tensiunii arteriale) cu expunerea la nivelele de zgomot prognozate, nu a relevat un risc semnificativ statistic de aparitie a acestor efecte adverse in conditiile expunerii. In schimb modelul a evidentiat un risc semnificativ statistic de aparitie a disconfortului si cefaleei recurente la cei care locuiesc la distante sub 100 m fara de exploatarea miniera. Relationarea afectarii functiei auditive cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 19 al exploatarii miniere)

Afectarea functiei auditive

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 19 1.194654 0.1417218 1.499 0.134 0.9468125 1.507371 Relationarea cefaleei recurente cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 19 al exploatarii miniere)

Disconfort, cefalee recurenta, migrena

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 19 1.199527 0.1062306 2.054 0.040 1.008387 1.426897 Relationarea hipertensiunii arteriale cu expunerea la zgomot (nivele prognozate pentru anul 19 al exploatarii miniere)

Hipertensiune arteriala

Odds Ratio Deviatie standard

z P>|z| 95% Interval de incredere

zg_an 19 1.154407 0.1064695 1.557 0.120 0.963541 1.383133

76

7. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Recomandari pentru zona de protectie sanitara si zona protejata a centrului istoric Zona de protectie sanitara se va interpune intre perimetrul exterior al exploatarii miniere de suprafata (cariere de suprafata), inclusiv caile de circulatie de trafic greu industrial dintre acestea – si zona protejata a centrului istoric Rosia Montana.

Delimitarea dintre zona de protectie sanitara si zona protejata a centrului istoric Rosia Monatana se va face pe conturul (perimetrul) aferent acestei zone protejate.

1. Destinatii de activitati pentru zona de protectie sanitara si zona protejata istoric 1.1. Zona de protectie sanitara: 1.1.2. Destinatii si activitati care se interzic: • Utilizarea zonei pentru locuinta si locuinte de vacanta. • Gradinite, scoli si alte institutii cu scop educativ inclusiv forme de invatamant cu program redus

(scoli de vara etc.). • Institutii cu activitati sociale si medico –sociale: crese, camine, camine de varstnici, centre de

plasament etc. • Institutii cu activitati medicale (dispensare, spitale, ambulatorii, centre medicale, centre de sanatate

publica etc). • Unitati de alimentatie publica cu regim de servire a mesei. • Comercializarea de produse alimentare altele decat cele ambalate sub forma de pet-uri, conserve,

folii vidate etc. • Anexe gospodaresti care sa permita cultivarea de produse agricole (legume, zarzavaturi etc.)

utilizate in scop alimentar, medicinal si de crestere a animalelor.

1.1.3. Destinatii si activitati care se permit: • Locuinte de serviciu cu respectarea mentiunilor de la punctul 2. • Muzee etnografice, si de minerit traditional. • Unitati de alimentatie publica fara servirea mesei gen: baruri, discoteci, etc. • Unitati de prestari de serviciu, ateliere mestesugtaresti si activitai de mica productie, cu mentiunile

de la punctul 2.

1.2. Zona de protejata a centrului istoric: Sunt permise activitatile care sunt interzise in perimetrul zonei de protectie sanitara cu respectarea

mentiunilor de la punctul 2.

2. Recomandari pentru activitatile permise 2.1. Zona de protectie sanitara: • Locuintele existente se pot amenaja ca si locuinte de serviciu. • Nu se pot construi locuinte de serviciu altele decat cele existente. • Cei care vor locui in spatiile destinate ca si locuinte de serviciu vor fi integrati in programul de

informare pentru sanatate elaborat pentru domeniul de sanatate ocupationala si cel de sanatate comunitatra.

• Se va interzice desfacerea oricarui produs alimentar fara ambalaj (pet, conserva, plastic, vidat) precum si servirea mesei in oricare dintre spatiile amplasate in zona de protectie sanitara.

• In unitatile de alimentatie publica gen: baruri, discoteci se vor putea servi bauturi alcoolice si nealcoolice.

• Nu se pot organiza nunti sau orice forma de mese festive in zona de protectie sanitara. • In spatiile utilizate in scop turistic (muzee, etc) nu se pot servi sau desface produse alimentare si/sau

produse alimentare preparate. • Unitatile de prestari de servicii, atelierele mestesugaresti, alte ateliere si unitati de mica productie

pot desfasura activitati care sa nu conduca la aparitia de nivele semnificative de noxe, similare cu cele generate de exploatarea miniera. Nivelul de semnificatie se va stabili prin studiu de impact asupra sanatatii pentru fiecare obiectiv in parte.

77

2.2. Zona protejata a centrului istoric Sunt permise activitatile care sunt interzise in perimetrul zonei de protectie sanitara cu evaluarea

prealabila, pentru fiecare obiectiv in parte.

3. Recomandari privind imbunatatirea cadrului natural ca masuri compensatorii 3.1. Pentru zona de protectie sanitara: • Plantarea unei perdele de protectie (pomi, garduri vii, etc.) pe suprafete cat mai extinse. • Stabilirea suprafetelor, zonelor, inaltimii si tipului de vegetatie de catre specialisti de la caz la caz,

in functie de sarcinile/obligatiile institutiilor in aceasta zona de protectie sanitara si in conformitate cu punctul 1.

• Asfaltarea cailor de circulatie, curatarea periodica (spalare, aspirare, transport si depozitare in conditii corespunzatoare), cu evitarea generarii de pulberi.

• Acoperirea cu vegetatie a solului cu exceptia zonelor pavate (asfalt, beton, pietris etc). • Asigurarea sistemului de colectare a apelor reziduale si a celor pluviale si transportul acestora catre

statia de epurare. • Elaborarea uni plan de masuri si interventie in anumite conditii speciale, specifice de la caz la caz

pentru fiecare obiectiv din perimetru.

3.2. zona protejata a centruli istoric: vezi mai sus-3.1

4. Culturi si cresterea animalelor-recomandari pentru cele 2 zone 4.1. Zona de protectie sanitara: • Se interzice cultivarea de vegetale utilizate in scop alimentar si cresterea animalelor • Se interzice cultivarea plantelor utilizate in scop medicinal.

4.2. Zona protejata a centrului istoric Se permite cresterea de animale si cultivarea de vegetale utilizate in scop alimentar in conditiile

urmatoare (stabilite prin studiul de impact de la caz la caz): • Asigurarea conditiilor pentru pastrarea curateniei, gestionarea deseurilor si evitarea impactului

asupra populatiei din vecinatate. • Implementarea conditiilor care sa permita evitarea contaminarii produselor alimentare si vegetale cu

substante periculoase. Concluzii generale: Toate recomandarile, interdictiile si prescriptiile sunt valabile pe perioada activitatii exploatarii miniere si un numar de ani dupa finalizarea acesteia, perioada de timp stabilita printr-o evaluare care se va efectua anterior inchiderii proiectului minier.

Se impune formularea, elaborarea, dezvoltarea si implementarea programului privind urmarirea starii de sanatate a populatiei in dinamica, dupa finalizarea proiectului, cu scopul de a stabili data la care recomandarile, interdictiile si prescriptiile mentionate mai sus se vor anula, inainte de finalizarea proiectului.

Se impune stabilirea indicatorilor masurabili care sa permita evaluarea procesului si progresul asociat implementarii programului mai sus mentionat, inainte de finalizarea proiectului.

Se impune elaborarea de catre RMGC a unui program privind masurile pe termen scurt si lung care trebuie luate in cazul in care apar modificari privind distributia situatiilor si substantelor periculoase in factorii de mediu la alte nivele/concentratii decat cele utilizate in lucrarea de fata, cu stabilirea responsabilitatilor in cauza, dupa obtinerea acordului de mediu dar inainte de demararea activitatilor miniere din cadrul proiectului.

Se impune formularea, elaborarea, dezvoltarea si planul privind implementarea programului pentru urmarirea starii de sanatate a populatiei in dinamica in relatie cu exploatarea miniera, pentru

78

biomarkerii de expunere utilizati in lucrarea de fata (plumb, cadmiu, mercur, arsen, crom si tiocianati), dupa obtinerea acordului de mediu dar inainte de demararea activitatilor miniere din cadrul proiectului.

Lista care contine locuintele cu specificarea statutului fiecareia se afla in anexa.

Lucrarea de fata a avut la baza planul de situatie din anexa cu numerele postale ale imobilelor. In urma studiului efectuat s-a stabilit obligativitatea includerii unor suprafete aferente imobilelor, suplimentar fata de planul de situatie initial si in comformitate cu plansa A.3.1. PLAN DE REGLEMENTARI URBANISTICE.

Lucrarea de fata se refera doar la situatia caracterizata de distributia situatiilor si substantelor periculoase in factorii de mediu asa cum acestea au fost puse la dispozitie de catre RMGC.

79

8. ANEXE

8.1. Lista cu statutul locuintelor

Localitatea strada numar_casa categorie zona protejata*

protectie sanitara** exterior***

rosia montana principala 224 100 X rosia montana principala 341 200 X rosia montana piata 330 X rosia montana sosasi 293 100 X

campeni drum spre bistra 20 X

rosia montana principala 306 200 X rosia montana brazi 470 X rosia montana principala 105 X rosia montana vaidoaia 421 X rosia montana berg 363 50 X gura rosiei 837 X rosia montana brazi 477 X carpinis spre cimpeni 844 X rosia montana piata 407 200 X corna 696 X corna 698 X rosia montana piata 327 X rosia montana piata 317 X rosia montana gura rosiei 776 X rosia montana brazi 471 X rosia montana principala 383 200 X rosia montana piata 376 X campeni teiului 8 X rosia montana berg 355 50 X rosia montana principala 455 X rosia montana razna 260 200 X rosia montana brazi 523 P X rosia montana orlea 149 200 X rosia montana piata 328 X rosia montana brazi 465 X rosia montana brazi 467 X rosia montana brazi 483 X rosia montana piata 443 X rosia montana brazi 461 X rosia montana vaidoaia 442 X ignatesti 1162 X rosia montana piata 333 X rosia montana piata 374 200 X rosia montana principala 388 X rosia montana principala 236 100 X rosia montana bloc stadion 1 100 X

rosia montana langa dispensar 545 P X

rosia montana principala 251 200 X rosia montana in maternitate 274 X rosia montana berg 346 100 X rosia montana blocuri 222 100 X rosia montana brazi 472 X rosia montana piata 277 X

80

Localitatea strada numar_casa categorie zona protejata*

protectie sanitara** exterior***

rosia montana blocuri 221 50 X rosia montana brazi 481 X rosia montana piata 321 X rosia montana piata 547 P X rosia montana piata 546 P X rosia montana gura minei 73 X rosia montana piata 303 X rosia montana blocuri 226 100 X ignatesti 1169 X rosia montana principala 420 200 X rosia montana brazi 487 X rosia montana sosasi 294 50 X rosia montana piata 316 X rosia montana piata 385 200 X rosia montana principala 28 X rosia montana gura minei 14 X rosia montana brazi 521 P X

zona protejata* - X - se va supune conditilor din zona de protectie sanitara X - se va include in zona de protectie sanitara, cu reglementari speciale protectie sanitara** exterior*** X - nu se poate locui, nu se pot desfasura activitati

81

8.2. Chestionar Nume si Prenume: ………………………………………………. ………………...................... Data nasterii: …………………………………………… Gen: …………. Adresa actuala: …………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………… Tel.: ………………..………………………………… Antecedente personale patologice Ati suferit vreodata de vreuna din urmatoarele afectiuni ?

DA NU Daca DA, oferiti detalii acolo unde este cazul

Defecte de vedere inafara celor corectate cu ajutorul ochelarilor

Defecte auditive, probleme cu auzul Paralizie sau alta afectiune neurologica

Cefalee recurenta, migrena Vertij, ameteli, tinnitus

Boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala Cardiopatie ischemica

Alte boli cardiovasculare Astm

Bronsita cronica Alte boli respiratorii cronice

Boli digestive cronice – ulcer, afectiuni hepatice cronice

Afectiuni renale sau ale vezicii urinare Artrita, artoza, reumatism

Afectiuni hematologice inclusiv anemie Eczema, dermatita, alte afectiuni dermatologice

Diabet zaharat Afectiuni tiroidiene sau alte afectiuni endocrine

Alergie la medicamente, animale etc Cancer

Ati fost vreodata?

DA NU Daca DA, oferiti detalii acolo unde este cazul

Internat in spital pentru vreo afectiune? Bolnav mai mult de 20 de zile in ultimul an, boala

care v-a determinat sa lipsiti de la serviciu?

Diagnosticat cu vreo boala profesionala? Ati facut vreo radiografie pulmonara in ultimul an?

Daca DA, precizati rezultatul

Urmati in prezent vreun tratament medical? Sunteti fumator? Daca DA, precizati cate tigari fumati

pe zi

Consumati alcool? Daca DA, precizati cantitatea consumata pe zi si tipul de alcool consumat

Inaltime (m) Greutate (kg)

82

Elemente de backgound social economic

DA NU Daca DA, oferiti detalii acolo unde este cazul

Angajat Neangajat de peste 6 luni

Ultima scoala absolvita:

Scoala primara Scoala generala Liceu Colegiu Universitate

Venit lunar: Peste 500 RON Intre 200 - 500 RON Intre 100 - 200 RON Sub 100 RON

Istoric ocupational

Ocupatie Loc de munca Vechime la locul de munca (ani)

Substante periculoase la care a fost expus

83

Pentru cei care au lucrat sau lucreaza in prezent in industria miniera:

DA NU Daca DA, oferiti detalii acolo unde este cazul

Sunteti implicat intr-o activitate miniera la zi In care domeniu din minerit sunteti implicat

Extractia carbunelui Exploatari de Sare ,Gips

Exploatari de metale: Au, Cu, Sn, Zn, Cd, Pb etc Exploatari de Argila ,Cariera de piatra

Munca dumneavoastra implica aspecte manuale ale mineritului? Daca DA, percizati in care domeniu

Folositi aerul comprimat sau explozibil in cadrul activitatii pe care o desfasurati?

Suferiti de vreo boala respiratorie datorata meseriei pe care o practicati?

Ati urmat vreun tratament pentru vreo afectiune respiratorie?

Semnatura ........................................... Data ..............................

84

8.3. Dispersia substantelor periculoase